o minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ gheorghe carageani ,,studii aromâne
Post on 05-Apr-2018
282 Views
Preview:
TRANSCRIPT
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 1/45
•
G I l E O R G I I E C A R A G E A N I
EDITURA FUNDATIEI CULTURALE RoMANE ,'.
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 2/45
GHEORGHECARAGEANI
A.
STUDII AROMANE
Cuvant inainte
de
NICOLAE-SERBAN TANASOCA~ .
EDITURA FUNDATIEI CULTURALE ROMANE•Bucuresti • 1999
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 3/45
CUVANT INAINTE
Nascut la Bucuresti, in 10octombrie 1939, licentiat al Facultatii.,
de Filologie a Universitatii din Bucuresti (1963), Gheorghe Carageani
si-a inceput tot aici cariera universitara ca asistent la Catedra de istoria
limbii romane (1963-1970), condusa de acadoAI. Rosetti, apoi de
acadoBoris Cazacu. A fost nurnit, in 1970, lector de limba romana
la Istituto Universitario Orientale din Napoli. A ocupat, in 1982, prin
concurs, postul de profesor asociat si a devenit, in 1986, profesor
titular, sef a1 Catedrei de limba si literatura romana la Departamentul
de Studii privind Europa Orientala de la Facultatea de Litere si
Filosofie a acestui Institut, unde a succedat profesorului Onciulescu.
Stabilit definitiv in Italia in 1976, suplineste, de mai bine de un
deceniu, si postul de profesor de limba romana la Facultatea de Stiinte
Politice a Universitatii "La Sapienza" din Roma.Activitatea stiintifica a prof. Gh. Carageani a fost consacrata cu
precadere studierii limbii, istoriei si culturii arornanilor, carora el
insusi le apartine , ca descendent al unei farnilii originare din Avdela
Pindului, din care se tragea si junimistul loan Caragiani. Este
autorul primei monografii sintactice dialectale a aromanei , intitulate
La subordinazione circostanziale ipotattica nella frase del dialetto
aromeno (macedoromeno), Napoli, 1982, si al unui mare numar de
studii, articole, comunicari si recenzii critice privitoare atat la cele
mai diverse aspecte ale structurii, evolutiei si pozitiei dialectului
aroman in ansamblul Romaniei, cat si la istoria aromanilor si a,
"chestiunii aromanesti" , ca problema a politicii europene in secolele
XIX-XX. Contributiile prof. Gh. Carageani se disting prin eruditie ,
larg orizont teoretic, spirit critic si originalitate. Fiecare dintre ele
propune un punct de vedere personal, deschide cercetarii 0per-
spectiva noua, aduce in discutie material si informatie stiintifica mai
5
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 4/45
u deloc cunoscute. Nu este ultima Insusire a -lucrarilor sale
. tea superioara a stilului, limpede, sobru si elegant. Prof. Gh.
geani este, de altfel, unul dintre cei mai activi propagatori ai valo-
rilor literare romanesti in lumea italiana: singur sau in colaborare,
a tradus si comentat pentru cititorii italieni mai multe volume de
Iiteratura si critica literara romaneasca cuprinzand poeme de Marin
Sorescu, Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt, si Introducere
in teoria lecturii a profesorului Paul Cornea. Este exernplara con-
lucrarea sa in acest domeniu cu distinsa sa sotie, italianca Gabriela
Carageani, desavflrsita cunoscatoare a limbii si culturii noastre.
Cercetator avizat al .graiului si istoriei aromanilor, a car-or
cunoastere este indispensabila pentru corecta intelegere a istoriei
limbii si poporului roman in contextullor sud-est european, prof. Gh.Carageani este totodata un pasionat militant pentru mentinerea in
fiinta si cultivarea dialectului aromanesc. El pare sa-~i fi propus a
dezminti sumbra profetie a neuitatului invatat Tache Papahagi,
potrivit careia secolul al XX-lea va fi secolul disparitiei aromanilor.
Implicat in toate dezbaterile si prezent la mai toate intrunirile
consacrate destinului aromanilor si aromanei , al caror nivel stiintific,
amenintat nu 0data de mediocritate, a fost substantial ameliorat prin
partieiparea sa, prof. Gh. Carageani s-a angajat in toate disputele pecare acestea Ie-au prilejuit. A facut-o intotdeauna cu seriozitate,
competenta profesionala si gravitate morala, dar si eu inflacarare,
uneori ehiar cu vehementa in apararea convingerilor sale personale.
L-au atras deopotriva toate temele fundamentale ale acestor dispute:
individualitatea aromanilor si a graiului lor in raport cu romanii si
limba romana, modalitatile de actiune pentru salvgardarea acestei
individualitati, stabilirea responsabilitatilor pentru esecul incercarilor
Intreprinse in aceasta directie , in trecut sau astazi, problemele
ortografiei aromanei, definirea si,mai ales, apreeierea rolului unor
personalitati controversate, precum vestitul Apostol Margarit,
inspectorul general al scolilor romane din Imperiul Otoman, in istoria
aromanilor.
Volumul de fata pune la dispozitia cititorului, in versiune
rornaneasca, cinci studii ale prof. Gh. Carageani, elaborate si
publieate initial in limba italiana, privitoare la individualitatea.
istoria ~1 destinul aromanilor. Autorul a lasat deliberat deoparte
6
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 5/45
contributiile sale cu caracter strict lingvistic, de mai mare tehnicitate,
adresate unui cere mai res trans de specialisti.
Nu este rostul acestui Cuvdnt inainte , pe care autorul insusi
impreuna cu Fundata Cultural a Romana mi-au facut cinstea sa mi-lsolicite, sa infatiseze amanuntit si sa analizeze critic studiile prof.
Gh. Carageani aici adunate. Indraznesc sa arum insa ca lectura lor
atenta, de cel mai mare folos profesional pentru mine Insumi. mi se
pare de neocolit pentru oricine i~i propune sa studieze graiul si istoria
aromanilor. Si aceasta, pentru eel putin trei motive. Mai intai ,
pentru ca autorul i~i informeaza complet, corect si critic cititorii
asupra istoriei si stadiului actual al cercetarilor privind aromana si
pe aromani , analizand cu patrundere, subtilitate si egala obiectivitate
cele mai diverse opinii si ipoteze, fara sa Ie ocoleasca nici pe celede-a dreptul extravagante, si aducand Indiscutie, nu 0data, informatie
inedita. Apoi, pentru ca, valorificand rezultatele celor mai recente
dezbateri, atat de insufletite astazi, asupra conceptelor de natiune si
minoritate nationala, identitate etnica si culturala, dialect si Iimba,
pe care Ie nuanteaza In chip personal, el contribuie neindoielnic la
modernizarea cercetarilor privitoare la arornani si aromana si
irnbogateste in acelasi timp baza documentara a acestor dezbateri si
reflectii de natura mai generala cu materialul faptic - lingvistic,
cultural si istoric - aromanesc, Si , in sfarsit, pentru ca, pionier in
anumite sectoare ale specialitatii sale, el abordeaza teme noi si aduce
la lumina documente inedite privind istoria aromanilor: a intreprins,
de pilda, cea dintai cercetare temeinica a interesului lui Mihai
Eminescu pentru aromani si a extras din arhivele Ministerului de
Exteme italian, investigate pentru prima data atent si rabdator in acest
scop, material documentar cu totul necunoscut despre aromani si
"chestiunea aromaneasca".
Valoroase prin rezultatele obtinute pe calea cercetarii stiintificeobiective, studiile prof. Gh. Carageani sunt, nu mai putin, documente
reprezentative pentru preocuparile si framantarile care insotesc,
chiar si azi, Iamurirea si manifestarea constiintei de sine a aromanilor., , ,
Ele exprima nu numai opiniile intelectuale, dar si optiunile existentale
ale unui invatat, se poate spune, fara malitie , italo-Iajrornan, care
traieste cu intensitate drama incontestabilei crize de identitate a celui
mai putin cunoscut grup romanic existent astazi in lume. Increzator
7
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 6/45
· tea aromanei ca dialect literar, a carui propasire se simte
Incurajeze, prof. Gh. Carageani ofera cititorilor un tablou
e cuprinzator, solid intemeiat documentar si judicios incadrat
ric al incercarilor contemporane de cultivare a dialectului aroman,ncercari intreprinse , in diferite parti ale lumii, de scriitori aromani
atasati graiului lor parintesc, ale carer realizari le comenteaza cu
generozitate si simpatie, dar nu fara exigenta critica, asa cum
procedeaza, de"altfel , ~i cu operele predecesorilor lor. Nu mai putin
laudabila este incercarea autorului de a-si informa exact si documentat,
cititorii asupra diverselor orientari din cadrul miscarii contemporane
de afirmare a identitatii aromanilor, miscare inchegataIn ultima
vreme, in ambianta international a prielnica promovarii drepturiloromului si eforturilor in directia salvarii grupurilor lingvistice si
culturilor minoritare amenintate cu disparitia, 0 asemenea Intre-
prindere este cu atat mai binevenita, cu cat aprigele divergente dintre
diferitele grupuri de promotori aiunei noi renasteri aromanesti, unele
intemeiate principial, altele generate de incompatibilitati personale
sau politice, ingreuneaza inchegarea unei reprezentari clare si
cuprinzatoare a acestei realitati in spiritele celor mai putin fami-
liarizati cu lumea aromaneasca, tn ee-l priveste ,prof. Gh. Carageanise arata deplin edificat, asemenea tuturor specialistilor care au
abordat problema, asupra evidentei comunitati de origine si Iimba
a romanilor si aromanilor, dar este constient deopotriva si de
particularitatile cu totul frapante pe care istoria le-a imprimat
acestora din urma, dupa ce i-a izolat de cei dintai. Eliberat, prin
luciditatea judecatii rationale, de cele mai muIte dintre iluziile si
prejudecatile traditionale ale societatii romanesti, daca nu si de toate
resentimentele ei, in privinta istoriei "chestiunii aromanesti", prof.
Gh. Carageani vede posibila mentinerea in fiinta a individualitatii
aromanilor numai si numai prin cultivarea idiomului lor, dialect atipic
al limbii romane, cum 11caracterizeaza si prin perpetuarea traditiilor
specifice, cu mijloacele puse la dispozitie de civilizatia moderna, prin
scoala, carte, presa, televiziune, radio, sub ocrotirea unei legislatii
europene, acceptate de toate statele ai caror cetateni sunt si trebuie
sa fie, cu deplina lealitate, aromanii.
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 7/45
Aceasta atitudine echilibrata, imp~ita de eei mai distinsi
carturari rornani de origine aromana, dintre eare se euvine sa
amintesc aici pe doamna acadoMatilda Caragiu-Marioteanu, autoarea
cunoscutului Dodecalog , mi se pare legitima si justificata de
experienta istorica. Intr-adev3r, nimeni nu poate contesta cu mijloace
stiintifice comunitatea de origine si Iimba care face din aromani
"fratH" balcanici sau, cum spunea candva eminentul cunoscator al
Sud-Estului european Rene Pinon, "verii primari" ai rornanilor din
vechea Dacie, dar nimeni, iarasi, nu poate neglija realitatea deo-
sebirilor create de istorie intre aceste doua ramuri atftt de indeaproape
inrudite ale romanitatii orientale. Iar daca spectaculoasa actiune de
recuperare a aromanilor de catre romani , desfasurata in conformitate
cu logica dezvoltarii ideii nationale in Sud-Estul Europei, incepand
din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, generatoare candva de
grave tensiuni diplomatiee intre Romania si statele balcaniee, nu a
avut, pan a la urma, rezultatele scontate de initiatorii ei, aceasta nu
inseamna ca ar putea avea mai multe sanse de reusita incercarea,
preconizata astazi de unii intelectuali aromani, mai toti, fie spus in
treacat, de formatie culturala ro "'neasca si traitori in afara spatiului
balcanic, de a face din aromani 0noua natiune romanica. Natiunile,
nu se improvizeaza. Specificul aromanesc, pastrat cu rernarcabila
tenacitate la nivelul culturii orale si al fonnelor elementare de
comunicare, in obiceiuri si chiar institutii traditionale, nu a putut
constitui temeiul si factorul determinant al inchegarii unei natiuni
de sine statatoare, creatoare de stat si de cultura proprii , care sa-si
fi ridicat graiul parintesc la demnitatea uneilimbi literare putemic
individuallzate, suficiente pentru ada expresie intregii vieti sufletesti
si intelectuaIe a omului civilizat; el a ramas numai nota diferentiatoare
secundara a unui grup romanic nevoit, in imprejurarile balcanice date,
sa se asimileze cultural si politic diverselor natiuni dom.inante intre
care traia. Diglosia, ba chiar poliglosia si 0anumita complexitate a
constiintei identitatii lor nationale si culturale sunt trasaturi" , , ,
permanente ale aromanilor; asa se face ca intalnim, in istorie ,
numeroase personalitati balcanice de origine aromana, vlahi care,
fara sa-si renege sau disimuleze intotdeauna specificitatea, 's-au
manifestat ca elemente de elita ale natiunilor greaca, sarba, albaneza,
bulgara cu care s-au identificat integral si, nu 0data, patetic, pana
9
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 8/45
crificiul de sine. Despartindu-rna intr-o oarecare ,masura, in
easta privinta , de prof. Gh. Carage ani , rna alatur celor care
otesc ca, mai cu seama in Peninsula Balcanica, in definirea si
onstruirea identitatii nationale, dincolo de originea etnica si de graiul
parintesc, constiinta, sentimentul si vointa personala liber exprimate
joaca un rol esential, de care trebuie tinut seama intotdeauna. Cand
descendentii atator "greci tarigradeni" imigrati in Tarile Romane au
devenit, asemenea Cantacuzinilor, personalitati reprezentative ale
natiunii si culturii romane , trebuie oare sa ne surprinda numarul mare
de aromani care, asemenea unor Rigas Velestinlis, Aristotel
Valaoritis, Costas Krystallis, Branislav Nusici, sunt considerati pe
buna dreptate, figuri emblematice ale natiunilor greaca, sarba sau
bulgara pe taram politic ori cultural?Spre deosebire de romanitatea carpatica, a carei forta de
afirmare, expansiune si asimilare s-a manifestat tot mai putemic, in
pofida tuturor vicisitudinilor, de-a lungul unei istorii incununate prin
crearea natiunii, culturii si a statului roman unitar, romanitatea
balcanica, a carei componenta mai rezistenta si mai creatoare sunt
aromanii , a fost supusa necontenitei fragmentari si deromanizarii
progresive, treptatei stingeri. Au disparut, prin slavizare, vlahii din
Serbia, Croatia, Muntenegru si Bosnia, au disparut prin bulgarizare
vlahii din Haemus, dispar prin elenizare, slavizare si albanizare,
aromanii din Macedonia, Epir, Tesalia. Momentele de afirmare, in
numele identitatii lor romanice, a unuia sau altuia dintre grupurile
de vlahi din Peninsula Balcanica, a celui din Haemus, prin Asanesti,
in secolul al XIII-lea, a celui aromanesc, prin actiunea statului roman
in secolele al XIX-Iea-al XX-lea, nu mi se pare a fi fost, la scara
istoriei , decat ultime izbucniri de vitalitate. Nu numai presiuni
politice si silnicii de necontestat, din perioada stabilizarii teritoriale
a statelor nationale balcanice moderne, ca in timpul confruntarilor
pentru Macedonia, nu doar politic a unor mari puteri interesate , ca
Italia fascista care a evitat sa sprijine, in Albania ocupata, elementul
aromanesc, nici reactiile disproportionate la excesele condamnabile
ale unor veleitari arornani care au pactizat cu agresorii !Milor ai caror
cetateni erau, ca In anii celui de al doilea razboi mondial in Grecia,
dar si actiunea de mare vechime si durata a altor factori sociali,, ,
econorruci ~l spirituali , cum este tendinta catre ornogemzarea
10
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 9/45
societatilor, caracteristica civilizatiei modeme, ostile supravietuirii
particularismelor de grup patriarhal, explica, In cazul special al
aromanilor, asimilarea lor.
Mai sceptic decat prof. Gh. Carageani In privinta posibilitatii
de a schimba soarta aromanilor , mai putin inclinat sa identific vi-
novatii, acolo unde sunt nevoit sa constat fatalitati istorice, socotesc
ca orice eventuala tentativa a Romaniei de a-si asuma raspunderea
politic a a redeschiderii "chestiunii aromanesti", fie si In alti termeni
decat altadata, nu ar fi nici realista, nici conforms cu ratiunea de stat,
nici propice aromanilor. Ilustri barbati de stat romani , de talia si
caracterul unui Petre Carp, au anticipat aceasta atitudine. Marturisesc
convingerea pe care mi-am format-o ca astazi, ca si in trecut, ulti-
mul cuvant in definirea identitatii nationale si proiectarea viitoruluilor, nu poate firostit In chip legitim si credibil decat de Insisi aromanii
care nu si-au parasit locurile de bastina, potrivit Indemnurilor
constiintei lor, aspiratiilor lor autentice, chibzuintei lor politice. Sunt
insa la fel de convins ca si autorul acestei carti ca orice efort onest,
intreprins cu simtul masurii si al raspunderii, in vederea mentinerii
dialectului si traditiilor lor specifice trebuie respectat si sustinut in
spiritul vremii si ca nu numai romanistii, dar toti balcanistii trebuie
sa acorde, in cercetarile lor, de dorit concertate, atentia cuvenita.rolului atat de insemnat pe care aromanii l-au jucat in viata tuturorpopoarelor din Peninsula Balcanica si contributiei lor la configurarea
fizionomiei ei inconfundabile.
NICOLAE-SERBAN TANASOCA,
11
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 10/45
IN LOC DE PREFATA
Raspunzand gentilei invitatii primite din partea Fundatiei
Culturale Romane, in persoana prietenului de veche data, profesorul
Mircea Anghelescu, de a da vesmant romanesc rezultatelor cerce-
tarilor mele privind aromana si pe aromani ,'m-am limitat acum la
domeniul istoric si cultural (in sens larg) , excluzand contributiile de
natura strict lingvistica 1.
Nu am considerat necesar sa aduc modificari textelor tiparite
in ltalia (cu exceptia indreptarii unor erori, mai ales de tipar) ,
pentru ca noutatile in materie, aparute intre timp, nu sunt de natura
sa modifice esential continutul lor si spiritul in care au fost scrise.
Unele completari minime (sau, mai degraba, precizari) au fost
introduse totusi foarte rar in note si au fost marcate grafic prin
paranteze drepte.
Inchin aceasta carte parintilor mei, Vasilica si loan Caragiani+,
aromani din. Pind, surorii mele, Marioara - buna pastratoare a
graiului stramosesc - si sotiei mele, Gabriella Bertini Carageani,
sprijin constant si pretios in tot ceea ce am realizat, realizez si (sper!)
voi realiza si careia Iimultumesc si pe aceasta cale.
10 exceptie 0eonstituie intr-un fel eomuniearea IaCongresul din Udine(Despre
supravietuirea si vitalitatea aromdnei) In eare consideratiile privind Iiteratura
dialectala arornana si eele referitoare Ia diaIeetuI arornan forrneaza 0unitate
inextricabila. Partea finala a textului, eu earaeter lingvistie, a fost inclusa aici din
motive ee tin de coerenta si de integritatea comunicarii.
2 Precizez ea numele meu este, de fapt, Caragiani. Dintr-o eroare de transeriere
datorata unui militian nu prea stiutor de earte, am fost inregistrat oficial, in
documente, Carageani. Deci, eu i sau ell e, tot eu sunt!
13
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 11/45
~ ultumirile mele unt adresate, fireste, si Fundatiei Culturale
mane si, nu In ultimul rand, celor care m-au indreptat spre - si
drumat In - studiul dialectului aroman, regretatul profesor Boris
Cazacu si profesoara Matilda Caragiu-Marioteanu.
GHEORGHE CARAGEANI
14
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 12/45
CATEVA PRECIZARI PENTRU CITITOR
Amreunit aiei cinci studii de dimensiuni diferite, dintre care patru
scrise initial in italiana, iar unul in limba romana, Ele au fost publicatein urmatoarele reviste sau volume (sunt indicate cu titlullor initial):
I. Una minoranza dimenticata: gli Aromeni (Macedoromeni),in "Annali dell' Istituto Unviersitario Orientale" - Sezione
Romanza, XXXV, 1993,Napoli, pp. 52-72.
II. Sulla sopravvivenza e la vitalita dell'aromeno, in Universita
degli Studi di Udine - A.I.M.A ..V., Isole linguistiche e culturali.
Atti del 24° Convegno dell' A.I.M.A.V., Udine 13-16 maggio
1987,a cura di Nereo Perini, Udine 1988,pp. 175-197.ill. Scrittori aromeni (macedoromeni): quale letteratura, quale
futuro? in .Letterature di Frontiera - Litteraturs Frontalieres" ,Anno
I, n. 2, luglio-dicembre 1991,pp. 131-153. [Revista contine Attidel 25° Congresso Internazionale AlMA V - Universita degli Studi
di Trieste 28 settembre - 1 ottobre 1990, a cura di Giovanna
Trisolini, volume secondo, Roma, Bulzoni Editore, 1991.]
IV. Eminescu si Aromdnii, in .Luceafarul" - Serie noua -
miercuri, 1aprilie 1990,pp. 8-9, 14.
. V. Gli aromeni e la questione aromena nei documenti
dell' archivio storico diplomatico del Ministero degli Affari esteri
italiano (1891-1916), in "Storia conternporanea", XVill, 5, ottobre
1987,pp. 929-1007; idem, Parte II, in "Storia contemporanea",XXII, 4, agosto 1991,pp. 633-662.
Pentru ultimul dintre ele sunt necesare urmatoarele Iamuriri:
a) Tiparirea versiunii italienesti in doua parti separate, impusa de
dimensiunea studiului care depaseste 100de pagini, nu I~i mai arejustificarea. Reunindu-le acum, am eliminat paragraful initial al partii
a II-a In care repetam unele informatii privind sursele Iucrarii, infor-
matii devenite superflue. Numerotarea capitolelor si a subcapitolelor
15
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 13/45
e prin urmare acum progresiva, astfel ca primul capitol al partii
Il-a, care avea numarul 1, a devenit capito lui numarul 4. In mod
iresc si notele au 0numerotare progresiva. b) Numele localitatilor
itate sunt reproduse in genere conform pronuntarii lor In aromana
au In (dacojromana, spre deosebire de modul in care procedeaza alticercetatori, ce prefers transcrierea numelui in forma lui oficiala tur-
ceasca (cu unele exceptii Ins~l) insotita, la cea dintai mentionare a
sa si de numele oficial de astazi, pus intrc paranteze (cf. M. D. Peyfuss,
op. cit., infra). c) tn ce priveste scrierea cu majuscule (principiul
simbolic, in ortografie) am respectat In citate scrierea originara
aplicand, in schimb, in restul textului, normele ortografice ale
limbii romane. d) Cand apare sigla MAE (chiar fara specific area -
italian/italienesc) este yorba de Ministerul Afacerilor Exteme din
Italia. e) tn titlul articolului am folosit adjectivul arom/ineasca(chestiunea aromaneasca), cu sufixul -easca, dar am variat forma
adjectivelor de acest tip, utilizand din motive eufonice si aspectul
substantivizat: aromdniaromdnesc, romdnlromdnesc, italianlita-lienesc etc., mai cu seama cand termenul se repeta intr-un context
apropiat din punct de vedere grafic. f) Am respectat, in traducere,
alternanta existenta in versiunea italiana: it. Elleni/Greci - rom.
eleni/greci, it. Ellenico/Greco - rom. elenlgrecesc etc. Precizez ca
in italiana elen inseamna, prin extindere, grec, in timp ce in limba
romana dictionarele inregistreaza adjectivul elen doar cu sensul "Careapartine Greciei antice sau populatiei ei, privitor la Grecia antica sau
la populatia ei" (Cf. DEX, s.v. elen). In traducerea romaneasca pe
care am efectuat-o, tennenii sunt considerati evident perfect sinonimi,ca Inlimba italiana. g) Pentru unele cuvinte turcesti denumind realitati
de-acum disparute, am preferat formele romanizate: iradea, valiu,vilaiet (articulandu-le, cand a fost necesar: iradeaua, valiul, vilaietul),intrucat acestea sunt astfel inregistrate in dictionarele tiparite intre
cele doua razboaie mondiale (cf. I.A. Candrea - Gh. Adamescu,
Dictionarul enciclopedic ilustrat "Cartea Rom/ineasca" ,Bucuresti,Editura "Cartea Romaneasca", 1931, s.v.; A. Scriban, Dictionarullimbii romtinesti, Iasi, Institutul de Arte Grafice "Presa buna" ,
1939, s.v.).
GHEORGHE CARAGEANI
16
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 14/45
1.0 MINORITATE UITATA:
AROMANII (MACEDOROMANII)
0.1. Dintre etniile nascute din impactul dintre poporul latin
cuceritor si acelea care s-au supus dominatiei romane, cea a
Aromdnilor ramane, mai ales inzilele noastre, daca nu ignorata
complet, in orice caz adesea necunoscuta sau prea putin cunoscuta.1. Dezorientarea este evidenta si in ce priveste diversele
denumiri folosite pentru minoritatea etnica a aromanilor; prin
urmare ne vorn ocupa la inceput chiar de aceasta problema.
In bibliografia italiana se inregistreaza urmatorii termeni:
Valacchi sau Vlachi, termen pe care ilintftlnim deja in
Dizionario universale din 1826, in opera lui Margaroli din 1829
si apoi in scrierile lui V. Mantegazza (1912), A. Pernice (1915),
A. Baldacci (1917), B. De Luca (1919), N. Iorga (1940) etc.,insotit de obicei de diferite determinative referitoare, de muIte ori,
la realitati in parte diverse intre ele: Valacchi ellenofoni, Valacchi
transdanubiani, Valacchi di Macedonia (sau dell'Epiro), Valacchi
del Pindo etc.
Macedoromeni (Vegezzi Ruscalla, 1880; De Luca 1910;
Lupi, 1965); cu varianta fonetica Macedorumeni (Savj-Lopez,
1920; Tagliavini, 1972; Renzi, 1976; etc.) sau cu varianta
inversata Romeno-Macedoni (De Luca, 1919; Lupi, 1965), sau
Romeni della (sau di) Macedonia (De Luca, 1919; Iorga, 1940).
Rumeni della Penisola Balcanica (Mantegazza, 1912).
Romeni del Pindo (Lupi, 1938).
Megalo- Vlahiti (De Luca, 1919). Aceasta denumire a fost
deja utilizata in Dizionario universale din 1826 Impreuna cu
varianta Megalo- Valachi si cu respectiva traducere in limba
17
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 15/45
.............a; Grandi- Valachi. Fiind vorba despre 0lucrare greu
accesibil om cita pasajul respectiv din acest Dictionar:
numirea de Vlah, care inseamna pastor, in limba slava,
data lor pe vremea in care, cu turmele lor, au emigrat pe
alt mal al Dunarii. Au intemeiat numeroase colonii inumite locuri indepartate din Macedonia si din Tracia si in cheile
Pindului: urmasii acestor coloni, pastori si razboinici ca stramosii
lor, sunt inca denumiti Mega 10- Valachi (Grandi Valachi)".
Arvanitovlahi sau Valachi albanesi, termeni folositi insa
numai pentru "Vlahii musulmani sau albanofoni din Tomor" (De
Luca, 1919; cfr. si Baldacci, 1917: 106).
Zinzari (Vegezzi Ruscalla, 1856; Tagliavini, 1972 etc.).
Kuzovalacchi (Pellegrini, '1907) cu variantele fonetice si/sauortografice Kutzo- Valacchi, Kutzo- Valachi sau Cuzzo- Valacchi
(Vegezzi Ruscalla, 1856; Pernice, 1915; termen folosit in mod
frecvent in documentele referitoare la perioada 1891-1916,
documente pe care le-am studiat in Arhiva Istorico- Diplomatica
a Ministerului Afacerilor Externe italian: Carageani, 1987).
Aromeni (De Luca, 1919; Ruffini, 1959; Bonfante, 1973).
Pentru acest cuvant se inregistreaza si variantele fonetice Arumeni
(Tagliavini, 1972; Renzi, 1976 etc.) si Aromuni (Savj-Lopez,1920, ~i de asemenea in majoritatea enciclopediilor italiene: cf.
de ex. Dizionario Enciclopedico Universale, Sansoni, Firenze,
1966, s.v .). Aceasta ultima varianta fonetica este foarte apropiata
de termenul german Aromunen, folosit deja de Weigand la
sfarsitul secolului trecut si preferat, si in ziua de azi, in lucrarile
de Iimba germana, cuvantului Macedo-rumunen.'"In raporturile dintre ei si, in mod special, in raporturile pe
care Ie au cu alte popoare, aromanii folosesc urmatorii termeni:,( . " . ,,. ,,"'.Ar(u)maril, Art atmati ', Rumari ', Raman.', Mai frecvent se
foloseste cuvantul Arm/ui', Etimonul tuturor acestor denumiri este,
la singular, latinul ROMANUS, care a suferit, desigur, diverse
schimbari fonetice [proteza lui a-; sincopa vocalei atone 0
inchiderea sa (cc-u), sau delabializarea sa (0)i1). Desi sunt in
genere diferite fata de variantele folosite in Romania (Rum/in,
Rom/in etc.), acelea ale aromanei prezinta unele analogii cu ele.
18
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 16/45
analogii putin cunoscute chiar si de catre cercetatori. Putini stiu,
de exemplu, ca formei Raman, citata anterior si tipica farserotilor,
ii corespund in Romania formele Raman sau Raman, atestate in
anchete dialectale din anumite localitati din Muntenia si din.Maramures (Arvinte, 1983: 48, 54 etc.).
Popoarele vecine cu care aromanii au venit in contact
folosesc, de obicei, pentru a-i denumi, termenul generic Vlahi
(sing ..Vlah), mai ales in doua variante: prima, Belivlasi, adica
"romani albi" este Intrebuintata de bulgari, care ii contrapun pe
belivlasi, romanilor ce traiesc in nordul Dunarii si care sunt
denumiti Caravlasi sau Cerni-vlasi, "romani negri?". A doua
varianta este aceea de Kutzovlahi, uzuala la greci, despre a careiorigine si semnificatie exista pana acum mai multe ipoteze,
dintre care am ales trei:
a) Pentru cea mai mare parte a cercetatorilor etimonul este
constituit din cuvintele grecesti KO\JT06c;/,,~chiop"~i(3AdxoC ; . Ar
fi yorba deci despre 0denumire peiorativa "romani schiopi"
(Capidan, 1932:6), denumire destul de veche care a trecut de la
greci si in operele cronicarilor romani M. Costin, D. Cantemir si
ale stolnicului C. Cantacuzino.
b) Kutzo deriva din turcescul Kucuk, (mic) (cf. Sterescu ~i
Popilian, apud Arginteanu, 1904: 280). Apelativul a fost folosit
initial pentru locuitorii "Micii Vlahii" (gr. M lKpa (3AaXla), situata
in Etolia ~iAcarnania; ar fiyorba deci de "Micii Vlahi" in opozitiecu ,,Marii Vlahi", ce s-ar referi, probabil, la locuitorii Vlahiei Mari
(gr. MEydAT) (3AaXla), denumire care era folosita pentru Tesalia
in secolele al XII-lea si al XIII-lea.
c) Considerand ca primele doua ipoteze enuntate nu sunt con-
vingatoare din punct de vedere semantic, P.S. Nasturel a propus
recent etimonul turcesc koc (pronuntat kotch) care a trecut ~i in
bulgara si care inseamna "berbec". Fiind yorba de 0populatie
constituita in mare parte din pastori, acest etimon ar putea fisatis-
facator, din punct de vedere semantic. Dar cum grecii nu intele-
geau semnificatia cuvantului turcesc si cum aveau obiceiul de a-i
Iua peste picior pe semenii lor, koc a fost apropiat de adjectivul
19
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 17/45
U1 os care nu inseamna numai ,,~chiop" , dar care, in diferite
-.........iiare sensul peiorativ de mutilat, sarac, cersetor, dificil2.
Reintorcandu-ne la termenul generic Vlah, trebuie spus ca
. toria lui este deosebit de lunga si fascinanta. La inceput a fost
v rba de denumirea unui antic trib celtic, Volcae. Cu acest cu-
vant, germanii i-au indicat apoi pe celti, in genere; dupa romani-
zarea Galiei, denumirea a fost Intrcbuintata pentru galo-romani
si apoi pentru toate popoarele romanice. De la germani, ea a trecut
la slavi care foloseau numele de Vlachii pentru italici, termen deja
consemnat in biografia Apostolului Metodius, scrisa de un
anonim in secolul al IX-lea. De la slavii balcanici, termenul a trecut
in sfarsit la greci (Tagliavini, 1962: 163; Poghirc, 1989: 9-10).
S-a observat apoi ca in sec. al XVI -lea termenul Vlah nu mai
avea, in Serbia, sensul etnic de "roman", ci pe acela de "pastor"
sau "chirigiu" ., . .
In limbile balcanice cuvantul Vlah devine sinonim cu "pastor
nomad", asa cum fac albanezii, denumindu-i pe aromani (Vlla(h)
(Capidan 1932: 7; idem, 1942: 11; Poghirc, 1989: 10 etc.).
Printre celelalte denumiri folosite pentru aromdni de catre
diferitele etnii din Balcani yom aminti numai alte doua:
Cincari, "Zinzari" , folosita de slavii meridionali si in special
de sarbi. Ea se intemeiaza, probabil, pe 0evidenta particularitate
fonetica a aromanei in care velara c urmata de e sau de i in
cuvintele de origine latina nu devine africata prepalatala c [ts},ca in limba romana, ci devine africata dentala ts: cuvantului cer
din roman a ii corespunde in aromana fer; in loc de cine, se spune
tini; in loc de cinci, se pronunta (inti etc. (Capidan, 1932: 5;
Caragiu-Marioteanu, 1975: 217; etc.).
Din nume etnic, zinzar devine frecvent in onomastica ca
porecla pentru a indica 0persoana apartinand comunitatii etno-
lingvistice aromane. Se intfllnea si se Intalneste, atat cu functie
de nume, cat si de prenume, in Serbia. Este cunoscut, de ex.,
numele generalului de origine aromana Tsintsar Marcovic,
prim-ministru in regatul ultimului Obrenovic, ucis in complotul
din 1903 (Haciu, 1936: 575, 578).
20
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 18/45
De asemenea trebuie relevat ca numele Cincari [pronuntat
(intari] s-a raspandit In oarecare masura si In Romania, pronuntat,Insa, de obicei, In mod gresit, ,,!an!ari
u•Este Yorba, probabil, de
un fenomen de etimologie populara,
Cioban sau Ciuban este, In schimb, termenul folosit cateodataA .
pentru aromani de turci sau de albanezi. In legatura cu aceasta,
ne informeaza Thunmann In 1774 si William Martin Leake in
18143. Este interesant faptul ca de la sensul originar al cuvantului,
acela de "pastor", care indica cea mai frecventa ocupatie la
aromani , s-a trecut, In acest caz, la sensul etnic (Capidan, 1927:
204; Caragiu-Marioteanu, 1975: 217).
1.1. Insistenta noastra asupra denumirii aromdnilor ar putea
parea, daca nu neoportuna, cel putin 0 operatic prea putinrelevanta. Ca nu este asa 11demonstreaza, In primul rand, interesul
din ce In ce mai sporit, concretizat In publicarea unor volume
consacrate special unor chestiuni de acest fel (de ex.: interesanta
carte a lui V. Arvinte, Roman, romdnesc, Romania. Studiu filo-
logic, Bucuresti 1983,239 pp.). In al doilea rand, diversitatea
denumirilor la aromani reflecta si faptul ca ei au reprezentat si
reprezinta pana In ziua de azi 0 realitate, In fond nu prea bine
cunoscuta fntotdeauna , care, In orice caz se poate preta la diver-se interpretari. Pe de alta parte, Insa, atat numele cu care se
autodefineste cea mai mare parte dintre ei (Armdni), cat si denu-
mirea raspandita In marturiile vremii (Vlahi) ar dernonstra, dupa
parerea unuia dintre. cei mai buni cunoscatori ai aromanei ,
Theodor Capidan, unitatea existenta Intre rornanii nord- si
sud-dunareni: "La unitatea lingvistica vine sa se adauge ~i
identitatea de nume , Ei apar In istorie cu acelasi dublu nume, pe
care 11 are poporul roman de pretutindeni: Ruman din lat.ROMANUS, Intrcbuintat intre ei , si Vlah, cu care este cunoscut
intre neamurile straine. Aceasta identitate In nume, pastrata Inca
din epoca cuceririlor romane In Peninsula Balcanica si Dacia,
ajunge sa ne dovedeasca mai mult decat orice informatie scrisa
pe pergament sau sapata In ·piatra, ca In veacurile de mijloc,
oriunde vor fi peregrinat pana sa ajunga In locurile unde Ii
gasim astazi , ei au trait In nemijlocita unitate teritoriala cu fratii
21
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 19/45
r din stanga Dunarii, form and un singur popor si vorbind
aceeasi limba" (Capidan, 1942: 10).
2. Ne yom opri acum asupra unor stravechi atestari in
legatura cu aromanii, reamintind ca, din pacate, in Iipsa unei istorii
generale a tuturor romanilor din Peninsula Balcanica, informatiile
pe care Ie avem sunt fragmentare, uneori confuze sau alterate etc,"
Prima marturie, in sens absolut, ar putea fiaceea inregistrata
in insemnarile manastirii Castamunitu, in care, dupa unii
cercetatori, se vorbeste despre Vlahorinhini in Macedonia si pe
Muntele Athos, in anii 726-780 (Capidan, 1927: 198-200; id.,
1932: 26). Dar, dupa alte cercetari, sursa e mult mai tarzie si este
prea putin clara (Lascaris, 1943: 182-189; Winnifrith, 1987: 99;
Nasturel, 1989: 49; Poghirc, 1989: 14; etc.).
Din acest motiv, majoritatea invatatilor sustine ca vlahii din
Balcani - adica aromanii - sunt mentionati pentru prima oara
in urma unui eveniment istoric care a avut loc in anul 976
(Capidan, 1932: 7; C.C. Giurescu, 1935, I: 289; Caragiu-
.Marioteanu, 1972: 105; Rosetti, 1986: 322; etc.). Intr-adevar, in
cronica bizantinului Georgios Kedrenos, care copiaza cronica lui
Skylitzes, din a doua jumatate a secolului al XI-lea, se afirma ca
in acel an, fratele tarului bulgar Samuel, adica principele Davidfusese ucis pe drumul dintre Castoria si Prespa pe la locul nurnit
"Stejarii frumosi" de niste vlahi calatori (Murnu, 1984: 68)5.
Dupa cativa ani, in 980, se vorbeste despre 0masa de vlahi
(adica de romani sau, mai bine spus, in acest caz, de aromani) in
zona septentrionala a Greciei sub conducerea (gr. apXll) lui
Niculita, Acesta din urma fusese numit domn peste vlahii din
Elada. Documentul se afla in scrierile generaIului Kekaumeno
(Murnu, 1984: 70 si urm.).Dupa aceea, marturiile asupra vlahilor-aromani, chiar daca
nu sunt numeroase, se inmultesc. Ei sunt mentionati in edictul din. . .1019sau 1020aI imparatului Vasile a 1 IT-lea(Bulgaroctonul), in care
se hotaraste ca vlahii din intreaga Bulgarie trebuie sa depinda, i
ceea ce priveste Biserica, de arhiepiscopia din Ohrida (Arginteanu.A
1904: 84; Mumu, 1984: 85). In 1025 (sau 1027) Vlahii sun
mentionati in Annales Barenses ca facand parte din armat
22
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 20/45
Imparatului bizantin Constantin al VITI-lea, ce lupta In Sicilia irn-
potriva Saracenilor (Mumu, 1984:86; C.C. Giurescu, 1935: 290).
o lucrare importanta In legatura cu tema care ne intereseaza
este Sfaturile si povestirile lui Kekaumenos, redactata probabil
prin anii 1075-1078. Dupa cum a relevat N.-~. Tanasoca
(1984:37), Kekaumenos "ne furnizeaza stiri numeroase, variate
si insemnate asupra romanilor din Tesalia, asupra modului lor de
viata, obiceiurilor si ocupatiilor lor. EI povesteste amanuntit
desfasurarea miscarii insurectionale antibizantine incepute III
anul 1066, In orasul Larissa [...]. Totodata, acesta consernneaza.~traditii istorice referitoare la trecutul indcpartat al romanilor
tesalioti, la originea lor dacica si la coborarea lor In Tesalia din
zona initial locuita de ei a raurilor Sava si Dunare, din nordul. .Peninsulei Balcanice". Kekaumenos atesta de asemenea disper-
siunea vlaha In Epir, In Macedonia si, mai ales, In Tesalia.
~i cronicara bizantina Ana Comnena (din sec. al XII-lea) ne
fumizeaza stiri despre arornani. Ea aminteste satul vlah Ezeva
[Ezeba] si vorbeste despre "aceasta populatie care este nomada
si pe care limba vulgara Ii numeste vlahi ", populatie care s-a
rasculat imprcuna cu bulgarii pentru a opri, In 1091, pericolul
reprezentat de pecenegi. Cronicara relateaza apoi ca, In 1094,fruntasul vlah Poudilos (Pudila sau Budila) l-a anuntat pe imparat
ca cumanii trecusera Dunarea (Giurescu, 1935: 291; Nasturel:
1989: 53).
In jurul anilor 1165- 1166 rabinul spaniol Beniamin de
Tudela, care calatorea In Grecia, vorbeste despre vlahii din
Lamia (Zeituni) si afirma: "Aici e inceputul Vlahiei, ai carei
locuitori ocupa muntii, iar ei insisi poarta numele de vlahi.
Asemeni caprioarelor de iuti la fuga, ei se coboara In tara grecilorca sa despoaie si sa prade. Nimeni nu-i poate ataca prin razboi,
nici un rege nu-i poate domoli" (Apud Murnu, 1984: 119).
Regasim deci, din nou, Vlahia plasata In Tesalia si pe arornani
Ii intalnim In muntii sai , care reprezentau pentru ei refugiul lor
natural. Ba mai mult: concluzia logica este ca acesti aromani erau
autonomi, liberi, independenti , 1 1 1 secolul al Xll-lea (cf. C. Hopf
si G. Finlay, apud Murnu, 1984: 166).
23
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 21/45
Evenimentul eel mai important al secolului al XII-lea, in
legatura eu romanii sud-dunareni este, fara indoiala, rascoala din
1186, izbucnita la Tamovo, in actual a Bulgarie, impotriva
Bizantului , rascoala condusa de fratii Petru si Asan (sau Asen),
fondatorii Taratului valaho-bulgar. Cei doi au fost victoriosi in
lupta impotriva Bizantului, dar au fost ucisi de conspiratiile
interne. Le-a urmat la tron al treilea frate, Ionita eel Frumos
(denumit in eronicile latine Jehan, Johaniee, Iohannitio, IoaniciusA .
Caloiohanni). In urma corespondentei intretinuta eu Papa
Inocentiu al II-lea, Ionita eel Frumos primeste, pe data de
8 noiembrie 1204, de la nuntiul papal, eardinalul Leo, eoroana ea
"rex Bulgarorum et Blachorum", impreuna cu diadema regala, ell
seeptrul si eu steagul Sfantului Petru. 0 maxima extindere a dat-o
regatului Ion Asan al II-lea, fiullui Asan, care a domnit intre anii
1218 si 1241; dar toemai in aceasta perioada statui bulgaro-valah
s-a transformat intr-un stat probabil doar bulgar.
Spatiul tipografic redus pe care 11avem la dispozitie nu ne
permite sa ne oprim prea mult asupra aeestui moment din istoria
romana. Vom aminti numai ea problemele legate de evenimentele
amintite, foarte eontroversate pana astazi, pot fi reduse esential
la urmatoarele trei: a) originea Asanestilor; b) struetura statu luicreat de ei: bulgaro-vlaha sau exclusiv bulgara; c) disparitia
romanilor din Bulgaria medievala dupa destramarea Taratului
bulgaro-vlah. 0 problema secundara, dar importanta pentru
expunerea noastra, este eea referitoare la tennenul de vlah folosit
mai sus: prin vlah trebuie sa intelegem aromdn, meglenoromdn,
sau, chiar dacoromdn?"- In favoarea originii aromdne a Asanestilor s-au pronuntat
A.D. Xenopol, B.P. Hasdeu, I.Arginteanu, N. Iorga etc.; Infavoarea aceleia megleno-romdne s-au pronuntat G. Mumu si
G v Ivanescu. Dupa parerea lui D. Onciul , Asanestii ierau
dacoromani. Pentru cercetatorii bulgari ei erau, fireste, bulgari.
Ipoteza cea mai plauzibila pare a fi aeeea avansata de
N.-~. Tanasoca, care accepta originea valaho-bulgara a
Asanestilor: bulgara din partea femeilor (N .-~. Tanasoca, 1981:
1308). .Disparitia" vlahilor din Bulgaria a avut, in sehimb, trei
24
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 22/45
diverse explicatii care, Iolalta , ne pot oferi partial 0solutie
acceptabila: bulgarizarea; depJasarea lor in nordul Dunarii,
deplasarea lor spre sudul Peninsulei Balcanice.
Vlahii sunt mentionati de multe alte ori atat de cronicarii. .bizantini (Nicetas Choniates, Pakymeres, Chalkokondylas etc.),
cat si de cei francezi (Geoffroi de Villehardouin, Henry de
Valenciennes, Robert de Clary etc.).
Consideram acurn necesara 0precizare: cu exceptia rascoalei
din 1186, despre a carei origine aromana sau mcglenoromana -
in ce privcste componenta sa vlaha - exista inca divergente de
opinie si, cu exceptia vlahilor sud-dunareni care au existat in partea
occidentala a Iugoslaviei, de-a lungul coastei adriatice, in celelalte
ocazii cand se vorbeste despre vlahi (In Balcani), trebuie sa
intelegem, probabil, ca este yorba despre aromani.
Unele dintre marturiile cronicarilor si istoriografilor atesta
existenta, in Evul Mediu, a unor teritorii din Peninsula Balcanica
in care aromanii locuiau probabil compacti, din moment ce
acele teritorii erau denumite Vlahii. Este yorba despre Vlahia Mare
(gr. MEyaAll BAaXla) care cuprindea, in secolul al XII-lea sau
al XIII-lea, dupa parerea unora, numai zonele muntoase ale
Tesaliei, dupa altii intreaga Tesalie (G. Mumu, 1984: 119-120;166) si care se bucura de un anumit statut de autonomie; despre
Mica Vlahie (gr. Mucpa BAaXla) situata in Etolia si in Acarnania;
despre Vlahia de Sus (gr.'Avwf3Aaxa) situata illpartea meridionala
si orientala a Epirului.
Dintre numeroasele informatii in legatura eu aromanii
amintim urmatoarele:
- in 1088 (sau in 1105 dupa parerea altor cercetatori)
Patriarhul Nieolae al III-lea din Constantinopol ~i imparatulAlexis Comnenul au ordonat sa fie goniti de la Muntele Athos
aromanii care faceau comert cu produsele lor de pastori acolo ,
pentru ca femeile acestora reprezentau un "pericol" pentru viata
monahala, mai precis pentru castitatea calugarilor de la Muntele
Sfant". Faptul ca arornanii erau din vremuri stravechi buni
producatori si abili negus tori ai produselor lor este demonstrat de
anumite cuvinte, ca de exemplu vlachokappa, care in neogreaca
25
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 23/45
-ndica 0 sarica din stofa aspra folosita de pastori si tarani;
jlokata, nume grec dat covorului tipic de lana care este vandut
astazi cam peste tot in Balcani, covor care imita lana de oaie.
Termenul reproduce cuvantul aromanjlukata, derivat dinjloc, care
Ia randul sau provine de Ia cuvantullatinjloccus (DDA, 1974:
s.v.); caseus valacchus, denumire sub care circula branza arornana
in epoca antica si nu numai in Balcani, etc.;
- ca termen geografic, Valahia (prin care se intelegea
VIahia Mare) apare mentionat in 1198 cu numele de Provintia
Blachie'' intr-o bula a irnparatului Alexis al III-lea Anghel
(Nasturel, 1989: 54);
- documentele episcopiei Iatine din Cefalonia inregistreaza
prezenta vlahilor in Insulele Ionice in 1264 (Nasturel, 1989: 57,60);- tot in documentele unei episcopii, de data aceasta din
Creta, este atestata interzicerea sederii lor in insula, hotarata de.catre Marele Consiliu din Venetia, in 1274 (Nasturel, 1989: 57);
- spre sfarsitul secolului al XII-lea si inceputul secolului al
XIII-lea Ramon Muntaner, unul dintre conducatorii Companiei
Catalane si, de asemenea, faimos cronicar, vorbeste despre un
anume .Langlo", care era "senior de la Blaquia" si precizeaza ca
.Blaquia" era "tar-acea mai puternica din lume" (Iorga, 1919: 31);- cronica lui Pachymeres ne informeaza ca in 1305 un
contingent de voluntari vlahi facea parte din armata bizantina in
cursulluptelor impotriva catalanilor (Fontes, 1975: 452-453);
- intr-o cronica anonima de la 1308, scrisa in latina si.referitoare la Europa oriental a, este yorba despre aromani
considerati un mare popor, denumit Blasi, care traiau raspanditi
intre Macedonia, Achaia si Salonic (Capidan, 1942: 25; Nasturel
1989: 56); .e-
- in 1324;lmparatul bizantin Andronic al II-lea Paleologul
. doneaza bisericii din Ianina (Epir) mosii, irnpreuna cn persoanele
care munceau pe aceste proprietati. Printre ele se gaseau si
grupuri de vlahi balcanici (Iorga, 1919: 37-38);·
- istoricul bizantin Laonikos Chalkokondylas (cca 1423-
1490) vorbeste despre luptele vlahilor impotriva turcilor, remarca
faptul ca acestia erau raspanditi din Dacia pana In Pind (Capidan.
26
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 24/45
1932: 31; 1942: 25) si afirma ca vlahii din Pind vorbeau aceeasi
limba cu aceea a dacilor de la Dunare (adica cu cea a romanilor) ,
Iimba care se asemana cu italiana (Arginteanu, 1904: 199;
Nasturel, 1989: 70);- in timpul sultanului Mahomed al II-lea (1451-1480),
vlahii reprezentau aproape 40% din populatia Peloponezului
(Beldiceanu, 1984: 6-9);
- ina doua jumatate a secolului al XVI-lea, calatorul fran-
cez Pierre Belon du Mans vorbeste despre sate de vlahi in Pen-
insula Balcanica, despre bocitoare aromane si despre mineri vlahi
in imprejurimile Salonicului (Iorga, 1928: 34; idem, 1937: 46).
3. Printre teritoriile intens populate de vlahi, considerate din
aceasta cauza tinuturi ale vlahilor, adica Vlahii, Vlahia Mare s-a
bucurat, 0 anumita perioada de timp, nu numai de 0 relativa
autonomie in cadrul provinciei bizantine a Eladei, ci si de 0
independenta totala intre anii 1204 si 1259,dupa cum a demonstrat
excelent George Mumu (1913; 1984: 67-147).
De 0anurnita autonomie s-au bucurat, insa, si vlahii balcanici
in Imperiul Otoman, in secolele al XV-lea si al XVI-lea. Se stie
ca raporturile dintre comunitatile vlahe si autoritatile turcesti erau
reglementate pe teritoriul Statului sarb medieval, si nu numaiacolo, de asa-numita adet-i eflakije, zakon Vlahom (vlaski zakon)
saujus Valachorum (jus Valachicum) (A. Tanasoca, 1981: 1516;
M. Cazacu, 1989: 81 si unn.).
o deosebita importanta pentru istoria aromanilor 0reprezinta
existenta armatolatelor (capitanate) care erau "regiuni militare
create in Macedonia de sud, Tesalia si Epir pentm a asigura secu-
ritatea acestor zone muntoase, protejarea locuitorilor irnpotriva
bandelor de klephtes, talhari, dar adesea adevarati haiduci angajatiin lupta antiotomana" (A. Tanasoca, 1981: 1520). Pe baza unei
recente interpretari insa, tocmai armatolii (capitanii) s-au
transfonnat in "clefti", de la sfarsitul secolului al XVII-lea
incolo, cand ei au intors armele nu atat impotriva turcilor, cat
impotriva albanezilor musulmani (Djuvara, 1989: 99-100).
Dupa traditia consemnata mai tarziu de P. Aravantinos,
Soliman Magnificul a imp artit, in 1537, Epirul cu Etolia si
27
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 25/45
Acarnania, Tesalia si Macedonia in 15 armatolate. Ele erau.conduse de armatoli (capitani) crestini de rit greco-ortodox, care
se bucurau de concesiuni de proprietati agricole si care -
impreuna cu fiii ~i fratii lor - erau muafi, adica scutiti de a plati
impozitele. Aceste forme de autonomie au supravietuit pana in
secolul al XIX-lea (Arginteanu, 1904: 223-224; A. Tanasoca,
1981: 1520-1521).
Considerati cu totii de origine greaca, de catre cercetatorii
greci si de numerosi alti cercetatori, multi dintre armatoli au fost
in realitate aromani , fapt demonstrat mai ales de I. Caragiani
(1929: 106-272) si acceptat ulterior si de alti - invatati
(A. Tanasoca, 1981: 1521). Astazi se pare ca nu exista dubii in
legatura cu originea aromana a unor faimosi armatoli ca Iani
Bucovala, Panu Meitani, Hristu Valaori, Nicolo Giuvara,
Caciandoni etc.
2.1.Aromanii erau organizati in mod traditional in falcari,
grupari formate din mai muIte familii conduse de un celnic,
persoana detinatoare a muIte turme de oi si care se bucura de 0
deplina autoritate moral a si juridica. In urma urbanizarii din ce
in ce mai intense a Imperiului Otoman, aromanii au inceput sa
populeze - pana cand au devenit populatie majoritara - oraseca Samarina (1560), Tricala (cu 0biserica construita in 1574),
Moscopole (sau Voscopole) (cu manastirea Prodom, construita
in 1630),Metovo (sec. a 1 XVII-lea), Siracu, Calariti, Malacasi etc.
(M. Cazacu, 1989: 92).
Din stirile care ne-au fost transmise, mai ales de calatorii din
sec. al XIX-lea, stirn azi ca multe dintre orasele aromane s-au,
bucurat, 0 anumita perioada de timp, de privilegii speciale
acordate de turci, multumita regimului protector al asa-ziselorCapitulatii. Unul dintre ele a fost Metovo (Metova, Aminciu).
situat in Muntii Pindului, la 0altitudine de 1145 de metri. Dupa
legend a relatata de Aravantinos, in urma protectici si ospitalitatii
oferite unui vizir turc, Metovo a obtinut privilegii care i-au pennis.
dupa aceea, sa se dezvolte in mod deosebit. La origine pastori .i
conducatori de caravane, dar, mai tarziu, si negustori dibaci a
produselor lor tipice pastorale si textile, arornanii din Metovo a
28
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 26/45
intemeiat case de comert pe l~nnul Marii Adriatice ~i al
Mediteranei, ajungand pan~ la Cadiz. Dupa cum ne informeaza
Pouqueville, fost consul al lui Napoleon Bonaparte, pe langa
renumitul Ali Pasa din Ianina, francezii aveau la Metovo,
depozitele lor generale de marfuri deja pe vremea lui Ludovic
al XIV-lea (1643-1715) (V. Papahagi, 1939 b: 8)7. In secolul
aIXVITI-lea acest oras avea scoli, 0academie, 11 biserici etc. Este• •orasul in care s-au nascut oameni de cultura aromani ca Neofit
Duca, Trifon si Dimitrie Bardaca, sau Nicolae Zerdzuli,•supranumit si Nicolae Cercel, acesta din urma ajuns directorul
Academiei din Iasi, in Moldova, intre 1760 si 1773.. .Tot in Muntii Pindului se afla localitatile Calariti (Calaru,
Calarli, Kalarites) si Siracu (Seracu, Saracu), care beneficiau, larandul lor~de conventii speciale pe baza carora plateau doar 0
suma modesta de bani mamei Sultanului (adica Sultanei Valide).
In timpul revolutiei grecesti din 1821, acestea au fost distruse din
ordinul lui Kurscid Pasa dar ~dupa aceea au fost reconstruite si
repopulate. Unele informatii inlegatura cu evenimentul ni le ofera
celebrul arheolog englez, colonelul William Martin-Leake:
"Calaritii si Siracu sunt doua din cele mai marl comune valahe.
Aceste comune, in numar de aproape cinci sute, dintre care niciuna nu e prea mica, sunt raspandite de-a lungul muntilor Epirului,
ai Tesaliei si ai Macedoniei" (apud V. Papahagi, 1939; b: 4-5)."In timp ce Pouqueville, dupa ce lauda hamicia aromanilor,
afirma: .Deoarece soarta nu putea fi decat fericita pentru astfel
de oameni economi, s-au vazut timp de 0jumatate de secol , adica
de la anul 1760 si pana in zilele noastre, megalo-vlahii din Calariti,
Saracu, Metova, Aspropotamos ~i Zagor raspandindu-se pe
diferite piete maritime ale Mediteranei si intrebuintand corabiilegrecesti, in locul celor straine , pentru a transporta marfurile lor
si pentru a primi contravaloarea. Mergand cu sonda si busola in
mana, dupa incercari noua, unii intemeiara case de comert la
Neapole si Livorno, Ia Genova, in Sardinia, la Cadix , in Sicilia
si la Malta. Altii se stabilira la Venetia, Ia Trieste, Ia Ancona si Ia" , .Ragusa" (apud V. Papahagi, 1939 b: 8). Originari din Calariti sau
Siracu sunt aromanii: K. Kristalis si G. ZaIacosta, care au devenit.
29
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 27/45
faimosi poeti greci in secolul al XIX-lea; P. Lambru si fiul sauSpiros Lambru, cunoscuti invatati (ultimul fiind si om politic, la
inccputul secolului XX); Ion Coletti, doctor in medicina la Pisa,
fost medic allui Ali Pasa ~iapoi unul dintre intemeietorii statului
grecesc, general, ambasador la Paris si apoi prim-ministru,
decedat in anul 1847 (Haciu, 1936: 60,568, 571).
Pe 0 prelungire a Pindului, la 0 altitudine de aproape 1600
metri era situat si stralucea, in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea,. .orasul Gramostea. De doua ori distrus de albanezii musulmani si. - .
de turci, din mfloritoarea asezare de odinioara, ramaneau - la•inceputul secolului aI XX-lea - circa douazeci de case modeste,
recent construite, imprastiate printre ruinele care erau marturie a
unei glorii trecute. Fiind foarte prolifici, "gramustenii" s-auraspandit in aIte centre, apropiate sau indepartate, astfel ca 0mare
parte din populatia aromana a Iugoslaviei, a Albaniei si a
Bulgariei provine din "gdimusteni" (Capidan, 1927: 218; 1932:
16; 1942: 17).
Nici unul dintre orasele aromane n-a cunoscut, insa, in trecut,. -dezvoltarea si inflorirea pe care a cunoscut-o Moscopole
(Voscopole). Situat in Albania de azi, orasul Moscopole apare in
documentele vremii ca «urbs amplissima» "nu numai pentru toataGrecia, dar aproape chiar si pentru tot Imperiul Turcilor" (V.
Papahagi, 1939 a: 4)8. Marturiile de la 1800 vorbesc de 12.000
de case si de circa 40.000 - 60 .000 de locuitori aromani , dar cea•mai recenta cercetare - publicata in excelenta carte a prietenului
Peyfuss - considera mai exacta cifra de 20.000 de persoane
(M.D. Peyfuss, 1989: 36).
Initial pastori, dar apoi ~i abili mestesugari constituiti in 14
corporatii, si mai ales negustoribogati, moscopolenii primeau si-sirevarsau marfurile atat in interiorul Peninsulei Balcanice (fapt
inlesnit de vecinatatea faimoasei «via Egnatia» - drum roman
care ducea de la Durazzo prin Macedonia si Tracia, la Bizant) cat
~i spre Venetia9.
Moscopole avea cateva scoli , 0 tipografie, 0 academie
(inaugurata in 1750),0 biblioteca, zeci de biserici. La Academia
din acest oras au studiat personalitati ilustre ale culturii aroman
30
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 28/45
ca: loan Chalkeus (Halcheu), viitorul director al ColegiuJui
Flanginian din Venetia; Ioasaf', care a devenit patriarh de Ohrida;
Dionisie Mantuca (sau Manduca) viitoruJ mitropolit al Castoriei;
Dimitrie Procopiu Pamperi, fost secretar al domnului Tarii
Romanesti, Nicolae Mavrocordat; Daniil MoscopoleanuJ, autor
al lucrarii Lexicon Tetragloson ce contine si arornana; Teodor
Anastasie Cavalioti, ce a devenit profesor ~idirector al Academiei
din Moscopole, autor al cartii Protopiria, tiparita la Venetia in
1770, carte sensa in greceste, care contine si 0lista de 1170 de
cuvinte traduse in albaneza si in aromana. Cartea a fost daruita,
in 1773, de catre Constantin Hagi Gehani (sau Ceagani) - un
alt invatat moscopolean - istoricului Johann Thunmann, profesor
la Universitatea din Halle, care a facut-o cunoscuta in Europa!",Din cauza invidiei provocate de bogatia lui, a unor presupuse
conflicte dintre aromanii greco-ortodocsi si albanezii musulmani,
in a caror zona era situat orasul si pe fundalul razboaielor
ruso-turcesti (1768-1774) sau ruso-austro-turcesti (1787-
1792), Moscopole a fost pradat de doua ori, in 1761 si in 1769,
pentru a fi apoi jefuit si distrus definitiv in 1788. Locuitorii sai
s-au imprastiat indreptandu-se. cei mai putin instariti spre
Macedonia si Serbia, illtimp ce familiile mai bogate s-au stabilit
la Leipzig, Viena, Pesta, Bratislava etc.
Intr-o scriere din 1800, Martin von Schwartner observa ca
marele comert era, in Ungaria, in mana grecilor si a tintarilor
pentru ca, prin intermediul companiilor lor cornerciale , ei
controlau intregul comert de la Atena pana la Pesta si Viena
(Popovici, 1934: 101). Cam la fel stateau lucrurile si in Serbia
unde - dupa marturii credibile - comertul era un monopol al
aromanilor care constituiau, in secolele al XVIII-lea si al XfX-lea,
osatura sociala a oraselor sarbesti , inclusiv a Belgradului(Popovici, 1934).
Dintre familiile aromane celebre pentru bogatia si mecena-
tismul lor, originare din Moscopole erau familiile Sina, Gojdu si
Mocioni (Mocsony). Tot originara din MoscopoJe era si familia
lui Andrei Saguna, viitorul mitropolit al Transilvaniei si tot
moscopoleni au fost si primii scriitori aromani: Constantin Ucuta,
31
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 29/45
Gheorghe Roja (Rosa) ~i Mihail Boiagi, pe langa .deja amintitii
Daniil Moscopoleanul si Teodor Anastasie Cavalioti.
Deci pe langa ocupatia de pastori, aromanii erau negustori
si armatoli, cum am vazut mai inainte. In aceasta calitate ei au•contribuit, alaturi de armatolii greci si albanezi, la revolutia ~i la
razboiul de independenta care a dus mai tarziu Ia formarea"Regatului Grecesc. In acest sens trebuie relevat ca si autorul
cantecului revolutionar grecesc considerat ,,Marsilieza grecilor"
a fost aromanul Constantin Rigas Phereos, poet si patriot, ucis de
turci in anul 1798.
4. Din cele spuse pana acum credem ca s-a putut intui
importanta elementului aroman in Peninsula Balcanica in timpul
Evului Mediu si dupa aceea. Cu toate acestea, fiind lipsiti de formepersonale de expresie cultural a in limba nationala si fiind incadrati
spiritual, cultural si - mai ales - religios in viata grecilor si,
in masura mai mica, in cea a slavilor, dupa regiunile in care
locuiau, aromanii au fost deznationalizati treptat in multe zone,
in ciuda autonomiei de care se bucurasera (A. Tanasoca, 1981: 1529).
Direct sau indirect legate de deznationalizare sunt problemele
referitoare la originea si la patria lor primitiva, pentru a folosi 0
terminologie traditionala, singura, de altfel, utilizata in legaturacu problema care ne intereseaza aici, chiar daca cercetarile
modeme ne sfatuiesc sa·nu folosim notiunile de "patrie primitiva"
si de "popor primltiv"!".
Pentru cea mai mare parte dintre istorici - romani, greci sau
de alta nationalitate - aromanii sunt continuatorii stravechii
populatii romanizate in acea zona, deci sunt autohtoni inBalcani:
apoi apar insa unele diferente - cateodata foarte mari - intre
diversele pozitii sustinute , legate atat de originea populatiei
romanizate cat si de teritoriul incare se afla patria lor "primitiva' .
Cercetatorii greci sustin ca aromanii n-ar fi altceva decat
"greci vlahofoai" (sau "greci latinofoni"), adica greci romanizati.
care au pastrat idiomullor romanic de-a lungul secolelor. A pun
problema astfel inseamna, in primul rand, a-i exclude din discutie
pe aromanii care nu traiesc in Grecia, ci in alte tari balcanice.
aromani care nici macar nu vorbesc limba greaca. In a 1 doilea rand
32
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 30/45
chiar daca am accepta teza autohtoniei totale a arornanilor in
locurile unde traiesc azi, n-ar trebui sa uitam ca, din punct de
vedere etnic, ei i-ar reprezenta, in orice caz, nu numai pe grecii
romanizati, dar si pe iliri, pe dardani, pe mezi, pe bezi etc. ~care
au disparut cu totii ca entitati etnice ~ tocmai ca urmare a
romanizarii lor (Poghirc, 1989:44).
Printre Iingvisti insa~ teza autohtoniei aromanilor este accep-
tata integral si in mod explicit numai de putini (de exemplu, cu
unele argumente pertinente, de C. Poghirc, 1989:13-44), in timp
ce este acceptata numai Partial sau, oricum, in maniera diferita,
de T. Papahagi (1923-24: 72-79; 1932:21-26), de T. Capidan
(1932: 22-30; 1942: 137-146) si de M. Caragiu-Marioteanu
(1971).
Deosebit de relevanta ni se pare parerea lui T. Papahagi,
formulata deja in 1923-1924 si rezumata, mai tarziu , de autor,
astfel (1932:23): "A~a fiind, romanitatea traco-iliro-dacica ne-o
infatisam - cand e yorba de formatiunea poporului roman nord-
~i sud-dunarean din aceasta romanitate - sub urmatorul aspect
geografic: pe de 0parte avem ROMANITATEA NORD-BAL-
CANICA - adica romanitatea dintre versantul nordic al Muntilor.BaIcani si Carpati , romanitate care era, deci, calare pe Dunare si
din care a iesit ramura daco-romana -, iar pe de alta parte avem
'ROMANITATEA SUD-VEST-BALCANICA - adica romani-
tatea dintre Adriatica, versantul sud-vestic al Balcanilor, Egee si
Tesalia, romanitate din care au iesit aromanii. Pentru aceasta epoca
yom avea asadar, ROMANI NORD-BALCANICI sau BAL-
CANO-CARPATINI - deci, nu NORD-DUNARENI sauA A
DACO-ROMANI - si ROMANI SUD-VEST-BALCANICI -
deci, nu SUD-DUNARENI".Cea mai mare parte dintre lingvistii romani sustine in schimb
ca aromanii au ajuns pe actualele teritorii coborand din nord, din
Moesia sau, cu mai multa probabilitate, din regiunea situata intre
Dunare si Sava. Izvorul istoric care ar justifica aceasta ipoteza este
celebra afirmatie a cronicarului bizantin Kekaumenos, pe care am
comentat-o inainte (cf. supra, p. 21).
33
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 31/45
"-
In favoarea tezei coborarii aromanilor pe actualele teritorii,
coborare care a avut loc insa chiar din nordul Dunarii, s-au
pronuntat - in trecutul indepartat - Miron Costin, Dimitrie
Cantemir si Petru Maior.
5. Legata, intr-un anumit sens, de problemele la care ne-amreferit pana acum, este cea a statutului de limb a sau de dialect al
idiomul ui aroman.
Printre cei ce au sustinut statutul de limba trebuie amintiti,
istoricii A. Xenopol si (partial) N. Iorga si de asemenea lingvistii
G. Giuglea si AI. Graur - in trecut -, iar in prezent lingvistii
1. Coteanu si C. Poghirc.
Pentru majoritatea cercetatorilor romani-> din trecut si din
prezent - este yorba, insa, de un dialect al limbii romane. Laaceasta concluzie au dus studiile concretizate prin publicarea
cunoscutelor istorii ale limbii romane ale lui AI. Philippide,
O. Densusianu, AI. Rosetti, S. Puscariu si G. Ivanescu si la aceeasi
concluzie au ajuns atat invatatii specializati in studiul aromanei
si al aromanilor: G. Weigand, Pericle, Tache si Valeriu Papahagi,
G. Murnu, T. Capidan, M. Caragiu-Marioteanu, N. Saramandu
G. Carageani cat si alti lingvisti , dintre care s-au distins
R. Todoran, B. Cazacu si D. Macrea. Acelasi lucru se poate afirma~i despre opinia multor cercetatori straini: e suficient sa se
consulte orice manual de filologie romanica (Tagliavini, 1972:
360-362; Renzi, 1976: 167; etc.). In conceptia unora dintre
specialistii amintiti , aromana este un dialect divergent (atipic) al
limbii romane (R. Todoran, 1956; B. Cazacu, 1966), In timp ce
Matilda Caragiu, dupa ce precizeaza ca aromana nu a reusit sa
ajunga la rangul de limba comuna (koine) (in forma cea mai
ingrijita: limba literara), 0 defineste in mod pertinent - In
~ excelenta sa lucrare de dialectologie - ca "un ansamblu de graiuri
nestandardizate" (M. Caragiu-Marioteanu, 1975: 222)."-
In discutia despre statutul de Iimba sau de dialect, a fost pu
in evidenta urmatorul fapt: criteriile genetic, structural si de
inteligibilitate sunt insuficiente si de aceea trebuie sa recurgem
la criterii extralingvistice , dintre care ni se par mai important
criteriul functiilor (culturale), prezente in cazullimbii si absent
34
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 32/45
in dialect; criteriul posibilitatii de furiune cu limba materna, cu
referinta, bineinteles, numai la dialecte; criteriul subordonarii,
dialectului fata de Iimba. Sunt importante de asemenea sentimentul
si vointa persoanelor care vorbesc un anumit idiom, adicaconstiinta lor de a apartine sau nu unei unitati lingvistice
superioare pe plan ierarhic, unitate inteleasa ca Iimba si nu ca
dialect (B. Cazacu, 1966: 24 si urm.). Aceasta constiinta de a
apartine unei comunitati lingvistice determinate este considerata
decisiva in epoca in care se constituie si se afirma natiunile
(B.Cazacu, 1966: 25) si din aceasta cauza aromana trebuie
considerata dialect si nu 0limba de sine statatoare.
6. Ajunsi la acest punct al expunerii, va trebui eel putin sa
amintim cateva date referitoare la chestiunea aromaneasca in seco-
lele al XIX-lea si al XX-lea si la situatia.aromanilor in prezent.
S-a relevat, pe buna dreptate, ca "Originile chestiunii
aromanesti trebuie cautate in primul rand in existenta, cu mult
inainte de interventia propagandei scolare romanesti in Macedonia,
a constiintei individualitatii nationale a aromanilor" (Peyfuss,
1974: 23).
Pentru.a putea identifica, la aromani, prezenta unei constiinte
nationale in intelesul modem al termenului, constiinta nationala'" , , ,
al carei precursor a fost 0 noua constiinta Iingvistica, eruditul
cercetator austriac, a carui indepartata origine este [partial]
aromana, Peyfuss propune ca punct de pomire al analizei impor-
tanta pe care a avut-o Moscopole pentru aromani, in secolul
al XVIII-lea, pe plan cultural. A fost Yorba, desigur, de un raport
indirect, mijlocit, deoarece celebra Academie din Moscopole avea
ca scop raspandirea limbii grecesti. Academia incuraja totusi
contactele cu Europa si, mai ales, favoriza calatoriile elevilor saiin diferite tari din Europa Occidentala, din care aromanii se
intorceau cu idei foarte clare privind latinitatea aromanei ,
Dupa distrugerea Moscopolei si a altor orase , in cadrul
exodului aroman si al relatiilor directe cu diferite centre din Europa
Centrala, trebuie luata in consideratie public area prime lor carti
aromane (folosind bineinteles alfabetul grecesc), si in primul rand
a Gramaticii lui Boiagi, tiparita la Viena in 1813. Constiinta
35
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 33/45
unitatii nationale a tuturor romanilor , la nordul si la sudul. ,
Dunarii , era, de altfel, vie nu numai la arornani , ci si la
(dacojrornani. Prin urmare, dupa ce aromanii au luptat alaturi si
impreuna cu grecii pentru formarea statului independent grecesc,
o parte dintre ei a ramas dezamagita cand ~i-a dat seama de
tendintele de expansiune si de deznationalizare ale grecilor.
Anumite paturi sociale aromane, paturile: instarita, mai putin
instarita si, partial saraca, au profitat de deschiderea scolilor
romanesti in Balcani pentru a putea rezista astfel presiunilor
exercitate de greci si de slavi. Acest fenomen nu a caracterizat
paturile sociale bogate sau foarte bogate care au acceptat de obicei
cu bucurie total a lor integrare si asimilare de catre popoarele
majoritare in mijlocul carora traiau.
Prima scoala (ajromaneasca a fost deschisa in 1864 la
Tarnovo, in Grecia, datorita interventiei Ministrului Invataman-
tului allui AI. I.Cuza, scriitorul de origine aromana D. Bolintineanu.
Numarul acestor scoli - aproape totdeauna subventionate de
guvernul roman - a crescut in anii urmatori ajungand la cifra
de 100, la inceputul secolului al XX-lea, in ciuda dificultatilor si
samavolniciilor suferite din partea autoritatilor grecesti. 0ezis-
tenta majora au intalnit aromanii csnd au incercat sa introducapropriul idiom si in biserica. Nu au lipsit unele incercari in acest
"-
sens, incepand cu cea de la Prilep (1869). In realitate, slujba
religioasa a fost apoi savar~ita in aromana si dacoromana in
diverse biserici, dar Patriarhia greceasca de la Constantinopol a
refuzat mereu acceptarea constituirii unei ierarhii ecleziastice
nationale a aromanilor (Peyfuss, 1974: 65 si urm.).
Manifestarile de intoleranta din partea grecilor au dus la
crearea bandelor armate ale "antartilor" , de muIte ori conduse deofiteri sau de fosti ofiteri ai armatei grecesti si create de comitetul
revolutionar grec cu sediul la Atena, cu scopul de a realiza
proiectul utopic al "Marii Idei", in numele panelenismului.
Pentru a-i teroriza pe acei aromani care revendicau dreptu .
culturale in scoala si In biserica, aceste bande de asasini n-au ezita,
sa ucida sute de aromani , la inceputul secolului al XX-lea.
Motivul principal care a dezlantuit furia nationalista greaca a fo
36
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 34/45
faimoasa iradea din 9/22' mai 1905, prin care Sublima Poarta ii
recunostea, practic, pe aromani ca millet, deci ca entitate etnica
de sine statatoare , pe langa celelalte existente in Peninsula
Balcanica (Abeleanu, 1916: 63-67; Peyfuss, 1974: 93 si urm.).Nu mai insistam asupra acestui subiect intrucat putem trimite la
lucrarea publicata in italiana in revista "Storia contemporanea"
(Carageani , 1987: 958---972), bazata pe documentele Arhivei
istorice diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe italian din
perioada 1891-1916.
La sfarsitul celor doua razboaie balcanice, in referatul care..insotea Tratatul de pace de la Bucuresti (1913), Grecia, Bulgaria
.si Serbia i~i luau obligatia sa acorde autonomie scolilor si
bisericilor aromane. Angajamentul nu a fost insa respectat, mai
ales dupa a] II-lea razboi mondial, cand au fost inchise toate scolile
(ajromanesti, ramase inca deschise. 0 mare lovitura au primit insa
aromanii la sfarsitul primului razboi mondial cand s-au vazut
impaqiti in patru state distincte: Grecia, Albania, Iugoslavia si
Bulgaria. In plus, pe langa aromanii care erau de-acum rezidenti
in Romania, in anii 1920 au venit, in calitate de coloni, in
Dobrogea (Romania) intre 12.000 si 40.000 de aromani.
Pana la evenimentele care au rastumat, in ultimii ani,'dictaturile comuniste din Sud-Estul Europei, situatia aromanilor
era aproape disperata, din punctul de vedere al conservarii lor ca
entitate etnica de sine statatoare. Din cauza lipsei de scoli si de
biserici proprii si Hira a mai putea conta pe ajutorul Romaniei pe
plan cultural, politic si diplomatic, ei au fost supusi peste tot si
continuu unui intens si dur proces de deznationalizarel+.
In aceasta situatie initiativa a fost luata de aromanii rezidenti, .. ,
in diverse tari din Europa Occidental a -sau in S.U .A., care aufondat asociatii culturale, au tinut congrese si au publicat reviste
scrise in intregime sau aproape in intregime in idiomul aroman+'.
Multumita eforturilor lor, Comisia Juridica a Consiliului Europei
i-a recunoscut pe viahii (adica pe aromanii) din Grecia drept
minoritate etnica, hotarare irnpotriva careia grecii s-au opus cu
tarie!". In Iugoslavia se parea ca apar semnale pozitive in sensul
obtinerii Iibertatii pe plan cultural si religios pentru aromani , dar
37
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 35/45
recentul razboi a zadarnicit deocamdata eforturile depuse; in
Bulgaria s-a facut prea putin in favoarea lor, in ciuda faptului ca
alegerile au fost castigate de regimul democrat al opozitiei. In
Albania a avut loc acum un an, la 5 aprilie, prima Conferinta
Generala a Asociatiei .Aromanii din Albania" , la care au.participat
circa 1.000 de persoane, printre care specialisti aromani si
reprezcntanti ai diferitelor asociatii culturale aromane din Europa
~idin Statele Unite; in Romania, in noile conditii determinate de
revolutia din decembrie 1989, a fost constituita recent 0Fundatie,
Arornana si se tipareste deja, de doi ani, revista .Desteptarea".
Se pare ca actualul guvem roman manifests un anumit interes fata
de aromani, oferind - printre altele - cateva burse de studiu la
nivel universitar pentru tinerii aromani rezidenti in diferitele tan
balcanice. Cand, insa, s-a pus in mod oficios problema
redeschiderii unui anumit numar de biserici aromane in Grecia
in schimbul redeschiderii unor biserici grecesti in Romania.
guvemul grec a fost inflexibil, amenintand chiar cu represalii pe
plan economic si comercial.
Cati sunt, in ziua de azi, aromanii? Nu stie nimeni. Evaluarile.cele mai credibile propuneau, prin anii '920, cifra de 350-
400.000 de persoane, 0cifra care poate fi considerata probabilasi in zilele noastre din cauza ca normalei cresteri demografice .
s-a contrapus progresiva lor deznationalizare. Se va putea pastra
(si chiar recupera, in anumite cazuri) identitatea lor etnica sau v
continua genocidullor cultural? E greu sa facem pronosticuri. Fap
cert este ca tara in care aromanii sunt mai numerosi si mai• • •
compacti - adica Grecia - da dovada de inchidere total a in c
priveste drepturile minoritatilor etnice, inclusiv ale celei aromane
Sa speram ca nu va mai fi asa intr-un viitor apropiat.7. Ultima chestiune asupra careia ne oprim, in cursul aceste
scurte (si deci in mod inevitabil incomplete) prezentari ~
aromanilor, se refera la contributia pe care au dat-o - ca mece-
nati, oameni de cultura sau oameni politici - la progresul diferi-
telor tari unde au trait sau traiesc si azi 15.. .Putini sunt acei ce stiu, de exemplu, ca numai la Atena a
fost construite - cu donatiile aromanilor care apartineau familiil
38
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 36/45
Sina, Tosita, Averoff, Stumari si ale altora inca .: Observatorul, .Astronomic, Academia de Belle Arte, lnstitutul Politehnic, Scoala
Militara, Academia Navala, Stadionul de Marmura Alba etc.
(Caragiani, 1929:116;Haciu, 1936: 573). Asa cum putini stiu casi construirea celebrului pod suspendat peste Dunare , la
Budapesta, pod care exista si in ziua de azi , a fost finantata de
Simeon Gheorghe Sina (1810-1876), fiul unui binecunoscut
bancher arornan, care a devenit apoi baron ungar. Simeon
Gheorghe Sina, membru al Parlamentului ungar ca reprezentant
al magnatilor, poseda, in lmperiul Habsburgic si in Valahia, 99
de latifundii care totalizau mai mult de 100.000 de hectare! '
Mecenati au fost si reprezentantii familiilor Mocioni, Gojdusi Dumba sau Anastasie Simu, al carui muzeu a fost demolat in
anii comunismului, la Bucuresti. rnsa povestea cea mai captivanta
pentru amatorii de arta este, poate, aceea a lui Georges de Bellio,
fiul vomicului Bellu, de origine aromana - acela care a dat
numele sau omonimului cimitir din Bucuresti - si al unei. ,
Vacarescu. De profesie medic si foarte bogat, bun prieten al
impresionistilor, el a cumparat foarte muIte opere ale lui Monet,
Manet, Sisley, Pissarro, Renoir si ale multor altora. Colectia sa
era extraordinara, continand printre altele 30 de tablouri numai "
de Monet. 0 buna parte din colectie a fost donata si se gaseste
pana in ziua de azi in muzeele Parisului, dar nimeni nu stie ca,
sub numele donatorilor, Donop de Monchy, se ascunde fata lui
Georges de Bellio ...
Putini stiu ca fondatorii dramaturgiei moderne in limba
sarba au fost doi aromani: Jovan Sterija Popovic (1806-1856)
si Aleco Branislav Nusic (1864-1938), care se numea de fapt
Alcibiade Nusi. Ca sa nu mai vorbim despre diversi ministri sarbide origine aromana: Ghermani, lovan Ristic, Vladan Georgevic, "
generalul Tsintsar Marcovic , Lazarevic etc. (Cvijic, 1918:429"~i
urm.; Haciu, 1936: 577-579).
Mai mult se stie , poate, si asta din motive lesne de Inteles,
despre arornanii care s-au afirmat in Romania.
in domeniulliterar-artistic citam numele urmatorilor scriitori:
Dosoftei, Bolintineanu, Grigore Haralamb Grandea, Dimitrie
39
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 37/45
Anghel, Octavian Goga, Lucian Blaga (dar numai dupa mama:
Ana Nina Moga), George Murnu; al pictorilor sau sculptorilor:
T. Aman, D. Paciurea, T. Pal lady , I.Pacea; al actorilor G. Vraca,
Toma Caragiu si I.Caramitru; al regizorilor cinematografici: StereGulea si Dan Pita; al lingvistilor si filologilor: loan Caragiani,
Pericle ~i Tache Papahagi, Teodor Capidan, Matilda Caragiu,
Nicolae Saramandu; al istoricilor: George Murnu, Valeriu
Papahagi, Victor Papacostea, Nicolae-S, Tanasoca; al filozofului
Atanase Joja; al inginerilor aeronautici: Henri Coanda si Elia
Carafoli; al juristilor: Danielopolu si Disescu; al oamenilor
politici: M. Ferchide si C. Filitti; si al multor altora inca, unii poate
mai putin cunoscuti.Sa speram ca in secolul al XX-lea - si in pragul anului
2000 - nu va disparea aceasta straveche etnie europeana care a
rezistat, mai bine de 0mie de ani, in mijlocul popoarelor aloglote
din Balcani. Ar fi intr-adevar pacat!
40
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 38/45
NOTE
1 Ar fi yorba despre stravechea semnificatie indoeuropeana a
denumirilor de culori: negru = nord; alb = sud; rosu = est; verde san
albastru = vest (C. Poghirc, 1989:11).2 Cf. N.Djuvara, 1989: 126, n. 4. Am folosit ~i textul articolului
In versiunea sa integrala, pe care ni I-a pus la dispozitie autorul: P.~.
Nasturel, Koutsovlaque: recherche etyrnologique, In Etudes Roumaines
et Aroumaines, Paris-Bucuresti 1990, pp. 90-99. Obiectia care s-ar
putea face este urmatoarea: considerand ca adjectivul koutsos inseamna
in greaca si mutilat, sarac, cersetor, dificil, acest sens peiorativ ar explica,
pe plan semantic, In mod satisfacator porecla data de greci aromanilor,
fara a mai fi necesar sa se recurga la tc. koc,
3 Cf. J.Thunmann, 1774,p. 174: "Die Albaner nennen sie Tchuban
oder Tjuban"; cf. W. Martin-Leake, 1814, p. 364: "The Turks and
Albanians call the Vlakhi of greece Tzuban (Pastores)".
4lntr-adevar,lucran ca acele ale lui I. Arginteanu (1904), G. Murnu
(1913), N. Iorga (1919), V. Diamandi-Aminceanul (1938) sunt acum
depasite din punctul de vedere al informatiei si unele dintre ele sunt si
lipsite de spirit critic. Alte lucrari sunt la zi cu informatia, dar sunt prea
sumare: Winnifrith (1987), AA.VV. (1989); alteIe, In fine, sunt limitate .
numai la anumite aspecte sau perioade: 1. Caragiani (1929; 1941),
V. Papahagi (1935), A. Haciu (1936), C. Papanace (1959; 1965),
M.D. Peyfuss (1974; 1989), G. Carageani (1987; 1991) etc.
5Fragmentul lui Kedrenos (-Skylitzes), deja evidentiat si comentat
in 1868 de W. Tomaschek, a provocat multe discutii In legatura cu.
autenticitatea informatiei si, In cazul In care ar fi adevarata, cu sensul
ce ar trebui dat cuvintelor j3Aaxwv 001TWV (Murnu 1984: 67-70;
N.-~. Tanasoca 1984: 34-35; R. Lazarescu 1979: 361-364 etc.).
41
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 39/45
6 Detaliile cronicii "sentimentale", cum am denumi-o azi, sunt
urmatoarele: 30 de familii de pastori vlahi, probabil aromani , cum a
demonstrat Capidan, se stabilisera in Peninsula Calcidica pentru a vinde
calugarilor de la Muntele Sfant lapte, branza si lana. La cornert
participau insa si femeile si fetele aromane , imbracate barbateste; ele
reprezentau, fara indoiala, 0adevarata tentatie pentru calugarii mai tineri
care au fost indusi sa comita acte interzise de regula de asceza. Partea
simpatica este ca, impreuna cu femeile aromane , au plecat si calugarii
mai tineri, lasand astfel manastirile aproape exclusiv in mainile
calugarilor batrani (cf. Capidan 1927: 233-235).
7Despre marturiile calatorilor francezi, cf.lucrarea bine informata
a lui V. Tega, Aromdnii vazuti de calatori francezi, in .Bulctinul
Bibliotecii Romane", XI (XV) -' Serie noua - Freiburg (Germani a) ,1984, pp. 85-216.
8 V. Papahagi foloseste un document scris in latina, conservat in
arhivele din Budapesta si public at initial de G. Alexici (cf. ~i
M.D. Peyfuss 1989: 35).
9 Despre raporturile comerciale dintre Moscopole si Republica
Venetians cf. in mod special V. Papahagi, 1935.
10 Intr-adevar, Thunmann a tiparit in 1774, la Leipzig lucrarea
Untersuchungen iiber die Geschichte der ostlichen europdischen Volker.
in care a reprodus si vocabularul trilingv allui Cavalioti (Kaballiotis).
insotit de traducerea latina a cuvintelor (Capidan, 1942: 185 si urm.:
V. Papahagi, 1937: 7 si urm. [idem, 1939 a.: 10 ~iurm.]; M. D. Peyfuss.
1989: 52-54 etc.).
11 "Trebuie sa ne eliberam de conceptele de «patrie primitiva» si
de «popor primitiv» (in sens de popor-stramos) , caci ele reflecta
modele simpliste si rigide de gandire ale inceputurilor stiintifice in acest
domeniu. Ele nu mai corespund cunostintelor de astazi despre proceseleetnogenetice si despre complexitatea cauzalitatilor istorice. Istoricul de
azi nu mai e silit sa se decida intre teoriile de migratie si autohtonie'
(Carsten Goehrke, Friihzeit das Ostslaventums, Darmstadt 1992: 57.
apud Max Demeter Peyfurs , Romanitatea balcanica: perspective de
cercetare, in "Luceafarul" - Saptamanal editat de Uniunea Scriitorilor
din Romania, Serie noua, miercuri 19 februarie 1992,5, (104), pp. 8-
9, nota 10).
42
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 40/45
12 Intr-o recenta cercetare despre aromana se prefera folosirea
termenilor de aculturatie si de asimilare (cf. Mihaela Bacou, Entre
acculturation et assimilation: les Aroumains au XX-eme siecle , in
AA.VV., 1989: 151-165). Primul termen, insa, ne duce cu gandul
numai la etnologie, in timp ce fenomenul este mult mai complex; cel
de-al doilea termen oglindeste , din motive evidente, mentalitatea
acelora care incearca sa anuleze entitatea etnica a arornanilor. Analizand
fenomenul "din interior", adica din punctul de vedere al aromanilor msisi ,
este yorba de deznationalizare ,
13Au fost organizate diferite congrese la Freiburg i.Br., multumita
solicitudinii profesorului V. Barba ~ila Bridgeport (Ct.) (SUA), datorita
initiativei profesorului A. Ciufecu. Se tiparesc revistele "Zborlu a
nostru" (Germani a) , .Frandza vlaha" (SUA), editata de Nacu Zdru, "TraArmanami" (Paris), editata de I.Perifan etc. In ultimul timp se tipareste
revista aromana "Fenix" , in fosta Iugoslavie.
14 Este yorba despre legea Kuipers despre limbile minoritare,
aprobata la Strasbourg pe data de 17.03.1988. Pentru detalii, cf.
urmatoarele numere ale revistei "Zborlu a nostru" (editata la Freiburg
i.Br. gratie perseverentei, devotamentului si eforturilor deosebite ale
profesorului V. Barba): V, 2 (19), 1988, pp. 85-90; V, 3 (20), 1988,
pp. 142-143; VI, 2 (23), 1989,pp. 46-47. [Dupa publicarea articolului
de fata, in 1993,am aflat recent, cu uimire, ca revista este subventionata,in realitate, de I.C. Dragan: cf. Guido Ravasi, Una civilita de
saZvaguardare, in "Bulletin europeen", Anno XLVII, Edizione italiana,
Aprile 1997, nr. 4 (563), p. 11.]
15 Pentru unele chestiuni ce privesc, insa, numai domeniulliterar,
trimitem la comunicarea pe care am prezentat-o la Congresul
International care a avut loc la Universitatea din Trieste intre 28 sept.
si 1oct. 1990pe tema Le letterature di frontiera: per una cultura della
pace. Comunicarea a fost publicata in revista "Letterature di Frontiera
- Litteratures Frontalieres", I, 2, Iuglio-dicembre 1991,pp. 131-153,Cll titlul: Scrittori aromeni (macedoromeni): quale letteratura, quale
futuro?
43
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 41/45
BIBLIOGRAFIE
AA.VV. (1989), Centre d'etude des civilisations de l'Europe
centrale et du Sud-Est, Les Aroumains. Cahier n? 8, Paris.
Abeleanu, D. (1916), Neamul Aromdnesc din Macedonia,
Bucuresti ..Arginteanu, I (1904), Istoria Rom/inilor Macedoneni, Din
timpurile cele mai vechi pdna in zilele noastre, Bucuresti.
Arvinte, V. (1983), Roman, romdnesc, Romania. Studiu filologic,
Bucuresti.
Baldacci, A. (1917), Itinerari albanesi (1892-1902), Roma.
Beldiceanu, N. (1984), lnsemnari asupra Romdnilor din Balcani
la lumina surselor otomane, in "Buletinul Bibliotecii Romane", XI
(XV), Serie noua, Freiburg i. Br., pp. 1-14.
Bonfante, G. (1973), Studii romeni, Roma.
Capidan, T. (1927), Romdnii nomazi. Studiu din viata Romdnilor
din sudul Peninsulei Balcanice, in .Dacoromania", IV (1924-1926),
Partea I.Studii, Cluj, pp. 183-352.
Capidan, T. (1932), Aromtinii, Dialectul aromdn, Studiu
lingvistic, Bucuresti.
Capidan, T. (1942), Macedoromtinii. Etnografle, istorie, limba,
Bucuresti ..Carageani, G. (1987), Gli aromeni e la questione aromena nei
. .
documenti dell'archivio storico diplomatieo del ministero. degli
Affari Esteri italiano (1891-1916), in "Storia contemporanea", a.
XVIII, n. 5, ottobre 1987,pp. 929-1007.
Carageani, G. (1991), Idem, Parte II, in "Storia conternporanea",
a. XXII, n. 4, agosto 1991, pp. 633-662.
44
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 42/45
Caragiani, I. (1929), Studii istorice asupra Romdnilor din
Peninsula Balcanica. Publicare postuma insotita de 0nota biografica
de Pericle Papahagi, Bucuresti.
Caragiani, I. (1941), Studii istorice asupra Romdnilor dinPeninsula Balcanica. Publicare postuma insotita de0nota biografica
de Pericle Papahagi. Partea a IIa, Bucuresti.Caragiu Marioteanu, M. (1971), Definition einer Volksgruppe .
Glotta und Ethnos tier Aromunen, in "Osterreichische Osthefte", 13,
pp. 140-151.
Caragiu Marioteanu, M. (1972), La romanite sud-danubienne:
t:aroumain et Ie megleno-roumain", in "La Linguistique", 8, 1,
pp.l05-122.
Caragiu Marioteanu, M. (1975), Compendiu de dialectologierom/ina (nord- si sud-dunareana), Bucuresti.
Cazacu, B. (1966), Studii de dialectologie romdna, Bucuresti.
Cazacu, M. (1989), Les Valaques dans les Balkans occidentaux
(Serbie, Croatie, Albanie etc.). La Pax ottomanica (XV-eme-
XVII-eme siecle), in AA.VV. (1989).
Cvijc, J. (1918), La Peninsule Balkanique, Paris.
DDA (1974), T. Papahagi, Dictionarul dialectului aromdn
general si etimologic. Dictionnaire aroumain (macedo-roumain)
general et etymologique, Editia a II-a augmentata, Bucuresti.De Luca, B. (1919), Gli Aromeni nel nuovo assetto balcanico
(Estratto) .
Diamandi-Aminceanul, V. (1938), Romdnii din Peninsula
Balcanica, Bucuresti,
Dizionario universale (1826), Nuovo dizionario geografico
universale statistico-storico-commerciale, Venezia (ed. Giuseppe
Antonelli) .
Djuvara, N. (1989), La diaspora aroumaine aux XVIII-eme et
XIX-eme siecle , in AA.VV. (1989).
Fontes (1975), Fontes Historiae Dacoromanae. 3. Scriptores
Byzantini, Saec. XI-XIV, Ediderunt Alexandru Elian et
Nicolae-Serban Tanasoca, Bucuresti., ,
Giurescu, C.C. (1935), Istoria Romdnilor, I. Din cele mai
vechi timpuri pdna la moartea lui Alexandru eel Bun (1432). Editia
a doua revazuta si adaugita, Bucuresti.
45
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 43/45
Haciu , A.N. (1936), Arom/inii, Comert, industrie, arte,
expansiune, civilizatie, Focsani.
Iorga, N. (1919), Histoire des Roumains de la Peninsule des
Balkans (Albanie, Macedoine, Epire, Thessalie etc.), Bucarest.Iorga, N. (1928), Les voyageursfrancais dans l'Orient europeen,
Paris.
Iorga, N. (1937), lstoria Romdnilor ,V, Bucuresti.
Iorga, N. (1940), Orizzonte italiano. Tradizioni nel sud-est
europeo e missione latina, Bucarest.
Lascaris, M. (1943), Les Vlachorynchines. Une mise au point,
in "Revue historique du Sud-Est europeen", XX, pp. 182-189.
Lazarescu, R. (1979), Din nou despre Vlahii din cronica lui
Skylitzes, in "Buletinul Bibliotecii Romane", VII (XI), Serie noua,Freiburg i.Br., pp. 357-368.
Leake, W.M. (1814), Researches in Greece, London.
Lupi, G. (1938), I Romeni del Pindo, in "Meridiano di Roma".
L'Italia letteraria, artistica, scientifica, Roma, n. 12.
Lupi, G. (1965), Ricordi di Macedo-Romeni, in Noul Album
Macedo-Roman, 2, Institutul Roman de Cercetari-Freiburg
(Germania), pp. 137-138.
Mantegazza, V. (1912), L'Albania, Roma.
Margaroli, C.B. (1829), La Turchia ovvero l'Impero Ottomano
osservato nella sua situazione geografica-statistica-politica e
reZigiosanon che nella sua storia. CoIl'aggiunta di un Indice dimolte
denominazioni turche di cariche ecc. e di unDizionario geografico,
Milano.
Murnu, G. (1913), Istoria Romdnilor din Pind. Vlahia Mare
(980-1259). Studiu istoric dupa izvoare bizantine, Bucuresti.
Murnu, G. (1984), Studii istorice privitoare la trecutul
Romdnilor de peste Dunare .Editie ingrijita si studiu introductiv deNicolae-Serban Tanasoca, Bucuresti.
Nasturel , P. S. (1989), Les valaques de l'espace byzantin et
bulgarejusqu'a la conquete ottomane, inAA.VV. (1989), pp. 45-78.
Papahagi, T. (1923-1924), 0 problema de romanitate
sud-ilirica, in "Grai si Suflet", 1, pp. 72-99.
Papahagi, T. (1932), Aromdnii. Grai-Folklor-Etnografie. Cu 0
introducere istorica (Curs universitar litografiat), Bucuresti,
46
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 44/45
Papahagi, V. (1935),Aromdnii moscopoleni si comertul venetian
in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, Bucuresti.
Papahagi, V. (1937), Constantin Hagi Gheorghiu Gehani din
Moscopole. Un tnvatat aromdn din secolul al XVIII-lea. Extras din
.Revista Istorica", anul a1XXllI-lea, n-rele 7-9, Valenii de Munte.
Papahagi, V. (1939 a.), Moscopole - metropola comerciala si
culturala a Romdnilor din Peninsula Balcanica in secolul al XVIII-lea,
Rosiorii de Vede ..Papahagi, V. (1939 b.), Romdnii din Peninsula Balcanica dupa
calatorii apuseni din secolul al XIX-lea, Rosiorii de Vede.
Papanace, C. (1959), Fermentul aromdn (Macedo-Roman) in
sud-estul european, in Noul Album Macedo-Roman, 1, Institutul
Roman de Cercetari-Freiburg (Germania), pp. 309-372.
Papanace, C. (1965), Geneza si evolutia constiintei etnice la
Macedo-Romani. Redesteptarea lor nationala, in Noul album
Macedo-Roman, 2, Institutul Roman de Cercetari-Freiburg
(Germani a), pp. 271-402.
Pellegrini, B. (1907), Verso la guerra?, Roma-Voghera.
Pernice, A. (1915), Origine ed evoluzione storica delle nazioni
balcaniche, Milano.
Peyfuss, M.D. (1974), Die Aromunische Frage .. Ihre
Entwicklung von den Urspriingen bis zum Frieden von Bukarest
(1913) und die Haltung Osterreich-Ungarns, Wien-Koln-Graz.
Peyfuss, M.D. (1989), Die Druckerei von Moschopolis, 1731-
1769. Buchdruck und Heilingenverehrung im Erzbistum Achrida,
Wien-Koln ..
Poghirc, C. (1989), Romanisation linguistique et culturelle
dans les Balkans. Survivances et evolution, in AA.VV. (1989),
pp.9-44.
Popovici, D.1. (1934), Despre Aromdni - 0 Tintarima -
Contributiuni cuprivire la chestiunea formarei negotului nostru. In
romaneste de C. Constante, Bucuresti.
Renzi, L. (1976), Introduzione allafilologia romanza, Bologna.
Rosetti, A. (1986), Istoria limbii romdne . I. De la origini pdna
la inceputul secolului al XVII-lea, Bucuresti.
47
8/2/2019 O minoritate uitată : aromânii (macedoromânii) _ Gheorghe Carageani ,,Studii aromâne
http://slidepdf.com/reader/full/o-minoritate-uitata-aromanii-macedoromanii-gheorghe-carageani-studii 45/45
Ruffini, M. (1959), Uncentro aromeno d'Albania: Moscopoli,
In Noul Album Macedo-Roman, 1, Institutul Roman de Cercetari-
Freiburg (Germani a) , pp. 37-52.
Savj-Lopez, P. (1920), Le origini neolatine, a c. del prof. P.E.
Guarnerio, Milano.Tagliavini, C. (1972), Le origini delle lingue neolatine,
Introduzione alla filologia romanza, Bologna, sesta edizione.
Tanasoca, A. (1981), Autonomia vlahilor din Imperiul Otoman
in secolele XV -XVII, in .Revista de istorie" , 34, 8, pp. 1513 -1530.
Tanasoca, N .-$. (1981), Din nou despre geneza si caracterulstatului Asanestilor, in .Revista de istorie", 34, 7, pp. 1297-1312.
Tanasoca, N.-$. (1984), George Murnu - istoric al romdnilor
de peste Dunare, in Mumu, G. (1984), pp. 7-64.
Thunmann, J. (1774) ,Untersuchungen uber die Geschichte der
ostlichen europiiischen Volker, I, Leipzig.
Todoran, R. (1956), Cu privire la0problema de lingvistica in
discutie: limba si dialect, in "Cercetan de lingvistica", 1, pp. 91-
102.
Vegezzi Ruscalla, G. (1856), Abbozzo etnograflco dell' Europa
[s.1.] .
Vegezzi Ruscalla, G. (1880), I Macedo-Romeni, in "II
Cittadino", Savona, n. 30.Winnifrith, T.1. (1987), The Vlachs. The History of a Balkan
People, London .
top related