pasjisti tom
Post on 18-Feb-2018
223 Views
Preview:
TRANSCRIPT
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 1/29
INTRODUCERE
Importanţă, clasificare, răspândire
Pajiştea reprezintă suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie ierboasă, alcătuită în cea mai
mare parte din plante perene, ce aparţin diferitelor familii botanice, a căror producţie este
utilizată în alimentaţia animalelor, prin păşunat sau cosit.
Congresul Internaţional al Pajiştilor, defineşte termenul de pajişte ca finnd teren agricol
exploatabil, utilizat pentru cultură mai mulţi ani sau permanent, cu graminee perene dominante
în vegetaţie.
Pentru pajiştea folosită ca fneaţă s!a utilizat şi termenul de livadă, acesta fiind teren
înierbat pe care sunt plantaţi şi pomi.Importanţa economică şi ecoloică a pajiştilor permanente este deosebită. "stfel,
pajiştile reprezintă#
! sursă importantă de nutreţuri suculente şi fibroase pentru animalele domestice. $n
%omnia, se apreciază că pajiştile permanente asigură cca. &'( din masa verde şi )*( din fnul
necesar alimentaţiei animalelor+
! abitat şi sursă de rană pentru animalele sălbatice. $n acest fel, alături de păduri,
pajiştile devin principalele ecosisteme ce asigură supravieţuirea speciilor respective+! mijloc de prevenire şi combatere a eroziunii solului . Ierburile de pe pajişti au însuşirea
de a reţine cantităţi mari de apă şi de a spori infiltrarea acesteia în sol, mergnd pnă la oprirea
totală a eroziunii+
! mijloc de îmbunătăţire a structurii şi fertilităţii solului.
! sursă de elemente minerale, stoc de germoplasmă, locuri de recreere. -e asemenea,
contribuie la conservarea unor ecosisteme naturale în scop ştiinţific, conservarea speciilor în
pericol, păstrarea unor frumuseţi naturale.
Clasificarea pajiştilor! -upă originea lor pajiştile sunt naturale şi temporare.
Pajiştile naturale sunt reprezentate de suprafeţe pe care vegetaţia ierboasă s!a instalat
spontan. a rndul lor ele se împart în pajişti naturale primare şi pajişti naturale secundare.
Pajişti naturale primare /pajişti naturale propriu!zise0 sunt răspndite în diferite regiuni
ale globului unde factorii ecologici nu au permis formarea pădurilor. "cestea sunt reprezentate de
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 2/29
pampa argentiniană, stepa rusească, savana africană, marile cmpii americane cu ierburi scunde,
preeria cu ierburi înalte, tundra nordică şi tundra de altitudine, care ocupau suprafeţe imense şi
sub învelişul lor ierbos s!au format soluri negre, fertile şi adnci. $n %omnia, pajiştile naturale
primare sunt reprezentate prin ociurile de stepă din sud!estul ţării şi prin pajiştile alpine,
suprafaţa lor fiind aproximativ 1''.''' a.
Pajiştile naturale secundare, formate pe locul fostelor păduri defrişate de om, supuse în
continuare influenţei activităţii omului şi factorilor naturali, fapt ce a dus la o mare diversificare
sub aspect floristic, ocupă cea mai mare parte a paiştilor natuarale. $n ţara noastră, pajiştile din
această categorie sunt răspndite de la nivelul mării pnă la etajul subalpin, pe o suprafaţă de
peste &,2 milioane a.
-atorită dezvoltării agriculturii şi a mijloacelor de producţie, intervenţia omului în
ecosistemele de pajişti naturale s!a accentuat progresiv şi fizionomia formaţiilor respective estedeterminată de om şi animalele crescute de el.
-e aceea, numai pe suprafeţe restrnse sau în rezervaţii naturale se mai pot întlni
formaţii de 3pajişti nat"rale4. Ca atare, noţiunea de pajişte naturală rămne fără acoperire şi
cerinţele pratotenicii impun introducerea noţiunii de pajişte permanentă, care defineşte toate
pajiştile pe care vegetaţia s!a instalat în mod spontan.
Pajişti temporare, cunoscute şi sub denumirea de pajişti artificiale, pajişti cultivate sau
pajişti semănate, sunt suprafeţe de teren de regulă arabile, care se însămnţează cu specii furajere perene /graminee şi leguminoase0 în amestec sau singure. "ceste pajişti se înfiinţează şi în locul
pajiştilor permanente degaradate, după desţelenire şi însămnţarea amestecului de seminţe
recomandat.
Răspândire! -in suprafaţa totală a 5errei, de *1.'1'.''' mii a, uscatul reprezintă )6(.
-in suprafaţa globului pămntesc arabilul reprezintă 6,7(+ pajiştile permanente )),2( şi
pădurile )7,)(+ ceea ce înseamnă că 8', 2( este acoperită cu vegetaţie şi 96,9( este
reprezentată de alte terenuri.
Potrivit anuarului statistic din 1666, în %omnia suprafaţa pajiştilor permanente este de
&,72) milioane a, ponderea lor faţă de suprafaţa totală reprezintă )',&( faţă de suprafaţa
uscatului de )1,)(, iar faţă de suprafaţa agricolă 9),6(.
Pajiştile permanente din ţara noastră sunt răspndite cu precădere în regiunile de deal şi
munte, unde deţin 2&( din suprafaţa fondului pastoral.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 3/29
$n funcţie de tipul de pajişte, în absenţa lucrărilor curente de întreţinere şi îmbunătăţire,
producţia pajiştilor permanente oscilează între ',* şi 9 t:a ;.<.
-in punct de vedere calitativ, furajul conţine în medie 1' = 19( P.>. din substanţa uscată
/8 = 7( P.>.-.0. $n aceste condiţii pajiştile permanente furnizează *' = &'' ?g:a P.>. şi *'' =
9''' <.@.:a.
C#DRU$ N#TUR#$
#şe%area eorafică& -in punct de vedere al aşezării geografice, ferma Azăreni se încadrează
între coordonatele &2B*! &2P ' P 1'P D P latitudine nordică şi )2P ' P )7 !)2B99 longitudine
estică .%elieful Cmpiei Eoldovei are un aspect larg vălurat, cu interfluvii colinare şi deluroase,
sub formă de platouri joase. Formele au contururi domoale, cu înclinări prelungi către ; şi ;A,avnd doar cte o coastă mai abruptă spre @ şi @G iar văile sunt largi.
'eomorfoloia %onei& -in punct de vedere structural, Cmpia Eoldovei face parte din vecea
Platformă Eoldovenească care nu este altceva dect o prelungire a Platformei %use pe teritoriul
ţării noastre. "ceastă platformă cuprinde un etaj inferior, precambrian, constituit din roci
cristaline cimentate şi un etaj superior, de cuvertură, care cuprinde depozite sedimentare, avnd
grosimea mai mare de 1'' m. Atajul superior, denumit şi fundament, a suferit o serie de
scufundări şi ridicări repetate în decursul erelor geologice, devenind, rnd pe rnd, fund de mare
sau regiune cu teren uscat. "ceste fenomene tectonice au favorizat, pe de o parte fenomenul de
depozitare crend stratul de cuvertură, gros de peste 1'' m, iar pe de altă parte unele fenomene
de modelare a cuverturii sub acţiunea numeroşilor factori externi.
'eoloia şi litoloia %onei& Formaţiunile geologice care apar, aparţin sarmaţianului inferior şi
sunt reprezentate de argile şi depozite de marne. $n orizonturile superioare, marnele au suferit
procese de alterare formndu!se marnele loessoidizate /luturi0. $n aceste condiţii, rocile de
solificare sunt reprezentate prin depozite loesoide şi luturi pe care s!au format cemoziomurile
cambice. 9 $n cadrul acestei unităţi sunt prezentate următoarele tipuri de relief# ! relief structural+
! relief de acumulare de!a lungul văilor. %elieful structural este reprezentat de suprafeţe
interfluviale de eroziune, cu fragmentare deluroasă şi colinară, ce constituie relieful dominant din
cadrul fermei. "ceste suprafeţe s!au format pe un complex argilo!marnos+ putenic fragmentat de
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 4/29
reţeaua idrografică. %elieful de acumulare întlnit de!a lungul văilor cuprinde văi alocene de
origine aluvială inundabilă, reprezentate de albia prului Corneşti şi terase ce apar în partea
estică a teritoriului. %elieful actual al fermei Azăreni se integrează în aspectul geomorfologic
general al Cmpiei Eoldovei. Cea mai mare parte dm suprafaţa fermei cuprinde platouri largi cu
altitudini medii de 1''! 19' m şi pante de )!&(. "ltitudinea cea mai mare este de 12' m /-ealul
nucului0, iar cea mai mică înălţime /8' m0 aparţine văii prului Azăreni.
(idrorafia şi )idroloia %onei# %eţeaua idrologică este reprezentată prin cteva forme
depresionare care constituie trasee de concentrare a scurgerilor de suprafaţă în urma ploilor mari
sau la topirea zăpezilor. Prul Azăreni, afluent al prului @icolina, este cel mai important curs
de apă cu debitul nepermanent. -atorită regimului idrologic torenţial, acesta este regularizat
prin două bazine de acumulare. "pele de suprafaţă provin din ploi şi zăpezi, iar pe terenurile cu
panta mai mare de 7( curg cu viteză spre căile apropiate, antrennd mari cantităţi de sol din
stratul fertil de la suprafaţă. 5urbiditatea apelor este foarte ridicată, peste 9'' mg:1 în perioadele
de viitură iar mineralizarea între 1'' şi 1*' mg:1. lazul Azăreni are o lungime de aproximativ 9
?m şi o adncime ce variază între ',* şi 9 m, fîind folosit pentru piscicultură şi ca sursă de
irigaţie. "pele freatice se găsesc la adncimi variate în strnsă legătură cu condiţiile de relief şi
litologie. "stfel, pe văile înguste apar la 1!1,* m, pe versanţi la 9!1' m, iar pe interfluvri la
adncimi mai mari de 1' m. a circa 1'!)' m deasupra văilor apare o linie de izvoare dintr!un
strat freatic ce stă pe depozite de argilă saliferă. "pele sunt în general alcaline şi dure,
contribuind la declanşarea alunecărilor de teren.
Condiţiile climatice din %onă
Reim"l termic#Hona geografică a laşului se caracterizează printr!un climat temperat cu
particularităţi determinate sub influenţa climatului stepei ruseşti. Ferma Azăreni face parte din
provincia climatică -fbx /după clasficarea lui oppen0, sau II-ps /după Clima %omniei0
caracterizată prin climă boreală, cu ierni friguroase şi geroase, cu temperatura celei mai reci lunisub !99BC şi temperatura celei mai calde luni )2BC. Indicele de ariditate Jde EartoneDD are valori
între )8!9', corespunztor condiţiilor climatice din silvostepă care se datorează influenţei
anticiclonului azoric. 5emperatura medie multianuală este de 6,&BC, minima de !7,1BC
înregistrndu!se în luna ianuarie, iar maxima de )7,&BC realizndu!se în luna iulie .. 5emperatura
maximă absolută a fost de &',)BC /iulie 16'60, iar minima absolută a fost de $9',8BC /ianuarie
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 5/29
16620. "mplitudinea temperaturilor atinge valori mari, de 2'BC, determinate de valorile maxime
absolute /&'BC0 din luna iulie şi minime absolute /!9'BC0 în luna ianuarie. Primul îngeţ se
produce de obicei în jurul datei de 1*!)' octombrie iar ultimul la 1'!)' mai, depăşirea
temperaturilor de 'P KPC are loc în preajma datei de )*!)7 februarie, iar coborrea temperaturii
sub această valoare de la 1!* decembrie. 5emperaturile de peste *P ' PC încep de la 1*!)' martie
şi durează pnă aproape de *!1' noiembrie, iar cele ce depăşesc 1'BC se înregistreaza între )*!91
martie şi 1*!)' octombrie. & ;uma gradelor de temperatur activ este de peste 9'''BC, zilele de
var cu maximum de )*BC sunt în număr de 6'!6*, iar cele cu temperauri ce depăşesc 9'BC sunt
în medie de 9' pe an.
Reim"l pl"*iometric #Precipitaţiile medii multianuale în zona laşului sunt de circa *)6 mm
/staţia meteorologic laşi0 lunile cele mai ploioase fiind mai, iunie, iulie şi august . Precipitaţii
reduse cantitativ cad în lunile ianuarie, februarie, martie, noiembrie si decembrie. %epartizarea
precipitaţiilor este neuniformă şi se diferenţiază în funcţie de anotimp astfel# ! primăvara )'!)2(
!vara 91! &)( !toamna 12!)6( !iarna 19!))( "pare caracteristic pentru regiunea laşi repartiţia
neuniformă a precipitaţiilor att pe decade, luni, ct şi pe anotimpuri, cu consecinţe nefavorabile
asupra creşterii şi fructificării plantelor agricole. Axistă cazuri în care cantitatea totală anuală de
precipitaţii este excedentă, dar datorită repartizării neuniforme a ploilor anul poate fi considerat
secetos. <n fenomen periculos care se întlneşte este grindina. "ceasta poate cădea vara şi
provoacă pagube foarte mari prin micşorarea densităţii plantelor, expunerea acestora la atacul de
boli şi dăunători sau în cel mai nefericit caz compromiterea culturii.
Reim"l eolian &In timpul iernii dinamica atmosferică se caracterizează prin preponderenţa
vnturilor de la @!G şi @ ce bat cu o viteză medie de ),7 m:s. Gara vnturile au direcţia ; şi ;A şi
o viteză de ),1 m:s. Gnturile cu o viteză de peste ),* m:s au o frecvenţă medie de 27( activnd
puternic evaporarea apei din sol. în general frecvenţa maximă a vnturilor coincide cu perioada
cea mai ploioasă a anului. "ceste vnturi de origine continentală atrag după ele ierni în general
friguroase mai ales în lunile ianuarie şi febmarie. Calmul atmosferic reprezintă un procent de
)8,8( înregistrndu!se mai ales în luna iulie. Primăvara cunoaşte cea mai sporită frecvenţă a
vnturilor care bat din toate direcţiile ceea ce diminuează procesul de calm. 5oamna, cnd în
estul ţării începe să se simtă influenţa anticiclonului siberian, se înregistrează o evidentă scădere
a frecvenţei vnturilor dinspre @!G. Giteza medie a vnturilor nu este uniformă. <n număr de
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 6/29
peste *' zile:an prezmt vnt a cărei viteză depăşeşte 18 m:s şi * zile cu vnt a crui viteză are
cel puţin )) m:s. Cea mai mare viteză a fost atins în 1688, de &' m:s. Iarna deşi frecvenţa
vnturilor este mai mică, se manifestă destul de activ Crivăţul care bate din estul Auropei
producnd frig şi viscole putemice. $n cursul anului, direcţiile predominante ale vntului se
menţin în general aceleaşi şi numai frecvenţa lor oscilează puţin.
+eetaţia #Gegetaţia naturală este reprezentată prin specii ierboase caracteristice climatului de
silvostepă ceva mai uscată şi cu totul izolat, prin unii arbuşti de silvostepă. $n păşunile naturale
predomină asociaţii ierboase mezofite şi xeromezofite alcătuite din gramineee şi leguminoase.
;unt prezente speciile de Poa pratensis, Festuca vallesiaca, "gropLron repens, "gropLron
cristatum, 5rifolium repens, Eedicago falcata, Eelilotus officinalis, etc. Pe pante se întlnesc
"ndropogon iscaemum şi ;tipa capillata. Pe lngă acestea se mai întlnesc specii de ;alvia
austriaca, ;alvia nemorosa, Plomes tnberosa, Plomes pungens, ArLngium campestre, "cillea
millefolium, Malium verum, Centaurea scabiosa ş.a.. Pe solurile salinizate din lunci şi de pe
coaste se întlnesc asociaţii alofite reprezentate prin Puccinellia distans, ;tatice * gmelini,
;corzonera canna, Mamporosma annua, epidium ruderale, ;pergularia marginata, Eatricaria
camomilla, "rtemisia maritima ş.a.
ol"l& Pe teritoriul fermei Azăreni, sub acţiunea complexă a factorilor pedogenetici, s!au format
urmăoarele tipuri de sol# cernoziomul cambic tipic, cernoziomul cambic, solul aluvial molic şi
lăcoviştile salinizate. Cernoziomul cambic tipic lutos, format pe depozite loessoide şi luturi are
următoarea secvenţă morfologică, "m!":>!>v!Cca. %eacţia este slab acidă către neutră /pN 8,8
$ 8,60 în orizontul "m şi creşte pnă la 7,* m orizontul Cca. ;!a format pe platouri şi versanţi
slab înclinaţi, reprezentnd tipul de sol cu arealul cel mai mare de răspndire în cadrul fermei.
Cernoziomul cambic, moderat erodat, lutoargilos, foarte profund, format pe depozite loessoide
are secvenţa morfologică "m!":>!>v!Cca. ;olul are o reacţie neutră! slab alcalină /pN 8,6!7,&0.
Conţinutul în umus este mijlociu /),27 g(0, media m azot total, ',167 (, foarte slab
aprovizionat în fosfor mobil /1,) mg(0, mijlociu aprovizionat în potasiu mobil /11,2 (0. Kcupă
versanţi cu pante mici /9!*(0 caracterizaţi prin climat mai arid dect împrejurimile. ;olul aluvial
molic este slab salinizat, luto!argilos, format pe depozite aluviale. Eorfologia este de tipul
"msc!Cca. ;olul este mediu aprovizionat în umus şi azot total, bine aprovizionat în fosfor şi
potasiu mobil iar reacţia este slab alcalină cu pN!ul cuprins între 7,1 şi 7,9. ;!a format pe albiile
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 7/29
majore ale praielor. ăcoviştile salinizate sunt luto!argiloase, formate pe argile. ;ecvenţa
morfologică este de tipul "msc!"gosc!Mr. ;olul are un conţinut de )9) mg ( smri solubile şi o
reacţie slab alcalină /pN 7,90. ;e găseşte pe vile praielor cu apă freatică la mică adncime. Pe
teritoriul fermei Azăreni eroziunea se manifestă în ritmuri şi cu intensităţi diferite. Aste prezentă
eroziunea de suprafaţă, care, pe platouri orizontale şi foarte slab înclinate cu pante pnă la &! *(,
se desfaşoară lent pnă la moderat, cu pierderi anuale de sol în limite admisibile. Pe versanţii cu
pante mai mari exist condiţii potenţiale de manifestare a fenomenului cu o intensitate moderată
pnă la puternică. Ferma Azăreni, din punct de vedere al condiţiilor climatice, se caracterizează
printr!o climă cu ierni friguroase şi umede, cu temperatura celei mai reci luni sub = 9OC,
temperatura celei mai calde luni de )'!))OC şi cu maximum de precipitaţii la începutul verii. Pe
întreaga suprafaţă a Cmpiei Eoldovei valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt
cuprinse între 1'!11OC. %egimul temperaturii medii anuale se caracterizează prin valori mediianuale în jur de 6,8OC cu valori medii lunare cuprinse între )9OC în iulie şi =*OC în ianuarie.
Primele brume cad în jurul datei de 1* octombrie cu variaţii anuale între 1' septembrie şi )*
noiembrie, iar primăvara se înregistrează brume şi îngeţuri la sol în medie pnă în jurul datei de
12 aprilie. $n zona unde se află ;-A precipitaţiile anuale au o valoare de **),& mm cu o
distribuţie neuniformă în timpul anului. unile cele mai bogate în precipitaţii sunt# aprilie, mai,
iunie, iulie. unile cele mai sărace în precipitaţii atmosferice sunt# februarie, martie, decembrie.
"pariţia perioadei secetoase este specifică acestui regim climatic. "ceste perioade apar în timpulvegetaţiei plantelor şi sunt, uneori, destul de lungi. Axistă cazuri cnd, cantitatea totală anuală de
precipitaţii este excedentară, dar datorită repartizării neprielnice a precipitaţiilor anul poate fi
considerat secetos. -ate climatice medii de la Azăreni sunt prezentate în tabelul 1. @ebulozitatea
medie a zilei este de 8 ore. @ebulozitate mică au lunile iunie şi iulie cu valori de 9,&!*,8 ore, iar
cea mai mare nebulozitate se înregistrează în lunile decembrie, ianuarie, februarie. -urata de
strălucire a soarelui este de )'*' ore anual ceea ce reprezintă &&,*( din durata teoretic posibilă.
unile cu cea mai lungă durată de strălucire a soarelui sunt în ordine descrescndă iulie, august,
iunie la care durata de strălucire a soarelui este de )6& ore. -urata cea mai redusă de strălucire a
soarelui este întlnită în cursul lunilor noiembrie, decembrie şi ianuarie.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 8/29
-.URI DE /-0UN.T.1IRE # P#2ITI$OR
Pajiştea reprezintă o suprafaţă de teren ocupată cu vegetaţie ierbosă permanentă, alcătuită din
specii ce aparşin mai multor familii de plante, dintre care cele mai importante sunt gramineele şi
leguminoasele perene. ;peciile ce alcătuiesc pajiştea sunt foarte diferite, la care specii trebuie
adăugate microorganismele şi de asemenea şi fauna. Cu alte cuvinte este o asociaţie de vieţuitore
care este rodul conveţuirii acestora, în decursul anilor, în anumite condiţii pedo!climatice. $ntre
indivizii unor specii, între diferite specii, între regnul vegetal şi cel animal se nasc o serie de
acţiuni şi interacţiuni care fac pajiştea să fie un ecosistem. -in punct de vedere al suprafeţelor
ocupate cu pajişti permanente %omnia se situiază pe locul al *!lea în Auropa. 5endinţa actuală a
cercetărilor pe plan mondial şi în ţara noastră, în ceea ce priveşte pajiştile permanente, este de a
menţine biodiversitatea fitocenotică a acestora ciar dacă producţiile obţinute nu sunt foarteapropiate de potenţialul lor biologic, însă cercetătorii de animale doresc o intensivizare a
producţiei de furaje, dar în condiţii de eficienţă economică ridicată şi cu realizarea unor produse
acceptate calitativ pe piaţă."rmonizarea factorilor alocaţi pentru obţinerea de producţii ridicate,
cu protejarea mediului şi menţinerea în condiţii de eficienţă econimică a pajiştilor, necesită o
abordare ştiinţifică complexă ce vizează o paletă largă a aspectelor pratotenice. %ezultatele
experimentale obţinute de cercetarea pratologică din ţara noastră, corelate cu cele internaţionale,
au reliefat faptul că sporirea randamentului pajiştilor se poate realiza prin aplicarea de tenologii
diferenţiate, adaptate condiţiilor pedoclimatice şi particularităţilor covorului vegetal, bazate pe
un management ştiinţific, raţional şi ecilibrat, respectnd mediul şi biodiversitatea. -istribuţia
neuniformă a pajiştilor permanente la nivelul ţării, productivitatea modestă şi cu o dinamică
necorespunzătore pe o mare parte din această suprafaţă, a determinat găsirea unor soluţii
complementare pentru asigurarea bazei furajere prin înfiinţarea de pajişti temporare şi
diversificarea culturilor furajere anuale şi perene. $n prezent există preocupări multiple la nivel
mondial şi în ţara nostră pentru adaptarea tenologiilor de producere şi conservare a furajelor la
noile cerinţe de ordin economic şi ecologic, urmărind în principal economisirea resurselor,
protecţia mediului şi calitatea producţiei, prin gestionarea durabilă a ecosistemelor de pajişti,
menţinerea biodiversităţii, creşterea fertilităţii solului şi valorificarea optimă a fertilizanţilor
organici. -egradarea pajiştilor este determinată de scimbările care au loc în condiţiile de viaţă
ale plantelor, în structura vegeteţiei, ca urmare, în mare parte, a gestionării lor necorespuzătoare.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 9/29
Cnd aceste scimbări sunt însoţite de scăderea producţiei sau înrăutăţirea calităţii ei, se
apreciază că pajiştea se degradează. ucrările ce se pot efectua pentru îmbunătăţirea pajiştilor
permanente se împart în două categorii# lucrări de suprafaţă şi lucrări radicale.
3!4! -ăs"ri de s"prafaţă
Prin lucrările de suprafaţă se urmăreşte realizarea unor condiţii mai bune de viaţă pentru plantele
valoroase de pe pajişti,fără a se distruge covorul vegetal existent. Pentru creşterea gradului de
acoperire a solului cu vegetaţie ierbosă se recomandă efectuarea unor lucrări tenico!culturale,
care constau în curăţirea de resturi vegetale şi de pietre, distrugerea muşuroaielor şi grăpatul
pajiştilor, cunoscute şi sub denumirea de lucrări de 5igienă culturală5, ce se fac annual sau de
cte ori este nevoie. <n alt obiectiv al lucrărilor de suprafaţă îl constituie îmbunătăţirea
compoziţiei floristice prin combaterea vegetaţiei lemnoase, a buruienilor, îmbunătăţirea
regimului de apă, a regimului de rană, prevenirea şi combaterea eroziunii solului şisupraînsămnţarea. 5oate pajiştile cu vegetaţie dominantă valoroasă, precum şi cele cu specii mai
puţin valoroase, dar care nu întrunesc condiţiile pentru efectuarea desţelenirii se ameliorează
numai prin lucrări de suprafaţă. 3!4!4 C"răţirea de rest"ri *eetale şi de pietre
Prin lucrările de curăţire se îndepărtează de pe pajişti resturile vegetale rămase după vegetat sau
depuse de ape, mărăcinişuri şi cioate rămase după defrişarea vegetaţiei lemnoase. ucrarea se
face manual sau mecanizat în funcţie de panta terenului şi gradul de acoperire a pajiştilor cu
aceste materiale.$n etajul alpin şi pe terenurile în pantă lucrarea este contraindicată, deoarece înaceste condiţii pietrele au un rol deosebit de protecţia solului împotriva eroziunii eoliene şi
idrice.ucrările de curăţire a pajiştilor de resturi vegetale şi pietre se fac de regulă primăvara
devreme, însă se pot efectua şi toamna trziu. Pe pajiştile folosite prin păşunat lucrările de
curăţire trebuie întreprinse tot timpul anului.-upă efectuarea lucrărilor de curăţire, porţiuni de
pajişti rămn cu goluri, denivelate şi se impune nivelarea şi supraînsămnţarea cu un amestec de
seminţe de graminee şi leguminoase perene.
3!4!3! Distr"erea m"ş"roaielor
Euşuroaiele se formează pe pajiştile neîngrijite, folosite neraţional şi pot avea o pondere mare
678 9 :8;<! Euşuroaiele pot fi de origine animală, care în general sunt lipsite de vegetaţie şi de
origine vegetală, acestea fiind parţial acoperite cu vegetaţie ierboasă nevaloroasă.
a început muşuroaiele sunt în faza iniţială mici şi de regulă neînţelenite, însă cu timpul pot
atinge dimensiuni de =8 9 :8cm în diametru şi >8 9 ?8cm înălţime şi se înţelenesc. Euşuroaiele
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 10/29
anuale de origine animală, se distrug relativ uşor manual sau folosind grape cu colţi+ muşuroaiele
înţelenite pot fi distruse cu maşini de curăţat pajişti 6-CP@4,A sa" -CP@3< sau cu grederul
semipurtat pentru pajişti. Indiferent cu ce mijloace se face distrugerea muşuroaielor, acestea
trebuie bine mărunţite, împrăştiate uniform şi reînsămnţarea unui amestec de graminee şi
leguminoase perene specific zonei.
3!4!>! 'răpat"l pajiştilor
Cercetările au demonstrat că prin grăparea pajiştilor se îmbunătăţesc condiţiile de aer din sol, se
face o mineralizare mai bună a materiei organice şi o mai bună aprovizionare cu apă. "ceastă
lucrare se recomandă numai pe pajiştile de lunci, sau în cazul depunerii unui strat de aluviuni.
3!4!?! ComBaterea *eetaţiei lemnoase
;peciile lemnoase se instalează mai ales pe suprafeţele de pajişti la care nu se aplică lucrări
curente de îmbunătăţire şi îngrijire şi în cazul folosirii neraţionale. $n acelaşi timp vegetaţialemnoasă favorizează creşterea unor specii ierboase, slabe din punct de vedere furajer şi
stnjeneşte exploatarea pajiştilor.Gegetaţia lemnoasă se îndepărtează total sau parţial pe baza
unor proiecte, denumite amenajamente silvopastorale. ;e îndepărtează complet, fără restricţii, pe
terenurile plane pnă la moderat înclinate, cu panta mai mică de 1'o /17(0, iar parţial pe pajiştile
situate pe versanţi cu înclinaţie de 1' = 9'o, pe pajiştile din regiunile mai uscate şi pe terenuri cu
strat subţire de sol.@u va fi defrişată vegetaţia lemnoasă din pajiştile situate pe terenuri cu panta
mai mare de 9'
o
, cele cu sol mai subţire de 1'cm, precum şi cele din vecinătatea ravenelor,ogaşelor sau de pe grootişuri.;unt excluse de la defrişare speciile lemnoase rare şi cele
declarate monumente ale naturii, care sunt ocrotite de lege, ca# Pin"s cemBra, Ta"s Baccata,
$ari decid"a ssp! carpatica, R)ododendron otsc)i, Pin"s m"o!
3!4!A! ComBaterea B"r"ienilor
Prin buruieni ale pajiştilor se înţeleg speciile lipsite total sau parţial de valoare furajeră, cele
dăunătoare vegetaţiei ierboase valoroase, care depreciază calitatea produselor obţinute de la
animale şi cele vătămătoare sau toxice.
-etode pre*enti*e, dintre acestea menţionăm#
îndepărtarea prin cosit a speciilor neconsumate de animale+
folosirea la fertilizarea pajiştilor a gunoiului de grajd bine fermentat+
împrăştierea dejecţiilor rămase de la animale+
folosirea unor seminţe cu puritate mare la supraînsămnţarea pajiştilor+
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 11/29
recoltarea fneţelor la epoca optimă+
scimbarea modului de folosire al pajiştilor, la fiecare 9!& ani.
-etode indirecte, se referă la lucrările de îngrijire şi folosire raţională a pajiştilor# îmbunătăţirea
regimului de umiditate, aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor, distrugerea muşuroaielor
etc.
-etode directe, se folosesc cnd pajiştile au un grad de îmburuenare ridicat cu multe plante
toxice.
-etodele mecanice constau în cosiri repetate, plivitul prin retezarea de la suprafaţă a buruienilor
ce se înmulţesc numai prin seminţe, de sub colet a celor care formează lăstari din colet şi
smulgerea completă din pămnt a buruienilor cu înmulţire vegetativă.
-etode c)imice. Pe pajiştile cu grad ridicat de îmburuenare se folosesc erbicide neselective,
care distrug toată vegetaţia, dintre care se recomandă Mramaxone /Parauat0, ;andolin /-@KC0,
%oundup /MlLposate0. Pentru combaterea separată a anumitor specii de buruieni se folosesc
erbicidele selective, dintre care mai răspndite sunt sărurile şi esterii acidului diclorfenoxiacetic
/),&!-0.
3!4!=! /mB"nătăţirea reim"l"i de "miditate
Aliminarea excesului de umiditate de pe pajişti determină crearea unor condiţii nefavorabile
pentru instalarea şi creşterea speciilor de plante valoroase, fiind mai dăunător ciar dect
insuficienţa apei din sol. Axcesul de umiditate favorizează înmulţirea multor paraziţi, provocndmorbiditatea şi ciar moartea animalelor.
$nlăturarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse lucrări de desecare#
-esecarea prin canale descise
-esecarea prin canale încise /drenuri0.
Drenaj"l ori%ontal se realizează prin drenuri cu cavitatea umplută cu material filtrant, care
poate fi# din piatră, din fascine sau din scnduri, tuburi de ceramică, beton sau mase plastice.
-istanţa între drenuri variază de la 1' la *' m+ lungimea drenurilor este de 1*'!)'' m.
Drenaj"l cârtiţă constă în galerii subterane, cu pereţii întăriţi prin presare, ce se face cu plugul
de drenaj!crtiţă, care lucrează la *'!7' cm adncime. -istanţa între ele este de )!1' m în
solurile argiloase şi de 1'!)' m în solurile turboase, iar lungimea de la *' la )'' m.
Drenaj"l *ertical se realizează cu puţuri absorbante sau cu puţuri colectoare.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 12/29
Puţurile absorbante se folosesc atunci cnd în sol, la adncime, se află un strat permeabil
nesaturat de nisip şi pietriş.
Puţurile colectoare se folosesc în cazul în care la fundul puţului este un strat de sol impermeabil
şi prin pompare se realizează coborrea nivelului apei freatice.
Colmatarea constă în umplerea micilor depresiuni cu material adus de apele rurilor, prin
abaterea cursurilor acestuia cu ajutorul barajelor.
$ndiguirea poate fi considerată o desecare preventivă, prin care se fereşte suprafaţa respectivă de
umiditate în exces.
-renajul biologic
$n acest scop, se plantează specii lemnoase mari consumatoare de apă /Populus alba, ;alix alba,
;. fragilis, ;. cinerea etc.0.
Completarea deficitului de umiditate de pe pajişti /irigarea0Irigarea pajiştilor permanente este condiţionată de existenţa unui covor ierbos înceiat, alcătuit
din specii valoroase, de nivelul scăzut al apelor freatice şi de permeabilitatea moderată a solului.
$n general se folosesc norme de udare mai mici, dar mai dese.
Eomentul udării, stabilit pe baza plafonului minim, trebuie corelat cu faza de vegetaţie al
plantelor din pajişti. Kbişnuit fneţele se irigă toamna, primăvara şi după recoltare, iar păşunile,
primăvara şi după fiecare ciclu de păşunat.
Irigarea prin revărsare sau prin circulaţie constă din construirea unei reţele de canale permanentecu secţiuni reduse, prevăzute cu prize şi stăvilare mici. "pa se revarsă de o parte şi de alta a
canalelor într!un strat subţire, pe întreaga suprafaţă a pajiştii.
Irigarea prin aspersiune este mai indicată pe pajiştile temporare. Eetoda prezintă avantaje şi
poate fi aplicată şi pe teren frămntat, pe pajiştile permanente.
Irigarea prin fşii se aplică numai pe pajiştile temporare, pe terenuri nivelate. Eetoda constă în
efectuarea unor canale principale şi secundare, din care apa se revarsă în fşii înguste, de lăţimea
semănătorii.
Irigarea prin limanuri constă în construirea de valuri de pămnt, orientate după direcţia curbelor
de nivel, înalte de circa. ',*' m, care au şi rolul de a stăvili procesul de eroziune a solului.
Prin brăzduire se îmbunătăţeşte regimul de apă al plantelor şi se evită eroziunea solului.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 13/29
%eţinerea zăpezii se recomandă pe toate pajiştile din regiunile secetoase, unde stratul de zăpadă
este subţire şi spulberat de vnt. Kbstacolele se orientează perpendicular pe direcţia vntului
dominant.
Perdelele de protecţie se recomandă tot pe pajiştile din cmpie, contribuind la crearea unui regim
de umiditate mai bun pentru vegetaţia pajiştilor.
3!4!7! /mB"nătăţirea reim"l"i de )rană
Fertilizarea reprezintă una din principalele măsuri de sporire a producţiei la toate culturile
agricole, însă pe pajişti rolul îngrăşămintelor este multiplu.
Pentru 1''' ?g de fn, vegetaţia pajiştilor permanente extrage din sol 1*,'' = )1,77 ?g azot, *,''
= 7,7' ?g fosfor, 12,*' = )),1' ?g potasiu şi 6,&2 = 1&,)' ?g calciu.
Gariaţiile destul de mari ale consumului de elemente nutritive sunt determinate de compoziţia
floristică a pajiştilor şi de condiţiile pedoclimatice./nrăşămintele c" a%ot. Pe pajişti, îngrăşămintele minerale cu azot se folosesc în doze mai mari
dect la plantele cultivate. Influenţa îngrăşămintelor minerale cu azot este complexă,
manifestndu!se asupra producţiei pajiştilor, compoziţiei cimice a furajului, structurii şi
compoziţiei floristice a pajiştilor şi asupra producţiei şi sănătăţii animalelor.
$n general, azotul dă sporuri de producţie de )'!18' ?g m.v. pentru 1 ?g s.a. îngrăşămnt.
Conţinutul în proteină brută a nutreţului se corelează pozitiv cu norma de îngrăşămnt cu azot
administrată. $ngrăşămintele cu azot măresc digestibilitatea şi valoarea nutritivă a nutreţurilor./nrăşămintele c" fosfor. Fosforul are un rol important în metabolismul plantelor, participă la
sinteza proteinelor, facilitează asimilarea altor elemente nutritive, măreşte rezistenţa la îngeţ,
scurtează perioada de vegetaţie şi favorizează activitatea microorganismelor din sol precum şi a
bacteriilor simbiotice.
;porurile de producţie sunt de circa 16 ?g masă verde, în medie, pentru 1 ?g s.a. îngrăşămnt.
Compoziţia cimică a nutreţului se modifică în special prin creşterea conţinutului de fosfor şi
prin îmbunătăţirea raportului P & Ca.
Compoziţia floristică se modifică în măsură mai mică, îngrăşămintele cu fosfor stimulnd
creşterea leguminoaselor şi ciar a unor graminee valoroase.
/nrăşămintele c" potasi". "cest element are un rol important în metabolismul plantelor, în
sinteza clorofilei şi a idraţilor de carbon, în stimularea absorbţiei şi evapotranspiraţiei, în
sporirea rezistenţei plantelor la iernare etc.Influenţa potasiului asupra vegetaţiei se manifestă prin
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 14/29
sporirea participării leguminoaselor.-ozele de îngrăşămnt cu potasiu recomandate pe pajiştile
permanente se situează între &'!7'?g:a s.a.
/nrăşămintele c" microelemente
Eicroelementele au un rol însemnat în metabolismul plantelor, fac parte din compoziţia cimică
a vitaminelor, a fermenţilor, a unor sisteme enzimatice, influenţează sinteza proteinelor şi
idraţilor de carbon.<nele microelemente contribuie la sporirea producţiei şi modificarea
compoziţiei floristice.Pe pajişti se aplică cantităţi mici de microelemente, putndu!se folosi unele
reziduuri industriale, bogate în aceste elemente sau diferite săruri.
/nrăşămintele oranice
$ngrăşămintele organice, prin calitatea lor de îngrăşăminte complete, exercită un efect
ameliorativ asupra însuşirilor fizice, cimice şi biologice ale solului, utilizarea lor determinnd
sporuri importante de producţie.Pe pajiştile permanente se folosesc ca îngrăşăminte organice gunoiul de grajd, compostul, urina,
mustul de grajd şi gQlle. -e asemenea se practică fertilizarea prin trlire, care reprezintă folosirea
dejecţiilor lăsate de animale pe locurile de odină.
Folosirea amendamentelor pe pajişti
$n ţara noastră, suprafeţele cele mai mari cu pajişti permanente se găsesc în regiunile bogate în
precipitaţii, pe soluri acide. Pajiştile de pe solurile salinizate ocupă suprafeţe mici şi
îmbunătăţirea lor prin amendare este încă discutabilă.Pe solurile acide se folosesc amendamente cu calciu# carbonatul de calciu, oxidul de calciu,
idroxidul de calciu, spuma de defecaţie rezultată de le fabricile de zaăr, dolomita+ pe solurile
saline şi alcaline se folosesc amendamentele# gips, fosfogips, praf de lignit.
3!4!:! Pre*enirea şi comBaterea ero%i"nii sol"l"i pe pajişti
Aroziunea de suprafaţă are loc în urma acţiunii picăturilor de ploaie sau scurgerii de suprafaţă şi
sunt# şiroirile, rigolele mici, eroziunea de ardpan.
Aroziunea de adncime are loc în urma scurgerii concentrate a apelor pe versanţi şi duce la
îndepărtarea neuniformă a unei cantităţi mari de sol. Formele eroziunii de adncime au un
caracter permanent şi sunt reprezentate prin rigola propriu!zisă, ogaşul şi ravena.
Prevenirea eroziunii pe pajişti se poate face prin măsuri tenico!organizatorice şi lucrări de
îngrijire.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 15/29
ComBaterea ero%i"nii sol"l"i pe pajişti
ucrări de reţinere sau evacuare a surplusului de apă
%eţinerea apei din precipitaţii se impune mai ales pe pajiştile permanente din zonele de stepă şi
silvostepă, iar pe pajiştile temporare, mai ales în anul I de vegetaţie, pentru a evita spălarea
solului şi a seminţelor folosite la semănat.
Avacuarea surplusului de apă de pe pajiştile situate pe pante se face numai în zonele cu exces de
umiditate şi se preconizează pentru aceasta, a se executa următoarele lucrări# brăzduirea, gropile,
scarificarea, valurile de pămnt /valuri orizontale şi valuri înclinate0, canalele de coastă/canalele
orizontale sau de nivel şi canalele de coastă înclinate0.
ucrări de combatere a eroziunii şi de stabilizare a solului prin plantaţii silvice
Perdelele antierozionale îmbunătăţesc condiţiile de microclimat, au un rol important în
prevenirea şi combaterea eroziunii, fiind şi o metodă de delimitare a parcelelor pe pajişti şi de producere a materialului lemnos.
Plantaţiile silvice în masiv se recomandă a fi înfiinţate pe suprafeţele ocupate de ogaşe şi ravene
active, sau pe cele puternic erodate şi cu pante mari, care nu pot fi înierbate.
ucrări speciale pe ogaşe şi ravene
$n cazul în care nu se pot face lucrări de nivelare a ogaşelor şi ravenelor, pentru combaterea
eroziunii de adncime se fac lucrări speciale, care se referă la cleionaje, praguri, baraje,
fascinaje, garnisaje, gărduleţe.3!4!G! "praHnsămânţarea
%eprezintă cea de a doua măsură tenologică de bază, după fertilizare, pentru sporirea producţiei
şi îmbunătăţirea valorii furajului obţinut. ;upraînsămnţarea se face pe pajiştile permanente cu
grad redus de acoperire cu vegetaţie ierboasă, precum şi la cele cu compoziţie floristică
necorespunzătoare, în special cu procent redus de leguminoase.
;upraînsămnţarea este obligatorie pe pajiştile fertilizate prin trlire, pe cele la care s!au făcut
lucrări tenico!culturale, simple sau complexe şi pentru prelungirea duratei de folosire a
pajiştilor temporare.
$n primul an de la supraînsămnţare pajiştea se foloseşte numai ca fneaţă.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 16/29
3!4!48! ComBaterea dă"nătorilor de pe pajişti
Gegetaţia pajiştilor este degradată şi de lăcuste, şoareci de cmp şi crtiţe, iar pagubele provocate
sunt destul de importante.
3!3! -ăs"ri radicale
ucrările radicale se referă la un complex de activităţi care au ca scop transformarea pajiştilor
permanente degradate în pajişti semănate %efacerea radicală a pajiştilor permanente degradate
reprezintă o măsură ce se impune în cazul în care covorul vegetal are o acoperire slabă, sub 8'(.
3!3!4! #leerea teren"l"i
@u se desţelenesc pajiştile situate pe terenuri cu panta mai mare de 1*!12o, cele situate în
apropierea ogaşelor şi ravenelor, cele de pe soluri cu stratul arabil sub 1'!1)cm grosime, precum
şi pajiştile de pe soluri cu apa freatică la adncime mică.
3!3!3! Preătirea teren"l"iPrin lucrările de pregătire a terenului se urmăreşte att distrugerea veciului covor vegetal ct şi
crearea condiţiilor pentru semănat.
Pregătirea terenului cu mobilizarea superficială a solului ! metoda se poate aplica pe suprafeţele
unde vegetaţia existentă a fost distrusă cu un erbicid de contact. a circa )!9 săptămni după
erbicidare se va întoarece terenul cu maşina combinată EC%!),* sau cu freza de tip %otaseeder.
Pregătirea terenului cu mobilizarea medie a solului ! în acest caz, se folosesc grape cu discuri
sau freze pentru pajişti.Pregătirea terenului cu mobilizare profundă a solului ! constă în efectuarea arăturii, cu plugul la
)'!)*cm adncime, în raport cu grosimea stratului arabil.
3!3!>! C"lt"rile premerătoare
$n ţara noastră se foloseşte mai mult varianta înfiinţării pajiştilor temporare după desţelenire
denumită şi regenerarea rapidă a pajiştilor.
Fertilizarea de bază şi aplicarea amendamentelor
Pajiştile temporare, prin producţiile ridicate pe care le realizează sunt mari consumatoare de
elemente nutritive din sol. -e asemenea pajiştile temporare dau rezultate bune şi de calitate cnd
reacţia solului este neutră sau slab acidă.
Pajiştile temporare, în comparaţie cu cele permanente, valorifică mai eficient îngrăşămintele
organice, cele cimice mai greu solubile şi amendamentele.
;pecii şi soiuri folosite la înfiinţarea pajiştilor temporare
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 17/29
a înfiinţarea pajiştilor temporare se utilizează amestecuri alcătuite din specii de graminee şi
leguminoase perene valoroase şi mai rar graminee în cultură pură sau amestecuri formate din
graminee.
$n ţara noastră cele mai răspndite specii în cultură sunt# -ctLlis glomerata, Festuca pratensis,
olium perene, Pleum pratense, dintre graminee şi 5rifolium repens, Eedicago sativa,
5rifolium pratense, otus corniculatus, dintre leguminoase.
3!3!?! #lcăt"irea amestec"rilor de raminee şi le"minoase perene
Pentru înfiinţarea pajiştilor temporare se pot folosi amestecuri numai din graminee perene,
graminee perene în cultură pură sau amestecuri de graminee şi leguminoase perene.
;tabilirea duratei şi a modului de folosire a pajiştilor temporare
$n funcţie de durata de folosire, pajiştile temporare se împart în trei categorii#
! pajişti cu durată scurtă de folosire /)!9 ani0 ! pajişti cu durată medie de folosire /&!8 ani0
! pajişti cu durată lungă de folosire /R 8 ani0
;tabilirea numărului de specii din cadrul amestecurilor
Pentru pajişti cu durată scurtă de folosire se recomandă )!9 specii, pentru cele cu durată medie
de folosire se recomandă 9!* specii, iar pentru cele cu durată lungă se recomandă &!8 specii.
;tabilirea proporţiei gramineelor şi leguminoaselor în cadrul amestecurilor
Pentru a obţine compoziţia floristică dorită, este necesar ca la stabilirea proporţiei dintre celedouă grupe de plante să se ţină seama de durata şi modul de folosire al pajiştilor, precum şi de
particularităţile biologice ale speciilor componente.
"legerea speciilor şi stabilirea procentului de participare a fiecărei specii în amestec
"legerea speciilor se face în funcţie de condiţiile naturale ale zonei, durata şi mai ales modul de
folosire, ritmul de dezvoltare şi vivacitatea speciilor respective.
$n cadrul fiecărei grupe de plante, procentul de participare în amestec al fiecărei specii se
stabileşte în funcţie de valoarea economică a speciei, adaptabilitatea la condiţiile pedoclimatice,
pretabilitatea la modul de folosire stabilit şi de direcţia de evoluţie dorită a viitorului covor
vegetal.
"legerea soiurilor în cadrul fiecărei specii
;e recomandă folosirea de soiuri cu acelaşi indice de precocitate sau cu indici de precocitate
apropiaţi.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 18/29
Calculul cantităţii de sămnţă
Calculul cantităţii de sămnţă se face pentru fiecare specie din amestec pe baza următoarelor
elemente#
! cantitatea de sămnţă în cultură pură /?g:a0 la valoarea utilă de 1''(
/@0+
! procentul de participare în amestec /p0+
! procentul de sămnţă utilă /;.<.0.
Cantitatea de sămnţă pentru fiecare specie /S0 se determină cu relaţia#
6J)a< K p NJ!U!
Cantitatea de sămnţă rezultată din calcul se corectează în funcţie de capacitatea de concurenţă a
speciilor din amestec. Prin însumarea cantităţilor de seminţe astfel corectate rezultă cantitatea desămnţă în amestec necesară pentru un ectar.
3!3!A! ămânţa şi semănat"l
;emănatul ierburilor perene necesită o atenţie deosebită. "cesta se poate realiza cu sau fără
plantă protectoare.
Apoca de semănat
Apoca optimă de semănat este primăvara devreme, cnd solul permite intrarea maşinilor agricole,
iar temperatura este constant peste '
o
C.Eetoda de semănat
;emănatul se poate realiza prin mai multe metode ce variază în funcţie de configuraţia şi panta
terenului, însuşirile seminţelor, dotarea tenică, prezenţa sau absenţa plantei protectoare etc. Cele
mai folosite metode sunt# semănatul în rnduri distanţate la 1),*!1*cm, semănatul prin
împrăştiere manulal sau mecanic.
"dncimea de semănat
"dncimea de semănat se stabileşte în funcţie de mărimea şi forma seminţelor, puterea de
străbatere, textura şi umiditatea solului, variind între 1!9cm.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 19/29
3!3!=! $"crări de Hnrijire
"plicarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire, mai ales în anul înti, favorizeaza realizarea
unui covor vegetal uniform şi bine înceiat, premisa obţinerii unor produse ridicate.
Irigarea de răsărire
"ceastă lucrare este necesară după semănatul de la sfrşitul verii dar uneori şi în primăverile
secetoase, cu o normă de udare de 1*'!)''m9:a.
-istrugerea crustei
Pentru distrugerea crustei se foloseşte tăvălugul neted înfăşurat cu srmă gimpată, grapa de fier
cu colţii îndreptaţi în sus sau cu o grapă de mărăcini.
Compeltarea golurilor
$n cazul semnalării golurilor, se impune comlpetarea acestora cu sămnţă din acelaşi amestec.
Cnd suprafeţele cu goluri sunt mari, operaţiunea se face cu maşini de semănat, iar pe suprafeţereduse se poate face manual.
Combaterea buruienilor
"ceasta este lucrarea cea mai importantă din anul înti de vegetaţie la pajiştile temporare
semănate fără plantă protectoare şi la cele înfiinţate primăvara.Combaterea mecanică constă în
cosirea repetată a buruienilor cu coasa, cu diferite cosiri uşoare, înainte ca acestea să fructifice.
Pe terenurile cu o îmburuienare puternică se recomandă folosirea erbicidelor. -intre acestea
menţionăm# ;.-.E."., "retit, >asagran, "cetadin, "sulox.Fertilizarea
Prin această lucrare se urmăreşte obţinerea de producţii mari şi de bună calitate, precum şi
menţinerea unui covor ierbos valoros pe toată durata folosirii.
Irigarea
$n regiunile secetoase sau cu precipitaţii neuniform repartizate, se impune irigarea pajiştilor
temporare cu o normă de udare de &''!8''m9:a.Irigarea se poate face prin aspersiune sau prin
revărsare, cu rigole orizontale sau înclinate, în funcţie de panta terenului.
3!3!7! Folosirea pajiştilor temporare
Eodul de folosire a pajistilor temporare are o influenţă însemnată asupra evoluţiei covorului
vegetal, a duratei de folosire economică, precum şi asupra cantităţii şi calităţii furajului obţinut.
Pajiştile temporare se pot folosi prin păşunat, cosit sau mixt.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 20/29
3!3!:! Refacerea pajiştilor temporare
-upă 9 ! * ani de folosire covorul vegetal începe să se rărească, mai ales prin dispariţia treptată a
leguminoaselor. $n aceste situaţii se impune refacerea pajiştilor respective care se poate realiza
prin două procedee# supraînsămnţarea sau reînsămnţarea.
/NFIIN1#RE# DE P#2ILTI TE-POR#RE /N $OCU$P#2ILTI$OR PER-#NENTE DE'R#D#TE
$nfiinţarea de pajişti semănate/temporare0 în locul pajiştilor permanente degradate, sau în teren
arabil afectat producerii furajelor, constituie una dintre cele mai importante verigi în procesul
îmbunătăţirii bazei furajere.$n noile condiţii create prin privatizarea şeptelului de animale,
pajiştile semănate sunt acele culturi care asigură un furaj de calitate şi în cantitate suficientă
animalelor de rasă de înaltă productivitate. Complexul de lucrări care se aplică pentru înfiinţarea
pajiştilor semănate, în locul pajiştilor permanente degradate, este cunoscut sub denumirea de
îmbunătăţire radicală sau regenerarea pajiştilor . ;uperioritatea pajiştilor semănate, faţă de de
cele permanente, de cele mai multe ori evidentă, depinde de condiţiile naturale şi economice
concrete. "stfel, productivitatea pajiştilor temporare este determinată de precipitaţii, de altitudine
şi de sistemul de gospodărire. $n condiţii pedoclimatice asemănătoare, pajiştile semănate au
realizat, în medie, în primii ) ani de folosinţă, o producţie cu 9'( mai mare dect cea a pajiştilor permanente. <nii cercetători spun că pajiştile semănate au însuşiri valoroase, neegalate de
celelalte culturi furajere. $ntre acestea se remarcă, în primul rnd, producţiile ridicate care pot fi
de 9!* ori mai mari dect a pajiştilor naturale. Compoziţia floristică fiind stabilită pe criterii
ştiinţifice, în concordanţă cu condiţiile climatice, agrotenica aplicată şi modul de exploatare,
permite obţinerea unui furaj superior din punct de vedere cantitativ şi calitativ, faţă de cel obţinut
pe pajiştea naturală. $n regiunile de dealuri din ţara noastră, C.Bărbulescu şi Gh.Motcă /16720
recomandă înfiinţarea de pajişti semănate datorită condiţiilor deosebite întlnite aici. Pe lngă
recoltele mari ce se obţin, ce depăşesc 1't:a s.u. , pajiştile semănate contribuie la protecţia
solului împotriva eroziunii şi la ameliorarea însuşirilor lui. -acă în zonele de cmpie şi de deal,
pajiştile semănate dau rezultate foarte bune, nu acelaşi lucru se poate spune despre zona de
munte. Pentru ţara noastră, cu circa &,6 milioane ectare pajişzi permanente, în mare parte
degradate/fapt oglindit prin producţia medie de masă verde foarte mică0, înfiinţarea pajiştilor
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 21/29
semănate reprezintăuna dintre cele mai importante măsuri pentru ridicarea producţiilor
cantitative şi calitative ale pajiştilor. Pajiştile permanente din ţara noastră sunt situate, în mare
parte, pe terenuri în pantă, supuse eroziunii. ".Navreliuc /166)0 recomandă nfiinţarea de pajişti
semănate /după aplicarea unui complex de măsuri antierozionale0 pe aceste terenuri, cu rezultate
excelente. Pajiştile semănate se înfiinţează în locul pajiştilor permanente degradate, la care
lucrările de suprafaţă nu mai au efectele scontate. -ecizia aplicării metodei de refacere radicală
este de o mare răspundere, deoarece aceasta implică distrugerea în totalitate a covorului ierbos
existent, prevalarea şi înlăturarea cauzelor care au dus la instalarea lui pe de o parte, iar pe de altă
parte crearea condiţiilor ca noua pajişte pe care o înfiinţăm să se poată menţine în cultură.
5erenurile ocupate cu pajişti permanente pe care le alegem pentru înfiinţarea pajiştilor semănate
se încadrează, în general, în una din următoarele categorii#
- o ţelină îmbătrnită în care domină în mare măsură, plante neconsumate de animale şicu o producţie sub 1't:a masă verde+
- acoperirea cu vegetaţie nevaloroasă peste )*!9' (+- terenuri pe care s!a dezvoltat, în masiv, o plantă nevaloroasă /ştevie, pipirig, ferigă,
etc.0- terenuri relativ plane cu uşoare denivelări, care prin luarea în cultură se pretează la o
exploatare intensivă+- acoperirea cu muşuroaie înţelenite, peste 9'!&'( din suprafaţa pajiştii şi pe care
măsurile de suprafaţă nu dau rezultate.
$mbunătăţirea radicală a pajiştilor este o lucrare mai costisitoare dect îmbunătăţirea de
suprafaţă, care pe lngă o serie de lucrări pregătitoare/defrişare, nivelare, drenare0 sunt necesare
lucrările propriu!zise de înfiinţare/desţălenirea, fertilizarea, procurarea seminţelor, semănatul,
etc.0. ;e recomandă desţălenirea pajiştilor permanente degradate, numai în regiunile bogate în
precipitaţii, situate pe soluri cu o grosime mai mare de *' cm, pe pante cu înclinare mai mică de
1* grade şi cu pnza de apă freatică la adncimea de cel puţin ',*m.Pe pajişti mai umede se
impune mai înti desecarea acestora, iar pajiştile din regiunile secetoase se vor desţăleni numai
dacă există posibilităţi de irigare. Pregătirea terenului cuprinde, pe de o parte, distrugerea covorului vegetal, iar pe de altă parte
lucrări de pregătire a patului germinativ în vederea însămnţării ierburilor perene.$nainte de
refacerea radicală sunt necesare cteva lucrări pregătitoare ca# desecarea, îndepărtarea pietrelor, a
cioatelor şi a vegetaţiei lemnoase, distrugerea muşuroaielor şi nivelarea terenului, care contribuie
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 22/29
la executarea desţălenirii în bune condiţii. $n vederea pregătirii terenului se aplicămmai multe
metode, care variază în funcţie de panta terenului, de grosimea stratului de ţelină şi de vegetaţia
existentă.$n general, se disting următoarele tenologii de distrugere a ţelinii#
- cu mobilizarea totală a stratului de sol+- cu mobilizarea parţială a stratului de sol+- fără mobilizarea solului.
Tehnologia de pregătire a terenului, cu mobilizarea totală a stratului de sol presupune în mod
obligatoriu folosirea plugului. Kdată cu efectuarea arăturii se încorporează în sol şi
îngrăşămintele pe bază de fosfor şi potasiu /dacă este necesar0, gunoiul de grajd şi
amendamentele. Eetoda se recomandă pe solurile mai profunde, cu un strat gros de ţelină.
Pentru a realiza o mărunţire mai bună a ţelinei, de regulă, arătura adncă de )*!9' cm este
precedată de o discuire la 7!1' cm pentru distrugerea covorului ierbos existent.
-esţălenirea prin arătură nu se recomandă pe terenurile inundabile şi periclitate de eroziune, pe
solurile sceletice, precum şi în staţiuni care exclud reuşita pajiştilor semănate/de exemplu
suprafeţele excesiv de umede sau extrem de uscate0.$n zonele cu precipitaţii suficiente,
desţălenirea se poate practica şi vara, în acest caz înfiinţarea pajiştii semănate se va face la
sfrşitul lunii august sau începutul lunii septembrie.-eorece pajiştile semănate se folosesc şi prin
cosit, se impune o forte bună nivelare a terenului.
Tehnologia de pregătire a terenului cu mobilizare parţială a statului de sol presupune o lucrare
cu grapa cu discuri sau cu freza.K astfel de lucrare este indicată la desţălenirea pajiţtilor situateîn zona de cmpie sau în cele de deal, situate pe terenuri în pantă şi cu un strat subţire de ţelină.
;e obţin rezultate bune la desţălenirea terenurilor pe care s!au efectuat curăţiri de arborete,
combaterea muşuroaielor, îndepărtarea pietrelor, cioatelor. Freza poate fi folosită pentru
prelucrarea ţelinei, realizndu!se o lucrare superioară celei cu grapele cu discuri. ucrarea cu
freza presupune 1!) treceri, prima trecere executndu!se superficial, la 7!1' cm, iar cea de!a
doua mai adnc, la 1)!1& cm. Pe terenurile situate în pantă, lucrările se fac paralel cu curbele de
nivel, conform normelor de prevenire şi combatere a eroziunii solului.
Tehnologia de prelucrare a terenului fară mobilizarea solului se face în anumite situaţii în care
orografia terenului nu permite nici un fel de lucrări de mobilizare a terenului, sau cnd vegetaţia
este foarte rară, se aplică supraînsămnţarea veciului covor,fară nici o lucrare
pregătitoare.%ezultatele acestei metode extensive depind, în măsură foarte mare, de condiţiile
concrete.-upă supraînsămnţare, trecerea cu o turma de oi pe timp umed poate favoriza
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 23/29
încorporarea seminţelor.Pajiştile semănate pot fi înfiinţate fie direct în arătura de desţalenire,
cunoscută şi sub denumirea de regenerare rapidă a pajiştilor ce presupune un teren curat de
buruieni, bine mărunţit şi uniform, fie după o perioadă de 1!9 ani, în carte terenul se cultivă cu
culturi anuale."ceastă metodă se recomandă numai pe terenurile unde ţelina foarte deasă nu a
putut fi suficient mărunţită, pe terenurile foarte îmburuienate şi pe soluri turboase, unde lucrările
repetate, aplicate plantelor anuale, pot duce la o înbunătăţire a însuşirilor solului.
FO$OIRE# P#2ILTI$OR PRIN P.LUN#T
@evoile mereu crescnde ale economiei pun, pe de o parte, problema sporirii necontenite a
cantităţilor de produse de natură animală, iar pe de altă parte, problema obtinerii ct mai ieftine
a furajelor, de aceasta fiind legată, în primul rnd, economicitatea produseloranimaliere.Practicarea pastoritului de milenii demonstrează avantajele certe ale rănirii
animalelor pe păşune şi anume#
- iarba folosită prin păşunat constituie cel mai ieftin furaj pentru animale+- paşunea oferă un furaj fraged, suculent, uşor digestibil, cu gust şi miros plăcut, ceea
ce face să fie consumat cu plăcere de animale+- iarba este bogată în substanţe nutritive, proteine şi săruri uşor asimilabile+- prin mişcare în aer liber, sub acţiunea razelor solare, corpul animalelor se dezvoltă
armonias, animalele devin mai productive şi dau urmaşi mai viguroşi.
"ceste avantaje, în special cele care se referă la valoarea nutritivă, sunt variabile. Mradul de
consumabilitate a ierbii este influenţat de# compoziţia floristică, compoziţia cimică a solului,
umiditate, temperatură. Printre principalele avantaje ale folosirii ierbii de pe pajişti se înscrie şi
faptul că păşunea reprezintă cea mai ieftină sursă de rană pentru animale, iarba obţinndu!se la
un preţ de cost mai redus dect orice furaj.Aficienţa sporită se datoreşte fără îndoială şi stării de
sănătate mai bună a animalelor, ce au posibilitatea de a se mişca în aer liber, în timpul cnd
singure îşi procură rana.
-ar, dacă nu se execută lucrări de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor, toate aceste avantaje
dispar, întruct compoziţia floristică este alterată, domină buruieni sau plante nevaloroase şi în
consecinţă rănirea animalelor lasă de dorit.Aste cazul multor izlazuri comunale unde, în a doua
parte a verii, animalele îsi procură cu foarete mare greutate rana şi nici într!un caz în cantitate
suficientă.
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 24/29
?!4! ITE-E DE P.LUN#T
-iferite sisteme de păşunat pot fi împărţite în doua categorii#păşunatul nerational, liber sau
continuu şi păşunatul raţional sau ciclic.
Păş"nat"l liBer este sistemul de păşunat practicat din cele mai veci timpuri, fiind un sistem
extensiv.Conform acestui sistem, animalele sunt lăsate libere să pască pe păşune, din primăvară
pnă în toamnă.Mrija ciobanilor se rezumă doar la a duce animalele la adăpat, de a le mulge şi de
a vegea ca ele să nu se rănească sau rătăcească.K variantă a acestui tip de păşunat aplicat în ţara
noastră şi constituie de fapt o încercare de raţionalizare, este aceea de a conduce turma pe un
anumit drum, care de obicei este modificat, astfel înct animalele nu stau pe acelaşi loc, ci
păşunează pe locuri diferite şi în aceeaşi zi şi în zile diferite.K altă variantă a păşunatului liber
este păşunatul în front, păşunat ce se aplică în special cu ovinele.$n acest caz ciobanul stă în faţaturmei şi pe masură ce se consumă iarba, el se retrage, dnd posibilitatea animalelor să înainteze.
Păş"nat"l raţional are ca principiu, împărţirea păşunii în tarlale, păşunarea se face un timp,
după care se trece pe o altă tarla.5arlarizarea trebuie însoţită de un complex de măsuri legate de
sporirea producţiei de iarbă,combaterea eroziunii, pentru că numai împărţirea în tarlale nu!şi
găseşte justificarea economică.
$n cadrul acestui sistem de păşunat, exista mai multe variante#
-
păş"nat do%at = constă în atribuirea spre furajare a unor porţiuni de iarbă delimitatede un gard electric, porţiuni a căror suprafaţă este calculată în funcţie de producţie şi
număr de animalede aşa manieră înct să se asigure rana pentru o zi sau jumătate de
zi.- păş"nat c" porţia = constă în aşezarea animalelor pe un aliniament, atribuindu!se
fiecărui animal o lăţime corespunzătoare speciei din care provine/de exemplu 1,* ! )
m pentru o vacă0."ceastă fşie se delimitează cu gard electric.Mardul se deplaseaza
pe masură ce animalele păşunnd au consumat întreaga masă vegetativă.- folosirea ierBii la iesle = desi nu este o metodă de păşunat propriu!zis, ea se
încadrează tot în acest sistem, întruct deosebirea constă doar în faptul că nu
animalele se deplasează la rană, ci rana la animale.Pentru a se realiza acet lucru,
cnd iarba ajunge la )*!9' cm înălţime, ea se coseşte şi este transportată şi
administrată animalelor.Folosirea ierbii la iesle prezintă şi avantajul că animalele
consumă mai puţină energie prin mişcare, deci posibilitatea de a realiza sporuri
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 25/29
zilnice superioare, dar acest lucru nu este întotdeauna compensat de energia
consumată pentru aducerea ranei.
?!3. TE(NIC# P.LUN#TU$UI
;e referă la modul în care animalele pasc iarba, la evenimentele normale zilnice şi cele
sezoniere care apar cnd animalele sunt pe tarla. Păşunatul propriu!zis, deci atunci cnd
animalele se rănesc cu iarba păşunii, durează 8!11 ore zilnic şi în mod normal se desfăşoară în
două perioade majore după răsăritul soarelui şi înainte de amurg. 5impul ct dureză păşunatul
depinde de administrarea sau nu a furajelor concentrate, de bundenţa ierbii."nimalul percepe
grupări relativ importante de populaţii de plante care sunt conforme cu ecosistemul respectiv.$n
timpul păşunatului, animalele se mişcă încet pe o păşune şi rup succesiv cte o gură de
iarbă.Giteza normală de păşunat este de &'!2' muşcături pe minut.Kile pasc similar/dar sedeplasează mai mult0. "vnd gura mai mică,frecvenţa cu care muşcă iarba este mai mare.
;cimbarea zonei de unde animalul muşcă din iarbă se face prin mişcarea capului şi dureză mai
puţin de o secundă.-acă animalul scimbă locul de unde îşi procură rană, acest lucru se face
cnd iarba este rară şi atunci animalul face ctiva paşi, pe o durată de 1'!1'' secunde.imitele
acestea de timp se datoresc faptului că, pe comunităţile eterogene, distanţa dintre o staţiune
alimentară şi alta este de )'!)* paşi, iar pe cele omogene, de )!9paşi.Cnd animalul este scos la
păşune, el se 3informează4 de natura mediului, limitele acestuia, drumuri de acces, locuri derefugiu în caz de pericol."poi identifică comunităţile vegetale şi sursa de apă.$n ecosistemele
naturale sursele de apă sunt elemente esenţiale, în jurul lor erbivorele sălbatice organizează
strategii de păşunat, în căutare de resurse furajere importante din punct de vedere energetic.Hona
optimă de păşunat se gaseşte pe o rază de 7''m în jurul surselor de apă.K distanţă mai mare de
1,8 ?m faţă de sursa de apă, produce un dezecilibru între rană şi apă.Pentru a merge la păşunat,
animalele urmează cărările existente iar cnd păşunează pe pantă, ele urmează cubele de
nivel.-acă ne referim la o ierarizare a nevoilor fiziologice, pe parcursul unei zile, animalul va
căuta să!şi satisfacă foamea, apoi cerinţele faţă de apă şi reglarea termică."ceasta explică de ce
vara animalele vor părăsi zonele bune de păşunat, pentru zone mai puţin bune, dar unde există
umbră."nimalul îşi alege rana la două niveluri, al staţiunii. Cnd alege staţiunea animalul se
opreşte din deplasare, coboră capul şi începe păşunatul. "legerea covorului vegetal este făcută pe
baza factorilor vizuali. ;elecţia unei specii se face în funcţie de necesităţile organismului. Cnd
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 26/29
animalul are nevoie de proteine, preferă trifoiul mai savuros şi mai bogat în proteine digestibile.
-acă are nevoie de un aport energetic atunci se va orienta spre graminee. 5ipul de plante ales
este influenţat mult şi de specia de animale, de abundenţa relativă a furajului, complexitatea
mediului înconjurător în raport cu satisfacerea nevoilor fiziologice, idrice şi termice.Cnd
rumenul animalului este plin, acesta se odineşte şi rumegă."ceastă operaţie poate fi făcută de
animale stnd în picioare sau culcate.5impul necesar pentru rumegare depinde de fibrozitatea
ierbii consumate/în mod normal durează *!6 ore0. 5impul de păşunat creşte cu dificultatea ruperii
ierbii şi cu rărirea pajiştii, pe cnd timpul de rumegat creşte pe măsura scăderii calităţii ierbii
consumate.Eomentul începerii păşunatului are o deosebită importanţă att pentru starea
vegetaţiei, depinznd de aceasta, ct şi pentru sănătatea animalelor.-acă păşunatul se începe prea
devreme, cnd plantele sunt prea tinere şi solul prea umed, efectele negative asupra vegetaţiei
sunt următoarele#- se distruge stratul de ţelină, se bătătoreşte solul şi se înrăutăţeşte regimul de aer din
sol.;e formează gropi şi muşuroaie.- pe terenurile în pantă se declanşează eroziunea+- se modifică compoziţia floristică, dispărnd plantele valoroase mai pretenţioase din
punct de vedere al apei, aerului şi ranei din sol+- plantele fiind tinere, au suprafaţa foliară redusă şi vor folosi pentru refacerea lor
substanţe de rezervă acumulate în organele din sol ce are ca efect epuizarea lor.
Pe de altă parte, începerea tardivă a păşunatului are o altă serie de efecte negative, cum ar fi#sporirea conţinutului de celuloză şi scăderea celui de proteină, reducerea gradului de
consumabilitate şi digestibilitate. "cestea obligă ca atunci cnd nu s!a putut intra la păşunat în
timpul optim, iarba să fie cosită şi transformată în fn, semifn, siloz, pentru a reduce pierderile.
Eomentul optim de începere a păşunatului este atunci cnd soloul s!a zvntat şi plantele au ajuns
la înălţimea de 1'!1*cm pe pajiştile alcătuite din plante mărunte, 1*!)'cm în zonele cu
precipitaţii abundente şi plante de talie înaltă, )'!9'cm pe pajiştile cultivate.$năltimea de păşunat
se referă la înălţimea pe care o au plantele după ce s!au păşunat. "ceastă înălţime este
determinată de specia care păşunează şi nu poate fi influenţată dect prin repartizarea spre
păşunat a unei anumite specii de animale sau prin folosirea ierbii la iesle şi atunci cositul se
poate face la înalţimea dorită.Frecvenţa păşunatului este una din cele mai importante elemente
ale unui păşunat raţional. Alementul esenţial, de care trebuie să se ţină seama, este durata de
regenerare. Producţia păşunilor este dată de numărul de recolte din timpul unui sezon, de talia
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 27/29
plantelor la recoltat şi înălţimea ierbii rămase, care, după cum s!a văzut influenţează producţia.
Eodul de executare a păşunatului pe tarla prezintă o importanţă deosebită, att pentru compoziţia
floristcă a pajiştii, ct şi pentru producţia animalieră."ceasta comportă două aspecte diferite şi
anume# modalitatea efectuării păşunatului în interiorul tarlalei şi timpul de păşunat pe tarla.;e
cunoaşte că animalele erbivore reuşesc, în cteva ore, să!şi procure necesarul de rană şi în restul
timpului se plimbă, bătătorind iarba şi solul. -e aceea este indicat să se păşuneze dimineaţa 9!&
ore, să se întrerupă păşunatul )!& ore şi să se reia după masă, de asemenea, 9!& ore.-ata încetării
păşunatului este legată de epoca venirii primelor îngeţuri.<ltimul păşunat trebuie să se realizeze
cel mai trziu cu )'!9' zile înainte de instalarea îngeturilor permanente."stfel, plantele au
posibilitatea să acumuleze glucide, să!şi refacă masa vegetativă, ceea ce determină o mai bună
suportare a îngeţurilor pe de o parte, iar pe de altă parte, la pornirea timpurie în vegetaţie.
?!>! -.URI PENTRU OR'#NIM#RE# P.LUN#TU$UI R#1ION#$
Folosirea raţională a păşunilor, împletită cu o serie de măsuri de îmbunătăţire a pajiştilor, are ca
efect sporirea producţiei de iarbă, îmbunătăţirea compoziţiei floristice, deci mărire a valorii
economice a fiecărei unităţi de suprafaţă.Axistă o categorie de măsuri absolut obligatorii pentruasigurarea unui păşunat raţional. "ceste măsuri sunt# determinarea producţiilor păşunilor,
determinarea capacităţii de păşunat, tarlalizarea, executarea unor lucrări înainte de începerea
păşunatului şi în timpul păşunatului ct şi tenica propriu!zisă a păşunatului.Cel mai important
lucru în aprecierea unei păşuni este cunoaşterea capacităţii ei de producţie."ceasta poate fi
determinată prin metode directe şi indirecte.
-etoda directă are ca principiu determinarea producţiei unei parcele mici, derlimitate dintr!o
tarla şi semnificativă pentru tarlaua respectivă, de fiecare dată cnd păşunea este folosită. Pentru
aceasta se delimitează parcelele de dimensiuni variabile, de obicei de ),*mT.
@umărul parcelelor depinde de mărimea tarlalei şi de uniformitatea ei. $n cazul păşunilor
uniforme, acest număr este mai mic/&0, iar la cele neuniforme, este mai mare/1'0. -acă se
practică păşunatul liber, porţiunile delimitate sunt mult mai mari/1''mT0, care se cosesc de cte
ori iarba ajunge la înalţimea de păşunat.Foarte indicată este folosirea cuştilor de control care sunt
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 28/29
construite din srmă şi instalate pe teren."cestea nu permit animalelor să păşuneze în interiorul
lor, în scimb permit o creştere şi o dezvoltare nestingerită a ierbii.
-etode indirecte ! cea mai utilizată este metoda zootenică, care are la bază procedeul
transformării tuturor produselor obţinute de la animale în <@ necesare obţinerii acestora, pe baza
unor coeficienţi de transformare."ceastă metodă permite determinarea exactă a valorii unei
păşuni, dar evidenţa strictă ce trebuie ţinută şi care presupune o anumită calificare, face ca ea sa
fie mai puţin utilizată.5ot în cadrul acestui grup de metode se înscriu şi metodele dinamice şi
anume determinarea producţiei prin măsurarea înălţimii covorului vegetal şi determinarea
producţiei prin măsurarea fluxului de creştere ! maturitate defoliere.Krice păşunat raţional are la
bază cunoaşterea capacităţii de păşunat, în funcţie de care se calculează densitatea
animalelor.@umărul de tarlale în care se împarte o păşune depinde de doi factori esenţiali şi
anume, durata ciclului de păşunat şi numărul de zile ct rămn animalele pe tarla.-urata cicluluide păşunat depinde la rndul său de # condiţiile climatice, compoziţia floristică, modul de
îngrijire a păşunii şi se referă la perioada de timp necesară pentru refacerea plantelor.Cu ct
perioada este mai scurtă, durata ciclului este mai mică şi ca atare o tarla poate fi păşunat de mai
multe ori.
$n condiţii naturale, în zonele cu precipitaţii puţine, o păşune se reface după 9'!&' zile,
iar în cele cu percipitaţii corespunzătoare, după )*!9* zile.Axistă diferenţe şi între durata
refacerii după primul ciclu şi următoarele.-acă după primul ciclu păşunea se reface după 9' zile,după celelalte cicluri durata de refacere este mai lungă,9*!&' zile.
@umărul de zile ct rămn animalele pe tarla este bine să fie ct mai mic şi se recomandă,
ca nici într!un caz, să nu depăşească şase, deoarece aceasta duce, pe de o parte, la stnjenirea
otăvirii, iar pe de altă parte la bătătorirea terenului.
ucrările ce se execută înainte de începerea păşunatului, se împart în doua categoriişi
anume# lucrări ce se execută pe păşunea propriu!zisă şi lucrări accesorii.-in prima categorie fac
parte# curăţinerea păşunilor de mărăcinişuri şi buruieni dăunătoare vegetaţiei pajiştilorşi sănătăţii
animalelor, curăţirea păşunilor inundabile de resturile aduse de ape, evacuarea excesului de
umiditate, aplicarea îngrăşămintelor, aplicarea unor lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor.$n a doua
categorii de lucrări intră# repararea drumurilor de acces, repararea /construirea0 de poduri peste
şanţuri, repararea /construirea0 îngrădirilor, repararea /construirea0 adăposturilor şi umbrarelor,
7/23/2019 Pasjisti Tom
http://slidepdf.com/reader/full/pasjisti-tom 29/29
revizuirea /şi după caz redimensionarea0 adăposturilor, repararea /construirea0 stnelor,
revizuirea adăposturilor pentru îngrijitori.
top related