296299254 david a cooper dumnezeu este verb

454
DAVID A.  COOPER DUMNEZEU  ESTE  UN VER B COLECŢIA JUDAICA 9

Upload: elda-cristina-munteanu

Post on 06-Jul-2018

312 views

Category:

Documents


23 download

TRANSCRIPT

© 1998 David A. Cooper
God is a verb
All rights reserved including the right of reproduction in whole or
 part in any form. This edition published by arrangement with
Riverhead Books, a member of Penguin Putnam Inc.
© Editura Hasefer a F.C.E.R. (pentru ediia român)
Bdul. I.C. Brtianu 35, ap. 9
Bucureti 70478 - România
 Markens i Sampson D. Cooper, care sluiesc acum pe  
 trâmuri aflate dincolo de realitatea noastr, dar care,   totui, m viziteaz deseori în visele mele i în zeci de 
 
înlarea scânteilor de Divinitate 49
Contiina 58
Tiparul Creaiei 12S
Suflete 160
 Ma'Asev Merkevah (Opera Carului)
1. Calea învturii 258
2. Calea respectului 259
3. Calea generozitii 266
5. Calea cumptrii 280
6. Calea puritii 285
7. Calea bucuriei 287
9. Calea uimirii pline de înfricoare i respect 301
10. Calea netulburatei seninti 310
11. Calea strilor de spirit extraordinare 316
12. Calea vieii eterne (spiritul lui Dumnezeu) 323
PARTEA A PATRA: DINCOLO DE ACEAST VIA Olam Ha-Bah (Lumea viitoare)
Rsplata, pedeapsa i Providena Divin 331
Moartea i teama 350
Epilog 413
 Note 419
Index 459
PREFAA
Misticii iudaici au avut întotdeauna reticene în ceea ce  privete dezvluirea învturilor ezoterice ale Cabalei. Talmudul  spune c aceste precepte secrete trebuie s se afle sub un control strict. în consecin, cercettorii obinuii  puteau rareori studia acest segment secret de cunotine înainte de secolul XX. Mai mult, cum cunoaterea mistic profund a înelepciunii cabalistice era rezervat numai unui mnunchi de  practicani, majoritatea celor implicai în studii de iudaism nu aveau posibilitatea de a accede la acest tezaur al tradiiei.
Pe parcursul ultimei jumti de secol s-au fcut mari eforturi în sensul cercetrii i punerii la dispoziie a pân atunci inaccesibilelor materiale cabalistice. Au fost traduse multe texte i s-au întreprins studii de amploare în cadrul unor institute de cercetare de prestigiu. Rmâne totui un decalaj net între aprecierea la nivel intelectual a acestor precepte ezoterice i integrarea lor în practica cotidian a iudaismului.
Cu peste cincizeci de ani, oricine ar fi vorbit despre lucrurile care sunt analizate în aceast carte ar fi fost ostracizat de comunitatea rabinic. Unii dintre cititori ar fi fost revoltai s vad fcute publice subiecte ezoterice menite a fi citite numai de puini alei. Muli s-ar fi simit deranjai de interpretrile sensurilor Torei  dintr-o perspectiv egalitarist. Alii ar fi gsit c preceptele mistice ale  Zoharului sunt destul de stranii i, într-un fel, prea stricte i prea în litera tradiiilor religioase estice.
De aceea, m raliez cu tot sufletul la sentimentele exprimate de rabi Aryeh Kaplan - cel mai prolific comentator modem de mistic iudaic - care, îi începe una din crile sale,
 Meditation and Kabbalah,  (Meditaia i Cabala) cu afirmaia: ..Eti cuprins de o mare nelinite i îngrijorare când începi s scrii o carte ca aceasta...”
11
 
Sunt deseori confruntat cu obiecii la precepte elementare ale misticii iudaice, exprimate de conaionali care nu cunosc amploarea i profunzimea propriei tradiii religioase. în mod tipic, acetia se situeaz pe poziii de negare. Mi s-a spus c meditaia nu este specific iudaismului; credina în reîncarnare nu este de sorginte iudaic; rugciunea solitar nu este o practic iudaic. Oamenii acetia greesc, într-adevr, mistica iudaic este o practic spiritual profund senzualist, adânc conectat cu natura, care discut pe fa  probleme ca îngeri i demoni, peregrinrile sufletului dup moarte, reîncarnare, înviere i obiectivul dobândirii contiinei mesianice. Acest fapt îi pune deseori în încurctur chiar pe unii îndrumtori spirituali. Nu le place s vorbeasc despre astfel de lucruri.
Cu toate astea, una din cele mai mari nemulumiri exprimat de vestici, mai ales evrei, este faptul c tradiiile noastre religioase nu sunt suficient de spiritualizate. Vrem s simim o conexiune cu Marele Necunoscut; s trim experiena cunoaterii secretelor altor realiti i a sensului vieii. Ne dorim practici spirituale care s ne mearg la inim i s ne îmbogeasc sufletul. Ne dorim un loc de refugiu, unde s ne  permitem un rgaz, un sanctuar fa de lumea agitat din jurul nostru.
 Nzuina noastr de reconectare cu natura noastr esenial transcende limitele intelectului, provenind dintr-o înelegere aprofundat a faptului c viaa înseamn mult mai mult decât bogie material. Adânc, în sufletul nostru tim c misterele Creaiei vorbesc într-un limbaj ce poate fi perceput nu prin aciune sau gândire, ci prin „a fi prezent”.
Tradiiile religioase vestice i întreaga mitologie aferent sunt construite pe baza învturilor din Vechiul  Testament.  Multe dintre acestea s-au osificat demult în convingeri fixe; a le ataca înseamn s te expui excomunicrii, în prezent, liderii spirituali vestici au curajul s sugereze alte  posibiliti de înelegere a vechilor mituri. Acest mod nou de abordare a lucrurilor creeaz posibilitatea unei schimbri de
12
12
 
concepie, care va modifica însui procesul nostru de gândire, ca i relaia noastr cu Divinitatea.
Cartea de fa cuprinde multe idei vechi, exprimate într-un limbaj modem. Propune moduri de interpretare a miturilor biblice care contravin punctului de vedere tradiionalist. Tot materialul prezentat aici a fost supus unui studiu aprofundat si sunt citate sursele de referin corespunztoare, astfel încât oricine este interesat s le poat cerceta personal.
Scopul acestei cri este s ofere o înelegere profund a fundamentrii misticismului vestic. Cititorului nu-i sunt necesare studii teologice tradiionale pentru a putea aprecia ideile discutate aici. Dei informaiile de baz sunt prezentate din perspectiv iudaic, ideile i tezele se întreptrund cu tradiiile cretin i musulman, întrucât conceptele sunt universale. Cartea este scris i pentru cei ce se simt atrai de  practicile orientale - budism, hinduism, daoism - pentru a contribui la dialogul dintre religiile orientale t apusene i la îmbogirea reciproc a gândirii mistice.
Dac v numrai printre cei muli din lumea civilizat, animai de dorina descoperirii unei viei spirituale mai bogate în cadrul religiei dumneavoastr specifice, vei descoperi în aceast carte o lume nou, cu posibiliti aproape nelimitate. Aceasta nu este o carte menit doar a fi citit, ci una menit a fi trit. Recurge la povestiri hasidice pentru a aprofunda i clarifica învturile i prezint exerciii pentru cei care doresc s integreze practicile mistice în viaa de zi cu zi. Este un ghid pentru persoanele care doresc într-adevr s-i îmbogeasc sufletul i s se apropie mai mult de Dumnezeu. Dac suntei o astfel de persoan, v urez bun venit în lumea tezaurului secret al misticii iudaice.
13
NOTA AUTORULUI
Limbajul actual persist în a se referi la Dumnezeu în termeni masculini, în pofida faptului c învturile vechi de mii de ani ale misticilor subliniaz c Dumnezeu nu are gen.  Nu este oare timpul s încetm aceast practic? Pe tot  parcursul acestei cri am folosit pentru Dumnezeu pronumele  personal de persoana a treia singular în neutru, It. Adevrul este c Dumnezeu nu trebuie numit It, pentru c acest cuvânt englez sugereaz un „lucru”, iar Dumnezeu nu este lucru. Dar limitele posibilitilor de exprimare ale limbii impun folosirea unui pronume, iar It este mai potrivit decât  He (El)*.
Conform aceluiai principiu, mi-am permis libertatea s ajustez unele traduceri, în sensul de e neutraliza subiectul. Un exemplu în spe este citatul din Abraham Abulafia: „Acum nu suntem separai de sursa noastr i iat c noi suntem  sursa, iar sursa este în noi. Suntem atât de strâns unii cu Ea. încât nu putem fi desprii cu nici un chip, pentru c suntem Ea”.
în acest caz, textul original era: „Acum el nu mai este separat de Domnul su i iat c el este chiar Domnul, iar Domnul este el: pentru c este atât de strâns unit cu El, încât nu poate fi desprit cu nici un chip, pentru c este însui El” . Cum în intenia mea este s stabilesc un gen nou de relaie cu Divinitatea - în care  It   nu este în nici un caz „Domnul” - nu vd rostul de a continua s considerm c Dumnezeu este El i c toi aspiranii spirituali sunt brbai.
Pe lâng introducerea acestor schimbri în ceea ce  privete referirile la gen, am tradus mai liber unele texte pentru
întrucât în limba român nu exist pronume personal distinct pentru genul neutru, în traducere s-a evitat folosirea pronumelui. Acolo unde nu a fost posibil, cititorul este rugat s considere pronumele EL - de câte ori acesta se refer la Dumnezeu - drept neutru.
15
 
a actualiza anumite concepte.  Zoharul  folosete un limbaj arhaic i abscons, care nu cuprinde termeni pentru contiin i nivelurile ei, dar acestea sunt intenia i sensul. în loc s rmân la nivelul traducerilor ad litteram, care ar fi servit doar ca s încâlceasc problemele, am oferit traduceri interpretate, fiind deplin contient c unii lingviti le vor dezaproba. Este un risc  pe care mi-l asum din proprie voin. Prefer s iniiez o controvers deschis decât s continui s ascund aceste idei minunate sub camuflajul unui limbaj enigmatic.
Transliterarea termenilor din ebraic sau aramaic a fost simplificat, Avem la dispoziie multe metode, dar fiecare dintre acestea îi are propriile neajunsuri, De exemplu, sunetul gutural ch, ca în numele Bach, este foarte obinuit în ebraic. Am preferat ca, în loc s introduc semne diacritice care s încurce cititorul, cum ar fi un punct sub h (în englez), s ortografiez cuvântul aa cum se pronun: hesed, haiah, hohma  sau hutpah.  în unele cazuri îns, unde ch poate crea confuzii, am folosit kh,  ortografiind malkhut   i nu malchut.  în toate cazurile m-am strduit s scriu cuvântul cum se pronun, fr s ader la vreo convenie. Uurina de lectur a textului conteaz mai mult decât respectarea cu consecven a unor reguli arbitrare.
Dei pronunia sefard este cea standard în Israel, se  poate auzi deseori i pronunie achenaz, mai ales în cartierele religioase. în cartea de fa aproape toate cuvintele sunt transliterate în maniera de pronunie sefard. Totui, termenul  pentru abat este prezentat în ambele variante: Sabat i Sabos. Fiecare îi are propriul su parfum specific i ambele sunt importante.
Domeniul misticismului se preteaz la multiple interpretri. Fiecare dintre noi avem propriul nostru sistem de filtre luntrice; selectm ceea ce intr i ceea ce iese. Dei am studiat cu atenie o mare varietate de materiale ezoterice, ideile exprimate în aceast carte sunt rezultatul propriilor mele  percepii i al propriului meu mod de înelegere, fr s reprezinte vreo coal sau vreun îndrumtor religios anume.
16
MULUMIRI
Misticii tiu c un numr nespus de mare de variabile interacioneaz pentru a influena modul în care se vor scurge zilele noastre în dansul acesta pe care-l numim via. Felul în care se întâmpl toate, posibilitile ce se ivesc, reaciile noastre i chiar gândurile noastre ca atare sunt inextricabil împletite cu relaiile i familiile noastre, prietenii i asociaii notri i forele necunoscute care ne înconjoar. Astfel, în vreme ce este important s ne exprimm recunotina pentru iubirea care ni se acord, orice am spune despre acest lucru  pare întotdeauna s nu fie îndeajuns de elocvent. Pentru c, mai mult decât ne dm seama, vieile noastre depind de lucruri neînsemnate: un telefon, o scrisoare, un gest atent, chiar un semn din cap sau un zâmbet la momentul oportun.
Cu aceste gânduri, îmi exprim recunotina fa de toi aceia care, cunoscui sau necunoscui, din lumea aceasta i din alte lumi, au jucat un rol în scrierea acestei cri. Nu cred c este cartea mea; ideile cuprinse în ea nu aparin nimnui. Sunt  precepte universale, spuse - sper - într-un fel care le face accesibile unui numr mai mare de oameni.
în procesul de aternere a cuvintelor pe hârtie am constatat c multe conversaii ocazionale sau îndrumri primite întâmpltor au adugat noi dimensiuni scriiturii. Era ca i când am fi fost cu toii angrenai într-un efort de colaborare, fr ca acesta s fie denumit astfel. în mod misterios, subiectele erau ridicate i ideile erau oferite la exact momentul potrivit pentru a putea fi incluse în manuscris; spiritul îndrumrii universale i-a fcut simit prezena.
Soia mea, Shoshana, a jucat un rol important în acest  proces. în rstimpul cât am scris aceast carte, am petrecut mult timp împrtindu-ne precepte i învând unul de la cellalt. Discutam materiale ezoterice cât era ziua de lung i,
17
 
mai ales, de abat. De multe ori am descoperit câte o idee nou ce era- rezultanta nu numai a gândirii mele sau a ei, ci a gândirilor noastre. întrucât suntem permanent împreun pe calea cercetrii spirituale, ea este nu doar asistentul i prietenul meu, iubita mea i sftuitorul meu, ci este co-autor al acestei cri. Dei am fost binecuvântat cu un oarecare talent de exprimare i meteug scriitoricesc, fr Shoshana aceast carte n-ar fi putut fi scris niciodat.
Ca rabi, am prilejul s lucrez cu muli oameni erudii, care sunt învtori ai mei sau discipoli ai mei. Sunt deosebit de recunosctor membrilor grupelor mele de studiu al Cabalei i Torei  pentru c muli dintre ei au ridicat probleme sau au exprimat puncte de vedere care mi-au deschis noi ci de abordare. Desigur c nu a fi avut nici un fel de calificri rabinice fr dasclii care mi-au transmis înelepciunea misticii iudaice. Muli dintre aceti îndrumtori spirituali îmi vorbesc din alte trâmuri, dar am avut neasemuita fericire de a fi fost colit de doi îndrumtori emineni ai acestui secol, rabi Zalman Schachter-Shalomi i rabi Shlomo Carlebach, fie-i memoria o  binecuvântare pentru toi.
Cartea aceasta a fost indirect conceput în mintea fertil a lui Tami Simon. proprietarul Sounds True Catalogue, care mi-a sugerat întâi s înregistrez o serie de casete despre Cabala. Multe mulumiri, de asemenea, întregului personal al Sounds True pentru calitatea muncii i entuziasmul su. Un alt  prieten care, indirect, a jucat un rol în crearea acestei cri este Fotinos, editorul de Ia Jeremy Tarcher Books, care a fost întotdeauna un fan al meu.
îns, cea mai important for motrice care a facilitat apariia crii este editorul meu, Amy Hertz. Ea a avut viziunea iniial privind o lucrare de amploare despre mistica iudaic i a contribuit substanial la îmbuntirea manuscrisului crii pe întreg parcursul dezvoltrii sale. Forma final n-ar fi nici pe departe aceasta fr neobositele ei eforturi de-a lungul întregii sale evoluii.
Desigur, impresarul meu, Ned Leavitt, s-a ocupat de
18
 
acest proiect în aa fel încât - cu o coordonare eficient i într-o stare de spirit adecvat - s menin lucrurile pe un  parcurs normal. Ned se asigura ca întotdeauna liniile de comunicare s rmân deschise. Eforturile sale au fost deosebit de preioase pentru destinul acestei cri.
 
INTRODUCERE
Puterea de ptrundere a filosofiei nu funcioneaz departe de lumea fizic. Dincolo de stele îi poate doar imagina esena lui Dumnezeu. în fapt, exist multe niveluri de universuri superioare, dar acest adevr se gsete numai în Cabala. Este scris: „Nu ne st în putere s-L cunoatem pe Dumnezeu” (Isaia 40:28). Cine îi însuete adevrul Cabalei  percepe foarte bine acest lucru.
Rabi Nachman din Brelav1
Este prima zi a Numrtorii omerului, o zi ce încorporeaz nucleul mistic de afeciune i iubire, a doua zi de Pesah din anul calendaristic ebraic 5755 (1995).2 Potrivit credinei iudaice, acum cinci mii apte sute cincizeci i cinci de ani a luat natere un nou tipar al cunoaterii i contiinei umane. Acesta a reprezentat o total transformare a modului de înelegere, fiind un nivel de contiin care se putea contopi cu  propria sa origine. Emergenta i continuarea acestei contopiri a format ceea ce numim procesul de edificare si cunoatere, de iluminare. Cabalitii afirm c ne apropiem cu rapiditate de o nou transformare major a cunoaterii i contiinei. Aceasta se va numi contiin mesianic i datorit ei vom înelege totul într-o lumin complet nou.
Astzi se împlinete o sptmân de la cea de a cincizeci i asea aniversare a zilei mele de natere. Cabala ne înva c în fiecare an din viaa cuiva este accentuat o anume calitate a acelei persoane. Cel de al cincizeci i aselea an de viat este o perioad în care eti cufundat în zona afectiv i de iubire a potenialului propriu din domeniu cu o imens încrctur din fluxul cosmic i o nou ans de a înla
21
 
scânteierile de sacralitate din interiorul i din jurul tu la niveluri de contiin superioare.3
Astfel, pentru mine este astzi un moment propice  pentru a începe s scriu o carte. Este o carte despre misterul vieii i al morii, o incursiune în învturile mistice despre creaie i creator i o explorare a unor zone de contiin care transcend graniele minilor noastre.
Demersul meu spiritual a fost iniiat cu peste patruzeci de ani în urm când, adolescent fiind, am început s îneleg c noi, ca fiine umane, avem parte în unele momente din via de experiene neobinuite, interconectri cu alte realiti, clipe de  profund înelegere a naturii lucrurilor, vise inexplicabile, care depesc orice imaginaie i voci interioare care ne îndrum în anumite direcii de aciune. Dar cel mai important lucru este acela c toi avem, se pare, relaii deconcertante cu membrii familiei noastre, cu prietenii cei dragi i chiar cu strinii, reflectate permanent într-o esen interioar misterioas pe care aici, în vest, o numim suflet.
în perioada anilor '60, când aveam douzeci i ceva de ani, tradiiile spirituale orientale câtigaser o extraordinar  popularitate în rândul multor tineri din generaia mea. Unii dintre adepii acestora erau numii copiii-flori, un termen definitoriu pentru perioada de îmbobocire a unei ere noi. i, de fapt, deseori s-au fcut referiri la acele timpuri drept perioada de început a Erei Vrstorului. Curentul a devenit o subcultur,  New Age. Acum New Age pare oarecum demodat, dar pe atunci a reprezentat o perioad euforic de însufleire tinereasc.
în anii '60, zen budismul era înfloritor la San Francisco, la fel ca i versiunea american de sufism, ramura mistic a tradiiei islamice. Hinduismul pusese stpânire pe strzile din districtul Haight-Ashbury, iar cântrile de aum  puteau fi auzite în multe coluri ale parcului Golden Gate. Nu rareori se întâmpla ca dansatori i toboari Hari Krishna s cad în leinuri extatice la colurile aglomerate ale strzii Montgomery din districtul financiar, spre uimirea
22
 
funcionarilor ce se îndreptau grbii ctre serviciu. Eu m numram printre aceti funcionari cu costum i cravat, la fel de uluit i intrigat de energia i vivacitatea acestei noi concepii asupra vieii.
Am început s studiez datinile orientale, citind despre ideologii i experimentând multe dintre practici. Curând lumea costumelor cenuii i a tranzaciilor de afaceri a devenit tears i neinteresant în comparaie cu strlucirea cuceritoare a exerciiilor spirituale exotice i a înelepciunii învturilor antice - ca s nu mai vorbim de faptul c era „superior” i „detaat” s fii un renegat. Spre treizeci de ani, dup ce îmi construisem o carier cu reale perspective de avansare, lucrând la San Francisco i New York, mi-am prsit slujba i am început s cltoresc, ducându-mi tot avutul într-o mic geant de voiaj.
Am cltorit aa timp de mai muli ani, citind toate crile pe care le-am putut gsi despre budism i hinduism, cutând s descifrez secretul existenei i sensul vieii. A fost un pelerinaj de esen nobil, unul în care s-au angrenat un numr nesfârit de cuttori ai esenelor spirituale, dar care, la sfâritul drumului, m-a lsat cu i mai multe întrebri fr rspuns decât atunci când plecasem.
Pe la treizeci i cinci de ani am întâlnit-o pe viitoarea mea soie, Susan, care mai târziu a devenit Shoshana, i direcia cutrilor mele de ordin spiritual s-a schimbat. în  primii doi-trei ani ai relaiei noastre am început s explorm  practica retragerii solitare în tcere.
Prima experien de grup am avut-o cu sufitii i am fost iniiai în aceast practic, fiind membri ai Ordinului Sufist de Vest. Ulterior, am întreprins deseori retrageri în meditaie, petrecându-mi zile întregi i uneori chiar sptmâni în tcere. In acea perioad foloseam tehnici sufiste, în special vazifas (un gen de mantra), metod care implic repetarea unui cuvânt legat de atributele Divinului. M-am consacrat, de asemenea, practicrii dhikr,  care înseamn pomenire, o  psalmodiere ce repet cuvintele arabe  La ila-ha il Alah Hu,
23
 
însemnând „Nu exist alt Dumnezeu decât Dumnezeu”. în timpul acestor retrageri solitare a început s mi se
întâmple ceva extraordinar. Treptat, am renunat la demersul de ordin intelectual întrucât am descoperit un simmânt mai  profund de cunoatere, care depete limitele minii. O  percepie indefinibil plana în zonele de umbr care exist între gândirea contient i subcontient. Nu puteam deslui natura acestor cunotine tainice, dar tiam cu certitudine c am acces la un gen de cunoatere profund.
Cu cât retragerile mele în solitudine deveneau mai lungi i mai ptrunztoare, cu atât îmi ddeam mai mult seama c doream s amplific toate aspectele demersului meu spiritual. La patruzeci i unu de ani, în timpul unei astfel de retrageri în tcere de patruzeci de zile, am decis s m cufund în misticismul iudaic. Decizia nu era logic pentru c, dei nscut din prini evrei, nu tiam aproape nimic despre iudaism.
MEDITA IA I CUNOATEREA PROFUND
 Ne-am mutat la Ierusalim i am locuit în fortreaa Oraului Vechi, la câteva minute de drum de la Zidul de Apus. Dei eram în primul rând interesat de învturile mistice, am fost nevoit s studiez mai întâi, ca un învcel întârziat, un volum însemnat de informaii legate de aspectele elementare ale practicilor iudaice. Asta a durat câiva ani.
Iudaismul este, în general, un cult bogat i diversificat. Plin de ritualuri i precepte obligatorii de comportament. Studiul Torei i al Talmudului este ceva extraordinar. Viaa de zi cu zi a evreului religios este foarte solicitant, implicând urmrirea îndeaproape a detaliilor în orice problem: cum i ce mnânci, când s te rogi, ce raporturi ai cu ceilali, etica afacerilor, coduri morale de comportament i, desigur, ce raport ai cu Dumnezeu.
Componenta mistic a iudaismului, numit Cabala, se concentreaz mai mult asupra naturii ezoterice a creaiei. Ce
24
 
este Dumnezeu? Cum s-a produs Creaia? Care sunt sensurile tainice ale învturii Toreil Care este arhitectura cosmosului? Care este adevrul suprem? Nu este un domeniu de studiu uor. Majoritatea informaiilor sunt camuflate în spatele unui limbaj foarte specializat, al unor concepte misterioase i al unor codificri voit absconse. Doar o mân de cabaliti au scris despre experiena lor. Majoritatea îns prefer s rmân la adpostul anonimatului.
în plus, efectiv toate comentariile din literatura religioas iudaic sunt fcute din perspectiv masculin. Aproape tot ceea ce s-a scris d< spre Cabala are tendina s fie intelectualizat i abstract, mai mult un fel de teorie metafizic decât înelepciune practic. Eu cutam sensul vieii i nu un sistem de concepte confuze, astfel încât primii doi ani de studiu au fost destul de stresani.
Mi-am reluat practica meditaiei, care tiam c deine cheia cunoaterii spirituale profunde. Toate culturile religioase majore folosesc meditaia într-o form sau alta, în tcere. Când îmi lsam în repaos funcia cognitiv, îi fcea apariia în mod inevitabil o forma de înelegere mai adânc.
Este important s remarcm c a edea în tcere este o abordare exact opus aceleia utilizate în învmântul iudaic normativ, care angajeaz mintea în probleme complexe i analizeaz flecare faet a unei dispute în cel mai mic amnunt. Am trit timp de mai muli ani experiena acestui proces de
 pilpul (dialectic i dezbatere) în ieiva (o instituie evreiasc de învmânt superior), dar acesta nu m-a condus la nivelul de cunoatere pe care îl cutam. Acest tip de învmânt mi-a alimentat foamea de informaii, iar lucrul cu Talmudul este o experien care produce satisfacii înalte, dar eu doream s m aflu într-o comuniune mai strâns cu Dumnezeu; nutream nevoia s m simt înconjurat de prezena Divinitii tot timpul. Aceast nzuin prea s se iveasc mai ales în timpul  practicilor de contemplaie, astfel încât nevoia mea de meditaie a devenit mai presant.
în acea perioada am cunoscut vipassana, meditaia de
25
 
înelegere profund, o coal a budismului care folosete o  practic intensiva de tcere pentru perioade extinse de timp. în timpul unei astfel de retrageri în tcere, nu este neobinuit ca un discipol s petreac în meditaie nou sau zece ore pe zi, în segmente de patruzeci i cinci pân la aizeci de minute. în timpul perioadelor dintre acestea, se efectueaz meditaie în mers. care însumeaz alte ase ori apte ore de meditaie zilnic. Scopul acestei practici este ca discipolul s-i menin o stare de meditaie pe tot parcursul orelor de trezie, inclusiv în timpul meselor.
Dei acest program poate prea prea sever, majoritatea celor care se iniiaz în vipassana descoper c, dup o  perioad iniial de adaptare de trei-patru zile de practic, regularitatea meditaiei constante îi aduce într-o stare de contien modificat, care faciliteaz ci de cunoatere i înelegere profund - exact ceea ce doream eu.
Vesticii care se consacr practicrii budismului, hinduismului, sufismului sau altor culte bazate pe contemplaie sufer o transformare datorit strii de spirit ce poate fi  produs printr-o practic de meditaie serioas. Uneori, transformarea este atât de covâritoare încât respectiva  persoan opteaz pentru a se „converti” la o nou religie. Oricum, muli oameni au constatat c experienele lor de contemplaie le-au deschis cu adevrat noi ci de ptrundere în tradiia lor spiritual originar. Acest lucru mi s-a întâmplat i mie. Dintr-o dat am descoperit noi profunzimi în iudaism: comentariile la Tora au cptat via, iar studiul asupra Cabalei a luat o turnur complet nou.
 Nu acordasem suficient atenie diferenei dintre învarea Cabalei ca exerciiu intelectual i trirea Cabalei prin  ptrundere i înelegere mistic. Unele din scrierile misticilor evrei indic clar c cea mai însemnat parte a cunoaterii Cabalei le-a parvenit prin intermediul experienelor contemplative. De exemplu, în secolul al aisprezecelea, Eleazar Azikri, membru al cercului cabalistic al Iui Moses Cordovero din Safed, susinea c retragerea in ascunzi
26
26
 
(izolarea) este pentru suflet de apte ori mai benefic decât studiul i. în funcie de puterile i capacitatea fiecrei persoane, aceasta trebuie s se concentreze i s mediteze o zi [întreag]  pe sptmân”.4
In ceea ce privete practicarea acestor exerciii, Azikri ddea urmtorul sfat: „în orice clip trebuie s încercm s asociem numele [Iui Dumnezeu] cu un sentiment de bucurie i tremur înfricoat. Trebuie, pe cât este posibil, s ne izolm de societatea oamenilor i s pstrm tcere absolut, singuri, într-o vpaie scânteietoare, înfricoai i tremurând, Lumina care este deasupra capului nostru ne va fi întotdeauna îndrumtor”.5 Exist zeci de scrieri similare celor ale lui Azikri, dar în zilele noastre nu este uor s gseti un îndrumtor în came i oase care s exemplifice aceste învturi.6
Pur i simplu, Cabala nu poate fi îneleas numai prin intelect. Cabala este mai degrab un mod de via i o concepie despre tot ceea ce ne înconjoar. Devii cabalist prin faptul c adaugi un nou nivel de contiin fiecrei aciuni, fiecrui cuvânt care îi iese din gur i fiecrui gând care îi rsare în minte. Nu cptm cunoatere cabalistic doar prin intelect; o cptm prin modul cum ne trim viaa, ceea ce implic integrarea studiului cu practica zilnic i cu exerciiile de contemplaie. Ne cufundm în diferitele aspecte ale învturilor cabalistice i de aici se nate contiina mistic.
Misterul vieii este i a fost întotdeauna subiectul asupra cruia s-a concentrat cu precdere gândirea contemplativ. Aproape orice om îi petrece primii ani din via ca un adevrat mistic. întrebându-se cum funcioneaz lumea. Ce ne ine legai de pmânt în timp ce psrile par a nu avea nici un fel de constrângeri? De unde vine vântul i de ce sunt stelele pe cer? Pe msur ce cretem i ne maturizm, aflm multe explicaii ale lucrurilor, dar apar noi întrebri care, drept rspuns, primesc doar o strângere din umeri din partea  prinilor sau profesorilor notri i chiar din partea filozofilor.
27
 
Undeva, de-a lungul drumului, când atingem maturitatea sexual, punctul de concentrare al ateniei noastre se modific dramatic. Ne captiveaz total misterele iubirii, ale relaiilor interumane i personalitii individuale, iar în acestea sunt ascunse eternele întrebri despre via. Ne jenm s le spunem celorlali despre ceea ce se întâmpl înuntrul nostru i deseori ne luptm cu aceste secrete ale vieii în tcere.
Ca aduli, majoritatea suntem atât de preocupai de  problemele financiare i de familie încât consacrm prea puin timp, sau deloc pentru a ne gândi la problemele grave, majore ale vieii. Totui, suntem confruntai cu acestea, brusc i zdrobitor, pe tot parcursul existenei noastre. Nu rareori, aceasta se întâmpl ce rezultat al unor evenimente traumatice care ne solicit la maximum: accidente sau boli grave, moarte.
învturile cabalistice sunt cât se poate de limpezi într-o privin. Lucrurile sunt mai mult decât credem noi c sunt. Aceast lume este o reflectare a altor niveluri ale realitii, cu care se afl într-o relaie de simbioz. Fiecare eveniment pe care îl trim are un mesaj mai adânc dac avem ochi de vzut i urechi de auzit. Orice are un îneles i o semnificaie mistic. Viaa devine colosal de bogat i plin de sens, odat ce suntem capabili s-i ptrundem misterele.
CARTEA LUI ADAM 
în secolul al optsprezecelea, Baal em Tov’ a schimbat în mod dramatic caracterul iudaismului, promovând ideea c bucuria, rugciunea i stabilirea unei conexiuni extatice cu Dumnezeu prin aciune fizic erau la fel de importante, dac nu chiar mai importante, decât simpla trire a vieii în credina iudaic, conform preceptelor religioase. El este considerat unul dintre liderii de seam ai micrii religioase constituite pe baza acestor idei. numit hasidism.
' Israel ben Eliezer
 
Potrivit oamenilor de tiin, curentul hasidic este fundamentat  pe principii cabalistice.7 Legenda spune c Baal em Tov a cptat aceste cunotine secrete dintr-o surs misterioas, numit Cartea lui Adam.  Se spune c nu exist decât un exemplar din aceast carte. Este scris si alctuit cu ajutorul unui misterios component eteric, care nu poate fi reprodus. Chiar literele, formele i nuanele lor, toate conin o scânteie de Divin.
Cartea este nu numai remarcabil i unic, ci persoana care o citete trebuie s tie cum s interpreteze mesajele codificate pe care le conine. Secretele sale sunt camuflate de straturi succesive de text cifrat, astfel încât cei care nu cunosc  puterea adevrului pe care îl cuprinde nu pot folosi greit aceste învturi. Pentru c aceast Carte a lui Adam dezvluie explicaia precis i clar a sensului i scopului vieii i morii, a iubirii i inter-relaiilor, sufletelor, îngerilor i altor trâmuri ale realitii.
Textul original al crii le-a fost dat primelor fiine omeneti, lui Adam i Eva, care l-au transmis, împreun cu metodele de interpretare necesare, urmailor. Dac textul încpea pe mâna unei persoane care nu reuise s ajung la maturitate spiritual, neînelegerea de ctre aceasta a sensurilor ar fi pricinuit dezastrul i pieirea persoanei respective. Astfel c, timp de peste cinci mii de ani, cartea s-a transmis de la  profesor la discipol, pân când, acum câteva sute de ani, a ajuns în posesia rabinului Adam.
Fiul acestuia, Yitzhak, era erudit, dar îi lipseau focul luntric i dorina arztoare de care este nevoie pentru a reui în cutarea adevrului suprem. Rabinul Adam tia c fiul su nu va putea niciodat s ajung s deprind cunotinele din aceast carte. în ceasul morii sale, rabinul i-a ordonat s duc cartea în orelul Okup. Acolo avea s caute un biat pe nume Israel, fiul lui Eliezer. Pentru c numai tânrul Israel ben Eliezer, dintre toi învaii lumii, era cel care putea descifra sensurile mai profunde ascunse în aceast carte sacr.
29
 
învatul Yitzhak a plecat la Okup, o cltorie dificil în vremurile acelea. L-a cutat pe Israel ben Eliezer i i s-a spus s nu-i piard timpul cu acel biat trândav. Oamenii din orel nu puteau înelege de ce biatul ii petrecea majoritatea timpului rtcind singur prin pdure. Ei nu realizau c el înva limbajul vântului, dansul albinelor i deprindea cele mai  profunde precepte de înelepciune ale pdurii.
Yitzhak l-a angajat pe biat s-i fac diverse comisioane i a ateptat s se conving c acesta este vrednic s vad cartea. Ca parte a retribuiei primite, biatului i s-a dat un loc de dormit în grajdul din spatele casei. Intr-o noapte întunecoas, Yitzhak a observat o lumin ce se vedea pe sub ua grajdului. îngrijorat ca nu cumva fânul din grajd s nu se fi aprins de la vreo lumânare, a ieit în grab din cas. înainte de a ajunge la ua grajdului, s-a uitat înuntru printr-o fereastr i l-a vzut pe tânrul Israel cufundat în studiul unei cri. i ce s vezi! Biatul radia lumin în concentrarea i extazul studiului su. Nu erau acolo, în noaptea aceea, nici un fel de lumânri aprinse.
în dimineaa urmtoare, învatul Yitzhak i-a dat lui Israel ben Eliezer Cartea lui Aclam.  Biatul a fost rapid captivat de aceasta, studiind textul magic zi i noapte. i din nou, ori de câte ori biatul era aplecat deasupra crii, o lumin strlucitoare umplea încperea, la fel cum ar fi fost dac erau acolo o mulime de lmpi. Cu fiecare rând pe care îl citea, simea un flux continuu de gânduri minunate, ca i când autorul i le-ar fi optit direct în minte.
Pentru a ptrunde înelesul acestei experiene este nevoie de un gen special de intuiie, un loc al cunoaterii luntrice necesar pentru a deprinde învturi care transcend limitele intelectului. învatului Yitzhak îi lipsea aceast cunoatere, aceast profunzime. Din nefericire, oricât a încercat, Israel nu a reuit s-l învee acest lucru pe fiul rabinului Adam. Dup multe încercri frustrante, Yitzhak l-a implorat pe Israel s foloseasc mijloace cabalistice pentru a-1 invoca pe profetul Ilie, cunoscut tuturor ca Prinul învturii.
30
 
Israel l-a rugat pe Yitzhak s mai atepte; aceasta era o experien periculoas. Dar Yitzhak a insistat.
Au postit i s-au purificat timp de ase zile. Apoi au început ritualul de invocare a Prinului Învturii. îns, pe când Israel intona unul din numele lui Dumnezeu, Yitzhak nu i-a mai putut menine concentrarea, gândurile luând-o razna. Acest incident s-a petrecut într-un moment critic i a avut consecine îngrozitoare. în loc s-l invoce pe Prinul învturii, în mod necugetat îl invocau pe Ilie ca Prin al Focului, i, dup cum se tie, Prinul Focului mistuie totul în calea lui, dac nu-i construieti cu struin un scut de credin  pentru a te proteja.
Imediat cei doi si-au construit acest scut în imaginaia lor. tiau c singura ansa de a supravieui era s rmân treji  pân la rsritul soarelui, când Prinul Focului îi pierdea  puterea. Totul a fost bine pân când, chiar înainte de revrsatul zorilor, Yitzhak nu a mai putut sta treaz. A moit timp de câteva secunde i, cât ai clipi din ochi, Prinul Focului l-a i înhat.
De atunci încolo. Israel ben Eliezer a studiat singur Cartea lui Adam. A învat cum s invoce diferitele nume ale lui Dumnezeu care, toate, atunci când sunt pronunate corect, au puterea s tmduiasc i s îndrepte lumea. Posedând aceste cunotine, a putut s menin lumea într-o stare bun de funcionare i, din aceast cauz, este numit Baal em Tov, ceea ce înseamn Stpânul Numelui Sfânt.
MISTERELE VIEII I ALE MORII
Exist într-adevr un sens i o menire în via i în moarte? Exist precepte înelepte care dezvluie adevrurile universale? Care este legtura dintre Adam i Eva i Cartea lui 
 Adaml Cum sunt codificate preceptele de înelepciune i de ce anume este nevoie pentru a dezlega aceste coduri? Ce înseamn s invoci protecia divin i cum se face acest lucru?
31
 
Care era deficiena fiului rabinului Adam? De ce avem nevoie  pentru a putea avea acces la preceptele de înelepciune  profunde?
Aceste întrebri, ca i altele care îi preocup pe cabaliti, frmânt deopotriv pe toi oamenii. Ce este Dumnezeu? Care este menirea creaiei? Ce este sufletul? Exist într-adevr suflete pereche? Ce se întâmpl dup moarte? Exist reîncarnare? Ce este aceea sfinenie? Ce este adevrul? Ce este înelepciunea? Care este fundamentarea credinei? Exist îngeri? Ce înseamn, de fapt, rai i ce este iadul? Se realizeaz într-adevr ceva prin rugciune? Care este fundamentarea iertrii? Se poate sfâri vreodat suferina pe aceast lume? Dac avem un suflet, sufer acesta dup moarte? Ce înseamn s pctuieti? Ce este adevrata libertate i, în sfârit, ce practici spirituale putem folosi pentru a atinge o cunoatere i contiin mai profunde i o mai mare înelepciune?
Acestea sunt problemele tratate în Cartea lui Adam  i de ele ne ocupm în Dumnezeu este un verb.
 Nu este ciudat c, dei avem mari biblioteci în care se afl la dispoziia tuturor efectiv toat înelepciunea lumii, i dei avem acces la un volum mult mai mare de informaii decât cei mai mari învai si monarhi din trecut, nu am fost capabili s folosim suficient aceste cunotine pentru a ne ridica cu adevrat nivelul cunoaterii mai presus decât au putut-o face cei care au trit acum câteva mii de ani? Muli ar spune c am suferit chiar un regres. Profesori emineni au împrtit elevilor toate cunotinele. Dar, cumva, elevii emineni sunt extrem de rari.
Lumea i-a îmbuntit cunoaterea în anumite domenii. Ne-am sporit volumul de informaii tiinifice; ne-am  perfecionat tehnologiile; am fcut progrese în tiinele sociale i în economie. Totui, cunoaterea filosofic i spiritual pare s se fi oprit în loc; se pare c nu am învat deloc din experiena trecutului. Astzi nu tim nimic mai mult despre Creaie decât tiau grecii antici. Conceptele de rai i iad rmân
32
32
 
un mister. A fost demonstrat eficacitatea rugciunii pentru tmduire, dar nu avem nici cea mai mic idee cum funcioneaz aceasta.* Interconexiunea tuturor lucrurilor este un truism al domeniilor spiritual i tiinific, dar pare mai mult ceva teoretic decât realitate practic.
ILUMINAREA I DOBÂNDIREA CUNOATERII
Unul din textele primordiale ale Cabalei,  Zohar,  lanseaz un apel ctre omenire, spunând: „Voi, fiine de pe  pmânt care suntei cufundate într-un somn adânc, trezii-v! Care dintre voi a acionat pentru a transforma întunericul în lumin i amrciunea în mulumire?”9 Ne conjur: ,.Nu mai dormii Trezii-v! Ce mai ateptai ?”
în lecturile i cltoriile mele am strâns de-a lungul anilor precepte de înelepciune din toat lumea, i, pe legea mea. dac a putea s selectez i s sintetizez tot materialul pe care l-am adunat, acesta ar putea fi în totalitate rezumat prin cele trei admonestri ale învturii cabalistice: Trezii-v! Dobândii cunoatere! Transformai întunericul în lumin!
îndrumtorii spirituali conced în fond c adevrata cunoatere nu provine din afara noastr, ci din luntrul nostru, i nu îi face apariia pur i simplu pentru c dorim noi acest lucru. Apare atunci când trim într-un mod care suscit cunoatere. Se nate prin intermediul experienei directe.
lat un bun exemplu de experien direct; Gândii-v la parfumul trandafirului. Dac încercm s-l descriem cuiva care n-a mirosit niciodat în via o floare, nu reuim. Este imposibil s redm cu exactitate acest parfum prin intermediul limbajului. Putem s ne apropiem de adevr prin referiri la experiene similare” dar nu vom reui niciodat dac recurgem numai la intelect. Dar, punând un trandafir în mâna cuiva, comunicarea noiunii se realizeaz într-o clipit, fr ajutorul cuvintelor.
33
 
La fel este i cu marile precepte de înelepciune. Pân în momentul când devin parte a experienei noastre zilnice, acestea rmân abstracte. Muli oameni care sunt cercettori foarte serioi ai doctrinelor spirituale au ajuns s cunoasc un mare volum de informaii, dar i-au însuit constitutiv foarte  puin. Putem s ne informm despre experienele spirituale ale altora sau putem integra în viaa noastr de zi cu zi practicarea încrcat de sens a acestora. Putem înva despre misticism sau  putem practica a fi mistici.
Cei mai muli dintre noi triesc o mare plcere atunci când se afl într-o grdin. Avem parte de delicii senzoriale: culori, forme i parfum. La nivelul intelectului putem aprecia  procesul de pregtire a solului, plantare a seminelor, îngrijire a rsadurilor, aplicare a îngrmintelor, udare a plantelor i a tuturor celorlalte activiti pe care le necesit o grdin bine îngrijit. La nivel emoional putem fi impresionai de unduirea inflorescenelor, de gingia plantelor fragile, de pacea i linitea grdinii în anumite momente, ca i de agitaia i tumultul de via din altele.
Un mistic aflat într-o grdin are toate aceste triri, dar este totodat cuprins i de altfel de triri contemplative. El încearc s intre în conexiune cu sufletul fiecrei plante sau fiine care triete în grdin, cu îngerii care plutesc  pretutindeni i cu interaciunile dintre plante. Misticul contempl scânteierile de sacralitate care se afl în flecare  plant i insect, tiind c aceste scântei sunt ridicate la niveluri superioare de contiin atunci când fructele sau legumele sunt ingerate de fiine cu contiin superioar. în viziunea holistic a misticului, orice grdin - ca de altfel, orice aspect al creaiei - este un microcosmos al Grdinii Edenului i o reflectare a tot ceea ce se întâmpl în cosmos.
34
34
CE ESTE CABALA?
Cabala îi captiveaz i îi uluiete de multe secole pe cercettorii i teologii vestici. învluit în mister, tinuit de societi secrete, ascuns sub straturi multiple de simboluri absconse i limbaj impenetrabil, a fost o surs de fascinaie  pentru cuttorii adevrului spiritual din toate generaiile ultimului mileniu. Chiar i astzi continu s exercite un farmec straniu, i totui, întrebat ce este Cabala, cine a inventat-o sau unde îi ara obâria, chiar i celui mai expert cercettor îi este greu s dea un rspuns.
Cabala nu permite formularea unei definiii simple în ceea ce o privete i nici nu are un istoric foarte clar i precis. Dei cabalitii conced asupra unor aspecte eseniale, este imposibil s se prezinte o singur abordare sistematic care s cuprind întregul spectru al viziunii cabalistice. Cabala nu este un sistem, cum cred unii. Este, mai degrab, o concepie, un mod de a percepe latura realitii. în esen, Cabala se întemeiaz pe conceptele mistice privind viaa, moartea, creaia i creatorul. Ea ne tlmcete misterele vieii, ne explic modul în care funcioneaz creaia, ne arat încotro ne îndreptm i cum ajungem acolo.
Termenul de „Cabala” este un derivat al iudaismului,  provenind de la rdcina ebraic kbl, care înseamn a primi, întrebrile fireti care se pun sunt: Ce este ceea ce primesc cabalitii i de la cine primesc acel lucru?
Exist dou puncte de vedere în ceea ce privete transmiterea învturilor Cabalei. Unul. susinut de coala teosofic, prevede c doctrina mistic trebuie transmis pe calea profesor-discipol este cel mai rspândit curent în Cabala ebraic, iar preceptele sale au un pronunat caracter abstract, fiind imposibil de îneles fr îndrumare. Ele nu pot fi învate din cri, în temeiul prezumiei c tainele subtile ale Cabalei necesit interpretarea unui profesor competent.
Cealalt coal, orientat ctre experiena direct a fiecruia, se numete Cabala Extatic.10 Recurgând la tehnicile
35
 
de meditaie, cel care studiaz Cabala intr într-o stare de contiin modificat i primete cunoatere profund de la  Necunoscut i Incognoscibil. Pentru aceasta nu este nevoie de  profesor întrucât transmiterea cunotinelor se face printr-un canal de comunicare direct între discipol i centrul Creaiei."
Prin urmare, coala Cabalei Extatice presupune c oricine poate primi învturile privind adevrul universal prin intermediul unei conexiuni personale cu Divinitatea. Dei un  profesor în carne i oase poate accelera în mod semnificativ evoluia i perfecionarea discipolului, profesorul suprem rmâne sursa vieii. Adesea acesta este reprezentat drept  profetul Ilie, care îl viziteaz pe discipol în vis sau în strile de adânc meditaie.
Cabalitii tradiionali au trit totdeauna conform  preceptelor religioase; au fcut uz de o mare varietate de  practici spirituale cunoscute numai lor. Fiecare aciune, sentiment i gând era, cântrit conform unui cod de legi amnunit, care coninea prevederi deosebit dc detaliate  privind toate aspectele unui comportament uman acceptabil. în  plus, studiau aceleai texte, cunoteau în profunzime aceleai controverse talmudice complexe i respectau îndeaproape un calendar identic al evenimentelor. Punctul de gravitaie al vieii lor îl constituiau rugciunea, studiul Torei,  abatul i srbtorirea zilelor sfinte.
Ei „triau"' Cabala. Aceasta era prezent în orice activitate din viaa lor. Asta nu înseamn c trebuie s fii foarte religios pentru a putea aprecia misticismul iudaic. Multe dintre  preceptele cabalistice sunt universale i conin înelepciune valabil pentru noi toi. Dar înseamn c preceptele Cabalei ne vor fi folositoare numai dac învm cum s o trim, cum s o aducem în relaia noastr de zi cu zi cu Divinitatea. Dac  putem s facem asta, vom fi capabili s deschidem un întreg nou univers de sensuri în vieile noastre i s cptm o înelegere clar a direciei fluxului de dezvoltare a umanitii, deoarece cunoaterea cabalistic relev principiile creaiei.
Cabalitii extatici sunt mult mai interesai de
36
36
 
experiena comuniunii cu Divinitatea decât de orice alt aplicare a preceptelor teoretice sau utilizare ocult a tehnicilor cabalistice. Astfel, în vreme ce abordarea teosofic apreciaz la nivel intelectual interconexiunea complex a ritmurilor cosmice, cei din coala cabalistic a experienei directe opteaz  pentru angajarea activ în practic, care nu numai c dezvolt capacitatea noastr de a auzi muzica celest, ci ne i impulsioneaz s dansm pe aceast muzic.
PROFESORII MEI
Profesorii mei de ani de zile, ambii personaliti foarte  bine cunoscute, sunt rebe Shlomo Carlebach i rebe Shlomo Schachter-Shalomi. Aceti doi învai, fiecare în felul su, au exercitat o puternic influen asupra iudaismului modem. Au fost buni prieteni i frai întru suflet timp de patruzeci de ani. Shlomo a murit în 1994; Zalman continu s transforme lumea iudaic cu mesaje care se adreseaz sufletului.
Maetrii Zalman i Shlomo au realizat cu muli ani în urm c în viaa iudaic de dup Holocaust era nevoie de ceva complet diferit. în vreme ce formele de manifestare exterioare ale iudaismului continuau sa fie practicate i s existe, substana spiritual a religiei fusese grav afectat prin dispariia celor ase milioane de evrei.
O treime din evreii lumii au pierit la începutul anilor '40; aceasta era o tragedie de proporii colosale. O catastrof i mai cumplit pentru iudaism era faptul c printre cei mori se afla un mare numr de credincioi practicani, care respectau întru totul preceptele religioase. Se estimeaz c în Holocaust au pierit peste cincizeci la sut din credincioii pioi; unii susin c este vorba chiar de 80%. în consecin, au disprut majoritatea profesorilor i îndrumtorilor spirituali i multe structuri de transmitere a preceptelor hasidice i cabalistice au fost complet distruse.
Dup Holocaust, majoritatea evreilor supravieuitori
37
 
i-au pstrat cultura spiritual, dar numai o mic parte dintre acetia s-au simit în stare s continue practicile spirituale ale religiei. Respectarea abatului, a mâncrii caer i relaionarea  permanent la ciclul anual de srbtori religioase nu-i gseau loc în viaa majoritii evreilor. Pentru muli dintre ei spiritualitatea iudaic prea s fie ceva ce aparinea trecutului. Sufletul iudaismului fusese surghiunit.
Evident c diferii lideri ai iudaismului au reacionat în mod diferit la aceast situaie. Unii sunt convini c învmântul tradiional în ieiva  reprezint modalitatea de revitalizare a spiritualitii. Alii struie asupra rolului vechilor ritualuri. Una dintre abordrile mai recente este denumit renaterea iudaic. Scopul acesteia este de a da vitalitate iudaismului: a-i crete i îmbogi, sufletul, a-i adânci coninutul spiritual, a-i deschide inima ctre nevoile umanitii  pentru a avea relevan în lumea modern.
Cel mai de seam promotor i mistic-vizionar al renaterii iudaice este Zalman. Shlomo a fost poetul menestrel  pentru cei implicai în aceast micare. El a transformat felul în care lumea iuduic se roag i cânt; pe când Zalman a influenat i continu s exercite o puternic influen asupra modului de via a foarte multor evrei.
SCHIMBAREA TIPARULUI CONCEPIEI
Pe parcursul ultimelor câteva decenii, culturile religioase au fost puternic influenate de o gândire inovatoare. Ca unul din capii micrii de creare a noii concepii, rebe Zalman a descoperit ci prin care s fie deschise noi pori de cunoatere, care fuseser blocate timp de sute de ani. Prin aceasta a ajutat mii de oameni s realizeze o nou relaie cu iudaismul,
Zalman afirm; „La un moment dat religiile se refereau la un produs. Acesta era comportamentul virtuos; era credin, speran i milostenie. Oamenii aveau noiunea c
38
 
exist ceva pe care îl vor cpta o rsplat aflat la captul drumului. Aceasta se potrivea cu vechea concepie a Evului Mediu. Dar acum s-a produs o schimbare. Pe oameni îi intereseaz procesul ca atare. Acesta este viu.”1*
Lumea este un tot integrat i nu o aduntur de pri componente. Nu mai putem gândi ca persoane individuale separate, ci, mai degrab, ca membri, pri integrante ale comunitii globale. Dup cum spune Zalman: „Steagul nu flutur în vânt; vântul nu flutur steagul. Steagul i vântul interacioneaz.”13 Cu alte cuvinte, persoanele individuale i naiunile nu exist separat; toi oamenii i toate lucrurile sunt în interconexiune. Conceptul de caer trebuie amendat i reformulat
în ceea ce Zalman numete eco-caer. Ideea tradiional de caer se bazeaz pe vechile legi referitoare la ceea ce este adecvat pentru a fi mâncat de evreii credincioi. Legile provin din poruncile biblice. Ele prevd c animalele trebuie tiate în anumite moduri, carnea coninând orice reziduu de sânge neputând fi mâncat; anumite vieti i animale marine sunt interzise; carnea i produsele lactate nu  pot fi amestecate, conform poruncii care spune c un pui de animal nu poate fi gtit în laptele mamei sale. Dar aceste legi nu se refer la aditivii chimici, la tipurile de ambalare a alimentelor, la exterminarea speciilor i a pdurilor. Cum  putem afirma c ceva este caer dac poart în sine germenele distrugerii omenirii? Cum putem mânca ceva dac asta implic dispariia unei specii? Cum putem folosi un produs dac asta  presupune c alii au de suferit? Acestea sunt probleme de colosal însemntate în zilele noastre i nu pot fi separate de sensul esenial al credinelor noastre religioase.
Zalman se întreab: „Este electricitatea provenit de la un reactor nuclear caer?” i „Este ceva îmbuteliat într-o sticl de unic folosin mai caer sau mai puin caer decât ceva îmbuteliat într-o sticl reutilizabil?”14; Acest mod de abordare a noiunii de caer vizeaz mai degrab spiritul religiei decât litera legii. Opiniile lui Zalman privind legile religioase
39
 
concord cu noua concepie. „Trebuie s renunm la noiunea de lege i s utilizm noiunea de descoperire a legilor naturii... în acest context, relaia noastr de tip vechi în calitate de copii ai unui Dumnezeu-tat, supui ai unui Dumnezeu-împrat sau inculpai aflai în puterea unui Dumnezeu-judector s-ar schimba într-o relaie de tipul de la prieten la prieten, persoan iubit fa de persoan iubit, partener la partener”.15i spune în continuare: „Nu numai c noi suntem partenerii lui Dumnezeu - i Dumnezeu este la rândul su partenerul nostru.16 Cuvântul „pace”, spune el, este în sine o contradicie  pentru c, în mod obinuit, este tratat ca un produs, ceva ce  poate fi avut, un substantiv. Dar trebuie privit mai curând ca un  proces în desfurare, o relaie interactiv i reciproc avut continuu în grij, mereu adaptat i alimentat, Acest mod de abordare trebuie desigur aplicat oricrui tip de relaii, întrucât o relaie este, prin definiie un proces care necesit o  permanent i deosebit atenie. Universul este pururea într-o interaciune dinamic i reclam grij i prevedere continu.
Rebe Zalman este vestit pentru interesul manifestat  pentru multe domenii de cunotine i pentru toate cultele. El afirm: „M consider practicant iudeu al unei religii universale”.17 La fel ca un empirist, Zalman caut adevrul. Am aflat multe referitor la ceea ce este adevrat i ce nu. Teza sa este c trebuie s fim pregtii s mergem înainte în spiritul adevrului, chiar dac acest lucru înseamn c trebuie s renunm la unele lucruri.
Se consider superior unei simple încadrri din punct de vedere confesional. Etichetrile i definiiile presupun o credin static, în vreme ce în prezent trebuie s fim flexibili. Problemele vieii modeme necesit o adânc cunoatere i  putina de adaptare. Cu toate acestea, este ferm convins c religia tradiional ne poate înva multe. Ritualul este deseori încrcat de mesaje codificate pe care înelepii din vechime au dorit s le transmit, dar nu au putut-o face în cuvinte. Astfel, orientarea ctre înnoire nu înseamn eliminarea în bloc a vechilor tradiii i obiceiuri, ci evaluarea tuturor dintr-o
40
 
 perspectiv nou, corect. Pentru aceasta este nevoie de o cunoatere i putere de ptrundere considerabile.
DEFINIII:
TORA. TALMUD, MINA   I MIDRA 
Exist mai multe definiii ale cuvântului Tora.  în mod normal, Tora  înseamn documentul ca atare, coninând cele cinci cri ale lui Moise: Geneza, Exodul, Cartea Numeri,   Leviticul  i  Deuteronomul.  într-o definiie mai larg, unii includ în Tora  i Crile Profeilor,  precum i Hagiografele. Crile Profeilor   cuprind Iosua, Judectorii, Samuel, Regii, Isaia, Ieremia, Ezechiel i altele. Hagiografele cuprind: Proverbele, Iov, Cântarea cântrilor, Ruth, Plângerile, Eclesiastul, Estera, Daniel i aa mai departe. Toate acestea sunt cunoscute în mod obinuit sub numele de Vechiul  Testament. Mai exact, aceast culegere de scrieri se numete Tanah, ceea ce provine de la literele ebraice tnkh, reprezentând Tora, Nev'im (Profeii) i Ketuvim (Hagiografe).
Tora este considerat a fî legea scris. Totui, o lectur atent a textului relev net multe seciuni care par c se contrazic una pe cealalt sau sunt ambigue. Inconsecvenele indic faptul c avem nevoie de mai multe informaii pentru a  putea înelege sensurile exacte ale legii. Astfel, se spune c Moise a explicat înelesurile legii scrise prin comunicarea oral. Aceast Lege Oral constituie baza de soluionare a multor dificulti întâmpinate în textul scris. i ,într-adevr, cele mai complicate probleme legate de lege sunt deseori rezolvate cu rspunsul: .,Aa provine direct de la Moise, de pe Muntele Sinai”.
Pe lâng dificultile ridicate de descifrarea sensului textului scris, mai exist i o alt problem. Cele cinci cri ale Iui Moise au fost scrise iniial în ebraic fr vocale, aa cum sunt toate sulurile Tora.  Limba ebraic este astfel construit
41
 
încât substituirea vocalelor poate schimba total sensul unui cuvânt. Este ca i cum am avea un cuvânt reprezentat prin literele PN, acesta putând fi pan. pun, pâine, peon. pin, pian,  pun etc. De obicei, cuvântul exact poate fi dedus din contextul în care apare, dar unele poriuni ne pot lsa în mare încurctur. De exemplu, imaginai-v c citii o fraz, care sun aa: „Dac tii s foloseti cum trebuie un PN, eti îndreptit s primeti un premiu de un milion de dolari”.
înelegerea sensului unei fraze poate deveni i mai dificil dac literele P i N ar simboliza codificat alte litere. De  pild, litera P se aseamn ca form i sunet cu litera B. Litera  N seamn cu un Z întors pe o parte. Astfel, PN poate fi expresia codificat pentru cuvinte ca ban, bun. ben, bon, baz,  buz, boz. bâz etc. Si tocmai asta fac cabalitii pentru c ei întotdeauna caut dincolo de ceea ce este evident. Totul este  privit ca metafor ce cuprinde precepte ascunse. Pentru misticii iudaici, un premiu de un milion de dolari nu are nici o valoare în comparaie cu experiena decodificrii unui mesaj de la Dumnezeu.
Multe dintre sensurile Torei  scrise, decodificate i explicate la diferite niveluri, au fost incluse în culegerea de învturi cunoscut sub numele de Legea Oral. Aceasta este i ea considerat Tora.  întrebai: Câte Tora  exist?, maetrii talmudici amai i Hilel au rspuns amândoi: „Dou, una scris i una oral.”18
Tora oral a fost transmis timp de o mie de ani prin viu grai de la profesor la discipol, Modalitatea de a reine aceste învturi este de a le repeta mereu i mereu. în ebraic verbul care înseamn „a repeta” este anah; astfel, Legea Oral  primordial a ajuns s fie denumit Mina.
în vechime, acum dou mii cinci sute de ani, oamenii aveau o memorie prodigioas. Memorarea cuvânt cu cuvânt a textului integral al Torei  scrise - inclusiv Profeii i Hagiografele - era pentru ei o joac de copil. Se spune c învaii aveau o memorie atât de precis i reineau totul atât de fidel, încât puteau fi testai prin strpungerea cu un ac a
42
 
 paginilor unei cri. învatului i se spunea prin ce cuvânt a trecut acul pe prima pagin i i se cerea s menioneze prin ce cuvânt trece acesta pe urmtoarele zeci i zeci de pagini.
învaii memorau i un volum însemnat din legi (halaha) i din povestirile didactice (agada) care completau culegerea de materiale scrise. în fapt, memorau în detaliu sute de cri.
Acum aproximativ dou mii de ani îns, au început s-i piard aceast capacitate. ara Sfânt a fost cotropit sub Pompei,iar Imperiul otoman a impulsionat dezvoltarea comerului în zon, ceea ce, la rândul su, a produs schimbri în cultur i în concepii. în aceste condiii, sistemul de învmânt i studii erudite a fost distrus, iar Tora oral era în  pericol de a fi pentru totdeauna pierdut. în consecin, la începutul secolului al treilea, Iuda ha-Nasi a transpus  Mina în form scris.
Din cauz c  Mina este un corp de legi menit iniial  pentru a fi memorat, textul este extrem de criptic. Fiecare sintagm genereaz o serie întreag de asociaii. Vzând cuvintele „Cu optzeci”, nici nu trebuie s mai citim mai departe pentru a deduce c este urmat de „i apte de ani în urm, strmoii notri”, întrucât intuim c este vorba de începutul discursului lui Lincoln de la Gettysburg. Dar. odat cu trecerea secolelor, nu mai putem fi siguri de formularea specific ori chiar de inteniile coninute într-o sintagm, deoarece se poate ca ea s fi privit iniial ceva cu totul diferit.
în vremea iui Iuda ha-Nasi trecuser mai bine de o mie de ani de nelmuriri la redactarea Torei scrise. Au aprut multe nelmuriri în ceea ce privete asociaiile i sensurile formulrilor ultraconcise din Legea Oral. S-au nscut diferene de opinii în ceea ce privete modul în care trebuie interpretate anumite afirmaii din  Mina.  S-au creat diferite curente de opinie, fiecare cu propriul su punct de vedere referitor la cum trebuie citit textul. în cadrul mai multor academii au avut loc discuii i dezbateri în legtur cu aceste diverse interpretri, creându-se în felul acesta un mare volum
43
43
 
de noi comentarii. Acestea au fost transpuse în form scris în secolul al aselea i formeaz ceea ce numim Talmudul   babilonian - Talmudul  de baz, folosit în ziua de azi. Prin secolul al treilea sau al patrulea fusese redactat versiunea anterioar i mai puin cunoscut a acestuia. Talmudul  din Ierusalim.19 Astfel încât, Talmudul  reprezint concentrarea comentariilor care explic Mina - Legea Oral.
Ca orizont de cuprindere, Talmudul este enciclopedic. Cerceteaz sensul cuvintelor, analizeaz de ce unele cuvinte sunt din punct de vedere fizic alturate altora, de ce unele sunt ortografiate într-un anumit fel, de ce altele se repet, de ce evenimentele au loc într-o ordine specific, ce reprezint, de fapt, diferitele nume de persoane i locuri, care au fost adevratele sensuri i intenii iniiale ale legilor i aa mai departe. Dou treimi din Talmudul  babilonian se refer la sensul legilor iudaice; o treime cuprinde povestiri moralizatoare i predici care se constituie, prin ele însele, într-un material pentru cercetri aprofundate.
Logica utilizat în raionamentele talmudice nu este aristotelic, aceea pe care o folosim în gândirea obinuit. Logica aristotelic este format din silogisme. Dac A este mai mare decât B, iar B este mai mare decât C, atunci este A mai (mare sau mai mic decât C? Desigur, vom spune c este mai mare. Minile noastre sunt învate s gândeasc aa.
Dar raionamentele talmudice folosesc o form de logic numit hermeneutic, constând dintr-un set complicat de principii, care iau în considerare lucruri precum localizarea, repetiia sau sensul cuvintelor. Dac negrul se refer la alb într-un loc i negrul se refer la o cas în alt loc, trebuie s existe o legtur între alb i cas. Asta nu este logic potrivit regulilor lui Aristotel, dar este o metod obinuit a hermeneuticii, potrivit spuselor rabinului Adin Steinsaltz, care i-a luat asupr-i sarcina colosal de a traduce în ebraic i englez Talmudul,  care este scris în cea mai mare parte în limba aramaic; exist sute de reguli pentru acest tip de raionament.20
44
44
 
Astfel, Talmudul  îl conduce pe cel care-l studiaz în alte planuri de gândire, cu moduri diferite de a analiza lucrurile. Cabala merge chiar mai departe, recurgând deseori la metodologie intuitiv, care depete cu mult logica hermeneutic. Astfel, celor care studiaz Tora le sunt deschise toate cile de explorare, reprezentând un vast potenial. De aceea, muli studiaz Tora i Talmudul, parcurgând adesea acelai text an dup an, fr ca mcar s se apropie de o eventual epuizare a bogiei materialului.
în plus, drept rezultat al studiului intens asupra scrierilor biblice, a luat natere un gen unic de literatur rabinic. Acest gen de literatur se numete  Midra, cuvântul  provenind de la rdcina ebraic drsh, care înseamn „a cerceta’', „a investiga”. Din cauz c aceste studii au avut subiecte i abordri diferite, multe dintre tezele coninute în  Midra se contrazic una pe alta. Obiectivul cercetrii nu a fost îns de a crea o perspectiv coerent asupra sensurilor ascunse ale Torei,  ci de a extinde la cea mai mare magnitudine imaginabil varietatea interpretrilor posibile ale fiecrui  precept.
Misticismul iudaic se bazeaz pe toate aceste surse. Tanah, Mina, Talmudul  i  Midra  sunt principalele materiale-surs ale scrierilor cabalistice. Cabala a creat o nou  perspectiv i metode diferite pentru facilitarea înelegerii lor, devenind astfel un gen nou de literatur iudaic per se.
întrucât materialele existente referitoare la misticismul iudaic însumeaz un volum enorm, o abordare sistematic i logic a subiectului trebuie, din necesitate, s opereze o selecie a acestuia. Aproape orice idee din Cabala îl poate antrena pe cercettor într-un studiu cuprinzând multe aspecte care îl abat de la obiectivul principal. Dei, în principiu, orice aspect al doctrinei iudaice poate fi abordat din perspective opuse, multe precepte ale misticismului iudaic sunt deosebit de relevante pentru lumea de azi.
Am fcut o selecie dintre acestea pentru a-1 ajuta pe cititorul interesat s ptrund misterele Cabalei. Sper ca
45
 
 prezenta privire de ansamblu s-i ating scopul, acela de a se constitui într-un rezervor de precepte ale înelepciunii iudaice  prin care s ne cufundm în tezaurul tiinei mistice din vechime despre cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptm i cum ne împlinim destinul. Odat ptrunse i înelese aceste precepte, nu vom mai privi lumea cu aceiai ochi.
Scopul acestei cri este s-l ajute pe cititor în a folosi Cabala pentru a cerceta amnunit misterele vieii, descoperind explicaii practice prin care s poat crea noi conexiuni i legturi sufleteti cu Sursa Divin a existenei. îmbinând teoria cu practica, cititorul nu numai c va deprinde principiile mistice, ci chiar va începe cu adevrat s integreze metodele cabalistice în viaa sa. Cartea este menit s furnizeze o serie de experiene, fiecare dintre acestea reprezentând un segment al unui cerc. Imaginea devine clar când cercul este complet; fiecare parte completeaz întregul i-i este necesar. Exerciii-le i meditaiile sunt la fel de importante ca informaiile teoretice; povestirile hasidice sunt la fel de edificatoare ca ilustraiile.
Misticismul iudaic a fost inut secret timp de mii de ani atât fa de evrei, cât i de neevrei. A venit timpul s deschidem aceast lume de bogie spiritual pentru a putea fi apreciat de toi. Fie s ne bucurm cu toii de binecuvântarea de a ne maturiza i dezvolta împreun, într-o angajare i cunoatere mereu mai mari, de a aduce o contiin nou lumii i de a avea parte de pace adevrat în timpurile noastre.
46
ÎNLAREA SCÂNTEILOR  DE DIVINITATE
Shlomo Carlebach a fost unul din marii îndrumtori spirituali evrei ai acestui secol. Muzica lui poate tl auzit în sinagogile i la mesele de abat din lumea întreag. Aceste melodii sunt astzi atât de puternic integrate tradiiei iudaice, încât au devenit clasice. Era adorat de sute de fani din toat lumea. A fost cu adevrat un fenomen care a schimbat faa iudaismului modern.
Când a murit, la înmormântarea sa de la Ierusalim au luat parte mii de persoane. Procesiunea era divin, fiind  prezeni acolo de la cei mai ortodoci evrei, toi în negru, cu streimel (cciuli cptuite cu blan) pe cap pân la indivizi îmbrcai iptor, purtând tricouri revopsite i berete  psihedelice de tip rastafarian. Shlomo a reuit s mite inima tuturor acestor oameni cu muzica sa i cu sufletul su mare.
Maestrul Shlomo întârzia întotdeauna. El tria într-o dimensiune proprie a timpului, care se dilata sau se contracta, în funcie de ceea ce se întâmpla în momentul dat. Ori de câte ori se afla în drum ctre o prelegere sau un concert, atenia  putea s-i fie distras de orice persoan ce prea a se afla în nevoie. Era ca un ofer care nu poate s treac pe lâng o main oprit pe marginea oselei fr s-i ofere ajutorul. Astfel, un drum obinuit de cincisprezece minute putea dura ore întregi. Se oprea pentru fiecare ceretor: „Sfânt sor, timpurile sunt grele!” sau „Sfinte frate, ce pot face pentru a-i fi de ajutor?”
Mai mult, el nu oferea pur i simplu bani i apoi pleca mai departe, aa cum fac ceilali oameni. Nu, maestrul Shlomo se oprea pentru o scurt conversaie, pentru c fiecare nema (suflet) fcea apel la el. Fiecare persoan era tratat ca i când ar fi fost un sfânt. Maestrul Shlomo era un mistic i era
49
49
 
convins c lumea îi menine echilibrul datorit capacitii noastre de a ne ajuta între noi. Dac cineva nu acorda asisten altei persoane, lumea poate fi distrus. Credea asta cu adevrat.
Când intra într-o încpere, indiferent cât de mult lume se afla acolo, Shlomo încerca s ating fizic fiecare persoan  prezent. Câteodat o strângere de mân, dar, de obicei, o îmbriare însoea bucuria sincer de a-l întâlni pe fiecare, oglindit pe chipul su surprinztor. De câte ori m vedea, nu avea nici o important c trecuse numai o zi sau un an întreg de când nu ne mai întâlniserm; era de fiecare dat încântat la culme. Salutul su era îndeobte un shlomoism tipic, un amestec de ebraic, idi i englez argotic. Ceva în genul, „Mama! Heligeh bra te!” (Uau! Sfinte frate!)1De multe ori nu înelegeam ce spune, dar ce important avea? Zâmbetul i îmbriarea lui înmuiau i pietrele. îmi amintesc o întâmplare de la sfâritul anilor '80, când maestrul Shlomo a ajuns la un apartament situat în zona Oraului Vechi din Ierusalim, la ora 10 seara, dei se zvonise ca va fi acolo cu dou ore mai devreme. Sufrageria apartamentului era arhiplin. De pe la ora trei dup mas se dusese vorba c în seara aceea urma s in o  prelegere. Aa venea el de obicei la Ierusalim: fr s fie anunat oficial, fr afie i fr difuzarea unor întiinri scrise. Dar tirea c se afl în ora se rspândea totdeauna cu extraordinar repeziciune. La numai câteva ore dup aceea, vorbea în faa unui public numeros.
în seara aceea a relatat celor prezeni o povestire care este una din preferatele mele.
CUTIA DE MIRODENII
„Toat lumea tie c ceretorii pioi sunt cei care in lumea laolalt. Niciodat, dar absolut niciodat s nu treci pe lâng un ceretor pios fr s-l bagi în seam. Abate-te din drum, traverseaz strada ca s ajungi la el. De multe ori este chiar Eliahu ha-Navi (profetul Ilie) i, oh. de-ai ti, dac ai ti...
50
50
 
Sfinii notri învtori ne spun - tiai asta? - c trebuie s dm milostenie unui ceretor potrivit condiiei sale sociale avute anterior. Unei persoane care a fost bogat trebuie s i se dea mai mult decât unuia care a fost srac, in acest precept sunt ascunse tainele universului. Reflectai asupra lui în vreme ce v povestesc istorioara cutiei de mirodenii.
într-o zi, la Baal em Tov a venit un ceretor. Dac l-ai fi auzit. Striga, gemea i se tânguia zgomotos, spunând: ..Ce fel de Dumnezeu este sta? Am fost bogat, am ajutat muli oameni, n-am refuzat pe nimeni, iar acum. uit-te la mine. Sunt în zdrene. Nu mai am nimic. Asta este rsplata mea?"
Sfanul Bet (Baal em Tov) l-a intuit cu o privire  ptrunztoare. Toat lumea tia c Bet putea vedea în viitor i în trecut. El i-a spus ceretorului: „Moshe - vedei, i-a tiut numele numai uitându-se la el - Moshe, de ce îl ocrti pe Cel Sfânt? Tot ce trebuie s faci este s-i examinezi cu atenie viaa i vei înelege.”
i a continuat: „Ii aminteti de srbtoarea de lom Kipur de acum doi ani?” S-a oprit i l-a privit pe Moshe. Acum, c îi captase atenia. Cum putea Baal em Tov s tie ce fcuse Moshe cu doi ani în urm? Credei asta? Dar el tia. Sigur c tia. I-a spus lui Moshe: „Acum doi ani, pe când erai cel mai bogat om din ora, te-ai dus la il (sinagog) de lom Kipur având la tine cutia de mirodenii.”
„Muli dintre voi tiu”, a spus în continuare Shlomo, .,c dei trebuie s postim de lom Kipur, ne putem hrni sufletul prin introducerea în trup a unei miresme. Astfel încât în ara strmoilor, oamenii obinuiau s aduc mirodenii la sinagog i s circule din mân-n mân cutiile, pentru ca cei  prezeni s se mai revigoreze, mai ales dup amiaz, când  postul devine cel mai chinuitor”.
Shlomo nu a menionat faptul c în zilele noastre, la Poarta de Apus, în serile de vineri, unii obinuiesc s utilizeze mirodenii dup slujba de sear. Unele din acestea au o mireasm de fructe. Una în special se remarc prin parfumul de banan coapt, alta miroase a fructul pasiunii i o a treia a
51
 
mango. De nenumrate ori am dus i eu acas o astfel de mirodenie pentru Shoshana sau pentru musafirii notri.
Shlomo i-a continuat povestirea. Aa c, Baal em Tov i-a spus lui Moshe: „în ziua aceea ai mers prin toat sinagoga oferind cutia ta la toat lumea. Ii aminteti? Iar în  partea din spate a templului se afla un  leper ; (cineva greu apsat de griji) întins pe o banc. Iar tu i-ai spus, De ce s m duc eu acolo, în spate pentru el. când poate el s vin la mine s ia cutia? Aa c omul acela n-a primit nimic. Ii aminteti ?”
Moshe a încuviinat din cap. îi amintea foarte bine! Iar Bet a continuat: „Acel  leper  postea de trei zile. Dac ai fi tiut cât de mult nevoie avea s miroas mirodenii! Era atât de adânc cufundat în rugciunile sale, c providena se deschisese larg în faa lui. Când îngerii cereti au vzut c nu te-ai dus s-i oferi cutia ta, au închis registrul judecii pentru tine. tii ce au scris în el? Au scris c tu îi vei pierde tot avutul i c acel  leper  va deveni bogat în locul tu.”
Moshe a srit în sus indignat, spunând: „Vrei s spui c acel  leper   deine acum toi banii mei? Ce upah (insolen)! Cum pot s-i capt înapoi?”
Iar Baal em Tov i-a rspuns: „Dac gseti un moment, orice moment, când îi ceri cutia cu mirodenii, iar el te refuz, toat averea ta îi va fi înapoiat.”
V putei imagina ce s-a petrecut în mintea lui Moshe? L-a cutat pe cel mai bogat om din ora, iar, când l-a vzut, a tiut c era acel  leper. A început s-l urmreasc. A aflat totul în privina lui: când pleca de acas dimineaa i la ce or se întorcea seara; când se ducea la sinagog i de unde cumpra flori pentru soia sa. Moshe se strduia s descopere momentele când acesta s-ar afla în cea mai mare grab, tracasare sau irascibilitate. A descoperit momentul ideal. Era în ajun de abat i bogtaul se grbea spre cas încrcat de  pachete, deoarece soia sa era nerbdtoare s termine gtitul  bucatelor. Moshe l-a ateptat ascuns în tufiuri i, când acesta a trecut pe lâng el, i-a srit în fa, spunând: „N-ai un pic de mirodenii i pentru mine?”
52
52
 
Omul s-a oprit brusc, a ezitat câteva secunde, apoi a început s pun pachetele jos, unul câte unul. A durat vreun minut. Apoi i-a bgat mâna în buzunar i a scos cutia. Moshe, groaznic de decepionat, s-a îndeprtat, fr s catadicseasc mcar s-l ajute pe om s-i ia pachetele de jos.
în urmtoarele dou luni, Moshe a mai încercat de câteva ori s-l abordeze pe bogta. Cu o ocazie, l-a oprit în mijlocul unei ploi toreniale, când toat lumea alerga care încotro s se adposteasc, dar bogtaul i-a oferit totui cutia de mirodenii, cu toate c aceasta i-a fost udat de ploaie.
Cu o alt ocazie, Moshe l-a acostat pe când se îndrepta ctre o întâlnire important de afaceri, dar iari bogtaul i-a oferit cutia. Moshe l-a abordat în sinagog, în mijlocul rugciunilor, la banc, pe când fcea o depunere i chiar într-un local public, când se ducea la toalet. Dar, de fiecare dat. cutia de mirodenii îi era oferit neîntârziat.
în cele din urm, Moshe s-a gândit la o soluie care nu  putea s dea gre. L-a ateptat într-o vineri dimineaa la mikve2, sfântul bazin comunitar cu ap în care se cufund în mod tradiional brbaii pentru a se pregti pentru abat. Dup ce bogtaul s-a dezbrcat de toate hainele i venea leoarc de la du, tocmai când se pregtea s intre în mikve, Moshe s-a apropiat i i-a cerut mirodenii. i, fie c v vine s credei ori nu, s-a întâmplat lucrul cel mai uluitor. Bogtaul s-a întrerupt din ceea ce fcea, s-a ters cu un prosop i s-a dus în vestiar s-i ia cutia.
Descurajat, Moshe era cât pe ce s renune. Dar s-a mai ivit o ocazie. Peste dou sptmâni se mrita fiica  bogtaului, iar Moshe i-a închipuit c-l poate prinde în capcan cu ocazia nunii. în ziua fixat, Moshe s-a dus la nunt. „tii, prieteni - a adugat Shlomo - c este de mare importan s aducem oameni sraci la nunt. Pe vremea aceea oamenii obinuiau s caute pe strad vreun strin, pe care s-l  poat invita. tiau c asta aduce noroc tinerilor cstorii. în ziua de azi nu ne mai gândim la lucruri de genul acesta, dar  poate c ar trebui s-o facem.” Oricum, Moshe sttea acolo în
53
 
zdrenele lui murdare, ateptând o ocazie prielnic pentru a-i  prinde în curs pe oponentul su. Când a început s cânte muzica, l-a vzut pe bogta c începe s danseze cu fiica sa, mireasa, i a tiut c era momentul ideal s-l deranjeze. Aa c, s-a îndreptat spre podiumul de dans, l-a btut pe umr i i-a cerut mirodenii. într-adevr, era momentul ideal. Dar asta n-a avut nici o important. Bogtaul i-a întrerupt dansul cu fiica iubit, a bgat mâna în buzunar i i-a oferit lui Moshe cutia. Moshe era copleit. Uluit i speriat de incredibilul spirit de generozitate al omului, a fost cuprins de o ameeal din ce în ce mai mare i a leinat chiar acolo, pe podiumul de dans.
Când i-a revenit, i-a povestit întreaga istorie. I-a relatat despre Baal em Tov i despre cum a aflat despre  propriul su eec de a nu fi oferit tuturor cutia de mirodenii de lom Kipur. Bogtaul i-a spus: „tii, Moshe, nu m-am îndoit nici o clip c tot ceea ce mi s-a întâmplat, mai ales în ultimii câiva ani, este un mesaj de la Stpânul Universului. Dar acum c vd c ai suferit atât de mult, trebuie s-i spun c voi împri cu tine în mod egal toat bogia pe care o am.”
i aa se face c oraului aceluia i s-a dus vestea  pentru cei doi bogtai, care au dat din ce în ce mai mult adaka (milostenie) de-a lungul anilor. Spiritul de generozitate a atins culmi nebnuite în vremurile acelea. i, apropo, în ora s-au oferit mirodenii mai mult decât oricând pân atunci sau de atunci încolo.
Când a terminat de povestit, Shlomo a cântat un frumos nigun (cântec fr cuvinte). Povestirea conine câteva  precepte cabalistice de baz. Faptele cuiva, mai ales cele generate de iubirea de aproape, au un impact profund asupra universului. Chiar aciunile minore pot avea consecine serioase; renumele i averea unei persoane pot atârna de o singur întorstur a soartei; tot ceea ce ni se întâmpl este conectat la o reea complex de variabile. Mai mult, fore angelice sunt asociate gândurilor, cuvintelor i faptelor noastre, în cele din urm, aciunea spiritual de profunzime poate deschide porile providenei; un maestru spiritual poate avea
54
54
 
cunoaterea adânc a destinului cuiva; iar scânteile de divinitate pot fi antrenate i fcute s se arate ca o fapt atât de insignifiant precum oferirea unei cutii de mirodenii. i toate astea cuprinse într-o singur povestire hasidic.
SCÂNTEILE DE DIVINITATE
Unul dintre cei mai influeni cabaliti din istoria misticismului iudaic a fost Isaac Luria, cunoscut drept Ari (Leul), care a trit în secolul al aisprezecelea. Se spune c Luria a trit în Egipt, în semiizolare, timp de peste zece ani, revenind în locul su de pustnicie, aflat într-o insul de pe un râu, numai într-o singur zi pe sptmân - de abat. La aproape treizeci de ani, a plecat în oraul Safed, nu departe de Ierusalim, unde i-a întâlnit i îndrumat pe muli dintre cabalitii celebri, care locuiau acolo în vremea aceea. Luria avea o viziune total nou. în numai câiva ani, concepia sa mistic i-a manifestat într-o asemenea msur fora de convingere, încât a schimbat spectaculos cursul iudaismului.
O mare parte a doctrinei cabalistice contemporane se refer la antrenarea scânteilor de divinitate. Aceasta provine din concepia lui Luria, care afirma: „Nu exist sfer a existenei, inclusiv de divinitate (natur organic sau anorganic), care s nu fie plin de scântei de divinitate alese ce sunt amestecate cu kelipot (coji i pleav) i trebuie separate de acestea”.
Imaginai-v c suntei un artizan i avei la dispoziie o anumit cantitate de aur lichid, care trebuie turnat într-o matri pentru realizarea unei opere de art perfecte. Aceast oper de art va rspândi o lumin magic, care va umple lumea i va produce cea mai înalt cunoatere i contiin  posibil în întreaga creaie. îns, când turnai aurul în tipar, se întâmpl ceva groaznic: tiparul crap i multe particule de aur se scurg din el.
55
 
Singura cale de a finaliza totui opera de art este s adunai tot aurul scurs laolalt, astfel încât s-l putei turna din nou în matri. Dar, pe msur ce aurul curge i se întinde,  particulele se desfac i se separ, pân când nenumrai atomi de aur sunt rspândii pe toat întinderea creaiei, fiecare înfurat într-o pojghi de praf, care-1 ascunde vederii. Aurul se rspândete în toate prile i singura posibilitate de a reui s v finalizai opera de art este s apelai la ajutorul multor altor oameni pentru a aduna aurul.
Aurul reprezint lumina contiinei divine, iar fiecare atom este o scânteie, o pictur de divinitate. Dac ar fi adunate laolalt într-un singur loc - nu un loc fizic, ci, simbolic, centrul universului - toate aceste scântei - ar radia cunoaterea i contiina suprem. Dar rspândite, scânteile alunec spre niveluri din ce în ce mai opace ale contiinei, reprezentate de cojile sau pleava (kelipot) în care sunt înfurate.
Artizanul i aurul scurs sunt o simpl metafor folosit  pentru a ilustra Cosmologia lui Isaac Luria, cunoscut sub denumirea de Spargerea vaselor. Cosmologia îi are originea în  primele versete din Genez, care sun aa: „i pmântul era netocmit, fr form (tohu) i gol (bohu); întuneric era deasupra adâncului (tohum)”.4
Cuvântul „tohu” înseamn haos, zpceal5, sau încâlceal.6 Acest haos primordial a fost considerat de Luria ca fiind situaia în care vasele ce trebuiau s conin lumina creaiei s-au spart, iar lumina a fost astfel ascuns în „adânc”. Adâncul este o aluzie la moarte.7 Astfel, aurul este  pierdut.îns, dimpreun cu haosul mai era goliciunea (bohu), ceea ce implica faptul c mai existau i alte vase gata s  primeasc lumina.8 Prin urmare, bohu reprezint potenialul creaiei i se numete în Cabala Universul Tikun (îndreptare).9 Universul Tikkun este un container pentru strângerea aurului  pierdut. în limbaj cabalistic, aurul din povestirea noastr este numit nioot: scântei.10
56
56
 
Fiecare particul din universul nostru fizic, fiecare structur i fiecare fli