justitie si afaceri interne
Post on 03-Apr-2018
218 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/28/2019 Justitie Si Afaceri Interne
1/6
Justitie si afaceri
interne in cadrul u.e.
Controlul intrarii si rezidentei pe teriroriul national al cetatenilor
europeni si nu numai , nationalitatea, libertatile civile, ordinea , justitia si legea
se afla la baza statului- natiune.cu toate acestea libera circulatie si trecere a
granitelor in europa a necesitat cooperarea inter guvernamentala pentru a
preintampina si combate actiuni precum: trecerea frauduloasa a frontierei si
traficul transfrontalier. Tratatul de la Maastricht a organizat aceasta retea de
puncte de interes in cel de-al treilea pilon. Tratatul de la Amsterdam a
transformat domeniul justitiei si afacerilor interne, transformandu-l in intr-un
punct de focus in cadrul politicilor Uniunii Europene. Scopul declarat era acela
de a crea o zona de libertate, securitate si justitie. Dupa se cum precizeaza in
lucrarea Policy making in the European Union, in comparatie cu integrareaeconomica , acest domeniu este mai sensibil deoarece are legaturi stranse cu
sistemele nationale politice si juridice si poate pune problema suveranitatii
statale in anumite decizii . In acest sens putem da exemplul spatiului Schengen
,decizia de a renunta la controalele persoanelor ce patrund in spatiul national al
unui stat a dus la o mai buna colaborare intre membrii uniunii cu privire la
aceste aspecte.
Cresterea criminalitatii transfrontaliere a impins guvernele vest europenecatre o colaborare informala la inceput intre serviciile de securitate si
-
7/28/2019 Justitie Si Afaceri Interne
2/6
deasemenea intre agentiile de informatii: mai intai prin Grupul Pompidou ce se
ocupa cu traficul de droguri care se naste in 1972 in cadrul Consiliului
european, iar ulteriror in cadrul activitatilor desfasurate prin intermediul
Programului de Cooperare Europeana. Grupul Trevi a fost fondat in decembrie,
1975 de catre Consiliul European de la Roma sa coordoneze actiunile anti
teroriste intre guvernele Uniunii care se confruntau cu grupari irlandeze ,
italiene, germane si palestiniene ce operau pe teritoriul lor. Ulterior acest
demers a fost aplicat si in alte domenii precum lupta impotriva drogurilor,
fraudelor bancare si al traficului cu arme.
Un numar din ce in ce mai mare de grupuri s- au alaturat : the Mutual
Assistance Group( grupul de asistenta reciproca)in 1992, si un Grup de
Cooperare Judiciara, etc.
Tratatul de la Maastricht a adaugat ce de-al treilea pilon: cooperarea in
sfera justitie si a afacerilor interne.Pana in 1990, doua tratate foarte
importante fusesera negociate, fapt ce a schitat o viioare cooperare. Conventia
Implemantarii proiectului Schengen, semnata in iunie 1990 a stabilit masuri
compensatoriipentru eliminarea controalelor la granita , acoperind politica
acordarii de azil, regimul de vize, imigratia ilegala, competentele politiei de
frontiera, si sisteme computerizate pentru accesul rapid la informatii la nivel
european din acest punct de vedere(Schengen Information Sistem).
Conventia cu privire la azil din Dublin 1990 a stabilit printre altele
responsabilitatea statului pe al carui teritoriu un solicitant de azil isi depune
pentru prima data aceasta cerere.
Pe parcursul anului 1991, Germania si-a manifestat dorinta de a include in
mod complet JAI in Uniunea Europeana . Guvernul britanic s- a opus in modvehement . Guvenul francez a fost ambivalent , decalarand ca spijina actiunea
comuna a statelor impotriva criminalitatii, in acelasi timp dorind sa protejeze
suveranitatea statului. Astfel, propunerea Germaniei de unire a structurii ce se
ocupa de securitate externa si JAI a fost respinsa iar reactiile statelor ne ajuta
sa ne facem o imagine asupra tensiunilor ca aveau loc intre ideea de
suveranitate si cea de integrare in acest domeniu.
Noutatea legata de acest tratat a fost transferul sarcinilor de pregatire simanagement al intalnirilor unui nou Directorat General al Secretariatului
-
7/28/2019 Justitie Si Afaceri Interne
3/6
Consiliului sub autoritatea presedentiei. Comisia, ce avea drept limitat de
initiativa in acest domeniu, a pastrat un organism (task force) pe lanaga
Secretariatul General pentru a-i reprezenta interesele si a facilita legatura
dintre cel de-al treilea pilon comunitar si competentele Comunitatii.
In comparatie cu ce de-al doilea pilon care aducea impreuna oficiali ai
ministerelor de externe ale tarilor membre care impartasau o abordare
profesionala si cat si experienta comuna , cel de-al treile pilon reunea persoane
ce lucraru in diverese ministere la nivel national, agentii si grupuri dezvoltati in
anumite traditii de stat.
Aceste traditii nationale diferite s-au evidentiat si in lupta impotriva
fraudelor financiare , traficului la frontiera si controlului la granita: de exemplu:Bundesgrenzschutz german, Guardia di finanza din Italia, Customs and Exicise a
Marii Britanii , Serviciul de Imigratii si Paza de Coasta Civila aveau traditii
juridice diferite, proceduri ale curtilor, chiar si concepte cu privire la crima si
ierarhia penalitatilor. Fiecare comunitate sustinea superioritatea regulilor
proprii si inferiroritatea celorlalte din acest punct de vedere.
Cu timpul, JAI a devenit unul dintre cele mai active campuri in cadrul
intrunirilor Consiliului de Ministrii iar cresterea frecventei acestor intalniri indomeniul cooperari politienesti si a crimei organizate a produs o transformare
pana la aparitia unei puternice retele interguvernamentale.
Doua alte baze de date s-au dezvolatat: un Sistem de Informatii Europol si
Eurodac, o baza de date cu amprentele celor care doreau azil, cat si
impementarea conventiei de la Dublin, mentionata mai sus. Ministerele de
Justitie au raspuns mai greu, abia dupa reaparitia conceptului de Zona Judiciara
Europeana, dupa Tratatul de la Amsterdam, acestea au fost atrase intr-o reteaeuropena similara.
Modelul actual de cooperare in cadrul JAI a fost trasat in cadrul tratatelor
de la Nisa si Amsterdam. Reformele de la Amsetrdam au fost motivate de
nemultumirile cu privire la procedurile de lucru interguvernamentale. Trei
slabiciuni au fost mentionate: ambiguitate cu privire la cadrul legal si
institutional de lucru, vizibilitatea politica scazuta in ceea ce priveste cadrul de
lucru in domeniul politicilor adoptate, cu alte cuvinte lipsa transparentei si lipsaunor mecanisme care sa asigure ratificarea si implementarea de catre statele
-
7/28/2019 Justitie Si Afaceri Interne
4/6
membre. Printre schimbarile substantiale ce au avut loc se numara transferul
politicilor cu privire la migratii si alte domenii legate de aceasta pilonului
unu.Cea mai mare surpriza a fost incorporarea coneventiei Schengen in cadrul
tratatului de vreme ce nu a fost suspus negocierilor in timpul presedentiei
Irlandeze sau Italiene in 1996. Dupa tratat, noul Presedinte al Comisiei, Romano
Prodi, a transformat oragismul ( task force), stabilit pe langa Secretariatul
Comisiei in noul Directorat General pe Justitie si Afaceri Interne ( DG JAI).
Noul organism a crescut iar pana in 2002 a ajuns la 283 de angajati,
deasemenea bugetul a crescut de la 42 milioane de euro in 1999 la 124 de
milioane in 2002. Cu toate acestea ramane atat in ceea ce priveste finantarea
cat si numarul de anagajati una dintre cele mai mici unitati ale Comisiei.
Consiliul JAI a mostenit de la Trevi si Tratatul de la Maastricht o structura
complexa si rigida in ceea ce privestepolicymaking. Este una din putinele arii
ale consiliului care are patru straturi in procesul de luare a deciziilor. Agenda
pentru Consiuliul JAI este pregatita de catre Coreper la nivel de ambasada.
Intre Coreper si gruputile de lucru mai exista un nivel intermediar format din
comitete de coordonare speciale care reunesc in Bruxelles oficiali ai
ministerelor nationale, ce se intalnesc in mod normal o data pe luna. Ultimul
nivel este format din grupuri de lucru ai specialistilor din ministere nationale
sau corpuri operative.
O caracteristica speciala a JAI este proliferarea unor agentii sau corpuri
speciale semi autonome. Multitudinea de actori aparuti in ultimi cinci ani
ilustreaza dinamismul in acest camp de cooperare. Primele dintre acestea au
fost Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri
aparut in 1993 la Lisabona, Centrul European de Monitorizare a Rasismului si
Xenofobiei aparut in 1997 la Viena. Colegiul European de Politie a fost stabilit in
Danemarca in 2000, European Police Chief s Task Force a fost creat in acelasi an
cu scopul de a facilita schimbul de informatii la nivel european. Acest proces de
proliferare indica nevoia unei colaborari mai intense in securitatea interna dar
si tensiunea dintre tendinta Uniunii spre o coordonare mai stransa a politicilor
colective si persistenta unei coordonari transguvernamentale destul de slabita.
-
7/28/2019 Justitie Si Afaceri Interne
5/6
In ceea ce priveste politicile JAI acestea vizeaza in special crima
organizata , imigratia ilegala dupa cum am aratat mai sus. Dupa 11 septembrie
2011, Uniunea Europena si a indreptat privirea asupra tarilor din regiunile
vecine si include acest interes pe agenda JAI. Atentia si cooperarea s-a
indreptat inspre zona balcanica, Turcia,Rusia, Moldova, etc. Desi acesta
cooperare vulerabilizeaza securitatea interna sporind riscul de terorism, crima
organizata, etc., considerandu-se ca acestea sunt zone de origine sau de tranzit
pentru problemele de securitate mai sus mentionate, acest risc a fost
contrabalansat prin cooperarea cu tari precum: Norvegia, Islanda, Elvetia, SUA
sau Canada.
Evolutia JAI a starnit multe comntarii de-a lungul timpului: daca din
punctul de vedere al luptei impotriva crimei organizate s- a considerat ca
Europol a dezamagit( in ciuda celor doua Planuri de Actiune din 1997 si 1999)
iar European Police Chief s Task Force a fost criticata pentru esecul in a oferi
leadership si continuitate in dezvoltarea cooperarii politienesti europene,
cooperarea la nivel juridic este privita in mod pozitiv. Desi a inceput slab s-a
transformat intr-una dintre cele mai dinamice aspecte ale cooperarii la nivel JAI
prin recunoasterea reciproca a deciziilor juridiciare, crearea de actori care sa
stimuleze cooperarea, dezvoltarea unor dimensiuni externe ale dreptului penal.
In 2004, Consiliul European a adoptat Progrmaul Hague asupra prioritatilor
viitoare. A aprobat o creste a fondurilor Europene pentru Refugiati de pana la
150 de milioane de euro pe an pana in 2008, finalizarea Strategiei Europene
pentru Droguri pana in 2012 si deasemenea Centrul de Situatii al
Secretariatului Consiliului, oferind Consiliului informatii de securitate obtinute
de la serviciile secrete ale statelor membre .
-
7/28/2019 Justitie Si Afaceri Interne
6/6
BIBLIOGARFIE
Wallace, H. i Wallace,W, Pollack, M, Elaborarea politicilor n Uniunea
Europeana, Ed. Inst. European, Buc. 2005
Marinescu, V., Marinescu, G.,E., Uniunea Europeana- Proiect si devenire,Ed.Antet, Prahova.
Secheres Roberta, Gr. II, anul III
RISE.
top related