categoriile gramaticale ale verbului; recunoaşterea unui verb în textul latin

CATEGORIILE GRAMATICALE ALE VERBULUI; RECUNOAŞTEREA UNUI

VERB ÎN TEXTUL LATIN.

CATEGORIE GRAMATICALĂ = ?

Categorie gramaticală – ansamblu de trăsături gramaticale specifice unei părţi de vorbire. În funcţie de ce distingem un verb / substantiv / adjectiv / pronume de un altul?La maşini (categorii de identificare):Marcă;Culoare;Combustibil;Putere;Etc.

CATEGORIILE GRAMATICALE ALE VERBULUI LATIN

1. Conjugarea.2. Diateza.3. Modul.4. Timpul.5. Persoana.6. Numărul.

1. CONJUGAREA

Ce este o conjugare? O categorie de verbe care au

caracteristici comune. A lucra, a mînca, a cînta A cere, a zice, a crede.

1. CONJUGAREA

A VORBI A CITI

Eu vorb-ESC Eu cit-ESC

Tu vorb-EŞTI Tu cit-EŞTI

El / Ea vorb-EŞTE El / Ea cit-EŞTE

Noi vorb-IM Noi cit-IM

Voi vorb-IŢI Voi cit-IŢI

Ei / Ele vorb-ESC Ei / Ele cit-ESC

1. CONJUGAREA

I. -A a cînta

II. -EA a vedea

III. -E a zice

IV. -I / -Î a auzi / a coborî

I. -Ā(RE) canto, cantare

II. -Ē(RE) video, videre

III. -Ĕ(RE) dico, -ere

IV. -Ī(RE) audio, -ire

LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ

1. INFINITIVUL “LUNG” DIN LIMBA ROMÂNĂ

Infinitivul românei actuale a pierdut marca -re a infinitivul latin.

Formele verbale cu -re au devenit substantive în limba română: cînta-cîntare; vedea-vedere; zice-zicere; auzi-auzire.

În româna veche: eu nu’s ce par a fire… Urme de infinitiv lung cu valoare

morfologică în româna actuală: dar(e)-ar să dea! (= O, de ar dare (în loc de ar da) să dea!)

1. CONJUGAREA

Vocalele specifice conjugărilor I, II, IV se regăsesc la aproape toate formele verbale, înainte de sufixe (mărcile specifice unui timp sau mod), astfel încît putem recunoaşte conjugarea verbului respectiv.

La conjugarea a III-a vocala specifică, fiind scurtă, de cele mai multe ori este transformată sau chiar înghiţită de contextul vocalic.

2. DIATEZA

I. Activă Tata o laudă pe

mama.II. Pasivă

Mama e lăudată de către tata (“de către tata” = C. de agent)

III. Reflexivă Mama se laudă.

I. Activă. Pater laudat

matrem.II. Pasivă.

Mater laudatur a Patre.

Mater laudatur.

LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ

2. MĂRCI ALE DIATEZELOR – DESINENŢELE

DIATEZA ACTIVĂ DIATEZA PASIVĂ

-M / -Olaud-o / laud-a-ba-m

= eu laud / eu lăudam

-(O)Rlaud-o-r

= sînt lăudat / mă laud

-Slaud-a-s = tu lauzi

-RISlaud-a-ris = eşti lăudat / te lauzi

-Tlaud-a-t = el / ea laudă

-TVRlaud-a-tur = este lăudat / se laudă

-MVSlaud-a-mus = noi lăudăm

-MVRlaud-a-mur = sîntem lăudaţi / ne

lăudăm

-TISlaud-a-tis = voi lăudaţi

-MINIlaud-a-mini = sunteţi lăudaţi / vă

lăudaţi

-NTlaud-a-nt = ei / ele laudă

-NTVRlaud-a-ntur = ei sînt lăudaţi / ei se

laudă

3. MODURILE

În latină există trei moduri personale şi patru nepersonale.

Personal = are persoană (eu, tu, el etc.)

Nepersonal = nu are persoană (cîntînd, de văzut etc)

Atenţie! Româna are un mod personal “în plus” (optativul). În latină, funcţiile pe care le are optativul în română sînt exprimate prin conjunctiv.

3. MODURILE PERSONALE

I. Indicativ Mă bucur.

II. Imperativ Lăudaţi!

III. Conjunctiv Sper să vină.

IV. Condiţional-optativ O, de-ar veni!

I. Indicativ Gaudeo.

II. Imperativ Laud-a-te!

III. Conjunctiv Spero ut veniat.(se traduce cu conj.) Utinam veniret!(se traduce cu cond.)

LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ

3. MODURILE NEPERSONALE

I. Infinitiv a lăuda.

II. Gerunziu lăudînd

III. Participiu lăudat

IV. Supin de lăudat

I. Infinitiv laud-a-re

II. Gerunziu laudando

III. Participiu laudans, laudantis(se traduce diferit)

IV. Supin lauda-tu-m

LIMBA ROMÂNĂ LIMBA LATINĂ

4. TIMPURILE

1. Prezent: laud-a-t (el laudă); ven-i-mus (noi venim); dicis (tu zici).

Vocala tematică (vocala specifică a conjugărilor) se păstrează ca atare la conjugările I, II, IV.

2. Viitor: laud-a-bi-s (tu vei lăuda)3. Imperfect: laud-a-ba-m (eu lăudam)4. Perfect: cant-a-v-imus (noi am cîntat); dixit

(a zis); aud-i-v-i (eu am auzit)5. Mai mult ca perfect: cant-a-v-era-m (eu

cîntasem)6. Viitor II (anterior): laud-a-v-eri-t (va fi cîntat)

5. PERSOANA

Latina are trei persoane, ca şi în limba română.

Persoana se exprimă prin seriile desinenţelor verbale (vezi supra):

m,s,t,mus,tis,nt; r,ris,tur,mur,mini,ntur; desinenţele active la perfect: i, isti, it,

imus, istis, erunt.

NB! Desinenţă (laud-a-s) ≠ terminaţie (laud-as).

6. NUMĂRUL

Latina are două numere, ca şi în limba română: singular şi plural.

Numărul se exprimă, ca şi persoana, prin seriile desinenţelor verbale (vezi supra):

Deci: o desinenţă indică persoana, numărul şi diateza:

Laudas: desinenţa s indică persoana a II-a, numărul singular, diateza activă.

CELE TREI TEME VERBALE

În latină, modurile şi timpurile se construiesc pe baza a trei teme principale:

I. Tema de prezent (cf. prima şi a doua formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea mărcii -re (canta-re).

II. Tema de perfect (cf. a treia formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea desinenţei -i (cantav-i; dix-i).

III. Tema de supin (cf. a patra formă de dicţionar): se obţine prin îndepărtarea lui -m (laudatu-m; dictu-m)

MĂRCI VERBALE – REZUMAT(CU ROŞU – MĂRCI INDUBITABILE)

seriile de desinenţe active şi pasive; -re (final) = marca (sufixul) de infinitiv; -re- (înaintea unei desinenţei) = marcă

de conjunctiv; mărcile conjugărilor: -ā, -ē, -ĕ, -ī; -te (final) = marca imperativul (2 pl); ut = conjuncţie care, de cele mai

multe ori, cere modul conjunctiv; -nd- = sufix de gerunziu; -ns / -nt- = sufix de participiu;

MĂRCI VERBALE – REZUMAT

-tu- = sufix de supin; -bi- = sufix de viitor; -ba- = sufix de imperfect; -era- = sufix de m.m.c.p.; -eri- = sufix al viit. anterior (dar şi al

conjunctivului perfect).

ALTE MĂRCI VERBALE

-isse- / -isse = sufix al conjunctivului m.m.c.p. / al infinitivului perfect activ;

-turus3 = terminaţie (= sufix + desinenţe adjectivale) de participiu viitor activ.

Sună ca pe româneşte… (criteriu fragil).

Verbul a fi (sum, esse, fui) la prezent:Sum, esse, fui

sum = eu sînt sumus = noi sîntem

es = tu eşti estis = voi sunteţi

est = el / ea este sunt = ei sînt

5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est?" Et dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus."