curric tehn ecolog si prot calitatii xii

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞICERCETĂRII

Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006

CURRICULUM

CLASA A XII A

LICEU TEHNOLOGICNIVEL 3

DOMENIUL: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI

VARIANTA REVIZUITĂ

2005

Autori :

Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Ing. Marieta Boros - profesor grad didactic definitiv, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Prof. Cristina Căldare - profesor grad didactic definitiv, doctorand, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

Revizuit :

Ing. Lucica Micălăcian - profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, Arad

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTLiceu tehnologic prin ruta directă

Clasa a XII a

Aria curriculară TEHNOLOGII

Domeniul : Resurse naturale şi protecţia mediuluiCalificarea :Tehnician Ecolog şi Protecţia Calităţii MediuluiCultură de specialitate şi instruire practică săptămânală

Modul 1 Gestionarea deşeurilor

Total ore / an 80 din care: laborator tehnologic 48

Modul 2Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale


Modul 3Supravegherea şi controlul calităţii solului


Total ore/an =10 ore/sapt. X 31 săpt. =310 ore

Stagii de pregătire practică

Modul 4 Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate

Total ore / an 30

Modul 5Supravegherea şi controlul calităţii aerului

Total ore / an 60

Modul 6Chimia şi biologia apelor naturale

Total ore / an 60

Total ore/an = 30 ore/săpt. x 5 săpt./an =150 ore

Curriculum în dezvoltare locală

Modul 7Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile

Total ore / an 62 .

Modul 8 Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate

Total ore / an 62

Total ore /an = 4 ore/sapt.x 31 săpt. =124 TOTAL GENERAL =584 ore/an

Notă : Toate orele de pregătire practică ( laborator tehnologic şi practică comasată ) se vor desfăşura sub coordonarea profesorului de specialitate, cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi.

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Domeniul PROTECŢIA MEDIULUI pregăteşte elevii pentru calificările TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI şi TEHNICIAN HIDROMETEOROLOG. Curriculum pentru clasa a XII a, calificarea TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI, a fost elaborat pe baza Standardului de Pregătire Profesională pentru această calificare şi a planului de învăţământ. Curriculum cuprinde 7 module corespunzătoare unităţilor de competenţă tehnice generale şi specializate, din SPP care au acelaşi titlu GESTIONAREA DEŞEURILOR, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI, CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE . Pentru fiecare modul în parte curriculum cuprinde : Tabel de corelare competenţe – conţinuturi şi Sugestii metodologice privind procesul şi metode de predare-învăţare, şi sugestii privind evaluarea. Pe lângă competenţele tehnice, în cadrul modulelor şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE vor fi evaluate şi unele abilităţi cheie, aceste module fiind construite prin agregarea competenţelor unei unităţi de competenţă cheie cu competenţele unei unităţi de competenţă tehnice, după cum urmează : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE – PROCESAREA DATELOR NUMERICE respectiv SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE - COMUNICARE. Modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE şi SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE sunt alocate CDL ( câte 62 ore ) iar modulele SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE sunt alocate practicii comasate ( 30, 60 respectiv 60 ore ). Celorlalte module li s-au alocat câte 10 ore săptămânal ( 4 ore instruire teoretică şi 6 ore laborator tehnologic ). Ordinea în care se recomandă parcurgerea modulelor este prezentată la sfârşitul curriculum. Toate orele corespunzătoare modulelor prezentate în curriculum se vor desfăşura sub îndrumarea profesorilor de specialitate ( inginer, biolog, ecolog ). În cazul modulelor care cuprind atât ore de pregătire teoretică cât şi ore de laborator tehnologic se recomandă ca acestea să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi cadru didactic. Orele de practică comasată şi cele de laborator tehnologic se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi. Se recomandă ca orele de practică comasată să se desfăşoare la agenţi economici de profil.

Este necesară utilizarea programei şcolare împreună cu Standardul de Pregătire Profesională deoarece programa a fost concepută pornind de la corelarea conţinuturilor cu competenţele prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională . Prin parcurgerea corectă a programei şcolare se va asigura dobândirea , de către elevi, a competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

Alcătuirea modulelor pentru calificarea Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului clasa a XII a

Unitatea de competenţă

CompetenţaM 1

M 2

M 3

M 4

M 5

M 6

M 7

M 8

Verificare

5.Comunicare 5.2 Moderează dezbateri şi şedinţe

√ √

5.3 Elaborează documente pe teme profesionale

√ √

7.Procesarea datelor numerice

7.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

√√

7.2 Prelucrează datele numerice

√√

7.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

√√

18. Gestionarea deşeurilor

18.1.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public

√ √

18.2.Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial

√√

18.3.Monitorizează regimul deşeurilor periculoase

√ √

18.4.Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului

√ √

19.Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale

19.1.Recoltează probele de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice.

√ √

19.2.Determină indicatorii fizici ai apelor naturale.

√ √

19.3. Determină indicatorii chimici ai apelor naturale.

√ √

19.4. Măsoară radioactivitatea apelor naturale.

√ √

19.5. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale

√√

21.Supravegherea şi controlul calităţii solului

21.1. Interpretează caracteristicile solului

√ √

21.2. Determină caracteristicile fizice ale solului

√ √

21.3. Determină indicatorii chimici de calitate a solului

√ √

21.4. Determină indicatorii microbiologici ai solului

√√

21.5. Determină radioactivitatea solului

√ √

22.Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile

22.1. Interpretează schemele de alimentări cu apă

√√

22.2. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei

√√

22.3.Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic

√√

23.Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate

23.1Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate

√√

23.2 Urmăreşte indicatorii fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic

√ √

23.3 Urmăreşte indicatorii fizico-chimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare

√ √

23.4 Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate şi a nămolurilor

√√

23.5 Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă

√ √

17.Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate

17.1.Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică

√ √

17.2. Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale

√ √

17.3. Evaluează impactul ecologic al antropizării

√ √

20.Supravegherea şi controlul calităţii aerului

20.1. Recoltează probe de aer

√ √

20.2. Monitorizează calitatea aerului

√√

20.3. Prognozează dispersia poluanţilor in funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici

√√

15.Chimia şi biologia apelor naturale

15.1. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale

√

√

15.2. Corelează proprietăţile fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale

√ √

15.3. Determină indicatorii biologici ai apelor naturale

√ √

15.4. Protejează calitatea apelor naturale

√ √

15.5. Descrie efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice

√ √

M 1 – Gestionarea deşeurilorM 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturaleM 3 – Supravegherea şi controlul calităţii soluluiM 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată )M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată )M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată )M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL )M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL )

MODUL 1 : GESTIONAREA DEŞEURILOR

TABEL DE CORELARE COMPETENŢE – CONŢINUTURI

Unitate de competenţăCompetenţe individuale Conţinuturi

18. GESTIONAREA DEŞEURILOR

18.1. Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public

Deşeuri: alimentare, combustibile, necombustibile, din demolări, voluminoase

Colectare: sortarea, stocarea în pubele Transport: autogunoiere, vidanjoare Depozitare: pe sol, rampe ecologice, la

agentul economic Valorificare: incinerare, compostare,

producere de biogaz, reciclare hârtie, textile, metale, sticlă

18.2. Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial

Industrie: extractivă, energetică, metalurgică, rafinarea ţiţeiului, chimică, auto, alimentară, agricultură, zootehnie

Colectare: la agenţi economici Transport: auto, feroviar, naval si

transfrontalier Depozitare: pe sol, la agentul

economic Valorificare: împrăştiere pe sol,

recuperare metale din zgură, şpan, recuperare substanţe organice textile si hârtie, rerafinarea uleiurilor uzate, incinerare, stocare in vederea reciclării

18.3. Monitorizează regimul deşeurilor periculoase

Deşeuri periculoase: bifenil policloruraţii, pesticide, lichid de frână, nămoluri cu metale, azbest, electroliţi, baterii cu plumb, radioactive

Colectare:la agenţii economici, Transport: auto, feroviar, naval si

transfrontalier Depozitare: în containere sigilate Valorificare: recuperare metale şi

nemetale din nămoluri şi soluţii de electroliţi, recuperare plumb din baterii, incinerare

Legislaţie : Legea 137 / 1995 Cap.II, secţiunea a 2-a

18.4. Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului

Modificări: Depuneri de steril, gunoaie, zgură

Poluarea aerului: miros, conţinut de amoniac, hidrogen sulfurat, bioxid de carbon, oxizi de azot şi sulf, pulberi sedimentabile şi in suspensie

Poluarea apelor: azotaţi, azotiţi, amoniac, hidrogen sulfurat, fosfaţi, substanţe organice, insecticide, pesticide

Modificări de fertilitate: azotaţi, azotiţi, amoniac, fosfaţi, insecticide, pesticide

Biodiversitate: specii ruderale, necrofage, detritofage

SUGESTII METODOLOGICE

Modulului 1 GESTIONAREA DEŞEURILOR îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 80 ore, din care 32 ore pentru instruire teoretică şi 48 ore pentru laborator tehnologic. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Total oreOre instruire teoretică

Ore laborator tehnologic

1

Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul gospodăresc şi publica) Identificarea deşeurilor

provenite din sectorul gospodăresc şi public

b) Controlul modului de colectare, transport si depozitare

c) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor din sectorul gospodăresc şi public

20 8 12

2 Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industriala) Identificarea deşeurilor

provenite din industrieb) Controlul modului de colectare,

transport si depozitarec) Supravegherea procesului de

valorificare a deşeurilor

20 8 12

industriale

3

Monitorizează regimul deşeurilor periculoasea) Identificarea deşeurilor

periculoaseb) Controlul modului de colectare,

transport şi depozitarec) Supravegherea procesului de

valorificare a deşeurilor periculoase

d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare privind regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase precum şi a altor deşeuri.

20 8 12

4

Evaluează impactul depozitelor de deşeuri asupra mediuluia) Identificarea modificărilor de

peisaj şi disconfort vizualb) Controlul gradului de poluare al

aeruluic) Controlul gradului de poluare al

apelor de suprafaţă şi subteraned) Controlul modificărilor de

fertilitate a soluluie) Evaluarea modificărilor de

biodiversitate

20 8 12

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul

orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare (teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de fişă de evaluare :

FIŞĂ DE EVALUARE

Numele şi prenumele candidatului :Clasa :Data verificării :Număr de înregistrare :Timp de lucru :Numele şi prenumele evaluatorului :Semnătura evaluatorului :

Rezultat Feed-back

Modul 1 : Gestionarea deşeurilor

Competenţa 18.2: Monitorizează regimul deşeurilor din sectorul industrial

Criterii de performanţă :

d) Identificarea deşeurilor provenite din industriee) Controlul modului de colectare, transport si depozitaref) Supravegherea procesului de valorificare a deşeurilor industriale

Condiţii de aplicabilitate :

Industrie: Extractivă, energetică, metalurgică, rafinarea ţiţeiului, chimică, auto, alimentară, agricultură, zootehnieColectare: La agenţi economiciTransport: Auto, feroviar, naval si transfrontalierDepozitare: Pe sol, la agentul economicValorificare: Împrăştiere pe sol, recuperare metale din zgură, şpan, recuperare substanţe organice textile si hârtie, rerafinarea uleiurilor uzate, incinerare, stocare in vederea reciclării

Instrucţiuni pentru candidat :

Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ; Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Asiguraţi-vă de existenţa instrumentelor materialelor şi echipamentelor necesare rezolvării

sarcinilor de lucru Asiguraţi-vă de îndeplinirea condiţiilor de protecţia şi securitatea muncii precum şi de existenţa

echipamentului specificde protecţia muncii Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcină de lucru : Întocmiţi un proiect cu tema „ Monitorizarea regimului deşeurilor din sectorul industrial „ pe baza datelor culese de la agentul economic X , respectând structura indicată în tabel .

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data1 Identificaţi şi precizaţi deşeurile părovenite

de la agentul economic X2 Precizaţi care este modul de colectare a

acestor deşeuri3 Precizaţi care este modul de transport a

acestor deşeuri4 Precizaţi care este modul de depozitare a

acestor deşeuri5 Precizaţi care este modul de valorificare a

acestor deşeuri

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida. În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 2 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE


Nr. crt


Competenţe individuale din unitate

Conţinuturi

19.SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE

19.1Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice

Dispozitive de prelevare :- recipiente de sticlă, polietilenă, pompe, aparat de prelevare automată, recipient pentru recoltarea la adâncime.Pregătirea :- SterilizareaProbe de apă : -probe simple, probe medii, probe de suprafaţă, probe de adâncime , probe pentru determinarea oxigenului Conservarea,marcarea, transportul- reactivi de conservare unde este cazul , păstrarea la temperaturi scăzute, etichete - transport; lăzi frigorifice, auto,Buletin de prelevare:- nume apă , zona de prelevare, punct de prelevare, data si ora, modul de recoltare, aspectul probei in momentul recoltării, condiţii meteorologice, modul de conservare, numele persoanei care a făcut recoltarea

19.2 Determină indicatorii fizici ai apelor naturale

Indicatori fizici :-pH, conductivitate, turbiditate, suspensii totale Determinare :-pH, conductivitate, turbiditate, suspensii totale conform metodelor de analiză Interpretare :-normele de calitate in vigoare

19.3 Determină indicatorii chimici ai apelor naturale

Alcalinitatea si aciditatea :-( p,m) fată de fenolftaleină si metilorange Regimul de oxigen :- Oxigenul dizolvat, CBO5 CCOMn

( CCOCr)Regimul de mineralizare :-reziduul fix, calciu si magneziu,

duritatea, (complexonometric ) sodiu, potasiu (flamfotometric) , sulfaţii, clorurile, fosfaţii (spectrofotometric) Regimul toxic :- amoniac, azotiţi, azotaţi, fierul (spectrofotometric )Truse de teren :- alcalinitate, aciditate, oxigen dizolvat, Interpretarea rezultatelor-normele de calitate in vigoare

19.4.Măsoară radioactivitatea apelor naturale.

Radioactivitatea:- naturală, artificialăAparate :- Sonda de scintilaţie pentru determinarea radiaţiilor beta globalInterpretare:- normele de calitate in vigoare

19.5 Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale

Indicatori microbiologici- bacterii mezofile, coliformi totali, fecaliDeterminarea- bacterii mezofile, coliformi totali, fecali conform metodelor de analiză Interpretarea rezultatelor - normele de calitate in vigoare


Conform planului de învăţământ, modulului 2 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR NATURALE, îi sunt alocate un număr total de 130 ore, din care 52 ore pentru instruire teoretică şi 78 ore pentru laborator tehnologic.

Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. Numărul de ore recomandat, orientativ, pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos

Nr.crt. Conţinuturi Total ore Ore instruire teoretică


1. Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apăb) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea, marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare

20 8 12

2 Determină indicatorii fizici ai apelor naturale a) Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelor naturale b) Determinarea indicatorilor fizicic) Interpretarea rezultatelor analizelor

30 12 18

3. Determină indicatorii chimici ai apelor naturalea) Determinarea alcalinităţii si acidităţii b) Determinarea indicatorilor regimului de oxigen c) Determinarea indicatorilor regimului de mineralizare d) Determinarea indicatorilor regimului toxice) Utilizarea truselor de teren f) Interpretarea rezultatelor analizelor

50 20 30

4. Măsoară radioactivitatea apelor naturale.a) Caracterizarea radioactivităţii apelor naturale b) Utilizarea aparatelor pentru determinarea radioactivităţii apelor naturale

10 4 6

c) Interpretarea rezultatelor analizelor

5. Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturalea) Caracterizarea indicatorilor microbiologici b) Determinarea indicatorilor microbiologici b) Interpretarea rezultatelor analizelor

20 8 12

TOTAL 130 52 78

Precizăm că numărul de ore alocat fiecărei teme este orientativ.Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate

ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul . Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi , în acest caz, partenerii cei mai potriviţi. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări.

În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. De asemenea, referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate, de asemenea , pentru evaluarea acestora.Rolul profesorului este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare , active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire, problematizarea , joc de rol , studiul de caz, proiecte de lucru, portofolii, etc. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă. Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul. Chiar dacă se exersează şi alte competenţe cheie în procesul de predare-învăţare, precizăm că se va evalua numai competenţa cheie cuprinsă în modul. O competenţă se evaluează o singură dată.

Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă,

autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste)

Exemplu de fişă de observare :

FIŞĂ DE OBSERVARE


Rezultat Feed-back

Modul 2 : Controlul calităţii apelor naturale

Competenţa 19.1 : Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice

Criterii de performanţă : a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apăb) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea, marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare




echipamentului specific de protecţia muncii Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru

Sarcini de lucru :

Recoltează probe de apa din râul Mureş respectânt etapele recoltării

Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi, din care elevul alege cele necesare

Nr. probei Etapele recoltării Evaluator Data1. Alegerea dispozitivelor de prelevare a

probelor de apă2. Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru

analiza microbiologică

3 Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică

4 Conservarea, marcarea şi transportul probelor de apă

5 Întocmirea buletinului de prelevare

Notă :

Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective

MODUL 3 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI


Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi

21.SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI

21.1. Interpretează caracteristicile solului

Tipuri de sol : cernoziom, brun roşcat, brun, podzol, solonceac, soloneţ, sol aluvial, sol turbos

Parte minerală : procese de dezagregare şi alterare, compoziţie mineralogică, roci magmatice, metamorfice, sedimentare

Parte organică : descompunerea resturilor organice prin hidroliză, oxido-reducere şi mineralizare totală şi formarea humusului

Organisme-proprietăţi : râmă-fertilitate

21.2. Determină caracteristicile fizice ale solului

Umiditate : creuzete de porţelan Compoziţie granulometrică : set de site,

balanţă Textură : set de site, balanţă Capilaritate : tuburi de sticlă, stative Densitate : picnometru, cilindru gradat,

balanţă

21.3. Determină indicatorii chimici de calitate a solului

Probe de sol : simple. medii, de adâncime, de suprafaţă

Fişe de recoltare : numele şi prenumele celui care recoltează probele, data şi ora recoltării probelor, locul recoltării probelor, tipul probei, condiţii meteo în momentul recoltării, scopul recoltării

Instrumente : sonda agrochimică Reacţia solului : pH, alcalinitate, aciditate Îngrăşăminte chimice : azot, fosfor total,

potasiu Microelemente : Mn Elemente de ordin secundar : Ca, Mg, Fe Interpretare : indicatori de calitate

21.4. Determină indicatorii microbiologici ai solului

Pregăteşte : sterilizare cu soluţii, prin flambare, încălzire la roşu, în autoclavă

Probe : simple, medii, de suprafaţă, de adâncime

Instrumente : sonda agrochimică Fişe de recoltare : numele şi prenumele

celui care recoltează probele, data şi ora recoltării probelor, locul recoltării probelor, tipul probei, condiţii meteo în momentul recoltării, scopul recoltării

Microorganisme : bacterii, ciuperci Interpretare : indicatori de calitate

21. 5. Determină radioactivitatea solului

Recoltare probe : sonda agrochimică Aparate speciale : contorul Geiger –

Muller, detector cu scintilaţie Monitorizare : tabele, grafice, diagrame


Modulului 3 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII SOLULUI îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 100 ore, din care 40 ore pentru instruire teoretică şi 60 ore pentru laborator tehnologic. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Total oreOre instruire teoretică


1.

Interpretarea caracteristicilor soluluia. Interpretarea fenomenului de formare

a părţii minerale a soluluib. Interpretarea fenomenului de formare

a părţii organice a soluluic. Identificarea principalelor tipuri de

sold. Corelarea între organismele vii din

sol şi proprietăţile acestuia

10 4 6

2.

Determinarea caracteristicilor fizice ale solului

a. Determinarea umidităţii soluluib. Determinarea compoziţiei

granulometrice şi a texturii soluluic. Determinarea capilarităţii soluluid. Determinarea densităţii şi a densităţii

aparente a solului

20 8 12

3. Determinărea indicatorilor chimici de calitate a solului

a. Recoltarea probelor de sol cu instrumente specifice

b. Intocmirea fişelor de recoltare a probelor

c. Determinarea reacţiei soluluid. Determinarea gradului de saturaţie a

solului cu îngrăşăminte chimicee. Determinarea gradului de infestare a

solului cu pesticide

30 12 18

f. Determinarea cantitativă a microelementelor şi elementelor de ordin secundar din sol

g. Interpretarea rezultatelor

4.

Determinărea indicatorilor microbiologici ai solului

a. Pregătirea instrumentelor şi echipamentelor specifice în vederea recoltării probelor şi analizei microbiologice

b. Recoltarea probelor de sol cu instrumente specifice

c. Întocmirea fişei de recoltare a probelor

d. Determinarea microorganismelore. Interpretarea rezultatelor

30 12 18

5.

Determinarea radioactivităţii soluluia. Recoltarea probelor de solb. Măsurarea radioactivităţii solului cu

aparate specificec. Monitorizarea şi interpretarea

rezultatelor determinărilor

10 4 6

TOTAL 100 40 60

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer ).Orele de instruire teoretică vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de laborator tehnologic se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creindu-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. Rolul profesorului în cadrul orelor de laborator tehnologic este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia.

Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul orelor de instruire teoretică experimentul are caracter demonstrativ, fiind realizat de către profesor, pe când în cadrul orelor de laborator tehnologic aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . De aceea se recomandă ca la orele de laborator tehnologic clasa să fie împărţită în grupe de minim

10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele.Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.


FIŞĂ DE OBSERVARE


Rezultat Feed-back

Modul 3 : Supravegherea şi controlul calităţii solului

Competenţa 21.2 : Determină caracteristicile fizice ale solului


a) Determinarea umidităţii soluluib) Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii soluluic) Determinarea capilarităţii soluluid) Determinarea densităţii şi a densităţii aparente a solului


Umiditate : creuzete de porţelan, spatulă, etuvă, balanţăCompoziţie granulometrică : set de site, balanţăTextură : set de site, balanţăCapilaritate : tuburi de sticlă, stativeDensitate : picnometru, cilindru gradat, balanţă




echipamentului specificde protecţia muncii Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :

a. Determinaţi umiditatea solului Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului probă de sol, creuzet de porţelan, spatulă, balanţă,etuvă, cleşte de laborator

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data1 Aducerea creuzetului la masă constantă2 Cântărirea probei de sol umed3 Uscarea probei de sol până la masă constantă4 Cântărirea probei de sol uscat5 Calculul umidităţii

b. Determinarea compoziţiei granulometrice şi a texturii solului

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului o probă de sol uscat, set de site, spatulă, sticlă de ceas, balanţă

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data1 Cântărirea probei de sol2 Cernerea probei de sol prin site cu ochiuri din ce

în ce mai mici3 Cântărire fracţiunilor de sol4 Calculul compoziţiei granulometrice

c. Determinarea capilarităţii solului

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului diferite probe de sol, tuburi de sticlă, spatulă, stativ, vas cu apă

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data1 Umplerea tuburilor cu diferite tipuri de sol2 Fixarea tuburilor în stativ, cu capătul inferior în

vasul cu apă3 Măsurarea înălţimii până la care se ridică apa în

fiecare tub4 Aprecierea capilarităţii fiecărui tip de sol

d. Determinarea densităţii şi densităţii aparente a solului

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului proba de sol, picnometru, cilindru gradat, balanţă, spatulă

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data1 Cântărirea probei de sol2 Măsurarea volumului probei de sol3 Calculul densităţii

Notă :Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 4 : SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE



5. COMUNICARE 5.2:Moderează dezbateri şi şedinţe

Pregătire: agendă, structură, tipul situaţiei, nevoile interlocutorului, tipul interlocutorului (colegi, clienţi, furnizori, alte persoane), luări de cuvânt, întrebări posibile, compromisuri posibile, consensul vizat

Teme: ştiinţifice, tehnice, sociale

Participare: face observaţii constructive, are în vedere obiectivul propus, raţionează, dă dovadă de receptivitate

Respectare: ascultă cu atenţie,invită interlocutorul să vorbească, încurajează discuţia prin întrebări, argumente, aprobări, acceptă opinii diferite de cele proprii, nu face discriminări

Exprimare: concisă, clară, conciliantă, corectă din punct de vedere lingvistic şi gramatical

Prezentare: sumar al ideilor abordate şi al reacţiilor la ele

5.3: Elaborează documente pe teme profesionale

Funcţie: instrucţiuni, manuale, scrisori sau rapoarte

Pregătire: stiluri şi forme corespunzătoare anumitor scopuri şi audienţe, organizarea materialului

Claritate şi acurateţe: norme ortografice şi de punctuaţie, reguli gramaticale, coerenţă, folosirea imaginilor, a

schemelor, graficelor şi diagramelor

Verificare: corectarea, redactarea, editarea textului

17. SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE

17.1. Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică

Necesitate: eşecul agriculturii industriale, degradarea solurilor, poluarea apelor, contaminarea cu pesticide, contaminarea cu reziduuri agrochimice

Origini şi dezvoltare: "Agricultural Testament" - A. Howard, politica UE

Practici: sisteme de rotaţie de lungă durată, lucrări puţin profunde, cultivarea de varietăţi şi soiuri locale, restaurarea vechilor practici antierozive, fertilizarea organică, lupta naturală împotriva paraziţilor

Avantaje: cheltuieli reduse, beneficii mai mari, calitatea produselor, stabilitatea producţiei, eliminarea poluării generalizate

17.2. Monitorizează efectele antropizării asupra ecosistemelor naturale

Modificări climatice: histograme comparative ale temperaturilor şi precipitaţiilor din diverse zone ale Terrei

Încălzirea globală: modificarea alternanţei anotimpurilor, creşterea nivelului Oceanului Planetar, hazarde naturale( cicloane, tsunami)

Distrugerea biodiversităţii: pădurile tropicale şi subtropicale

17.3. Evaluează impactul ecologic al antropizării

Studiu de impact: etape, structura unui raport de evaluare, metode şi tehnici de evaluare

Analize de risc industrial şi urgenţe de mediu: modalităţi de evaluare a riscului ecologic

Legislaţie : Legea 137/1995, cap.III, secţiunea 5


Modulului 4 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 30 ore în cadrul practicii comasate la clasa a XII-a. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Total ore1. Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă şi

agricultură ecologică a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii

ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilă b) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii

ecologice c) Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologice d) Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologice e) Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii

ecologice

10

2. Monitorizarea efectelor antropizării asupra ecosistemelor naturale a) Compararea modificărilor climatice la nivel

mondial b) Studierea fenomenului de încălzire globală c) Studierea distrugerii biodiversităţii la nivel

mondial d) Studierea efectului zgomotelor şi vibraţiilor asupra

organismului uman

5

3. Evaluarea impactului ecologic al antropizării a) Realizarea unui studiu de impact b) Cunoaşterea noţiunii de audit de mediu c) Efectuarea unor analize de risc industrial şi urgenţe

de mediu d) Urmăreşte aplicarea legislaţiei în vigoare referitor

la protecţia aşezărilor umane

15

TOTAL 30

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme.

Orele de instruire practică se vor desfăşura la agenţi economici de profil, cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi, sub îndrumarea profesorilor de specialitate.

Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul

cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Acesta va fi realizat atât de către profesor, cu caracter demonstrativ, cât şi de către elevi. De aceea se recomandă ca la orele de practică comasată clasa să fie împărţită în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.

Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.

O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare.

În cadrul modulului SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE se exersează şi se evaluează unele competenţe din abilitatea cheie COMUNICARE. Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.

Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

Exemplu de instrument de evaluare:

Modulul 4: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE

Competenţa 17.1: Implementează conceptul de dezvoltare durabilă şi agricultură ecologică

Criterii de Performanţă:

a) Cunoaşterea necesităţii aplicării agriculturii ecologice şi a conceptului de dezvoltare durabilăb) Studierea originii şi dezvoltării agriculturii ecologicec) Cunoaşterea principiilor şi practicilor agriculturii ecologiced) Conştientizarea avantajelor agriculturii ecologicee) Cunoaşterea posibilităţilor de viitor ale agriculturii ecologice

Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă:

Necesitate: eşecul agriculturii industriale, degradarea solurilor, poluarea apelor, contaminarea cu pesticide, contaminarea cu reziduuri agrochimice

Origini şi dezvoltare: "Agricultural Testament" - A. Howard, politica UE

Practici: sisteme de rotaţie de lungă durată, lucrări puţin profunde, cultivarea de varietăţi şi soiuri locale, restaurarea vechilor practici antierozive, fertilizarea organică, lupta naturală împotriva paraziţilor

Avantaje: cheltuieli reduse, beneficii mai mari, calitatea produselor, stabilitatea producţiei, eliminarea poluării generalizate


Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ; Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 17.1

1. Enumeraţi principalele cauze pentru care a apărut agricultura ecologică.

Nr. Crt.

Cauze Evaluator Data

1.2.3.4.5.

2. Enumeraţi principalele practici ale agriculturii ecologice şi avantajele acestora.

Nr. Crt.

Practici Avantaje Evaluator Data

1.2.3.4.5.

3. Care consideraţi că va fi evoluţia agriculturii ecologice în următorii ani?

Nr. Crt.

Direcţii de evoluţie Evaluator Data

1.2.

3.4.5.

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este obligatorie. În momentul în care toate sarcinile de lucru au fost îndeplinite evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare

MODUL 5 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI


Unitate de competenţă

Competenţe individuale Conţinuturi

20. SUPRAVEGHEREA

20.1. Recoltează probe de aer Instrumente, dispozitive : flacoane închise, aspirator, conimetrul Zeiss, vase

ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI

de sticlă şi de material plastic Determinare: reometre, rotametre,

gazometre Corecţie de volum: formule de calcul Marcare : etichetarea flacoanelor Înregistrare: fişa de recoltare

20.2.Monitorizează calitatea aerului

Poluanţi cu acţiune iritantă: Bioxid de sulf (metoda nefelometrică), bioxid de azot (metoda spectrofotometrică), amoniacul (metoda spectrofotometrică), pulberi sedimentabile şi in suspensie

Poluanţi cu acţiune asfixiantă: hidrogen (sulfurat spectrofotometric)

Poluanţi cu acţiune sistemică: Pb, Hg (metoda spectrofotometrie cu absorbţie atomică)

Poluanţi cu acţiune cancerigenă: hidrocarburi policiclice( metoda cromatografică), arsen (metoda spectrofotometrică)

Interpretare: fişa de recoltare, indicatori de calitate a aerului

20.3. Prognozează dispersia poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici

Mişcări de aer: Vânt, curenţi ascendenţi şi descendenţi, instabilitatea atmosferică

Fenomene meteorologice : Precipitaţii, viscol, vijelie

Fenomene ce produc stagnarea: Ceaţă, inversiuni termice in straturile inferioare ale atmosferei


Modulului 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr de 60 ore ( 2 săptămâni ). Tot în cadrul practicii comasate se va parcurge şi modulul 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) şi modulul 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE, căruia îi sunt alocate un număr de 30 ore (1 săptămână) Se recomandă parcurgerea în primul semestru a modulului 4 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII MEDIULUI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPIZATE, iar în semestrul al doilea a modulelor 5: SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII AERULUI şi 6 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE . Rămâne, însă, la latitudinea fiecărei şcoli ca, în conformitate cu

orarul şcolii şi cu posibilitatea de colaborare cu diferiţi agenţi economici cum vor fi repartizate pe parcursul anului şcolar cele 5 săptămâni de practică comasată afectate celor 3 module. Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Nr. ore1 Recoltarea probelor de aer

a. Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltareb. Determinarea volumelor de aer recoltatec. Aplicarea corecţiei de volumd. Marcarea şi înregistrarea probelor

12

2 Monitorizarea calităţii aeruluia. Determinarea poluanţilor cu acţiune iritantăb. Determinarea poluanţilor cu acţiune asfixiantăc. Determinarea poluanţilor acţiune sistemicăd. Determinarea poluanţilor cu acţiune cancerigenăe. Interpretarea rezultatelor analizelor

30

3 Prognozarea dispersiei poluanţilor în funcţie de evoluţia parametrilor meteorologici

a. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer determinată de mişcările aerului

b. Stabilirea modului de dispersie a poluanţilor în aer determinată de fenomene meteorologice

c. Identificarea fenomenelor meteorologice care produc stagnarea poluanţilor în atmosferă

18

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul având în vedere că, în general, pentru efectuarea analizelor de aer în laboratoarele şcolare există doar echipente depăşite din punct de vedere al performanţelor tehnice ( ex. aparat Orsat ), echipamente care în laboratoarele moderne nu se mai folosesc. Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului ar putea fi , în acest caz, partenerii cei mai potriviţi. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. De asemenea, referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate, de asemenea , pentru evaluarea acestora.

Rolul profesorului în cadrul orelor de practică comasată este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. În cadrul orelor de practică comasată aceste experimente vor fi realizate de către fiecare elev în parte . De aceea se recomandă împărţirea clasei în grupe de minim 10 elevi, atât pentru a oferi elevilor posibilitatea de a lucra individual, cât şi de a asigura profesorului sub îndrumarea căruia se desfăşoară orele condiţii de supraveghere atentă a modului în care fiecare elev îşi formează abilităţile practice specifice, şi de a corecta, atunci când este cazul, eventualele greşeli ale elevilor.Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.O metodă didactică aplicabilă mai ales în condiţiile în care laboratoarele şcolare nu dispun întotdeauna de materiale, instrumente şi echipamente de ultimă oră necesare în formarea anumitor competenţe prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională este vizita de documentare sau de lucru la diferite instituţii sau agenţi economici ale căror laboratoare dispun de dotare corespunzătoare..Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobândirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Principala metodă de evaluare a competenţelor specifice acestui modul este proba practică. Pe lângă aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematică, proiectul, portofoliul, tema în clasă, autoevaluarea. Probele de evaluare şi autoevaluare se pot concepe sub formă de fişe de observare, fişe de autoevaluare, fişe de evaluare ( teste) cuprinzând itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.


FIŞĂ DE OBSERVARE


Rezultat Feed-back

Modul 5 : Supravegherea şi controlul calităţii aerului Competenţa 20.1: Recoltează probe de aer


a) Alegerea instrumentelor şi dispozitivelor de recoltareb) Determinarea volumelor de aer recoltatec) Aplicarea corecţiei de volumd) Marcarea şi înregistrarea probelor


Instrumente, dispozitive: Flacoane închise, aspirator, conimetrul Zeiss, vase de sticlă şi de material plasticDeterminare: Reometre, rotametre, gazometreCorecţie de volum: Formule de calculMarcare: Etichetarea flacoanelorÎnregistrare: Fişa de recoltare




echipamentului specificde protecţia muncii Rezolvaţi toate sarcinile de lucru prevăzute în tabel în limita timpului de lucru precizat

Evaluatorul pune la dispoziţia candidatului instrumentele şi dispozitivele necesare recoltării probelor de aer şi determinării volumelor acestora.

Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data1 Alegeţi instrumentele şi dispozitivele de

recoltare a probelor de aer2 Determinaţi volumele probelor folosind

instrumentele specifice3 Folosind formulele de calcul specifice aplicaţi

corecţiile de volum pentru probele recoltate4 Etichetaţi flacoanele cu probe5 Întocmiţi fişele de recoltare a probelor de aer

MODUL 8 : CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE



15.CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE

15.1. Evidenţiază modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale

Compararea tipurilor de ape naturale (pH, O2 dizolvat, conţinut de săruri ; ape de suprafaţă, de adâncime)

Flora apelor stătătoare şi curgătoare (Alge : Scenedesmus, Cladophora, Anabaena Oscillatoria ; Cormophite :Elodea, Myriophillum, stuf, papură)

Fauna apelor stătătoare şi curgătoare ( Vorticella, Paramoecium, Amoeba, Tubifex, Hirudo, Daphnia, Limnaea, Anodonta, Astacus, Dytiscus, Libellula, peşti )

Determinatoare de floră, faună15.2. Corelează proprietăţile fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale

Compoziţia chimică: substanţe minerale, gaze dizolvate, substanţe organice,pH

Însuşiri organoleptice: culoare, gust, miros

Proprietăţi fizice: transparenţă, temperatură, densitate, vâscozitate

Tipuri de ape: lac, râu, fântână, izvor, apă curentă (analize comparative)

15.3. Determină indicatorii biologici ai apelor naturale

Indicatori biologici: - Fe: Crenothrix polyspora, Leptotrix ochracea, Anthophysa vegetans- Ca: Elodea, Myriophillum- H2S: Beggiatoa alba, Metopus sp- NaCl: Navicula, Nitzschia, Artemia Salina- Impurificarea organică: Paramoecium, Tubifex, Oscillatoria, Vorticella, Stentor, Cladophora, Elodea, Planaria, Perla, Rhyacophila Corelare:- indicatori biologici - consum biochimic de O2

- Indicatori biologici - pH- Indicatori biologici - gaze dizolvate Grad de eutrofizare: ultraoligotrof,

oligotrof, mezotrof, eutrof, hipertrof

15.4. Protejează calitatea apelor naturale

Reglementări: standarde ISO, Legea 107/1996

Zone protejate: Parcul Naţional Lunca Mureşului, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Specii ocrotite: egreta, pelicanul cufundacul, stârcul, pescăruşul albastru

Teste ecotoxicologice: Scenedesmus15.5. Efectuează măsurători şi observaţii hidrometrice

Determinarea vitezei: morişca, flotori, deversori hidrometrici

Determinarea adâncimii: tija, sonda mecanică, ultrasonică

Determinarea debitului: morişca, flotori, deversori hidrometrici


Modulului 8 CHIMIA ŞI BIOLOGIA APELOR NATURALE ( practică comasată ) îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 60 ore ( 2 săptămâni ). Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Total oreOre

instruire teoretică


1. Modul de desfăşurare a vieţii în apele naturale a)Compararea tipurilor de ape

naturale b)Identificarea florei apelor

stătătoare şi curgătoare c)Identificarea faunei apelor

stătătoare şi curgătoare d)Utilizarea determinatoarelor

20 8 12

2. Corelarea proprietăţilor fizice cu proprietăţile chimice ale apelor naturale a) Interpretarea unor rezultate privind

compoziţia chimică a apelor stătătoare şi curgătoare

b) Executarea unor analize comparative a însuşirilor

10 4 6

organoleptice a diverselor tipuri de ape naturale

c) Executarea unor analize comparative a proprietăţilor fizice a diverselor tipuri de ape naturale

3. Determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale a) Determinarea indicatorilor

biologici pentru Fe, Ca, H2S, NaCl b)Determinarea indicatorilor biologici

ai impurificării organice c)Corelarea indicatorilor biologici cu

compoziţia chimică a apelor naturale

d)Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale

10 4 6

4. Protecţia calităţii apelor naturale a)Implementarea noilor reglementări

privind calitatea apelor naturale b)Gestionarea zonelor acvatice

protejate c) Monitorizarea speciilor ocrotite

din zonele acvatice protejate d)Executarea unor teste

ecotoxicologice pentru determinarea influenţei pesticidelor asupra organismelor acvatice

10 4 6

5. Efectuarea măsurătorilor şi observaţiilor hidrometrice a)Determinarea vitezei de curgere a

unei ape curgătoare b)Determinarea adâncimii unei ape

curgătoare c)Determinarea debitului unei ape

curgătoare

10 4 6

TOTAL 60 24 36

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară prin ore de instruire teoretică de specialitate şi ore de laborator tehnologic, ore desfăşurate fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Se recomandă ca orele de instruire teoretică şi cele de laborator tehnologic să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer, biolog sau ecolog ).Orele de practică comasată se vor desfăşura la agenţi economici de profil ( Agenţia de Protecţia Mediului, Regia Autonomă Apele Române, etc. ), cu clasa împărţită în grupe de minim 10 elevi, sub îndrumarea profesorilor de specialitate. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor

specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este posibil orele de Practică Comasată se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări. Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul.

Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.


Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.



FIŞĂ DE OBSERVARE


Rezultat Feed-back

Modulul 8: Chimia şi biologia apelor naturale

Competenţa 15.3: Determină indicatorii biologici ai apelor naturale

Criterii de Performanţă:

a) Determinarea indicatorilor biologici pentru Fe, Ca, H2S, NaCl b) Determinarea indicatorilor biologici ai impurificării organice c) Corelarea indicatorilor biologici cu compoziţia chimică a apelor naturale

d) Determinarea gradului de eutrofizare a apelor naturale

Precizări privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă:

Indicatori biologici: Fe: Crenothrix polyspora, Leptotrix ochracea, Anthophysa vegetansCa: Elodea, MyriophillumH2S: Beggiatoa alba, Metopus sp.NaCl: Navicula, Nitzschia, Artemia salinaImpurificarea organică: Paramoecium, Tubifex, Oscillatoria, Vorticella, Stentor, Cladophora, Elodea, Planaria, Perla, Rhyacophila

Corelare: indicatori biologici - consum biochimic de O2

Indicatori biologici - pHIndicatori biologici - gaze dizolvate

Grad de eutrofizare: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, hipertrof




echipamentului specific de protecţia muncii Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

Sarcini de lucru :Realizaţi preparate din probe de apă pentru determinarea indicatorilor biologici ai apelor naturale şi

a gradului de eutrofizare.

Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor probe de apă din diverse surse(lac, râu, fântână), microscop optic, lame, lamele, fişe de observaţie.

Nr. Crt.

Activitatea Evaluator Observaţii

1. Conectarea microscopului şi reglarea acestuia

2. Realizarea preparatului microscopic din apă de lac

3. Determinarea indicatorilor biologici Desen al speciilor identificate4. Realizarea preparatului microscopic din

apă de fântână5. Determinarea indicatorilor biologici Desen al speciilor identificate6. Realizarea preparatului microscopic din

apă de râu

7. Determinarea indicatorilor biologici Desen al speciilor identificate8. Corelarea rezultatelor obţinute cu tipul de

apă9. Determinarea tipului de eutrofizare a apei

(dacă este cazul)

Notă : Îndeplinirea de către elev a sarcinilor de lucru elaborate pe baza criteriilor de performanţă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care toate căsuţele au fost bifate evaluarea s-a încheiat. Dacă una sau mai multe sarcini de lucru nu au fost îndeplinite competenţa nu se poate valida . În acest caz elevului i se fac recomandări de către evaluator, urmând să se facă o reevaluare.

MODUL 7 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE


Nr. crt


Competenţe individuale din unitate Conţinuturi

1. 22.SUPRAVEGHEREA ŞICONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE

22.1. Interpretează schemele de alimentări cu apă

Captarea :-izvoare, puţuri, drenuri, la mal, în albieSursa de apă : -ape subterane , de suprafaţă

Stocarea apei :- rezervoare subterane, castele de apăReţele de distribuţie:- ramificată, inelară

22.2. Urmăreşte procesul tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei

Indicatori de calitate : -proprietăţi organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice Scheme tehnologice :-tratare apă de râu, apă subterană Procedee de tratare : -deznisiparea, coagularea suspensiilor, decantarea , filtrarea, dezinfectarea , in funcţie de apa tratată .Instalaţii folosite :-deznisipatoare, decantoare , filtre

22.3. Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic

Faze:- intrare, ieşire staţie, pe parcursul procesului tehnologic.Indicatori :-fizico–chimici : pH, reziduu fix, conductivitate, alcalinitate, duritate totală, calciu , magneziu, substanţe organice oxidabile -microbiologici : număr total de germeni la 37 0 C, număr probabil de coliformi totaliInterpretare:-normele de calitate in

vigoare


Conform planului de învăţământ, modulului 7 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APEI POTABILE, îi sunt alocate un număr total de 62 ore respectiv 4 ore pe săptămână şi constituie curriculumul în dezvoltare locală CDLOrdinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competnţe –conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului. Se impune doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe. Numărul de ore recomandat, orientativ, pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos

Nr.crt. Conţinuturi Total ore 1 Interpretarea schemelor de alimentări

cu apă

a) Identificarea modalităţilor de captare a apelor in funcţie de sursa de apă b) Identificarea modalităţilor de stocare a apeic)Compararea diferitelor tipuri de reţele de distribuţie

15

2. Urmărirea procesului tehnologic de îmbunătăţire a calităţii apei

a) Caracterizarea indicatorilor de calitate a apei potabile b) Interpretarea schemelor tehnologice de tratare a apelorc) Identificarea procedeelor şi instalaţiilor de tratare a apei

15

3. Monitorizarea calităţii apei pe parcursul procesului tehnologica) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologicb) Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile c) Interpretarea rezultatelor analizelor

32

TOTAL 62

Precizăm că numărul de ore alocate fiecărei teme este orientativ.

Se recomandă ca procesul de predare – învăţare să se desfăşoare fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici sub îndrumarea profesorului de specialitate ( inginer ). Colaborarea cu agenţi economici de profil este deosebit de importantă pentru parcurgerea acestui modul. Ideal ar fi ca aceste colaborări să se materializeze în şedinţe de practică la locul de muncă în cadrul cărora elevii să execute aceste tipuri de determinări, familiarizându-se cu modul specific de recoltare a probelor şi cu echipamentele moderne utilizate pentru efectuarea determinărilor specifice. Dacă, însă, acest lucru nu este posibil orele se pot desfăşura sub forma vizitelor în cadrul cărora elevii doar să asiste la efectuarea acestor determinări.

În demersul didactic se vor utiliza fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. La sfârşitul fiecărei determinări practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă. De asemenea, referatele pot fi utilizate pentru întocmirea de către elevi a unor portofolii sau proiecte utilizate, de asemenea , pentru evaluarea acestora.Rolul profesorului în cadrul orelor este de a supraveghea atent activitatea elevilor, de a-i îndruma pe aceştia şi de a corecta, atunci când este cazul greşelile făcute de aceştia. Pentru formarea competenţelor prevăzute de programă se recomandă utilizarea unor metode de predare–învăţare , active/ interactive cum ar fi învăţarea prin descoperire, problematizarea , joc de rol , studiul de caz, proiecte de lucru, portofolii, etc. Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor.Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competenţele din acest modul. O competenţă se evaluează o singură dată. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în modul.



FIŞĂ DE OBSERVARE


Rezultat Feed-back

Modul 7 : Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile

Competenţa 22.3 Monitorizează calitatea apei pe parcursul procesului tehnologic


a) Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologicb) Determinarea indicatorilor de calitate ai apei potabile c) Interpretarea rezultatelor analizelor Instrucţiuni pentru candidat :



echipamentului specific de protecţia muncii Deplasaţi-vă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru

Sarcini de lucru :

Urmăreşte calitatea apei potabile la intrarea în staţie respectânt următoarele etape :

Recoltarea probelor de apă din diferite faze ale procesului tehnologicDeterminarea indicatorilor de calitate ai apei potabile

Interpretarea rezultatelor analizelor

Evaluatorul pune la dispoziţia elevului materiale şi reactivi, din care elevul alege cele necesare

Nr. probei Etapele recoltării Evaluator Data1. Recoltarea probelor de apă la intrarea în staţie2. Determinarea indicatorilor de calitate ai apei

potabile3 Interpretarea rezultatelor analizelor

Notă :

Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective

MODUL 8 : SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLULCALITĂŢII APELOR UZATE


Unitate de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi7.PROCESAREA DATELOR NUMERICE

7.1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.

Date numerice: dimensiuni, distanţe, temperatură, masă, concentraţie, densitate, tensiune Selectare: după natura mărimii măsurate şi scopul măsurării Înregistrare date: tabele, fişe

7.2 Prelucrează datele numerice.

Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţii Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură, calcule economico-financiare, ecuaţii liniare cu două variabile, media aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea medie pătratică Reprezentare grafică: grafice în plan Citirea graficelor: coordonatele graficului, relaţia dintre mărimile reprezentate

7.3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

Comparare rezultate: erori, cauze, tipuri de erori, tendinţe Tipuri de grafice: liniare, în coloane şi bare, circulare, radar, Gantt Tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie

23.SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII APELOR UZATE

23.1. Supraveghează reţeaua de canalizare a apelor uzate

Scheme de canalizare : Colectoare principale şi secundare de ape uzate, colectoare de ape meteorice, gură de scurgere, gură de evacuare, curbe de nivel

Sistem unitar, separativ şi mixt Calitatea: Valori admise pentru temperatură, pH, cianuri, clor liber, hidrogen sulfurat şi sulfuri, produse petroliere Debite: Debitul orar maxim al apelor menajere, industrialeCantitatea de precipitaţii atmosferice Exploatarea: Controlul periodic calitativ şi cantitativ al apelor uzateControlul exterior şi interior al reţelelor de canalizare Spălarea, curăţirea canelor vizibile şi nevizibile, desfundarea şi repararea reţelelor de canalizare

23. 2. Urmăreşte indicatorii fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologic

Recoltarea probelor: Probe simple şi mediiRecoltare manuală folosind flacoane, cupa cu mâner, sticla cu contragreutate, pompe manualeRecoltare automată în raport cu debitul apeiLoc de recoltare: de la deznisipatoare, separatoare de grăsimi, decantoare, biofiltre, bazine de aerare, platforme de filtrare, staţii de clorinare, deversoare, canale şi conducte. Conservarea, marcarea şi înregistrarea: Conservarea chimică pentru determinarea aluminiului, amoniacului, argintului, arsenului, azotului organic şi total, cromuluiConservarea termicăFişă de recoltare Analiza chimică a apelor uzate: Determinarea indicatorilor globali de calitate pentru ape uzate: reziduu total, fix şi calcinat, conductibilitatea electrică, suspensiile totale si decantabile, oxidabilitatea, CBO5, pH, aciditate şi alcalinitate, radioactivitate Determinarea indicatorilor de calitate după componente pentru ape uzate: gaze dizolvate, amoniac, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, cloruri, fosfaţi, substanţe extractibile, fenoli, calciu şi magneziu, metale grele

23. 3. Urmăreşte indicatorii fizico-chimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurare

Recoltarea probelor: Probe simple şi mediiRecoltare manuală folosind flacoane, cupa cu mânerLoc de recoltare: instalaţii de fermentare. Marcarea si înregistrarea: Fişa de recoltare Analiza chimică a apelor uzate şi nămolurilor: Aciditatea şi alcalinitatea, acizi volatili, conţinutul de substanţe uleioase şi grăsimi, azotul, CBO5, pH, reziduu, umiditate, greutate specifică, substanţe organice, activitatea nămolului, hidrogenul sulfurat

23. 4. Urmăreşte indicatorii biologici ai apelor uzate

Recoltarea probelor: Probe calitative şi cantitativeRecoltare cu fileu planctonic, draga de buzunar şi apucătoare, racloare Loc de recoltare: de la deznisipatoare, separatoare de grăsimi, decantoare, biofiltre, bazine de aerare, platforme de filtrare, staţii de clorinare, deversoare, canale şi conducte Conservarea, fixarea înregistrarea: Conservarea chimică cu alcool etilic şi formol; Fişa de recoltare Indicatori biologici: Pentru fier şi mangan, calciu, de salinitate, hidrogen sulfurat, de substanţe organice

23. 5. Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă

Fenomenul de autoepurare: Definiţie, biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba, substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale, suspensii minerale, substanţe toxice

Factori ce influenţează autoepurarea: Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei, lumina solară şi temperatura, caracteristicile hidraulice ale emisaruluiFactori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon, pH-ul, oxigenul, compuşii azotului, sulful, fosforul, fierul şi manganul, acidul silicic, potasiul şi sodiulFactori biologici: protozoare, plante acvatice, bureţi, scoici, viermi

Metode: Lacuri de acumulare, mărirea debitelor, descărcările de debite, aerarea artificială


Modulului 8 SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE îi sunt alocate conform planului de învăţământ un număr total de 62 ore / an (2 ore / săptămână). Ordinea cronologică recomandată pentru parcurgerea conţinuturilor este cea din tabelul de corelare competenţe – conţinuturi, dar poate fi oricare alta, la alegerea profesorului impunându-se doar tratarea succesivă a conţinuturilor corespunzătoare aceleiaşi competenţe, ordinea competenţelor nefiind obligatorie. Numărul de ore recomandat pentru aceste conţinuturi este prezentat în tabelul de mai jos :

Nr. crt. Conţinuturi Total ore

1.

Supravegherea reţelei de canalizare a apelor uzatee) Interpretarea unei scheme de canalizaref) Supravegherea calităţii apelor uzate introduse în

reţeaua de canalizare g) Determinarea debitului apelor uzate şi meteoriceh) Supravegherea modului de exploatare şi întreţinere

a reţelelor de canalizare

8

2.

Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a apelor uzate pe parcursul procesului tehnologica) Recoltarea probelor de apă de pe parcursul

procesului tehnologicb) Conservarea, marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimică a apelor uzate

10

3.

Urmărirea indicatorilor fizico-chimici de calitate a nămolurilor din staţia de epurarea) Recoltarea probelor de nămolb) Marcarea şi înregistrarea probelor c) Analiza chimica a nămolurilor

16

4.

Urmărirea indicatorilor biologici ai apelor uzatea) Recoltarea probelor de apă b) Conservarea, fixarea şi înregistrarea probelor c) Interpretarea analizei biologice a apelor uzate pe

baza indicatorilor biologici

20

5.

Aplicarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apăa) Caracterizarea fenomenul de autoepurareb) Identificarea factorilor principali care influenţează

capacitatea de autoepurarec) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii

de autoepurare

8

TOTAL 62

Numărul de ore alocate fiecărei teme în parte este orientativ, profesorul rămânând a hotărî asupra acestora în funcţie de resursele materiale de care dispune şi de importanţa pe care o acordă fiecărei teme. Procesul de predare – învăţare se desfăşoară fie în laboratoarele de specialitate ale şcolii fie la diferiţi agenţi economici. Se recomandă ca orele să se desfăşoare sub îndrumarea aceluiaşi profesor de specialitate ( inginer, biolog sau ecolog ), cu clasa împărţită în grupe de maxim 15 elevi.

Orele de instruire vor avea un caracter activ – participativ din partea elevilor, în demersul didactic utilizându-se fişe de lucru sau fişe de observaţie, aplicând metodele didactice precizate anterior. În cadrul orelor de instruire practică se recomandă ca elevii să execute individual fiecare determinare experimentală în parte creându-se astfel condiţiile formării abilităţilor practice specifice calificării. Dacă , din diferite motive ( ex. dotare materială insuficientă ), acest lucru nu este posibil se vor forma grupe de câte 2-3 elevi care vor executa determinările experimentale. După terminarea determinărilor practice fiecare elev îşi va întocmi propriul referat al lucrării, referat care poate fi utilizat de către profesor ca instrument de evaluare curentă.

Formarea , la elevi , a competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională şi cuprinse în programă presupune aplicarea unor metode activ – participative de predare – învăţare. Fiind un modul cu caracter practic – aplicativ o pondere foarte mare în cadrul acestor metode o ocupă experimentul. Acesta va fi realizat atât de către profesor, cu caracter demonstrativ, cât şi de către elevi, pentru dobândirea unor abilităţi cu caracter practic. Pe lângă experiment se mai recomandă şi alte metode moderne de învăţare: descoperirea, problematizarea, întocmirea unor proiecte şi portofolii, etc. Alegerea metodei şi a tehnicilor didactice rămâne la latitudinea profesorului, care, cunoscând elevii şi stilurile de învăţare ale acestora, va adapta demersul didactic la particularităţile clasei şi ale elevilor.


Evaluarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite de elevi precum şi a progreselor realizate de aceştia se va corela cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, evaluându-se doar competenţele prevăzute în modul, nu şi altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativă continuă, iar în final, o evaluare sumativă pentru verificarea dobăndirii competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională.


Exemplu de instrument de evaluare :

Modulul 8: SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APELOR UZATE

Competenţa 23. 5: Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea proceselor de autoepurare pe cursurile de apă

Criterii de performanţă:

d) Caracterizarea fenomenul de autoepuraree) Identificarea factorilor principali care influenţează capacitatea de autoepuraref) Aplicarea metodelor de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare

Precizările privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanţă:

Fenomenul de autoepurare: Definiţie, biochimia proceselor de descompunere aerobă şi anaeroba, substanţe dizolvate nefavorabile autoepurării: uleiuri minerale, suspensii minerale, substanţe toxice

Factori ce influenţează autoepurarea:

Factori fizici: greutatea specifică si vâscozitatea apei, lumina solară şi temperatura, caracteristicile hidraulice ale emisaruluiFactori chimici (substanţe dizolvate): bioxidul de carbon, pH-ul, oxigenul, compuşii azotului, sulful, fosforul, fierul şi manganul, acidul silicic, potasiul şi sodiulFactori biologici: protozoare, plante acvatice, bureţi, scoici,

viermi,Metode Lacuri de acumulare, mărirea debitelor, descărcările de debite,

aerarea artificială


Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru ; Solicitaţi lămuriri evaluatorului în cazul unor neclarităţi la cerinţele din sarcinile de lucru Rezolvaţi toate sarcinile de lucru în limita timpului de lucru precizat

INSTRUMENT DE EVALUARE PENTRU COMPETENŢA 23.5

1. Definiţi procesul de autoepurare.2. Identificaţi factorii ce influenţează autoepurarea din următoarea listă şi grupaţi-i în funcţie de

sursă.Lista: greutatea specifică si vâscozitatea apei, lumina solară şi temperatura, caracteristicile hidraulice ale emisarului, bioxidul de carbon, pH-ul, oxigenul, compuşii azotului, sulful, fosforul, fierul şi manganul, acidul silicic, potasiul şi sodiul, protozoare, plante acvatice, bureţi, scoici, viermi

Nr. Crt.

Factori Enumerare Evaluator Data

1. Factori fizici2. Factori chimici 3. Factori biologici

3. Enumeraţi principalele metode de îmbunătăţire a capacităţii de autoepurare a apelor şi caracteristicile lor.

Nr. Crt.

Metode Caracteristici Evaluator Data

1.2.3.

PARCURGEREA MODULELOR LA CLASA A XII-ACALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢII MEDIULUI

Modulul Credite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 311 1,52 23 27 1,58 2,54 15 16 1,5

M 1 – Gestionarea deşeurilorM 2 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturaleM 3 – Supravegherea şi controlul calităţii soluluiM 4 – Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate ( practică comasată )M 5 – Supravegherea şi controlul calităţii aerului ( practică comasată )M 6 – Chimia şi biologia apelor naturale ( practică comasată )M 7 – Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile ( CDL )M 8 – Supravegherea şi controlul calităţii apelor uzate ( CDL )

curric tehn ecolog si prot calitatii xii

Documents