Caracteristicile zonei propuse prin:-Studiu de circulatie-Studiu poluare fonica-Studiu functiuni-Studiu regim de inaltime-Studiu de insorire-Studiu spatii verzi-Studiu atractii

Condiţii naturale locale • Poziţia geografică avantajoasă • Climatul continental moderat • Reţeaua hidrografică bogată • Relieful de tip „de culoar” Condiţii naturale locale • Spaţii verzi/locuitor reduse, parcuri insuficiente • Suprafeţe afectate de alunecări de teren • Suprafeţe de versant greu de traversat • Prezenţa fenomenului de „calm” şi staţionare a ceţii

O influenţă mai restrânsă o exercită circulaţia polară arctică; în sezonul cald ea se resimte prin scăderi ale temperaturii şi precipitaţii abundente. Iarna, prin pătrunderea şi menţinerea unor mase de aer rece în lungul văii Someşul Mic, este posibilă formarea şi persistenţa inversiunilor termice favorabile apariţiei ceţii. Circulaţia aerului este sub influenţa celei predominant vestice prin intermediul căreia masele de aer de origine oceanică întreţin în perioada rece a anului o vreme închisă, cu ierni în general blânde, cu precipitaţii frecvente sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vara vremea este instabilă, cad precipitaţii sub formă de averse însoţite de descărcări electrice, urmate de timp frumos determinat de încălzirea maselor de aer prin descendenţă pe versantul esttic al Munţilor Apuseni.

Situarea geografică este resimţită şi în caracteristicile climatice ale oraşului. Climatul municipiului Cluj-Napoca este de tip continental moderat, specific regiunilor de deal din nord-vestul ţării, cu deosebiri locale rezultate din poziţia oraşului, aflat la adăpostul Munţilor Apuseni, şi de particularităţile reliefului, care determină modificări substanţiale în procesele ce caracterizează circulaţia generală a atmosferei.

Terenul propus ca amplasament este situat aproape de zona centrala a orasului Cluj, la intersectia dintre strada Somes si strada Lalelelor, in imediata apropiere a raului Somes.

Regimul de inaltime care predomina in aceasta zona este... pentru cele colective si de P, P+1, pentru locuintele private.

Un dezavantaj al sitului, privind studiul de insorire, il constituie prezenta calcanelor,

Situl nu prezinta contact direct cu raul, dar putandu-se oberva ca panorama.

Direcţii de studiu recomandate:

-STUDIUL GEOMETRIEI BI ŞI TRIDIMENSIONALE  (DIMENSIUNI, DEFINIŢII DATE DE LIMITE FIZICE ŞI LIMITE TEORETICE CE ŢIN DE REGULAMENTE -JURIDICE, URBANISTICE)

Locuintele invecinate sunt in forma de L, creind spatii adapostite, protejate si personificate. Casele vecine au front la strada, acest tip de locuire avand un caracter ascuns.

-STUDIUL   DE SCARĂ AL LOCULUI FOLOSIND CA ETALON SCARA UMANĂ

Regimul de inaltime care predomina in aceasta zona este... pentru cele colective si de P, P+1, pentru locuintele private.

Un dezavantaj al sitului, privind studiul de insorire, il constituie prezenta calcanelor,

Situl nu prezinta contact direct cu raul, dar putandu-se oberva ca panorama.

-STUDIUL ÎNCHIDERILOR ŞI DESCHIDERILOR   FIZICE ŞI PERCEPTIVE ALE SITULUI

Situl este perceput calar, delimitat fiind de calcanele parcelelor invecinate. Prezenta calcanelor creeaza senzatia unui spatiu pe cale de a deveni insalubru cu timpul, iar vegetatia terenului surprinsa in perioada unui sezon cald, confera sitului potential de amenajare.

- STUDIUL VECINĂTĂŢILOR DIRECTE (CONSTRUIT/NECONSTRUIT, VERDE/SOLID, PUBLIC/PRIVAT, CU SUBSOL/FĂRĂ SUBSOL, FUNCTIUNI, ACTIVITĂŢI)

Situl este invecinat pe trei laturi de locuinte individuale, are contact direct cu strada Somesului.

Constructiile de pe parcelele invecinate sitului sunt mai vechi si au o durabilitate medie.

De asemenea calcanele clădirilor învecinate dispuse atat pe limitele laterale ale parcelei cat si pe cea nordica apartin unor constructii provizorii.

Cladiri in context - context prezent (strada, dimensionare, accent, spatiu public, teren)

- context istoric – modul de evolutie, mesaj cultural

- context de tesut – case insiruite – lipite

- tesut aglomerat

- dispunem constructiile:

- individual

- cuplat

- insiruit

Situl este invecinat pe trei laturi

-STUDIUL ÎNSORIRII PARCELEI ŞI AL VECINĂTĂŢILOR

-STUDIUL PERCEPTIV   AL   LOCULUI  (MATERIALITATE, LUMINĂ, MIROS, CULOARE, ZGOMOT, TACTIL, ATMOSFERĂ)

Prezenta calcanelor creaza senzatia unui spatiu pe cale de a deveni insalubru cu timpul.

analiza vizuală: Percepția spațiului în funcție de simțuri.Primul nivel de cunoaștere al mediului ambiant este cel furnizat prin stimulii vizuali – practic cel mai facil și direct mod de percepție care generează o experiență estetică prin spațiu și timp.Un sistem urban se relevă într-o stare stabilă sau în schimbare.

Din studiul la fața locului se percep imagini ale spațiului urban în relație cu imaginea publică a locului (Kevin Lynch).

În primul rând percepi clădirile și spațiile libere, și abia apoi evenimentele, etc.

analiza culorilor: Culoarea este un reper vizual puternic și care poate avea influențe psihologice asupra privitorilor. Orice imagine digitală poate fi descompusă într-o paletă alcătuită dintr-un set finit de culori constituente.O anumită zonă poate fi descrisă cromatic printr-un set de culori (cu posibile  variații în funcție de anotimpuri). www.colourlovers.comanaliză sunet / miros: Sunete și mirosurile influențează experiența urbană în mod pozitiv sau negativ.  Ambele se pot studia pe hărți care indică aria de evoluție a sunetelor și mirosurilor ca rezultate ale unor acțiuni. Ambele pot fi studiate ca evenimente cu acțiune dinamică în timp, pe grafice.

STUDIUL PERCEPŢIEI PUBLICE A LOCULUI ( CUM ESTE PARCELA PERCEPUTĂ: TEREN VIRAN, PARCARE, LOC  DE JOACĂ, percepţie pozitivă sau negativă, spaţiu public sau privat )

POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC

-STUDIUL   MICRO AL PARCELEI ŞI VECINĂTĂŢILOR  (MICROCOSMOSUL  LOCULUI STUDIAT, COLECŢII ALE DETALIILOR, FIINŢELOR ŞI OBIECTELOR CE POPULEAZĂ LUMEA DE SCARĂ MICĂ A LOCULUI, IMAGINI ALE LUCRURILOR NEVĂZUTE IMEDIAT, ALE  LUCRURILOR „FĂRĂ ÎNSEMNĂTATE”)

2.COMUNITATE (social)ANALIZA SOCIALĂ: Sunt studiate formele sociale prin exprimarea pe care acestea o au în forma fizică a orașului, respectiv este studiat felul în care forma fizică a orașului produce sau reproduce manifestări sociale variate.Relația dintre grupuri și distribuția lor spațială.-comportamente sociale caracteristice

-relaţionarea individului la contextul social )ZONĂ SIGURĂ, NESIGURĂ, POPULATĂ/RAREFIATĂ,-componenţa  socială a locuitorilor din vecinătate (ocupaţii, vârstă, etnie, profil profesional, nivel educaţional)- componenţa  socială a vizitatorilor  zoneiANALIZA SUBCULTURILOR: o subcultură este definită ca un grup de persoane cu o cultură (distinctă sau ascunsă) care se diferențiază prin aceasta de grupul mai mare din care fac parte, cu caracter și manifestare distinctă în mediul urban.Studiul subculturilor ține de simbolismul atașat îmbrăcămintei, muzicii, ritualurilor  sau altor afecte vizibile ale membrilor ei, dar și de modul în care acestea sunt percepute de către membrii culturii dominante.

ANALIZA DE SCARĂ A CONTEXTULUI-scara umana/scara mediu construit

-scara vecinătăţilor

ANALIZA CIRCULAȚEI:  Se pot analiza conexiuni, categorii de străzi diferențiate în funcție deintensitatea traficului sau în funcție de fluxurile auto, de tipul de circulații (pietonale, auto, transport în comun), puncte logice de acces pe sit etc.LOCAȚIE / TIMPI / DISTANȚE: Locație – situl trebuie privit în relație cu străzile majore și cu reperele principale. Documentarea distanțelor și a timpilor de parcurgere (în funcție de diferite modalități de transport) către repere importante ale țesutului sunt indicatori ai locației.ANALIZA TRASEELOR: Se pot analiza diferite tipologii de trasee (pedestre, auto, etc) – dau măsura intensității traseelor în anumite zone de concentrație sau indică preferința actorilor urbanipentru anumite tipare de mișcare.STUDIUL GABARITELOR CĂILOR DE CIRCULAȚIE: Analiza comparativă a gabaritelor căilor de circulație – este un indicator al calității spațiului public care are influență asupra percepției spațiului public și a construcțiilor adiacente.INTENSITĂȚI / RITMURI: Analiza percepției spațiului – secvența parcursului poate fi evocată prin ritmuri ale maselor construite de-a lungul unui traseu, prin lățirea sau îngustarea spațiului, prin diferiți factori de bruiaj ai contextului construit. HABITATE VEGETALE SI ANIMALE:–          Cartarea prezenței urbane a plantelor, un studiu planimetric al ariei de dispersie.–          Documentarea felului de manifestare  a lor în mediul urban.–          Prezența plantelor/animalelor în mediul urban poate fi calculată după modelele de dispersie și abundență ale speciilor, dar și de felul în care ele interacționează cu mediul și cu ceilalți actori implicați în spațiul urban. Prezența lor în mediul urban trebuie privită în relație cu activitatea umană ca factor primar asupra schimbărilor de mediu.

ANALIZA URBANĂ:Analiza sitului reprezintă inventarul contextului urban în care urmează a se efectua intervenții. Implică cercetare, analiză și sinteză.

Cercetare – definirea problemei și a definiției ei = tema de studiu.Analiză   – culegerea datelor legate de zona studiată, în baza unor criterii multiple (analiza multicriterială).Sinteză – în baza datelor furnizate de analiză se dezvoltă un set de concluzii care stau la baza definirii soluțiilor.Scopul analizei este definirea unui set de concluzii care explică contextul de lucru și ajută laînțelegerea acestuia…  astfel ca intervenția în context să fie relaționată în mod coerent cu locul… din punct de vedere arhitectural cel puțin.1.1.TIPOLOGIE (analiza mediului construit)Detalieri ale criteriilor ce se pot avea in vedere:-ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU / ANALIZÂND RELAȚIA DE LA MACRO LA MICROUn exercițiu simplu și un prim nivel de relaționare cu poziția fizică în oraș este schimbarea scării de la macro la micro. Realizarea unui ”zoom in” de la încadrarea in teritoriul larg / oraș / cartier /vecinătate te ajută sa înțelegi poziționarea unui loc în contextul mai larg al orașului.-STUDIUL MORFOLOGIEI URBANE:   Morfologia urbană este studiul formei așezărilor umane și aprocesului formării și transformării lor.Scopul studiului este înțelegerea structurii unui oraș prin examinarea tiparelor părților sale componente și a procesului dezvoltării sale.Analiza formei fizice se concentrează pe: tiparul stradal, pe tiparul parcelelor (a limitelor de proprietate) și pe tiparul clădirilor – toate împreună definesc țesutul urban. Morfologia urbană determină structura suport a peisajului construit.-ANALIZA EVOLUȚIEI ÎN TIMP: O importanță mare o are felul în care forma fizică a orașului se schimbă în timp. Așezările umane sunt produse care se definesc într-o perioadă lungă de timp, prin succesiuni de generații și de activități de construire. Acestea lasă urme care impun oportunități sau constrângeri în felul în care orașele cresc. Analiza logicii urmelor este scopul primar al studiului morfologic; determinarea logicii interne a întregului ansamblu construit.Analiză istorică – Pentru studiul evoluției urbane este important de urmărit în paralel succesiunea datelor istorice importante și evoluția succesivă a orașului sau cartierului studiat.Se poate observa creșterea tramei stradale în timp, se pot identifica punctele de cristalizare ale zonelor importante ale orașului, etc.

STUDIU Pozitiv/negativ sau formă/fond – Este o analiză bazată pe  relația dintre suprafața acoperită de clădiri care reprezintă masa solidă (figura, plinul) și spațiile neconstruite (fondul, golul). Fiecare mediu urban are un model existent de solide și goluri, și acest tip de analiză reprezintă o tentativă de înțelegere a geometriei fizice a modelelor. Obiectivul acestor acțiuni esteclarificarea structurii urbane prin stabilirea unei ierarhii a spațiilor de dimensiuni diferite.Prin analiza comparativă a harților cu mase construite înnegrite și terenuri neconstruite albe versus mase construite albe și terenuri neconstruite negre se pot extrage informații primare legate de: ponderea suprafețelor ocupate și a celor libere, puncte de concentrare mare a maselor sau puncte libere în țesutul general, etc.  Avantajul unui studiu pozitiv/negativ față de studiul pe o hartă cu contururi din linie care definesc limitele străzilor, parcelelor și volumelor construite este dat de faptul că contrastul dintre construit și neconstruit evidențiază diferite elemente: curțile interioare se disting mai bine în raport cu volumele construite, etc.

CUANTIFICAREA MASEI CONSTRUITE: Exprimarea grafică a densității masei urbane, prin analiza procentelor de ocupare în funcție de loturi (2D) și maparea formei urbane (3D).POT = procent de ocupare al terenului =(S construită/S teren)*100CUT = coeficient de utilizare al terenului = S c.desfășurată/S terenCOMPARAREA MASEI URBANE DEFINITE TRIDIMENSIONAL: Prin modelarea tridimensională a corpului construit  și compararea ipostazelor construit/neconstruit se pot extrage concluzii legate de distribuția spațială a maselor, de ”canalele” din masa construită, de puncte care pot suporta densificări sau alterări.ANALIZA MULTICRITERIALĂ A MASEI URBANE: Analiza tipologică a masei urbane după criterii arhitecturale specifice: funcționale, de masă, de înălțime, de pondere a zonelor verzi, etc.1.2.SPAŢIU. LEGĂTURITEORIA LEGĂTURILOR: Este o analiză derivată din ”liniile de forță” care conectează un element de altul. Aceste linii sunt alcătuite din străzi, trasee pietonale, spații deschise și alte elemente de legătură care leagă fizic părți ale orașului.TRAMA STRADALĂ: Aceste căi de comunicație constituie trama stradală, spațiul care susține fizic mișcarea în cadrul orașului. Străzile alcătuiesc baza a tot ceea ce reprezintă spațiul public urban, formând o rețea continuă prin care orice element este legat de oricare alt element din cadrul orașului. Spațiile dintre străzi cuprind loturi private de teren.ANALIZA SPAȚIULUI PUBLIC: spațiul public este alcătuit străzi, piețe, parcuri, promenade, plaje. Rețeaua este continuă și ierarhizată, o stradă principală organizând mult mai puternic teritoriul urban decât o străduță. analiza se poate face din mai multe puncte:–          Un sistem global care constituie baza formei urbane

–          Ca un sistem local care organizează țesutul

–          Ca un spațiu specific care poate fi apreciat conform cu categoriile arhitecturii (cum ai analiza un obiect construit).

Se pot analiza:

–          Relația dintre urma străzii și situl geografic, relief, natura solului, zone inundabile

–          Rolul acestor trasee în ansamblul urban

–          Logica geometrică a traseelor, mai ales a celor concepute monumental, și relația cu istoria proprietății funciare (parcelar).

Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari

1. Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.

- 15 -

2. Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna, un anumit parametru comun (Ex. acces carosabil comun)

Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea.

VECINATATEA – stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte, doua entitati, doua case, doua grupari care se afla intr-o anumita relatie1. conlucrare <=> armonie2. subordonare3. simbioza4. continuitate pe un anumit parametru (inaltime,

fatada)5. indiferenta6. incomodare7. de excludere

legatura directa cu strada, retras

- cotirea si descifrarea limitelor (contur)

- limite clare (circulatii, elemente naturale (padure, curs de apa, lac), alt tip de lot)

SISTEM PARCELAR – SISTEM DE ORGANIZARE

- se caracterizeaza prin – directie (orientare)

– ierarhizare

lot – lotizare

- lotul se refera mai ales la folosinta (agricol, urban etc.)

- parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata, mixta sau de stat)

Sistemul parcelar

- sugereaza tipul de proprietate

- sugereaza apartenenta la un loc

- sugereaza tipul de locuire

ANALIZA SITTerenul propus ca amplasament este situat aproape de zona centrala a orasului Cluj, la intersectia dintre strada Somes si strada Lalelelor, in imediata apropiere a raului Somes.

STUDIU DE INSORIRE

Situarea geografică este resimţită şi în caracteristicile climatice ale oraşului.

O influenţă mai restrânsă o exercită circulaţia polară arctică; în sezonul cald ea se resimte prin scăderi ale temperaturii şi precipitaţii abundente. Iarna, prin pătrunderea şi menţinerea unor mase de aer rece în lungul văii Someşul Mic- prezenţa fenomenului de „calm” şi staţionare a ceţii.

Un dezavantaj al sitului, privind studiul de insorire, il constituie prezenta calcanelor.

Direcţii de studiu recomandate:

-STUDIUL GEOMETRIEI BI ŞI TRIDIMENSIONALE  (DIMENSIUNI, DEFINIŢII DATE DE LIMITE FIZICE ŞI LIMITE TEORETICE CE ŢIN DE REGULAMENTE -JURIDICE, URBANISTICE)

Locuintele invecinate sunt in forma de L, creind spatii adapostite, protejate si personificate. Casele vecine au front la strada, acest tip de locuire avand un caracter ascuns.

-STUDIUL   DE SCARĂ AL LOCULUI FOLOSIND CA ETALON SCARA UMANĂ

Regimul de inaltime care predomina in aceasta zona este P+4 pentru constructiile cu spatii comerciale la parter si locuire la etajele superioare si P, respectiv P+1 pentru locuintele individuale.

Un dezavantaj al sitului, privind studiul de insorire, il constituie prezenta calcanelor care impune o rezolvare cat ami avantajoasa pe termen lung si propice pentru functiunile viitoarelor locuinte.

-STUDIUL ÎNCHIDERILOR ŞI DESCHIDERILOR   FIZICE ŞI PERCEPTIVE ALE SITULUI

Situl este perceput calar, delimitat fiind de calcanele parcelelor invecinate. Prezenta calcanelor creeaza senzatia unui spatiu pe cale de a deveni insalubru cu timpul, iar vegetatia terenului surprinsa in perioada unui sezon cald, confera sitului potential de amenajare. Dimensiunea deschiderii sitului (peste 40 m) catre strada Somesului ii atribuie un caracter dominant, iar regimul de inaltime impune spatiului construit o dezvoltare pe orizontala.

- STUDIUL VECINĂTĂŢILOR DIRECTE (CONSTRUIT/NECONSTRUIT, VERDE/SOLID, PUBLIC/PRIVAT, CU SUBSOL/FĂRĂ SUBSOL, FUNCTIUNI, ACTIVITĂŢI)

Situl este invecinat pe trei laturi de locuinte individuale, are contact direct cu strada Somesului.Constructiile de pe parcelele invecinate sitului sunt mai vechi si au o durabilitate medie.

De asemenea calcanele clădirilor învecinate dispuse atat pe limitele laterale ale parcelei cat si pe cea nordica apartin unor constructii provizorii.

Situl nu prezinta contact direct cu raul Somes, dar pe masura apropierii de limita terenului in directia N-V se poate observa panorama acestuia precum si podul care il traverseaza.