metode de cercetare dezvoltare inovare
Post on 31-Dec-2015
132 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Metodologia cercetarii, dezvoltarii si inovarii
(temele 1 - 4)
Prof. dr. Constanta Bodea
ASE din Bucuresti
2013-2014
1
2
Obiectivele disciplinei
Disciplina isi propune;
1. Intelegerea caracteristicilor activitatii de cercetare stiintifica, ca o
componenta a studiilor universitare de masterat
2. Dobandirea abilitatilor de alegere a metodelor de cercetare stiintifica si de
aplicare a acestora
3. Dobandirea abilitatilor de redactare a lucrarilor stiintifice
4. Dobandirea abilitatilor de prezentare orala a rezultatelor
Disciplina nu acopera (pre-rechizite):
• Insusirea de cunostinte specifice diferitelor domenii (REI, MK,
administrarea afacerilor, comert)
• Insusirea unor metode specifice metode de cercetare
Modalitatea de evaluare
Evaluarea se realizeaza pe baza
- Examen (verificarea abilitatilor de cercetare): 4 puncte
- Portofoliu de disciplina: 5 puncte
- Un punct din oficiu
Portofoliul de disciplina cuprinde urmatoarele componente:
1. Tema de cercetare propusa. Intrebarile de cercetare si ipotezele cercetarii
associate temei de cercetare (0.50 puncte)
2. Titlul articolului stiintific (0.25 puncte)
3. Abstractul si cuvintele cheie ale articolului (0.25 puncte)
4. Bibliografia articolului (minim 20 referinte bibliografice, dintre care minim 15
sa reprezinte articole din reviste de specialitate). Pentru fiecare referinta se
va preciza minim un indicator scientometric (aferent revistei sau autorului
principal (1 punct)
5. Fise de recenzie pentru minim doua referinte bibliografice (0.50 puncte)
Modalitatea de evaluare
6. Sectiunea “Analiza critica a stadiului cunoasterii” a articolului (1 punct)
7. Proiectarea cercetarii (stabilirea metodei de cercetare si a modului de aplicare a metodei). Sectiunea “Metode” a articolului (1 punct)
8. Prezentarea rezultatelor cercetarii. Sectiunea “Rezultate” a articolului
9. Sectiunea “Discutii privind rezultatele” a articolului
10.Sectiunea “Concluzii” a articolului
11.Sectiunea “Aknowledgment” a articolului
12.Prezentarea cercetarii sub forma de slide-uri power point (0.50 puncte)
Observatii:
1. Portofoliul poate fi redactat in limba romana sau engleza.
2. Componentele 1-7 si 12 sunt obligatorii. Pentru componentele 8-11 (realizatein mod corespunzator) masteranzii primesc un punct suplimentar. Un punctsuplimentar primesc si masteranzii care participa la activitatile de seminar sirealizeaza temele propuse in timpul seminarului (maxim 0.25 puncte/tema).
2. Masteranzii care pe parcursul semestrului elaboreaza un articol stiintificoriginal care este acceptat pentru publicare intr-o revista de specialitate, indexata BDI pot echivala portofoliul de disciplina cu respectivul articol, prezentand articolul (in format de publicare) si acceptul de publicare.
1. CERCETAREA STIINTIFICA - DEFINITII
5
6
Stiinta reprezinta:
• Un ansamblu de cunostinte despre lume
– Sistematizate si verificate
– Exprimate intr-un sistem de semne, limbaj de comunicare
• O Forma a constiintei sociale (forma de reflectare a lumii)
• Rezultatul studierii obiectelor si fenomenelor din natura si societate, in
scopul de a culege si sistematiza fapte.
• Rezultatul studierii legilor care guverneaza faptele, pentru elaboarea de
previziuni.
Cunoasterea reprezinta un proces complex de reflectare a realitatii practice
in constiinta oamenilor si a activitatii lor productive. Cunoasterea este o
reflectare aproximativ exacta a realitatii.
Exista cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica.
Cunoasterea stiintifica
• Forma: in special teorii stiintifice, care explica procesele si fenomenele, stand la baza prevederii acestora
• Metoda: perspectiva metodologica
• Procedee de verificare a ipotezelor
• Limbaj specializat
7
Nivelurile cunoasterii
• Cunoastere empirica (reflectarea obiectelor si proceselor studiate).
Metode specifice de reflectare: observatia si descrierea.
• Cunoasterea teoretica (adancirea cunoasterii prin intermediul gandirii
abstracte, realizandu-se patrunderea in esenta proceselor si fenomenelor
economice, identificarea legaturlor interne, cauzelor si mecanismelor lor
de existenta)
8
Epistemologia - Teoria cunoasterii stiintifice
Abordari
• Valoarea cunoasterii stiintifice
• Adevarul rezultatelor stiintei
Curente:
– Pozitivism
– Epistemologia realist-critica
– Epistemologia fenomenologica
– Epistemologia genetica
– Hermeneutica
9
Structura stiintei
• Materialul faptic
• Ipotezele confirmate si neconfirmate
• Rezultatele observatiilor si experimentelor, generalizarile teoretice (legi,
teorii, axiome) realizate pe baza materialului faptic si confirmate de
practica
• Modelul de cercetare (metodologia)
10
Stiintele naturii si stiintele sociale
• Stiintele naturii: stiintele care au drept obiect de studiu raporturile dintre
fenomenele naturale (fizice, chimice, biologice).
• Stiintele sociale: stiintele care au drept obiect de studiu raporturile care
seformeaza intre oameni si care le conditioneaza comportamentul.
11
Stiinta economica – stiinta sociala
Stiinta economica studiaza o parte a raporturilor dintre oameni si anume
acelea care sunt in legatura cu productia, schimbul, distributia si
consumul de bunuri si servicii, denumite relatii economice.
12
Stiinte experimentale si logico-matematice
• Stiintele experimentale (reale sau empirice) isi intemeiaza cercetarea si
rationamentele pe realitati existente in mod obiectiv (fizic).
• Stiintele logico-matematice (teoretice) isi intemeiaza obiectul cercetarii si
metodologia pe lumea ideilor, a gandirii.
13
Stiinta economica – stiinta experimentala
Stiinta economica face parte din stiintele experimentale deoarece
studiaza faptele, fenomenele si procesele economice, precum si
comportamentul agentilor economici implicati in activitatile economice.
14
Caracteristici generale ale stiintei economice
• Obiectul de studiu are caracter subiectiv (actiunea oamenilor, inzestrati
cu vointa, dorinte si comportamente).
• Criteriul adevarului deriva din confruntarea teoriei cu practica
• Analiza si sinteza: reconstructia mentala a realitatii, cu “fotografierea” ei.
15
Functiile stiintei economice
• Explicativa (cauzele care determina un fenomen economic sau altul,
relatiile cu alte fenomene economice, sociale, politice). Teoria economica
are un puternic continut cognitiv-informational.
• Predictiva (formularea, prescrierea de solutii eficiente la problemele care
se cer rezolvate, precum si previziuni asupra evolutiei fenomenelor
economice).
• Rezumativa (formularea de enunturi sintetice asupra unor cantitati mari
de informatii empirice).
16
Sectorul CDI (Cercetare, dezvoltare si inovare)
• Iunie 1963, reuniune a experţilor din domeniul statisticii cercetării-
dezvoltării (C-D) în Frascati, Italia initiate de Organizaţia de Cooperare şi
de Dezvoltare Economică. In urma acestei intalniri a fost publicat
Manualul Frascati.
• Alte două lucrari de referinta: manualul Oslo (care are ca obiect de
analiză inovarea) şi manualul Canberra (cu obiect de studiu resursele
umane ale sistemului C-D)
• Aceste manuale prezintă definiţiile unanim acceptate în ţările O.C.D.E., în
ţările U.E. cât şi în alte ţări şi preluate ca atare de Eurostat, organism
specializat al U.E.
17
• Conform manualului Frascati , termenul C-D acoperă trei activităţi:
cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă şi dezvoltarea
experimentală.
• Cercetarea fundamentală constă în lucrări experimentale şi teoretice
realizate în principal în vederea dobândirii de noi cunoştinţe asupra
bazelor fenomenelor şi faptelor observabile fără a prevedea o aplicaţie
sau o utilizare specială.
• Cercetarea aplicativă constă, de asemenea, în lucrări originale realizate
cu scopul dobândirii de noi cunoştinţe. Totuşi, ea este în special orientată
către un scop sau un obiectiv practic determinat.
• Dezvoltarea experimentală constă în lucrări sistematice bazate pe
cunoştinţe existente obţinute prin cercetare şi/sau experienţă practică, în
vederea de a lansa fabricarea de noi materiale, produse sau dispozitive,
de a stabili noi procedee, sisteme şi servicii sau de a le ameliora
considerabil pe cele deja existente.
18
• Manualul Frascati, defineşte şi un număr important de activităţi conexe
care deşi sunt bazate pe ştiinţă şi tehnologie trebuie disociate de sistemul
C-D:
– activităţi de învăţământ şi formare, cu excepţia cercetărilor doctoranzilor care
trebuie luate în considerare ca activităţi C-D;
– alte activităţi ştiinţifice şi tehnologice conexe, cum ar fi colectarea de date de
interes general, indexarea, înregistrarea, clasificarea, difuzarea, traducerea,
analiza, evaluarea, realizate de servicii bibliografice, de brevete, de difuzare a
informaţiei ştiinţifice, de conferinţe ştiinţifice.
– alte activităţi industriale împărţite în două grupe: lucrări de inovare şi
producţia cu activităţile conexe ei (cum ar fi studiul de piaţă);
– administrarea şi alte activităţi de susţinere care cuprind activităţile conduse
de ministere, organizaţii de cercetare, fundaţii, etc. de gestionare şi distibuire
a fondurilor către executanţi dar şi activităţile de susţinere indirectă cum ar fi
transportul, intermedierea, curăţenia, reparaţiile, întreţinerea, paza etc.
19
Inovarea
• Inovarea este un concept care a fost analizat şi definit în manualul Oslo.
Manualul distinge inovarea tehnologică de produs şi inovarea de proces,
prescurtate împreună inovare TPP.
– Prin inovare tehnologică de produs se înţelege punerea la
punct/comercializarea unui produs mai performant cu scopul de a furniza
consumatorului servicii în mod obiectiv noi sau ameliorate.
– Prin inovare tehnologică de procedeu se înţelege punerea la
punct/adoptarea de metode de producţie sau de distribuţie noi sau în bună
măsură ameliorate. Ea poate face să intervină schimbări care afectează
separat sau simultan materialele, resursele umane sau metodele de lucru
• Inovarea ştiinţifică şi tehnologică poate fi considerată ca transformarea
unei idei:
– într-un produs nou sau îmbunătăţit, introdus pe piaţă;
– într-un procedeu operaţional nou sau îmbunătăţit utilizat în industrie sau în
comerţ;
– într-un nou demers în privinţa unui serviciu social.
20
Definiţii specifice sistemului de cercetare-dezvoltare
românesc
• Cercetarea fundamentală - activitatea desfăşurată, în principal, pentru a
dobândi cunostinţe noi cu privire la fenomene şi procese, precum şi în vederea
formulării şi verificării de ipoteze, modele conceptuale şi teorii.
• Cercetarea aplicativă - activitatea destinată, în principal, utilizării cunoştinţelor
ştiinţifice pentru perfecţionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii şi
servicii.
• Dezvoltarea tehnologică este formată din activităţile de inginerie a sistemelor şi
de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul rezultatelor
cercetării către agenţii economici, precum şi în plan social, având ca scop
introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi servicii,
precum şi perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde:
– cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor
cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii pentru noi produse, procese
ori servicii, incluzând fabricarea modelului experimental şi a prototipului, care nu pot fi
utilizate în scopuri comerciale;
– cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor
cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care pot răspunde, în mod
direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de inginerie a sistemelor, de inginerie şi
proiectare tehnologică;
21
• Inovare - activitate orientată către generarea, asimilarea şi valorificarea
rezultatelor cercetării-dezvoltării în sfera economică şi socială;
• Inovarea de produs - introducerea în circuitul economic a unui produs
nou sau cu unele caracteristici îmbunătăţite în mod semnificativ, astfel
încât să se ofere consumatorului servicii noi sau îmbunătăţite;
• Inovarea tehnologică - introducerea în circuitul economic a unui proces
sau a unei tehnologii ori ameliorarea semnificativă a celor existente,
inclusiv imbunătăţirea metodelor de gestiune şi organizare a muncii;
• Transfer tehnologic - ansamblul de activităţi desfăşurate cu sau fără
bază contractuală, pentru a disemina informaţii, a acorda consultanţă, a
transmite cunoştinţe, a achiziţiona utilaje şi echipamente specifice, în
scopul introducerii în circuitul economic a rezultatelor cercetării,
transformate în produse comerciale si servicii;
22
• Valorificare - procesul prin care rezultatele cercetării competitive ajung
să fie utilizate, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale, în
viaţa socială, economică şi culturală;
• Diseminare - transmiterea informaţiilor, a experienţei şi a bunelor
practici, precum şi cooperarea pentru promovarea inovării, pentru
sprijinirea celor care vor să-şi creeze întreprinderi inovative şi pentru
sprijinirea proiectelor inovative;
• Absorbţia inovării - capacitatea mediului socioeconomic de a îngloba
inovarea, în mod deosebit în întreprinderi, de a utiliza, de a transforma şi
de a lărgi cunoştinţele despre rezultatele inovării, în scopul de a se
extinde posibilitatea aplicării acestor rezultate în noi produse, procese
sau servicii.
23
Sistemul CDI in Romania – notiuni de baza
• Plan naţional de cercetare-dezvoltare si inovare - instrumentul prin
care statul realizează politica generală în domeniul cercetării-dezvoltării,
al inovării şi prin care asigură corelarea acestora;
• Plan sectorial - instrument prin care organele administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi academiile realizeaza politica de cercetare
menită să asigure dezvoltarea domeniului coordonat şi creşterea
eficienţei activităţilor;
• Program de cercetare-dezvoltare-inovare - component al Planului
national de cercetare-dezvoltare şi inovare, alcătuit dintr-un set de
obiective care au legătură între ele şi cărora le pot corespunde
subprograme. Prin program se urmăreste implementarea unei politici într-
un domeniu specific. Realizarea programului se efectuează prin
intermediul proiectelor;
24
• Proiect de cercetare-dezvoltare - modalitatea de atingere a unui
obiectiv al unui program, cu un scop propriu bine stabilit, care este
prevăzut să se realizeze într-o perioadă determinată utilizând resursele
alocate şi căruia îi este ataşat un set propriu de reguli, obiective şi
activităţi;
• Program-nucleu de cercetare - program propriu al institutelor naţionale
sau al instituţiilor publice de cercetare-dezvoltare care fac parte din
sistemul de cercetare de interes naţional, care poate fi finanţat direct de
către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare;
• Lucrare de cercetare-dezvoltare - componentă a proiectelor de
cercetare-dezvoltare care are un obiectiv concret ce trebuie atins în
cursul unui an;
• Raport de cercetare-dezvoltare - document tehnico-ştiinţific care
prezintă obiectivul şi rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul unei
lucrări de cercetare, precum şi acţiunile concrete pentru valorificarea
rezultatelor obţinute;
25
Sistemul CDI in Romania - structura
26
Sursa: Raportul Meris,
Romania, 2011
Finantarea sistemului CDI in Romania
27
Proprietatea intelectuala. Cadrul general de reglementare
DREPTURI DE AUTOR
– Legea nr.8/1996 legea drepturilor de autor cu modificările şi completările
ulterioare
– HG nr.758/2003 privind organizarea Oficiului Român pentru drepturile de
autor şi a corpului de arbitrii
Legea nr.8/1996 este în vigoare în prezent în forma modificată și adăugită
prin următoarele acte normative:
Legea nr. 285 din 23 iunie 2004;
Ordonanța de urgența 123 din 1 septembrie 2005.
BREVETE DE INVENTIE
– Legea nr.64/1991 republicată. Legea a fost republicata in temeiul art. III din
Legea nr. 203/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991
privind brevetele de inventie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 340 din 22 mai 2002, dandu-se textelor o noua numerotare.
28
DREPTURI DE AUTOR
ART. 3 (1) Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera.
(2) In cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata autorului
persoanele juridice si persoanele fizice altele decit autorul.
(3) Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite in conditiile legii.
ART. 4 (1) Se prezuma a fi autor, pina la proba contrara, persoana sub numele careia opera
a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica.
(2) Cind opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un pseudonim
care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de catre persoana fizica sau
juridica ce o face publica numai cu consimtamintul autorului, atit timp cit acesta nu-si dezvaluie
identitatea. ( modificat prin art.75 din OG nr.57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea
tehnologica)
ART. 7 Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in
domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma
concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sint:
a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte
opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare,
manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;
…
29
ART. 8 Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al
dreptului de autor operele derivate care au fost create plecind de la una sau mai multe opere
preexistente, si anume:
a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice
alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca
intelectuala de creatie;
b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile,
colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care,
prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale.
ART. 9 Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:
a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi
modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale
ale acestora;
c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi:
stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;
d) mijloacele de plata;
e) stirile si informatiile de presa;
f) simplele fapte si date.
30
Limitele exercitarii dreptului de autor
ART. 33 (1) Sint permise, fara consimtamintul autorului si fara plata vreunei remuneratii,
urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca acestea
sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il
prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare:
a) reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciare sau administrative, in masura
justificata de scopul acestora;
b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica ori cu
titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului;
c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere in publicatii, in emisiuni de
radio sau de televiziune ori inregistrarii sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv
invatamintului, precum si reproducerea pentru invatamint, in cadrul institutiilor publice de
invatamint sau de ocrotire sociala, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, in
masura justificata de scopul urmarit;
d) reproducerea pentru informare si cercetare de scurte extrase din opere, in cadrul
bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice culturale sau
stiintifice, care functioneaza fara scop lucrativ; reproducerea integrala a exemplarului unei
opere este permisa, pentru inlocuirea acestuia, in cazul distrugerii, al deteriorarii grave sau al
pierderii exemplarului unic din colectia permanenta a bibliotecii sau a arhivei respective;
31
e) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public, in scopul informarii asupra
problemelor de actualitate, de scurte extrase din articole de presa si reportaje radiofonice sau
televizate;
f) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public de scurte fragmente ale conferintelor,
alocutiunilor, pledoariilor si a altor opere de acelasi fel, care au fost exprimate oral in public, cu
conditia ca aceste utilizari sa aiba ca unic scop informarea privind actualitatea;
g) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public a operelor in cadrul informatiilor
privind evenimentele de actualitate, dar numai in masura justificata de scopul informatiei;
h) reproducerea, cu excluderea oricaror mijloace care vin in contact direct cu opera, difuzarea
sau comunicarea catre public a imaginii unei opere de arhitectura, arta plastica, fotografica sau
arta aplicata, amplasata permanent in locuri publice, in afara cazurilor in care imaginea operei
este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, difuzari sau comunicari si daca este
utilizata in scopuri comerciale;
i) reprezentarea si executarea unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de invatamint,
exclusiv in scopuri specifice si cu conditia ca atit reprezentarea sau executarea, cit si accesul
publicului sa fie fara plata.
(2) In cazurile prevazute la lit. b), c), e), f) si h) trebuie sa se mentioneze sursa si numele
autorului, daca acesta apare pe lucrarea utilizata, iar in cazul operelor de arta plastica sau de
arhitectura, si locul unde se gaseste originalul.
32
Institutii in Romania
• OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) – www.osim.ro
• ORDA (Oficiul Român pentru Drepturi de Autor) – www.orda.ro
33
Plagiatul
• Plagiatul reprezintă însușirea ideilor, metodelor, procedurilor,
tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei alte persoane, indiferent de
calea prin care acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație
proprie. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat)
• Servicii de detectare a plagiatului. Există aplicatii software (gratuite
sau cu plată) pentru detectarea plagiatului Initial, aceste programe
foloseau căutarea prin Google, acum sunt utilizate si alte motoare de
cautare (de exemplu, ExactSeek). Aceste programe pot detecta copierea
și lipirea din texte aflate pe internet sau în baza proprie de date, oferind
rapoarte in acest sens. Programele nu se pot pronunța asupra plagierii
ideilor, ci doar a textului.
34
Exemple de programe de detectare a plagiatului
• GRATUITE: Chimpsky, CitePlagm, CopyTracker
• COMERCIALE: Iparadigms, Plagiarismdetect, PlagScan, Urkund,
Veriguide
(Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat#cite_note-uva-6)
35
2. CERCETAREA STIINTIFICA – COMPONENTA A UNUI
PROGRAM DE MASTERAT
36
Lucrarea de disertatie reprezinta o lucrare stiintifica pe care trebuie sa o realizeze fiecare masterand, la finalizarea programului.
Cerinta de realizare a lucrarii de disertatie are in vedere sa asigure:
Pentru studenti
Sansa de a invata/aprofunda o tema de interes,
Sansa de a dobandi deprinderi de lucru independent, de gandire critica si de asigurare a rigorii activitatii, care presupune verificarea corectitudinii abordarii si relevantei rezultatelor
Pregatirea pentru profesie
Pregatirea pentru continuarea studiilor
Pentru universitate
Scop educativ (operationalizarea cunostintelor transmise, formarea gandirii critice, dezvoltarea abilitatilor de lucru independent)
Scop de cercetare
Lucrarea de disertatie
37
Structura generala a unei lucrari de disertatie
Titlu
Introducere
Corpul principal (capitole ale lucrarii)
Concluzii, directii de continuare
Bibliografie
Anexe
38
Alte tipuri de lucrari stiintifice realizate de masteranzi
• Lucrari prezentate la conferinte (cercetare in curs de desfasurare)
• Articole originale publicate in reviste de specialitate (cercetare finalizata)
• Articole de tip review publicate in reviste de specialitate (studiu critic al
stadiului cunoasterii intr-un anumit domeniu)
39
Lucrarea pentru conferinta
• Pentru prezentarea unor rezultate preliminare, partiale
• Structura lucrarii: 5-10 pagini, 3 figuri, 15 referinte bibliografice
• Se redacteaza si se trimite la organizatorul de conferinta
• Este o buna modalitate de a incepe sa redactezi lucrari stiintifice
40
Articolul original
• Este forma standard de diseminare a rezultatelor unei cercetari finalizate
• Structura lucrarii: 8-10 pagini, 5 figuri, 25 referinte
• Se redacteaza si se transmite (submit) la o revista
• Este modalitatea de a iti consolida competentele de redactare a
lucrarilor stiintifice
41
Articolul de tip review
• Analiza critica a unei anumite teme de cercetare
• Structura lucrarii: 10+ pagini, 5+ figuri, 80 referente
• In general este solicitata de editorii unei reviste
• O buna forma de consolidare a comptentelor de realizare a lucrarilor
stiintifice
42
3. REALIZAREA CERCETARII STIINTIFICE
43
Etapele realizarii unei cercetari stiintifice
• Alegerea temei
• Alegerea metodologiei de cercetare
• Realizarea cercetarii (contributiei) stiintifice, obtinerea rezultatelor
• Elaborarea raportului de cercetare si diseminarea rezultatelor sub
forma unor lucrari stiintifice
44
Alegere tema,
proiectarea
cercetarii
Realizare
cercetare
Verificare,
validare.
Concluzii,
solutii
Redactare
lucrare
45
Cercetare
1
Managementul proiectului
1.1
Documentare
1.2
Analiza datelor
1.3
Formulare ipoteze
1.4
Construire model
1.5
Verificarea ipotezelor si modelului
1.6
Elaborare concluzii, solutii propuse
1.7
Redactare raport de cercetare, diseminare
1.8
Demararea proiectului
1.1.1
Coordonarea proiectului
1.1.2
Administrarea proiectului
1.1.3
Controlul proiectului
1.1.4
Incheierea proiectului
1.1.5
Stabilirea surselor bibliografice
1.2.1
Consultare surse bibliografice
1.2.2
Stabilire surse documentare faptica
1.2.3
Colectare date
1.2.4
…
Definire metodologie/criterii de analiza
1.3.1
Realizare analiza
1.3.2
Interpretare
1.3.3
Identificare cerinte suplim. de document.
1.3.4
Documentare suplimentara
1.3.5
Analiza finala
1.3.6
Stabilire tip ipoteza
1.4.1
Fundamentare ipoteze
1.4.2
Stabilire conjenctura
1.4.3
Stabilire tip model
1.5.1
Definirea componentelor/relatiilor
1.5.2
Formularea modelului
1.5.3
Stabilire cerinte de aplicare model
1.5.4
Stabilire mod de interpretare a rezultatelor
1.5.5
…
…
Stabilirea criteriilor
1.6.1
Identificarea conditiilor de verificare
1.6.2
Aplicarea ipotezelor si modelului
1.6.3
Interpretare rezultate
1.6.4
Stabilirea cerintelor de revizuire
1.6.5
Revizuirea ipotezelor/modelului
Stabilirea modului de aplicare
1.7.1
Stabilirea datelor de intrare
1.7.2
Aplicarea modelului
1.7.3
Interpretarea rezultatelor
1.7.4
1.7.5
Redactare raport
…
Formularea solutiilor
Stabilire forma de diseminare
1.8.1
Elaborare articole, comunicari
1.8.2
Publicare, particiupare la manifestari
1.8.3
1.6.6
46
Interactiuni in cercetare
PROIECT
Indrumatorul stiintific
Masterand
Co-autori
Cadre didactice/
evaluatori
Conducere
program de
masterat
Alti masteranzi Redactii
reviste
Comitete
de
program
conferinte
Alegerea temei
• Tema lucrarii reprezinta raspunsul la intrebarea “Despre ce este vorba
in lucrare?”
• Mastrandul alege tema plecand de la un domeniu mai larg de care este
preocupat, si despre care ii place sa invete si sa scrie
• Unii masteranzi isi aleg tema care considera ca este mai usor de tratat.
47
Criterii de alegere a temei
• Interes (sa il intereseze pe autor). Uneori, cu cat te documentezi mai
mult despre o tema, cu atat creste interesul pentru acea tema.
• Relevanta (sa ii intereseze si pe altii in afara autorului). Dezbaterile cu
alti colegi permite identificarea unor noi puncte de vedere despre tema,
care sa o faca si mai interesanta.
• Durabilitatea (sa aiba relevanta si in viitor, nu numai in prezent)
48
• Anvergura (tema nu trebuie sa fi prea larga/prea ingusta). Trebuie sa se
focalizeze pe anumite aspecte specifice care sa fie abordate in lucrare
(“research questions”)
• Accesul la informatii (sa fie disponibile suficiente informatii). Pentru a
stabili acest lucru, se realizeaza o investigare/ documentare preliminara.
49
• Sa corespunda modului de gandire al autorului (se poate verifica prin
elaborarea unui mind map). Un exemplu cu FreeMind:
50
Metode de alegere a temei
• Metode de stimulare a creativitatii:
– Idea web
– Brainstorming
– Freewriting
• Metode de focalizare pe aspecte specifice
– Formularea de intrebari
– Diagrame piramidale
– Diagrame tinta
51
52
Alegerea metodologiei de cercetare. Exemplu: cercetare
prin studii de caz
• Exista numeroase abordari metodologice in domeniul cercetarii stiintifice.
• Studiile de caz reprezinta o modalitate frecventa de realizarea a
cercetarii in stiinta economica.
• Studiul de caz se aplica atunci cand:
• Cercetarea urmareste sa stabileasca “cum?” sau “de ce?” se produce
un anumit fenomen/eveniment economic;
• Investigatorul nu detine controlul asupra fenomenului/evenimentului
• Fenomenul/evenimentul sunt actuale (contemporane), existand
posibilitatea de a fi studiat in contextul sau real, intr-o abordare
holistica (impreuna cu contextul in care se manifesta)
Studiul de caz reprezinta:
– o cercetare empirica care investigheaza un fenomen contemporan in
contextul real de manifestare in conditiile in care
– nu este clara legatura dintre fenomen si contextul real de manifestare
a acestuia.
53
• Contextul real in care se manifesta fenomenul este relevant pentru
intelegerea, explicarea fenomenului (altfel, s-ar recurge, de exemplu la
un experiment)
• Contexul real in care se manifesta fenomenul poate fi investigat in
detaliu (altfel, se poate recurge, de exemplu la un survey)
• Frecvent, fenomenul si contextul de manifestare nu pot fi delimitate cu
usurinta, ceea ce impune utilizarea a numeroase metode de colectare
si analiza a datelor.
Studiul de caz presupune tratarea unei situatii distincte in care sunt avute in
vedere multiple variabile, diferite surse de informatii si un cadru teoretic care
sa ghideze colectarea si analiza datelor
54
Rolul teoriei (contextului teoretic) in studiile de caz
• Realizarea unui studiu de caz presupune identificarea teoriei/teoriilor
legate de tema de cercetare.
• Scopul studiului de caz poate fi:
– Dezvoltarea teoriei
– Testarea teoriei
• Teoria anterioara reprezinta un template cu ajutorul caruia se analizeaza
rezultatele studiului de caz.
Trecerea de la studiul de caz la teorie prin generalizarea analitica.
Generalizarea analitica inseamna ca daca doua sau mai multe studii decaz
sprijina o aceeasi teorie, se poate realiza replicarea (aplicarea) teoriei si la
alte situatii/contexte.
Generalizarea analitica ≠ generalizarea statistica
Generalizarea statistica inseamna trecerea de la un esantion la intreaga
populatie.
55
Intrebarile de cercetare (Research questions)
• Diferenta dintre tema de cercetare si intrebarile la care se cauta raspuns
prin realizarea cercetarii:
– Tema reflecta mai degraba domeniul in care se realizeaza cercetarea
– Intrebarile de cercetare stabilesc tinte precise ale cercetarii
56
Tipuri de intrebari
- Ce, care?
- Cine?
- Unde?
- Cati?
- Cum?
- De ce?
57
Intrebari de tip: Ce, care?
• Cercetare exploratorie
• Exemple:
- Care sunt efectele implementarii unei metodologii sau standard de
managementul proiectelor ?
– Care sunt domeniile in care vor deveni preponderente anumite
practici, se vor raspandi anumite instrumente, metode de lucru?
58
Intrebarile de tip: Cine, unde, cati?
• Cercetare pentru identificarea si previzionarea aparitiei unui fenomen si a
rezultatelor.
• Exemple:
– Cine trebuie sa implementeze masurile de sustenabilitate in
managementul proiectelor?
– Cate companii au adoptat sau vor adopta pe termen scurt masuri de
reducere a locurilor de munca?
59
Intrebari de tip: Cum, de ce?
• Cercetare explicativa
• Exemple:
– Cum a reactionat comunitatea locala la fenomenul de crestere a
somajului?
– Cum influenţează testarea electronică a competentelor demanagementul proiectelor (mai precis, utilizarea aplicatiei CertExam)performanţa firmelor româneşti?
– De ce managerul de proiect esueaza in a raspunde adecvat la
asteptarile stakeholderilor?
60
Ipotezele cercetarii
• Sunt raspunsuri posibile la intrebarile de cercetare, care urmeaza a fi
validate/invalidate prin intermediul cercetarii.
• Exemple:
– (H1) Există o legătură între perioada de utilizare a aplicaţiei CertExam şicreşterea salarială de care au beneficiat utilizatorii aplicaţiei.
– (H2) Există o legătură între numărul de clienţi care au apelat la serviciileaceleiaşi companii şi utilizarea aplicaţiei CertExam de către angajaţiirespectivei companii.
– (H3) Există o legătură între numărul de persoane certificate şi utilizareaaplicaţiei CertExam de către acele persoane.
– (H4) Impactul utilizării aplicaţiei CertExam asupra performanţei unei companiidepinde de sectorul de afaceri al firmei respective.
61
top related