CONFERINÞA NAÞIONALÃA CERCETÃRII ªI INOVÃRII

Bucureºti7 - 9 noiembrie 2012

2012

Unitatea Executivã pentru Finan?area Învã?ãmântului Superior,a Cercetãrii, Dezvoltãrii și Inovãrii

ue iscdiFMINISTERULE D U C A Þ I E ICERCETÃRIITINERETULUIªI SPORTULUINIAMAOR

Rolul cercetãrii ºi inovãrii în societatea modernã

Consiliul Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice

Consiliul Naþional pentru Dezvoltare ºi Inovare

Colegiul Consultativ pentruCercetare Dezvoltare ºi Inovare

  

Conferinţa Naţională a Cercetării şi Inovării, organizată în perioada 7-9 noiembrie 2012 de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) împreună cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), este centrată pe analiza rolului cercetării şi inovării în societatea modernă şi are ca obiectiv evaluarea stării Ariei Româneşti a Cercetării precum şi cristalizarea unor posibile abordări pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2014-2020 şi a instrumentelor sale de implementare.

La lucrările conferinţei participă manageri de cercetare din mediul public şi privat, academicieni, rectori, cercetători ştiinţifici, oficiali ai Comisiei Europene şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi industrie din România.

În cadrul conferinţei sunt supuse dezbaterii publice documente de prezentare a evoluţiei sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare din România şi a stadiului de implementare a Strategiei Naţionale de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, elaborate de ANCS şi UEFISCDI, precum şi de următoarele organisme consultative: Consiului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Consiliul Naţional pentru Dezvoltare şi Inovare (CNDI), Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (CCCDI). Deasemenea, sunt prezentate proiecte reprezentative din cadrul programelor Planului Naţional II, urmând a fi dezbătute evoluţiile instrumentelor de finanţare, în vederea identificării aspectelor care trebuie consolidate precum şi a celor perfectibile.

Prof. Dr. Ing. Tudor Prisecaru

Preşedinte ANCS

  

1  

În prezent este în vigoare Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013, elaborată pe baza unui studiu prospectiv desfășurat la scară națională. Urmare a implementării strategiei, prin Planul Național pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2007-2013, jurnalele științifice românești au fost promovate în circuitul internațional, crescând atât ca număr, cât și ca vizibilitate, cota de finanțare în regim competițional a depășit cota de finanțare instituțională pentru cercetare, au fost luate măsuri pentru a îmbunătăți parteneriatul cu industria - prin subvenții pentru proiecte cu operatori economici - a fost sprijinită inovarea - prin programe dedicate - au fost introduse stimulente fiscale pentru cercetare. Peste 200 de proiecte de investiții în laboratoare de cercetare științifică ca și investițiile în 7 infrastructuri mari de cercetare în cadrul aceluiași program au constituit un sprijin deosebit pentru aducerea la zi a infrastructurii de cercetare din universități și institute de cercetare.

ANCS a finanțat 49 programe nucleu, inițiate de institutele naționale de cercetare. Dintre rezultatele notabile ale institutelor, menționăm creșterea producției științifice și vizibilității internaționale, precum și obținerea unor rezultate tehnologice semnificative, care au folosit atât la fundamentări de politici publice sau obținerea de premii internaționale dar și la transfer tehnologic, prin care, să menționăm doar două exemple, au fost realizate în țară componente la cel mai avansat nivel tehnologic pentru CERN1 și FAIR2.

Rezultatele acestor programe au constituit de asemenea baze solide pentru participarea cu succes a universităților, institutelor și întreprinderilor în Programele Cadru pentru cercetare ale Uniunii Europene- PC 7 și PC 7 EURATOM, iniţiativele COST şi EUREKA, sau cooperările bilaterale. Creșterea accentuată a numărului de doctori în ştiinţe în perioada 2006-2008 s-a datorat atât orientării de politici publice cât și răspunsului și eforturilor făcute de universități pentru a furniza sistemului de cercetare resursă umană de calitate iar ca rezultat să exemplificăm că în cazul institutelor media per institut a doctorilor în științe a crescut de la 27,23 în 2006, la 28,84 în 2007, şi la 30,3 în anul 2008.

Planul Național este structurat pe şase programe componente, Resurse umane, cu obiectiv creşterea numărului de cercetători şi a performanţelor profesionale ale acestora, Capacităţi, pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare și a cooperării pan europene și internaționale, Idei, pentru excelenţă şi vizibilitate internaţională, Parteneriate în domeniile prioritare, pentru rezolvarea unor probleme complexe şi transferarea soluțiilor către mediul de afaceri, Inovare, pentru susţinerea cercetării pre-competitive şi competitive, conduse de operatori economici, și Sustinerea performanței instituționale, pentru sprijinirea activitatii institutelor naţionale, în domeniul propriu de activitate.

Programul Resurse Umane a fost deosebit de util pentru formarea și afirmarea tinerilor cercetători, aproape 500 de tineri beneficiind de finanțări de proiecte, de burse pentru cercetare pe durata studiilor doctorale, post-doctorale.

                                                            1 Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare, Geneva, http://international-relations.web.cern.ch/International- Relations/candidate/romania.html 2 “Facility for Antiproton and Ion Research“, http://www.fair-center.de/index.php?id=1&L=0

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Numar anual de publicatii

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010A n u l

Num

ar

Total CPCI-S[1] şi SCI-EXPANDED[2] Doar SCI-EXPANDED

Evoluţia sistemului CDI în România

2  

În afara finanțării infrastructurilor de cercetare, prin programul Capacități a fost sprijinită participarea la programe, iniţiative şi organisme CD&I europene. Numărul total al participanţilor români la Programul Cadru 7 până acum este de 708 în 575 de proiecte europene, cu o sumă totală de 96 milioane de €uro, iar România este prezentă în 15 proiecte de infrastructură de cercetare paneuropene incluse în foaia de parcurs realizată de European Strategy Forum on Research Infrastructures3 (ESFRI). De asemenea, România a devenit recent membră a Agenției Spațiale Europene4 (ESA) și este stat candidat pentru aderarea la Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare CERN.

Programul Idei a fost promotorul principal al creșterii calității articolelor publicate de cercetătorii din România cât și a numărului de publicații și de reviste românești cotate ISI (de la 7 la peste 50).

Programul Parteneriate a susținut, în total, apoape 2000 de proiecte de cercetare aplicativă, orientate spre valorizarea rezultatelor cercetării prin parteneriat între entități CD și firme. Acest program susține deasemenea entităţile româneşti participante la activităţile întreprinderilor comune europene „Clean Sky” (aeronautică), ENIAC (nanotehnologii), “Fuel Cells” (energie), ARTEMIS (sisteme de calcul) şi IMI (sănătate).

În cadrul programului Inovare s-au susținut peste 300 de proiecte inițiate de IMM-uri inovative, finanțate în mod aproximativ egal din investiții private și din fonduri publice. Înlesnirea accesului la finanțare pentru întreprinderi s-a concretizat prin diversificarea instrumentelor de finanțare cum sunt tichetele pentru inovare „Innovoucher” sau deduceri fiscale suplimentare pentru întreprinderile care investesc în activități de cercetare.

Criza economică a evidențiat anumite disfuncționalități în planul de implementare a strategiei, dar nu poate fi făcută unic răspunzătoare pentru lipsa unor categorii de rezultate CD&I, precum brevetele și universitățile în top 500, sau amânarea începerii unuia dintre programele Planului Național. În condițiile unui buget redus, prioritatea s-a concentrat pe susținerea resursei umane de calitate, cu performanțe dovedite, și pe susținerea proiectelor de mare anvergură, de regulă asociate iniţiativelor pan-europene, care să contribuie efectiv la îmbunătățirea colaborării în cadrul sistemului CDI și să constituie o bază solidă pentru participarea românească în cadrul Spaţiului European de Cercetare (ERA). De aceea, dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare a vizat, mai ales, infrastructurile de înaltă performanţă, cu impact ştiinţific şi tehnologic asupra competitivității științifice românești și reducerii fragmentării sistemului CDI.

Strategia a prevăzut o creștere treptată a bugetului CD&I public, dar nu a putut prevedea schimbările dramatice datorate recesiunii majorității economiilor statelor europene, unele țări fiind aproape de faliment. În consecință, creșterea planificată a bugetului public pentru CD&I nu a mai avut loc începând cu anul 2009. Din acest motiv, România are în prezent cea mai mică intensitate CD din Uniunea Europeană, la o valoare de mai puțin de un sfert din obiectivul său de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru anul 2020.

Pe parcursul ultimului deceniu, intensitatea investiției CD în România a crescut de la 0,37% în 2000 la 0,58% în anul 2008, pentru a scădea la 0,47% în 2010. În termeni absoluți, finanțarea publică a cercetării și dezvoltării a atins un vârf în 2008, ca urmare a tendinței generale de creștere economică și în urma adoptării Strategiei CD&I 2007-2013. De altfel, măsurile de politică CD&I nu au beneficiat de continuitate în luarea deciziilor la nivel politic accentuând lipsa de coordonare dintre ministerele care au în portofoliu activități CD&I și producând evoluții în salturi, de nedorit într-un domeniu care necesită în mod expres o dezvoltare fără discontinuități.

                                                            3 http://ec.europa.eu/research/infrastructures/index_en.cfm?pg=esfri 4 “European Space Agency”, http://www.rosa.ro/  

3  

Chiar și în aceste condiții creșterea de calitate și capacitate a sistemului CDI au fost evidențiate și de evaluări internaționale care au permis admiterea României ca membru al ESA și ca stat candidat pentru aderarea la CERN5 sau membru al FAIR, ITER6.

România este parte activă în procesul de consolidare ERA, prin inițiativele de programare comună - “Joint Programming Initiative” (JPI), prin rețelele ERA-NET, și întreprinderile sau platformele tehnologice europene.

Au fost purtate discuții bilaterale și negociate proiecte de acord cu țări avansate științific și tehnologic în domenii care pot aduce creșteri de competitivitate sistemului CD&I românesc (Franța, SUA, Israel, etc.). A fost încheiat un acord cu agenția de cercetare din Franța -ANR, în urma căruia au fost selectate și lansate în implementare primele proiecte comune. Este de subliniat de asemenea rezultatul foarte bun al implementării acordului de colaborare dintre IFA, unitate subordonată ANCS, și Comisariatul pentru Energie Atomică (CEA) al Franței în anul 2011. ANCS a fost desemnată organism de implementare și organizație parteneră a Consiliului Cercetării din Norvegia pentru proiecte finanțate prin burse norvegiene și burse EEAE. A fost începută o colaborare româno-chineză pentru realizarea de proiecte de cercetare în domeniul automobilului electric.

Rețeaua de inovare si transfer tehnologic (ReNITT) numără 51 de entități, dintre care 45 sunt acreditate, în toate regiunile țării, astfel: 14 centre de transfer tehnologic, 21 de centre de informare tehnologică, 16 incubatoare tehnologice și de afaceri, 4 parcuri științifice și tehnologice autorizate, situate în toate regiunile de dezvoltare în centre care dispun de capacitate de cercetare și de absorbție a rezultatelor. Eforturile recente s-au concentrat pe consolidarea acesteia în condițiile în care activitatea ReNITT este încă modestă, cu capacitate antreprenorială și atractivitate reduse pentru investitorii privați. Rezultatul acestor eforturi este încurajator fiind de menționat în acest sens implementarea unui proiect finanțat din fonduri structurale7 și introducerea funcției de manager de inovare în nomenclatorul ocupațiilor din România.

Investițiile CD sunt sprijinite și prin co-finanțare din fondurile structurale, care au fost complementare programelor naționale de cercetare și dezvoltare. În prezent, din totalul fondurilor structurale alocate României, 13,7% este destinat cercetării, inovării și spiritului antreprenorial, comparativ cu o pondere globală de 25% la nivelul UE. O mare parte a fondurilor structurale pentru CD&I a fost concentrată pe programe pentru dezvoltarea infrastructurii și resurselor umane. Reducerea masivă a bugetului pentru cercetare, în anul 2009, a afectat însă această complementaritate. Ca realizări semnificative, sunt de menționat sistemul integrat pentru implementarea serviciilor GEANT în rețeaua RoEduNet8, centrul de resurse GRID de înaltă performanță9 pentru CD&I, sistemul GRID pentru cercetarea din fizică10 si domenii conexe, și accesul electronic la literatura stiințifică de cercetare, timp de trei ani, la publicații si baze de date științifice din lume. Pentru dezvoltarea capacității de cercetare a întreprinderilor, în vederea creșterii nivelului de inovare și a competitivității pe piață, precum și crearea de noi locuri de muncă în activitatea de CD, au fost făcute investiții precum cele de la Măgurele - instalație pentru fizica radiației UV-VIS-IR-X (Optoelectronica 2001 SA), de la Otopeni - Centrul Est-European de cercetare aplicativă integrată (MB Telecom), sau de la Sibiu - Centrul de cercetare-dezvoltare “Polipharma Industries”.

Rata de succes participării la FP7 a ramas modestă, România fiind pe poziția 19 în UE27. Totuși, cheltuiala medie CD raportată la personalul CD (GERD/personal CD) este una dintre cele mai scăzute din Europa, fiind departe de valoarea de 100000€uro/om, care reprezintă un prag critic al performanței. Din acest motiv, a fost susținută și promovată poziția României privind structura și regulile viitorului program cadru al UE “Orizont 202011”, astfel încât să fie stabilite condiții pentru creșterea ratei de succes a comunității științifice și industriale românești la competițiile care se vor organiza în cadrul acestuia.

În luna august 2011, guvernul român a adoptat un plan de acțiune pentru reforma sectorului CD&I, în contextul împrumutului primit de la UE și Banca Mondială. Planul de acțiune a fost conceput în jurul a trei factori: guvernanța sistemului, gestionarea institutelor publice de cercetare și stimularea sectorului privat.

                                                            5 “Organisation européenne pour la recherche nucléaire”, http://www.ancs.ro/ro/categorie/1604/programe-internationale-cern 6 “International Thermonuclear Experimental Reactor”, http://www.ancs.ro/ro/categorie/1629/programe-internationale-iter 7 „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile”, http://www.romaniainoveaza.ro/ 8 Cu Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație si Cercetare 9 Cu Universitatea Politehnica București 10 Cu INCD pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” 11 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0808:FIN:ro:PDF

4  

A fost realizată revizuirea cadrului legislativ, prin introducerea unui nou sistem de evaluare, clasificare şi certificare a organizaţiilor CD, corelat cu un nou sistem de finanţare instituţională (de bază şi complementară).

Au fost reorganizate organismele consultative naționale, fiind aprobate componența și regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, Consiliului Național al Cercetării Științifice, Consiliului Național pentru Dezvoltare și Inovare, și Consilului Național de Etică în Cercetarea Științifică, Dezvoltarea Tehnologică și Inovare. În componența acestor organisme au fost numite personalități cu realizări și recunoaștere de nivel internațional din știință și tehnologie, atât din țară cât și din diaspora, atât din universități și institute publice de cercetare din toate regiunile de dezvoltare ale României, cât și din mediul privat și societatea civilă. Coordonarea și coerența în funcționarea acestor organisme s-a dorit a fi asigurată și prin modul de reprezentare al celorlalte organisme în Colegiul Consultativ pentru CD&I. Regulamentele adoptate au vizat stabilirea unor prevederi clare privind misiunea, calitatea activității de avizare și de fundamentare în elaborarea și implementarea politicilor publice, transparența decizională, incompatibilitățile și răspunderea membrilor în exercitarea acestui mandat.

Fuziunea entităților care asigurau finanțarea în sistem descentralizat a programelor cuprinse în Planul Național, și atribuirea conducerii tuturor acestor programe către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării-Dezvoltării și Inovării s-a realizat în ideea de a crește calitatea alocării fondurilor publice, în termeni de bune practici, echitate și transparență,

A fost creat cadrul legal pentru utilizarea evaluatorilor străini în procesul de evaluare a programelor, proiectelor şi instituţiilor CD, atât pentru creșterea obiectivității și profesionalimului cât și pentru creșterea vizibilității și recunoașterii sistemului CD&I românesc pe plan internațional.

Au fost emise ordine de aplicare a unor dispoziții ale legii educației naționale privind performanța și dezvoltarea carierei în universități și cercetare (componență și regulament CNADTCU, criterii de performanță în cercetare și învățământ superior), care vor avea impact asupra creșterii capacității și calității sistemului CD&I din România.

A fost modificat cadrul juridic privind finanțarea institutelelor naționale de cercetare-dezvoltare. A fost început un proces de evaluare și certificare a tuturor institutelor naționale de cercetare, cu echipe mixte de evaluatori, personalităţi reprezentative din lumea ştiinţifică din România şi din țări membre UE și OECD, cu experiență dovedită în cercetare-dezvoltare.

Au fost realizate propuneri de acte normative pentru aprobarea metodologiei de concurs pentru ocuparea funcţiei de director general la institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, precum și normele metodologice pentru acordarea finanţării instituţionale de bază în vederea susţinerii funcţionării infrastructurii de cercetare.

A fost reanalizat modul de finanțare a instalațiilor de interes național și au fost propuse proceduri de asigurare a calității și standarde de cost pentru operarea acestora. Au fost dispuse și finanțate acțiuni pregătitoare pentru decomisionarea reactorului nuclear VVR-S, urmând ca tot combustibilul nuclear uzat să fie transferat în afara țării.

România, cu o valoare BERD de 0,18% PIB, a avut una dintre cel mai mici valori din UE în 2011 (loc 25), cu o rată medie anuală de creștere negativă −3,4% între 2000 și 2010. Nicio firmă românească care investește în CD nu este în top 1000 UE. Investițiile CD&I ale sectorului de afaceri a fost în declin continuu după 2000, deoarece măsurile existente pentru a promova CD&I în întreprinderi nu au corespuns deplin cu problemele cu care se confruntă companiile multinaționale și întreprinderile locale inovative (“start-up”), companiile de tip ”spin-off” fiind practic o noutate pentru mediul românesc.

Prevederile din pachetele de informații 2011 la programele Parteneriate și Inovare au avut ca scop stimularea proiectelor inițiate de întreprinderi, sau finanțate și de către acestea, realizate în parteneriat cu instituții de cercetare. Au fost susţinuţi, atât prin Planul Național, cât și din fonduri structurale, prin POS-CCE – Axa 2, peste 600 operatori economici implicaţi în programe și proiecte finanţate și din fonduri publice, în special prin proiectele realizate în parteneriat cu universităţi și institute de cercetare. Proiectele cofinanţate în proportie de minimum 50% de către operatorii economici, sau cu valoare mai mica de 20 mii €uro, au fost exceptate de la obligativitatea de a fi evaluate internațional.

Guvernanţa sistemului CDI

5  

Deși în Planul Național există programe dedicate parteneriatelor și inovării accesul firmelor locale la fondurile publice a rămas limitat. În plus, în cadrul proiectelor realizate în parteneriat cu universitățile, studenții nu beneficiază, ca regulă, de participări în proiecte, de unde o oarecare neconcordanță între nivelul de pregătire funizat acestora și cunoștințele pe care le reclamă piața muncii12.

Condiția de atestare a firmelor pentru cercetare a fost percepută ca o barieră de participare a acestora la programele publice. Din acest motiv, condiția a fost eliminată, accentul fiind pus pe îndeplinirea de către acestea a condițiilor de eligibilitate specifice fiecărui instrument, în special bonitatea, capacitatea și comportamentul inovativ. Complementar, s-a avut în vedere o diversificare a instrumentelor programelor prin orientarea finanțării spre proiecte care să rezultate economice și motivație în afaceri (evaluare simplificată a proiectelor co-finanțate de operatorul economic, prioritate pentru exportatori high-tech, tichete (cecuri) de inovare). La ultima competiție de la programul Parteneriate au fost finanțate circa 150 de proiecte, iar două treimi din buget a fost direcționat pentru proiectele cu o cotă mai redusă de cofinanțare de la bugetul de stat și astfel susținute financiar de operatori economici.

Provocarea-cheie pentru România este nivelul scăzut de competitivitate, cu consecințe importante pentru sistemul CD&I. Global Competitiveness Report 201113 clasifică România pe locul 77 din 150 de țări clasate, economia fiind una bazată pe eficiență, în timp ce celelalte economii ale UE sunt fie bazate pe inovare, fie în tranziție către aceasta.

Datele indică o schimbare progresivă și încurajatoare a structurii comerțului în favoarea sectoarelor de înaltă și medie tehnologie, care a fost instrumentul principal pentru a contrabalansa deficiențe din restul economiei.

În particular, contribuțiile la balanța comercială au venit în special de la vehiculele rutiere, construcția de mașini electrice, industria textilă, și, într-o anumită măsură, telecomunicații și echipamente pentru sectoare industriale specializate. În contrast, industrii precum produse medicinale și farmaceutice, îngrășăminte chimice și construcții de mașini pentru metalugie și energetică au pierdut teren.

La scara ultimilor 10 ani, economia românească a câștigat în competitivitate; cu toate acestea, schimbările structurale au loc într-un ritm foarte lent. În perioada 2000-2010, România a fost în mod constant clasificată printre țările cele mai performante din punct de vedere al progreselor realizate în direcția schimbărilor structurale și abordarea problemelor societale.

Pe parcursul ultimului deceniu, România a avut cea mai mare creștere a productivității industriale din UE. Luând anul 2000 ca an de referință, productivitatea totală a factorilor a crescut cu 50% în 2008 și cu 35% în 2011. Reducerea ratei de creștere între 2008 și 2011 poate fi atribuită, în mod rezonabil, crizei economice și financiare, care a afectat investițiile străine directe – promotorul tehnologiilor avansate în economie.

România are cea mai mică intensitate a investiției în cercetare din UE, un nivel scăzut al activităților de cercetare de firmă, și este cotată ca inovator modest (locul 24 din UE27) din punctul de vedere al indicatorului global al inovării, dar cu o rată mare de creștere (v. tabel).

Dinamica indicatorului agregat al inovării

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Rata medie de creștere

UE 27 0,505 0,518 0,517 0,515 0,516 0,539 0,85%

România 0,195 0,219 0,241 0,256 0,237 0,263 5,23%

                                                            12 La pregătirea științifică a studenților România se situează pe poziția 47 din 65 țari, conform OECD Education ranking

http://ourtimes.wordpress.com/2008/04/10/oecd-education-rankings/ 13 Publicat de “World Economic Forum within the framework of the Centre for Global Competitiveness and Performance”,

http://reports.weforum.org/global-competitiveness-2011-2012/#  

Sistemul CDI în sprijinul competitivităţii României

6  

Sistemul CD&I Română este, în primul rând, bazat pe sistemul public, cercetarea în sectorul de afaceri contând în proporție de 38,3% (media UE este de 61,5%). O altă caracteristică structurală este fragmentarea sistemului public, care are un număr mare operatori, dar lipsește masa critică – în termeni de cantitate și calitate – pentru obținerea de rezultate utilizabile. Spre exemplu, deși numărul de absolvenți de studii doctorale este ridicat, subfinanțarea din anii ’90 a condus la un exod al creierelor, în țară rămânând cercetători cu vârsta medie ridicată și perspective limitate în carieră. Se estimează că circa 15000 de cercetatori români lucrează în străinătate.

În ceea ce privește universitățile românești, acestea sunt slab internaționalizate (niciuna în top 500), în comparație cu cele din alte state membre, și atât producția lor științifică, cât și personalul acestora, au structură deficitară. Numărul de co-publicații cu alte țări europene rămâne scăzut, sugerând că România nu beneficiază suficient de fluxurile internaționale de cunoștințe favorizat de arhitectura ERA.

Punctele slabe ale României sunt: un număr foarte redus de brevete PCT (Patent Community Treaty) de la cercetători din industrie și afaceri, precum și un nivel foarte scăzut al intensității CD. Sectorul de afaceri nu colaborează cu cel public, după cum este reflectat de numărul scăzut de co-publicații public-private15.

                                                            14 Adaptat după Innovation Union Scoreboard 2011, 2012 15 Idem

Cu toate acestea, cooperarea științifică și tehnologică românească este bine distribuită în întreaga Europă, cu Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Spania, în calitate de parteneri principali co-publicații, și cu Germania și Irlanda în calitate de co-parteneri de brevetare. În ultimii 10 ani, se remarcă o creștere a co-publicațiilor științifice internaționale, ca și a ponderii publicațiilor științifice naționale în top 10% al celor mai citate publicații din lume14.

7  

Rata de succes a participanților la Programul Cadru 7 este de 14,66%, sub media UE, de 22,18%. În termeni financiari rata de succes este de 8,92%, mult sub media UE de 20,72%. Ponderea cea mai mare a participării româneşti este la programele specifice Cooperare (top 3: ICT, NMP şi Transport), Capacităţi şi Oameni. Din acest punct de vedere, România este pe ultima poziţie a clasamentului la nivelul UE27. Cele mai multe colaborări sunt cu Germania, Italia, Marea Britanie, Franța și Spania. Totuși, rata de succes trebuie evaluată ținând cont de corelația16 cu cheltuiala medie CD raportată la personalul CD (GERD/personal CD). Din punct de vedere al resursei financiare alocată pe om, România este departe de valoriea de 100000€uro/om, care reprezintă un prag critic pentru obținerea performanței.

Ca membră UE, România a adoptat principiile creșterii economice din statele membre UE, anume creştere economica inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii sociale. În cadrul Strategiei Europa 202017, prioritatea pentru cercetarea științifică, dezvoltare tehnologică și inovare este anunțată sub forma uneia dintre cele șapte “inițiative emblematice”, anume Europa - o uniune a inovării18, care prevede un set coerent de acțiuni pentru creșterea performanțelor CD&I. Noul program european de finanțare, Orizont 2020,

reunește toate programele dedicate cercetării și inovării19, cu scopul declarat de a asigura finanțarea continuă a proceselor inovative bazate pe cercetare științifică și cunoștințe tehnice, definite prin sintagma “de la idee la piață”.

                                                            16 „Participation of the Central and Eastern European EU Member States in the 7th Framework Programme: Analysis, Evaluation,

Recommendations”, Fraunhofer, 2012, http://www.moez.fraunhofer.de/en/publikationen/jcr:content/contentPar/textblockwithpics/linklistPar/download/file.res/MOEZ_summary_final.pdf

17 Strategia Europa 2020 - O strategie pentru o creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă, la http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

18 A se vedea prioritatea Innovation Union http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=intro, din cadrul Strategiei Europa 2020.

19 Inclusiv Programul-cadru pentru cercetare, Programul-cadru pentru competitivitate și inovare, și Institutul European de Tehnologie.

Către Strategia CDI 2014-2020

8  

Pentru intervalul 2014-2020, fundamentarea deciziilor politice de stabilire a obiectivelor și de alocare a resurselor se va face pe baza recomandărilor Strategiei naţionale în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării pentru perioada 2014-2020. Implementarea acesteia se va realiza prin planuri multianuale, instrumentele principale fiind Planul Național de cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru perioada 2014-2020, și Programul Operaţional Sectorial, finanţat din fonduri structurale, cu obiectivul tematic ”Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării” pentru perioada 2014-2020. În pregătirea procesului de elaborare a strategiei națonale 2014-2020, ANCS a inițiat elaborarea Analizei potenţialului de creştere economică bazat pe CD&I - Identificarea specializărilor inteligente. Trebuie învățate lecțiile de la elaborarea precedentei strategii, unde priorităţile au reprodus profilurile tematice existente ale furnizorilor de cercetare în detrimentul unor abordări structurale, care să aibă ca scop întărirea instituţiilor performante, eliminarea disfuncționalităților, nevoia de a obţine inovaţii practice, atât în industrie, cât şi în sectorul public.

În prezent, există trei orientări strategice pentru sistemul CD&I național, care vizează capacitatea şi performanţele sistemului CD&I, creșterea competitivității economice prin inovare, și absorbția fondurilor internaționale.

1. Creșterea capacității și performanţelor sistemului CD&I național Investițiile în sistemul CDI s-au concentrat atât pe dezvoltarea resursei umane, având ca efect creșterea calității și numărului cercetătorilor și a rezultatelor obținute de aceștia, cât și pe oferirea unui mediu adecvat pentru susținerea activității acestora prin construirea sau modernizarea infrastructurii de cercetare. O prioritate20 a constituit-o și dezvoltarea infrastructurii de cercetare de interes regional sau național și participarea românească la construcția unor centre de cercetare de interes pan-european. România participă sau este interesată de participarea la proiecte de infrastructură de cercetare paneuropene incluse în foaia de parcurs realizată de European Strategy Forum on Research Infrastructures21 (ESFRI), dintre care una localizată în țară - „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics” (ELI-NP)22. Infrastructura națională cu care România poate participa la aceste proiecte a fost realizată sau modernizată atât din fonduri naționale cât și din fonduri structurale, fiind de menționat câteva exemple, prin prisma participării sau interesului de participare manifestat până la această dată, astfel:

Participarea românească la infrastructuri ESFRI

Acronim proiect Instrumente de finanțare;Instituția participantă

ELI Proiect CETAL (Capacități) proiect maor ELI-NP (POS-CCE, Axa 2); INFLPR, IFIN HH

FAIR Program Capacități, Programe nucleu, Investiții ANCS, PC 7; IFIN-HH, ICPE-CA, ICSI Rm Vâlcea

CERN Programe PN II, Programe nucleu, Investiții ANCS; IFIN HH, INFLPR-ISS, ITIM Cluj, UPB, UPT

SPIRAL 2 Program Capacități, Programe nucleu, Investiții ANCS; IFIN -HH

C-ERIC23 Fonduri structurale; INCDFM

CESSDA Plan sectorial, UB

CLARIN Program Capacități, Alocații AR; UAIC, ICIA

BBMRI Program nucleu, Programe PN II; INCD Victor Babes

EMSO IIN Mare Nigrum; GEOECOMAR

IAGOS Fonduri structurale, EEA Grants, Investiții ANCS; INCAS, INOE 2000,...

EPOS IIN, Programe nucleu, Programe PNII; INFP, IGR, GEOECOMAR

LIFE WATCH Program Capacități, PC 7; UB

ECRIN Program Capacități, PC 7; UMF Craiova

ELIXIR Programe PN II, Program nucleu; INSB

KM3NET Program nucleu, PC 7; INFLPR-ISS

                                                            20 Raportul CRIC privind infrastructurile de cercetare în România, http://www.ancs.ro/uploads/imported/1242293600cric_rom.pdf 21 http://ec.europa.eu/research/infrastructures/index_en.cfm?pg=esfri 22 Inclusă în lista ESFRI, http://www.eli-np.ro/ 23 Nu face parte din lista ESFRI

9  

Există, în perspectivă, constituirea Centrului Internațional de Studii Avansate Dunăre - Delta Dunării – Marea Neagră, componentă a Strategiei UE pentru regiunea Dunării - "EU Strategy for the Danube Region" 24.

Prin POS-CCE, au fost finalizate 17 infrastructuri de cercetare, dintre care 11 infrastructuri publice şi 6 infrastructuri private. La acestea se adaugă 7 proiecte de investiţii mari, finanțate prin programul “Capacități” din Planul Național, astfel:

Proiecte de investiţii pentru infrastructuri mari de cercetare, finanţate prin programul Capacităţi

Proiect Instituția participantă Dezvoltarea departamentului de bioresurse prin modernizarea infrastructurii CD INCD pentru Chimie şi Petrochimie ICECHIM

Modernizarea departamentului de fizică moleculară și biomoleculară INCD pentru Tehnologii Izotopice Cluj-Napoca

Centru de cercetare și tratament în gastroenterologie bazat pe metode imagistice și studii moleculare Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

Centrul național de cercetare pentru biologia, conservarea, reproducerea artificiala și cultura resurselor acvatice vii INCD Turbomotoare COMOTI

Modernizarea și dezvoltarea bazei logistice pentru un complex de experimentare turbomotoare Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca

Reţea integrată de cercetări interdisciplinare INCD pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei"

Dezvoltarea infrastructurii pentru cercetări de frontieră în fizica nucleară şi domenii conexe INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei

2. Creșterea competitivității economice, prin stimularea inovării și “mix” de politici suport, destinate creşterii investiţiilor CD din sectorul privat

Creșterea competitivității economiei naționale reclamă, în principal, două aspecte: un număr cât mai mare de întreprinderi capabile să pătrundă pe piețele internaționale25, și existența unei piețe interne deschise și compatibile funcțional cu piața UE.

Referitor la primul aspect, privind pe operatorii economici, una din căile de obținere a avantajului competitiv este inovarea, bazată pe cercetarea finanțată de industrie, generatoare de valoare adăugată, pe termen, cu precădere, scurt, capabilă să refinanțeze în timp real ciclul cercetare-inovare-producție. În contextul Strategiei Europa 2020, politica CD&I guvernamentală poate stimula concentrarea în poli de competitivitate, fie în jurul unor investiții de tipul celor menționate anterior, fie, prin specializare inteligentă, utilizând instrumente de implementare a parteneriatul public-privat (achiziții publice, facilități fiscale etc.).

Referitor la cel de-al doilea aspect, portofoliul de politici guvernamentale (economic, forță de muncă, fiscal, financiar, de concurență,) poate mobiliza sectorul privat în a-și valorifica potențialul de cercetare-inovare, prin atenuarea riscurilor și corectarea disfuncționalităților generate de o piață pe alocuri, încă imatură. Măsurile menite să îmbunătățească competitivitatea și să stimuleze schimbări structurale a sectorului de afaceri ar trebui să cuprind un set larg de instrumente, precum îmbunătățirea infrastructurii, consolidarea capacității administrative, combaterea corupției și a fraudei, etc. Societățile multinaționale rămân reticente la înființarea de centre de cercetare în România, din cauza slăbiciunilor existente în protecția proprietății intelectuale (de exemplu brevetul de servici).

3. Accentuarea dimensiunii internaționale a politicilor şi programelor CD&I, pentru

creșterea absorbției fondurilor comunitare Politica de internaţionalizare a cercetării româneşti, susţinută la acest moment prin multiple instrumente de finanţare a cooperării la nivel bilateral cu alte state (Programele bilaterale), la nivel multilateral, prin Programul Cadru CDT al Comunităţii Europene, Programul EURATOM, alte programe şi iniţiative pan-europene (EUREKA, ESF, JTIs, programele în baza art. 185 al TFUE etc.), ca şi în cadrul organizaţiilor internaţionale de cercetare de prestigiu, trebuie continuată, în mod sistematic, pentru a creşte absorbţia fondurilor comunitare şi a fondurilor externe nerambursabile, şi pentru obţinerea de rezultate ale cercetării

                                                            24 În curs de a fi inclusă pe lista ESFRI, http://www.mae.ro/en/node/2135 25 Fenomen cunoscut sub denumirea de “internaționalizarea firmelor”. 

10  

cu valoare recunoscută internaţional. România va continua să-și onoreze obligațiile și să-și promoveze interesele în calitate de membru CERN (candidat), FAIR, ITER, ESA. De asemenea, este parte activă în procesul de consolidare ERA, prin inițiativele de programare comună - “Joint Programming Initiative” (JPI), prin rețelele ERA-NET, și întreprinderile sau platformele tehnologice europene. Elaborarea noii Strategii Naționale 2014-2020 va porni de la avantajele și rezultatele așteptate de la astfel de colaborări, precum finanțarea alternativă, drepturile de proprietate intelectuală, achiziția și difuzia de “know-how” în regiuni din România, internaționalizarea IMM-urilor autohtone prin CD&I.

Aceste orientări strategice sunt însoțite de obligația României de a investi în cercetare 2% din PIB, 1% din surse publice și 1% din sectorul privat. Obiectivul 2% PIB investiții CD, pentru anul 2020, este foarte ambițios și va fi dificil de atins, având în vedere atât angajamentul bugetar actual, cât și nivelul scăzut al finanțării cercetării de către mediul privat. Acest obiectiv ar putea fi atins numai în cazul în care prioritatizarea științei și tehnologiei nu rămâne formală, și, într-un context de consolidare fiscală inteligentă.

Măsurile ar avea impactul scontat dacă ar fi susținute în mod continuu, și dacă ar fi însoțite de decizii la nivel guvernamental. Măsurile planificate ar trebui să fie inerconectate, coerent, într-un proiect major de reformă, care să ia în considerație, în egală măsură, atât efectele pe termen lung, cât și cele pe termen mediu, cu scopul de a îmbunătăți nu numai eficiența globală a sistemului CD&I, dar și impactul socio-economic al activităților de cercetare.

Cele 27 clustere inovative existente (ex.: in aviație, automobile, mecatronică și electronică, industrii creative – design, textile, soft) reclamă o politica industrială sub conducerea primului ministru, prin inființarea și unui organism interministerial. Crearea acestui organism – Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei (CNPST) ar putea fi util în materie de guvernanță. Competențele sale ar trebui să exceadă domeniul CD&I, acoperind toată sfera politicilor S&T. Acest consiliu ar putea promova inovarea în întreaga economie și ar înlătura lipsa de coordonare a activităților de cercetare desfășurate sub autoritatea diferitelor ministere. Ar fi de așteptat, de asemenea, un efort de sensibilizare la nivelul celor mai înalte niveluri politice pentru valoarea adăugată adusă prin inovare, în sectoare unde România are fie tradiție, fie oportunități: agricultură, transporturi, energetică, servicii, etc.). Ar putea, de asemenea influența decisiv factorii cei mai problematici din sectorul afacerilor, precum impozitarea, birocrația guvernamentală, instabilitatea politică, sau accesul la finanțare. De altfel, crearea CNPST a fost a anunțată încă din anul 2002, dar acesta nu a început să funcționeze.

Stabilirea, împreună cu părțile interesate, a unei viziuni comune pentru progresul spre stadiul de “economie bazată cunoaștere și inovare” ar ajuta la obținerea sinergiei între politicile cu impact asupra inovării în sectorul afacerior. De exemplu, există două strategii diferite privind IMM-urile și mediul de afaceri, cu obiective asemănătoare, dar fără legătură evidentă între ele. Similar, deși a fost enunțată strategie de competitivitate, nu este încă clar când, sau dacă va fi adoptată.

În particular, promovarea celor două proiecte strategice - Extreme Light Infrastructure (ELI) şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră – ar fi, probabil, facilitată de existența CNPST. ELI, prima facilitate de cercetare pan-europeană construită în estul Europei, va propulsa România în grupul ţărilor deţinătoare de infrastructuri de cercetare pan-europene. În cadrul proiectului ELI, realizat în colaborare de România, Cehia şi Ungaria, se va dezvolta cea mai importantă facilitate pan-europeană din domeniul civil al laserului. Pilonul ELI-Nuclear Physics (ELI-NP), dedicată testelor din domeniul fizicii nucleare, va fi localizată în România şi va reprezenta structura cea mai importantă a ansamblului ELI. România a alocat, până în prezent, circa 4,8 milioane €uro pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Guvernul României a solicitat, iar Comisia Europeană a aprobat în septembrie 2012, alocarea sumei de 180 milioane €uro, în cadrul POS-CCE, pentru finanțarea proiectului ELI -NP în perioada 2012-2015, urmând ca acesta să fie finalizat și complet funcțional în anul 2017.

11  

La rândul său, Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră va fi un atractor de resurse (materiale, umane, financiare) într-o zonă unică în lume. Au avut loc dezbateri privind structura, direcţiile ştiinţifice, activităţile, guvernanţa şi finanţarea centrului, care va fi amplasat în zona Deltei Dunării. A fost elaborată versiunea a 5-a a Cărţii Albe privind crearea acestui Centru, prevăzut ca proiect în Planul de acţiune al Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

Au fost realizate progrese atât în ceea ce priveşte revizuirea cadrului legislativ, prin aprobarea strategiei și a instrumentului principal de implementare a acesteia, precum și pentru monitorizarea și evaluarea implementării acestora. Au fost puse în practică măsuri pentru îmbunătățirea guvernanței sistemului și a crescut calitatea alocării fondurilor publice. Au fost făcute investiții majore în resursa umană performantă, identificată pe criterii recunoscute internațional și s-au continuat eforturile de valorizare a resurselor de competență și de colaborare cu diaspora, fiind organizate deja trei conferințe cu participarea aceteia. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru constituirea CNPST și implementarea unui sistem informatic multi-acces pentru monitorizarea resurselor și rezultatelor cercetării.

Pentru stimularea creşterii investiţiilor CD&I din sectorul privat, au fost susţinuţi peste 600 operatori economici implicaţi în programe și proiecte finanţate și din fonduri publice și au fost puse în practică măsuri de stimulare fiscală a investiției în activități de cercetare. A fost consolidată baza materială pentru cercetare prin finalizarea unor infrastructuri de cercetare la întreprinderi. Au început activitățile pentru realizarea unor lasere de mare putere, premergătoare centrului ELI-NP, care va constitui un pol de atracție pentru domenii noi ale științei și tehnologiei dar mai ales pentru investiții private în industrii noi. A continuat colaborarea cu principalele autorități și entități interesate pentru ameliorarea regimului proprietății intelectuale. Trebuie diversificate instrumentele de colaborare dintre sectorul privat și cel public, prin politici de stimulare a cererii de rezultate și de activități de cercetare, în sectoarele economice unde România posedă avantaj comparativ prin realizarea și promovarea unei politici industriale adecvate, prin instrumente de preluare a riscului, prin extinderea și perfecționarea măsurilor de stimulare fiscală, prin utilizarea achizițiilor publice pentru stimularea activităților de CD.

Dimensiunea internaţională CD&I a fost consolidată prin asigurarea finanţării şi derularea unui număr de 575 de proiecte cu participare românească, precum şi prin promovarea proiectelor strategice Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, prin participarea la programele de cercetare ale CERN și ESA, și prin elaborarea și susținerea poziției României la elaborarea și implementarea politicilor publice la nivel european. Politica CD se va concentra pe excelența științifică cu impact asupra creșterii competitivității României, pe atragerea de fonduri europene și investiții în înalta tehnologie atât din partea capitalului românesc cât și străin.

1. Strategia Naţională CD&I 2007-2013. 2. Strategia Lisabona, revizuita. 3. Strategia Europa 2020. 4. Orizont 2020 – programul cadru pentru cercetare și inovare („Horizon 2020”). 5. „Guide to Research and Innovation Strategies for Smart Specialization”. 6. Planul Naţional CD&I 2007-2013. 7. Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 2 „Competitivitate prin CD&I”. 8. „Innovation Union Scoreboard”. 9. „Innovation Union Competitiveness Report 2011, 2012”. 10. „The Global Competitiveness Report 2011–2012”. 11. „Participation of the Central and Eastern European EU Member States in the 7th Framework Programme: Analysis,

Evaluation, Recommendations”, Fraunhofer, 2012. 12. “Science and technology statistics at regional level”. 13. „Key Figures of Science, Technology, and Innovation”. 14. “Mini Country Report/Romania under Specific Contract for the Integration of INNO Policy TrendChart with ERAWATCH”

(2011-2012). 15. „Plan de sporire a eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice destinate cercetării-dezvoltării”. Comisia Europeană: 16. „Plan de acțiuni pentru îmbunătățirea competitivității sistemului CD&I” (Banca Mondială). 17. Raport de evaluare intermediară a Strategiei și Planului Național CD&I 2007-2013.

Concluzii

Documente utilizate

12  

CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Modalităţi de dezbatere şi de adoptare a deciziilor Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţific (CNCS) a fost constituit în urma publicării în „Monitorul Oficial” a Ordinului de Ministru nr. 3794 din 2011, acesta conţinând şi Regulamentul de funcţionare a Consiliului. Până în prezent membrii CNCS s-au întâlnit de 8 ori în şedinţă plenară, însă au existat şi alte întâlniri de mai mică anvergură, pe grupuri de lucru restrânse, sau în comisiile de specialitate, atunci când s-a impus rezolvarea unor probleme punctuale.

În perioadele dintre întâlnirile de la Bucureşti, activitatea Consiliului a constat în dezbateri pe e-mail şi pe un forum de discuţii on-line. În cadrul acestui forum au fost discutate un număr de 209 teme şi au fost trimise un număr de 2673 mesaje individuale. Deciziile au fost luate, cu respectarea prevederilor regulamentare, atât în cadrul întâlnirilor de la Bucureşti, cât şi în urma dezbaterilor de pe forum. Trebuie menţionat faptul că au fost extrem de rare situaţiile în care deciziile au fost luate la limită, încercându-se, de fiecare dată, obţinerea unei decizii consensuale, deşi acest lucru nu a fost întotdeauna posibil. Ca regulă, tema aflată în discuţie este supusă dezbaterii în cadrul Consiliului şi fiecare membru îşi prezintă punctul de vedere, argumentat; când se constată că nu mai există noi argumente de adus în discuţie, problema este tranşată prin vot.

Implicarea membrilor Consiliului în activităţile curente Membrii CNCS s-au implicat cu seriozitate în activităţile Consiliului, ceea ce a permis menţinerea unui ritm de lucru susţinut şi rezolvarea îndatoririlor curente.

Trebuie menţionate aici mai multe aspecte relevante. În primul rând, Regulamentul de funcţionare a CNCS prevede un număr substanţial de sarcini și obligații, de tip evaluare, monitorizare, supervizare, redactare de rapoarte etc. Reprezentanţii firmei austriece Technopolis, care au redactat raportul de evaluare a PN II la jumătatea intervalului (mid-term review), au comentat în mod nefavorabil această încărcare excesivă a tuturor consiliilor consultative ale ANCS, sugerând reducerea numărului de sarcini şi trecerea unora dintre acestea în răspunderea unităţii executive a ministerului (UEFISCDI), cu evitarea suprapunerilor de responsabilităţi. În al doilea rând, toţi membrii CNCS, fără excepţie, sunt cercetători activi, conduc echipe de cercetare, unii au funcţii de conducere în instituţiile din care provin, alţii au sarcini didactice universitare, timpul pe care îl pot dedica CNCS fiind în consecinţă limitat. În aceste condiţii, suntem de părere că marea majoritate a membrilor Consiliului şi-au respectat obligațiile într-o manieră cel puţin satisfăcătoare şi au adus contribuţii esenţiale la activitatea CNCS, prin prisma domeniului lor de expertiză. A existat, într-adevăr, şi un caz în care lipsa completă de participare la activităţile Consiliului a dus la solicitarea de înlocuire (cazul dr. Florin Negoiţă).

În afara activităţilor curente din ţară, unii membrii ai CNCS au participat la acţiuni de reprezentare a consiliului în cadrul unor parteneriate externe, cum este cel cu European Science Foundation (ESF); la conferinţe sau workshopuri ale ESF au participat mai mulţi membri ai CNCS (Al. Babeş, D. David, M. Dima).

Modalitatea de constituire şi funcţionare a comisiilor de specialitate Deoarece expertiza directă a membrilor CNCS nu acoperă într-o măsură suficientă diversitatea de domenii în care se desfăşoară activităţi de cercetare în România, Consiliul a decis, în confomitate cu Regulamentul de funcţionare, să constituie comisii de specialitate pe cele 11 domenii în care ne-am structurat activitatea. Au fost, astfel, înfiinţate comisiile de Ştiinţe Sociale, Ştiinţe Umaniste, Matematică şi Informatică, Ştiinţe

Activitatea CNCS

13  

Inginereşti, Ştiinţele Pământului, Fizică, Biologie, Chimie, Ştiinţele Vieţii şi Biotehnologie, Medicină şi Ştiinţa Materialelor. Recent, în urma unei sesizări a unor reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice din domeniul informaticii, Consiliul a decis separarea comisiei de Matematică şi Informatică în două comisii distincte: Matematică; Tehnologia Informaţiei.

Modalitatea de desemnare a membrilor comisiilor de specialitate a fost următoarea: pentru fiecare comisie au fost făcute propuneri de către toţi membrii CNCS; propunerile au fost însoţite de CV-urile detaliate ale celor propuşi; a urmat o dezbatere în cadrul Consiliului şi fiecare propunere a fost validată prin vot; în urma unui vot pozitiv s-a trimis celor în cauză invitaţia de a face parte din comisiile de specialitate ale CNCS.

Criteriile care au fost avute în vedere la identificarea membrilor comisiilor au fost următoarele: excelenţă şi vizibilitate internaţională în activitatea de cercetare, acoperirea pe cât posibil a unei arii cât mai largi din domeniul respectiv şi o reprezentare rezonabilă din punct de vedere geografic.

În momentul de faţă comisiile CNCS sunt funcţionale şi sunt constituite dintr-un număr total de 81 de cercetători. Pentru a se asigura o bună comunicare între Consiliu şi comisiile de specialitate, preşedinţi ai comisiilor au fost desemnaţi membri ai CNCS din domeniile respective. Activitatea comisiilor a avut un trend ascendent şi în momentul de faţă poate fi caracterizată drept extrem de eficientă (un exemplu este implicarea comisiilor de specialitate în validarea experţilor evaluatori pentru competiţiile Idei şi Resurse Umane 2012).

Identificarea obiectivelor/priorităţilor pentru competiţii de proiecte şi corelarea cu programele din cadrul PN II

CNCS nu a intervenit substanţial în structura principalelor instrumente de finanţare din cadrul PN II: au fost menţinute instrumentele introduse de către CNCSIS în cadrul programelor Idei (PCE şi PCCE) şi Resurse Umane (TE şi PD). La acestea s-a adăugat ulterior introducerea de către CNCS (în urma unei consultări cu conducerea UEFISCDI) a unui instrument menit să încurajeze participarea românească la competiţiile de proiecte europene desfăşurate sub supervizarea ERC (European Research Council).

Unul dintre cele mai importante obiective identificate de către CNCS a fost atingerea unei mai bune corelări între excelenţa în cercetare şi vizibilitatea internaţională a cercetătorilor şi nivelul de finanţare (urmând principiul „finanţarea urmează performanţa demonstrată”). De asemenea, ne-am dorit ca cercetătorii să participe cu proiecte la competiţii pe instrumente diferenţiate, adecvate momentului specific al carierei în care se află fiecare. Paşi importanţi în această direcţie fuseseră făcuţi de către CNCSIS, dar convingerea noastră a fost că atingerea acestor obiective necesită adoptarea mai multor măsuri concrete. Una dintre aceste măsuri a fost introducerea standardelor minimale de eligibilitate (vezi mai jos).

Un alt obiectiv, la fel de important, a fost de a pune la punct o procedură de evaluare a propunerilor de proiecte care să fie cât mai transparentă, mai obiectivă şi mai competentă. Decizia unanimă a CNCS a constat în faptul că acest obiectiv nu poate fi atins decât prin apelarea la experţi evaluatori din alte ţări cu tradiţie în cercetarea ştiinţifică. Un precedent a existat deja în activitatea CNCSIS, care a folosit exclusiv evaluatori externi pentru competiţia de proiecte PCCE 2008. Ne-am dorit să extindem acest principiu la toate competiţiile importante desfăşurate sub supervizarea ştiinţifică a CNCS. Această opţiune nu reflectă o judecată de valoare asupra expertizei cercetătorilor români, ci se înscrie într-o tendință internaţională, în care inclusiv ţări cu tradiţie şi performanţe deosebite în cercetare, printre care şi state din Europa de Est, recunosc necesitatea de a apela la experţi externi (Germania, Austria, Elveţia, Irlanda, Ungaria, Polonia etc.). Motivul principal este dimensiunea redusă a comunităţii de cercetători, astfel încât în anumite domenii fiecare practic fie colaborează cu ceilalţi, fie este în competiţie cu ceilalţi cercetători, ceea ce ar putea afecta obiectivitatea procesului de evaluare (vezi mai jos).

Elaborarea pachetelor de informaţii pentru instrumentele de finanţare

14  

Modalitatea de stabilire a condiţiilor de eligibilitate; efecte preliminare/rezultate obţinute

Au avut loc dezbateri intense şi prelungite cu privire la standardele de eligibilitate. Dacă introducerea acestora a fost privită ca o necesitate de către marea majoritate a membrilor CNCS, valorile concrete pentru aceste standarde au fost atent dezbătute şi nu au întrunit un grad de susținere uniform. Trebuie subliniat faptul că prin introducerea acestor standarde nu s-a dorit în nici un caz eliminarea/substituirea unei competiţii reale. A fost făcută o analiză scientometrică pentru ştiinţele exacte pe baza datelor extrase din Thomson Reuters Web of Science şi s-a constatat că există în România un număr de aproximativ 3000 de cercetători care îndeplinesc aceste standarde.

În al doilea rând, Consiliul a optat pentru folosirea scorului de influenţă (AIS – article influence score) şi mai exact a scorului de influenţă relativ (SIR) din următoarele motive: AIS se calculează pe un interval de cinci ani (spre deosebire de factorul de impact (FI) care se calculează doar pe doi ani, deci are o mai mare stabilitate; la calculul AIS nu se iau în considerare citările articolelor unei reviste în aceeaşi revistă, deci posibilitatea de manipulare a acestui indicator este mult mai mică decât în cazul FI; în sfârşit, la calculul AIS citările au o pondere diferită în funcţie de impactul revistei în care sunt făcute, deci acest indicator reflectă mai precis impactul real al producţiei ştiinţifice. S-a apelat apoi la SRI cu scopul de a se normaliza scorurile de influenţă, ştiindu-se că acestea diferă substanţial între diferitele domenii ale ştiinţelor exacte. Astfel, prin împărţirea la AIS-ul median obţinem SRI-ul şi devine mai clară semnificaţia unui SRI cumulat de 2. Acesta se poate obţine din două articole ca autor principal (prim sau corespondent) într-o revistă ştiinţifică de nivel mediu din domeniul respectiv, publicate în ultimii zece ani.

În ceea ce priveşte competiţia pentru înfiinţarea de tinere echipe (TE), acesta este considerat primul pas spre independenţa totală în activitatea de cercetare. În acest caz standardul minimal de eligibilitate a fost jumătate din cel aplicat competiţiei de proiecte de cercetare exploratorii (PCE), deci revine la publicarea ca autor principal a unui singur articol de nivel mediu în domeniul de expertiză în ultimii zece ani.

În sfârşit, pentru accesul la finanţarea proiectelor postdoctorale nu au fost impuse standarde de performanţă ştiinţifică pentru directorii de proiect, ci doar pentru mentori (echivalentul standardelor de la TE).

Aceste standarde au avut misiunea de a funcţiona ca repere orientative în sprijinul deciziei cercetătorilor de a aplica pentru finanţare la instrumentul cel mai adecvat momentului concret al carierei fiecăruia. În plus, se poate menţiona faptul că aplicarea standardelor de minimă eligibilitate nu poate afecta prin definiţie clasamentul final al unei competiţii, ci reduce doar cheltuielile de evaluare a proiectelor angajate în procesul internaţional de evaluare.

Pe baza unei analize bibliometrice extrem de amănunțite, precum și a unei documentări ample CNCS a ajuns la concluzia că domeniul Informaticii are cutume de publicare specifice, care nu coincid cu criteriile utilizate în mod uniform pentru științele exacte, științele vieții și cele inginerești. În speță este vorba despre impactul excepțional (în termeni bibliometrici) pe care le au conferințele de vârf din domeniul Informaticii. Întrucât la momentul lansării competiției era imposibil de construit în mod obiectiv o astfel de listă ierarhizată de conferințe, iar folosirea listei de conferințe ARC (Australian Research Council) a fost considerată ca inoportună, CNCS a decis definirea unor criterii minimale specifice pentru Informatică, pornind de la principiul măsurării impactului real al publicațiilor (de autor principal) ale aplicantului prin citări, în jurnale indexate Thomson Reuters Web of Science, cu scor relativ de influență (SRI) mai mare sau egal cu 0.5. Astfel, un aplicant în informatică a fost considerat eligibil indiferent de locul de publicare al lucrărilor sale, atâta vreme cât respectivele lucrări produceau un impact substanțial în jurnale indexate de bună calitate. De asemenea s-a decis ca pragul să fie în acest caz triplul pragului folosit în cazul punctajului obținut în celelalte domenii pe baza însumării SRI din articole. Astfel, de exemplu în competiția PCE, unde condița minimă la celelalte domenii a fost “suma SRI pe articolele de autor principal mai mare ca 2”, la informatică s-a folosit criteriul alternativ “suma SRI pe citările articolelor de autor principal mai mare ca 6”.

Pentru Ştiinţele umaniste şi Ştiinţele sociale criteriile de eligibilitate au fost stabilite pe baza practicii publicaţiilor în domeniile respective şi având în vedere situaţia specifică la nivel internaţional.

Situaţia particulară a ştiinţelor umaniste în domeniul disciplinelor cunoaşterii şi cercetării ne-a obligat la o structurare atentă şi modelată după specificul local a criteriilor de minima eligibilitate.

Scopurile fundamentale, în acest caz, au fost trei:

1. racordarea cercetării umaniste româneşti la cercetarea internaţională specifică fiecărui caz în parte, prin consultarea standardelor specifice ale comunităţii internaţionale de profil în cazuri de specie

15  

infimă (de exemplu, pentru domeniul teatru şi artele spectacolului, am identificat criterii internaţionale ale domeniului);

2. protejarea specificului local al culturii şi cercetării umaniste româneşti prin restrângerea obligativităţii folosirii unei limbi de circulaţie internaţională numai la proiectele care au relevanţa unei cercetări internaţionale;

3. sprijinirea, prin clasamentul revistelor şi editurilor din România, prin întâlniri succesive cu aplicanţii şi editorii, în toate universităţile mari din România, prin consiliere permanentă a tuturor solicitanţilor, a creşterii nivelului de vizibilitate internaţională a cercetătorilor umanişti din România şi încurajarea publicării rezultatelor cercetării în cele mai profilate publicaţii ale domeniului specific fiecărei cercetări.

Aceste trei scopuri au fost urmărite prin stabilirea unor standarde de minimă eligibilitate care au oglindit prezenţa publicaţiilor cercetătorilor români în spaţiul internaţional în biblioteci relevante, dar complementar cu ierarhia revistelor şi editurilor româneşti. Totodată, în colaborare cu CNATDCU, a fost elaborată şi o listă cu 350 edituri internaţionale de prestigiu. Pentru cărţile de autor şi volumele colective a fost introdusă şi „ruta complementară”, care permite luarea în calcul şi a lucrărilor apărute la alte edituri decât cele recunoscute de CNCS, prezente în cataloagele marilor biblioteci din lume.

În privinţa ştiinţelor sociale, principiile care au stat la baza criteriilor de eligibilitate au fost: a. performanţa dintr-o perspectivă validată/acceptată internaţional (in comunităţi ştiinţifice din ţări dezvoltate ştiinţific), reflectată prin publicaţii de calitate, competitive, vizibile; b. adaptare la specificul fiecărei discipline; c. comparabilitate între ştiintele sociale, şi, pe cât posibil, şi cu alte domenii ştiinţifice.

Criteriile au inclus publicaţii în reviste cu scor de influenţă (comparabilitate cu alte domenii ştiinţifice) şi publicaţii în cărţi cu vizibilitate internaţională (criteriu care ţine cont de specificul performanţei în ştiinţele sociale). Iniţial am încercat să identificăm o listă de edituri cu prestigiu internaţional, însă am constatat că nu există o astfel de listă general acceptată pentru ştiinţe sociale, elaborată cu criterii transparente, verificabile.

Există liste pentru câteva domenii sociale (ex. ştiinţe politice, sociologie), dar nu pentru altele, şi există liste precum cea elaborată de câteva universităţi olandeze (http://www.sense.nl/uploads?&func=download &fileId=855 şi http://www.sense.nl/uploads?& func=download&fileId=1209), dar fără criterii clar explicitate. Datorită acestui fapt am utilizat ca şi criteriu de calitate a publicării într-un volum numărul de biblioteci din baza de date Worldcat în care apare acesta.

Ulterior, pentru ştiinţele sociale, CNCS a propus o listă de 200 de edituri cu prestigiu internaţional, folosind următorul procedeu:

1. au fost alese 80 de reviste din lista celor care au calculat Scorul Relativ de Influenţă (SRI), distribuite pe domenii proporţional cu numărul de reviste SRI din acel domeniu (fără a depăşi însă un raport de 3:1 între domenii). Pentru fiecare domeniu au fost alese revistele cu scorul cel mai ridicat;

2. pentru fiecare revistă a fost ales numărul cel mai recent disponibil on-line; din fiecare număr a fost parcursă bibliografia tuturor articolelor şi au fost extrase numele de edituri; dacă o editură apare de mai multe ori într-un articol, a fost înregistrată o singură dată;

3. au fost păstrate în listă 200 de edituri în funcţie de numărul de apariţii.

Algoritmul a fost elaborat de CNCS şi aplicat de UEFISCDI. În urma unor discuţii cu CNATDCU, lista a fost aprobată atât de CNCS, cât şi de CNATDCU - Comisia de ştiinţe sociale. Nu a fost însă inclusă în criteriile de eligibilitate pentru că procesul a fost finalizat după lansarea competiţiei din 2012.

Alegerea criteriilor de evaluare şi a ponderii lor în fişele de evaluare; nivelul de detaliere a aprecierii criteriilor de către experţii evaluatori

Granturile PCE reprezintă un instrument de finanțare cu o valoare substanțială (aproape 300 KEUR /proiect) și care implică activități avansate de cercetare fundamentală. Deși aceste granturi aparțin categoriei de instrumente „IDEI”, în viziunea CNCS, trebuie păstrat un echilibru între evaluarea ideii de cercetare prezentate în aplicație și potențialul aplicantului de a transforma această idee în rezultate științifice concrete (ex. publicații de impact, brevete).

Din acest motiv, am decis la nivelul CNCS ca în competiția PCE 2012 să folosim o formulă de paritate perfectă între evaluarea ideii și evaluarea capacității aplicantului de a conduce activitățile științifice de

16  

explorare ale ideii. De altfel, acesta este și motivul pentru care, în evaluarea aplicantului, un element fundamental de evaluare îl reprezintă realizările anterioare ale acestuia în calitate de investigator principal. Astfel, prin formula actuală de evaluare sunt evidențiate acele aplicații în care atât ideea cât și aplicantul sunt excelenți.

Stabilirea procedurilor de selecţie a proiectelor pentru finanţare şi analiza aplicării lor

La finalul procesului de evaluare, în urma rapoartelor de evaluare şi a activităţii panelului de experţi, sunt generate clasamente în ordinea descrescătoare a punctajului pentru fiecare dintre cele 11 domenii în care este structurată competiţia.

În 2011, decizia de aplicare a finanţării pe baza unei rate unice de succes pentru toate domeniile a fost luată de conducerea ANCS. În acelaşi timp, conducerea ANCS a dorit să se evite ca prin aplicarea riguroasă a acestei rate unice de succes să fie finanţate proiecte cu punctaje modeste. Aceasta a dus la introducerea unui prag minim de punctaj, echivalent cu punctajul median al tuturor proiectelor competiţiei. Toate proiectele cu punctaj sub acest prag, deci aflate în jumătatea inferioară a unui clasament ipotetic al tuturor punctajelor din toate domeniile, au fost declarate nefinanţabile.

În urma aplicării ratei unice de succes în combinaţie cu pragul impus de mediană a rămas nealocată o parte din bugetul total al competiţiei. Această sumă a fost alocată în modul următor: s-a redactat o listă (suplimentară) cu proiectele rămase nefinanţate, dar cu punctaj mai mare decât mediana competiţiei şi suma rămasă a fost alocată în ordinea descrescătoare a punctajului proiectelor din această listă. Trebuie subliniat faptul că această procedură a fost dezbătută, votată, propusă de CNCS şi aprobată de conducerea ANCS şi afişată pe site-ul CNCS înainte de a se afla rezultatul procesului de evaluare.

Aplicarea acestei proceduri pentru competiţia 2011 a dus la diferenţe substanţiale între domenii şi în particular, la faptul că în jur de 75% dintre proiectele finanţate din lista suplimentară au provenit din domeniul ştiinţelor umaniste, reflectând punctajele mari acordate de evaluatori în cadrul acestui domeniu, comparativ cu celelalte domenii.

Pentru a se evita apariţia unor astfel de disproporţii între domenii din punct de vedere al finanţării, s-a decis ca în cadrul competiţiei 2012 să se renunţe la procedeul listei suplimentare şi să aplice riguros rata unică de succes pe toate domeniile.

Criterii de selecţie şi de validare a experţilor

La competițiile majore (PCE, TE, PD) evaluarea a fost realizată într-o proporție covârșitoare cu experți internaționali. În viziunea CNCS acest lucru este benefic din două motive: (1) reduce semnificativ suspiciunile legate de obiectivitatea evaluării și (2) face cunoscut cercetătorilor din alte țări sistemul de cercetare din România.

Procesul de selecție a experților a avut atât o componentă cantitativă, cât și una calitativă. Într-o primă fază (cea cantitativă), potențialii experții au fost selectați din baza de date Web of Science pe baza unui algoritm informatic, asigurându-se ca fiecare evaluator să respecte, în termeni bibliometrici, dublul standardelor minimale de eligibilitate prevăzute pentru directorul de proiect. Toți potențialii experți au fost invitați prin e-mail de către personalul UEFISCDI să se înscrie în platforma de evaluare uefiscdi-direct.ro și să completeze în platformă un profil sumar, care conținea câteva repere esențiale din perspectiva unui potențial evaluator.

Într-o a doua fază (cea calitativă), absolut toți experții care s-au înscris în platformă au fost triați de către membrii comisiilor de specialitate ale CNCS (cu evitarea conflictelor de interese), folosindu-se criterii calitative. Această triere a avut loc înainte de alocarea proiectelor. Prin acest demers am dorit să ne asigurăm că dincolo de indicatorii bibliometrici de nivel ridicat, experții folosiți au într-adevăr experiența și maturitatea științifică necesară pentru o astfel de evaluare. Astfel, printre criteriile calitative avute în vedere amintim: timpul scurs de la susținerea tezei de doctorat (nu s-au acceptat evaluatori fără doctorat), poziția curentă ocupată (s-a ținut cont și de prestigiul academic al instituției), experiența anterioară în evaluare,

Derularea competiţiilor de proiecte

17  

experiența anterioară în conducerea de granturi de cercetare, impactul real al publicațiilor (ex. prin numărul de citări) etc.

Ca urmare a procesului de selecție și validare descris mai sus, au fost folosiți în procesul de evaluare doar experți care îndeplinesc criteriile minimale prevăzute de pachetul de informații, dar care în același timp au obținut și validarea comisiilor de specialitate CNCS.

În ceea ce privește membrii panel-urilor aceștia au fost selectați de către comisiile de specialitate, în cea mai mare parte tot dintre experții înregistrați in platforma de evaluare, pe criteriul excepționalității profilului științific, raportat la nivelul celorlalți experți validați.

Monitorizarea procesului de evaluare

Monitorizarea procesului de evaluare a fost realizată în mod nemijlocit de către personalul UEFISCDI. Pentru a evita orice suspiciune privind influențarea procesului de evaluare, nici unul dintre membrii CNCS nu a avut acces la fișele de evaluare; nici măcar responsabilii comisiilor de specialitate. Atunci când personalul UEFISCDI se confrunta cu situații excepționale, unde era nevoie de o decizie avizată din partea CNCS, situația era raportată responsabilului de domeniu, transmițându-se strict informațiile necesare luării unei decizii.

Dorim să folosim acest prilej pentru a evidenția profesionalismul și dedicarea excepțională de care a dat dovadă întregul personal UEFISCDI pe tot parcursul derulării acestei competiții.

Calitatea evaluatorilor şi a fişelor de evaluare întocmite (e.g. unde au fost cele mai mari diferenţe care au condus la lipsa de consens)

În acest moment, având în vedere cele menționate la punctul anterior, precum și faptul că procesul de evaluare încă nu este complet încheiat, nu avem la nivelul CNCS datele necesare pentru a sintetiza observațiile legate de calitatea evaluatorilor și a fișelor de evaluare întocmite.

Care sunt elementele de conţinut ale pachetelor de informaţii care trebuie menţinute

Pachetele de informaţii în forma actuală au fost supuse unui proces de consultare a comunităţii ştiinţifice în luna ianuarie 2012. Contribuţiile celor care au răspuns acestui demers au fost analizate cu toată seriozitatea şi dezbătute în cadrul CNCS. În comparaţie cu pachetele folosite în competiţiile de proiecte 2011 au fost aduse o serie de îmbunătăţiri: a fost introdusă faza de evaluare în panel pentru toate cele trei instrumente de finanţare; a fost modificată substanţial procedura de evaluare prin introducerea răspunsului directorului de proiect la criticile formulate de experţii evaluatori; au fost aduse modificări fişei de evaluare, care a fost mult simplificată; au fost modificate standardele minimale de eligibilitate la Medicină, prin introducerea ultimului autor între autorii principali; în cazul proiectelor din Informatică au fost modificate de asemenea standardele minimale de eligibilitate, prin luarea in considerare a unui criteriu alternativ bazat pe citări; au fost aduse modificări importante standardelor minimale la ştiinţele umaniste, prin utilizarea rezultatelor evaluării revistelor şi editurilor româneşti din domeniul respectiv. Mare parte din schimbări au fost inspirate de un raport al ESF (European Science Foundation), intitulat “Peer-review guide” (http://www.esf.org/ activities/ mo-fora/peer-review.html).

Pachetele de informaţii sunt perfectibile şi pot fi îmbunătăţite în continuare. Aşteptăm din partea participanţilor la panelurile de experţi pe domenii observaţii referitoare la procesul de evaluare şi sugestii pentru îmbunătăţirea acestuia.

Câştiguri ale pachetelor de informaţii, care trebuie consolidate

18  

Suntem de părere că cel puţin următoarele principii ar trebui păstrate şi consolidate:

1. solicitarea rapoartelor de evaluare din partea a trei experţi evaluatori şi folosirea în proporţie cât mai mare (100% dacă este posibil) a evaluatorilor din ţări cu tradiţie în cercetare (UE, SUA, Japonia). În plus, acolo unde sunt folosiți experți români, considerăm că este esențială păstrarea regulii de majoritate a experților străini (ex. 2 străini + 1 român);

2. organizarea panelurilor de experţi, ca a doua fază a evaluării. Panelul are rolul de a arbitra acolo unde nu s-a întrunit consensul şi de a valida ierarhia finală. De asemenea, considerăm importantă asigurarea legăturii între cele două faze ale evaluării prin intermediul membrilor panelului care în faza de evaluare individuală joacă și rolul de raportor, adică responsabil cu redactarea raportului de consens (și implicit moderatorul discuțiilor pentru atingerea consensului);

3. existența fazei de „rebuttal” (răspunsul aplicantului) și desfășurarea acesteia înaintea redactării raportului de consens;

4. încurajarea cercetătorilor să aplice pentru instrumente corespunzătoare stadiului actual al carierei (prin folosirea de standarde ştiinţifice de eligibilitate, sau prin aplicarea în două trepte);

5. încurajarea unei strategii de publicare în care să se pună accentul pe calitate (impact) şi nu pe cantitate (prin monitorizare, limitarea listei de publicaţii la cele mai semnificative 5-10 publicaţii din ultimii 5-10 ani);

6. deschiderea competiţiei către cercetători din străinătate/diaspora care sunt dispuşi să conducă proiecte de cercetare în România, cu condiţia ca printr-o monitorizare atentă să se verifice prezenţa lor consistentă în cadrul instituţiei gazdă.

Care sunt problemele principale soluţionate prin prezentele pachete de informaţii

Forma actuală a pachetului de informații pentru competițiile IDEI și RU a urmărit soluționarea următoarelor probleme:

1. Corectarea erorilor de apreciere într-o evaluare individuală. Acest lucru este asigurat prin faptul că fiecare evaluare individuală trece prin mai multe filtre: (1) răspunsul aplicantului, care poate avertiza asupra unor erori/omisiuni factuale în fișele de evaluare individuală; (2) raportorul care poate avertiza asupra unor inconsistențe sau erori de evalure; (3) panelul care are posibilitate de a arbitra astfel de situații.

2. Evitarea subiectivismului și/sau a influențării (interesate) a procesului de evaluare: Acest lucru este asigurat prin: (1) aplicarea strictă a regulii conflictelor de interese în desfășurarea procesului de evaluare și (2) decuplarea totală a membrilor CNCS de procesul de evaluare propriu-zis. Astfel, nici un membru CNCS nu are acces în nici un moment al evaluării la nici unul din documentele de evaluare, interfața cu procesul de evaluare fiind asigurată prin intermediul personalului UEFISCDI.

1. posibilitatea acordării de prelungiri de finanţare pentru proiectele de succes printr-o procedură accelerată;

2. implicarea paneliştilor/experţilor străini în monitorizarea proiectelor (cel puţin la PCCE); 3. introducerea unui instrument de tip lab-twinning/joint projects, pentru finanţarea proiectelor în

colaborare internațională; 4. finanţarea unui număr mic de burse post-doctorale în laboratoare de prestigiu din străinătate pentru

domeniile mai puţin vizibile internaţional; 5. modificarea cerinţei de „normă întreagă”, prin impunerea unui interval de timp minim pe care

directorii de proiect din străinătate să-l petreacă în România, sau, eventual, prin impunerea cerinţei de ”normă de bază” în România. Aceasta este o practică frecventă în cadrul competiţiilor de proiecte de cercetare, inclusiv la nivelul Comisiei Europene;

6. monitorizare atentă a proiectelor în desfăşurare de către comisii alcătuite din experţi în domeniu, cu evitarea conflictelor de interese;

7. monitorizarea atentă a workshop-urilor exploratorii şi a şcolilor de studii avansate; 8. negocierea bugetelor de către comitete de experţi CNCS-UEFISCDI; 9. introducerea de bugete multi-anuale.

Recomandări pentru următoarele competiţii de proiecte

19  

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE ŞI INOVARE

 

Consiliul Naţional pentru Dezvoltare şi Inovare (CNDI) funcţionează în baza Ordinelor nr. 4087 şi 4088 din 22 aprilie 2011 emise de Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, publicate în Monitorul Oficial din 5 mai 2011, înlocuind (prin abrogarea OM 3517 din 19 martie 2008) Consiliul pentru Inovare. CNDI nu e menţionat în Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011. În opinia CNDI, această lege defineşte parţial guvernanţa cercetării, dezvoltării şi inovării în România, fiind focalizată pe componenta de educaţie.

Prima convocare a CNDI a avut loc pe data de 6 mai 2011. CNDI este un organism consultativ de nivel naţional, fără personalitate juridică. Portofoliul de atribuţii al CNDI este definit prin Regulamentul său de funcţionare. Activitatea CNDI a fost centrată pe dezvoltarea de pachete de informaţii care au condus la lansarea de noi apeluri prin programele Parteneriate în domenii prioritare şi Inovare din cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare II şi de monitorizarea derulării acestor competiţii, rămânând în plan secundar consultanţa pentru politici şi strategii în domeniul Inovării.

Iniţial, CNDI era format din 19 membri, dintre care 2 membri (din mediul privat de inovare) au demisionat în 2011, ca urmare a conflictului puternic între nevoia de alocare de timp mai mare decât estimarea iniţială pentru activitatea CNDI şi activitatea lor profesională principală (aproximativ 42% din membrii CNDI sunt din afara oraşului Bucureşti). CNDI reuneşte atât profesionişti din mediul universitar şi institute naţionale de cercetare cât şi profesionişti care conduc sau sunt implicaţi în întreprinderi private ale căror cifre de afaceri şi profit se bazează pe mulţi ani de inovaţie tehnologică.

Specificul acestui Consiliu este dat de ponderea sectorului privat în forma actuală a echipei, aproximativ 40%, fiind mult mai mare decât în consiliile consultative anterioare, ducând la o influenţă semnificativă asupra sistemului CDI a punctelor de vedere din economia reală, ale intreprinderilor private care folosesc inovarea pentru a genera cifra de afaceri şi profit.

Activitatea Consiliului a început în anul 2011 în condiţiile absenţei competiţiilor vreme de 3 ani, atât pe programul Parteneriate cât şi Inovare şi a existeţei unei presiuni foarte mari pentru lansarea cât mai repede de competiţii în cadrul celor două programe. Această aşteptare s-a suprapus cu faptul că pentru o bună parte din membrii CNDI, nu există experienţa acestor programe, că în general experienţa din competiţiile anterioare nu a fost consolidată în analize care să conducă la lecţii vizavi de viitoarele competiţii, în condiţiile mutării responsabilităţilor de la o organizaţie la alta şi că la început aşteptarea sistemului era ca CNDI să propună pachete de informaţii în integralitatea lor, nu doar principii, în contextul în care CNDI nu dispunea de un aparat executiv.

Până în acest moment, CNDI a fost implicat în lansarea şi derularea mai multor competiţii în cadrul programelor Parteneriate în domenii prioritare şi Inovare: Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă şi Proiecte CDI orientate tematic (2011) pe care îl vom denumi pe scurt în raport “Parteneriate 2011”, Cecuri de Inovare (2012), Cooperarea Europeană Eureka-EUROSTARS (2011, 2012), Stimularea Exportului High-Tech (2012) şi Dezvoltare Produse, Sisteme, Tehnologii (2012), având în lucru propuneri şi pentru alte instrumente de finanţare.

Prima competiţie lansată, în a cărei proiectare CNDI a fost implicat de la bun început, a fost în cadrul programului Parteneriate în domenii prioritare prin apelul Parteneriate 2011, lansat pe 6 septembrie 2011, la exact 4 luni de la prima întâlnire oficială a membrilor CNDI. Deşi este o durată de timp rezonabilă, lipsa unor apeluri de finanţare publică timp de 3 ani a pus o puternică presiune asupra optimizării timpilor de analiză şi a procesului decizional.

Activitatea CNDI

20  

Modalităţi de dezbatere şi de adoptare a deciziilor CNDI şi-a început activitatea cu dezbateri în plen. Deşi dezbaterile faţă în faţă cu peste 13 participanţi în general sunt mai puţin productive decât dezbaterile în grupuri mici, ele au avut rolul de a pune faţă în faţă puncte de vedere foarte diferite, provenind pe de o parte din mediul tradiţional academic (universitar şi institute naţionale de cercetare) iar pe de altă parte din mediul economic privat bazat pe inovare tehnologică.

Prima prioritate a fost legată de programul Parteneriate in domenii prioritare. Problemele complexe legate de acest program au oferit o bună oportunitate de educare reciprocă a celor două mari categorii de membri ai CNDI, ca mod de a gândi finanţarea publică a CDI şi scopurile ei. Prima lună de activitate a CNDI o putem considera ca fiind de educare reciprocă asupra problematicii CDI în contextul programului Parteneriate şi a fost mai puţin productivă ca progres a propunerii de pachet de informaţii. Aceasta s-a datorat şi unei slăbiciuni a sistemului CDI: lipsa informaţiilor despre sistemul CDI centralizate în sisteme de baze de date (Datawarehouse/Business Intelligence), pe baza cărora să se poată face analize care să conducă la decizii cât mai educate, cât mai obiective. Pentru a creşte viteza de identificare a problemelor şi de găsirea soluţiilor adecvate, CNDI a decis crearea de grupuri de lucru pe diverse teme majore identificate, urmând ca plenul CNDI să le susţină prin oferire de feed-back şi vot.

La toate sedinţele în plen cât şi la majoritatea discuţiilor în cadrul grupurilor de lucru au fost invitaţi reprezentanţi ai UEFISCDI şi ANCS, pentru a permite o informare şi aliniere pe problematică şi soluţii alese, de la bun început. Acest lucru a devenit şi mai necesar în vederea reducerii timpilor de analiză/feed-back/aprobare de către ANCS a propunerilor CNDI/UEFISCDI.

În general, creşterea ritmului de analiză şi aprobare din mers a propunerilor a fost subiectul mai multor analize făcute împreună de CNDI cu ANCS. Dat fiind că CNDI este un Consiliu consultativ, deci ale cărui opinii nu sunt mandatorii pentru ANCS, modul de lucru agreat de părţi a fost de consensualizare, deci de adâncire a analizelor şi găsire de variante de soluţii până la agrearea lor de ambele părţi.

În dezvoltarea primului pachet de informaţii (Parteneriate 2011), CNDI nu a fost focalizat pe lansarea publică de dezbateri pe pachetele de informaţii, percepţia iniţială fiind că membrii CNDI deja reprezentau mediul CDI, deci consensualizarea trebuia făcută în raport cu agenţia, nu cu piaţa. După lansarea Pachetului Parteneriate 2011, CNDI a trecut, împreună cu partenerii săi, la o modalitate de culegere de feed-back prin poşta electronică după publicarea pe internet a propunerii de pachet.

Grupurile de lucru au fost create cu scopul de a:

1. creiona principiile de bază ale unui nou instrument de finanţare;

2. armoniza şi învăţa din lecţiile trecutului împreună cu ANCS/UEFISCDI.

Fiecare pachet de informaţii până acum a fost realizat prin:

1. consultare cu toţi membrii CNDI şi cu piaţa (la primele pachete prin consultare cu reprezentanţi ai pieţei, la ultimele pachete, dezbatere publică);

2. adoptare în plen prin majoritate.

Implicarea membrilor consiliului în activităţile curente

17 dintre cei 19 membri ai CNDI sunt sau au fost implicaţi în diversele grupuri de lucru ale CNDI. Dat fiind faptul că atingerea unor standarde internaţionale în etica cercetării este unul din obiectivele CNDI, evidenţierea şi evitarea situaţiilor de conflict de interese a fost şi este una din preocupările constante ale consiliului. Activitatea cea mai mare consumatoare de resurse CNDI a fost şi este monitorizarea derulării unei competiţii. O soluţie în viitor poate fi alocarea unui buget pentru implicarea unor experţi coordonaţi de consiliu, care să fie implicaţi în aceste monitorizări.

Modalitatea de constituire şi funcţionare a comisiilor de specialitate De-a lungul timpului, în CNDI au fost înfiinţate mai multe grupuri de lucru (GL), care au avut drept scop creşterea ritmului de analiză şi decizie pentru teme considerate de plenul CNDI ca fiind majore. Componenţa grupurilor de lucru e aprobată de plenul CNDI. Grupurile de lucru funcţionează în general prin consens asupra soluţiilor pe care le propun. Grupurile de lucru pot cuprinde şi experţi membri ai CNDI, care

21  

pot avea o contribuţie de valoare la tematica grupului respectiv. Grupurile de lucru pot creiona dezbateri cu alţi reprezentanţi ai ecosistemului pe temele sale de interes.

Grupuri de lucru create în cadrul CNDI:

1. GL pe pachete de informaţii din cadrul programului Parteneriate, având subGrupul de Lucru de Monitorizare a Evaluării; Pachetul de informaţii “Proiecte colaborative de cercetare aplicativă Competitia 2011” a fost publicat prin Decizia ANCS nr.9642/6 Septembrie 2011, la 4 luni de la prima întrunire a CNDI. Acest grup de lucru a fost creat după o serie de întâlniri în plenul CNDI cât şi cu reprezentanţi ANCS, UEFISCDI, având un subGrup de monitorizare a procesului de evaluare a aplicaţiilor în cadrul apelului lansat;

2. GL pe analiza performanţei proiectelor derulate în apelurile anterioare Parteneriate (2007, 2008) şi stabilirea unor criterii de performanţă realiste pentru competiţiile viitoare cât şi la definirea acelor criterii care să permită finanţarea în etapele următoare pe lanţul CDI a proiectelor care au dovedit un succes real într-o anumită etapă;

3. GL pe Cecuri de Inovare, inclusiv analiza contestaţiilor şi moderarea panelurilor;

4. GL pe Inovare a contribuit la proiectarea mai multor pachete de informaţii, din care 2 sunt utilizate la competiţiile în curs de derulare (Pachet de informaţii pentru Export high-tech şi Pachet de informaţii Produse Sisteme Inovare pentru proiecte medii-mari);

5. GL pe promovarea/popularizarea ST focalizat pe înţelegerea următoarei probleme şi găsirea de soluţii: de ce copiii, tinerii, aleg din ce în ce mai puţin facultăţile de ştiinţă şi tehnologie şi, în felul acesta, resursa umană disponibilă în sistemul CDI, precum şi calitatea ei este în scădere;

6. GL pentru pregătirea bazei de informaţii pentru decizii referitoare la stabilirea unor priorităţi în CDI, având în vedere spectrul foarte larg al “temelor prioritare” al PN II;

7. GL pentru bune practici, apărut ca urmare a inexistenţei în mediul CDI a unui cod de bune practici acceptat şi respectat;

8. GL pe tema proprietăţii intelectuale, inclusiv proiectul legii brevetelor de serviciu.

Iniţial, aşteptarea a fost ca CNDI să creeze integral Pachetele de Informaţii pe care să le propună spre aprobare ANCS. Experienţa de la Pachetul Parteneriate 2011, ne-a demonstrat ca CNDI nu are capacitatea şi nici nu trebuie să creeze în totalitate pachetele de informaţii. Rolul CNDI este de a propune criteriile principale (o fişă de termeni cheie pentru acel instrument), care să fie agreate împreună cu ANCS, iar odată agreate aceste principii, UEFISCDI şi ANCS care dispun de resurse adecvate, să elaboreze integral pachetul. Pachetul astfel elaborat urmează a fi supus dezbaterii publice, înainte de adoptarea lui de către ANCS. Acest proces a fost urmat în linii mari la pachetele care au fost lansate în 2012.

UEFISCDI e pentru CNDI un partener cheie în parcurgerea cu bine a acestor paşi, prin asistenţa constantă şi înalt calificată pe care o oferă.

În trecut, au fost operaţionalizate puţine instrumente în cadrul fiecarui program. Abordarea a fost mai degraba de construcţie a unor instrumente mari care dominau din punct de vedere bugetar un program.

Între timp, abordarea aleasă de CNDI împreună cu partenerii săi a fost de identificare de probleme majore şi creionare de instrumente de finanţare specifice acelor probleme, ducând la o mai mare varietate de instrumente în cadrul programelor, cu o mare dinamică şi cu nevoia de a învăţa rapid din operaţionalizarea fiecărui instrument.

Un exemplu este programul Inovare: pe ideea fundamentală a creşterii competitivităţii întreprinderilor prin cercetare-dezvoltare-inovare, având ca efect creşterea ponderii CDI private în PIB, am decis să abordăm cu instrumente diferite, diferitele segmente de piaţă:

Elaborarea pachetelor de informaţii pentru instrumentele de finanţare

22  

1. Multinaţionalele: pentru a atrage crearea unor centre mari de R&D în România, au nevoie de deblocarea legii invenţiilor de serviciu într-o formă care să fie considerată ca fiind acceptabilă, fără mari riscuri, de echipele lor specializate în protecţia proprietăţii intelectuale; am creat un grup de lucru care să contribuie la alinierea opiniei multinaţionalelor cu ale legiutorului;

2. Întreprinderile medii-mari bazate pe CDI (care au grosul cifrei lor de afaceri şi profitul din produse/tehnologii/sisteme bazate pe CDI): am propus două instrumente, unul care să favorizeze exportul high-tech şi celălalt întreprinderile care, deocamdată, sunt prezente pe piaţa locală; cofinanţarea de la bugetul de stat fiind cel mult 50% din valoarea proiectelor, ideea a fost ca pentru început să cofinanţăm proiecte de CDI pe care întreprinderile le au deja în plan şi oricum le vor executa, urmărind eliberarea de resurse care să ducă la alte proiecte de CDI în viitor sau la creşterea impactului proiectelor CDI în piaţă, cu un efect de bulgăre de zăpadă; cele două instrumente au fost lansate în competiţii;

3. Întreprinderile mici-medii: proiecte mai mici cu o cofinanţare publică mai mare decât la întreprinderile mari; instrumentul este încă în pregătire;

4. Start-up-uri: un alt tip de instrument, care să permită echipelor care îşi asumă riscul de a se lansa în piaţă cu produse/servicii/tehnologii pe baza unor proiecte de CDI, să beneficieze de un ajutor adecvat atât în finanţare cât şi ca mentorat; instrumentul este în faza de analiză;

5. Alte instrumente pentru: formarea capacităţilor de înţelegere a pieţei şi de comercializare a inovaţiei tehnologice, de cofinanţare a acceleratoarelor/incubatoarelor de inovaţie tehnologică etc. Aceste instrumente sunt în fază de analiză.

Dacă la primul pachet, Parteneriate, nu am avut dezbateri publice, la ultimele pachete de informaţii am făcut acest lucru sub forma publicării pe internet şi culegerii de feed-back prin poşta electronică. Această dezbatere nu a diminuat (in raport cu competitia Parteneriate 2011) volumul de comentarii primite după lansarea competiţiei. De aceea, pentru pachetele viitoare, am început consultări active cu segmente de piaţă, dezbateri sub formă de panel pe marginea propunerilor noastre, pentru a identifica şi mai bine problemele şi soluţiile cele mai potrivite.

Identificarea obiectivelor/priorităţilor pentru competiţii proiecte şi corelarea cu programele din cadrul PNII Priorităţile, ca domenii şi subdomenii CDI, sunt definite în PNII (HG 475/2007). Dar având o definiţie atât de largă, în realitate acoperind aproape tot spectrul posibil pentru CDI, ele nu se pot constitui cu adevărat în priorităţi. Singurul element cu adevărat de prioritizare a fost stabilirea unor bugete maximale multianuale pentru fiecare domeniu în parte (dintre cele 9). Dar, dat fiind faptul că în 2009 şi 2010 nu au existat competiţii şi mai mult decât atât, 2009 a adus reducerea finanţării publice a proiectelor aflate deja în derulare, schema de plafoane maximale multianuale fiind atât de sus, nu mai putea juca nici ea rolul unei pârghii de prioritizare.

Stabilirea unor priorităţi presupune o analiză complexă şi luarea unor decizii educate. Deşi există exerciţii de foresight, ele nu se derulează global, pe întreg spectrul CDI, pentru a conduce doar la alegerea anumitor teme sau direcţii (smart specialization cum este definită mai nou prioritizarea) ci ele sunt exerciţii de foresight pe un domeniu particular, neexistând analize comparative şi corelarea cu alţi factori cum ar fi tendinţele în exporturile româneşti (mai ales cele cu valoare adăugată mare), tendinţele în piaţa UE, principala piaţă de export a României, excelenţa pe plan mondial a cercetătorilor români/echipelor româneşti de cercetare etc.

În opinia CNDI, Strategia CDI 2014-2020 ar trebui, dacă nu să le execute, cel puţin să creioneze clar mecanismele de identificare şi sprijinire a priorităţilor. Pentru a face paşi înainte mai repede, România are nevoie şi de specializare, de focalizare a resurselor şi nu doar de o distribuţie subţire pe o paleta foarte largă de teme şi specializări, care nu poate conduce la masa critică. În dezvoltarea apelului Parteneriate 2011, CNDI nu a dispus de timpul şi de resursele necesare pentru a defini un set educat de priorităţi ca subdomenii/teme. Obiectivul principal a fost îndreptarea spre performanţă şi impact socio-economic a proiectelor ce urmează a fi finanţate.

În ultimii ani, cercetarea românească s-a îndreptat, ca urmare a cerinţelor de eligibilitate şi performanţă din pachetele de informaţii, spre publicarea rezultatelor în reviste cotate ISI, un mare pas înainte faţă de

23  

publicarea rezultatelor cercetării în orice publicaţie. A început să conteze şi scorul de influenţă. Criteriile de performanţă, dar mai ales cele de eligibilitate, au imprimat o anumită direcţie ecosistemului CDI. Monitorizarea rezultatelor proiectelor (mai precis lipsa ei), a impactului lor, a fost întotdeauna un punct slab în programele derulate, criteriile de eligibilitate având o forţă mult mai mare în a imprima o direcţie ecosistemului.

CNDI a dezbătut mult această tendinţă şi, datorită faptului că pe lanţul CDI face analize şi dă consultanţă pe componentele dezvoltare experimentală şi inovare ale acestui lanţ, adică partea care vizează impactul socio-economic al activităţilor CDI. În consecinţă a recomandat să se mărească paleta de criterii de eligibilitate dincolo de articolele ISI, luând în considerare şi alte criterii ca patentele aprobate sau doar aplicate, sau dând scoruri diferite dacă ele sunt aprobate sau aplicate în Europa de Vest, America de Nord sau Japonia. Un alt criteriu luat în considerare a fost succesul ca cifră de afaceri realizată pe baza produselor/tehnologiilor/sistemelor/serviciilor bazate pe cercetarea-dezvoltarea-inovarea proprie sau practica din industrie, de publicare a unor rezultate doar la simpozioane, conferinţe (evidenţiate într-un echivalent ISI al conferinţelor la acel moment) etc.

Deşi aceste criterii de eligibilitate nu au fost perfecte, ele au dat un mesaj ecosistemului ca impactul socio-economic al cercetării finanţate cu bani publici va conta din ce în ce mai mult în viitoarelor apeluri care vor fi lansate în cadrul programului Parteneriate şi cu atât mai mult în cele lansate în cadrul programului Inovare.

Totodată, a fost prima dată când am considerat că dacă o întreprindere finanţează suficient de mult un proiect, această intenţie de finanţare face eligibilă propunerea.

O altă problemă dezbătută mult a fost rolul întreprinderilor în consorţiile de cercetare. Pentru că specificul CDI în România este volumul foarte mare de cercetare în raport cu un volum foarte mic de efecte socio-economice (în rapoartele Bancii Mondiale acest fenomen e numit „Valea morţii”) şi, cel puţin conform datelor statistice actuale, majoritatea covârşitoare a acestor cercetări având loc în mediul universitar şi institutele naţionale, pe de altă parte întreprinderile având ca fundament al activităţii lor principiul impactului în piaţă (cifra de afaceri şi profit), am decis să forţăm realizarea de parteneriate reale prin împerecheri de întreprinderi cu mediul de cercetare tradiţional. Tranzitoriu, am recomandat alocarea a max 25% din bugetul competiţiei proiectelor realizate în parteneriat dar fără a fi necesară o prezenţă cât de cât semnificativă a întreprinderilor, restul finanţării, de minim 75%, necesitând prezenţa unei întreprinderi cu o finanţare proprie peste un anumit prag a întregului proiect.

Acest prag a fost experimentat în competiţia Parteneriate 2011, fiind folosit ca o pârghie care să aducă proiecte care să rezolve nevoi reale, cu o voinţă clară a întreprinderii de a folosi rezultatele CDI din proiect pentru a obţine venituri şi profit şi, implicit, impact socio-economic. Analiza rezultatelor proiectelor Parteneriate 2011 ne va arata dacă acest prag trebuie modificat.

În competiţiile viitoare, va trebui să întărim criteriiie de eligibilitate ale întreprinderilor, astfel încât întreprinderile să joace efectiv rolul de tracţiune câtre impact socio-economic al CDI, pentru a nu ne afla în situaţia unor întreprinderi create ad-hoc, sau folosirea unor întreprinderi paravan.

Modalitatea de stabilire a condiţiilor de eligibilitate - efecte preliminare/rezultate obţinute CNDI prin criteriile de eligibilitate recomandate până acum şi aprobate în Pachetele de informaţii a dat un prim mesaj vizavi de direcţia în care trebuie îndreptata CDI: obţinerea de efecte socio-economice.

Esenţială va fi monitorizarea rezultatelor proiectelor finanţate, ca rezultate palpabile ale investiţiei făcute de stat iar acest lucru să se reflecte în viitoarele pachete de informaţii.

Lipsa unei monitorizări atente a rezultatelor proiectelor, a impactului lor, poate determina planificarea unor rezultate fără a le realiza iar această practică trebuie stopată. De aceea, o altă condiţie esenţială pentru a învăţa din instrumentele derulate şi a creşte rapid performanţa constă în colectarea datelor despre apelurile derulate şi despre implementarea proiectelor declarate câştigatoare asigurănd disponibilitatea acestor date pentru analize de către diferite organisme, fără a fi afectate de schimbările de infrastructură în sistemul CDI naţional.

Îmbogăţirea criteriilor de eligibilitate cu alte criterii decât ISI (tradiţionale la proiectele de cercetare de tip Idei) a ridicat problema capabilităţii verificarii lor într-un timp rezonabil, a uşurinţei verificării lor. Dată fiind dificultatea de a colecta în baze de date informaţii cât mai complete în timp despre competiţii şi derularea

24  

proiectelor în diverse programe, sau inexistenţa lor pur şi simplu, am solicitat declaraţii pe proprie răspundere din partea aplicanţilor, urmate de verificări în detaliu în perioada contractării.

Pe de altă parte, în competiţia de Export high-tech, am pornit cu condiţii de eligibilitate care s-au dovedit o barieră foarte înaltă. Problema este că nu avem date concludente despre anumite părţi cheie ale ecosistemului CDI (de exemplu câte întreprinderi care îşi bazează existenţa pe inovaţia tehnologică sunt în România în acest moment, câte din acestea şi exporta şi în ce volume etc.), lansarea unor instrumente aducând cu sine şi culegerea de date (prin acea competiţie) despre piaţă. Considerăm, că dacă reuşim consolidarea unor baze de date care să fie disponibile (chiar şi public) celor care fac analize, fiecare competiţie va fi un proiect în care învăţăm. În cazul exportului high-tech, este posibilă relaxarea unor criterii care au fost prea dure, prin competiţii succesive, astfel încât să creştem potrivirea dintre segmentul de piaţă căruia i se adresează scopul şi obiectivele instrumentului, cu segmentul celor care aplică.

Criteriile de evaluare şi ponderea lor în fişele de evaluare - nivelul de detaliere al aprecierii criteriilor de către experţii evaluatori

Principalul pas înainte făcut de CNDI a fost creşterea ponderii impactului socio-economic printre criteriile de evaluare. Criteriul 3. Impact socio-economic a avut o pondere de 25% la tipul 1 de proiecte, respectiv de 30% la proiectele de tipul 2 în cadrul competiţiei 2011 Proiecte colaborative de cercetare aplicativă, Program Parteneriate.

În cazul pachetelor de informaţii de la Programul Inovare, Export high-tech şi Produse/Sisteme Inovare, criteriile Oportunitatea de piaţă împreună cu Potenţialul tehnologiei şi planul comercial au o pondere de 55% în evaluarea totală.

Aici însă apare o dificultate: evaluarea impactului socio-economic trebuie făcută de experţi cu o bună experienţă în piaţă, iar România este săracă la acest capitol.

În cadrul analizelor pentru Pachetul Parteneriate 2011, o propunere a fost derularea competiţiei în doua etape:

1. prima etapă care să permită o selecţie pe baza unei propuneri sumare şi care să reducă la aproximativ 20% numărul de proiecte care intră în a-2-a etapă;

2. a doua etapă, care ar fi presupus aplicaţii elaborate şi o analiză cât mai completă comparativă a lor, cu criterii de evaluare complexe şi eventual complementare celor folosite în prima etapă deşi nu am lucrat încă cu paneluri la evaluare, considerăm că în realitate criteriile de evaluare nu pot fi definite perfect de la bun început şi nici nu ar trebui să le detaliem excesiv: ar trebui ca prin paneluri succesive, echipele de evaluare să nuanţeze continuu criteriile de evaluare, important fiind ca pe ansamblu, aplicaţiile care concurează între ele să fie analizate uniform si comparativ pe aceste criterii de evaluare nuanţate.

La Parteneriate 2011, neavând experienţa unei astfel de derulări, evaluarea duratelor paşilor în această formă a dus la concluzia că durata totală va fi semnificativ mai mare decât un proces de selecţie într-un singur pas. Dată fiind “foamea” din sistemul CDI pentru finanţare publică, am decis abordarea într-un singur pas, ca şi soluţie de compromis.

Stabilirea procedurilor de selecţie a proiectelor pentru finanţare şi analiza aplicării lor O problemă deschisă la Parteneriate 2011, referitoare la selecţie, a fost rata de succes a proiectelor, dat fiind faptul că în cadrul competiţiilor se aplică pe domenii de CDI (cele 9 domenii prioritare cu subdomenii, aprobate prin PN II). Derularea până în 2008 a competiţiilor a fost făcută interpretând HG 475/2007, ca fiind necesară respectarea la fiecare competiţie de Parteneriate a distribuirii bugetului competiţiei între cele 9 domenii după o anumită schemă. După mai multe analize, implicând şi jurişti din mai multe instituţii, am decis că cel mai potrivit acestui moment e să considerăm că de fapt HG 475/2007 menţionează doar plafoanele maximale multianuale pentru întreaga perioada 2007-2013 şi ca deci nu impune pentru o anumită competiţie o anumită distribuţie a bugetelor, cât timp aceste plafoane maximale multianuale pe domenii sunt respectate.

De aceea, am preferat, ca procedură de alocare financiară, o rată de succes similară tuturor domeniilor (numărul de proiecte declarate câştigătoare/numărul total de aplicaţii de la acel domeniu şi tip de aplicaţie).

25  

Pentru viitor, ne propunem ca panelul folosit la selecţia aplicaţiilor câştigătoare, să fie folosit şi la monitorizarea anuală a rezultatelor obţinute în cadrul proiectelor finanţate public. În felul acesta, vom construi o legătură mai strânsă între aşteptările create prin procesul de evaluare legate de impactul socio-economic şi performanţa proiectelor şi realitatea execuţiei proiectelor, legătură care să ducă la decizii referitoare la continuarea finanţării proiectelor, bucla se va închide în acest fel.

 

Este o contradicţie destul de răspândită încă în sistemul CDI românesc, între scopul formal al instrumentelor de finanţare publică care se doresc a fi folosite în principal pentru a produce cunoaştere/inovare sau efecte socio-economice, şi scopul informal urmărit de aplicanţi pentru a-şi asigura venituri. În partea de cercetare aplicativă acest scop informal este de a produce cel mult cunoaştere şi nu efecte socio-economice.

Una din cerinţele pe care le avem când gândim atât criteriile de eligibilitate cât şi selecţia, este aceea de a elimina, pe cât se poate, practicile menţionate mai sus şi de a mări performanţa utilizării finanţării publice a CDI.

Un exemplu este instrumentul Cecuri de inovare. Derularea lui în valuri continue, urmată de execuţia proiectelor pe perioade mici, permite învăţarea şi corecţia rapidă. Instrumentul poate fi modificat relativ repede pe partea de condiţii de eligibilitate şi indicatori de rezultat, astfel încât scopul şi obiectivele instrumentului să fie atinse într-o proporţie cât mai aproape de 100%.

Criterii de selecţie şi de validare a expertilor

La Parteneriate, presiunea mare de a lansa repede un apel, ca şi numărul mare estimat de aplicaţii şi deci necesitatea unui rezervor mare de experţi evaluatori, a facut ca principalele bazine de recrutare să fie baze de date care pot fi analizate automat, prin software, vizavi de criteriile de eligibilitate:

‐ Bazele de date cu experţi străini autori de articole publicate în reviste indexate ISI (cu un prag minim pentru AIS), având un volum mare şi

‐ Directori ai proiectelor ID-PCE 2011 (Idei), o bază relativ mică în raport cu nevoia apelului.

Reamintim că cerinţa legiuitorului ca peste 50% din experţii evaluatori să fie străini era aplicabilă apelului Parteneriate 2011.

Din cei aproape 40.000 de experţi contactaţi, au confirmat 4.418 (o rată de confirmare de aproximativ 11%), dintre care au fost implicaţi efectiv în evaluări 1.607 experţi străini (92,73%) şi 126 experţi români (7,27%). Din totalul de 6.266 de fişe de evaluare, 91,46% au fost realizate de experţii străini şi 8,54% de experţii români. Din cei 1.607 experţi străini, 451 au fost folosiţi ca evaluatori şi în Competiţia Idei 2011. O bună parte din experţii străini au evaluat pentru prima oară într-o compeţie românească. Nu am colectat date şi, în consecinţă, nu ştim ce procent din experţii străini au mai fost implicaţi ca evaluatori în vreo competiţie, indiferent de ţara în care a avut loc.

Astfel, sub presiunea timpului, am decis ca pentru evaluare să folosim o listă de experţi selectaţi în principal după criteriul performanţei ISI, deci aleşi cu precădere din mediul de cercetare academic, orientat ca impact pe scrierea de articole cu scoruri de influenţă cât mai mari, orientare nespecifică CDI din economia reală. Cu toate acestea, am constatat că dispersia notelor per aplicaţie, la criteriile de evaluare a impactului socio-economic, nu a fost mai mare decât la alte criterii.

Rămâne o problemă deschisă: dacă avem nevoie de un număr mare de experţi pentru evaluare, cum reuşim să îi selectăm folosind criterii de performanţă în cercetare aplicată şi mai puţin legate de publicarea de articole ISI cu un anumit scor de influenţă? Problema rămâne deschisă pentru că, în general, pentru a reuşi, e nevoie de baze de date bine structurate, cu suficiente informaţii validate deja de o terţă parte, astfel încât selecţia să se poată face uşor, în bună parte automatizat daca e vorba de volume mari, cum este cazul competiţiilor naţionale. Deocamdată, bazele ISI sunt cele mai accesibile, de aceea sunt şi atât de folosite.

Competiţiile Export High-Tech ca şi Produse/Sisteme/Tehnologii din cadrul programului Inovare sunt premiere şi totodată experimente în România, din punctul de vedere al colectării unei baze de date de evaluatori cu experienţa în evaluare impactului socio-economic. Aceşti specialişti ar fi de aşteptat să se găsească preponderent în mediul privat. Pe de o parte, trebuie să direcţionăm CDI către impact socio-economic, deci trebuie să evaluăm aplicaţiile sub acest aspect, pe de altă parte, trebuie să formăm piaţa de

Derularea competiţiilor de proiecte

26  

evaluatori de acest tip, deci în primele apeluri e posibilă o calitate nu foarte înaltă a acestor evaluări. Este un risc pe care trebuie să ni-l asumăm. O altă soluţie e apelarea la evaluatori străini, dar întreprinderile româneşti (şi nu numai) sunt foarte circumspecte în a da detalii despre proiectele de cercetare pe care le au într-un cadru mai puţin controlabil, proiectele acestea de cercetare de multe ori desfăşurându-se în mare secret, ele constituind diferenţiatori majori pentru câştigarea unor poziţii de lider în piaţă.

Monitorizarea procesului de evaluare/gestiunea conflictului de interese

Un câştig al competiţiei Parteneriate a fost activitatea susţinută prin care am încercat, în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Etică, eliminarea conflictelor de interes în procesul de evaluare. Evaluatorii au declarat pe propria răspundere că vor evita conflictele de interes. Suplimentar, prin Grupul de lucru de monitorizare a evaluarii, am procedat la un sondaj pentru a verifica dacă între experţii evaluatori şi persoanele fizice şi juridice din consorţiul pe care îl evaluează, există vreo relaţie de colaborare. Acest sondaj a fost făcut pe baza cautării pe internet şi pe baza analizei colectivelor care au scris articolele ISI ale experţilor în cauză. Însuşi Grupul de lucru de monitorizare a fost ales cu atenţie, iar accesul la informaţia despre evaluatori şi consorţiile pe care le evaluează a fost atent gestionat în ideea de a evita conflictul de interese chiar în cazul monitorilor.

Dar e necesar în continuare un efort de clarificare mai mare a posibilelor situaţii de conflict de interes şi mentionarea lor în declaraţia pe propria răspundere a expertului, ca şi menţionarea explicită a consorţiilor pe care le evaluează, astfel încât neutralitatea evaluării la nivel individual să devină o practică curentă.

Calitatea evaluatorilor şi a fişelor de evaluare întocmite

Au fost destule situaţii în care evaluatorii care s-au angajat în evaluări au fost pur şi simplu vânaţi de colegii de la UEFISCDI, pentru a-şi finaliza evaluările. Aceasta a dus la întârzieri în procesul de evaluare. Clauzele din contractele încheiate cu experţii evaluatori trebuie întărite pentru a preveni sau diminua riscul apariţiei unor asemenea situaţii.

Legat de procesul de evaluare din Parteneriate 2011: 38% din aplicaţii au obţinut o evaluare în consens de la primul pas, fără a fi nevoie de panel de consensualizare între cei 3 evaluatori; după panelul de consensualizare între primii 3 evaluatori s-au mai adaugat 29,22%, ajungându-se la 67,64%; 32,42% din aplicaţii au avut nevoie de evaluatori suplimentari pentru finalizarea evaluării;

Panelul de consensualizare între primii 3 evaluatori nu a avut efectul scontat: 47% din aplicaţiile de tip 1, 55% din aplicaţiile de tipul 2 şi consolidat 53% din toate aplicaţiile care au intrat în procesul de consensualizare între primii 3 evaluatori, nu au ajuns la consens şi a fost nevoie de evaluatori suplimentari.

O altă problemă a procesului de evaluare: pasul adiţional făcut prin adaugarea a 2 evaluatori, în cazul în care iniţial grupul de 3 evaluatori nu atingea consensul, nu conducea neaparat la consens; formula de calcul a notei finale a fost astfel stabilită încât nu cerea consens, ceea ce nu a condus la limitarea dispersiei notelor finale.

Analizele noastre ne arată că factorii care au avut influenţa cea mai mare asupra calităţii evaluării au fost:

‐ modul de derulare a evaluării, lipsind panelul prin care să se facă analiza comparativă; într-un context în care criteriile de evaluare nu sunt foarte detaliate pentru fiecare domeniu în parte (ceea ce e foarte greu de atins într-un ecosistem CDI în plină evoluţie cum e cel românesc, învăţarea se întâmplă chiar în timpul apelului), existenţa unei a 2-a etape, de evaluare comparativă a tuturor aplicaţiilor care concurează între ele într-un panel, este absolut necesară pentru nuanţarea şi uniformizarea criteriilor de evaluare folosite de diverşi evaluatori;

‐ modul de selecţie a evaluatorilor: atât timp cât va fi nevoie de un număr mare (peste o mie) de evaluatori pentru evaluarea în cadrul unei competiţii, este greu de crezut că vom obţine o calitate individuală remarcabilă a tuturor evaluatorilor; mai degrabă împărţirea pe subcompetiţii şi deci nevoia (pe subcompetiţie) a unui număr mai mic de evaluatori, cu un anumit specific, poate creşte calitatea selecţiei lor. Deci instrumente specifice cu bugete mai mici, dedicate rezolvării unor probleme specifice, poate cere volume mai mici de experţi evaluatori cu expertize specifice. Consolidarea informaţiilor despre evaluator într-o bază de date complexă deasemenea poate contribui la calitatea selecţiei evaluatorilor.

27  

Contestaţiile

În contestaţii, am urmărit rezolvarea uniformă, conform reglementărilor în vigoare, strict a viciilor de procedură. Experienţa cea mai bogată a fost legată de derularea apelului Parteneriate 2011, pe care o şi analizăm din acest punct de vedere aici. A fost alcătuit un Grup de Lucru evitându-se conflictele de interes. Aria de cuprindere a situaţiilor care pot fi considerate conflict de interes a fost extinsă, astfel încât un monitor nu putea monitoriza contestaţii, nici din domeniul său de activitate şi nici ale angajatorului său. Doar odată ce regulile de evitare a conflictelor de interese au fost respectate, un monitor a putut avea acces la conţinutul contestaţiilor şi al fişelor de evaluare contestate. Grupul de Lucru a făcut o grupare pe categorii a contestaţiilor. Au fost identificate iniţial 16 categorii, definindu-se acţiunile specifice fiecărei categorii, astfel încât să fie folosită o bază comună de bune practici, pentru a asigura uniformitatea rezolvării contestaţiilor (2 contestaţii care duc la aceeaşi problemă, să primească o aceeaşi soluţie/acţiune).

Procentul contestaţiilor pe domenii şi tipuri a variat de la 5% (Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară, Tipul 1) până la 25% (Energie, Tipul 1), ceea ce indică o anumită neuniformitate a calităţii evaluărilor. Pe ansamblu, dacă am lua procentul de contestaţii din numărul de aplicaţii ca şi măsură a calităţii evaluării, ar reieşi faptul că am obţinut o mai bună calitate a evaluărilor în domeniile Agricultură, siguranţă si securitate alimentară şi Spaţiu şi securitate (cu cele mai mici procente de contestaţii din totalul aplicaţiilor depuse pentru acele domenii) şi o calitate mai scazută la domeniile Tehnologia informaţiei şi comunicaţii, Sănătate şi Cercetare socio-economica şi umanistă (cu cele mai mari procente de contestaţii).

Pe de altă parte, pe tipul 1 împreună cu tipul 2, deci luând în calcul doar domeniul aplicaţiilor, nu şi tipul lor, vedem o dispersie a procentului contestaţiilor pe domenii, între 13% şi 18%.

Din totalul de 260 de contestaţii la un volum de 1.718 aplicaţii depuse (15,1% din evaluări au fost contestate), rezolvarea a 10 din ele a condus la modificarea notelor de evaluare iniţiale, deci la schimbarea clasamentului, dar niciuna nu a condus la modificarea listei de aplicaţii câştigătoare. Aceste elemente ne-au condus la concluzia că asigurarea calităţii procesului de evaluare este crucială şi poate compensa într-o anumită măsură accidentala lipsă de calitate a experţilor implicaţi în procesul de evaluare.

Monitorizarea rezultatelor proiectelor câştigătoare

Singurul apel în care există deja proiecte finanţate derulate în întregime este competiţia Cecuri de Inovare-2012, la care procesul de monitorizare a rezultatelor este în pregătire. Monitorizarea anuală ar trebui să aibă în centru criteriile de peformanţă, de impact socio-economic.

CNDI are un Grup de Lucru care a început analiza rezultatelor apelurilor din cadrul programului Parteneriate pentru domenii prioritare demarate în anii 2007, 2008. Dar opinia că rezultatele acestor proiecte au fost puternic viciate de tăierile substanţiale efectuate în 2009, în bugetele acestora, este una raţională, şi deci analiza rezultatelor acestei competiţii are o relevanţă limitată.

Analize de substanţă pe monitorizarea rezultatelor proiectelor câştigătoare în principalele competiţii pot începe pe Cecuri de inovare în trimestrul 1 2013, iar pe celelalte instrumente spre sfârşitul anului 2013, prima parte a anului 2014.

Cel puţin în urmatorii 5 ani, monitorizarea cu analizele, lecţiile învaţate şi deciziile luate pe baza lor, vor fi la fel de importante ca şi procedura de selecţie a aplicaţiilor finanţabile.

 

‐ Crearea unei baze de experţi la dispoziţia ANCS/UEFISCDI şi a Consiliilor consultative cu multiple

criterii (nu doar ISI) şi care să fie îmbogăţită continuu cu noi referinţe dar şi printr-un sistem de evaluare a experţilor în urma participării lor la evaluări în cadrul competiţiilor;

‐ Orientarea spre rezultate socio-economice care trebuie susţinută: o prin selectarea şi formarea unui corp de evaluatori specializaţi pe impact socio-economic; o prin monitorizarea derulării execuţiei proiectelor şi monitorizarea rezultatelor, a impactului

socio-economic obţinut la finalizarea proiectelor;

Câştiguri ale pachetelor de informaţii, care trebuie consolidate

28  

‐ Procesul de evaluare: trebuie neapărat făcută alegerea proiectelor câştigătoare prin analize comparative pe ansamblul lor (chiar dacă pe domenii);

‐ Rafinarea continuă a elementelor de mai sus prin criteriile de eligibilitate, criteriile de evaluare, procesul de evaluare şi monitorizare şi de recompensare a proiectelor de succes;

‐ Trecerea de la un singur instrument care rezolvă toate problemele unui program, către instrumente specifice pentru rezolvarea unor probleme specifice.

Un element tehnic cheie care a contribuit la derularea în bune condiţii a competitiilor a fost întreaga structură (care dealtfel e perfectibilă) creată pentru derularea proiectelor, aflată în gestiunea UEFISCDI. Dar şi mai important decât infrastructura tehnică a fost valoarea adusă de echipa UEFISCDI.

A fost clar ca un parteneriat între consultanţi care să fie axaţi pe analize şi politici şi o echipă de valoare axată full-time pe programele CDI este una din cheile succesului acestor programe.

Alte recomandari

Relaţia instituţională ANCS/UEFISCDI/Consilii consultative e o relaţie vie, dinamică. Ea trebuie revizuită şi clarificată periodic.

Un Consiliu consultativ dedicat Inovării, trebuie să fie dominat de profesionişti din zona privată; ori, specific acestora, este că întreprinderile în care activează îi implică în activităţile lor mai mult de 8 ore pe zi, iar timpul disponibil pentru consiliu va fi foarte limitat; de aceea consiliul va trebui să se ocupe de politici, mai mult de găsirea unor rezolvări de principiu ale problemelor şi mai puţin de detaliul execuţiei; dar şi pentru a face acest lucru, e necesară existenţa unui minim aparat de lucru cu care să lucreze strâns. Perechea Consiliu consultativ-UEFISCDI, în care ambele părţi sunt active, aşa cum s-a prefigurat până acum în relaţia CNDI-UEFISCDI, este clar o soluţie.

Este absolut necesară crearea unei strategii CDI prin care, pe de o parte, să se ia decizii, iar pe de altă parte, realizarea unui cadru de experimentare şi învăţare continuă vizavi de performanţa instrumentelor de finanţare publică în a rezolva problemele pe care le adresează.

O problemă cheie pentru România este focalizarea cercetării/inovării dinspre creare de cunoştinţe înspre inovare profitabilă, de creare de noi produse şi servicii cu succes în piaţă, acceptate şi utilizate de consumatori şi deci generatoare de profit. Conform studiilor recente (printre care cel al lui Abraham Garcia), marketingul e la rădăcina transformării inovării în invenţii profitabile, cu componentele sale cheie: managementul produselor şi managementul marketingului produselor. Prin urmare, existenţa unui rezervor de competenţe competitive internaţional în marketing este cheie pentru ca CDI să obţină efectele socio-economice scontate. Ori România are o mare penurie în acest domeniu. Comparativ cu rezervorul de cercetători performanţi, rezervorul de specialişti competitivi internaţional în marketing este mult mai mic decât necesarul. Aceasta este o barieră importantă pentru soluţionarea problemei menţionate. Pe de o parte, consiliile consultative trebuie să dezvolte instrumente care să ducă la crearea unui minim de capacităţi de marketing specializate pe CDI, iar pe de altă parte, strategia CDI care urmează să fie elaborată, trebuie să prevadă crearea unui cadru instituţional naţional de formare a acestor capacităţi la nivelul cerinţelor pieţei internaţionale de CDI începând cu învăţământul preuniversitar, continuând cu învăţământul universitar tehnic şi cu alte forme de formare specifice unei pieţe libere.

 

29  

COLEGIUL CONSULTATIV PENTRU

CERCETARE DEZVOLTARE ŞI INOVARE  

 

 

Colegiul Consultativ pentru Cercetare Dezvoltare şi Inovare (CCCDI), în actuala componenţă şi cu actualele atribuţii, funcţionează din octombrie 2011, în baza Ordinului de Ministru nr.5514/04.10.2011, cu misiunea generală de a asigura suport ştiinţific specializat în elaborarea politicilor şi strategiilor de susţinere a cercetării-dezvoltarii-inovarii la nivel naţional. Conform art. 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare, CCCDI coordonează ştiinţific evaluarea instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare. CCCDI nu are personalitate juridică, ci îndeplineşte funcţii de consiliere, supervizare şi evaluare, fără a avea o relaţie de subordonare funcţională faţă de autoritatea de cercetare.

CCCDI este organizat pe grupuri de lucru, prevăzute explicit în regulamentul de funcţionare. În funcţie de necesităţile şi urgenţele apărute pe parcurs, au fost revitalizate cele 10 comisii de specialitate cu atribuţia de evaluare a programelor nucleu şi comisia pentru manifestări ştiinţifice şi expoziţionale. În sarcina CCCDI revine de asemenea problema aprobării vizei ştiinţifice în spiritul Directivei Europene 2005/71/EC pentru instituţiile de cercetare-dezvoltare.

În raportul de evaluare la termen intermediar a Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional II sunt enumerate şi analizate cele 28 de misiuni ale CCCDI prevăzute în regulament, cu recomandarea ca acestea să fie reduse. În fapt, misiunile au fost activate în funcţie de urgenţe, solicitări şi capacitate, iar atenţia principală a fost îndreptată spre evaluarea activităţii de cercetare – dezvoltare şi inovare a institutelor naţionale de cercetare (INCD).

În desfăşurarea activităţii, Colegiul şi grupurile de lucru au folosit ca metode de comunicare platforma de tip forum pusă la dispoziţie de UEFISCDI, întâlniri de lucru la sediul ANCS şi poşta electronică.

Procesul de evaluare Evaluarea institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare (INCD) este o formă de estimare periodică a calităţii activităţii de cercetare prin comparare cu standarde iar atunci când echipa de experţi este internaţională, în mod inevitabil, comparaţia se face cu standarde internaţionale. Trebuie să observăm că evaluarea instituţională este substanţial diferită de evaluarea programelor/proiectelor de cercetare sau a competenţei cercetătorilor individuali.

Evaluarea instituţională efectuată în prezent de CCCDI este realizată în baza Ordonanţei Guvernului nr 6/2011, după metodologia descrisă de Hotărârea de Guvern 1062/2011. Reamintim că, în urmă cu 5 ani, a apărut HG 551/2007 (abrogat în prezent) care cuprindea norme pentru evaluarea instituţională a tuturor instituţiilor de cercetare (naţionale, ale Academiei Române, Universităţi, etc) în vederea acreditării/atestării acestora. O scurtă comparaţie între cele două norme de evaluare este interesantă şi utilă. Vechea procedură prevedea ca în baza unei autoevăluari să se acorde puncte pentru diferitele activităţi de cercetare/inovare, dar principala dificultate era normarea punctajului. Evaluarea prin HG 551 a beneficiat de un exerciţiu pilot efectuat pentru 9 instituţii de profil diferit, care a avut ca urmare separarea indicatorilor de performanţă în indicatori principali şi secundari.

A fost unanim recunoscut meritul că, pentru prima data, au fost indicate prin HG tipurile de activitate CDI care contează în evaluarea instituţională pe întreaga plajă, de la cercetarea fundamentală la inovare. De aceea, în prezent, la cea de a doua evaluare, nu se mai poate pretinde că indicatorii de performanţă nu sunt cunoscuţi, aşa cum s-a întâmplat cu cinci ani în urmă. Meritul principal al noii proceduri, constă în faptul că,

Misiunea CCCDI

Evaluarea institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare

30  

pe lângă autoevaluare, se solicită şi prezentarea unei strategii, urmate de vizita în instituţie a unei echipe internaţionale de experţi care acordă un calificativ. În cadrul vizitei, conducerea prezintă institutul şi strategia, iar în continuare responsabilii grupurilor de cercetare prezintă pe rând tematica, rezultatele, proiectele naţionale şi europene ale grupului, aspecte de management. O discuţie separată are loc cu tinerii cercetători şi se vizitează infrastructura de cercetare.

Echipa de experţi, dintre care minimum 3 persoane lucrează în instituţii din străinătate, este însoţită de un reprezentant al CCCDI şi unul al ANCS, care nu au dreptul să intervină decât la solicitare. Trebuie spus, şi aparent nu toată lumea este conştientă de acest fapt, că orice tentativă de prezentare supraevaluată a rezultatelor sau a importanţei tematicii de lucru este amendată de experţi, cunoscători ai stadiului domeniului la nivel internaţional.

Criteriile de evaluare pentru care se dau note sunt:

1. calitatea activităţii de cercetare - dezvoltare şi a rezultatelor; 2. calitatea resursei umane; 3. calitatea infrastructurii şi gradului de exploatare; 4. eficienţa managementului şi calitatea mediului de cercetare; 5. calitatea şi credibilitatea planului de dezvoltare instituţională

iar în funcţie de media notelor, se acordă calificativul. Considerăm că o pretenţie nerealistă a HG 1062/2011 este cea de acordare a unor note întregi pentru fiecare criteriu.

Experţii evaluatori Conform HG 1062/2011 criteriile de eligibilitate ale experţilor sunt foarte restrictive şi nu au legătură cu mult utilizatul indice Hirsch. Un expert trebuie să deţină două brevete recunoscute în ţări UECD sau să acumuleze 10 puncte AIS/SRI (scor relativ de influenţă al articolului) din lucrări ştiinţifice/tehnice publicate în reviste cu SRI mai mare decat 1 şi în care să fie autor principal (prin aceasta înţelegându-se prim autor sau autor corespondent). Notăm că pentru domeniul umanist contează de asemenea cărţile publicate aflate în biblioteci, dar acest criteriu este practic imposibil de verificat.

Pentru selecţia şi verificarea eligibilităţii evaluatorilor au fost folosite pe scară largă datele platformei ISI Web of Knowledge. Accesul sincopat la această platformă (de ex, la această dată accesul nu este posibil) a condus la dificultăţi mari şi întârzieri.

Presiunea timpului a fost deosebită pentru că HG 1062/2011, care cuprinde normele de evaluare, a apărut la mijlocul lunii noiembrie 2011, iar programul nucleu al institutelor de cercetare era suspendat de la 1 ianuarie 2012, fiind ulterior prelungit până la 1 iunie 2012. În acest răstimp, trebuiau evaluate 45 de institute naţionale de cercetare-dezvoltare.

La demararea activităţii, prima constatare a Grupului de Lucru-Evaluare a fost lipsa oricărei baze de date cu evaluatori care să satisfacă criteriile de eligibilitate (art. 9/HG1062/2011). În această situaţie, s-a plecat de la o listă pusă la dispoziţie de UEFISCDI care conţinea 89 de nume, dar care trebuia filtrată din nou, precum şi de la solicitarea adresată tuturor membrilor colegiului de a genera nume de experţi. De asemenea, Direcţia Generală Programe a ANCS ne-a indicat nume de evaluatori ai programelor europene pe care să le luăm în considerare. În felul acesta, pas cu pas, prin verificare individuală, avem în prezent o lista de cca 330 potenţiali evaluatori pentru cele 8 domenii de cercetare. Menţionăm că numărul experţilor contactaţi este mult mai mare, pentru că numai aproximativ o treime răspund scrisorii de invitaţie, iar răspunsul poate fi şi negativ. (de ex., a existat situaţia când la un set de 30 de invitaţii nu s-a primit niciun răspuns).

Deşi nu este prevăzut în norme şi există păreri că evaluarea instituţională, mai ales sub aspect managerial, poate fi făcută şi de evaluatori care nu sunt foarte apropiaţi specificului instituţiei evaluate, Grupul de Lucru – Evaluare a făcut eforturi ca membrii echipelor să aibă un profil profesional cât mai asemănător profilului institutului. Citind rapoartele finale, se poate vedea că acest lucru a fost reuşit până în prezent. În plus, am avut în vedere aspectul cheltuielilor, preferând evaluatori din Europa şi ţările învecinate, atunci când a fost posibil. Trebuie recunoscut însă că a aduce 5 experţi în acelaşi loc, în acelaşi moment, este o mare dificultate, existând destule cazuri în care unii experţi au devenit indisponibili cu câteva zile înaintea datei vizitei, când ceilalţi membrii ai echipei deţineau biletele de avion (cumparate pe banii proprii). În aceste momente, tot sistemul trebuie să găsească un înlocuitor care să vină la data deja fixată şi să se obţină în timp util aprobarea colegiului şi decizia Preşedintelui ANCS.

31  

Colaborarea cu ANCS CCCDI a lucrat în strânsă colaborare cu Unitatea Executivă pentru Certificare a ANCS condusă de D-na Director Rolanda Predescu. Transmiterea invitaţiei de participare la evaluarea instituţională în România (aşa numita scrisoare I), întocmirea listei potenţialilor evaluatori, contactarea echipelor aprobate (aşa numita scrisoare II) în vederea stabilirii datei vizitei pentru cei cinci evaluatori, transmiterea contractelor, participarea la vizită, deplasarea în ţară în cadrul vizitei, urmărirea rapoartelor şi deciziilor, au căzut în sarcina „monitorilor” evaluării. Aceste activităţi au suplimentat fişa sarcinilor de serviciu.

Distribuţia Institutelor Naţionale de Cercetare–Dezvoltare pe domenii Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare au fost distribuite pe următoarele domenii:

1. ştiinţele naturii (8 institute, 8 evaluate la această dată) 2. ştiinţele vieţii (4 institute, 4 evaluate) 3. medicină (2 institute, 0 evaluate) 4. informatică-comunicaţii (2 institute, 2 evaluate) 5. inginerie (16 institute, 6 evaluate) 6. ştiinţele pământului (3 institute, 3 evaluate) 7. agricultură, biotehnologie, alimentaţie (9 institute, 9 evaluate) 8. socio-umaniste (3 institute, 0 evaluate)

Total: 47 institute, 32 evaluate (68%)

Rapoartele finale, în care cel mai important capitol este cel de concluzii şi recomandări, trebuie aprobate/respinse prin vot de CCCDI, care transmite rezultatul conducerii ANCS, în vederea emiterii certificării ca institut de cercetare-inovare. Acesta este ultimul pas în procedura de evaluare. Trebuie spus că CCCDI nu poate schimba calificativul, deoarece nimeni nu se poate substitui echipei de experţi.

Aprobarea de către CCCDI are în vedere completitudinea raportului cu respectarea criteriilor şi a fişei de evaluare. Desigur că fiecare dintre noi are o scară proprie, subiectivă, de valori, pe care aşează institutele de cercetare şi aceasta poate să nu coincidă întotdeauna cu rezultatele evaluării internaţionale. Considerăm acest lucru ca fiind normal. Acceptăm critica faptului că până în prezent Colegiul nu a reuşit să discute în vederea aprobării decât aproximativ jumatate din totalul rapoartelor finale sosite, întârziind astfel încheierea dosarelor de evaluare. Rapoartele finale primite până în prezent sunt în numar de 28. Există în prezent echipe constituite şi aprobate de colegiu pentru alte câteva institute, dar contactarea şi transmiterea contractelor întârzie. Această amânare în fapt a evaluării instituţionale, care ar putea conduce la sincope de finanţare a unor institute naţionale în a doua parte a anului 2013, nu poate fi pusă în vina Colegiului Consultativ.

Imagine de ansamblu privind procesul de evaluare al INCD Evaluarea instituţională internaţională ridică fără îndoială vizibilitatea institutelor şi prestigiul lor intern şi internaţional. Unul dintre rezultatele neaşteptate a fost dorinţa (deja materializată) a unor experţi evaluatori de a colabora ştiinţific cu echipe din institutele vizitate. Aceasta indică, din nou, că evaluatorii au fost aleşi corect, pe profilul institutelor.

Meritul principal al auto-evaluării urmate de evaluare externă, la faţa locului, este obţinerea unor opinii nepărtinitoare asupra valabilităţii tematicii de cercetare şi a modului în care aceasta este abordată (mai concis: „Are we doing the right things"? şi „Are we doing the things right?"). Chiar dacă unele instituţii de cercetare pot fi refractare la o astfel de analiză, Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică trebuie să cunoască adevărata capacitate a unităţilor de cercetare pentru a decide, în cunoştinţă de cauză, atât politica, cât şi finanţarea ştiinţei.

Opinia CCCDI asupra evaluării instituţionale este că aceasta trebuie să continue, deoarece:

1. evaluarea conduce în final la creşterea prestigiului internaţional al institutelor certificate, în special datorită implicării în proces a experţilor străini;

2. clasificarea pe cele cinci niveluri este de natură să stimuleze creşterea eficienţei în managementul cercetării şi al excelenţei în activitatea CD în sine;

3. criteriile de calitate ridicate fac ca evaluarea să fie credibilă în comunitatea internaţională; 4. asigură o creştere a transparenţei finanţării de bază, tip nucleu.

32  

Problemele infrastructurii de cercetare sunt în atenţia unui grup de lucru dedicat. Activităţile demarate şi dezbaterile realizate în plen şi în Forum au vizat:

1. mai buna utilizare a infrastructurii de cercetare din România, recomandări pentru termenii de referinţă pentru înfiinţarea şi utilizarea Registrului Naţional al Infrastructurilor de Cercetare din România, recomandări de politici, instrumente şi indicatori pentru finanţarea construcţiei, operării şi decomisionării infrastructurilor de cercetare;

2. reactualizarea Raportului de strategie privind Infrastructurile de Cercetare din România (Roadmap-ul Naţional), criterii de evaluare şi prioritizare, proceduri, profilul experţilor, structura şi calendarul pentru realizarea raportului;

3. sprijin pentru implementarea proiectelor din lista ESFRI şi pentru aplicarea Regulamentului ERIC, recomandări privind lansarea apelului pentru expresii de interes de participare la unele infrastructuri de pe lista ESFRI (în special distribuite, de tip ERIC) criterii de eligibilitate şi structura aplicaţiei; activităţi ale CCCDI.

La iniţiativa şi prin determinarea D-lui Petre Frangopol şi a D-lui Alexandru Corlan a apărut în anul 2012 Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie - serie nouă, care este editată sub egida Colegiului Consultativ pentru Cercetare Dezvoltare Inovare prin intermediul grupului de lucru pentru comunicare şi vizibilitate. Revista a ajuns la al treilea număr, conţine contribuţii de mult interes pentru comunitatea noastră, dar încă nu este destul de cunoscută şi consultată. Recomandăm, de exemplu, articolul „Despre calitatea revistelor româneşti” autor B.Dumitrescu şi „Unele probleme ale cercetării aplicative în România", autori W.Kappel şi M.Ignat.

În perioada imediat următoare, problema de bază va fi elaborarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare-Inovare pentru perioada 2014-2020. Grupul de lucru-domenii prioritare şi specializare inteligentă este pregătit cu experţi şi tematici pentru a-şi putea exprima un punct de vedere când va fi solicitat.

Unii membri ai CCCDI au participat la discuţiile de concluzii asupra Raportului de evaluare la termen intermediar a Planului Naţional II şi considerăm că aceste concluzii trebuie avute în vedere la stabilirea liniilor directoare pentru PN-III. Aceste concluzii arată că sistemul de cercetare în România este de entropie ridicată din cauza complexităţii lui şi a ritmului rapid de schimbări.

Ne permitem unele puncte de vedere legate de elaborarea viitoarei strategii: considerăm că noua strategie a cercetării nu trebuie să fie exhaustivă, nu trebuie să copieze (intenţionat sau nu) strategii europene ca Horizon 2020 ci să urmeze capacităţile şi nevoile sistemului naţional prin ceea ce se numeşte astăzi „specializare inteligentă”. Există o experienţă acumulată recent prin proiecte sectoriale pentru evaluarea potenţialului românesc în diferite domenii (de exemplu, ESFRO - în domeniul fizicii) şi această experienţă nu trebuie irosită. Considerăm că noua strategie are obligaţia să asigure menţinerea poziţiilor câştigate în anumite domenii de cercetare, să valorifice, înainte de uzura lor morală, echipamentele achiziţionate în ultimii ani prin fonduri structurale sau programul Capacităţi, să identifice noi piloni ai cercetării-inovării la nivel naţional pe lângă cei recunoscuţi european (proiectul ELI-NP şi proiectul Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră). Aceşti piloni trebuie construiţi în jurul instituţiilor CDI care au demonstrat performanţă pe parcursul Planului Naţional II şi în principiu, trebuie distribuiţi regional.

Progresul pe care îl doreşte comunitatea noastră nu se poate realiza fără efort, paşi bine gândiţi şi bună credinţă.

Infrastructuri de cercetare

Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie

Acţiuni viitoare

  

UNITATEA EXECUTIVĂ PENTRU FINANŢAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR, A CERCETĂRII,

DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII

Fii inovativ

34  

Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) este o instituţie publică, o organizaţie tânără în structura actuală, operaţională din decembrie 2010, care îi permite să aibă flexibilitatea necesară unui răspuns rapid în îndeplinirea responsabilităţilor ce rezultă dintr-un mediu naţional şi internaţional extrem de dinamic.

Misiunea instituţiei constă în promovarea calităţii şi leadership-ului pentru învăţământul superior, cercetare, dezvoltare şi inovare.

UEFISCDI este şi actionează ca instituţie ce finanţează învăţământul superior, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, iar direcţiile principale de acţiune, conform atribuţiilor, sunt: (i) asigurarea suportului logistic, finaciar şi informaţional necesar consiliilor naţionale (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS); Consiliul Naţional pentru Dezvoltare şi Inovare (CNDI); Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS); Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS)) în îndeplinirea atribuţiilor lor; (ii) coordonarea programelor Idei, Capacităţi, Resurse Umane, Parteneriate în domenii prioritare, Inovare din Planului Naţional pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007–2013 (PNCDI II), sub îndrumarea ştiinţifică a consiliilor nationale; (iii) realizarea şi implementarea de proiecte de dezvoltare instituţională şi de sistem, referitoare atât la învăţământul superior, cât şi la cercetare, dezvoltare şi inovare.

Permanent, de la înfiinţare, instituţia a avut ca obiectiv intern dezvoltarea, astfel încât să devină o organizaţie ce oferă servicii publice la standard internaţional, cu un management eficient şi eficace, recunoscută ca performantă atât în ţară, cât şi în străinătate.

Pentru UEFISCDI ca organizaţie, excelenţa operaţională este o valoare cheie, care necesită un personal bine pregătit, capabil să asigure servicii de calitate şi să inoveze.

Instituţia este pragatită şi răspunde calitativ cerinţelor în creştere privind:

• Dinamica şi numărul competiţiilor de finanţare, inclusiv utilizarea expertizei internaţionale în evaluare;

În anii 2011 şi 2012 s-au organizat 21 de competiţii de proiecte în cadrul programelor de finanţare PNCDI II, coordonate de către agenţie.

Depunerea şi evaluarea propunerilor de proiecte, cât şi contractarea şi monitorizarea implementării proiectelor finanţate se realizează în cadrul platformei informatice UdiManager (www.uefiscdi-direct.ro).

Dezvoltarea UdiManager a început în luna mai 2011, este realizată in-house, fiind parte integrantă a proiectului UEFISCDI de dezvoltare a sistemului informaţional strategic al instituţiei. Platforma este de tip „one stop shop”, şi se constituie ca element important în diminuarea încărcării administrative în finanţarea publică a cercetării-dezvoltării. Platforma dezvoltată a fost utilizată atât pentru cele 21 de competiţii lansate pentru programe din PNCDI II, precum şi pentru alte competiţii (ex: recunoaşterea de către CNCS a editurilor, colecţiilor şi revistelor din domeniul ştiinţelor umaniste). Au fost depuse peste 16.000 de proiecte, evaluate prin contribuţia a peste 4.000 de experţi evaluatori. În UdiManager sunt deja înregistraţi peste 7.000 directori de proiect, mai mult de 1.000 persoane juridice ce au depus proiecte, peste 47.000 experţi evaluatori invitaţi şi peste 100 persoane din personalul administrativ şi de conducere program, platforma fiind în continuă dezvoltare.

• Nevoia de transparenţă la nivel naţional şi internaţional, cu impact asupra vizibilităţii internaţionale a resurselor existente în sistemul CDI, asupra participării internaţionale cât şi a internaţionalizării activităţilor de CDI;

• Colectarea şi furnizarea de date şi informaţii către public, convergent cu iniţiativele de „open government” cât şi pentru nevoia de a dezvolta politici de ştiinţă şi inovare bazate pe evidenţe;

Portalul UEFISCDI, www.uefiscdi.gov.ro, este o adevarată poartă/gateway ce asigură informaţii la zi despre: finanţările naţionale şi internaţionale şi apelurile active; doctorat şi doctoranzi în România; posturile/poziţiile în cercetare disponibile în România (EURAXESS); proiectele finanţate în cadrul tuturor programelor publice de finanţare a CDI, cât şi informaţii despre proiectele în care UEFISCDI ca organizaţie, este parteneră. Portalul are integrate facilităţi de traducere automată, astfel încât informaţia poate fi utilă unui public cât mai larg în spaţiul internaţional.

35  

Portalul “Doctoranzi in Romania” (www.doctoranzi-romania.ro) a fost lansat în martie 2011 şi este un instrument de comunicare ce oferă informaţii despre doctorat şi doctoranzi în România. Portalul pune la dispoziţie date statistice în timp real şi are facilităţi de căutare, care permit filtrarea rezultatelor după criterii precum numele conducătorului de doctorat, doctoranzilor, cuvinte cheie existente în temele de doctorat încarcate în platformă de către doctoranzii înregistraţi. În platformă sunt active: 55 conturi de Administrator Instituţional, ale Instituţiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), 204 conturi de Şcoli Doctorale, 3.164 conturi de conducători de doctorat şi 18.706 conturi de doctoranzi.

UEFISCDI asigură dezvoltarea Portalului EURAXESS România - Cercetători în Mişcare, portal lansat oficial, în martie 2010 (http://www.euraxess.ro/). EURAXESS este un portal european lansat de Comisia Europenă cu ajutorul ţărilor participante în cadrul programelor de cercetare din UE, pentru a veni în sprijinul cercetătorilor din toată lumea, oferind informaţii care vizează locuri de munca disponibile, granturi, informaţii utile cu privire la obţinerea vizei şi a permisului de muncă într-o ţară membră UE etc.

În portal sunt înscrişi peste 600 de cercetători români şi 212 organizaţii din România.

La nivelul Uniunii Europene numărul locurilor de muncă vacante şi a granturilor publicate în portal este de peste 4.500.

Portalul Brain-Romania (www.brainromania.ro) este portalul dedicat cercetătorilor români şi este de tip reţea socială. Portalul a fost creat în anul 2012, ca răspuns la solicitările participanţilor la conferinţele Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România, 2008, 2010 şi 2012 (www.diaspora-stiintifica.ro).

UEFISCDI şi Thomson Reuters au derulat voluntar, în anul 2011, un proiect prin care s-a „aliniat” nomenclatorul instituţiilor cu profil de cercetare din România, ce apar ca afiliere în articolele indexate WoK, pornind de la peste 45.000 de denumiri diferite. Lista poate fi gasită la www.anelis.ro, iar demersul este important, având impact asupra statisticilor ce se referă la publicarea în România.

• O mai bună comunicare a ştiinţei în societate, pentru a avea un public informat şi implicat;

UEFISCDI susţine prezentarea celor mai bune rezultate obţinute în proiectele finanţate, co-organizează evenimente de comunicarea ştiinţei (Paşaport pentru ştiinţă - Noaptea cercetătorilor 2010 şi 2012; vizita în România a membrilor asociaţiei europene a jurnaliştilor de ştiinţă 2012), realizarea unor filme ce prezintă istoria/realizările recente ştiinţifice şi tehnologice (film de prezentare utilizat la Conferinţa Ministerială EHEA şi Bologna Policy Forum 2012, cât şi la toate evenimentele internaţionale organizate de UEFISCDI).

36  

• Participarea activă la dezvoltarea, cât şi la integrarea bunei practici în managementul şi administrarea cerecetării, dezvoltării şi inovarii;

UEFISCDI a fost şi este prezentă în proiecte cu finanţare internaţională obţinută competitiv, proiecte ce au ca scop: (i) dezvoltarea ariei europene a cercetării şi organizarea de apeluri comune de proiecte între mai multe ţări în domenii de interes (peste 20 proiecte ERA-NET; ERA-NET PLUS); (ii) dezvoltarea unor teme de interes ca impactul socio-economic, foresight, managementul inovării; antreprenoriat; instrumente de finanţare a inovării, scenarii pentru ERA etc. (peste 10 proiecte de tip South East Europe, INTERREG IV, FP7, SEE-IFA Network); (iii) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării - proiecte strategice pentru învăţământul superior în cadrul cărora s-au realizat, printre altele, exerciţiul de evaluare a cercetării în universităţi, în 2011, cât şi pregătirea a peste 1.000 tineri cercetători în scrierea articolelor ştiinţifice. Informaţii complete despre proiecte pot fi găsite în paginile www.uefiscdi.gov.ro şi www.forhe.ro.

UEFISCDI a iniţiat crearea unor grupuri de lucru, cu participarea specialiştilor din instituţii publice şi private, pentru a fi discutate aspecte juridice şi financiare specifice implementării proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare, cât şi aplicării facilităţilor fiscale pentru cheltuileile cu cercetarea şi dezvoltarea efectuate de firme.

Proiectele în care UEFISCDI este partener, sunt proiecte puternic intensive în producere de cunoaştere. Peste 2.000 de experţi din ţară şi peste 450 experţi străini au contribuit la implementarea acestor proiecte ce au avut peste 50 parteneri instituţionali din Europa.

Citând pe Bill Gates („Noi supraestimăm întotdeauna schimbarea care va avea loc în următorii doi ani și subestimăm schimbările care vor avea loc în următorii zece....”, Road Ahead, 1996), UEFISCDI dezvoltă, prin proiecte, capacitatea de a aborda din prisma „inteligenţei strategice”, subiecte precum viitorul învăţământului superior sau viitorul cercetării, dezvoltării şi inovării, derulând exerciţii de foresight/forward looking pentru care sunt necesare noi metode şi metodologii specifice (www.fenriam.eu).

Prin activitatea curentă răspundem provocărilor schimbărilor pe termen scurt, iar prin participarea în proiecte exploratorii contribuim la crearea spaţiului de dialog necesar discuţiilor şi deciziilor legate de viitor. “Dialogurile de la Bucureşti” (www.forwiki.ro) este brand UEFISCDI.

Punerea în practică a principiilor ce guvernează instituţia se reflectă în modul de implementare a programelor de finanţare, astfel:

Programul IDEI Scop: Obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf, comparabile cu cele de nivel european, reflectate prin creşterea vizibilităţii şi recunoaşterea internaţională a cercetării româneşti.

În 2011 şi 2012 au fost lansate trei competiții, sub coordonarea științifică a CNCS, pentru Proiecte de Cercetare Exploratorie şi Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie.

• Proiecte de Cercetare Exploratorie – PCE 2011 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1559/SCOP.html

Scop: Susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice fundamentale, interdisciplinare şi/sau exploratorii din România.

Programul se adresează cercetătorilor cu performanţe demonstrate prin calitatea şi recunoaşterea internaţională a publicaţiilor ştiinţifice, inclusiv celor care activează în străinătate şi doresc să conducă proiecte de cercetare de înalt nivel ştiinţific în instituţii din România.

Bugetul alocat: 473.208.310 lei. Durata de implementare a proiectelor 2011 – 2015, maxim 36 luni. Bugetul maxim al unui proiect: 1.500.000 lei, respectiv 1.700.000 lei pentru proiecte a căror director provine din străinătate.

37  

Date statistice:

Domeniu Nr. proiecte depuse

Nr. proiecte eligibile

Numar proiecte finantate

Rata de succes

Buget contractat (2011-2015)

-lei- MATEMATICA SI INFORMATICA 109 97 43 44,33 52.290.184,00 CHIMIE 48 43 16 37,21 22.113.815,00 FIZICA 137 128 52 40,63 72.745.383,00 STIINTE INGINERESTI 109 81 30 37,04 40.635.187,50 STIINTA MATERIALELOR 164 149 54 36,24 79.467.856,50 STIINTELE PAMANTULUI 46 40 17 42,50 22.294.812,00 BIOLOGIE SI ECOLOGIE 108 87 31 35,63 43.890.790,00 MEDICINA 66 48 16 33,33 22.844.845,50 BIOTEHNOLOGII 47 34 13 38,24 18.701.115,00 STIINTE SOCIALE SI ECONOMICE 130 81 30 37,04 38.931.936,40 STIINTE UMANISTE 90 66 48 72,73 57.789.859,29 TOTAL 1054 854 350 471.705.784,19

Lista proiectelor contractate: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2684/Proiecte-propuse-la-finantare--PCE.html

44.33%

37.21%

40.63%

37.04%

36.24%

42.50%

35.63%

33.33%

38.24%

37.04%

72.73%

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

Rata de succes pe domenii

• Proiecte de Cercetare Exploratorie – PCE 2012 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1559/SCOP.html

Domeniu Nr. proiecte depuse

Nr. proiecte eligibile

MATEMATICA SI INFORMATICA 67 64 CHIMIE 52 50 FIZICA 68 61 STIINTE INGINERESTI 79 74 STIINTA MATERIALELOR 72 70 STIINTELE PAMANTULUI 24 24 BIOLOGIE SI ECOLOGIE 70 61 MEDICINA 60 52 BIOTEHNOLOGII 24 23 STIINTE SOCIALE SI ECONOMICE 60 50 STIINTE UMANISTE 83 78

TOTAL 659 607

Competiția PCE 2012 a fost lansată în luna februarie. Bugetul alocat: 400.0000.000 lei. Durata de implementare a proiectelor 2012-2015. Au fost depuse 659 aplicații, dintre care 46 au fost declarate neeligibile în urma verificării standardelor minimale de eligibilitate ale directorului de proiect şi 6 au fost retrase din competiție. Pentru evaluarea individuală, on-line, au fost utilizați 1405 experţi (1.301 experți străini și 104 experți activi în România). Pentru ierarhizarea finală a proiectelor s-au organizat, la Bucureşti, 11 întălniri de panel, la care au participat 158 de raportori din străinătate.

Rezultatele preliminare pot fi accesate la: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2966/Procesul-de-evaluare.html

38  

• Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie – PCCE 2011 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1560/SCOP.html

Scop: Susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice fundamentale, multidisciplinare şi interdisciplinare din România.

În cadrul acestui program, mai multe echipe de cercetare din aceeaşi instituţie sau din instituţii diferite colaborează pentru dezvoltarea unor direcţii complexe de cercetare. Programul se adresează cercetătorilor cu experienţă şi performanţe ştiinţifice deosebite, demonstrate prin originalitate şi impact internaţional major al publicaţiilor ştiinţifice, personalităţi recunoscute ca lideri în domeniul de cercetare. Programul se adresează inclusiv cercetătorilor din străinătate.

Bugetul alocat: 71.500.000 lei. Durată de implementare a proiectelor 2011-2015, maxim 36 de luni. Bugetul maxim al unui proiect: 7.000.000 lei.

Date statistice:

Nr. proiecte depuse Nr. proiecte eligibile Nr. proiecte acceptate la finanţare Numar contracte încheiate

Buget contractat (2012-2015)

-lei-73 56 13 12 71.500.000

La evaluare au contribuit 104 experţi, dintre care 2 experţi activi din România.

Lista proiectelor contractate:

Nr Crt Domeniu Nume

Director Prenume Director Instituţie Titlu Buget total

contractat (lei)

1 Matematică şi Informatică Tudor Ciprian Academia de Studii

Economice Bucuresti Stochastic Analysis and Parameter Estimation in systems with memory 3,276,523

2 Ştiinţa inginereşti Veca Lucia

Monica IMT- Bucureşti Carbon quantum dots: exploring a new concept for next generation optoelectronic 4,792,694

3 Ştiinţe inginereşti Gheorghiu Eugen Centrul Internaţional

de Biodinamică

Electro-Plasmonics for the analysis of the dynamics of cellular processes and biomolecular interactions - BioScope

6,982,945

4 Ştiinţa materialelor Andruh Marius Universitatea din

Bucureşti

Design of organic spacers for constructing metal-organic frameworks (mofs) – towards a better control of the porous architecture and active catalytic sites

7,000,000

5 Ştiinţa materialelor Pintilie Lucian INCDFM - Bucureşti Effect of interfaces on charge transport in

ferroic/multiferroic heterostructures 7,000,000

6 Ştiinţele pâmântului Aristita Busuioc

Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti

Changes in Climate Extremes and Associated Impact in Hydrological Events in Romania

5,996,958

7 Biologie şi Ecologie Luchian Tudor Universitatea

Alexandru Ioan Cuza Ion sensing and separation through modified cyclic peptides, cyclodextrins and protein 7,000,000

8 Biologie şi Ecologie Ciubotaru Mihai Institutul de Biochimie

al Academiei Române V(D)J recombination targeted in cis by transcription induced DNA supercoiling. 5,788,200

9 Biologie şi Ecologie Soficaru Andrei

Dorian

Institutul de Antropologie Francisc Rainer

Revealing bucharest’s past: an integrative study of ancient dna and osteoarchaeological data of late medieval populations

4,192,101

10 Medicină Simionescu Dan Teodor

Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu Mureş

Stem cell seeded collagen scaffolds for heart valve replacement 6,386,386

11 Ştiinţele vieţii aplicate şi Biotehnologii

Pinteala Mariana Institutul de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi

Biologically inspired systems for engineered structural and functional entities 6,999,150

12 Ştiinţa sociale şi economice

MacLeod Colin Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj - Napoca

Genetic and environmental factors in emotion regulation development during adolescence: implications for anxiety disorders and depression

6,085,043

Lista proiectelor contractate: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/3045/ContractareDecontare.html

• Workshop-uri exploratorii – WE 2011 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1561/SCOP.html

Scop: Inițierea de colaborări științifice între cercetători români și străini, în vederea abordării și promovării unor direcții noi de cercetare și implicarea studenților, doctoranzilor și tinerilor cercetători în activități științifice de actualitate pe plan internațional.

39  

Bugetul alocat: 3.000.000 lei. Durata unui workshop 1-3 zile. Bugetul maxim al unui proiect: 30.000 lei.

Date statistice:

Domeniu Nr. aplicații depuse

Nr. aplicatii acceptate la finanțare

Nr . aplicații contractate

Valoare contractată 2011 (lei)

Valoare decontată 2011 (lei)

MATEMATICA SI INFORMATICA 1 1 1 11.050,00 10.129,40 CHIMIE 1 1 1 29.050,00 23.073,28 FIZICA 1 1 - - - STIINTE INGINERESTI 5 4 3 89.095,00 78.201,79 STIINTA MATERIALELOR - - - - - STIINTELE PAMANTULUI 3 3 3 80.000,00 72.656,00 BIOLOGIE SI ECOLOGIE 2 2 2 57.375,00 41.992,92 MEDICINA 20 14 11 261.895,00 215.598,54 BIOTEHNOLOGII 1 - - - - STIINTE SOCIALE SI 9 8 7 177.858,00 133.134,21 STIINTE UMANISTE 12 10 10 220.598,00 150.349,89

TOTAL 55 44 38 926.921 725.136,03 Lista proiectelor contractate: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2610/Procesul-de-evaluare-2011.html

• Workshop-uri exploratorii – WE 2012 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1561/SCOP.html

Bugetul alocat: 3.500.000 lei. Durata unui worshop 1-3 zile. Bugetul maxim al unui proiect: 30.000 lei. Au fost depuse 210 aplicații până la sfarșitul lunii octombrie, dintre care 29 pentru WE programate în anul 2013.

Date statistice:

Domeniu Nr. aplicații depuse

Nr. aplicații acceptate la finantare

Nr . aplicații in evaluare

Valoare aprobată (lei)

MATEMATICA SI INFORMATICA 18 11 3 303,539.00 CHIMIE 4 1 2 29,500.00 FIZICA 9 7 2 210,000.00 STIINTE INGINERESTI 22 17 1 458,936.00 STIINTA MATERIALELOR 2 1 - 29,650.00 STIINTELE PAMANTULUI 7 5 1 140,570.00 BIOLOGIE SI ECOLOGIE 22 12 8 321,490.00 MEDICINA 41 17 14 469,769.00 BIOTEHNOLOGII 6 2 1 60,000.00 STIINTE SOCIALE SI ECONOMICE 48 25 12 637,886.00 STIINTE UMANISTE 31 20 9 567,046.84

TOTAL 210 118 53 3,228,386.84 Lista proiectelor contractate: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2995/Procesul-de-evaluare-2012.html În perioada 25-28 septembrie 2012 s-a organizat conferința "Diaspora în Cercetarea Științifică și Învățământul Superior din România", Diaspora 2012 – Seminţe de viitor.

Pe 26 si 27 septembrie s-au organizat 29 de workshop-uri exploratorii, la care au participat 1040 de cercetători, dintre care 220 din diaspora, din 28 ţări. Scopul organizării acestor workshop-uri a fost acela de a crea premisele realizării unor colaborări internaționale inter - și trans - disciplinare de anvergură și de a contribui la creșterea vizibilității și impactului internațional al rezultatelor științifice românești. Au fost puse în discuție instrumentele de finanțare a acestor colaborări, atât cu resurse din România cât și din spațiul internațional (www.diaspora-stiintifica.ro)

40  

• Şcoli de studii avansate – SSA 2011 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2597/SCOP.html

Scop: Abordarea unor teme de cercetare exploratorie/subiecte clar definite, care se încadrează într-una din priorităţile susţinute prin Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013 şi raportarea de noi progrese referitoare la aceste teme/subiecte, neexpuse încă la nivel de curs universitar.

Bugetul alocat: 1.650.000 lei. Durata unui proiect: maxim 15 zile. Bugetul maxim al unui proiect: 82.000 lei.

Date statistice:

Domeniu Nr. aplicații depuse

Nr. aplicații acceptate la finanțare

Nr. aplicații contractate

Valoare contractată 2011 (lei)

Valoare decontată 2011 (lei)

MATEMATICA SI INFORMATICA 1 1 1 82.000,00 61.158,52 CHIMIE 1 1 1 34.665,00 6.127,63 FIZICA 1 1 1 82.000,00 82.000,00 STIINTE INGINERESTI 2 1 1 81.000,00 26.617,76 STIINTA MATERIALELOR - - - - - STIINTELE PAMANTULUI - - - - - BIOLOGIE SI ECOLOGIE - - - - - MEDICINA 6 4 4 233.843,00 222.429,37 BIOTEHNOLOGII - - - - - STIINTE SOCIALE SI ECONOMICE 2 2 2 154.560,00 120.695,42 STIINTE UMANISTE 1 - - - -

TOTAL 14 10 10 668.068 519.028,70 Lista proiectelor contractate: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2611/Procesul-de-evaluare-2011.html

• Şcoli de studii avansate – SSA 2012 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2597/SCOP.html

Bugetul alocat: 4.000.000 lei. Durata unui proiect: maxim 15 zile. Bugetul maxim al unui proiect: 82.000 lei. S-au depus 45 de aplicaţii până la sfârşitul lunii octombrie, dintre care 28 sunt acceptate la finanţare (6 pentru anul 2013).

Date statistice:

Domeniu Nr. aplicații depuse

Nr. aplicatii acceptate la finanțare

Nr . aplicații in evaluare

Valoare aprobată (lei)

MATEMATICA SI INFORMATICA 4 4 - 292.540 CHIMIE 1 1 - 82.000 FIZICA 3 2 - 147.000 STIINTE INGINERESTI 6 4 1 313.750 STIINTA MATERIALELOR 1 1 - 82.000 STIINTELE PAMANTULUI 1 - - - BIOLOGIE SI ECOLOGIE 6 5 1 332.431 MEDICINA 4 2 2 164.000 BIOTEHNOLOGII 1 1 - 50000 STIINTE SOCIALE SI ECONOMICE 14 5 7 271.441 STIINTE UMANISTE 4 3 1 185545

TOTAL 45 28 12 1.920.707 Lista proiectelor contractate: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2997/Procesul-de-evaluare-2012.html

41  

Distribuţia experţilor evaluatori utilizaţi în procesul de evaluare pentru competiţiile 2011-2012, Programele IDEI şi RESURSE UMANE. Programul CAPACITĂŢI Scop: Dezvoltarea capacității naționale de cercetare și integrarea sistemului CDI din România în mediul științific internațional. Programul susține proiecte care se adresează domeniilor prioritare prevăzute în Strategia Națională de CDI pentru perioada 2007-2013.

Instrumente de finanțare:

• Programele de cooperare bilaterală http://uefiscdi.gov.ro/articole/2980/Proiecte-de-cooperare-bilaterala.html

Scop: Asigură dezvoltarea colaborării științifice și tehnice între echipe de cercetare de excelenţă din România și țările cu care există acorduri de cooperare bilaterală, prin schimburi științifice și tehnologice.

În anul 2011 au fost depuse 312 propuneri de proiecte, dintre care 82 au fost acceptate la finanțare. Bugetul total al acestora pentru întreaga perioadă de implementare este de 2.573.808 lei. Durata maximă de implementare a unui proiect este de doi ani. Pentru anul 2012 au fost depuse 259 propuneri de proiecte care se află în procesul de evaluare.

Țările cu care România are Acorduri de cooperare bilaterală:

42  

• Programul Cadru 7 http://uefiscdi.gov.ro/articole/3031/Proiecte-de-co-finantare-a-participarii-Romaniei-la-PC-7.html

Scop: Susținerea participării organizațiilor CDI din România în proiecte finanţate prin Programul Cadru de Cercetare al Comisiei Europene - FP 7.

Prin acest instrument se asigură finanţarea necesară acoperirii, până la nivel maxim, a cotei de participare ce revine partenerului român în proiect.

Solicitarea finanţării se poate face oricând pe parcursul anului. Începând cu anul 2011 au fost acceptate la finanțare 83 de proiecte în implementare pentru perioada 2011-2015, cu un buget total solicitat de 19.754.745 lei.

Primele 3 instituții în funcție de numărul proiectelor acceptate la finanțare și buget sunt:

Nr. Crt. Denumire instituție Nr. proiecte finanțate Buget (lei)

1 Universitatea din Bucuresti 8 1.772.629

2 INCD pentru Microtehnologie IMT - Bucuresti 4 1.072.243

3 INCD GeoEcoMar 4 718.371

• Proiecte ERC-like http://uefiscdi.gov.ro/articole/3005/Proiecte-ERC-like.html

Scop: Susținerea cercetătorilor români cu rezultate excelente obținute în competițiile organizate de European Research Council (ERC), în vederea implementării proiectelor lor în România.

Sunt finanțate două tipuri de proiecte:

– Proiecte tip 1 – „Grant Suport” („Bridge Grant”) - proiecte care au obținut cel puțin punctajul pragului de calitate impus necesar trecerii în etapa II de evaluare, atât pentru Principal Investigator cât și pentru Research Project.

Lista proiectelor acceptate la finanțare, cu buget total de 12.790.966 lei:

Nr. Crt

Director Proiect Titlu proiect Instituţie Nume Prenume

1 Barbu Viorel Metode interconectate in analiza ecuatiilor cu derivate partiale deterministe si stochastice

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

2 Cormos Calin-Cristian

Sisteme inovative pentru captarea dioxidului de carbon aplicabile proceselor de conversie a energiei

Universitatea "Babes Bolyai"

3 Van Staden

Raluca-Ioana

Stochastic Approach of Early Diagnosis of Cancer INCD pentru Electrochimie si Materie Condensata Timisoara

4 Spineanu Florin Dincolo de reprezentarea curenta a organizarii spontane in fluide si plasma: o abordare bazata pe teorie de camp

INCD pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei

5 Corbea-Hoisie

Andrei Impulsul Iluminismului in unele traduceri romanesti din secolul al XVIII-lea

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

6 Georgescu Adriana Microparticulele plachetare circulante si celulele endoteliale progenitoare in ateroscleroza vasculara: noi implicatii patofiziologice si terapeutice

Institutul de Biologie si Patologie Celulara "Nicolae Simionescu"

7 Saftoiu Adrian Real-time Evaluation of Treatment Effects in Advanced ColorecTal Carcinoma- REACT

Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova

8 Coman Simona-Margareta

Noi sisteme catalitice heterogene bazate pe lichide ionice si organocatalizatori pentru epoxidarile asimetrice

Universitatea din Bucuresti

9 Gaspar Szilveszter Monitorizarea spatiului extracelular cu nanomotoare catalitice- EXTRACELL

Centrul International de Biodinamica

Lista proiectelor contractate: http://uefiscdi.gov.ro/articole/3005/Proiecte-ERC-like.html – Proiecte tip 2 – „Grant de excelenta” („Excellence Grant”) - proiecte care în etapa II de evaluare la

ERC au obținut un punctaj corespunzător calificativului excepțional, dar care datorită limitării bugetului ERC nu au primit finanțare.

La acest tip de proiecte a fost depus și acceptat la finanțare proiectul cu titlul „Modele Structurate pentru Recunoașterea Vizuală pe Scară Largă – STRUCTVIS”, director de proiect Prof. Dr. Cristian Sminchisescu de la Institutul de Matematică "Simion Stoilow" al Academiei Române. Bugetul alocat proiectului este de 6.858.755 lei, pentru perioada 2012-2015. Este de menţionat că directorul de proiect a fost beneficiarul unui Proiect Complex de Reintegrare a Cercetătorilor, 36 de luni în perioada 2009-2012 (http://www.imar.ro/clvp)

43  

Directorul de proiect consideră că "programul de cercetare pe care îl propunem are potențialul de a furniza baza pentru dezvoltări tehnologice în domenii conexe precum supravegherea vizuală, industria de divertisment, sistemele de navigație sau fabricație automatizată. Metodele scalabile de vedere artificială vor putea să fie integrate în sisteme robotice autonome, care pot înțelege ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător și pot interacționa cu acesta."

(st) Un sistem robotic poate folosi informațiile pentru a înțelege unde se află și a interacționa adecvat cu mediul (dr) Sistemul va fi capabil să identifice automat, în imagini, persoane, interacțiuni și obiecte folosite de acestea, de exemplu mese sau scaune (fiecare clasa de obiecte este colorată diferit în ultima imagine

Programul RESURSE UMANE Scop: Creşterea numărului de cercetători, îmbunătățirea performanţelor profesionale ale acestora, atragerea în România a cercetătorilor din afara granițelor țării, precum și creșterea atractivității carierei în cercetare. În perioada 2011-2012 au fost lansate competiții, sub coordonarea științifică a CNCS, pentru următoarele instrumente de finanţare:

• Premierea rezultatelor în cercetare - Tip ARTICOL http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1722/Articole.html

Scop: Creşterea calităţii, a impactului şi a vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti prin recunoaşterea şi recompensarea rezultatelor semnificative publicate în reviste de prestigiu din fluxul ştiinţific principal internaţional.

În anul 2011 au fost premiate 1522 articole. Bugetul total: 4.492.000 lei. În anul 2012, până la sfârșitul lunii octombrie, au fost premiate 988 articole. Buget total: 2.957.450 lei.

0

100

200

300

400

500

600

700

Numar lucrari premiate / domenii / ani

2007*

2008*

2009**

2010**

2011***

2012***

* tip finantare 1 (revista ISI) http://www.uefiscdi.gov.ro/UserFiles/File/PHR/PREMIEREA%20REZULTATELOR%20IN%20CERCETARE_prezentare.pdf ** tip de finantare 2 (revista ISI cu factor de impact) http://www.uefiscdi.gov.ro/UserFiles/File/PHR/PREMIEREA%20REZULTATELOR%20IN%20CERCETARE_prezentare.pdf *** tip de finantare 3 (revista ISI cu scor de influenta) http://www.uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/PREMIERE_ARTICOLE/ARTICOLE%202010/Prezentare_ISI_2010b(1).pdf

44  

4886

6451

7516

8229 7796

5051

4091

5417

64746976 6885

4449

1583

3109 2883

2157

1522988

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 *

Nr. lucrari publicate inreviste indexate ISI

Nr. Lucari publicate dincategorii eligibile

Nr. lucrari premiate

Lucrările premiate se găsesc în platforma ISI-Web of Knowledge (WOK). Sunt eligibile pentru premiere categoriile de lucrări: article, proceedings paper şi review. Conform ultimei ediţii WOK, din 2012, toate lucrările din categoria proceedings paper publicate în reviste indexate ISI se regăsesc și în categoria article.

Situaţia tipurilor de lucrări ştiinţifice publicate de autori români din România, în reviste indexate ISI, în perioada 2007-2012:

Criteriu 2007 2008 2009 2010 2011 2012*

Total lucrari publicate in reviste indexate ISI, din care: 4886 6415 7516 8229 7796 5051

Lucrari din categorii eligibile: 4091 5417 6474 6976 6885 4449 Article 4024 5313 6328 6845 6727 4344 Proceedings paper** 877 805 486 462 337 90 Review 67 104 146 131 158 105 Lucrari din categorii neeligibile

795 998 1042 1253 911 602

Meeting abstract 696 843 869 1024 702 442

Book review 20 44 45 80 60 48

Editorial material 43 60 63 87 93 70

Record review

Letter 21 26 29 24 33 19

Bibliographical item 6 11 11 16 8 6

Correction 9 13 15 16 11 11

Reprint 1 1 1

Bibliography

News item 9 2 6

Poetry 3 4

Book chapter 1 (editorial material)

Criteriu 2007 2008 2009 2010 2011 2012*

Nr. reviste româneşti ISI 11 54 59 59 59 61 * situatie până la data de 24 octombrie 2012 * *lucrări cu încadrare dublă (article-proceedings paper ) conform cu ultima ediţie a WOK

45  

Situaţia celor mai citate lucrări ştiinţifice publicate de autori români din România, în reviste indexate ISI, în perioada 2007-2012:

An Nr. lucrări

publicate în reviste indexate ISI

Nr. citări Nr. lucrări citate Pondere Topul celor mai citate 3 articole

(nr. Citări) Indice Hirsch asociat*

2012 4961 1451 594 11,97% 108 52 31 12 2011 7765 8683 2693 34,68% 108 93 76 28 2010 8229 16580 3887 47,24% 195 148 125 35 2009 7516 21721 3978 52,93% 430 241 159 37 2008 6408 27055 3718 58,02% 612 534 431 49 2007 4886 27209 3114 63,73% 772 582 413 47

* “Indicele Hirsch asociat” este propunerea Biroul de scientometrie din cadrul UEFISCDI şi constă în extinderea aplicării indicelui Hirsch de la nivelul unui cercetător la toate lucrările publicate de autori din România, în fiecare an din perioada 2007-2012.

• Proiecte de cercetare postdoctorală – PD 2011 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1967/Proiecte-de-cercetare-postdoctorala--tip-PD.html

Scop: Sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în ştiinţe, cu rezultate de excepţie, care doresc să îşi dezvolte o carieră profesională independentă de cercetare în instituţii de cercetare din România, în vederea stimulării excelenţei ştiinţifice în cercetarea românească.

Programul se adresează inclusiv celor care activează în străinătate şi doresc să conducă proiecte de cercetare.

Bugetul alocat: 32.053.129 lei. Durată de implementare a proiectelor 2011-2013, maxim 24 de luni. Bugetul maxim al unui proiect: 300.000 lei.

Date statistice:

Domeniu Nr. proiecte depuse

Nr. proiecte eligibile

Numar proiecte finanţate

Rata de succes

Buget contractat (2011-2013)

-lei- MATEMATICA SI INFORMATICA 24 21 4 19,05 1.161.900,00 CHIMIE 15 14 7 50,00 2.093.000,00 FIZICA 21 17 7 41,18 1.999.200,00 STIINTE INGINERESTI 21 15 5 33,33 1.432.060,00 STIINTA MATERIALELOR 46 36 21 58,33 5.770.663,00 STIINTELE PAMANTULUI 13 11 4 36,36 1.179.850,00 BIOLOGIE SI ECOLOGIE 33 26 12 46,15 3.398.410,99 MEDICINA 16 12 1 8,33 300.000,00 BIOTEHNOLOGII 14 11 2 18,18 600.000,00 STIINTE SOCIALE SI 38 31 18 58,06 4.898.209,00 STIINTE UMANISTE 40 34 26 76,47 6.517.474,50 281 228 107 29.350.767,49

Lista proiectelor contractate: http://uefiscdi.gov.ro/articole/2686/Proiecte-propuse-la-finantare--PD.html

19.05%

50.00% 41.18%

33.33%

58.33%

36.36%46.15%

8.33%18.18%

58.06%

76.47%

0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.0090.00

Rata de succes pe domenii

46  

• Proiecte de cercetare postdoctorală – PD 2012 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1967/Proiecte-de-cercetare-postdoctorala--tip-PD.html

Domeniu Nr. proiecte depuse

Nr. proiecte eligibile

MATEMATICA SI INFORMATICA 51 50 CHIMIE 50 48 FIZICA 35 34 STIINTE INGINERESTI 50 49 STIINTA MATERIALELOR 79 76 STIINTELE PAMANTULUI 32 31 BIOLOGIE SI ECOLOGIE 48 48 MEDICINA 32 29 STIINTELE VIETII APLICATE SI BIOTEHNOLOGII 44 40 STIINTE SOCIALE 98 95 STIINTE UMANISTE 132 125

TOTAL 651 625

Competiția PD 2012 a fost lansată în luna februarie. Bugetul alocat: 50.0000.000 lei. Durata de implementare a proiectelor 2012-2014. Au fost depuse 651 aplicații, dintre care 26 au fost declarate neeligibile în urma verificării standardelor minimale de eligibilitate ale mentorului.

Rezultatele preliminare pot fi accesate la: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2971/Procesul-de-evaluare.html

• Proiecte de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare independente – TE 2011 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1966/Proiecte-de-cercetare-pentru-stimularea-constituirii-de-tinere-echipe-de-cercetare-independente--ti.html

Scop: Sprijinirea tinerilor cercetători, doctori în ştiinţe, aflaţi în stadiul de formare sau consolidare a unei echipe de cercetare, având un program de cercetare independent, pentru obţinerea de rezultate semnificative.

Programul se adresează inclusiv celor care activează în străinătate şi doresc să conducă proiecte de cercetare în instituţii din România.

Bugetul alocat: 87.693.574 lei. Durată de implementare a proiectelor 2011-2014, maxim 36 de luni. Bugetul maxim al unui proiect: 750.000 lei, respectiv 920.000 lei pentru proiecte al căror director provine din străinatate.

Date statistice:

Domeniu Nr. proiecte depuse

Nr. proiecte eligibile

Numar proiecte finantate

Rata de succes

Buget contractat (2011-2015)

MATEMATICA SI INFORMATICA 40 37 18 48,65 12.918.604,00 CHIMIE 15 15 8 53,33 5.725.615,00 FIZICA 31 27 11 40,74 8.919.055,00 STIINTE INGINERESTI 23 18 8 44,44 6.505.449,00 STIINTA MATERIALELOR 51 42 20 47,62 15.323.055,00 STIINTELE PAMANTULUI 13 11 8 72,73 6.088.707,60 BIOLOGIE SI ECOLOGIE 18 13 7 53,85 5.055.100,00 MEDICINA 14 10 6 60,00 4.551.400,00 BIOTEHNOLOGII 19 13 5 38,46 4.049.750,00 STIINTE SOCIALE SI ECONOMICE 50 31 13 41,94 8.693.377,00 STIINTE UMANISTE 26 20 14 70,00 8.360.860,00

TOTAL 300 237 118 86.190.972,60 Lista proiectelor contractate: http://uefiscdi.gov.ro/articole/2685/Proiecte-propuse-la-finantare--TE.html

 

 

 

 

47  

48.65%53.33%

40.74%

44.44%47.62%

72.73%

53.85%

60%

38.46%41.94%

70%

0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.0070.0080.00

Rata de succes pe domenii

 

• Proiecte de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare independente – TE 2012 http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/1966/Proiecte-de-cercetare-pentru-stimularea-constituirii-de-tinere-echipe-de-cercetare-independente--ti.html

Domeniu Nr. proiecte depuse Nr. proiecte eligibile MATEMATICA INFORMATICA 40 39 CHIMIE 43 42 FIZICA 38 38 STIINTE INGINERESTI 52 48 STIINTA MATERIALELOR 61 59 STIINTELE PAMANTULUI 18 17 BIOLOGIE 50 47 MEDICINA 26 22 BIOTEHNOLOGII 30 30 STIINTE SOCIALE 54 44 STIINTE UMANISTE 73 63 TOTAL 485 449

Competiția 2012 TE a fost lansată în luna februarie. Bugetul alocat: 75.0000.000 lei. Durata de implementare proiectelor 2012-2015. Au fost depuse 485 aplicații dintre care 35 au fost declarate neeligibile în urma verificării standardelor minimale de eligibilitate ale directorului de proiect, iar 1 proiect a fost retras din competiție.

Rezultatele preliminare pot fi accesate la: http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2972/Procesul-de-Evaluare.html

Programul PARTENERIATE în domenii prioritare Scop: Crearea condiţiilor pentru o mai bună colaborare între diferitele entităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, agenţi economici şi/sau unităţi ale administraţiei publice, în vederea soluţionarii problemelor identificate.

Direcţii de cercetare: - D1 – Tehnologia informaţiei si comunicaţii; - D2 – Energie; - D3 – Mediu; - D4 – Sănătate; - D5 – Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară; - D6 – Biotehnologii; - D7 – Materiale, procese şi produse inovative; - D8 – Spaţiu şi securitate; - D9 – Cercetare socio-economică şi umanistă.

În anul 2011 a fost lansată, sub coordonarea ştiinţifică a CNDI, competiţia pentru Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă.

48  

• Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă – PCCA 2011 http://uefiscdi.gov.ro/articole/2992/Proiecte-colaborative-de-cercetare-aplicativa.html

Scop: Susţinerea şi promovarea cercetării aplicative, în domenii prioritare, inter- şi transdiciplinare, relevante pentru creşterea competitivităţii în cercetare-dezvoltare şi inovare(CDI) la nivel naţional, şi în acord cu economia mondială bazată pe cunoaştere.

Sunt finanţate proiecte de cercetare experimentală şi dezvoltare tehnologică, realizate în parteneriat şi concretizate prin realizarea de produse, tehnologii şi servicii inovative, menite să rezolve şi să implementeze soluţii la probleme complexe socio-economice de prioritate naţională şi actualitate internaţională.

Tipuri de proiecte:

PCCA 2011 - Tip 1 – structura parteneriatului: pentru acest tip de proiecte nu este obligatorie participarea unei întreprinderi, iar finantarea de la bugetul de stat poate fi 100% din valoarea proiectului. Bugetul maxim al unui proiect: 2.000.000 lei. Bugetul alocat: 135.051.372 lei.

PCCA 2011 - Tip 2 – structura parteneriatului: pentru acest tip de proiecte este obligatorie participarea a cel puţin unei întreprinderi. Suma cofinanţărilor întreprinderilor trebuie să fie de minim 7,5% din valoarea proiectului (valoarea proiectului = finanţarea de la bugetul de stat plus cofinanţarea proprie) dacă întreprinderea/întreprinderile participante sunt întreprinderi mici şi mijlocii şi de minim 15% în cazul în care unul din parteneri este o întreprindere mare, cu respectarea prevederilor schemei de ajutor de stat. Bugetul maxim al unui proiect: 3.000.000 lei. Bugetul alocat: 417.555.201 lei.

Pentru evaluarea individuală, on-line, au fost utilizați 1639 experţi străini şi 126 experţi activi în România.

Date statistice:

Domeniu

Numar proiecte depuse

Numar proiecte eligibile

Rata de succes %

Numar proiecte acceptate la

finanţare Buget alocat pe direcţii de cercetare

T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 T1 T2 D1 48 138 48 135 14,89 13,53 7 18 13.710.000,00 48.724.083,00 D2 16 144 16 143 12,5 12,76 2 18 4.000.000,00 44.480.743,00 D3 62 176 57 169 14,03 13,33 8 22 15.704.030,00 56.996.590,00 D4 76 74 75 72 14,86 13,88 11 10 21.740.323,00 28.229.900,00 D5 59 145 59 142 15,51 12,05 9 17 17.376.258,00 39.324.684,00 D6 42 59 42 59 14,28 13,55 6 8 11.999.200,00 21.279.598,00 D7 112 336 111 332 12,84 13,14 14 43 27.426.000,00 115.073.722,00 D8 32 105 32 103 12,9 13,59 4 14 7.799.750,00 39.955.700,00 D9 53 75 52 71 15,38 12,67 8 9 15.295.811,00 23.490.181,00

TOTAL 500 1252 492 1226 14,13 13,17 69 159 135.051.372,00 417.555.201,00 Lista proiectelor contractate: http://uefiscdi.gov.ro/articole/2706/Procesul-de-evaluare.html La proiectele de Tip 2 participă 205 întreprinderi, cu o contribuţie proprie de 70.877.948 lei.

Numărul total de instituţii implicate în proiectele colaborative de cercetare aplicativă PCCA 2011 este de 437, cu un buget de 552.606.573 lei.

         

 

7223

11

30

845

75

122

14 1Număr instituţii implicate în proiecte finanţate

INCDIARIAS, IAGR, IASMIPUNISNCSACDSRLONGALT

49  

145.761

29.376

9.836

25.224 203.387

3.759

56.926

70.959 6.529 850

Buget alocat pe institutiile implicate in proiecte (mii lei)

INCD

IAR

IAS, IAGR, IASM

IP

UNI

SNC

SACD

SRL

ONG

ALT

  

Programul INOVARE

Scop: Creșterea capacității de inovare, dezvoltare tehnologică și asimilare în producție a rezultatelor cercetării, în vederea îmbunătățirii competitivității economiei naționale si a creșterii calității vieții.

În anul 2012 au fost lansate competiții, sub coordonarea științifică a CNDI, pentru următoarele instrumente de finanţare:

• Dezvoltare Produse - Sisteme - Tehnologii http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2325/INOTECH.html

Scop: Stimularea performanțelor tehnologice și economice ale companiilor românești, prin finanțarea acelor entități care au istoric, maturitate și capacitatea de a transforma idei în produse și tehnologii inovative cu potențial de piață real.

Competiţia 2012 este în derulare, finanțarea maximă acordată de la bugetul de stat pentru un proiect este de 6.000.000 lei şi poate acoperi maxim 40% din totalul cheltuielilor eligibile cu respectarea schemei de ajutor de stat N542/2007 iar valoarea totală minimă a unui proiect este de 2.000.000 lei. În timpul derulării contractului de finanţare se poate acorda un bonus de 10%, acoperind în total maxim 50% din totalul cheltuielilor eligibile, în situația realizării indicatorilor de piaţă sau de export. Bugetul competiției este de 200.000.000 lei.

• Stimularea Exportului HIGH-TECH http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/3118/Stimularea-Exportului-HIGH-TECH.html

Scop: Creșterea competitivității produselor şi tehnologiilor high-tech romanești.

Finanțarea maximă acordată de la bugetul de stat pentru un proiect este de 4.500.000 lei şi poate acoperi maxim 50% din totalul cheltuielilor eligibile cu respectarea schemei de ajutor de stat N542/2007. Conform rezultatelor preliminare, valoarea totală a exportului high–tech realizat de potențialii contractori este de 100.815.297 lei pentru o valoarea a cererilor de finanţare depuse de 27.184.117 lei. Un indicator de rezultat al proiectului este realizarea veniturilor din exportul produsului/ tehnologiei/serviciului la finalizarea proiectului. Bugetul competiției este de 112.500.000 lei.

• Servicii Suport pentru Inovare - Cecuri de Inovare http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2859/Cecuri-de-inovare.html

Scop: Asigurarea unui instrument flexibil pentru susţinerea IMM-urilor din sectorul productiv în vederea modernizării tehnologice şi creşterii gradului de inovare.

IMM-urile şi persoanelor fizice autorizate - PFA sunt încurajate să dezvolte parteneriate cu instituţii de cercetare si inovare în scopul de a crea produse şi servicii inovatoare pe bază de tehnologii avansate.

Cecurile de inovare se derulează pe o perioadă de 6 luni de la data la care au fost eliberate. Bugetul alocat pentru competiţia 2012 este de 9.450.000 lei iar valoarea unui cec de inovare este de 45.000 lei, care

50  

reprezintă maxim 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului, conform schemei de minimis aprobată prin Decizia Preşedintelui nr. 9038/2012. Date statistice:

Nr. Crt.

Domeniu Cereri depuse

Proiecte finanțate Rata de succes

1 Tehnologia informației si comunicații 48 10 20.83% 2 Energie 35 15 42.86% 3 Mediu 19 12 63.16% 4 Sănătate 22 4 18.18% 5 Agricultura, siguranță și securitate alimentara 59 44 74.58% 6 Biotehnologii 6 5 83.33% 7 Materiale, procese și produse inovative 130 72 55.38% 8 Spațiu și securitate 5 3 60.00% 9 Cercetare socio-economica si umanista 11 0 0.00%

Total 335 165 49.25%

Categoriile de furnizorii de servicii care au primit finanțare:

20%

26%42%

8% 3% 1%

Furnizori de servicii

INCD

UNI

IMM

ONG

I-AR

IP

 

Cecurile de inovare asigură finanțarea pentru furnizorul de servicii care la finalizarea proiectului transferă rezultatul cercetării la beneficiar.

Considerând numai proiectele finanțate, furnizorii de servicii cu cea mai mare participare în competiţia 2012 sunt: Universitatea Politehnica Bucureşti – 25 proiecte, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Măsurării – 20 proiecte, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie – 16 proiecte, Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca – 16 proiecte, SC Comfrac R&D Project Expert SRL – 16 proiecte.

• Subprogramul - Cooperare europeană EUREKA – EUROSTARS Scop: Se adresează agenţilor economici IMM-uri, persoane juridice române, interesaţi să dezvolte proiecte în cadrul Iniţiativei EUREKA şi anume, creşterea competitivităţii economiei româneşti, în special a industriei, prin obţinerea de produse, tehnologii şi servicii noi. Se continuă activitatea EUREKA-R, componentă a Iniţiativei EUREKA, instrument inovativ, menit ca, prin colaborarea dintre agenţii economici şi institute de cercetare în domeniul tehnologiilor avansate, dezvoltării tehnologice, transferului de tehnologie şi inovare, să ajute ţările membre ale Iniţiativei EUREKA să obţină şi să exploateze tehnologii noi necesare creşterii competitivităţii economiilor şi calităţii vieţii, acesta fiind şi scopul pentru care a fost înfiinţată Iniţiativa.

Programul EUROSTARS reprezintă o nouă iniţiativă europeană, menită să ajute la sprijinirea realizării de activităţi de cercetare – dezvoltare de către IMM-urile cu specific inovativ, cu participarea, până în prezent, a 33 de ţări. Proiectele sunt în parteneriat internaţional şi sunt finanţate în fiecare ţară participantă ca urmare

51  

a unei selecţii naţionale pentru proiectele Eureka tradiţionale, pe bază de competiţie sau prin selecţie internaţională, pentru proiectele de tip Eureka Cluster sau Eurostars.

Procentul de finanţare de la buget este de maxim 50%, din valoarea părţii romaneşti a proiectului și trebuie să conţină parteneri din minimum două ţări membre ale Iniţiativei Eureka, iar finanţarea trebuie asumată de toate ţările participante la proiect.

În perioada 2011-2012 s-au organizat 3 Sesiuni de evaluare pentru proiecte Eureka tradiţionale în cadrul cărora s-au consemnat următoarele date cumulative: 26 proiecte depuse, 19 eligibile, 7 neeligibile, 13 finanțate. La acestea se mai adaugă 3 proiecte selectate in 2010 pentru care finanțarea a început din 2011.

Date statistice:

Valoare proiect Eureka Tradiţional Eurostars Cluster Total Fonduri buget 22,603,137 3,663,316 2,500,000 28,766,453 Fonduri surse proprii 12,086,457 3,959,577 2,657,886 18,703,920

RELAŢII INTERNAŢIONALE - ACORDURI DE COLABORARE A. Programul de Cooperare România – Elveţia 2011-2016

www.swiss-contribution.ro Scop: Reducerea disparităţilor economice şi sociale existente între România şi ţările mai dezvoltate ale Uniunii Europene, precum şi în interiorul României, cu accent pe întărirea schimburilor academice între Elveţia şi România.

Programul se desfăşoară în baza Acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian, privind implementarea Programului de Cooperare Elveţiano-Român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, acord intrat în vigoare la data de 10 noiembrie 2010. Acordul prevede două abordari, respectiv abordarea pe bază de Proiecte şi abordarea pe bază de Fonduri Tematice, prima fiind gestionată de către partea română, iar a doua fiind similară unui mecanism bilateral cu administrarea asigurată, în principal, de către partea elveţiană.

Instrumente de implementare a programului:

• Fondul Tematic Cercetare http://www.uefiscdi.gov.ro/articole/2607/Fondul-Tematic-Cercetare.html

Swiss National Science Foundation (SNSF) şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), sunt organizaţiile responsabile pentru implementarea programului de cooperare în cercetare.

Scop: Promovarea proiectelor comune de cercetare româno-elvetiene

Bugetul alocat: 10.35 Mil CHF (85% contribuţie elveţiană, 15% contribuţie românească). Susţinerea financiară de 15% este asigurată de România prin programul Idei. Buget epuizat. Arii tematice: a) Research on the following major diseases: cancer, cardiovascular diseases, diabetes and obesity; b) Impact of waste and pollutants on environment and climate; c) Sustainable energy; d) Economic Growth and Social Disparities. Număr aplicaţii eligibile depuse - 65, din care 26 proiecte au fost selectate pentru finanţare (40% rata de succes)

• Fondul Tematic Burse de Cercetare http://uefiscdi.gov.ro/articole/3128/Fondul-Tematic-Burse-de-Cercetare-III.html

Scop: Susţinerea schimburile ştiinţifice între România şi Elveţia prin acordarea de burse pentru doctoranzi şi postdoctoranzi, prin competiţie internaţională (www.sciex.ch; www.sciex.ro)

Rectors’ Conference of the Swiss Universities (CRUS) şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), sunt organizaţiile responsabile pentru implementarea programului de burse.

52  

Bugetul alocat: 6.681.500 CHF. Număr burse (s-a considerat o medie de 12 luni): 83 pentru toate domeniile de cercetare. Prima competiţie cu participarea României a fost lansată la 1 septembrie 2011. Număr aplicaţii eligibile depuse - 11, din care 7 burse au fost declarate câştigătoare (64% rata de succes). A doua competiţie a fost lansată la: 1 ianuarie 2012. Număr aplicaţii eligibile depuse - 64, din care 35 burse au fost declarate câştigătoare (54,68% rata de succes). A treia competiţie a fost lansată la 1 septembrie 2012 (la momentul publicării acestui raport, perioada de depunere a aplicaţiilor nu s-a încheiat);

Se preconizează lansarea următoarelor competiţii în septembrie 2013 şi septembrie 2014* (*această competiţie va fi organizată în limita bugetului rămas în urma competiţiei din septembrie 2013)

B. Cadrul de colaborare în cercetare ştiinţifică România – Franţa http://www.uefiscdi.gov.ro/Public/cat/29/ANR.html

Scop: întărirea colaborării între comunitatea de cercetare din România şi cea din Franţa, în vederea atingerii unui înalt nivel ştiintific prin obţinerea de rezultate remarcabile, care vor conduce la realizarea unor tehnologii inovative; asigurarea cadrului pentru realizarea colaborării ştiintifice între cercetătorii din România şi cei din Franţa; finanţarea proiectelor comune de cercetare ştiinţifică (JRPs) propuse de echipe de cercetare din România şi Franţa, prin respectarea regulilor de finanţare ale celor doua ţări.

Cadrul de colaborare se desfăşoară în baza Acordului încheiat în 2011 între Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică – ANCS (România) şi Agence Nationale de la Recherche - ANR (Franţa). Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) este desemnată, din partea României, să implementeze programul de colaborare ştiinţifică. Finanţarea proiectelor se face pe bază de competiţie. Evaluarea proiectelor este internaţională şi se asigură atât de partea română prin CNCS-UEFISCDI, cât şi de partea franceză prin ANR.

Instrumente de implementare a cadrului de colaborare: Programul Idei pentru aplicanţii din România şi Programul Blanc Internationale II pentru aplicanţii din Franţa. Buget alocat: maxim 250.000 euro echivalent lei/proiect pentru echipa de cercetare din România; între 150.000-400.000 euro pentru echipa de cercetare din Franţa.

Arii tematice Prima competitţie - 14 ianuarie 2011 A doua competitţie - 15 decembrie 2011 Nr. aplicaţii

depuse Nr. aplicaţii

recomandate la finaţare

Buget angajat (lei) Nr. aplicaţii depuse

Nr. aplicaţii recomandate la

finaţare*

Buget estimativ (euro)

Physics1,2 19 4 4.285.837,5 18 3* 740.000 Environment, 20 1 1.044.000 0 0 0 Chemistry2 0 0 0 30 4 1.000.000 Mathematics2 0 0 0 9 1 184.500 1arii tematice eligibile pentru competiţia ianuarie 2011 2arii tematice eligibile pentru competiţia decembrie 2011 *Date provizorii Se preconizează lansarea celei de-a treia competiţii în noiembrie 2012, pentru toate domeniile ştiinţifice. C. Programul de Cooperare România – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein

“Research within priority sectors” 2012-2017 (Mecanismul Financiar SEE 2009-2014) www.eeagrants.org; http://www.uefiscdi.gov.ro/Public/cat/786/European-Economic-Area--EEA.html

Scop: stimularea cercetării bazate pe cunoaştere în România. Atingerea obiectivului acestui program se realizează prin finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare de tip Joint Research Projects, 85% din partea statelor donatoare şi co-finanţare 15% din partea statului român, prin programul Parteneriate.

În urma procesului de negociere care a avut loc între România şi statele donatoare (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) în perioada octombrie 2011 – ianuarie 2012, au fost concluzionate prevederile Memorandumului de Înţelegere pentru Mecanismul Financiar SEE 2009-2014, document ce stabileşte cadrul de cooperare şi permite implementarea eficientă a asistenţei financiare acordate. Potrivit MoU încheiat între 3 dintre statele donatoare AELS şi România, una din ariile de program se adresează cercetării ştiinţifice "Research within priorities sectors". Responsabili pentru implementarea acestui program sunt ANCS, în calitate de Operator de program (PO) şi UEFISCDI, în calitate de Agenţie de implementare (IA).

Buget program din partea statelor donatoare: 20 milioane euro. Arii tematice: a) Climate change and renewable energy; b) Health and food safety; c) Environmental protection and management.

Lansarea competiţiei este estimată pentru primul semestru al anului 2013.

53  

NOTE:

54  

2012

www.ancs.ro; www.cncs-nrc.ro; www.cndi.rowww.uefiscdi.gov.ro;