GRUPAREA DOTĂRILOR – CENTRUL ORAŞULUIGRUPAREA DOTĂRILOR – CENTRUL ORAŞULUICURS 8CURS 88.1 Definirea centrului în cadrul oraşului8.1 Definirea centrului în cadrul oraşului

Numim centru, locul în care funcţiunile şi valorile urbane ating intensitateaNumim centru, locul în care funcţiunile şi valorile urbane ating intensitatea lor maximă. Cu alte cuvinte, centrul se distinge de restul oraşului prinlor maximă. Cu alte cuvinte, centrul se distinge de restul oraşului prin volumetria clădirilor, prin importanţa dotărilor, prin mărimea şi calitateavolumetria clădirilor, prin importanţa dotărilor, prin mărimea şi calitatea spaţiilor amenajate. spaţiilor amenajate. Delimitarea centrului numai pe aceste considerente nu este, însă, suficientDelimitarea centrului numai pe aceste considerente nu este, însă, suficient de relevantă. de relevantă. - - Pot apărea cazuri când în cadrul aceluiaşi oraş centrul existentPot apărea cazuri când în cadrul aceluiaşi oraş centrul existent să rămână sub presiunea aglomeraţiei, în timp ce un nou centru, realizatsă rămână sub presiunea aglomeraţiei, în timp ce un nou centru, realizat undeva în altă parte, să nu funcţioneze decât ca loc de trecere spre alteundeva în altă parte, să nu funcţioneze decât ca loc de trecere spre alte destinaţii. destinaţii.

- - Mai pot exista situaţii în care noul centru a distrus un cadruMai pot exista situaţii în care noul centru a distrus un cadru urban mai vechi, poate modest ca anvergură arhitectonică, dar interesanturban mai vechi, poate modest ca anvergură arhitectonică, dar interesant din punct de vedere al ambianţei şi caracterului specific. din punct de vedere al ambianţei şi caracterului specific.

- - În alte situaţii, centrul nou nu se remarcă fie pentru că nu a fostÎn alte situaţii, centrul nou nu se remarcă fie pentru că nu a fost terminat complet, fie pentru că nu beneficiază de o concepţie funcţională şiterminat complet, fie pentru că nu beneficiază de o concepţie funcţională şi spaţială interesantă şi atractivă (elementele nu au coeziune) – ex. Satuspaţială interesantă şi atractivă (elementele nu au coeziune) – ex. Satu Mare. Mare. Valoarea simbolicValoarea simbolică a ă a centruluicentrului“Un oraş se caracterizează prin structura sa specifică, prin procesul“Un oraş se caracterizează prin structura sa specifică, prin procesul funcţional-dinamic pe care îl găzduieşte şi prin istoria sa, funcţional-dinamic pe care îl găzduieşte şi prin istoria sa, reprezentând înreprezentând în sine o valoare simbolică privind materializarea existenţei unei colectivităţisine o valoare simbolică privind materializarea existenţei unei colectivităţi într-un anumit spaţiuîntr-un anumit spaţiu. Dar caracterul urban şi calitatea unui oraş depind în. Dar caracterul urban şi calitatea unui oraş depind în mare parte de centrul său; el exprimă în esenţă oraşul respectiv, definindu-mare parte de centrul său; el exprimă în esenţă oraşul respectiv, definindu-se ca teritoriu urban de mare utilitate şi de mare interes ambiental în acelaşise ca teritoriu urban de mare utilitate şi de mare interes ambiental în acelaşi timp”. (Alexandru Sandu, timp”. (Alexandru Sandu, Urbanismul Urbanismul în Româniaîn România, p.103)., p.103).

Realizările trecute şi contemporane în domeniul construcţiei urbane au scosRealizările trecute şi contemporane în domeniul construcţiei urbane au scos în evidenţă câteva repere esenţiale în definirea centrului orăşenesc şiîn evidenţă câteva repere esenţiale în definirea centrului orăşenesc şi anume: anume:

- - orice aglomeraţie îşi creează un centru sau mai multe centre, caorice aglomeraţie îşi creează un centru sau mai multe centre, ca urmare a necesităţilor materiale şi spirituale ale convieţuirii comune (vezi:urmare a necesităţilor materiale şi spirituale ale convieţuirii comune (vezi: agora, forul, piaţa medievală cu bisericagora, forul, piaţa medievală cu bisericaa). ).

- - centrul rezultă ca o grupare funcţional-spaţială care reflectăcentrul rezultă ca o grupare funcţional-spaţială care reflectă conjugarea intereselor colective şi individuale ale locuitorilor, fapt relevatconjugarea intereselor colective şi individuale ale locuitorilor, fapt relevat prin marea densitate a serviciilor. prin marea densitate a serviciilor.

- - centrul are o existenţă specifică, determinată de existenţa oraşului,centrul are o existenţă specifică, determinată de existenţa oraşului, care se materializează printr-o mare aglomeraţie de interese şi prezenţe,care se materializează printr-o mare aglomeraţie de interese şi prezenţe, atât în interiorul spaţiilor aferente cât şi imediat în exteriorul acestora,atât în interiorul spaţiilor aferente cât şi imediat în exteriorul acestora, influenţând direct teritoriul adiacent (zone de oraş în afara centrului). influenţând direct teritoriul adiacent (zone de oraş în afara centrului).

- - în orice moment, existenţa centrului este legată de trecut şi numai înîn orice moment, existenţa centrului este legată de trecut şi numai în raport cu acesta de viitor, fiind determinat de viaţa economică, spirituală şiraport cu acesta de viitor, fiind determinat de viaţa economică, spirituală şi socială (cultură) acumulată în configuraţii specifice de spaţii şi obiceiuri. socială (cultură) acumulată în configuraţii specifice de spaţii şi obiceiuri.

- - centrul este o realitate fizică cu implicaţii etice, psihologice şicentrul este o realitate fizică cu implicaţii etice, psihologice şi cetăţeneşti, exprimând sensul de comunitate şi se constituie ca o existenţăcetăţeneşti, exprimând sensul de comunitate şi se constituie ca o existenţă semnificativă, fapt care generează locuitorilor sentimentul de apartenenţă lasemnificativă, fapt care generează locuitorilor sentimentul de apartenenţă la oraşul respectiv.oraşul respectiv.

- - centrul este o manifestare de cultură, oferindu-se în orice momentcentrul este o manifestare de cultură, oferindu-se în orice moment ca acumulare de valori şi ca sursă informativă de mare interes.ca acumulare de valori şi ca sursă informativă de mare interes.

Din această perspectivă, centrul oraşului trebuie abordat pe mai multeDin această perspectivă, centrul oraşului trebuie abordat pe mai multe planuri:planuri:

plan dialectic – ca spaţiu urban care evoluează plan dialectic – ca spaţiu urban care evoluează plan sistemic – reprezintă un sistem alcătuit din mai multe elementeplan sistemic – reprezintă un sistem alcătuit din mai multe elemente interdependente (spaţii, funcţiuni, valenţe estetice etc.), care la rândulinterdependente (spaţii, funcţiuni, valenţe estetice etc.), care la rândul său face parte dintr-un sistem mai complex care este oraşul.său face parte dintr-un sistem mai complex care este oraşul.plan sistematic – pornind de la cercetarea problemei în general şiplan sistematic – pornind de la cercetarea problemei în general şi apoi în particular. apoi în particular. plan spaţial – alcătuirea cadului construit plan spaţial – alcătuirea cadului construit plan operaţional – ca eficienţă economică, funcţională şi tehnologicăplan operaţional – ca eficienţă economică, funcţională şi tehnologicăplan filosofic – ca eficienţă psiho-socialăplan filosofic – ca eficienţă psiho-socialăplan estetic – calitatea arhitecturii şi amenajărilor urbane.plan estetic – calitatea arhitecturii şi amenajărilor urbane.

Funcţiuni Funcţiuni 8.2. Organizarea centrului8.2. Organizarea centrului

ÎnÎn modul de organizare a modul de organizare a centrului, roluri definitorii au centrului, roluri definitorii au mărimeamărimea oraşului şi evoluţia sa istoricăoraşului şi evoluţia sa istorică. Aceşti doi factori determină pe de o parte. Aceşti doi factori determină pe de o parte măsura în care centrul poate satisface nevoile întregii populaţii a oraşuluimăsura în care centrul poate satisface nevoile întregii populaţii a oraşului (în f. de mărimea oraşului) şi pe de altă parte compoziţia planimetrică şi(în f. de mărimea oraşului) şi pe de altă parte compoziţia planimetrică şi volumetrică generală (în f. de valoarea istorică a centrului). volumetrică generală (în f. de valoarea istorică a centrului).

A. Satisfacerea nevoilor tuturor locuitorilor este condiţionată deA. Satisfacerea nevoilor tuturor locuitorilor este condiţionată de mărimea oraşului. La oraşele mici poate exista o concentrare a dotărilor demărimea oraşului. La oraşele mici poate exista o concentrare a dotărilor de interes general într-un singur centru, iar la oraşele mari se impune situareainteres general într-un singur centru, iar la oraşele mari se impune situarea şi gruparea dotărilor în puncte, centre şi zone de interes repartizate unitarşi gruparea dotărilor în puncte, centre şi zone de interes repartizate unitar în teritoriul urban. în teritoriul urban. Cu cât oraşul este mai mare cu atât este mai consistentăCu cât oraşul este mai mare cu atât este mai consistentă prezenţa dotărilor din centru dispuse pe o suprafaţă mai mare de teren. prezenţa dotărilor din centru dispuse pe o suprafaţă mai mare de teren.

Caracterul central al dotărilor şi amenajărilor din perimetrul centruluiCaracterul central al dotărilor şi amenajărilor din perimetrul centrului de oraş rezultă din situarea lor ierarhizată în raport cu organizareade oraş rezultă din situarea lor ierarhizată în raport cu organizarea structurală (dotări de importanţă orăşenească, sedii de instituţii etc.) şi custructurală (dotări de importanţă orăşenească, sedii de instituţii etc.) şi cu mărimea oraşului. mărimea oraşului.

În cazul oraşelor mari, centrul orăşenesc are o mare complexitate spaţial-În cazul oraşelor mari, centrul orăşenesc are o mare complexitate spaţial-funcţională şi necesită o anumită ierarhizare a reţelei de dotări. funcţională şi necesită o anumită ierarhizare a reţelei de dotări. Dacă în oraşele mici se recomandă gruparea dotărilor principale într-unDacă în oraşele mici se recomandă gruparea dotărilor principale într-un singur centru, astfel încât să se obţină un spaţiu public cu o consistenţăsingur centru, astfel încât să se obţină un spaţiu public cu o consistenţă corespunzătoare, în oraşele mari gruparea dotărilor cu caracter centralcorespunzătoare, în oraşele mari gruparea dotărilor cu caracter central impune organizarea unui subsitem al centrului de oraş, integrat sistemuluiimpune organizarea unui subsitem al centrului de oraş, integrat sistemului urban general. Se realizează o descongestionare a centrului orăşenescurban general. Se realizează o descongestionare a centrului orăşenesc printr-o ierarhizare a dotărilor şi amenajărilor, care sunt ordonate şi grupateprintr-o ierarhizare a dotărilor şi amenajărilor, care sunt ordonate şi grupate în centre secundare. O diferenţiere a dotărilor în raport cu funcţionalitatea şiîn centre secundare. O diferenţiere a dotărilor în raport cu funcţionalitatea şi cu valoarea reprezentativă este necesară în acest sens.cu valoarea reprezentativă este necesară în acest sens.În funcţie de mărimea oraşului, se pot constata următoarele situaţii deÎn funcţie de mărimea oraşului, se pot constata următoarele situaţii de organizare a dotărilor şi amenajărilor cu caracter central:organizare a dotărilor şi amenajărilor cu caracter central:

construcţie sau amenajare singularăconstrucţie sau amenajare singulară, care este destinată uneia sau mai, care este destinată uneia sau mai multor activităţi specifice (sediu politico-administrativ, universitate, spital,multor activităţi specifice (sediu politico-administrativ, universitate, spital, centru expoziţional etc.)centru expoziţional etc.)ansamblu constituit prin gruparea unitarăansamblu constituit prin gruparea unitară, din considerente funcţionale, , din considerente funcţionale, aa unor construcţii în jurul unorunor construcţii în jurul unor spaţiispaţii – cazul unor pieţe reprezentative – cazul unor pieţe reprezentative încadrate de clădiri destinate unor dotări administrative, sociale, culturale,încadrate de clădiri destinate unor dotări administrative, sociale, culturale, precum şi clădiri de locuit, sau al unor artere magistrale care, prinprecum şi clădiri de locuit, sau al unor artere magistrale care, prin caracterul clădirilor care le mărginesc şi prin activităţile comerciale pe carecaracterul clădirilor care le mărginesc şi prin activităţile comerciale pe care le adăpostesc, dobândesc un rol important în cadrul oraşului le adăpostesc, dobândesc un rol important în cadrul oraşului centru orăşenesc uniccentru orăşenesc unic, care se constituie din ansamblul cu caracter central, care se constituie din ansamblul cu caracter central care reuneşte cele mai importante dotări pentru oraşul respectiv sau pentrucare reuneşte cele mai importante dotări pentru oraşul respectiv sau pentru un teritoriu mai larg (Mediaş, Dej etc.)un teritoriu mai larg (Mediaş, Dej etc.)sistem policentric orăşenescsistem policentric orăşenesc, care se constituie din gruparea pe un sistem, care se constituie din gruparea pe un sistem de axe urbane a mai multor ansambluri distincte, reunind dotările şide axe urbane a mai multor ansambluri distincte, reunind dotările şi amenajările cu caracter central, de obicei grupate pe funcţiuni, pentru aamenajările cu caracter central, de obicei grupate pe funcţiuni, pentru a realiza ansambluri diferite, fiecare cu caracter funcţional şi estetic specific realiza ansambluri diferite, fiecare cu caracter funcţional şi estetic specific zonă centralăzonă centrală, proprie oraşelor mari sau foarte mari, constituindu-se treptat, proprie oraşelor mari sau foarte mari, constituindu-se treptat în directă legătură cu factori specifici funcţionali de mediu natural, ca oîn directă legătură cu factori specifici funcţionali de mediu natural, ca o grupare ordonată de centre mai mici sau mai mari, în care la început sau îngrupare ordonată de centre mai mici sau mai mari, în care la început sau în timp, unele centre locale dobândesc semnificaţie de interes orăşenesc,timp, unele centre locale dobândesc semnificaţie de interes orăşenesc, respectiv cuprind dotări cu caracter central sau se află pe traseul unorrespectiv cuprind dotări cu caracter central sau se află pe traseul unor

magistrale sau străzi de legătură firesc înglobate teritoriului afectat de zonamagistrale sau străzi de legătură firesc înglobate teritoriului afectat de zona centralăcentralăIerarhizarea elementelor componente este absolut necesară, mai ales înIerarhizarea elementelor componente este absolut necesară, mai ales în ultimele două variante, în care există un centru principal coordonator şiultimele două variante, în care există un centru principal coordonator şi reprezentativ, a cărui situare nu este în toate cazurile în centrul geometricreprezentativ, a cărui situare nu este în toate cazurile în centrul geometric al teritoriului ci în locul în care evoluţia istorică a oraşului l-a fixat de-aal teritoriului ci în locul în care evoluţia istorică a oraşului l-a fixat de-a lungul timpului, pe cale naturală sau voluntară. lungul timpului, pe cale naturală sau voluntară. Din punct de vedere funcţional şi estetic, centrul are valoare coordonatoareDin punct de vedere funcţional şi estetic, centrul are valoare coordonatoare atât în cazul unui centru unic cât şi în cel policentric. atât în cazul unui centru unic cât şi în cel policentric.

Centrul principal cuprins în miezul zonei centrale a Clujului este situat înCentrul principal cuprins în miezul zonei centrale a Clujului este situat în acelaşi timp în centrul geometric al teritoriului urban, relevând un procesacelaşi timp în centrul geometric al teritoriului urban, relevând un proces natural definit prin evoluţia medievală şi mai târziu, prin extinderile dinnatural definit prin evoluţia medievală şi mai târziu, prin extinderile din secolul al XIX-lea. secolul al XIX-lea.

Situaţia opusă o reprezintă localizarea aproximativ în centrul geometric alSituaţia opusă o reprezintă localizarea aproximativ în centrul geometric al localităţii dar periferică localităţii dar periferică fafaţă de nucleul istoric a centrului principal la Iaşi,ţă de nucleul istoric a centrului principal la Iaşi, care indică un proces voluntar iniţiat la începutul secolului XX, prin care s-care indică un proces voluntar iniţiat la începutul secolului XX, prin care s-au păstrat şi o serie de valori istorice. au păstrat şi o serie de valori istorice.

O altă situaţie prezintă oraşul Constanţa, unde centrul principal este situatO altă situaţie prezintă oraşul Constanţa, unde centrul principal este situat periferic relativ la teritoriul urban, rezultat al unui proces voluntar deperiferic relativ la teritoriul urban, rezultat al unui proces voluntar de dezvoltare urbană, cu localizare dictată de condiţii obiective dar sensibilădezvoltare urbană, cu localizare dictată de condiţii obiective dar sensibilă faţă de evoluţia anterioară, naturală a organismului urban. faţă de evoluţia anterioară, naturală a organismului urban.

B. Compoziţia planimetrică şi volumetrică generală a oraşului este implicatăB. Compoziţia planimetrică şi volumetrică generală a oraşului este implicată în organizarea centrului de oraş, în sensul că pe de o parte centrul faceîn organizarea centrului de oraş, în sensul că pe de o parte centrul face parte din oraş şi pe de alta are o configuraţie planimetrică şi o volumetrieparte din oraş şi pe de alta are o configuraţie planimetrică şi o volumetrie distincte, determinate de funcţiunile adăpostite în perimetrul centrului.distincte, determinate de funcţiunile adăpostite în perimetrul centrului. Compoziţia planimetrică şi volumetrică are valenţe estetice şi social-Compoziţia planimetrică şi volumetrică are valenţe estetice şi social-funcţionale, contribuind la coeziunea spaţiului urban. Prin urmare, centrulfuncţionale, contribuind la coeziunea spaţiului urban. Prin urmare, centrul trebuie să se distingă ca zonă de interes major şi totodată să se integrezetrebuie să se distingă ca zonă de interes major şi totodată să se integreze armonios în configuraţia oraşului.armonios în configuraţia oraşului.

Dotările din centru sunt puncte de interes şi centre de interes ordonate peDotările din centru sunt puncte de interes şi centre de interes ordonate pe axe de legătură şi direcţii de dezvoltare, care împreună alcătuiesc sistemulaxe de legătură şi direcţii de dezvoltare, care împreună alcătuiesc sistemul de referinţă în organizarea centrului de oraş, asigurând fixarea acestuia înde referinţă în organizarea centrului de oraş, asigurând fixarea acestuia în teritoriul urban. Claritatea acestor sisteme de referinţă este absolutteritoriul urban. Claritatea acestor sisteme de referinţă este absolut necesară în cazul sistemelor policentrice, ca legătură între centre, în timpnecesară în cazul sistemelor policentrice, ca legătură între centre, în timp ce zonele centrale au rol de elemente de coeziune teritorială. ce zonele centrale au rol de elemente de coeziune teritorială.

Nu se pot constitui ansambluri noi cu rol de centru fără a se întocmi înNu se pot constitui ansambluri noi cu rol de centru fără a se întocmi în prealabil un studiu mai detaliat care să analizeze în linii generale zonaprealabil un studiu mai detaliat care să analizeze în linii generale zona vizată precum şi direcţiile posibile de dezvoltare în viitor. vizată precum şi direcţiile posibile de dezvoltare în viitor. La proiectarea unui nou centru trebuie studiate deopotrivă organizareaLa proiectarea unui nou centru trebuie studiate deopotrivă organizarea acestuia (planimetria şi volumetria) şi relaţia cu întreg teritoriul urban. acestuia (planimetria şi volumetria) şi relaţia cu întreg teritoriul urban. Noul centru face parte din reţeaua ierarhizată a dotărilor urbane (deNoul centru face parte din reţeaua ierarhizată a dotărilor urbane (de complex, de cartier, de oraş), prin urmare influenţează organizareacomplex, de cartier, de oraş), prin urmare influenţează organizarea generală a oraşului. generală a oraşului. O bună rezolvare a centrului presupune stabilirea unor bune legături cuO bună rezolvare a centrului presupune stabilirea unor bune legături cu elementele naturale şi cu celelalte zone funcţionale ale oraşului, respectivelementele naturale şi cu celelalte zone funcţionale ale oraşului, respectiv cu zonele de locuit şi zonele industriale. Amplasarea centrelor în lungulcu zonele de locuit şi zonele industriale. Amplasarea centrelor în lungul unor trasee care devin direcţii ale deplasării zilnice a populaţiei necesită ounor trasee care devin direcţii ale deplasării zilnice a populaţiei necesită o reţea stradală corespunzătoare, cu o organizare proprie, funcţională şireţea stradală corespunzătoare, cu o organizare proprie, funcţională şi estetică, cu rol de îndrumare a accesului către centru. estetică, cu rol de îndrumare a accesului către centru. Relaţia cu elementul naturalRelaţia cu elementul natural

Relieful şi prezenţa unor elementele naturale caracteristice influenţeazăRelieful şi prezenţa unor elementele naturale caracteristice influenţează modul de organizare a centrului de oraş. În cazul oraşelor amplasate pe unmodul de organizare a centrului de oraş. În cazul oraşelor amplasate pe un relief accidentat, dispersarea dotărilor cu caracter central sub forma uneirelief accidentat, dispersarea dotărilor cu caracter central sub forma unei succesiuni de ansambluri cu caracter central poate fi o soluţie. La Cluj,succesiuni de ansambluri cu caracter central poate fi o soluţie. La Cluj, dotările cu caracter central sunt comasate în zona centrului principal. dotările cu caracter central sunt comasate în zona centrului principal. Elementul natural reprezintă un factor de individualizare a unui oraş, careElementul natural reprezintă un factor de individualizare a unui oraş, care trebuie pus în valoare şi exploatat în favoarea cadrului urban. În acest sens,trebuie pus în valoare şi exploatat în favoarea cadrului urban. În acest sens, istoria urbanismului oferă numeroase exemple din epoca barocului până înistoria urbanismului oferă numeroase exemple din epoca barocului până în zilele noastre. În România există câteva exemple care merită amintite: zilele noastre. În România există câteva exemple care merită amintite:

1). Timişoara, unde contactul repetat al zonei centrale cu canalul Bega1). Timişoara, unde contactul repetat al zonei centrale cu canalul Bega creează o ambianţă particulară cu locuri devenite caracteristice pentru oraş creează o ambianţă particulară cu locuri devenite caracteristice pentru oraş

2). Constanţa, zona centrală plasată lângă malul mării oferă o2). Constanţa, zona centrală plasată lângă malul mării oferă o ambianţă caracteristică ambianţă caracteristică

3). Orşova, cu centrul creat în desfăşurarea oraşului nou construit pe malul3). Orşova, cu centrul creat în desfăşurarea oraşului nou construit pe malul lacului de acumulare. lacului de acumulare. 8.3. Dotări şi amenajări cu caracter central 8.3. Dotări şi amenajări cu caracter central

Dotările din centrul oraşului aparţin unui palier superior de servire aDotările din centrul oraşului aparţin unui palier superior de servire a locuitorilor, cu o adresabilitate la nivelul întregii populaţii. locuitorilor, cu o adresabilitate la nivelul întregii populaţii. Majoritatea dotărilor din centru nu fac parte din categoria celor de folosinţăMajoritatea dotărilor din centru nu fac parte din categoria celor de folosinţă zilnică şi pentru care solicitarea nu este imediat complementară locuinţei. zilnică şi pentru care solicitarea nu este imediat complementară locuinţei.

O bună parte dintre aceste dotări sunt de folosinţă periodică sauO bună parte dintre aceste dotări sunt de folosinţă periodică sau ocazională. ocazională. Situarea concretă în teritoriu a dotărilor este influenţată şi de alţi factori,Situarea concretă în teritoriu a dotărilor este influenţată şi de alţi factori, cum ar fi tipul şi caracteristicile dotărilor, precum şi evaluarea necesaruluicum ar fi tipul şi caracteristicile dotărilor, precum şi evaluarea necesarului de dotări raportat la situaţia existentă. de dotări raportat la situaţia existentă. Zonele centrale includ şi locuinţe care necesită dotări specifice, de folosinţăZonele centrale includ şi locuinţe care necesită dotări specifice, de folosinţă zilnică, iar vecinătatea cu importante artere de circulaţie motorizată ridicăzilnică, iar vecinătatea cu importante artere de circulaţie motorizată ridică probleme de confort, de siguranţa pietonilor şi de fluentizarea traficului. probleme de confort, de siguranţa pietonilor şi de fluentizarea traficului. Un fenomen manifestat în multe ţări europene a fost scăderea populaţieiUn fenomen manifestat în multe ţări europene a fost scăderea populaţiei rezidente în zonele centrale, o bună parte din locuinţe fiind transformate înrezidente în zonele centrale, o bună parte din locuinţe fiind transformate în birouri. Fenomenul are multiple cauze, printre care creşterea exigenţelor debirouri. Fenomenul are multiple cauze, printre care creşterea exigenţelor de spaţiu locuibil şi confort a populaţiei precum şi presiunea economică dinspaţiu locuibil şi confort a populaţiei precum şi presiunea economică din partea firmelor care doresc să aibă sedii în centru. partea firmelor care doresc să aibă sedii în centru. 8.4. Concentrarea activităţilor din cadrul centrului 8.4. Concentrarea activităţilor din cadrul centrului

În centrele de oraşe, o mare parte a teritoriului este destinată înÎn centrele de oraşe, o mare parte a teritoriului este destinată în exclusivitate altor folosinţe decât locuinţa. exclusivitate altor folosinţe decât locuinţa. Centrul poate fi caracterizat ca o zonă multifuncţională, care adăposteşteCentrul poate fi caracterizat ca o zonă multifuncţională, care adăposteşte cea mai mare concentrare şi diversitate de dotări din oraş, la care secea mai mare concentrare şi diversitate de dotări din oraş, la care se adaugă locuinţele. adaugă locuinţele. Actualizarea cadrului construit în funcţie de dinamica funcţională se poateActualizarea cadrului construit în funcţie de dinamica funcţională se poate realiza în cazul centrului pe două căi: prin modernizarea cadrului existentrealiza în cazul centrului pe două căi: prin modernizarea cadrului existent sau prin crearea unor centre noi, de echilibru. sau prin crearea unor centre noi, de echilibru. Pot apărea ansambluri specializate în cadrul vechilor centre, ca la Sibiu,Pot apărea ansambluri specializate în cadrul vechilor centre, ca la Sibiu, Timişoara, Oradea şi Bucureşti, sau prin extinderi contemporane aleTimişoara, Oradea şi Bucureşti, sau prin extinderi contemporane ale centrelor vechi la Bucureşti, Iaşi, Braşov şi Timişoara. centrelor vechi la Bucureşti, Iaşi, Braşov şi Timişoara. În cazul fiecărui tip de de ansamblu specializat, gruparea clădirilor şiÎn cazul fiecărui tip de de ansamblu specializat, gruparea clădirilor şi organizarea amenajărilor trebuie să îndeplinească anumite condiţiiorganizarea amenajărilor trebuie să îndeplinească anumite condiţii funcţional-ambientale caracteristice programului arhitectural respectiv. funcţional-ambientale caracteristice programului arhitectural respectiv.

Ansamblurile administrative impun o localizare care să permită o legăturăAnsamblurile administrative impun o localizare care să permită o legătură cât mai uşoară cu întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile interesate.cât mai uşoară cu întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile interesate. Având şi o valoare reprezentativă, se amplasează de regulă la confluenţaAvând şi o valoare reprezentativă, se amplasează de regulă la confluenţa unor artere importante ale oraşului, în locuri în care este posibilăunor artere importante ale oraşului, în locuri în care este posibilă organizarea clădirilor în jurul unui spaţiu public (piaţă, scuar). organizarea clădirilor în jurul unui spaţiu public (piaţă, scuar).

- Indiferent de mărimea sa sau de alte activităţi care l-ar putea- Indiferent de mărimea sa sau de alte activităţi care l-ar putea completa, ansamblul devine unic pentru oraşul respectiv. completa, ansamblul devine unic pentru oraşul respectiv. Ansamblurile culturale grupează clădiri care adăpostesc dotări de cultură –Ansamblurile culturale grupează clădiri care adăpostesc dotări de cultură – teatre, cinematografe, muzee, săli de expoziţii etc. Ele pot fi amplasate, deteatre, cinematografe, muzee, săli de expoziţii etc. Ele pot fi amplasate, de asemenea, la confluenţa unor artere importante de circulaţie. asemenea, la confluenţa unor artere importante de circulaţie.

- se caracterizează printr-un spaţiu urban suficient de mare pentru a- se caracterizează printr-un spaţiu urban suficient de mare pentru a prelua aglomeraţiile de public cu o anumită periodicitate de timp. prelua aglomeraţiile de public cu o anumită periodicitate de timp.

- un ansamblu cultural se poate constitui ca o prezenţă unică,- un ansamblu cultural se poate constitui ca o prezenţă unică, emblematică, pentru oraş, ca spaţiu alăturat unui ansamblu administrativemblematică, pentru oraş, ca spaţiu alăturat unui ansamblu administrativ sau ca entitate autonomă dintr-o serie de ansambluri de acelaşi fel. sau ca entitate autonomă dintr-o serie de ansambluri de acelaşi fel.

Ansamblurile comerciale reunesc activităţi de vânzare, expunere şiAnsamblurile comerciale reunesc activităţi de vânzare, expunere şi depozitare a unei mari diversităţi de produse. depozitare a unei mari diversităţi de produse.

- Sunt alcătuite din clădiri destinate exclusiv comerţului sau cu- Sunt alcătuite din clădiri destinate exclusiv comerţului sau cu funcţiune mixtă, împreună cu alte dotări. funcţiune mixtă, împreună cu alte dotări.

- Necesită accesibilitate uşoară atât pentru aprovizionare cât şi pentru- Necesită accesibilitate uşoară atât pentru aprovizionare cât şi pentru vizitatori. vizitatori.

- Sunt configurate cu pieţe sau străzi, de preferinţă destinate- Sunt configurate cu pieţe sau străzi, de preferinţă destinate circulaţiei pietonale, cu o scară ponderată a profilelor stradale şi evenualcirculaţiei pietonale, cu o scară ponderată a profilelor stradale şi evenual compartimentarea spaţială după natura activităţilor comerciale. compartimentarea spaţială după natura activităţilor comerciale.

- Diferenţierea netă şi segregarea aprovizionării de vânzare conferă- Diferenţierea netă şi segregarea aprovizionării de vânzare conferă ansamblurilor comerciale o trăsătură proprie. ansamblurilor comerciale o trăsătură proprie.

- Asocierea unor spaţii amenajate pentru odihnă, precum şi a- Asocierea unor spaţii amenajate pentru odihnă, precum şi a elementelor decorative devine necesară, transformând ansamblul într-unelementelor decorative devine necesară, transformând ansamblul într-un complex comercial-ambiental.complex comercial-ambiental.

8.5. Gruparea dotărilor şi formarea unui nou centru 8.5. Gruparea dotărilor şi formarea unui nou centru

Formarea centrului reflectă o multitudine de date legate de sit, de cadrulFormarea centrului reflectă o multitudine de date legate de sit, de cadrul economic, de contextul social-cultural, care contribuie la imaginea centruluieconomic, de contextul social-cultural, care contribuie la imaginea centrului de oraş. de oraş. Un ansamblu central, eventual centrul unic al oraşului, se poate constitui înUn ansamblu central, eventual centrul unic al oraşului, se poate constitui în diverse moduri:diverse moduri:

prin dispersarea parţială sau totală a dotărilor într-un teritoriu construit sauprin dispersarea parţială sau totală a dotărilor într-un teritoriu construit sau plantat, în care circulaţia pietonală se realizează pe platforme dalate înplantat, în care circulaţia pietonală se realizează pe platforme dalate în cadrul unor spaţii de interes publiccadrul unor spaţii de interes public prin înşiruirea dotărilor în lungul unei căiprin înşiruirea dotărilor în lungul unei căi principale de circulaţie, pe ambele părţi sau pe o singură parte, cu situareaprincipale de circulaţie, pe ambele părţi sau pe o singură parte, cu situarea lor în alveole şi pieţe care întrerup desfăşurarea fronturilor, circulaţialor în alveole şi pieţe care întrerup desfăşurarea fronturilor, circulaţia pietonilor realizându-se paralel cu carosabilul, pe trotuar sau în lungul uneipietonilor realizându-se paralel cu carosabilul, pe trotuar sau în lungul unei străzi pietonale care leagă spaţiile alveolelor şi pieţelor, cu legăturistrăzi pietonale care leagă spaţiile alveolelor şi pieţelor, cu legături transversale în adâncimea zonelor adiacente.transversale în adâncimea zonelor adiacente.

prin dispersarea dotărilor în jurul unui spaţiu – piaţă sau esplanadă – care prin dispersarea dotărilor în jurul unui spaţiu – piaţă sau esplanadă – care poate constitui în cea mai mare parte a sa o zonă rezervată circulaţieipoate constitui în cea mai mare parte a sa o zonă rezervată circulaţiei pietonale, circulaţia carosabilă realizându-se perimetral dincolo de dotăripietonale, circulaţia carosabilă realizându-se perimetral dincolo de dotări sau tangenţial pe una sau două laturi deschise ale pieţei (Tg. Mureş)sau tangenţial pe una sau două laturi deschise ale pieţei (Tg. Mureş)

prin dispunerea dotărilor în jurul unei grupări de spaţii de mărimi şi formeprin dispunerea dotărilor în jurul unei grupări de spaţii de mărimi şi forme diferite, compuse în raport cu situarea spaţiului dominant şi rezervatediferite, compuse în raport cu situarea spaţiului dominant şi rezervate în mare parte circulaţiei pietonale, circulaţia carosabilă realizându-seîn mare parte circulaţiei pietonale, circulaţia carosabilă realizându-se perimetral în afara complexului spaţial respectiv şi, în funcţie deperimetral în afara complexului spaţial respectiv şi, în funcţie de mărimea acestuia, prin pătrunderi spre miezul său (Piteşti, centrulmărimea acestuia, prin pătrunderi spre miezul său (Piteşti, centrul civic). civic).

În oraşele mari pot exista toate cele patru forme de grupare aÎn oraşele mari pot exista toate cele patru forme de grupare a dotărilor, acestea alcătuind sistemul spaţial caracteristic al centrului. dotărilor, acestea alcătuind sistemul spaţial caracteristic al centrului.

Felul în care diferitele ansambluri care alcătuiesc centrul sunt situateFelul în care diferitele ansambluri care alcătuiesc centrul sunt situate şi legate între ele, poate genera trei tipuri de organizare spaţială: şi legate între ele, poate genera trei tipuri de organizare spaţială:

1. răsfirată1. răsfirată2. compactă 2. compactă 3. dispersat-multipolară.3. dispersat-multipolară.

Din punct de vedere al plasări dotărilor în spaţiu, tipul de organizare aDin punct de vedere al plasări dotărilor în spaţiu, tipul de organizare a zonei centrale se referă la continuitatea în masă a acesteia, respectivzonei centrale se referă la continuitatea în masă a acesteia, respectiv unitatea sau diversitatea arhitectural-urbanistică. unitatea sau diversitatea arhitectural-urbanistică.

Organizarea răsfirată a zonei centrale reflectă un teritoriu supus unorOrganizarea răsfirată a zonei centrale reflectă un teritoriu supus unor repetate acţiuni distructive dar neconturate, un dialog confuz întrerepetate acţiuni distructive dar neconturate, un dialog confuz între elementele naturale şi cele construite, o utilizare mai liberă a terenului, fărăelementele naturale şi cele construite, o utilizare mai liberă a terenului, fără rigoare compoziţională. Rezultă o constituţie liberă şi mai diluată a zoneirigoare compoziţională. Rezultă o constituţie liberă şi mai diluată a zonei centrale, care se destramă treptat în textura urbană, oferind imaginicentrale, care se destramă treptat în textura urbană, oferind imagini contrastante din punctul de vedere al scării şi modului de ocupare acontrastante din punctul de vedere al scării şi modului de ocupare a terenului. Asemenea caracteristici prezintă ansamblurile centrale din Iaşi,terenului. Asemenea caracteristici prezintă ansamblurile centrale din Iaşi, Brăila, Satu Mare, Oradea. Brăila, Satu Mare, Oradea.

Gruparea dotărilor în cadrul zonelor centrale de tip răsfirat, seGruparea dotărilor în cadrul zonelor centrale de tip răsfirat, se realizează de regulă în jurul unor pieţe legate între ele prin străzi principalerealizează de regulă în jurul unor pieţe legate între ele prin străzi principale sau chiar în lungul unor astfel de străzi. Caracteristic este faptul că acestesau chiar în lungul unor astfel de străzi. Caracteristic este faptul că aceste străzi rămân ochiuri mai mici sau mai mari, care nu au nici un fel de aport înstrăzi rămân ochiuri mai mici sau mai mari, care nu au nici un fel de aport în funcţionalitatea zonei centrale. Pe de altă parte, astfel de zone centralefuncţionalitatea zonei centrale. Pe de altă parte, astfel de zone centrale păstrează un potenţial de dezvoltare intensivă, prin introducerea de noipăstrează un potenţial de dezvoltare intensivă, prin introducerea de noi funcţiuni, putând evolua astfel spre o organizare de tip compact. funcţiuni, putând evolua astfel spre o organizare de tip compact.

Organizarea compactă a zonei centrale reflectă dezvoltarea oraşului înOrganizarea compactă a zonei centrale reflectă dezvoltarea oraşului în perioade bine determinate, întinderea centrului fiind relativ restrânsă şiperioade bine determinate, întinderea centrului fiind relativ restrânsă şi limitată prin elemente naturale sau construite şi prin utilizarea intensă alimitată prin elemente naturale sau construite şi prin utilizarea intensă a terenului ca urmare a unor etape mai vechi. Rezultă un contur relativ precisterenului ca urmare a unor etape mai vechi. Rezultă un contur relativ precis al zonei centrale, ocuparea relativ densă şi unitară a terenului, prezenţaal zonei centrale, ocuparea relativ densă şi unitară a terenului, prezenţa strict limitată a elmentelor naturale şi uniformitatea arhitecturală a cadrului.strict limitată a elmentelor naturale şi uniformitatea arhitecturală a cadrului. Unitatea ansamblului este în aceste cazuri mai uşor reperată. Unitatea ansamblului este în aceste cazuri mai uşor reperată.

Gruparea dotărilor în zonele centrale de tip compact se realizează deGruparea dotărilor în zonele centrale de tip compact se realizează de obicei în jurul unui complex de pieţe sau într-o reţea de străzi de importanţăobicei în jurul unui complex de pieţe sau într-o reţea de străzi de importanţă diferită. În raport cu forma şi întinderea teritoriului afectat, zona centralădiferită. În raport cu forma şi întinderea teritoriului afectat, zona centrală poate fi compact-adunată – determinată de existenţa unei pieţe centrale şipoate fi compact-adunată – determinată de existenţa unei pieţe centrale şi de o dezvoltare perimetral-circulară a oraşului – sau compact lineară –de o dezvoltare perimetral-circulară a oraşului – sau compact lineară – determinată de existenţa iniţială a unei străzi centrale şi de dezvoltareadeterminată de existenţa iniţială a unei străzi centrale şi de dezvoltarea lineară a oraşului. Este cazul centrelor istorice, unde dezvoltarea selineară a oraşului. Este cazul centrelor istorice, unde dezvoltarea se limitează la inserţie sau restructurare pe arii restrânse. limitează la inserţie sau restructurare pe arii restrânse.

În varianta compact-adunată, centrul prezintă avantajul unei accesibilităţiÎn varianta compact-adunată, centrul prezintă avantajul unei accesibilităţi uşoare din orice parte a oraşului şi este simplu de gestionat printr-un sistemuşoare din orice parte a oraşului şi este simplu de gestionat printr-un sistem de circulaţii pietonale, în schimb creează mari probleme de trafic dacăde circulaţii pietonale, în schimb creează mari probleme de trafic dacă arterele majore îl tranzitează şi nu sunt deviate (vezi Cluj). arterele majore îl tranzitează şi nu sunt deviate (vezi Cluj). Prezenţa şi succesiunea pieţelor în interiorul tramei urbane este definitoriePrezenţa şi succesiunea pieţelor în interiorul tramei urbane este definitorie pentru caracterul zonei centrale compacte. Situate distanţat pe aceeaşipentru caracterul zonei centrale compacte. Situate distanţat pe aceeaşi direcţie, cele trei pieţe rectangulare şi noua piaţă triunghiulară la Clujdirecţie, cele trei pieţe rectangulare şi noua piaţă triunghiulară la Cluj reprezintă un asemenea exemplu. reprezintă un asemenea exemplu.

În varianta zonelor centrale de tip compact linear, acestea sunt definite În varianta zonelor centrale de tip compact linear, acestea sunt definite dede una sau una sau două artere importante de circulaţie şi fac posibilă servirea unuidouă artere importante de circulaţie şi fac posibilă servirea unui număr mai mare de locuitori pe o aceeaşi rază de influenţă (1,5 – 2 km).număr mai mare de locuitori pe o aceeaşi rază de influenţă (1,5 – 2 km). Succesiunea spaţiilor, de diferite mărimi şi forme, în lungul aceleiaşi direcţii,Succesiunea spaţiilor, de diferite mărimi şi forme, în lungul aceleiaşi direcţii, este definitorie. este definitorie. Acest tip de organizare a centrului oferă o rezolvare simplă a transportuluiAcest tip de organizare a centrului oferă o rezolvare simplă a transportului în comun, o mai mare adaptabilitate la topografia locului şi posibilităţi deîn comun, o mai mare adaptabilitate la topografia locului şi posibilităţi de acces mai uşor spre elementele naturale de la periferia oraşului (dacă eleacces mai uşor spre elementele naturale de la periferia oraşului (dacă ele există). există). În România exemple de acest tip întâlnim în oraşe cu centre vechiÎn România exemple de acest tip întâlnim în oraşe cu centre vechi configurate pe fosta stradă lată de târg, care a devenit un spaţiu urban larg,configurate pe fosta stradă lată de târg, care a devenit un spaţiu urban larg, mult alungit, închis între două fronturi construite relativ unitar şi cuprinzândmult alungit, închis între două fronturi construite relativ unitar şi cuprinzând un spaţiu central plantat. Târgu Mureş reprezintă un asemea exemplu.un spaţiu central plantat. Târgu Mureş reprezintă un asemea exemplu.

Organizarea dispersat-multipolară permite o mare mobilitate în timp aOrganizarea dispersat-multipolară permite o mare mobilitate în timp a centrului oraşului, având capacitatea de a se adapta necesităţilor decentrului oraşului, având capacitatea de a se adapta necesităţilor de dezvoltare a oraşului şi condiţiilor de teren. dezvoltare a oraşului şi condiţiilor de teren.

- - Teritoriul oraşului este tentacular pe principalele căi de circulaţie,Teritoriul oraşului este tentacular pe principalele căi de circulaţie, multipolaritatea zonei centrale fiind rezultatul unor extinderi peste limitelemultipolaritatea zonei centrale fiind rezultatul unor extinderi peste limitele oraşului, la un anumit moment. oraşului, la un anumit moment.

- - Acest tip se caracterizează prin eterogenitatea cadrului construit,Acest tip se caracterizează prin eterogenitatea cadrului construit, prin alternanţa porţiunilor compact adunate sau compact lineare cu porţiuniprin alternanţa porţiunilor compact adunate sau compact lineare cu porţiuni cu dotări răsfirate, deci grad de ocupare şi volumetrie variabile. cu dotări răsfirate, deci grad de ocupare şi volumetrie variabile.

Sunt trăsături caracteristice pentru zona centrală a Bucureştiului. Sunt trăsături caracteristice pentru zona centrală a Bucureştiului.

Zonele centrale se caracterizează prin moduri diferite de grupare aZonele centrale se caracterizează prin moduri diferite de grupare a dotărilor, a clădirilor de locuit şi a amenajărilor, care impun anumite tipuridotărilor, a clădirilor de locuit şi a amenajărilor, care impun anumite tipuri caracteristice de spaţii urbane: caracteristice de spaţii urbane:

- - piaţa închisă şi strada cu fronturi continue şi pline, în cazulpiaţa închisă şi strada cu fronturi continue şi pline, în cazul organizării compacteorganizării compacte

- - scuarul, parcul şi strada cu fronturi sparte şi inegale, în cazulscuarul, parcul şi strada cu fronturi sparte şi inegale, în cazul organizării răsfirateorganizării răsfirate

- - ambele tipuri, în cazul organizării dispersat-multipolare (Craiova)ambele tipuri, în cazul organizării dispersat-multipolare (Craiova)Dezvoltarea centrului oraşului poate păstra sau nu caracteristicile spaţialeDezvoltarea centrului oraşului poate păstra sau nu caracteristicile spaţiale pe care le are la un moment dat, depinde însă de valoarea centrului, înpe care le are la un moment dat, depinde însă de valoarea centrului, în primul rând ca expresie a unei evoluţii arhitectural-istorice care-i conferăprimul rând ca expresie a unei evoluţii arhitectural-istorice care-i conferă coerenţă şi specificitate/unicitate. coerenţă şi specificitate/unicitate. Centrul in organizarea dispersat-multipolara (ex. Bucuresti)Centrul in organizarea dispersat-multipolara (ex. Bucuresti)