curric tehn analize prod alim xi
Post on 15-Aug-2015
178 Views
Preview:
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006
CURRICULUM
Clasa a XI-a
LICEU – FILIERĂ TEHNOLOGICĂ
CALIFICAREA: Tehnician analize produse alimentare
NIVELUL 3
Varianta revizuită
2005
AUTORI :Mirela BOJOGA
Inginer, profesor debutant, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti
Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi
Cristina BRUMAR Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti
Adriana COZA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti
Ana-Daniela CRISTEA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi
Liana GROSSU Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Terezianu" Sibiu
Camelia GROZAVU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi
Doina IONESCU Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti
Marilena IVAŞC Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Galaţi
Aura-Otilia MOZA Inginer, profesor grad didactic I,Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Galaţi
Maria Luminiţa NICHITA Inginer, profesor grad didactic I , Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi
Magdalena OPREA Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi
Maria PLETEA Inginer, profesor grad didactic definitiv, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi
Claudia PREOTU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Ilie Murgulescu", Craiova
Carmen ŞAIGĂU Inginer, profesor grad didactic II, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Galaţi
Elisabeta TACHE Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti
Monica TĂNASE Inginer, profesor grad didactic II, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Ilie Murgulescu", Craiova
CameliaVIERIU Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi
2
Ioana VLAD Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti
Varianta revizuită
Autori:
Mirela Gabi BOJOGA
Inginer, profesor debutant, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti
Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I Grupul Şcolar de Industrie Alimentară “Elena Doamna”, Galaţi
Cristina BRUMAR Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti
Adriana COZA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti
Liana GROSSU Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Terezianu” Sibiu
Maria Luminiţa NICHITA Inginer, profesor grad didactic I , Grupul Şcolar de Industrie Alimentară “Elena Doamna”, Galaţi
Ioana VLAD Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti
Constantin ROŞCA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Dumitru Moţoc”, Bucureşti
Consultanţi:
Catinca SCRIOŞTEANU Expert CNDIPT
Elisabeta TACHE Expert local
3
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTLICEU TEHNOLOGIC
Clasa a XI-aAria curriculară Tehnologii
Calificarea:Tehnician analize produse alimentareCultură de specialitate şi instruire practică săptămânală
Modulul I. Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare
Total ore/an 93 din care: laborator tehnologic 60
Modulul II. Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase
Total ore/an 116 din care: laborator tehnologic 66
Modulul III. Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă
Total ore/an 121 din care: laborator tehnologic 72
Total ore/an: 10ore / săpt. x 33 săptămâni = 330 ore
Stagii de pregătire practică
Modulul IV. Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară
Total ore/an 120 din care: laborator tehnologic 120
Total ore/an: 30ore / săpt. x 4 săptămâni/an = 120 ore
Curriculum în dezvoltare locală
Modulul V. Tehnica analizelor de laborator
Total ore/an 132 din care: laborator tehnologic 99
4
Total ore/an : 4 ore/ săpt. x 33 săptămâni = 132 ore
TOTAL : 582 ore/an
Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician analize produse alimentareclasa a XI-a
Unitatea de competenţă Competenţa
M1
Det
erm
inar
ea v
alor
ii
nu
trit
ive
a p
rod
use
lor
alim
enta
re
M2
Efe
ctu
area
an
aliz
elor
spec
ific
e în
ind
ust
ria
de
mor
ărit
, pan
ific
aţie
şi p
rod
use
făin
oase
M3
Efe
ctu
area
an
aliz
elor
spec
ific
e în
ind
ust
ria
ferm
enta
tivă
M4
Mon
itor
izar
ea a
pli
cări
i
măs
uri
lor
de
igie
nă
şi p
rote
cţia
med
iulu
i în
ind
ust
ria
alim
enta
ră (
stag
ii d
e p
rega
tire
pra
ctic
ă )
M5
Teh
nic
a an
aliz
elor
de
lab
orat
or (
CD
L)
Ver
ific
are
3. Managemen-tul relaţiilor interpersonale
3.1 Creează şi menţine relaţii profesionale
Ö Ö
3.2 Gestionează conflicte
Ö Ö
3.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţi
Ö Ö
5.Comunicare 5.2 Moderează dezbateri şi şedinţe
Ö Ö
7. Procesarea datelor numerice
7.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.
Ö Ö
7.2 Prelucrează datele numerice.
Ö Ö
7.3 Interpre-tează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
Ö Ö
13.Determina-rea valorii nutritive a produselor alimentare
13.1 Descrie principiile alimentare- glucide, lipide, protide-şi rolul lor în obţinerea produselor alimentare
Ö Ö
5
13.2Explică influenţa vitaminelor şi enzimelor În îprocesele catalitice
Ö Ö
13.3 Precizează rolul principiilor alimentare în metabolism
Ö Ö
13.4 Determină valoarea nutritivă a produselor alimentare
Ö Ö
13.5 Precizează rolul proceselor biochimice asupra calităţii produselor alimentare
Ö Ö
17. Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase
17.1 Efectuează analiza senzorială
Ö Ö
17.2 Determină caracteristicile fizico- chimice
Ö Ö
17.3 Efectuează analize pentru stabilirea indicilor şi însuşirilor tehnologice
Ö Ö
17.4 Interpretează rezultatele analizelor
Ö Ö
17.5 Completează documentele de analize
Ö Ö
16. Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă
16.1 Efectuează analiza senzorială
Ö Ö
16.2 Determină caracteristicile fizico- chimice
Ö Ö
16.3 Efectuează analize microbiologice
Ö Ö
16.4 Interpretează rezultatele analizelor
Ö Ö
6
16.5 Completează documentele de analiză
Ö Ö
11.Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară ( Stagii de pregătire practică )
11.1 Foloseşte tehnici de lucru şi coduri de bune practici (GMP) pentru producereaa alimentelor cu inocuitate
Ö Ö
11.2 Stabileşte măsuri pentru reducerea riscului îmbolnăvirilor datorate consumului alimentelor contaminate
Ö Ö
11.3 Monitorizează activităţile de igienizare în industria alimentară
Ö Ö
11.4 Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului
Ö Ö
11.5 Determină calitatea apei folosite în industria alimentară
Ö Ö
14. Tehnica analizelor de laborator (CDL)
14.1 Efectuează analiza senzorială
Ö Ö
14.2 Efectuează analize fizico-chimice
Ö Ö
14.3 Efectuează analize biologice şi microbiologice
Ö Ö
14.4 Interpretează rezultatele analizelor
Ö Ö
7
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Standardele de Pregătire Profesională pentru calificările din domeniul Industrie
Alimentară au fost stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au
ca obiectiv principal promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi adaptabilă la
piaţa muncii, care să răspundă schimbărilor din economie.
Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei naţionale,
produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se realizează în
conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi în concordanţă cu cerinţele
consumatorilor.
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea
potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi standardele
de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la nivelul standardelor europene.
Calificarea de Tehnician analize produse alimentare se obţine prin formarea
competenţelor de la nivelul 3. Parcurgerea acestui nivel permite elevilor să dobândească
suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să intre pe piaţa muncii sau să îşi continue
studiile.
RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ PENTRU CALIFICAREA
„TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE ALIMENTARE”
8
Liceu - nivel superiorClasele a XI-a şi a XII-a
Nivelul 3
Liceu - nivel inferiorClasele a IX-a şi a X-a
Calificarea Tehnician analize produse alimentare se obţine prin parcurgerea
modulelor: Protecţia şi securitatea muncii, Conducerea calităţii în industria alimentară,
Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare, Monitorizarea aplicării măsurilor de
igienă şi protecţia mediuluiîn industria alimentară, Tehnica analizelor de laborator,
Aplicarea legislaţiei în industria alimentară, Efectuarea analizelor specifice în industria
fermentativă, Efectuarea analizelor specifice în industria alimentară extractivă, Efectuarea
analizelor specifice în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase, Efectuarea
analizelor specifice la obţinerea produselor de origine animală, Efectuarea analizelor
specifice în industria prelucrării legumelor şi fructelor şi Determinarea falsificărilor
produselor alimentare prin analize de laborator.
Aceste module se obţin prin agregarea abilităţilor cheie, cu competenţe tehnice
generale şi competenţe tehnice specializate.
Abilităţi cheie:
Comunicare în limba modernă Găndire critică şi rezolvare de problemegândire Managementul relaţiilor interpersonale Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei Comunicare Dezvoltarea carierei profesionale Procesarea datelor numerice Iniţierea unei afaceri
Unităţi de competenţă tehnice generale:
Protecţia şi securitatea muncii Conducerea calităţii în industria alimentară Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria
alimentară Aplicarea legislaţiei în industria alimentară Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare Tehnica analizelor de laborator
Unităţi de competenţă tehnice specializate:
Efectuarea analizelor specifice în industria alimentară extractivă Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase Efectuarea analizelor specifice la obţinerea produselor de origine animală Efectuarea analizelor specifice în industria prelucrării legumelor şi fructelor Determinarea falsificărilor produselor alimentare prin analize de laborator
9
Indiferent de poziţia pe care o ocupă aceste module în planul de învăţământ
(curriculum diferenţiat, stagii de pregătire practică comasată sau curriculum în
dezvoltare locală), este obligatorie însuşirea de către elevi a tuturor competenţelor.
MODULUI I DETERMINAREA VALORII NUTRITIVE A PRODUSELOR ALIMENTARE
I. Modulul Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare este integrat în
pregătirea tehnică de specialitate din clasa a XI-a, pentru calificarea Tehnician analize
produse alimentare din domeniul industrie alimentară. Acest modul se va parcurge în
trunchiul comun, în paralel cu modulul II- Efectuarea analizelor specifice în industria de
morărit, panificaţie ţi produse făinoase şi modulul III - Efectuarea analizelor specifice în
industria fermentativă.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Unitatea de competenţă tehnică generală :
13. Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare
13.1 Descrie principiile alimentare – glucide, lipide, protide-şi rolul lor în
obţinerea produselor alimentare
13.2 Explică influenţa vitaminelor şi enzimelor în procesele catalitice
13.3 Precizează rolul principiilor alimentare în metabolism
13.4 Determină valoarea nutritivă a produselor alimentare
13.5 Precizează rolul proceselor biochimice asupra calităţii produselor
Alimentare
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
13. Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare
13.1 Descrie principiile alimentare– glucide, lipide, protide şi rolul lor in obţinerea produselor alimentare
Structurile chimice ale glucidelor, lipidelor şi protidelor (formule chimice, casete video, folii retroproiector, filme didactice)Proprietăţile fizico-chimice ale glucidelor, lipidelor şi protidelor (mostre de produse alimentare, analize de laborator).Importanţa glucidelor, lipidelor şi protidelor în procesele
10
tehnologice de obţinere a produselor alimentare (mostre de materii prime şi produse alimentare, filme didactice, casete video)
13.2 Explică influenţa vitaminelor si enzimelor în procesele catalitice
Clasificarea şi constituţia biocatalizatorilor
Vitamine liposolubile, hidrosolubile
Enzime coenzima, apoenzima
Proprietăţile fizico-chimice şi specificitatea (solubilitate, culoare, stare de agregare, strat, substrat, analize de laborator)Rolul şi sursele biocatalizatorilor (hipovitaminoza, hipervitaminoza, avitaminoza, produse din regnul vegetal sau animal)Influenţa factorilor de mediu asupra enzimelor (pH, temperatură, ioni ai metalelor grele)
13.3 Precizează rolul principiilor alimentare în metabolism
Metabolismul şi laturile acestuia - anabolism- catabolism
Transformările suferite de alimente în organismul uman (metabolismul digestiv, intermediar si bazal) Rolul principiilor alimentare în organism (energetic, plastic şi catalitic)
13.4 Determină valoarea nutritivă a produselor alimentare
Compoziţia chimică a materiilor prime şi a produselor alimentare finite (mostre de materii prime şi produse alimentare finite, tabele, folii retroproiector, casete video)Calculul valorii nutritive a produselor alimentare (formule de calcul, tabele)Stabilirea raţiilor alimentare (formule de calcul, tabele)
13.5 Precizează rolul proceselor biochimice asupra calităţii produselor alimentare
Procese biochimice care au loc la fabricarea produselor alimentare (fermentaţia şi maturarea în industria fermentativă, a laptelui, cărnii, conservelor, panificaţiei, mostre de produse alimentare)
11
Factori ce influenţează procesele biochimice (fizici, chimici, catalitici)Mecanismul reacţiilor biochimice (fermentaţia lactică, alcoolică, propionică)Modificări ce apar în compoziţia chimică a materiilor prime şi a produselor alimentare prin procesele biochimice (în carne şi preparate din carne, în lapte şi produse din lapte, în panificaţie, zahăr, ulei, mostre de materii prime şi produse alimentare)Procesele de degradare a materiilor prime şi a produselor alimentare finite ce apar în urma reacţiilor biochimice (putrefacţia, fermentaţia butirică, acetică, râncezirea grăsimilor)Defecte de calitate (mostre de materii prime şi produse finite)Factori care influenţează procesele biochimice de degradare a materiilor prime şi a produselor alimentare (fizici, chimici, catalitici)Mecanismul reacţiilor de degradare (reacţii chimice, casete video, folii retroproiector, filme didactice)Modificări ce apar în compoziţia chimică a materiilor prime şi a produselor alimentare prin procesele biochimice de degradare (în carne şi preparate din carne, în lapte şi produse din lapte, în panificaţie, zahăr, ulei, mostre de materii prime şi produse alimentare)
III. Sugestii metodologice
1. Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei, s-a făcut după un model nou,
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La
baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are următoarea
structură:
Unitatea de competenţă Criterii de performanţă
12
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare
Un elev care parcurge cu succes programul de formare pentru calificarea Tehnician
analize produse alimentare nu va dobândi doar o serie de abilităţi profesionale, ci şi
încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce
priveşte profesia, prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi experienţa de muncă.
Prin calificarea Tehnician analize produse alimentare de la nivelul trei, elevii
trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale şi specializate care să le permită să
continue pregătirea la nivelul patru. Elevii care au absolvit nivelul trei al programului de
tehnician analize produse alimentare trebuie să fie capabili să poată executa sarcini de
execuţie a analizelor specifice ale produselor alimentare cât şi sarcini de prelucrare şi
interpretare a acestora.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie. Abilităţile cheie sunt identificate ca fiind o parte integrantă din cadrul procesului de
învăţare, cu scopul de a dezvolta o forţă de muncă mai eficientă, mai eficace şi mai
adaptabilă, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea şi progresul ţării. Acestea sunt abilităţi
vitale de care fiecare are nevoie pentru a avea succes la locul de muncă, în educaţie şi formare
şi pentru a progresa în viaţă.
Competenţele se formează prin instruire teoretică şi laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
unităţii de competenţă, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Pentru modulul „Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare”, sunt
alocate un număr de 93 ore, din care instruire teoretică 33 ore şi laborator tehnologic 60 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică ( inginer în industria alimentară ), în grupe de câte 10-15 elevi..
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
Nr.
Crt.Tema
Număr de ore alocate
Teorie Laborator
tehnologic
13
1
Structurile chimice ale glucidelor, lipidelor şi protidelor
Proprietăţile fizico-chimice ale glucidelor, lipidelor şi protidelor
Importanţa glucidelor, lipidelor şi protidelor în procesele tehnologice de obţinere a produselor alimentare
14 18
2
Clasificarea şi constituţia biocatalizatorilor Proprietăţile fizico-chimice şi specificitatea Rolul şi sursele biocatalizatorilor Influenţa factorilor de mediu asupra enzimelor
4 6
3
Metabolismul şi laturile acestuia Transformările suferite de alimente în organismul
uman Rolul principiilor alimentare în organism
6
4
Compoziţia chimică a materiilor prime şi a produselor alimentare finite
Calculul valorii nutritive a produselor alimentare Stabilirea raţiilor alimentare
3 12
5
Procese biochimice care au loc la fabricarea produselor alimentare
Factori ce influenţează procesele biochimice Mecanismul reacţiilor biochimice Modificări ce apar în compoziţia chimică a materiilor
prime şi a produselor alimentare prin procesele biochimice
Procesele de degradare a materiilor prime şi a produselor alimentare finite ce apar în urma reacţiilor biochimice
Defecte de calitate Factori care influenţează procesele biochimice de
degradare a materiilor prime şi a produselor alimentare Mecanismul reacţiilor de degradare Modificări ce apar în compoziţia chimică a materiilor
prime şi a produselor alimentare prin procesele biochimice de degradare
6 24
TOTAL 33 60
.
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate
cerute de calificarea Tehnician analize produse alimentare. Aceasta se poate realiza numai
14
printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi
mijloace de învăţământ necesare unei pregătiri performante în domeniu .
Fiecare activitate beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
In proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de lucru, fişe de documentare,
pentru fiecare lucrare de laborator, pentru înţelegerea particularităţilor analizelor, precum şi
probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare se administrează elevilor în funcţie
de forma de activitate (pe grupe 3 - 4 elevi, sau individual) şi în funcţie de resursele materiale
existente.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi
să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt observarea, problematizarea, compararea,
demonstrarea, studiul de caz şi în mod deosebit descoperirea, exerciţiul şi efectuarea de
experienţe.
Fişele de lucru se concep pentru fixarea cunoştinţelor teoretice şi a celor de laborator
obţinute prin îmbinarea metodelor expozitive cu cele prin descoperire, şi pentru realizarea
activităţii practice ,prin precizarea clară a sarcinilor de lucru.
Se recomandă ca pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de
performanţă, să se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare
a activităţilor pentru fiecare elev. Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei
perioade mai mari de timp (lună, semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau
în momentul desfăşurării activităţilor, în cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau
specializate.
Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea Tehnician analize produse
alimentare.
Acest lucru se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev, ţinând cont de stilurile de învăţare ale acestora
(auditiv, vizual, practic). Elevii trebuie să prelucreze activ informaţiile, în mod creativ,
logic, general, imaginativ şi deductiv pentru a învăţa cât mai eficient.
15
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Metode ca: studiul de caz, descoperirea, observarea, exerciţiul, problematizarea,
simularea, brainstormingul, au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit formarea
abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice, stimulează gândirea logică, analitică, cât şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Însuşirea cunoştinţelor noi necesită un timp de gândire şi reflecţie din partea elevului
şi o încurajare din partea profesorului pentru a-i permite elevului să-şi exprime propriile idei,
autoevaluându-se corect.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei
obiective sunt: alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor, conştientizarea
faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite, conştientizarea importanţei reflecţiei şi
evaluării în timpul predării pentru consolidarea învăţării. Alegerea tehnicilor de instruire
revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor. Aceasta este necesară, ştiut fiind faptul că, dacă se plictisesc, elevilor
le scade interesul faţă de cunoştinţele predate.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute în
standardele de pregătire profesională pentru nivelul 3, calificarea Tehnician analize produse
alimentare .
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi cele tehnice specializate din standardul de pregătire
profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică
a elevului, investigarea, portofoliul, proiectul elevului. Autoevaluarea este una din metode
care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,
îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională
16
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,
fişe de evaluare, autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi.
Exemple
Tema: Proprietăţile fizico-chimice ale lipidelor
1. Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere duală
Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos litera A pentru răspuns adevărat şi litera F
pentru răspuns fals:
a. Lipidele sunt esteri naturali ai acizilor graşi cu diferiţi alcooli
b. În compoziţia lipidelor intră acizi graşi cu un număr impar de atomi de carbon.
1.2 De asociere
Realizaţi corespondenţa între cifrele din coloana A, în care sunt prezentate lipide şi
litere din coloana B, în care sunt trecute bazele azotate din compoziţia lor
A. Lipide B Baze azotate
1. Lecitină a. colamină
2. Cefalină b. colină
3. Sfingomielină
1.3 Cu alegere multiplă
Indicaţi răspunsul corect prin încercuirea literei corespunzătoare.
În urma reacţiei de descompunere termică a glicerinei rezulta:
a. Tristearină
b. Acroleină
c. Sfingozină
2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu răspuns scurt
Denumiţi un zoosterol.
2.2 De completare
Completaţi spaţiul liber cu informaţia corectă:
17
Ergosterolul este …………………., cel mai important deoarece
constituie………………..
2.3 Întrebări structurate
a. Completaţi schema de mai jos, cu clasificarea lipidelor complexe
1………….A………………. 2………….
3…………. Lipide complexe
B……………….
b. Precizaţi substanţele care intră în compoziţia chimică a lipidelor complexe.
3. Itemi subiectivi
3.1. Eseu structurat
Modelarea structurilor chimice ale fosfatidelor, precizând proprietăţile fizico-chimce.
3.2. Eseu nestructurat (liber)
Lipide simple (structură, proprietăţi fizico-chimce)
Exemplu:
Laborator tehnologic
Unitatea de competenţă : Determinarea valorii nutritive a produselor alimentareNumele şi prenumele elevului:
Data:
Locul de evaluare: laborator
Tema: Determinarea conţinutului de lipide (substanţe grase) prin metoda Soxhlet
Fişa de evaluare
Instrucţiuni pentru candidat:
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:
Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele şi
materialele necesare rezolvării sarcinilor;
Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de evaluare.
Tema : Determinarea conţinutului de lipide (substanţe grase) prin metoda Soxhlet
1.Explicaţi în scris principiul metodei
18
2.Alegeţi reactivii şi sticlăria necesară
3.Efectuaţi determinarea respectând schema de lucru:
pregătirea probei
cântărirea
formarea cartuşului cu probă
introducerea cartuşului în extractor
montarea instalaţiei Soxhlet şi extracţia grăsimii
distilarea solventului
uscarea grăsimii din balonul de extracţie la etuvă
răcirea
cântărirea
4.Efectuaţi calculul
5. Comparaţi rezultatul cu cel standardizat
6.Înregistraţi rezultatele
Timp de lucru 6 ore
M instalaţiile funcţionează sub nişe deoarece se degajă substanţe toxic
19
MODULUL II: EFECTUAREA ANALIZELOR SPECIFICE ÎN INDUSTRIA DE
MORĂRIT , PANIFICAŢIE ŞI PRODUSE FĂINOASE
I. Modulul Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit , panificaţie şi
produse făinoase este integrat în pregătirea tehnică de specialitate din clasa a XI-a, pentru
calificarea Tehnician analize produse alimentare din domeniul industrie alimentară şi este
agregat cu competenţa 5.2 de la abilitatea cheie Comunicare. Acest modul se va parcurge în
tcurriculum diferenţiat, în paralel cu modulul I- Determinarea valorii nutritive a produselor
alimentare şi modulul III - Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Abilitatea cheie:
5. Comunicare
5.2 Moderează dezbateri şi şedinţe
Unitatea de competenţă tehnică specializată :
17. Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit, panificaţie şi produse
făinoase
17.1 Efectuează analiza senzorială
17.2 Determină caracteristicile fizico-chimice
17.3 Efectuează analize pentru stabilirea indicilor şi însuşirilor tehnologice
17.4 Interpretează rezultatele analizelor
17.5 Completează documentele de analiză
II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI
CONŢINUTURILOR
Unităţi de competenţă
Competenţe individuale
Conţinuturi tematice
20
17. Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit , panificaţie şi produse făinoase
17.1 Efectuează analiza senzorială
- Analiza senzorială a materiilor prime(cereale, făină, drojdie, sare, apă, grăsimi, zahăr, ouă) din industria de morărit şi panificaţie- Analiza senzorială a semifabricatelor (prospături, maiele, aluaturi, bucăţi de aluat dospite) şi a produselor intermediare (şroturi, grişuri, dunsturi)
- Analiza senzorială a produselor finite(crupe, griş, făinuri, tărâţe, germeni,pâine, specialităţi de panificaţie, covrigi, sticksuri, grisine, produse de patiserie, biscuiţi, paste făinoase)- Însuşiri senzoriale: aspect, culoare gust, miros, consistenţă, stare sanitară
17.2 Determină caracteristicile fizico-chimice
- Analiza fizico-chimică a cerealelor (determinarea umidităţii, fierului)- Analiza fizico-chimică a materiilor prime folosite în panificaţie (determinarea umidităţii, acidităţii,cenuşii, fineţii, fierului, impurităţilor minerale)- Analiza fizico-chimică asemifabricate-lor şi produselor intermediare (determinarea fineţii, umidităţii, acidităţii, cenuşii, fierului, temperaturii)- Analiza fizico-chimică a produselor de panificaţie (determinarea acidităţii, alcalinităţii, umidităţii, conţinutului de sare, zahăr şi grăsimi, volumului, elasticităţii, porozităţii, duratei de înmuiere)- Analiza fizico-chimică a produselor făinoase (verificarea dimensiunilor şi a defectelor, determinarea: proporţiei de umplutură, umidităţii, acidităţii, alcalinităţii, conţinutului de zahăr, grăsimi, proteine, ouă, a sarcinii de rupere la încovoiere, creşterii volumului şi a comportării la fierbere)
21
17.3 Efectuează analize pentru stabilirea indicilor şi însuşirilor tehnologice
-Determinări ai indicilor tehnologici de prelucrare ai cerealelor (masa hectolitrică, conţinutul în corpuri străine, masa a 1000 boabe, conţinutul de gluten umed, indicele de deformare, indicele de cădere, sticlozitatea) -Determinări ale însuşirilor tehnologice ale materiilor prime pentru panificaţie Făina: conţinut de gluten umed şi uscat, indice de deformare, indice de extindere, capacitatea de hidratare, puterea făinii, capacitatea făinii de a forma şi reţine gazele, indicele de cădere Drojdie de panificaţie: capacitate de dospire în aluat -Determinări ale însuşirilor reologice ale semifabricatelor (prin probe de coacere de laborator, determinări farinografice )
22
5. Comunicare
17. Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase
5.2 Moderează dezbateri şi şedinţe
17.4 Interpretează rezultatele analizelor
Dezbateri/şedinţe organizate cu scopul interpretării rezultatelor analizelor:-teme vizate: ştiinţifice, tehnice, sociale-aspecte legate de pregătirea dezbaterilor: agendă, structură, tipul situaţiei, nevoile interlocutorului, tipul interlocutorului (colegi, clienţi, furnizori, alte persoane), luări de cuvânt, întrebări posibile, compromisuri posibile, consensul vizatReguli de comportament în timpul dezbaterilor legate de interpretarea analizelor: - observaţii constructive legate de obiectivul propus- raţionamente, receptivitate, atenţie,-controlul participării grupului prin invitarea interlocutorul să vorbească şi încurajarea discuţiei prin întrebări, argumente, aprobări,- temperarea comportamentelor prin acceptarea de opinii diferite de cele proprii,- excluderea discriminărilor, -exprimare concisă, clară, conciliantă, corectă din punct de vedere lingvistic şi gramaticalConcluzii privind interpretarea rezultatelor analizelor:- sumar al ideilor abordate şi al reacţiilor la acestea- decizii- acţiuni Calcule specifice fiecărei analize:- conform metodei de analiză folosind formule de calcul, tabele, diagrame Analiza rezultatelor obţinute: -estimarea calităţii materiei prime, semifabricatelor şi produselor finite prin comparare cu probe martor, valorile din standarde şi caiete de sarcini - încadrarea în condiţiile de repetabilitate
17. Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase
17.5 Completează documentele de analize
- Înregistrări ale rezultatelor analizelor efectuate în documentele de evidenţă (evidenţa rezultatelor pe probe ,loturi, în registre / calculator) - Modul de completare a buletinului de analiză- Modalităţi de informare a factorilor de decizie privind rezultatele obţinute (în scris sau verbal, sesizarea neregulilor,comunicarea rezultatelor)
23
III. Sugestii metodologice
1. Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei, s-a făcut după un model nou,
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La
baza elaborării programei a stat standardul de pregătire profesională, care are următoarea
structură:
Unitatea de competenţă
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Criterii de performanţă
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare
Un elev care parcurge cu succes programul de formare pentru calificarea Tehnician
analize produse alimentare nu va dobândi doar o serie de abilităţi profesionale, ci şi
încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce
priveşte profesia, prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi experienţa de muncă.
Prin calificarea Tehnician analize produse alimentare de la nivelul trei, elevii
trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale şi specializate care să le permită să
continue pregătirea la nivelul patru. Elevii care au absolvit nivelul trei al programului de
tehnician analize produse alimentare trebuie să fie capabili să poată executa sarcini de
execuţie a analizelor specifice ale produselor alimentare cât şi sarcini de prelucrare şi
interpretare a acestora.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie. Abilităţile cheie sunt identificate ca fiind o parte integrantă din cadrul procesului de
învăţare, cu scopul de a dezvolta o forţă de muncă mai eficientă, mai eficace şi mai
adaptabilă, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea şi progresul ţării. Acestea sunt abilităţi
vitale de care fiecare are nevoie pentru a avea succes la locul de muncă, în educaţie şi formare
şi pentru a progresa în viaţă.
Competenţele tehnice specializate se formează prin laborator tehnologic şi instruire
teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele trei tipuri de instruire.
Pentru pregătirea practică la modulul Efectuarea analizelor specifice în industria de
morărit , panificaţie şi produse făinoase sunt alocate un număr de 66 ore de laborator
tehnologic.
24
Orele de laborator tehnologic şi de instruire practică se efectuează de către
profesorul de specialitate tehnică ( inginer industrie alimentară)
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic
TemaTeorie(ore)
Laborator tehnologic
(ore)- Analiza senzorială a materiilor prime din industria de morărit şi panificaţie- Analiza senzorială a semifabricatelor şi produselor intermediare- Analiza senzorială a produselor finite
6 6
- Analiza fizico-chimică a cerealelor- Analiza fizico-chimică a materiilor prime folosite în panificaţie- Analiza fizico-chimică a semifabricatelor şi produselor intermediare- Analiza fizico-chimică a produselor de panificaţie- Analiza fizico-chimică a produselor făinoase
18 30
-Determinări ai indicilor tehnologici de prelucrare ai cerealelor-Determinări ale însuşirilor tehnologice ale materiilor prime pentru panificaţie-Determinări ale însuşirilor reologice ale semifabricatelor
14 18
- Calcule specifice fiecărei analize- Analiza rezultatelor obţinute
6 6
- Înregistrări ale rezultatelor analizelor efectuate în documentele de evidenţă - Modul de completare a buletinului de analiză- Modalităţi de informare a factorilor de decizie privind rezultatele obţinute
6 6
Total ore 50 66Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate
cerute de calificarea Tehnician analize produse alimentare. Aceasta se poate realiza numai
printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi
mijloace de învăţământ necesare unei pregătiri performante în domeniu .
Fiecare activitate beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
25
Metodele folosite în acest caz sunt observarea, problematizarea, compararea,
demonstrarea, studiul de caz şi în mod deosebit descoperirea, exerciţiul şi efectuarea de
experienţe.
Fişele de lucru se concep pentru fixarea cunoştinţelor teoretice şi a celor de laborator
obţinute prin îmbinarea metodelor expozitive cu cele prin descoperire, şi pentru realizarea
activităţii practice ,prin precizarea clară a sarcinilor de lucru.
Se recomandă ca pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de
performanţă, să se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare
a activităţilor pentru fiecare elev. Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei
perioade mai mari de timp (lună, semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau
în momentul desfăşurării activităţilor, în cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau
specializate.
Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează formarea competenţei de a determina
însuşirile senzoriale ale cerealelor. metoda dominantă utilizată fiind învăţarea prin
descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de
lucru pentru fiecare examinare , precum şi probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de
documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie de forma de activitate ( pe
grupe 3-4 elevi, sau individual ) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt
solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel
activitatea este transferată de la profesor care nu mai face nici-o expunere, la elevi, care sunt
puşi în situaţia să se documenteze, să observe , să descopere, să execute analiza senzorială,.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să
intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate. Metodele folosite în acest caz sunt observarea,
în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru analiza senzorială a cerealelor următorul
scenariu didactic:
Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.
Se aleg mostre de cereale, se repartizează fiecărei grupe un număr de mostre, fişele de
documentare şi fişele de lucru elaborate de profesor.
Elevii completează fişele de lucru observând şi analizând fiecare mostră de cereale
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
26
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea Tehnician analize produse
alimentare.
Acest lucru se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev, ţinând cont de stilurile de învăţare ale acestora
(auditiv, vizual, practic). Elevii trebuie să prelucreze activ informaţiile, în mod creativ,
logic, general, imaginativ şi deductiv pentru a învăţa cât mai eficient.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
Metode ca: studiul de caz, descoperirea, observarea, exerciţiul, problematizarea,
simularea, brainstormingul, au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit formarea
abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice, stimulează gândirea logică, analitică, cât şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Însuşirea cunoştinţelor noi necesită un timp de gândire şi reflecţie din partea elevului
şi o încurajare din partea profesorului pentru a-i permite elevului să-şi exprime propriile idei,
autoevaluându-se corect.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei
obiective sunt: alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor, conştientizarea
faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite, conştientizarea importanţei reflecţiei şi
evaluării în timpul predării pentru consolidarea învăţării. Alegerea tehnicilor de instruire
revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor. Aceasta este necesară, ştiut fiind faptul că, dacă se plictisesc, elevilor
le scade interesul faţă de cunoştinţele predate.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute în
standardele de pregătire profesională pentru nivelul 3, calificarea Tehnician analize produse
alimentare .
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi cele tehnice specializate din standardul de pregătire
profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică
a elevului, investigarea, portofoliul, proiectul elevului. Autoevaluarea este una din metode
27
care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,
îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,
fişe de evaluare, autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe
de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Exemplu:
Laborator tehnologic
Unitatea de competenţă : Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit,
panificaţie şi produse făinoase
Numele şi prenumele elevului:
Data:
Locul de evaluare: laborator analize produse alimentare
FIŞA DE OBSERVAŢIECompetenţa: Efectuează analiza senzorială
Nr. crt.
Criteriul de performanţă
Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observa-ţii
1 Determinarea însuşirilor senzoriale ale materiilor prime din industria de morărit şi panificaţie
Însuşiri senzoriale: aspect, culoare, gust, miros, stare sanitară
Materii prime: cereale, făină, drojdie, sare, apă
2 Determinarea însuşirilor senzoriale ale semifabricatelor şi produselor intermediare
Produse intermediare şi semifabricate: şroturi, grişuri, dunsturi, prospături, maiele, aluaturi, bucăţi de aluat dospite
28
3 Determinarea însuşirilor senzoriale ale produselor finite
Produse finite: crupe, griş, făinuri, tărâţe, germeni, pâine, specialităţi de panificaţie, covrigi, sticksuri, grisine, produse de patiserie, biscuiţi, paste făinoase
Recomandări:Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.
29
MODULUL III: EFECTUAREA ANALIZELOR SPECIFICE ÎN INDUSTRIA
FERMENTATIVĂ
I. Modulul Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă este integrat în
pregătirea tehnică de specialitate din clasa a-XI-a, pentru calificarea Tehnician analize
produse alimentare şi este agregat cu a doua competenţă de la abilitatea cheie Managemen-
tul relaţiilor interpersonale Acest modul se va parcurge în trunchiul comun, după modulul II
- Efectuarea analizelor specifice în industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase şi
înaintea modulului IV - Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în
industria alimentară.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Abilitatea cheie:
3. Managementul relaţiilor interpersonale
3.2 Gestionează conflicte
Unitatea de competenţă tehnică specializată :
17. Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă
17.1 Efectuează analiza senzorială
17.2 Determină caracteristicile fizico-chimice
17.3 Efectuează analize microbiologice
17.4 Interpretează rezultatele analizelor
17.5 Completează documentele de analiză
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
competenţă
Competenţa Conţinuturi tematice
17. Efectuarea
analizelor specifice în
industria fermentativă
17.1 Efectuează
analiza senzorială
Însuşiri senzoriale ale materiilor prime,
semifabricatelor şi produselor finite din
industria fermentativă:
- aspect, consistenţă, culoare, gust, miros.
Materii prime din industria fermentativă
- materii prime amidonoase, zaharoase,
struguri, apă.
30
Semifabricate din industria fermentativă:
- must de struguri, must de malţ.
Produse finite din industria fermentativă:
- bere, vin, alcool rafinat.
17. Efectuarea
analizelor specifice în
industria fermentativă
17.2 Determină
caracteristicile fizico-
chimice
Analize fizico-chimice ale materiei prime:
- cereale: greutate hectolitrică, umiditate,
impurităţi, sticlozitate;
- melasă: conţinut de zahăr;
- struguri: analiză uvologică, conţinut de
zahăr;
- apă: duritate, aciditate, alcalinitate, pH.
Analize fizico-chimice ale
semifabricatelor:
- must de bere: extract, zaharificarea plămezii;
- must de struguri: aciditate, conţinut de
zahăr;
- plămezi: conţinut de extract, aciditate.
Analize fizico-chimice ale produselor
finite:
- bere: concentraţie alcoolică, calitatea
spumei, aciditate, conţinut de dioxid de
carbon;
- vin: concentraţie alcoolică, aciditate,
conţinut de dioxid de sulf;
- alcool rafinat: concentraţie alcoolică,
aciditate, conţinut de esteri.
17. Efectuarea
analizelor specifice în
industria fermentativă
17.3 Efectuează
analize
microbiologice
Analize microbiologice ale materiei prime,
semifabricatelor şi produselor finite:
- pe preparate microscopice umede şi
uscate pentru identificarea drojdiilor,
bacteriilor şi mucegaiurilor.
31
3. Managementul
relaţiilor
interpersonale
17. Efectuarea
analizelor specifice în
industria fermentativă
3.2 Gestionează
conflicte
17.4 Interpretează
rezultatele analizelor
Surse de conflict la interpretarea rezultatelor analizelor specifice în industria fermentativă :- neînţelegeri, interese şi obiective
opuse/diferite
Modalităţi de rezolvare a conflictelor la
efectuarea analizelor specifice în industria
fermentativă:
- renunţarea, forţarea, aplanarea,
compromisul, confruntarea, feedback legat de
performanţă şi acceptare
Medierea conflictelor:- ascultarea părţilor aflate în conflict şi antrenarea în adoptarea unei modalităţi de rezolvare Calcule specifice fiecărei analize:
- conform metodei de analiză.
Calitatea materiei prime,
semifabricatelor şi produselor finite:
- estimarea calităţii materiei prime,
semifabricatelor şi produselor finite prin
comparare cu valorile din standarde.
17. Efectuarea
analizelor specifice în
industria fermentativă
17.5 Completează
documentele de
analiză
Documente de analiză:
- înregistrarea rezultatelor determinărilor
efectuate în registru;
- completarea buletinelor de analiză;
- informarea, scrisă sau verbală, a factorilor
de decizie privind rezultatele.
III. Sugestii metodologice
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei s-a făcut după un model nou
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională pentru
calificarea Tehnician analize produse alimentare, care are următoarea structură:
32
1. Unitatea de competenţă;
2. Nivelul;
3. Valoarea creditului;
4. Competenţe;
5. Criterii de performanţă;
6. Condiţii de aplicabilitate;
7. Probe de evaluare
Un elev care parcurge cu succes programul de formare pentru calificarea Tehnician
analize produse alimentare nu va dobândi doar o serie de abilităţi profesionale, ci şi
încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce
priveşte profesia, prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi experienţa de muncă.
Prin calificarea Tehnician analize produse alimentare de la nivelul trei, elevii
trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe generale şi specializate care să le permită să
continue pregătirea la nivelul patru. Elevii care au absolvit nivelul trei al programului de
tehnician analize produse alimentare trebuie să fie capabili să poată efectua sarcini de execuţie
a analizelor specifice ale produselor alimentare cât şi sarcini de prelucrare şi interpretare a
acestora.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie. Abilităţile cheie sunt identificate ca fiind o parte integrantă din cadrul procesului de
învăţare, cu scopul de a dezvolta o forţă de muncă mai eficientă, mai eficace şi mai
adaptabilă, ceea ce este necesar pentru dezvoltarea şi progresul ţării. Acestea sunt abilităţi
vitale de care fiecare are nevoie pentru a avea succes la locul de muncă, în educaţie şi formare
şi pentru a progresa în viaţă.
Competenţele modulului Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă se
formează prin instruire teoretică şi laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele două tipuri de instruiri.
Pentru modulul Efectuarea analizelor specifice în industria fermentativă sunt alocate
un număr de 121 ore, din care laborator tehnologic 72 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate
tehnică cu clasa împărţită în grupe de câte 10-15 elevi.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
33
Tema
Nr. de ore alocate
Instruire
teoretică
Laborator
tehnologic
1. Însuşiri senzoriale ale materiilor prime din
industria fermentativă
7 6
2. Însuşiri senzoriale ale semifabricatelor din
industria fermentativă:
2 6
3. Însuşiri senzoriale ale produselor finite din
industria fermentativă
4 6
4. Analize fizico-chimice ale materiei prime 6 12
5. Analize fizico-chimice ale semifabricatelor 4 6
6. Analize fizico-chimice ale produselor finite 6 12
7. Analize microbiologice ale materiei prime,
semifabricatelor şi produselor finite
6 12
8. Calcule specifice fiecărei analize 4 3
9. Estimarea calităţii materiei prime,
semifabricatelor şi produselor finite
2 3
10. Gestionarea conflictelor 6 3
11. Completarea documentelor de analiză 2 3
Total ore 49 72
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate
cerute de calificarea Tehnician analize produse alimentare. Aceasta se poate realiza numai
printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi
mijloace de învăţământ necesare unei pregătiri performante în domeniu .
Fiecare activitate beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
34
In proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de lucru, fişe de documentare,
pentru fiecare lucrare de laborator, pentru înţelegerea particularităţilor analizelor, precum şi
probe de evaluare şi autoevaluare. Fişele de documentare se administrează elevilor în funcţie
de forma de activitate (pe grupe 3 - 4 elevi, sau individual) şi în funcţie de resursele materiale
existente.
Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi
să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt observarea, problematizarea, compararea,
demonstrarea, studiul de caz şi în mod deosebit descoperirea, exerciţiul şi efectuarea de
experienţe.
Fişele de lucru se concep pentru fixarea cunoştinţelor teoretice şi a celor de laborator
obţinute prin îmbinarea metodelor expozitive cu cele prin descoperire, şi pentru realizarea
activităţii practice ,prin precizarea clară a sarcinilor de lucru.
Se recomandă ca pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de
performanţă, să se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare
a activităţilor pentru fiecare elev. Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei
perioade mai mari de timp (lună, semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau
în momentul desfăşurării activităţilor, în cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau
specializate.
Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.
Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie focalizat
pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea Tehnician analize produse
alimentare.
Acest lucru se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care
activitatea didactică este centrată pe elev, ţinând cont de stilurile de învăţare ale acestora
(auditiv, vizual, practic). Elevii trebuie să prelucreze activ informaţiile, în mod creativ, logic,
general, imaginativ şi deductiv pentru a învăţa cât mai eficient.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese
pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice
conţinutului.
35
Metode ca: studiul de caz, descoperirea, observarea, exerciţiul, problematizarea,
simularea, brainstormingul, au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit formarea
abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice, stimulează gândirea logică, analitică, cât şi
imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Însuşirea cunoştinţelor noi necesită un timp de gândire şi reflecţie din partea elevului
şi o încurajare din partea profesorului pentru a-i permite elevului să-şi exprime propriile idei,
autoevaluându-se corect.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei
obiective sunt: alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor, conştientizarea
faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite, conştientizarea importanţei reflecţiei şi
evaluării în timpul predării pentru consolidarea învăţării. Alegerea tehnicilor de instruire
revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la
particularităţile elevilor. Aceasta este necesară, ştiut fiind faptul că, dacă se plictisesc,
elevilor le scade interesul faţă de cunoştinţele predate.
Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute în
standardele de pregătire profesională pentru nivelul 3, calificarea Tehnician analize produse
alimentare .
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,
competenţele tehnice generale şi cele tehnice specializate din standardul de pregătire
profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al
evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică
a elevului, investigarea, portofoliul, proiectul elevului. Autoevaluarea este una din metode
care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii,
îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie,
fişe de evaluare, autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi.
36
Tema: Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale berii
FIŞĂ DE OBSERVARE: Determinarea calităţii spumei-metoda Hartong
Nr.
crt
Etapele de lucru Da Nu Eva-
luator
Data
1. Alege (conform fişei îndrumar)
ustensilele şi sticlăria necesară
2. Menţine proba de analizat pe baie de apă
la 150C
3. Toarnă berea în cilindrul gradat, pentru
formarea spumei
4. Măsoară volumul berii şi al spumei din
minut în minut
5. Completează datele în tabel
6. Calculează indicele de spumă(S)
7. Apreciază spumarea în funcţie de
valoarea indicelui calculat
37
MODULUL IV. MONITORIZAREA APLICĂRII MĂSURILOR DE IGIENĂ ŞI
PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ – STAGII DE
PREGATIRE PRACTICĂ
I. Modulul Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în
industria alimentară este integrat în cadrul stagiilor de pregătire practică care se desfăşoară în
cursul clasei a XI-a şi este agregat cu prima şi a treia competenţă de la abilitatea cheie
Managementul relaţiilor interpersonale.
Exemplu de agregare pentru modulul Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă
şi protecţia mediului în industria alimentară :
Unitatea de competenţă
Competenţa Conţinuturi tematice
3. Managementul relaţiilor interpersonale
11. Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria
3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale
11.3 Monitorizează activităţile de igienizare în
Infrastructuri ale comunicării la monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară - bazate pe încredere şi înţelegere reciprocă Modalităţi de ascultare activă în scopul întocmirii planului de igienizare - urmăreşte interlocutorul, nu întrerupe interlocutorul, preia argumentele interlocutorului Metode de realizare a unui dialog constructiv în scopul întocmirii planului de igienizare - oferă sugestii, ascultă sugestiile celorlalţi,
formulează propuneri consensuale; exprimă un feedback pozitiv; cade de acord; face distincţie între fapte, opinii şi sentimente Relaţii de cooperare în monitorizarea activităţilor de igienizare în industria alimentară- suport pentru dezvoltarea profesională a membrilor grupului, încredere în deciziile luate de grup, discutarea deschisă a iniţiativelor, analiza critică şi evaluarea opiniilor în grup Relaţii interpersonale în monitorizarea activităţilor de igienizare în industria alimentară- factori determinanţi: personali, psiho-sociali, contextuali;
- metode de identificare a modalităţilor de îmbunătăţire: observare, analiza unor indicatori de coeziune socială, interviuri, culegere de mărturii, motivare, încurajare, integrare, redefiniri
38
alimentară industria alimentară
de rol, evitarea jocurilor de putere Planul de igienizare- stabilirea graficului de igienizare (spălare, dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare),- operaţii de igienizare- metodologia de verificare a eficienţei igienizării. Materiale necesare pentru realizarea igienizării- substanţe chimice de spălare şi dezinfecţie - materiale pentru igienizare Soluţii de spălare şi dezinfecţie- prepararea soluţiilor conform instrucţiunilor Metode de verificare a eficienţei igienizării- metoda tamponului, metoda batonului de agar (conform standardului)
3. Managementul relaţiilor interpersonale
11. Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară
3.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţi
11.4 Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului în întreprinderile de industrie alimentară
Factori interesaţi şi interesele acestora în monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară- persoanele implicate direct sau indirect în conflict în calitate de manageri, colegi, clienţi - interese: personale, psiho-sociale, contextuale Modalităţi de anticipare şi satisfacere a aşteptărilor factorilor interesaţi în monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară
- asimilarea rolului factorilor interesaţi, - comunicarea cu factorii interesaţi prin întrebări şi ascultare activă Surse de contaminare a mediului înconjurător - deversări de reziduuri lichide şi solide Măsuri de protecţie sanitară a surselor de apă- verificarea gradului de contaminare; - diminuarea gradului de încărcare cu reziduuri;- epurarea reziduurilor lichide; Metode de îndepărtare igienică a reziduurilor lichide şi solide din apele reziduale- metode de epurare a apelor reziduale (mecanice, chimice, biologice),- îndepărtarea igienică a reziduurilor solide prin evacuarea deşeurilor prelucrate pe terenuri corespunzătoare
39
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Abilitatea cheie
3. Managementul relaţiilor interpersonale:
3.1 Creează şi menţine relaţii profesionale
3.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţi
Unitatea de competenţă tehnică generală
11. Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria
alimentară
11.1 Foloseşte tehnici de lucru şi coduri de bune practici (GMP) pentru
producerea alimentelor cu inocuitate;
11.2 Stabileşte măsuri pentru reducerea riscului îmbolnăvirilor datorate
consumului alimentelor contaminate;
11.3 Monitorizează activităţile de igienizare în industria alimentară.;
11.4 Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului.;
11.5 Determină calitatea apei folosite în industria alimentară
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de competenţă
Competenţa individuală
Conţinuturi tematice
11. Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară
11.1 Foloseşte tehnici de lucru şi coduri de bune practici pentru producerea alimentelor cu inocuitate
Surse de poluare şi contaminare a alimentelor:- primare (omul, vegetale, animale, insecte) mediul înconjurător
- secundare: în timpul procesării şi ambalării alimentelor - fizică, chimică, radioactivă şi biologică Măsuri de protecţie pentru asigurarea inocuităţii alimentelor- utilizarea materiilor prime corespunzătoare din punct de vedere igienic,- prelucrarea igienică a materiilor prime,- depozitarea, transportul şi comercializarea produselor alimentare în condiţii igienice Modalităţi de determinare a gradului de contaminare a alimentelor - grad de impurificare mecanică a laptelui, prin metoda lactofiltrului; - grad de contaminare microbiană, prin proba fosfatazei
40
11.2 Stabileşte măsuri pentru prevenirea riscului îmbolnăvirilor datorate consumului alimentelor contaminate
Boli şi cauzele îmbolnăvirilor datorate consumului alimentelor contaminate
-provocate de virusuri şi microorganisme patogene;-boli parazitare;-intoxicaţii, toxiinfecţii alimentare -infecţioase- Salmonele;-toxice- Stafiloccoci etc, -intermediare- Clostridium perfringens şi CL Botulinum;
Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor datorate consumului alimentelor contaminate
-înlăturarea/ combaterea cauzelor care produc îmbolnăvirile-respectarea normelor de igienă în timpul procesării, depozitării şi transportului materiilor prime şi produselor finite
3. Managementul relaţiilor interpersonale
3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale
Infrastructuri ale comunicării la monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară - bazate pe încredere şi înţelegere reciprocă Modalităţi de ascultare activă în scopul întocmirii planului de igienizare - urmăreşte interlocutorul, nu întrerupe interlocutorul, preia argumentele interlocutorului Metode de realizare a unui dialog constructiv în scopul întocmirii planului de igienizare - oferă sugestii, ascultă sugestiile celorlalţi, formulează
propuneri consensuale; exprimă un feedback pozitiv; cade de acord; face distincţie între fapte, opinii şi sentimente Relaţii de cooperare în monitorizarea activităţilor de igienizare în industria alimentară- suport pentru dezvoltarea profesională a membrilor grupului, încredere în deciziile luate de grup, discutarea deschisă a iniţiativelor, analiza critică şi evaluarea opiniilor în grup Relaţii interpersonale în monitorizarea activităţilor de igienizare în industria alimentară- factori determinanţi: personali, psiho-sociali, contextuali;
- metode de identificare a modalităţilor de îmbunătăţire: observare, analiza unor indicatori de coeziune socială, interviuri, culegere de mărturii, motivare, încurajare, integrare, redefiniri de rol, evitarea jocurilor de putere
41
11. Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară
11.3 Monitorizează activităţile de igienizare în industria alimentară
Planul de igienizare- stabilirea graficului de igienizare (spălare, dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare),- operaţii de igienizare- metodologia de verificare a eficienţei igienizării. Materiale necesare pentru realizarea igienizării- substanţe chimice de spălare şi dezinfecţie - materiale pentru igienizare Soluţii de spălare şi dezinfecţie- prepararea soluţiilor conform instrucţiunilor Metode de verificare a eficienţei igienizării- metoda tamponului, metoda batonului de agar (conform standardului)
3. Managementul relaţiilor interpersonale
11. Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară
3.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţi
11.4 Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului în întreprinderile de industrie alimentară
Factori interesaţi şi interesele acestora în monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară- persoanele implicate direct sau indirect în conflict în calitate de manageri, colegi, clienţi - interese: personale, psiho-sociale, contextuale Modalităţi de anticipare şi satisfacere a aşteptărilor factorilor interesaţi în monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară
- asimilarea rolului factorilor interesaţi, - comunicarea cu factorii interesaţi prin întrebări şi ascultare activă Surse de contaminare a mediului înconjurător - deversări de reziduuri lichide şi solide Măsuri de protecţie sanitară a surselor de apă- verificarea gradului de contaminare; - diminuarea gradului de încărcare cu reziduuri;- epurarea reziduurilor lichide; Metode de îndepărtare igienică a reziduurilor lichide şi solide din apele reziduale- metode de epurare a apelor reziduale (mecanice, chimice, biologice),- îndepărtarea igienică a reziduurilor solide prin evacuarea deşeurilor prelucrate pe terenuri corespunzătoare
42
11. Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria alimentară
11.5Determină calitatea
apei folosite în industria alimentară
Condiţii de potabilitate a apei -condiţii senzoriale, fizice, chimice, biologice şi bacteriologice ale apei.
Analiza microbiologică a apei-mostre de apă, ustensile şi aparate pentru analiza microscopică
Analiza microbiologică a aerului -instrumente şi aparate pentru analiza microscopică
Rezultatele analizelor microbiologice - standarde de calitate, buletin de analiză
III. Sugestii metodologice
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ .
Pentru modulul Monitorizarea aplicării măsurilor de igienă şi protecţia mediului în
industria alimentară sunt alocate un număr de 120 ore de laborator tehnologic care se
realizează în şedinţe de câte 6 ore, cu grupe de maxim 10-15 elevi.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului propus.
Tema Nr ore laborator tehnologic
Factori care afectează inocuitatea alimentelor Surse de poluare şi contaminare a alimentelor:- primare (omul, vegetale, animale, insecte) mediul înconjurător
- secundare: în timpul procesării şi ambalării alimentelor - fizică, chimică, radioactivă şi biologică
6
Măsuri de protecţie a alimentelor- Calitatea materiilor prime din punct de vedere igienic;- Prelucrarea igienică a materiilor prime,- Depozitarea, transportul şi comercializarea produselor alimentare în condiţii igienice
12
Determinarea gradului de contaminare a alimentelor- Determinarea gradului de impurificare mecanică a laptelui, prin metoda lactofiltrului;
- Determinarea gradului de contaminare microbiană, prin proba fosfatazei
12
Boli datorate consumului alimentelor contaminate- Boli infecto-contagioase: bruceloza, tuberculoza, antrax;- Boli parazitare: giardioza, ascaridioza, trichineloza, tenioze;- Intoxicaţii provocate de diferite substanţe chimice: amine biogene,
micotoxine, nitriţi şi nitraţi, pesticide, metale potenţial toxice, aditivi alimentari;
- Toxiinfecţii alimentare provocate de Salmonella, Clostridium botulinum, Staphylococcus aureus.
12
43
Comunicare profesională privind activităţile de igienizare - stabilirea graficului de igienizare (spălare, dezinfecţie,dezinsecţie şi deratizare),- operaţii de igienizare- metodologia de verificare a eficienţei igienizării.
12
Igienizarea în industria alimentară- substanţe chimice de spălare şi dezinfecţie - materiale pentru igienizare (perii, mături, bureţi, răzătoare, furtunuri etc.)
12
Metode de apreciere a eficacităţii operaţiilor de spălare şi dezinfecţie- metoda tamponului, metoda batonului de agar (conform standardului)
12
Determinarea concentratiei soluţiilor de spălare şi dezinfecţie 6 Rolul comunicării între factorii interesaţi privind măsurile de asigurare a protecţiei mediului- persoanele implicate direct sau indirect în conflict, în calitate de manageri, colegi, clienţi - interese: personale, psiho-sociale, contextuale- asimilarea rolului factorilor interesaţi,
6
Măsuri de protecţie sanitară a surselor de apă- verificarea gradului de contaminare; - diminuarea gradului de încărcare cu reziduuri;- epurarea reziduurilor lichide;
6
Îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide din industria alimentară- metode de epurare a apelor reziduale (mecanice, chimice, biologice),- îndepărtarea igienică a reziduurilor solide prin evacuarea deşeurilor prelucrate pe terenuri corespunzătoare
6
Determinarea calităţii apei - Condiţii de potabilitate a apei- Analiza microbiologică
12
Determinarea calităţii aerului- Analiza microbiologică
6
Total ore 120
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe
formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice
specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria
alimentară. Acest proces se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de
predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.
44
Dintre metodele şi procedeele didactice care pot fi folosite trebuie alese, pentru
fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice.
Demonstrarea, exerciţiul, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru, jocul de rol,
proiectul individual sau în echipă, au eficienţă maximă în procesul de învăţare prin instruire
practică comasată. Aceste metode permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice generale
şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, imaginaţia şi
creativitatea elevilor.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza
şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. De asemenea, profesorul are
libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în
măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă.
Se recomandă atât activitatea individuală, activitatea în grup şi activitatea pe
echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în formarea abilităţilor
cheie prezentate în standardul de pregătire profesională.
Fişele de lucru care pot fi utilizate de către elevi în transpunerea rezultatelor obţinute
în activităţile practice curente, îi ajută pe elevi să ajungă prin efort individual sau colectiv la
corelarea sau măsurarea şi evaluarea unor indicatori de calitate.
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie,
competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate prevăzute de standardul de
pregătire profesională. Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ
se poate realiza prin referate, proiecte, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau
autoevaluare.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie
elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în
standardul de pregătire profesională.
Exemplificăm prin tema „Igienizarea în industria alimentară” în care se urmăreşte
dobândirea cunoştinţelor teoretice legate de planul de igienizare, substanţele chimice de
spălare şi dezinfecţie, precum şi formarea deprinderilor practice de calcul a necesarului de
substanţe pentru prepararea soluţiilor,determinarea concentraţiei soluţiilor de spălare şi
dezinfecţie, modul de intervenţie în caz de accidente.
45
În proiectarea temei profesorul va avea pentru fiecare elev fişe de documentare, fişe de
lucru şi fişe de observare.
Fişa de observare se completează de către evaluator fie pe parcursul unei perioade de
timp(lună/ semestru / an şcolar) fie în momentul evaluării elevilor, ca în exemplul următor.
FIŞĂ DE EVALUARE Aprecierea eficienţei operaţiilor de spălare şi dezinfecţie
Indică etapele de lucru pentru aprecierea eficienţei operaţiilor de spălare şi dezinfecţie în
cazul folosirii metodei tamponului .
Realizează operaţia de recoltare a microorganismelor de pe suprafeţele de lucru igienizate
în vederea aprecierii eficienţei operaţiilor de spălare şi dezinfecţie.
FIŞĂ DE OBSERVARE
1. Indică etapele de lucru pentru aprecierea eficienţei operaţiilor de spălare şi dezinfecţie în cazul folosirii metodei tamponului .
Etape de lucru Evaluator Data1 Ştergerea suprafeţelor de analizat cu un tampon de vată
steril, cu ajutorul unui şablon cu suprafaţă cunoscută2 Clătirea tamponului intr-o eprubetă cu lichid diluant3 Insămânţarea în diferite medii de cultură solidificate
(bulion de carne şi must de malţ)
4 Termostatare în funcţie de natura mediului de cultură 5 Numărarea coloniilor dezvoltate şi exprimarea
rezultatelor ca număr de colonii / cm2 de suprafaţă analizată
6 Aprecierea eficienţei operaţiei de spălare şi dezinfecţie conform prevederilor normativelor în vigoare
2. Realizează operaţia de recoltare a microorganismelor de pe suprafeţele de lucru igienizate în vederea aprecierii eficienţei operaţiilor de spălare şi dezinfecţie.
Etape de lucru Evaluator Data1 Alegerea ustensilelor necesare pentru recoltarea probei2 Aplicarea şablonului pe suprafaţa de analizat3 Ştergerea suprafeţei delimitate cu ajutorul tamponului 4 Clătirea tamponului în eprubeta cu lichid sterilizat
(diluant)5 Aplicarea dopului de vată la eprubetă
46
MODULUL V TEHNICA ANALIZELOR DE LABORATOR (CURRICULUMUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ)
Modulul Tehnica analizelor de laborator este integrat în pregătirea tehnică generală
din clasa a-XI-a, pentru calificarea Tehnician analize produse alimentare şi este agregat cu
trei competenţe de la abilitatea cheie Procesarea datelor numerice. Acest modul se va
parcurge în curriculum în dezvoltare locală.
Agregarea competenţelor se face în următorul mod:
- competenţa de la abilitatea cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice
specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile
necesare formării competenţelor.
Exemplu de agregare pentru modulul : Tehnica analizelor de laborator:
Unitatea de competenţă
Competenţa Conţinuturi tematice
7. Procesarea datelor numerice
14. Tehnica analizelor de laborator
7.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta
14.2 Efectuează analize fizico-chimice
7.2 Prelucrează datele numerice
7.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
Date numerice: dimensiuni, distanţe,temperatură, masă, concentraţie, densitate, tensiuneSelectare: după natura mărimii măsurate şi scopul măsurăriiÎnregistrare date: tabele, fişe
Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţiiFormule de calcul: Transformări de unităţi de măsură, calcule economico-financiare,ecuaţii liniare cu două variabile,media aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea medie pătraticăReprezentare grafică: grafice în planCitirea graficelor:coordonatele graficului, relaţia dintre mărimile reprezentate
Comparare rezultate: erori, cauze, tipuri de erori, tendinţe
Tipuri de grafice: liniare, în coloane şi bare, circulare, radar, Gantt
47
14.3 Efectuează analize biologice şi microbiologice
14.4 Interpretează rezultatele analizelor
Tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie
Executarea analizelor fizico-chimice, biologice şi microbiologice, prin diverse metode, după o activitate planificată.
Culegerea datelor numerice şi înregistrarea acestora..
Selectarea rezultatelor obţinute.
Efectuarea calculelor prin diferite formule de calcul.
Realizarea de reprezentări grafice, diagrame, şi interpretarea lor
Compararea rezultatelor obţinute cu indicii prevăzuţi în documentele care prescriu calitatea
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulul Tehnica analizelor de
laborator
Abilitatea cheie:
7. Procesarea datelor numerice
7.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta7.2 Prelucrează datele numerice7.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
Unitatea de competenţă tehnică specializată :
14. Tehnica analizelor de laborator
14.1 Efectuează analiza senzorială
14.2 Efectuează analize fizico-chimice
14.3 Efectuează analize biologice şi microbiologice
14.4 Interpretează rezultatele analizelor
48
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Modulul Tehnica analizelor de laborator, corespunzător curriculum-ului în
dezvoltare locală este constituit din cinci competenţe ale unităţii de competenţă tehnică
generală
Unităţi de competenţă
Competen-ţe
individuale
Conţinuturi tematice
14.Tehnica analizelor de laborator
14.1 Efectuează analiza senzorială
- Clasificarea metodelor de analiză senzorială:metode de apreciere a calităţii, de diferenţiere a calităţii, de ordonare după rang, de descriere a calităţii- Principii teoretice la analiza senzorială: compararea probelor, alegerea metodei, parcurgerea şi respectarea modului de lucru specificat în standarde, respectarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor în laborator- Materiale folosite la analiza senzorială: sticlărie de laborator; fişe de apreciere; aparate pentru: tratare termică, agitare, măcinare; standarde, probe de analiză- Etapele analizei senzoriale: luarea probelor, pregătirea probelor, pregătirea materialelor şi ustensilelor necesare conform specificaţiilor din standarde, parcurgerea şi respectarea modului de lucru conform specificaţiilor din standarde
7.Procesarea datelor numerice
14.Tehnica analizelor de laborator
7.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta
14.2 Efectuează analize fizico-chimice
Date numerice: dimensiuni, distanţe, temperatură, masă, concentraţie,densitate, tensiuneSelectare: după natura mărimii măsurate şi scopul măsurăriiÎnregistrare date: tabele, fişe
- Metode fizice de analiză şi control: determinarea densităţii, determinarea masei hectolitrice, determinarea masei absolute şi relative a 1000 de boabe, determinarea umidităţii, determinarea punctului de fierbere, topire, congelare, determinarea consistenţei, determinarea capacităţii de hidratare, determinarea fineţii,determinarea concentraţiei alcoolice, determinarea conţinutului de corpuri străine- Principii teoretice de analiză: conform specificaţiilor din standarde- Materiale, ustensile şi aparate: conform specificaţiilor din standarde- Etapele analizelor fizice: conform specificaţiilor din standarde cu respectarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor în laborator- Metode fizico-chimice de analiză: refractometrie, polarimetrie, colorimetrie, potenţiometrie, conductometrie, polarografie, gravimetrie, volumetrie, spectrofotometrie;
49
- Principii teoretice de analiză fizico-chimică: principii optice, electrice, termice, reacţii de neutralizare şi de precipitare- Materiale, ustensile, aparate şi instalaţii necesare efectuării analizelor fizico-chimice: conform specificaţiilor din standarde- Etapele analizelor fizico-chimice: conform specificaţiilor din standarde cu respectarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor în laborator
14.3 Realizează analize biologice şi microbiolo-gice
- Clasificarea metodelor de analiză: determinarea infestării, determinarea activităţii enzimatice, metode microbiologice directe şi indirecte- Principii teoretice de analiză: reacţii de neutralizare (titrări), reacţii de oxidare, reacţii de descompunere, însămânţări, colorări- Etapele analizelor biologice şi microbiologice: conform specificaţiilor din standarde cu respectarea normelor de protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor în laborator
7.Procesarea datelor numerice
14.Tehnica analizelor de laborator
7.2 Prelucrează datele numerice
7.4Interpretea-ză rezultatele obţinute şi prezintă concluziile
14.4 Interpretea-ză rezultatele analizelor
Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţiiFormule de calcul: Transformări de unităţi de măsură, calcule economico-financiare,ecuaţii liniare cu două variabile,media aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea mediapătraticăReprezentare grafică: grafice în planCitirea graficelor: coordonatele graficului, relaţia dintre mărimile reprezentate
Comparare rezultate:erori, cauze, tipuri de erori, tendinţe
Tipuri de grafice: liniare, în coloane şi bare, circulare, radar, GanttTipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie
- Înregistrarea rezultatelor analizelor prin observare, citire, notare- Efectuarea calculelor cu ajutorul formulelor de calcul, transformărilor de unităţi de măsură, extrapolărilor din tabele- Utilizarea documentelor care prescriu calitatea: standarde de stat, standarde profesionale, standarde de firmă, specificaţii tehnice- Evaluarea rezultatelor analizelor: compararea valorilor, sesizarea şi specificarea diferenţelor faţă de valorile din documentele care prescriu calitatea şi anunţarea persoanei abilitate să ia măsuri
50
III.Sugestii metodologice1. Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de
calificarea Tehnician analize produse alimentare.
Din planul de învăţământ se recomandă ca ponderea activităţilor de pregătire teoretică să
reprezinte un sfert din totalul timpului alocat disciplinei, restul de ore urmărind formarea
abilităţilor prin activităţi practice în laboratorul tehnologic.
Însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor noi necesită un timp de gândire, de reflecţie şi de
exersare din partea elevului şi o încurajare din partea profesorului pentru a-i permite
elevului să-şi exprime propriile idei, autoevaluându-se corect.
Competenţele tehnice generale urmărite de curriculum în dezvoltare locală se
formează prin instruire teoretică şi laborator tehnologic.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele două tipuri de instruire.
Orele de teorie şi de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de
specialitate tehnică ( inginer industrie alimentară).
Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic
Tema Nr. de ore alocate
Teorie Laborator tehnologic
Analiza senzorială 6 18
Analize fizico-chimice 16 48
Analize biologice şi microbiologice 7 21
Interpretarea rezultatelor 4 12
Total ore 33 99
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic.
51
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare.
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să
fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi
specializate cerute de calificarea Tehnician analize produse alimentare.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ce se doreşte a
se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
Exemplificăm printr-o lecţie prin care se vizează formarea competenţei de a executa
analize fizice (determinarea masei hectolitrice), metoda dominantă utilizată fiind învăţarea
prin descoperire. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare,
fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de evaluare şi
autoevaluare. Fişele de documentare şi fişele de lucru se administrează elevilor în funcţie
de forma de activitate ( pe grupe 3-4 elevi, sau individual ) şi în funcţie de resursele
materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească conţinutul fişelor şi să execute
operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la profesor care nu mai
face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze, să observe, să
descopere, să diferenţieze valorile maselor hectolitrice pentru diferite probe de cereale
(profesorul poate pune la dispoziţia elevilor cereale de acelaşi tip dar de calităţi diferite dar
şi tipuri diferite de cereale). Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să
supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.
Metodele folosite în acest caz sunt observarea, în mod deosebit descoperirea şi exerciţiul.
Concretizând cele expuse, sugerăm pentru determinarea masei hectolitrice următorul
scenariu didactic:
Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.
Se aleg mostre de cereale, se repartizează fiecărei grupe un număr de mostre, fişele de
documentare şi fişele de lucru elaborate de profesor.
Elevii completează fişele de lucru observând şi analizând fiecare probă. Ei determină (prin
cântărire şi calcul numeric) masa hectolitrică pentru fiecare mostră de cereale,
caracterizându-le pe acestea din punct de vedere tehnologic.
Pe parcursul orelor elevii se pot autocorecta şi chiar autoevalua.
52
3. Sugestii cu privire la evaluare
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observare, fişe
de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare :
observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea atitudinilor
faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
autoevaluarea
tema în clasă
investigaţia
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
fişe de observare
fişe de lucru
fişe de autoevaluare
Exemplu de fişă de observare: Laborator tehnologicUnitatea de competenţă : Tehnica analizelor de laboratorCompetenţa: Interpretează rezultatele analizelorNumele şi prenumele elevului:
Locul de evaluare: laboratorul şcolii sau al agentului economic
Nrcrt
Criteriul de performanţă
Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii
1 Înregistrarea rezultatelor analizelor
Înregistrează: observă, citeşte, notează Fiecare sarcină trebuie executată de trei ori fără ajutor
2 Efectuarea calculelor
Calculează cu formule de calcul, transformări de unităţi de măsură, extrapolări din tabele
3 Utilizarea documentelor care prescriu calitatea
Utilizează documente: standarde de stat, standarde profesionale, standarde de firmă, specificaţii tehnice
53
4 Evaluarea rezultatelor analizelor prin compararea cu indicii prevăzuţi în documentele care prescriu calitatea
Evaluare: compararea valorilor, sesizarea şi specificarea diferenţelor faţă de valorile din documentele care prescriu calitatea şi anunţarea persoanei abilitate să ia măsuri
Recomandări:Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:
Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.
Exemplu de test cu itemi:
Tema: Metode fizice de analiză şi control
1. Itemi obiectivi
1.1 cu alegere duală
Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă
A F Determinarea umidităţii prin uscare este o metodă indirectă de determinare a
conţinutului de apă.
A F Densitatea se poate determina şi prin metode refractometrice.
A F Masa hectolitrică a cerealelor depinde de umiditatea şi de conţinutul de corpuri
străine al acestora.
A F Capacitatea de hidratare a făinii este o caracteristică fizică a acesteia, care are
influenţe asupra desfăşurării procesului tehnologic de fabricaţie.
1.2 de tip pereche
În coloana A sunt date ustensilele folosite la diferite determinări de laborator, iar în
coloana B sunt enumerate determinări fizice. Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele
două coloane:
54
A B
Balanţa Lacta Punctul de fierbere
Balanţa hectolitrică Capacitatea de hidratare
Etuvă Conţinutul de umiditate
Mojar cu pistil Masa hectolitrică
Termometru
1.3 cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Principiul metodei pentru determinarea umidităţii prin uscare are la bază:
a) neutralizarea acidităţii cu ajutorul unei soluţii de NaOH în prezenţa fenolftaleinei ca
indicator
b) cântărirea refuzului obţinut la cernere
c) cântărirea pierderii de apă
d) cântărirea reziduului rămas la calcinare
2. Itemi semiobiectivi
2.1 cu răspuns scurt:
Răcirea fiolei de cântărire scoasă din etuvă se face timp de 30 de minute în……………….. …
2.2 de completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Masa absolută a 1000 de boabe depinde de …………………………… şi de
…………………….……. boabelor.
2.3. întrebări structurate
Observaţi cu atenţie figura de mai jos (se va reprezenta unul dintre aparatele folosite
la determinări fizice) şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
a) Care este denumirea aparatului?
b) Denumiţi analiza la care se foloseşte.
c) Indicaţi părţile componente ale aparatului
55
FIGURA
d) Indicaţi în care fază a prelucrării învelişului este folosit
utilajului prezentat
3. Itemi subiectivi
3.1. rezolvare de problemă
La determinarea masei hectolitrice a grâului s-a înregistrat următoarea valoare: 174,5
g/250 ml. Transformaţi această valoare în kg/hl.
3.2 eseu structurat
Întocmiţi un eseu cu tema Analizele fizice ale grâului respectând următoarele cerinţe:
a) denumiţi cel puţin două analize specifice
b) enunţaţi principiile de lucru pentru aceste determinări
c) indicaţi valorile STAS ale celor două proprietăţi
d) specificaţi unde pot apărea erori de rezultat în timpul analizelor indicate
3.3 eseu liber
Factorii care influenţează capacitatea de hidratare a făinii
Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi de performanţă) elevilor,
a competenţelor prevăzute de curriculum în dezvoltare locală, la orele de Tehnica analizelor
de laborator se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
Proba practică
Fişa de lucru
Experimentul
Investigaţia
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Se oferă câteva sugestii referitoare pentru unele instrumente de evaluare mai complexe :
PROIECTUL
56
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi
folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate
individuală şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează
cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este
că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de
învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi
învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele
realizate / învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a
elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.
Etapele realizării unui proiect sunt:
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii:
- Stabilirea obiectivelor proiectului;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;
- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la
bibliotecă, presă, Internet, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii,
organizaţii guvernamentale etc.);
3. Cercetarea propriu-zisă.
4. Realizarea materialelor.
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să
conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie
instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie
ideile emise de participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la
discuţii; timer – urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii
clase concluziile grupului).
Esenţa proiectului constă:
1. Într-un scop concret care să permită formarea competenţelor dorite;
2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;
57
3. Într-o sarcină concretă în care activităţile teoretice şi activităţile practice se
întrepătrund;
4. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru
modul de prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
1. operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca
elevii să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală,
ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi
doresc să includă în proiect);
2. competenţele tehnice – se pot urmări diverse categorii de competenţe tehnice atât pe
perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia;
3. competenţele cheie şi gradul lor de dezvoltare pot fi evaluate mai ales prin evaluarea
realizată pe durata desfăşurării proiectului;
4. calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, execuţia şi
realizarea unui proiect );
5. produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa
cum sunt ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru
învăţarea care se doreşte a fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).
58
top related