UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICEŞI MEDICINĂ VETERINARĂ – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂSPECIALIZAREA SILVICULTURĂ

PROIECT

DE

AMENAJAREA PĂDURILORU.P. VI ZARNA

OCOLUL SILVIC DOMNESTI,

DIRECŢIA SILVICĂ PITEŞTI

JUDEȚUL ARGEŞ

Întocmit, Furtuna Marius C.

Îndrumător, dr. ing. IOAN SECELEANU

BUCUREŞTI2012

TEMATICĂ:

“AMENAJAMENTUL – U.P. VI ZARNA DIN CADRUL OCOLULUI SILVIC DOMNESTI, JUDEŢUL ARGEŞ ”

CUPRINS: Pag.

PARTEA I – ORGANIZAREA PĂDURII. STUDIUL FONDULUI FORESTIER

CAP. 1. SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a fondului forestier

1.2. Trupuri de pădure (bazinete) componente

1.3. Administrarea fondului forestier

CAP. 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1. Constituirea unităţii de producţie

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

2.3. Planuri de bază utilizate

2.4. Suprafaţa fondului forestier.

CAP. 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor

3.2. Analiza aplicării amenajamentului expirat

3.3. Concluzii privind gospodprirea pădurilor

CAP. 4. STADIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren

4.2. Elemente privind cadrul natural, specific fondului forestier amenajat

4.2.1. Descrierea tipului de sol

4.2.2. Descrierea tipurilor de staţiune

4.2.3. Descrierea tipurilor de pădure

4.2.4. Evidenţa unităţilor amenajistice de tipuri de staţiuni şi sol

4.2.5. Evidenţa suprafeţelor de fond forestier de tipuri de staţiune şi de pădure

4.2.6. Evidenţa suprafeţelor de fond forestier pe formaţii forestiere şi

caracterul actual al tipului de pădure

4.3. Mărimea şi structura fondului de protecţie şi producţie

4.4. Concluzii privind staţionale şi de vegetaţie

PARTEA II – DEFINIREA MODELULUI STĂRII NORMALE A

ARBORETELOR ŞI A FONDULUI DE PRODUCŢIE

CAP. 5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL – ECONOMICE ŞI

ECOLOGICE ALE PĂDURII

5.1. Obiectivele social – economice şi ecologice

5.2. Funcţiile arboretelor

5.3. Constituirea unităţilor de gospodărire

CAP. 6. STABILIREA ŢELURILOR DE GOSPODĂRIRE

6.1. Regimul

6.2. Ţeluri de gospodărire

6.2.1. Compoziţia – ţel

6.2.2. Tratamentul

6.2.3. Exploatabilitatea

6.2.4. Ciclul

PARTEA III – CONDUCEREA STRUCTURALĂ A FONDULUI DE

PRODUCŢIE

CAP. 7. REGLEMETAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ..

7.1. Sensul şi scopul reglemetării

7.2. Stabilirea posibilităţii de produse principale în subunitatea ,,A”

7.2.1. Stabilirea posibilităţii prin intermediul creşterii indicatoare.

7.2.2. Stabilirea posibilităţii prin metoda claselor de vârstă

7.2.3. Adoptarea posibilităţii

7.3. Planul decenal de recoltare a produselor în subunitatea ,,A”

7.4. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

7.5. Volumul total posibil de recoltat

7.6. Planul lucrărilor de regenerare şi de împădurire

CAP. 8. INSTALAŢII DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE

8.1. Instalaţii de transport

8.2. Construcţii forestiere

CAP. 9. BIBLIOGRAFIE

ANEXE:

1. Descrierea parcelară

PARTEA I – ORGANIZAREA PĂDURII. STUDIUL FONDULUI FORESTIER

CAP 1 SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

1.1 ELEMENTE DE IDENTIFICARE A FONDULUI FORESTIER

UP VI Zarna este situata in partea sudica a Muntilor Fagaras-Iezer, in bazinul hidrografic al raului doamnei. Principala cale de acces este drumul forestier de pe raul Doamnei. Suprafata unitatii de productie este 660.1 ha. Padurile care fac obiectul prezenului studiu sunt situate pe raza comunei Nucsoara din jud Arges.

Nr JudetulUnitatea teritorail

administrativaParcele aferente

Suprafataha

1 Arges Nucsoara 1-116C 660.1

TOTAL 660.1

Vecinatati limite hotare

Puncte cardinale

VecinatatiLimite Hotarele

padurilorDenumirea Felul

N OS FagarasCulmea ZarnulitaCulmea Ludisor

naturala Liziera si borne

E OS RucarCulmea BratieiCulmea MezeaCulmea Oticu

naturala Liziera si borne

naturala Liziera si borne

S UP IV PapauCulmea PaltinulCulmea Coltii

Culmea Cremeniinaturala Liziera si borne

V UP V Valea ReaCumlea CapataniiCulmea Musetescu

Culmea Daranaturala Liziera si borne

Toate hotarele sunt evidente si materializate cu semnele uzuale folosite la delimitarea fondului forestier, precum si cu borne de hotar.

1.2 TRUPURI DE PADURE (BAZINETE) COMPONENTE

Trupurile (bazinetele) constituite, ale unitatii de productie analizate sune evidentiate in tabelul urmator (SUP.A)

NrDenumirea

trupului de padureParcele

componente

Supra-fataha

1 Raul Doamnei 116 53.7

2 Paraul Zarna3-18;91-98;107-

115179.5

4 Paraul Leaota 19-31;36-38 115.45 Paraul Zarnulita 39-63 84.66 Paraul Bratila 64-71;73-90 162.4

Total UP 595.6

1.3 ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER

1.3.1 Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului

Administrarea fondului forestier in suprafata de 660.1 ha este asigurata de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva prin OS Domnesti din cadrul Directiei Silvice Pitesti. Administrarea fondului forestier proprietate privată se face de către proprietarii acestuia, individual sau în asociaţii. Proprietarii de păduri şi alte terenuri din fondul forestier proprietate privată are obligaţia să le gospodărească în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului.

Cap.2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1 Constituirea unitatii de productie

La actuala amenajare unitatea de productie VI Zarna s-a constituit din vechea unitate de productie, pastrand numarul si denumirea vechiului amenajament. Anul constituirii 1964.

2.2 Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului

Parcelarul nu a suferit modificari fata de revizuirea anterioara, atat in ceea ce priveste constituirea , cat si numerotarea lipsind insa parcelele 32-35, 43, datorita retrocedarii padurilor catre fostii proprietari in conformitate cu legea 1/2000. Limitele parcelare au fost materializate de catre personalul ocolului silvic cu marcaj standadizat. Subparcelarul a fost executat sub indrumarea inginerului amneajist.Subparcelarul a suferit modificari, ca urmare a lucrarilor executate intre cele doua amenajari si a unei analize aprofundate a statiunii si a arboretului, pe baza cartarii stationale la sacara mijlocie.

Marimea parcelelor si subparcelelor:Parcela cea mai mare este cea cu numarul 116 iar cea mai mica este parcela 3.Subparcela cea mai mare este cea cu numarul 116A iar cea mai mica est esubparcela 61E

Anul ame-na-jării

Supra-faţaha

Parcele Subparcele

Nr.Suprafaţa ha

Nr.Suprafaţa ha

mediemaximă

(u.a.)minimă(u.a.)

mediemaximă

(u.a.)minimă(u.a.)

2 3 4 5 6 7 8 9 102012 660.1 40 * 53.7 1.3 63 * 47.7 0.4

Situatia bornelor:

Denumirea trupului Numerotarea Bornelor Numarul Bornelor Felul Bornelor

de padure (bazinetul)Raul Doamnei 222-225 54 Piatra cioplita naturalaParaul Zarna 1-33; 178-192; 206-271 31 Piatra cioplita naturala

Paraul Porcului 193-205 13 Piatra cioplita naturalaParaul Leaota 34-58; 71-74 29 Piatra cioplita naturala

Paraul Zarnulita 76-122; 13 47 Piatra cioplita naturalaParaul Bratila 123-138; 139-177 55 Piatra cioplita naturala

2.3 Planuri de baza utilizate

Baza cartografica a prezenului amenajament este constituita din planuri restituite, cu curbe de nivel la scara 1:10000Planurile obtinute fotogametric sunt executate in anul 1982 de catre ICASSituatia planurilor de baza este urmatoarea:

Nr. Crt Indicativul Panului Scara planuluiParcele

componente

Suprafata fondului forestier

(ha)1 L-35-86-B-c-2 1:10000 27-31 -2 L-35-86-B-c-4 1:10000 4;25E;26B -

3 L-35-86-B-d-1 1:1000026-31;36-37;41-

42;44-59;67-71;68-71-73-77

-

4 L-35-86-B-d-2 1:10000 68-71;73-77 -

5 L-35-86-B-d-3 1:100004-5;7-8;10-26;82-

102;36-41;56;59-68;-

6 L-35-86-B-d-4 1:10000 68;77-84;86 -7 L-35-86-D-a-2 1:10000 1-3;115-119 -

Total - 660.1

Ridicari in plan folosite la reambularea planurilor de baza:Modificarile survenite in parcelar si subparcelar, au fost ridicate in plan cu busola topografica 17km cu 270 puncte, dupa care au fost raportate la scara planurilor de baza si transpuse pe acestea.

2.4 Suprafata fondului forestier

Suprafaţa totală a fondului forestier de stat este de 660.1 ha.

Determinarea suprafeţelor:Suprafaţa fondului forestier din fiecare plan s-a deperminat prin planimetrare. Apoi s-au determinat suprafeţele parcelelor şi subparcelelor, suma parcelelor închizându-se pe suprafaţa fondului forestier din planul respectiv, iar a subparcelelor dintr-o parcelă pe suprafaţa parcelei în cadrul toleranţei.

Miscari de suprafata:Suprafata actuala a unitatii de productie este de 660.1 ha si este mai mica fata de amenajarea precedenta.

Uilizarea fondului forestier:

Suprafaţa

CAP. 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor In perioda interbelica padurile din teritoriul studiat apartineau propietarului particular colonelul M.teodorescu. Lipsa instalatii loe de transport si distanta mare pana in prima localotate au facut dificila aplicarea unui anumit mod de fospodarire a padurilor. Prin exploatarile facute s-a urmarit sadisfacearea nevoilor particularolor cu lemn de foc si de lucru, pentru nevoi proprii sau pentru comercializare. Extragerea arboretelor s-a facut pe ales, din portiunile accesible transportuui pe apa prin plutarit salbatic si aproape in totalitate arbori de molid si brad. Regenerarea padurii nu a constituit o latura a gospodariri acestora.

3.2. Analiza aplicării amenajamentului expirat Din datele prezentate rezulta ce prevederile din amenajamentul expirat au fost realizate dupa cum urmeaza:- impaduriri realizate in procent de 97% cu molid si brad- degajari in proportie de 114% , s-a depasit suprafata ca urmare a parcurgerii cu degajari a unor terenuri neprevazute cu astfel de lucrari- curatirile nu au fost realizate nici pe suprafete mici de volum, au ramas arborete neparcurese.- rariturile au fost executate pe o suprafata mai mare dect ea prevazuta - cota de recoltare a fost respectata pentru taieri de produse principale- lucrarile de conservare au fost depasite atat ca suprafata cat si pe volum cu urmare a situatiilor de teren

3.3. Concluzii privind gospodprirea pădurilor

Pana in anul 1948, gospodarirea padurilo a avut mai mult caracter empiric urmarit in primul rand de sadisfacerea necesitatilor de moment ale diversilor propietari. Odata cu prima amenajare unitara a padurilor, masurile silviculturale dobandesc o baza stiintifica si desi, in periioada scursa atunci, au existat si nerealizari, se poate afirma ca , pe ansamblu, gospodarirea s-a facut in spiritul dezvoltarii durabile a fondului forestier.

Din datele acumulate rezulta ca evolutia claselor de varsta este anormala si acest lucru se datoreaza modului cum s-au apliat si respectat prevederile amenajamentelor anterioare. Se pot trage urmatoarele concluzii: In perioada 1964-1983 s-au recoltat anual cca 42000m cubi, iar in perioada 1984-2003 s-a recolat anual 5640m cubi. Acest aspect s-a refelctat si in evolutia claselor de varsta, clasa a Iia reprezinta 23% iar clasa I 6% respectiv 14%Ca urmare ca aceasta unitate de productie a fost innacesibila si cu arborete situate pe pante mari peste 40 de grade arboretele batrane peste 120 ani reprezentau 59% din UP si 32% din SUP A. Compozitia arboretelor nu a suferit modificari esentiale, speciile de baza fiind molidul,fagul si

bradul dar pe viitor se propune indtroducearea in procent mai mare a laricelui, paltinului de munte si bradului

CAP. 4. STADIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren Lucrarile de cartare stationala s-au execuat la scara mijlocie si s-au desfasurat in baza unei documentari prealabile. S-a asigurat o densitate de 1 profil de sol principal la fiecare 500 ha de padure. Descrierea vegetatiei s-a efectuat concoitent cu studiul stational si a onstatat in estimatii si masuratori. Datele culese au fost consemnate in fisele de descriere ale unitatilor amenajistice si ulterior prelucrate pe calculator. Pentru a li se determina volumul arboretele exploatabile au fost inventariate.

4.2. Elemente privind cadrul natural, specific fondului forestier amenajat

UP VI Zarna est situata in zona montana in masivul Fagaras, muntii Fagaras-Iezer. Formatiunile geologice reprezentative sunt sisturile cristaline (gnaise si pragnaise) Teritoriul in studiu este situat in regiunea geomorfologica a muntilor inalti. Unitatea de relief caracteristica este versantul/ Ecpozitia predominanta a versantilor este cea insorita. Cea mai mare raspandire o au versantii cu inclinare mare de peste 40 de grade (61%) Altitudinea unitatii variaza intre 830m si 1950m Este localizata in bazinul hidrografic al raului Doamnei. Principalii afluenti sunt Zarna Zarnulita si Bratila Teritoriul analizat face parte din zona climatica D.f.a.x deci din zona de munte cu climat ploios si precipitatii tot timpul anului. Temp medie anuala este de 4 grade celsius. Precipitatiile insumeaza o cantitate medie anuala de 1100 mm. Predominante sunt vanturile cebat din directiile N si V, neinregistranduse insa doboraturi masive de vant datorita compozitiei arboretelor constituite din amestecuri de fag cu rasinoase, reistente la actiunea districtiva a vantului. Climatul existent este favorabil dezvoltarii speciilor de baza (molid,brad,fag) exceptie facand earboretele situate la altitudini mari, durata sezonului de vegetatie fiind redus.

4.2.1. Descrierea tipului de sol Solurile brune acide au o textura usoara sau mijlocie, nediferentiata pe profil. Structura grauntoasa slab formate in Ao si subpoliedrica – poliedrica moderat dezvlotata in Bv. Analizand intregul profil structura este ijlocie uniforma. Continutul de humus este variabil si predomina acizii fulvici. Reactia solului este le puternic acida la moderat acida, iar gradul de saturatie in baze este mai mic de 55% la nivelul oriontului Bv, coborand in unele cazuri si la 20-30%. Fertilitatea este ijlocie dar pentru unele specii de rasinoase cum sunt molidul si pinul care sunt putin pretentioase fata de troficitatea minerala, fertilitatea acestor soluri este relativ ridicata. Solul brun acid tipic cel mai reprezentativ in clasa cambisoluri are raspandirea cea mai larga si a

fost identificat pe versantii cu expozitie semiumbrita si inlinare cuprinsa intre 20-30 grade. Substratul litologic este reprezentat de sisturi cristaline. Orizontul O ese alcatuit di nresturi organice in curs de descompunere. Orizontul Ao are o grosime mai mica de 20cm , este de culoare brun-cenusie moderat panala intens humifer cu textura mijlocie si structura slab formata. Orizontul Bv este gros de 20-60cm are nuanate brun galbui, structura ploiedrica slab formata, textura mijlocie si adesea cu un continut ridicat de schelet. Orizontul C este alcatuit din dezpozite de suprafata provenite din roci cu caracter acid. Solul podzol are o textura usoara. Ontinut de humus variaza intre 10-27% in Aou, scade in Es si creste iar in Bhs. Sunt soluri puternic acide cu valoarea pH frecvent sub 4 in Aou si Es, oligomezobazice. Fertilitatea podzolurilor de sub molidisuri poate fi uneori ridicata. Cel putin fertile sunt podzolurile feriiluviale. Solul podzol tipic este cel mai raspandit sol din clasa spodisoluri. Afost identificat pe versantii cu inlinare cu expozitie semiinsorita si inclinare variabila. Substratul litologic este reprezentat de sisturi cristaline. Orizontul O are grosimi variabile si aspect diferit, dupa cum el este un orizont cu humus brut, humus brut cu moder, humus brut xeromorf sau humus brut hidromorf. Orizontul Aou este net separat de O, are o grosime mica 5-10cm si o culoare cenusie inchisa cu graunti de cuart vizibil in msa sa. Orizontul Es de grosime variabila (15-25cm) are o culoare cenusie deshisa, textura nisipoasa, nestructurat datorita saracirii in coloizi organo-minerali si imbogatirii cu particule de cuart. Orizontul Bhs, gros de 20-40cm are o culoare bruna ruginie. Acest orizont este alcatuit din particule de cuart imbracate in pelicule de materiale coloidale amorfe. Orizontul Bs, aflat sub Bhs, este mai deschis la culoare datorita acumularii de oxizi de fier si aluminiu care, uneori, mai conduc la cimentarea acestui oriont.

4.2.2 Descrierea tipurilor de statiune SUP.A

Din punct de vedere fitoclimatic, padurile din UP VI Zarna sunt situate in patru etaje de vegetatie. FSA subalpin, FM3 etaj montan de molidisuri, FM2 etaj montan de amestecuri, FM1 + FD4 etaj montan premontan de fagete

Etaj montan de molidisuri FM32.1.2.0- Montan de molidisuri Bi stancarie si eroziune2.3.1.1- Montan de molidisuri Bi podzolic cu humus brut edafic submijlociu si mic cu Vaccinum2.3.1.2- Montan de molidisuri Bm brun podzolic-podzol, brun edafic submijloiu mijlociu cu Hylocomium2.3.2.2- Montan de molidisuri Bm brun podzolic podzol brun edafic mijlociu cu Luzula silvatica2.3.3.3- Montan de molidisuri Bs brun acid edafic mare cu Oxalis dentaria

Etaj montan de amestecuri FM23.1.2.0- Montan de amestecuri Bi stancarii si eroziune excesiva3.3.2.2- Montan de amestecuri Bm brun podzolic sau criptopodzolic edafic mijlociu cu estuca

Etaj montan-premontan de fagete FM1+FD34.4.1.0- Montan premontan de fagete Bi brun edafic mic cu asperula dentaria

4.2.3 Descrierea tipurilor de padure Tipurile naturale de padure identificate:115.2 Molidis de limita cu Vaccinum myrtillus si Oxalis acetosella (i)116.2- Molidis de limita pe stancarie (i)115.3 Molidis cu Vaccinum myrtillus (i)115.1 Molidis de limita cu Vaccinum myrtillus si Oxalis acetosella (m)114.1 Molidis cu Luzula sylvatica (m)111.1 Molidis normal cu Oxalis acetosella (s)134.2 Amestec de brad, molid si fag pe stancarii cristaline (i)133.1 Amestec normal de rasinoase si fag cu flora de mull (m)414.1 Faget cu festuca altissima (m)411.7 Faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull de prod inf (i)

4.2.4 Evidenţa unităţilor amenajistice de tipuri de staţiuni şi sol

SUP.A

Tip Statiune Tip sol ua1320 4101 28F1320 4202 48A 51B2120 9604 52B2311 4203 28A 87B2312 4201 13B 16B 17B 18B 25D 27A 27D 28C 56A 56C 56D 61B 61C 61D 61E 61F 61G

62B 62C 63C 66G 66H 67B 78G 83C 88B 89C2322 4101 5C 7B 22B 23B2333 3301 29A3120 3305 19A3322 3301 3C 5E 6A 6C 6E 7A 8D 11A 11B 11C 12B 24A 61A 64B 81A 82A 83A 85A 85E

89B 116A 116B 116C4410 3305 42B

SUP. A

Tip Statiune Tip padure ua1320 1152 48A 51B2120 1162 52B2311 1153 28A 87B2312 1151 13B 16B 17B 18B 25D 27A 27D 28C 56A 56C 56D 61B 61C 61D 61E 61F

61G 62B 62C 63C 66H 67B 78G 83C 88B 89C2322 1141 7B 22B 23B2333 1111 29A3120 1342 19A322 1331 5E 6A 6C 7E 7A 8D 11A 11B 11C 12B 24A 81A 82A 83A 85A 85E 89B

116A 116B 116C3322 4141 3C 61A

4.2.6 Evidenţa suprafeţelor de fond forestier pe formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

Cele 12 categorii de tipuri de „caracter actual al tipului de pădure” se vor grupa astfel:

1 – natural fundamental – include: natural fundamental de productivitate superioară, mijlocie şi inferioară;

2 – natural fundamental subproductiv –3 – parţial derivat –4 – total derivat – include: total derivat de productivitate superioară,

mijlocie şi inferioară;5 – artificial – include: artificial de productivitate superioară, mijlocie

şi inferioară;6 – tânăr nedefinit.

Formaţiile forestiere se obţin din primele două cifre ale codului tipului de pădure.Evidenţa fondului forestier pe formaţii şi caracterul actual al tipului de pădure se structurează după

următoarea machetă:

Formaţia Caracterul actual al tipului de pădure Totalforestieră (cod) 1 NF

(ha)2 NFS(ha)

3 PD(ha)

4 TD(ha)

5 A(ha)

6 TN(ha) (ha)

41 2.8 17.3 20.111 143.5 131 274.513 301 301Total

NF – natural fundamenalNFS - natural fundamental subproductiv;PD - parţial derivat;TD - total derivat;A – artificial;TN - tânăr nedefinit.

4.3 Mărimea şi structura fondului de protecţie şi producţie

Vârsta medie pe specie se stabileşte cu ajutorul relaţiei:

V mMO=10 SI+30 SII+50 SIII +70 S IV+90 SV

SMO

unde: VmMO reprezintă vârsta medie pentru molid10, 30, 50 etc. – vârsta la jumătatea clasei de vârstă;SI, SII, SIII etc. – suprafaţa ocupată de specie în cadrul clasei de vârstă;SMO – suprafaţa ocupată de molid.

VmMO = 51 aniVmFA = 107 aniVmBR = 145 aniVmLA = 10 aniVmSR = 10 aniVmDM = 10 aniVmDT = 34 ani

Vârsta medie pe total se stabileşte cu ajutorul relaţiei:

V m=(SMO⋅V mMO)+(SBR⋅V mBR )+ (S FA⋅V mFA )

ST

unde: Vm reprezintă vârsta medie;SMO, SBR, SFA – suprafaţa ocupată de MO, BR, sau FA;VmMO, VmBR, VmFA – vârsta medie pentru MO, BR, FA;ST – suprafaţa totală.

Vm= 73 ani

- Volumul mediu la hectar pe specii se obţine prin împărţirea volumului speciei respective (col. 16) la suprafaţa acesteia (col. 13).

- Indicele de creştere curentă pe specii se obţine prin împărţirea creşterii curente pentru specia respectivă (col. 18) la suprafaţa speciei (col. 13).

MO 250 m3 / haFA 199 m3 / haBR 284 m3 / haLA 80 m3 / haSR 78 m3 / haDM 53 m3 / haDT 68 m3 / ha

SpeciaSuprafata

ha

Varsta medie pe

specie

Volumul mediu la hectar

Suprafata %

MO 360.26 51 250 61.0FA 172.18 107 199 29.2BR 45.38 145 284 7.7LA 3.8 10 80 0.6SR 0.5 10 78 0.1DM 5.83 10 53 1.0DT 2.69 34 68 0.5

Total 595.6 1012 100

Vâsta medie 73

In SUP.A de 595.6 ha proportia speciilor la suprafata este de 61% GO, 29 FA, 7.7% BR, 0.6% LA, 0.1% SR, 1% DM si 0.5% DT.

PARTEA II – DEFINIREA MODELULUI STĂRII NORMALE

A ARBORETELOR ŞI A FONDULUI DE PRODUCŢIE

CAP. 5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL – ECONOMICE Şi

ECOLOGICE ALE PĂDURII

5.1. Obiectivele social – economice şi ecologice

Obiectivele urmarite prin actualul amenajament sunt:- Obtinerea de masa lemnoasa de calitate ridicata, valorificabila industrial- Conservarea fertilitatii solurilor- Asigurarea unui circuit echilibrat al apei- Reglarea climatului macro si micro- Valorificarea faunei cinegetice si piscicole precum si a produselor accesorii- Acoperirea nevoilor locale la lemn de foc si constructie- Obtinerea unei faune cinegetice si piscicole optim structurate si valorificarea maxima a

tuturor produselor accesorii disponibile- Pastrarea si reicialrea substantelor nutritive esentiale C,N,P,K,O

Arboretelor li s-au atribuit urmatoarele functii principale:

1.1C – paduri situate pe versantii paraielor din zona montana care alimenteaza lacul de alimentare

Baciu, situate la o distanta de 15 pana la 30 km in amonte de lmita acumularii. 595.6 ha

1.2A – paduri situate pe stancarii, pe grohotisuri, pe terenuri u eroziune in adancime, pe terenuri

inclinare mai mare de 35 grade 64.5 ha

Unitatea de productie UP VI Zarna a fost incadrata in intregime in grupa I functionala. Arboretele

au fost grupate in tipuri functionale astfel:

Tipul functional IV / Categoria functionala 1.1C – de protectie si productie 595.6 ha

Tipul functional II / Categoria functionala 1.2A – de protectie 64.5 ha

Tipul de categorii

funcţionaleCategoriile funcţionale

Ţeluri de

gospodărire

Suprafaţa

ha %

IV 1.1C Protectie si productie 595.6 90

II 1.2A Protectie 64.5 10

TOTAL U.P. 660.1 100

Subunitati de gospodarire constituite: Unităţile de gospodărire (fondurile de producţie) au fost constituite de către proiectantul care a executat faza de teren a amenajării pădurilor. Prin codul de SUP înscris pentru fiecare unitate amenajistică inclusă în descrierea parcelară primită, în mod practic s-a realizat operaţia de constituire a unităţilor de gospodărire. Pentru gospodarirea diferentiata si durabila a padurilor, au fost constituite urmatoarele subunitati de gospodarire:

- SUP A – codru regulat, sortimente obisnuite. In care au fost incadrate arboretele din tipul functional IV, categoria functionala 1.1C cu o suprafata de 595.6 HA

- SUP M – paduri supuse regimului de conservare deosebita in care au fost incadrate arboretele din tipul functional II, caterg functionale 1.2A cu o suprafata de 64.5 ha.

Cod SUP Unităţi amenajistice Suprafaţa (ha)A 3C-116C 595.6M 1, 2A, 2B 64.5

Total 1 660.1Fără cod SUP -TOTAL UNITATE DE GOSPODĂRIRE 660.1

CAP. 6. STABILIREA ŢELURILOR DE GOSPODĂRIRE

6.1. Regimul

Prin regim, în sens amenajistic, se înţelege un sistem de cultură şi exploatare a unei păduri (modalitate de gospodărire) prin care se asigură condiţii optime de aplicare a unui anumit mod de regenerare (sămânţă; lăstari; sămânţă şi lăstari).

După cum se poate observa, regimul nu reprezintă un ţel de gospodărire propriu-zis, ci un criteriu de diferenţiere a acestora.

Ţelurile de gospodărire se stabilesc pe regime. Un anumit regim imprimă pădurii un specific, de care trebuie să se ţină cont în stabilirea ţelurilor de gospodărire.

Corespunzător celor trei modalităţi de regenerare se disting următoarele regime: - codru, - crâng - crâng compus.

Ca modalitate de gospodărire, regimul este condiţionat de natura speciei şi de scopul economic. Stabilirea regimului are sens doar la pădurile care se pot regenera atât din sămânţă, cât şi din lăstari. De obicei, regimul este stabilit prin reglementări oficiale menite să asigure satisfacerea nevoilor economiei cu produse cât mai utile.

În concordanţă cu acestea, la alegerea regimului trebuie să se ţină cont de următoarele:A. Regimul codrului se impune:

▪ de la sine: în pădurile de răşinoase şi în cele de amestec cu răşinoase;▪ din oficiu: în pădurile de foioase (cu excepţia celor de salcâm, zăvoaie şi de cer din

stepă şi silvostepă) şi în plantaţiile de plopi euroamericani.B. Regimul crângului se impune:

▪ de la sine: în cazul zăvoaielor, al arboretelor de salcâm, al celor de cer din stepă şi silvostepă;

▪ din considerente economice: în cazul unor arborete cu destinaţie specială pentru care acest regim este cel mai corespunzător.

C. Regimul crângului compus – nu este aplicat în pădurile din România, el nefiind recomandat de normele tehnice.

Amenajistul, în stabilirea regimului, trebuie să aibă în vedere că momentul în care puterea de lăstărire începe să scadă marchează sfârşitul perioadei până la care se poate aplica crângul.

Pentru pădurile din unitatea de producţie VI Zarna se-a adoptat regimul codrului pentru toate arboretele.

6.2. Ţeluri de gospodărire6.2.1. Compoziţia – ţel

Este cunoscut faptul că valorificarea condiţiilor naturale de producţie se consideră completă, când toate arboretele au consistenţă normală şi sunt constituite din speciile cele mai valoroase proprii staţiunii şi proporţiile adecvate ţelului economic stabilit. Aceasta reprezintă un deziderat, iar amenajistul trebuie să ia toate măsurile ce se impun pentru atingerea acestuia. În ceea ce priveşte consistenţa, măsurile au în vedere reglarea ei după criterii culturale în funcţie de destinaţia arboretelor. Măsurile ce se impun în legătură cu îmbunătăţirea compoziţiei trebuie să aibă în vedere un reper astfel încât acestea să fie aplicate cu consecvenţă pe parcursul dezvoltării arboretelor. Acest reper îl reprezintă compoziţia – ţel, considerată ca o condiţie ce trebuie îndeplinită pentru realizarea stării normale a fondului de producţie.

Compoziţia – ţel reprezintă combinaţia de specii dintr-un arboret, care îmbină, în orice moment al existenţei sale, în modul cel mai favorabil, prin proporţia şi gruparea lor, exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele ecologice, economice şi sociale. Din această definiţie rezultă că se impune ca aceasta să fie stabilită pentru cele mai caracteristice momente ale dezvoltării unui arboret. În acest fel, se poate vorbi de compoziţia – ţel pe faze de dezvoltare:

▪ compoziţia – ţel la închiderea stării de masiv (compoziţia de regenerare);▪ compoziţia – ţel de păriş, codrişor etc.;▪ compoziţia – ţel la maturitate (exploatabilitate).În raport cu necesităţile de organizare şi conducere structurală se impune stabilirea

compoziţiei – ţel pentru următoarele etape:I. compoziţia – ţel de regenerare;

II. compoziţia – ţel la exploatabilitate;III. compoziţia – ţel de etapă (sfârşitul perioadei de aplicare a proiectului de amenajare.

I. Compoziţia – ţel de regenerare se stabileşte pentru arboretele care devin exploatabile în perioada de valabilitate a proiectului de amenajare şi are în vedere ca viitorul arboret să fie alcătuit dintr-un asortiment de specii mai bogat, astfel încât să permită adaptări ulterioare la obiectivele noi ce pot apărea. La stabilirea compoziţiei – ţel de regenerare trebuie să se aibă în vedere condiţiile staţionale, modul de dezvoltare a diferitelor specii în condiţiile date, producţia arboretelor şi funcţia lor.

Aceasta se exprimă printr-o formulă ce redă speciile şi proporţia lor. Din considerente practice, s-au elaborat compoziţii de regenerare diferenţiate în raport cu marile unităţi de relief, etajele şi zonele naturale de vegetaţie. În cadrul etajelor şi zonelor de vegetaţie, s-au diferenţiat compoziţii de regenerare pe grupe de staţiuni şi tipuri de pădure ecologic echivalente, care au fost

denumite convenţional grupe ecologice. Normele tehnice privind compoziţiile de regenerare a pădurilor – ediţia 2000, recomandă compoziţii – ţel de regenerare pentru 114 grupe ecologice.

II. Compoziţia – ţel la exploatabilitate se stabileşte în mod diferenţiat în raport cu durata de timp necesară atingerii vârstei exploatabilităţii arboretului:

a) Pentru arboretele care au atins vârsta exploatabilităţii, compoziţiile – ţel la exploatabilitate se stabilesc în concordanţă cu criteriile avute în vedere la alegerea speciilor dar cu luarea în considerare, la stabilirea proporţiei de participare a acestora, a obiectivelor economice urmărite. Acestea pot coincide sau pot fi diferite după cum limitele de variaţie a proporţiei speciilor în compoziţiile – ţel de regenerare au fost mai restrânse sau mai mari;

b) Pentru arboretele în curs de conducere, la care compoziţiile reale diferă din diferite cauze, prin specii şi/sau proporţii, de cele recomandate de normele de specialitate, compoziţiile – ţel la exploatabilitate se stabilesc în funcţie de posibilităţile reale de modificare a proporţiilor speciilor pe perioada cuprinsă între vârsta actuală şi vârsta exploatabilităţii, în concordanţă cu obiectivele economice urmărite.

III. Compoziţia – ţel de etapă (sfârşitul perioadei de valabilitate a amenajamentului) se stabileşte în raport cu natura lucrărilor ce urmează a fi executate într-un arboret în perioada de aplicare a proiectului elaborat. De obicei, lucrările de curăţiri şi rărituri conduc la modificări semnificative, în funcţie de vârsta şi intensitatea intervenţiilor, ale proporţiei speciilor. Bazat pe această posibilitate, amenajistul va analiza şi va estima proporţiile speciilor la sfârşitul perioadei de aplicare a amenajamentului.

Compoziţia – ţel este definită ca fiind combinaţia de specii dintr-un arboret, care îmbină (în orice moment al existenţei sale) în modul cel mai favorabil (prin proporţia şi gruparea lor) exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele ecologice, economice şi sociale.

În practica amenajării pădurilor din România, fiecărui arboret i se stabileşte o compoziţie – ţel la exploatabilitate. Aceste compoziţii au semnificaţii diferite şi se stabilesc în mod diferenţiat, după cum un arboret devine sau nu exploatabil în perioada de aplicare a amenajamentului care se elaborează.

În proiect, arboretelor care aparţin subunităţii de producţie A (cod SUP = A) urmează să fie analizate şi să li se stabilească compoziţiile – ţel :

a) Pentru arboretele care devin exploatabile în perioada de aplicare a amenajamentului (10 ani) (TA + 10 TE, unde TA şi TE reprezintă vârsta actuală şi respectiv a exploatabilităţii arboretului), compoziţia – ţel se stabileşte pentru viitoarele arborete (cele care vor fi instalate după exploatarea celor existente) în concordanţă cu criteriile prevăzute în „Normele tehnice privind compoziţiile de regenerare a pădurilor”, ediţia 2000 (apartenenţa arboretului la una din cele 114 grupe ecologice);

b) Pentru restul arboretelor (TA + 10 ≤ TE) compoziţia – ţel se stabileşte în funcţie de posibilităţile reale de modificare a proporţiei speciilor pe perioada cuprinsă între vârsta actuală şi vârsta exploatabilităţii, în concordanţă cu obiectivele economice urmărite.

Tratamentele corespunzatoare fiecarei parcele se gasesc in descrierea parcelara

6.2.2. Tratamentul

Prin tratament – în sens amenajistic – se înţelege sistemul de măsuri silviculturale la care este supus un arboret, de-alungul existenţei sale, pentru a asigura condiţiile ecologice şi structurale cele mai eficace din punct de vedere al funcţiilor atribuite. Ca sistem menit să fie aplicat un mare număr de ani, tratamentul are caracter stabil şi se bazează pe analiza condiţiilor naturale de producţie, a condiţiilor social – economice şi a experienţei locale dobândite sub raport silvicultural.

Tratamentul trebuie să precizeze modalitatea de regenerare, sistemul de rărituri şi lucrările culturale de altă natură în situaţia în care acestea se impun cu regularitate.

Tratamentul se diferenţiază în raport cu regimul în cadrul căruia se aplică. În toate situaţiile, prin tratament trebuie să se precizeze măsurile silviculturale menite să fie aplicate sistematic, modul de intervenţie, succesiunea intervenţiilor, ritmul tăierilor, orientarea tăierilor, modul de regenerare şi de îngrijire a arboretelor.

Normele de amenajare a pădurilor, în funcţie de criteriile prezentate anterior (formaţii forestiere, tipuri de structură, categorii de productivitate şi tipuri de categorii funcţionale), recomandă tratamentele ce pot fi aplicate în pădurile din România. Un extras din acestea – pentru molideto – brădete, molideto – făgete, brădete, brădeto – făgete şi amestecuri de răşinoase cu fag.

Tratamentele recomandate pentru pădurile din România (extras)

Tipul destructură

Categoria deproductivitate

Categoriade pantă(grade)

Grupa funcţionalăI IITipuri de categorii funcţionaleIII (III + IV) IV (V + VI)

1 2 3 4 5Pluriene Superioară şi

mijlociesub 2526 - 35

GCv, Lc

GCv; Pm; P

Inferioară sub 2526 - 35

GCv

G; Cv; PmCv; Pm

Relativ pluriene

Superioară şimijlocie

sub 2526 - 35

G; CvCv

G; Cv; PmCv; Pm; P

Inferioară sub 2526 - 35

G; CvCv

G; Cv; PmCv; Pm; P

Echiene şi relativ echiene

Superioară şimijlocie

sub 2526 - 35

G; Cv; PmCv; Pm

G; Cv; Pm; PCv; Pm

Inferioară sub 2526 - 35

G; Cv; PmCv; Pm

Cv; Pm; PCv; Pm; Sm

Abrevierile din tabel au următoarea semnificaţie:- G – tratamentul codrului grădinărit (tăierilor grădinărite, inclusiv tăierile de

transformare spre grădinărit);- Cv – tratamentul codrului cvasigrădinărit (tăierilor cvasigrădinărite – jardinatorii);- P – tratamentul tăierilor progresive (tăieri în ochiuri);- Pm – tratamentul tăierilor progresive în margine de masiv;- Sm – tratamentul tăierilor succesive în margine de masiv;

Tratamentul se consideră corect ales doar în măsura în care el contribuie la mărirea şi ameliorarea producţiei şi a efectului de protecţie a arboretelor.

Tratamentul prescris pentru arboretele de fagete din SUP A este cel al taierilor progresive , pentru arboretele de rasinoase in amestec cu fag. La aplicarea tratamentului se vor avea in vedere cateva precizari. Astfel diamentrul ochiurilor nou creat care se deschid obligatoriu, corelat cu anii de fructificatie, poate varia intre 0.5 pana la 1.5 inaltimi de arbore. Cu ocazia revenirilor urmatoare, semintisurile instalate in ochiurile respective sunt pus ein lumina, prin una sau mai multe taieri. Pe masura ce ochiurile se largesc treptat marginile lor se aproprie, atingandu-se unele de altele, dupa care se executa asa numitele taieri de racordare, prin care se inlatura restul arboretului batran. Cu ocazia fiecarei interventii in cuprinsul arboretului se aplica intreaga gama a taierilor de regenerare, de la taierea de insamantare pana la inlaturarea completa a vechiului arboret din portiunile regenerate. 187.9 ha In arboretele de molid se vor executa taieri rase in parchete mici de 4.8 ha. 33.5ha

La elaborarea proiectului de amenajare UP I Ciofrângeni, urmează să se stabilească care este structura cea mai bună spre care trebuie condus un arboret astfel încât eficacitatea, în raport cu funcţia atribuită, să fie cât mai ridicată. Structura care urmează să fie realizată constituie un ţel de gospodărire. Realizarea acestui ţel implică aplicarea în decursul existenţei unui arboret a aunui ansamblu de măsuri silviculturale – denumit tratament. În proiect, în locul structurii (al obiectivului urmărit) se precizează tratamentul (mijlocul de realizare a acestuia). Tratamentul, în sens amenajistic, va trebui să precizeze modalitatea de regenerare, sistemul de rărituri şi lucrări culturale (inlusiv tăierile de regenerare).

6.2.3. Exploatabilitatea

Se ştie că o condiţie esenţială pentru menţinerea productivităţii unei păduri la nivelul cel mai ridicat o reprezintă recoltarea arborilor sau a arboretelor în momentul când au ajuns la exploatabilitate.

Arboretele incluse în subunitatea de gospodărire de tip „A” – sunt arborete tratate în codru regulat, astfel că exploatabilitatea fiecărui arboret se exprimă prin vârsta exploatabilităţii. În cadrul proiectului, vârsta exploatabilităţii se stabileşte pentru fiecare arboret (din SUP „A”) în funcţie de specia preponderentă. Specie preponderentă este specie principală din compoziţia actuală a arboretului care corespunde cel mai bine din punctul de vedere al realizării obiectivelor de gospodărire urmărite şi îndeplineşte condiţiile limită prezentate în tabelul urmator:

Condiţii limită de stabilire a speciei preponderente

CompoziţiaVârsta arboretului (ani)

1 – 40 41 – 60 peste 60Specia principală este preponderentă când participă în

proporţie de minimum ...

- două specii 20 30 40- trei specii 15 25 30

În raport cu „specia preponderentă” stabilită anterior se extrage din Tabelul 4.2.

Tabelul 4.2

Vârstele exploatabilităţii tehnice pentru arboretele gospodărite în codru regulat cu funcţie (prioritară) de producţie

Specia

Clasa de producţieI II III IV V

Sortimentul – ţel principal (lemn pentru ...)cherestea cherestea cherestea cherestea şi

alte sortimente- celuloză- construcţii ş.a.

Molid* 120 110 100 100 100Brad 120 120 110 100 100Pin silvestru 80 80 70 60 50Pin negru 70 70 60 60 50Larice 90 90 80 70 70Fag 120 120 120 110 100Mesteacăn 50 50 40 40 40Gorun din sămânţă 140 130 120 120 120Gorun din lăstar** 120 110 110 100 100Stejar din sămânţă 130 130 120 110 110Stejar din lăstar** 110 100 100 90 80Cer din sămânţă 100 90 90 90 80Cer din lăstar** 90 80 80 80 70Gârniţă din sămânţă 120 120 110 100 100Gârniţă din lăstar** 110 110 100 90 80Stejar brumăriu 80 80 80 70 60Stejar pufos 80 80 70 60 60Tei 80 80 70 60 50Carpen 60 60 50 40 40Salcâm 35 30 25 25 20Plop alb şi negru 35 35 30 25 25Anini 70 70 70 60 60Plopi selecţionaţi 25 20 20 18 18Salcie din plantaţie (sămânţă)

30 25 25 20 20

Salcie din sulinari 30 25 20 20 15

* - Pentru arboretele de molid din afara arealului natural de vegetaţie se vor adopta vârste de tăiere de 70 – 80 ani.

** - Se referă la arboretele pentru care proporţia elementelor din lăstar depăşeşte 80%. Pentru arboretele de gorun şi stejar pedunculat din lăstar viguroase şi de calitate corespunzătoare, vârsta de tăiere se va majora cu 10 – 20 ani. Arboretele degradate se vor exploata la vârste mai mici potrivit urgenţei de refacere.

Notă: Pentru arboretele de răşinoase destinate să producă sortimente de lemn de rezonanţă şi claviatură şi pentru cele de foioase destinate să producă lemn pentru furnire, vârstele

exploatabilităţii tehnice vor fi 150 – 180 ani la molid şi brad, 160 – 180 ani pentru gorun şi stejar, 140 – 150 ani pentru fag, 120 ani la arboretele afectate de inimă roşie, 120 – 140 ani pentru gârniţă, 100 – 120 ani pentru tei, 80 ani pentru anini, 25 – 35 ani pentru plopi selecţionaşi şi salcie din plantaţie sau sămânţă.

Elementele de intrare în tabel sunt: specia preponderentă şi clasa de producţie. Pentru arboretele care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie (tipul funcţional III şi IV) se recomandă majorarea vârstelor exploatabilităţii cu valori de până la 10 ani.

6.2.4. Ciclul

Structura pe clase de vârstă a unei păduri de codru este condiţionată de ciclu.Stabilirea ciclului se bazează pe media ponderată a vârstelor exploatabilităţii arboretelor

incluse într-o unitate de gospodărire.

Ciclul stabilit pentru S.U.P.”A” – codru regulat sortimente obişnuite este de 110 ani.

A. Stabilirea mediei vârstelor exploatabilităţii arboretelor

Calculul vârstelor medii pe specii şi apoi pe întreaga unitate de gospodărire se desfăşoară tabelar (Tabelul 4.3).

Tabelul 4.3

Calculul mediilor vârstelor exploatabilităţii pe specii şi pe unitate de gospodărire

uaSupr.

ua CompoziţiaRepartiţia suprafeţelor pe grupe de specii* TE

vârstaSuprafaţa grupei de specii multiplicată cu TE

-ha- MO1

FA2

BR3

LA4

SR5

DM6

DT7

expl. (ani)

SP1xTE

SP2xTE

.. .. .. .. SP7xTE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 183C 1.3 10MO 1.3 100 1305C 12 10MO 12 100 12005E 1.6 9FA 1MO 0.16 1.44 120 19.2 172.86A 15.5 8FA 1BR 1MO 1.55 12.4 1.55 120 186 1488 1866C 1.2 8FA 2BR 0.84 0.36 120 100.8 43.26E 1.3 5FA 4BR 1DT 0.65 0.52 0.13 120 78 62.4 15.67A 27.3 9FA 1BR 24.6 0.27 120 2952 32.47B 3 10MO 3 100 3008D 3.1 9FA 1MO 0.3 2.8 120 36 33611A 38 5FA 3MO 1DM 1LA 11.4 19 3.8 3.8 110 1254 2090 418 41811B 6.1 8MO 2FA 4.9 1.22 100 490 12211C 13.8 8FA 2BR 11 2.76 120 1320 331.212B 18.7 7MO 2FA 1SAC 13 3.74 1.9 100 1300 374 19013B 21.3 10MO 21.3 100 213016B 7 10MO 7 100 70017B 1.2 10MO 1.2 100 12018B 7.1 10MO 7.1 100 71019A 25.2 6FA 4MO 10 15.2 110 1100 167222B 25.6 9MO 1DT 23 2.56 100 2300 25623B 39 10MO 39 100 390024A 9.9 9MO 1FA 8.9 1 100 890 10025D 1.3 5MO 4SR 1PLT 0.66 0.5 0.13 100 66 50 1327A 4.4 10MO 4.4 100 44027D 0.6 10MO 0.6 100 6028A 2 9MO 1DM 1.8 0.2 100 18 2028C 1.3 10MO 1.3 100 13028F 0.9 10MO 0.9 100 9029A 5.2 10MO 5.2 100 52042B 1.5 8FA 2MO 0.3 1.2 110 33 13248A 2.2 10MO 2.2 100 220

51B 1.7 10MO 1.7 100 17052B 0.9 10MO 0.9 100 9056A 3.8 8MO 2FA 3 0.8 100 300 8056C 7.9 10MO 7.9 100 79056D 17.9 9MO 1FA 16.1 1.8 100 1610 18061A 17.3 8MO 2FA 13.9 3.5 100 1390 35061B 7.3 10MO 7.3 100 73061C 2.5 7MO 3BR 1.75 0.75 100 175 7561D 10.9 10MO 10.9 100 109061E 0.4 10MO 0.4 100 4061F 3.1 10MO 3.1 100 31061G 1 9MO 1FA 0.9 0.1 100 90 1062B 1.1 10MO 1.1 100 11062C 2.6 10MO 2.6 100 26063C 2.5 10MO 2.5 100 25064B 19.4 2FA 4BR 4MO 7.76 3.9 7.76 100 776 390 77666G 7.3 10MO 7.3 100 73066H 2.7 10MO 2.7 100 27067B 1.1 10MO 1.1 100 11078G 1.1 10MO 1.1 100 11081A 16.5 6FA 2MO 2BR 3.3 10 3.3 120 396 1200 39682A 9.4 6FA 2MO 2BR 1.9 5.67 1.9 120 228 680 22883A 10.1 6FA 2MO 2BR 2 6 2 120 240 720 24083C 3 10MO 3 100 30085A 1.6 9FA 1MO 0.16 1.44 100 16 14485E 3.3 8FA 2MO 0.66 2.64 120 66 26487B 12.2 10MO 12.2 100 12288B 26.2 10MO 26.2 100 262089B 25.3 5FA 5MO 12.6 12.6 100 1260 126089C 23.2 10MO 23.2 100 2320

116A 47.7 5FA 5BR 23.85 23.85 110 2623.5 2623.5116B 3.8 9FA 1MO 0.38 3.42 120 45.6 410.4116C 2.2 6FA 4BR 1.32 0.88 120 158.4 105.6Total„A”

595.6 387.25 171.69 21.17 3.8 0.5 6.03 2.69 38138.7 19430.1 2295.2

418 50 641 271.6

* - grupele de specii sunt cele stabilite la structura fondului de producţie pe clase de vârstă.

Plecând de la valoarea medie a vârstei exploatabilităţii tuturor atboretelor (TEA) din SUP „A” şi avându-se în vedere şi alte aspecte de ordin silvicultural, economic sau organizatoric, se stabileşte valoarea ciclului (prin rotunjirea în plus a valorii mediei). Din considerente de ordin practic, ciclul trebuie să aibă o valoare multiplu de 10 ani.Calculul vârstelor medii ale exploatabilitatii pe grupe de specii

TESP1=∑ col . 12

∑ col . 4, . .. . ,TESP7=

∑ col . 12

∑ col . 10

S-a calculat vârsta medie a exploatabilităţii arboretelor incluse în SUP „A”:

TEA=∑ col . 12+∑ col . 13+.. .+∑ col . 18

∑ col . 2

TE MO 98

TE FA 113

TE BR 108

TE LA 110

TE SC 100

TE DM 106

TE DT 101

TE MO

38138.7

TE FA

19430.1

TE BR 2295.2

TE LA 418

TE SC 50

TE DM 641

TE DT 271.6

TOTAL61244.6

Supraf. 595.6

TEA 102 CICLU 110ani

PARTEA III – CONDUCEREA STRUCTURALĂ A FONDULUI DE

PRODUCŢIE

CAP. 7. REGLEMETAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

7.1. Sensul şi scopul reglemetării

Pentru arboretele care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie şi sunt luate în considerare la reglementarea procesului de producţie, se recomandă ca stabilirea de vârste de exploatabilitate să se facă prin majorarea valorilor prezentate tabelar cu până la 10 ani (3 – 5 ani la plop, salcie şi salcâm), în funcţie de starea arboretelor şi intensitatea funcţiei de protecţie atribuită. Diametrul limită, în cazul arboretelor tratate în codru grădinărit, reprezintă limita superioară a distribuţiei arborilor pe categorii de diametre. Acesta se stabileşte, pe bază de măsurători şi prin comparaţii periodice în concordanţă cu prevederile metodei controlului aplicată în amenajarea pădurilor tratate în codru grădinărit

7.2. Stabilirea posibilităţii de produse principale în subunitatea ,,A”

Definită drept „volumul de material lemnos ce urmează a fi recoltat dintr-o unitate de gospodărire în scopul realizării sau menţinerii unui fond de producţie normal”, posibilitatea reprezintă atât producţia pădurii, cât şi mijlocul de conducere a acesteia spre structura normală. La determinarea posibilităţii, se are în vedere că ea constituie o parte din fondul de producţie ce urmează să fie recoltată permanent în ideea apropierii ca structură şi mărime de starea normală.

Stabilirea posibilităţii se face pe baza informaţiilor referitoare la mărimea şi structura fondului de producţie real, aplicându-se procedee specifice. Din procedeele prevăzute în normele tehnice de amenajare, în cadrul proiectului posibilitatea se va stabili luîndu-se în considerare procedeul creşterii indicatoare şi procedeul claselor de vârstă.

7.2.1. Stabilirea posibilităţii prin intermediul creşterii indicatoare

Indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare are la bază metoda creşterii indicatoare (Carcea, 1969). Având în vedere volumul foarte mare de prelucrări necesare pentru stabilirea posibilităţii prin intermediul relaţiilor de calcul prevăzute în normele tehnice în vigoare, în proiect se vor utiliza relaţiile de calcul propuse de F. Carcea în anul 1969. Indicatorul de posibilitate se obţine prin parcurgerea paşilor prevăzuţi în algoritmul de mai jos.

Algoritm de calcul al posibilităţii prin intermediul CI:

1) Se fixează ciclul şi numărul claselor de vârstă corespunzătoare acestuia; CICLUL = 110 ani , sup total 595.6 ha, 5clase 108.35 ha si 1 clasa 54

2) Se determină CI:

SPECIA

Clasa de producţie TOTALI II III IV V

Sred

CIm3/ha

Cim3

Sred

CIm3/ha

Cim3

Sred

CIm3/ha

Cim3

Sred

CIm3/ha

Cim3

Sred

CIm3/ha

Cim3

Sred

Ci

MO

1.24 7.8 9.6 216.09

6.3 1361.3

41.6 4.7 195.5 258.931566.4

FA 76.04 4.5 342.1 28.22 3.4 95.9 1.04 2.5 3.5

105.3441.5

BR 1.6 7.4 11.8 21.57 6.1 131.5 23.17 143.3

LA 3.4 5.9 20 3.4 20

SR 0.35 3.9 1.3 0.35 1.3

DM 5 4.5 22.5 0.14 3.5 0.49 5.14 22.99

DT 1.8 3 5.4 0.1 2.6 0.26 1.9 5.66

∑ 2.84 15.2 21.4 324.25

34.2 1884.1

70.01 14.2 292.15 1.04 2.5 3.5

398.19 2201.15

Speciile şi suprafeţele reduse pe clase de producţie aferente, luate în considerare, sunt cele stabilite în evidenţa mărimii şi structurii fondului de producţie real. Creşterea indicatoare este considerată în mod practic ca fiind egală cu creşterea medie a producţiei principale la o vârstă a arboretului egală cu mărimea ciclului adoptat. Această creştere se obţine din tabelele de producţie, utilizând ca elemente de intrare specia, clasa de producţie şi vârsta (egală cu mărimea ciclului);

3) Se determină:s – suprafaţa normală redusă a unei clase de vârstă; se obţine prin împărţirea

suprafeţei reduse a întregului fond de producţie la numărul de clase de vârstă stabilit la 10 (Sred.tot / nr. clase de vârstă); s=72.3

s1 – suprafaţa redusă a arboretelor exploatabile în primii 20 de ani (TA + 20 > TE);s2 – suprafaţa redusă a arboretelor exploatabile în primii 40 de ani (TA + 40 > TE);

Determinarea suprafeţei reduse a arboretelor exploatabile în primii 20 ani şi respectiv 40 ani

ua Suprafaţa Consistenţa TA TE Sred

- ha -a) arborete exploatabile în primii 20 ani

6A 15.5 0.8 120 120 12.48D 3.1 0.7 120 120 2.1711B 6.1 0.8 110 100 4.9216B 7 0.8 110 100 5.617B 1.2 0.8 110 100 0.9618B 7.1 0.8 110 100 5.785A 1.6 0.5 120 100 0.85E 1.6 0.8 170 120 1.286C 1.2 0.8 170 120 0.976E 1.3 0.7 130 120 0.917A 27.3 0.4 160 120 9.94

11C 13.8 0.6 160 120 8.2519A 25.2 0.3 140 110 12.142B 1.5 0.6 150 110 0.7456A 3.8 0.4 140 100 1.5261G 1 0.4 130 100 0.4

64B 19.4 0.4 160 100 7.7581A 16.5 0.4 160 120 6.6482A 9.4 0.6 160 120 5.6883A 10.1 0.5 160 120 5

116A 47.7 0.5 160 110 24Total 1 221.4 117.7

b) arborete exploatabile în primii 40 aniArboretele exploatabile in primii 20 ani

Total 1 221.4 117.7+

13B 21.3 0.8 80 100 17.0423B 39 0.8 80 100 31.227D 0.6 0.7 80 100 0.4248A 2.2 0.7 80 100 1.545C 12 0.8 90 100 9.67B 3 0.8 90 100 2.4

Total 2 299.5 179.9

4) Se stabileşte dacă unitatea de gospodărire (UG) este deficitară sau excedentară în arborete exploatabile:

▪ s1 > s şi s2 > 2s UG este excedentară;▪ restul situaţiilor UG este deficitară;

5) Calculul posibilităţii pentru UG deficitare în arborete exploatabile:

▪ se calculează

q=s1

s; r=

s2

2s ▪ dacă r ≥ 1 m = min (1, q);▪ dacă r < 1 m = min (r, q).

P = mCI

6) Calculul posibilităţii pentru UG excedentare în arborete exploatabile:

▪ se calculează

Q=¿ { s1

sdacă s2−s1≥s ¿ ¿¿¿ ¿¿

▪ se determină „m” în funcţie de Q şi de mărimea ciclului (Tabel).

Q = 1.48 pe ramura a 2a indeplinindu-se conditia s2-s1<s

QValorile factorului „m” pentru

ciclul de ... ani90 100 110 120 130

4,003,503,002,502,001,501,00

1,731,611,491,361,241,121,00

1,531,451,351,271,181,091,00

1,391,321,261,201,131,071,00

1,311,261,211,161,101,051,00

1,251,211,171,121,081,041,00

P = mCI

P= 1.0672*2201.15 => P =2349

Determinarea indicatorului de posibilitate prin intermediul claselor de vârstă are la bază metoda claselor de vârstă.

Fundamentul teoretic al acestei metode are în vedere faptul că, sub aspectul structurii pe clase de vârstă, un fond de producţie poate fi condus spre starea normală dacă se recoltează şi regenerează periodic şi succesiv suprafeţe de pădure egale cu suprafaţa unei clase de vârstă normale.

Stabilirea mărimii posibilităţii se face prin parcurgerea următoarelor faze:1) Analiza structurii fondului de producţie (SUP A) pe calse de vârstă în raport cu mărimea

ciclului:• se stabileşte mărimea ciclului – r (aceiaşi valoare cu cea adoptată la 6.2.4 (Îndrumări IV);• se stabileşte numărul de clase de vâsrtă de 20 de ani aferente ciclului:

n= r20

Dacă ciclul nu este divizibil cu 20, se obţine o clasă de vârstă care va avea o mărime de 10 ani (o subclasă);

• se stabileşte mărimea suprafeţei aferente unei clase de vârstă normale:

SN=S A

r⋅20

== 595.6/110 = 5.41*20 = 108.29

unde: SN reprezintă mărimea suprafeţelor arboretelor dintr-o clasă de vârstă normală;SA – suprafaţa fondului de producţie (SUP A);r – mărimea ciclului;

• se determină mărimea diferenţelor dintre suprafeţele incluse în clasele de vârstă ale fondului de producţie real şi normal:

- se stabileşte structura pe clase de vârstă a fondului de producţie real;- se stabileşte structura pe clase de vârstă a fondului de producţie normal;- se calculează diferenţeke, pe clase de vârstă, dintre Fr şi Fn.

Calculele se efectuează, tabelar, după macheta de mai jos:

b) dacă r = 110 ani (cicluri nedivizibile cu 20) tabelul este similar cu cel anterior, cu deosebirea că în ultima clasă de vârstă în locul valorii SN se înscrie SN · 0,5 (corespunzătoare unei subclase de vârstă normale – 10 ani). Diferenţele ∆ se înscriu cu semnele aferente ( + sau -).

În funcţie de distribuţia pe clase de vârstă a diferenţelor (∆), se stabileşte dacă fondul de producţie real este semnificativ diferit de cel normal şi se indică măsurile de urmat pentru conducere spre starea normală (ce transferuri de suprafeţe sunt necesare).

Indicator Suprafaţa în CLASA DE VÂRSTĂ .... (ha) TOTAL1-20 ani 21-40

ani41-60 ani

61-80 ani

81-100 ani

101-120 ani

Fr 88.1 204 3.9 63.1 15 221.4 595.6Fn 108.29 108.29 108.29 108.29 108.29 54.14 595.6∆ = Fr-Fn -20.19 95.71 -104.39 -45.19 -93.29 167.26 0

Valorile S1, ...., S6 – sunt cele obţinute în „evidenţa mărimii şi structurii fondului de producţie pe clase de vârstă, specii şi clase de producţie - recapitulaţii” (punctul 4.3 – Îndrumări II).

Valoarea SN – este cea calculată mai sus;

2) Constituirea suprafeţelor periodice corespunzătoare ciclului:• stabilirea mărimii unei suprafeţe periodice: Mărimea sunei suprafeţe periodice (p) se

stbileşte în funcţie de mărimea perioadei de regenerare specifică tratamentelor tăierilor de regenerare a arboretelor incluse în fondul de producţie:

- perioade de 30 ani – se adoptă în toate cazurile în care arboretele din formaţiile forestiere pentru care se recomandă perioade de regenerare mai mari de 20 ani reprezintă cel puţin 25% (făgete, amestecuri de răşinoase cu fag, brădete şi amestecuri de brad cu molid);

- perioade de 20 ani se recomandă în situaţiile în care nu se adoptă perioade de 30 ani (gorunete, amestec de gorun cu fag, şleauri de deal, arborete de stejar pedunculat, de stejar brumăriu, de stejar pufos, de gârniţă, de cer, şleauri de câmpie şi de luncă);

• stabilirea numărului de suprafeţe periodice aferente ciclului adoptat (m):- pentru ciclurile divizibile cu mărimea perioadei adoptate (20 sau 30 ani),

numărul perioadelor (m) se stabileşte prin raportarea ciclului la mărimea

perioadei. Ex.: r = 120 ani m=120

20=6 ; m=120

30=4

- pentru ciclurile nedivizibile cu mărimea perioadei adoptate, numărul perioadelor (m) se stabileşte prin adoptarea unei mărimi diferite pentru ultima perioadă. Exemple: ciclu 110 ani mărime perioadă – 20 ani; se constituie 4 perioade de 20 ani şi o perioadă (ultima) de 30 ani; ciclu 110 ani mărime perioadă – 30 ani; se constituie 3 perioade de 30 ani şi o perioadă (ultima) de 20 ani;

3) Încadrarea arboretelor în perioadele constituite se realizează în 2 paşi:

a) – încadrarea provizorie a arboretelor în perioadele constituite anterior. Această operaţie se face în raport cu diferenţa dintre vârsta exploatabilităţii şi vârsta actuală a arboretului:

- pentru perioade cu mărime adoptato de 30 ani:TE – TA ≤ 30 suprafaţa arboretului se include în SP I;30 TE – TA ≤ 60 SP II;60 TE – TA ≤ 90 SP III;90 TE – TA ≤ 120 (110) SP IV;

- pentru perioade cu mărime adoptată de 20 ani:TE – TA ≤ 20 suprafaţa arboretului se include în SP I;20 TE – TA ≤ 40 SP II;40 TE – TA ≤ 60 SP III;60 TE – TA ≤ 80 SP IV;80 TE – TA ≤ 100 (110) SP V;100 TE – TA ≤ 120 SP VI;

b) definitivarea încadrării arboretelor în perioadele constituite. În acest scop se execută următoarele operaţii:

- stabilirea mărimii suprafeţei periodice normale (SPN ) :

SPN=

S A

r⋅p

sau SP

N '

=SA

r¿ p'

(pentru ultima perioadă în cazul ciclurilor nedivizibile cu mărimea perioadei adoptate; p’ – mărimea în ani a ultimei perioade în cazul ciclurilor nedivizibile cu mărimea perioadei). unde: p reprezintă mărimea în ani a perioadei adoptate;

595.6/110 * 30 = 162.4 ha si 595.6/110 * 20 = 108.29 ha

- pentru control se verifică relaţia:

m⋅SPN=S A sau (m−1 ) SP

N+S PN '

=S A cicluri nedivizibile.

(4-1)*162.4+108.29=595.6 ha

- stabilirea mărimii suprafeţelor periodice reale provizorii (SPi

RP) : se obţine prin însumarea suprafeţei arboretelor încadrate provizoriu în perioadele constituite;

- stabilirea, pentru fiecare perioadă, a diferenţei dintre suprafaţa periodică provizorie şi

suprafaţa periodică normală (SPi

RP−SPN ) ;

- transferurile, în vederea echilibrării suprafeţelor periodice, a unor arborete dintr-o perioadă în alta.

Transferurile se realizează, în baza unei analize, luându-se în considerare criterii diferenţiate, legate de consistenţă, clasă de producţie, structură, stare de vegetaţie (vitalitate).

Se disting două tipuri de transfer:A – transfer „de la stânga la dreapta”, în care se „mută” suprafeţe (unităţi amenajistice)

dintr-o suprafaţă periodică cu număr de ordine mic într-o suprafaţă periodică cu număr de ordine mai mare cu o unitate decât precedenta. În fapt acest tip de transfer echivalează cu o întârziere a recoltării arboretului în raport cu vârsta exploatabilităţii acestuia.

Având în vedere criteriile enunţate, se vor transfera în suprafaţa periodică arborete cu consistenţă plină, clase de producţie superioare, cu structuri pluriene şi relativ pluriene şi cu o stare

de vegetaţie caracterizată printr-o vitalitate foarte viguroasă, viguroasă sau normală. Transferul va lua în considerare, cu precădere, arborete care devin exploatabile în cel de-al 3-lea deceniu al perioadei din care se „mută”. Se asigură, în acest mod, că prin transferul efectuat întârzierea în recoltare nu produce deprecieri calitative şi cantitative ale arboretului „mutat”.

B – transfer „de la dreapta la stânga” în care se „mută” suprafeţe (arborete) dintr-o suprafaţă periodică cu număr de ordin mare într-o suprafaţă periodică cu număr de ordin mai mic cu o unitate decât precedenta. Acest tip de transfer echivalează cu o anticipare a recoltării arboretului în raport cu vârsta exploatabilităţii.

Luându-se în considerare criteriile enunţate, în acest caz se vor transfera arborete cu consistenţă scăzută, clase de producţie inferioare, cu structuri echiene şi relativ echiene şi cu stare de vegetaţie precară (vitalitate slabă sau foarte slabă). Cu precădere, se vor transfera arborete care devin exploatabile în primul deceniu al perioadei din care se „mută”, asigurând o minimizare a sacrificiilor de exploatabilitate. În acest mod, prin transferul efectuat, se asigură o recoltare anticipată a arboretelor cu caracteristici calitative şi cantitative inferioare.

Cuantumurile transferurilor au în vedere o echilibrare a suprafeţelor încadrate în perioadele constituite. În mod practic – repartizarea provizorie şi definitivă a arboretelor pe perioadele constituite se realizează prin intermediul unui tabel cu următoarea structură (pentru ciclu de 120 ani şi mărime perioadă de 30 ani):

Cl

as

a

de

va

rst

a

U A Su

pra

-

fat

a

Caracteristici arboret Suprafata periodica ( ha)

T

A

T

E

C

o

n

s

i

s.

C

L

P

S

T

R

U

C

T

.

V

I

T

A

L

I

T

TE

-

TA

SP I SP II SP III SP IV

I

N

I

T

I

A

L

Tran

←

Sfer

→

I

N

I

T

I

A

L

Tra

n

←

sfer

→

I

N

I

T

I

A

L

Tran←

sfer

→

I

N

I

T

I

A

L

I 11A 38 20 110 0.9 4 E N 90 38

12B 18.

7

20 100 0.8 3 E N 80 18.7 18.7

25D 1.3 20 100 0,7 3 R

E

N 80 1.3

28F 0.9 10 100 0.3 4 E N 90 0.9 0.9

61C 2.5 10 100 0.9 3 E N 90 2.5 2.5

61E 0.4 10 100 0.7 3 R

P

N 90 0.4

61F 3.1 15 100 0.6 3 E N 85 3.1 3.1

63C 2.5 15 100 0,7 3 R

P

N 85 2.5

66G 7.3 20 100 0.7 3 E N 80 7.3

78G 1.1 20 100 0.7 3 E N 80 1.1 1.1

83C 3 5 100 0.6 4 R

P

N 95 3 3

85E 3.3 20 120 0.7 3 E N 100 3.3 3.3

116B 3.8 15 120 0.6 3 E N 105 3.8 3.8

116C 2.2 10 120 0.3 3 E N 110 2.2 2.2

Total prov.

Total def.

II 3C 1.3 25 100 0.7 3 RP N 75 1.3

22B 25.6 30 100 0.7 3 E N 70 25.6

24A 9.9 30 100 0.7 3 E N 70 9.9 9.9

27A 4.4 35 100 0.7 3 E N 65 4.4 4.4

29A 5.2 25 100 0.8 3 RP N 75 5.2 5.2

56C 7.9 25 100 0.7 3 E N 75 7.9

28A 2 30 100 0.7 4 E N 70 2 2

56D 17.9 30 100 0.7 3 E N 70 17.9 17.9

61A 17.3 25 100 0,8 3 E N 75 17.3 17.3

61B 7.3 40 100 0,7 4 E N 60 7.3

61D 10.9 25 100 0.7 3 E N 75 10.9 10.9

62B 1.1 25 100 0.7 3 E N 75 1.1 1.1

62C 2.6 40 100 0.8 3 E N 60 2.6 2.6

66H 2.7 25 100 0.3 3 E N 75 2.7 2.7

67B 1.1 40 100 0.7 3 E N 60 1.1

87B 12.2 35 100 0.7 4 E N 65 12.2

88B 26.2 40 100 0.7 4 E N 60 26.2 26.2

89B 25.3 25 100 0.8 3 RP N 75 25.3 25.3

89C 23.2 40 100 0.7 3 E N 60 23.2 23.2

Total prov.

Total def.

III 28C 1.3 45 100 0.8 3 RP N 55 1.3 1.3

51B 1.7 45 100 0.6 4 RP N 55 1.7 1.7

52B 0.9 45 100 0.4 4 E N 55 0.9 0.9

Total prov.

Total def.

IV 13B 21.3 80 100 0.8 3 RP N 20 21.3 21.3

23B 39 80 100 0.8 3 RP N 20 39 39

27D 0.6 80 100 0.7 3 E N 20 0.6 0.6

48A 2.2 80 100 0.7 4 RP N 20 2.2

Total prov.

Total def.

V 5C 12 90 100 0.8 3 RP N 10 12 12

7B 3 90 100 0.8 3 RP N 10 3 3

Total prov.

Total def.

VI 6A 15.5 120 120 0.8 3 RP N 0 15.5 15.5

8D 3.1 120 120 0.7 3 RP N 0 3.1

11B 6.1 110 100 0.8 3 RP N -10 6.1 6.1

16B 7 110 100 0.8 3 RP S -10 7 7

17B 1.2 110 100 0.8 3 RP N -10 1.2 1.2

18B 7.1 110 100 0.8 3 RP N -10 7.1 7.1

85A 1.6 120 100 0.5 5 P N -20 1.6

6E 1.3 130 120 0.7 3 RP N -10 1.3 1.3

19A 25.2 140 110 0.3 4 P N -30 25.2

56A 3.8 140 100 0.4 3 RP N -40 3.8

61G 1.0 130 100 0.4 3 E N -30 1

7A 27.3 160 120 0.4 3 RP N -40 27.3

11C 13.8 160 120 0.6 3 RP N -40 13.8 13.8

42B 1.5 150 110 0.6 4 RP N -40 1.5

64B 19.4 160 100 0.4 3 RP N -60 19.4

81A 16.5 160 120 0.4 3 P N -40 16.5

82A 9.4 160 120 0.6 3 P N -40 9.4 9.4

83A 10.1 160 120 0.5 3 P N -40 10.1

116

A

47.7 160 110 0.5 3 P N -50 47.7

5E 1.6 170 120 0.8 3 RP N -50 1.6 1.6

6C 1.2 170 120 0.8 3 RP N -50 1.2 1.2

Total prov.

Total dev

SP NORMAL 162.4 162.4 162.4 108.

2

DIFERENTE PROVIZORII 137.1 -98.1 57.1 -96

TOTAL DEFINITIV 162 2.6 140.

1

162.7 14.2 53.3 162.1 12.3 108.

8

108.

8

DIFERENTE DEFINITIVE -0.4 0.3 0,3 0.51

NOTĂ: Pentru alte valori ale ciclului şi ale mărimii periodice, tabelul se adaptează corespunzător.Simbolurile utilizate au următoarea semnificaţie:UA – cod unitate amenajistică;TA – vârsta arboretului;TE – vârsta exploatabilităţii;Consis. – consistenţa arboretului;CLP – clasa de producţie a arboretului;D1, D1,.., D4 – mărimea definitivă a suprafeţei periodice I, II, III şi respectiv IV, stabilită la

nivel de clasă de producţie şi total fond de producţie. Se obţine prin intermediul relaţiilor (aplicate la nivelul fiecărei clase de vârstă şi la întreg fondul de producţie:

D1 = ∑1 + ∑col.12 - ∑col.13

D2 = ∑2 + ∑col.13 - ∑col.12 + ∑col.15 - ∑col.16

D3 = ∑3 + ∑col.16 - ∑col.15 + ∑col.18 - ∑col.19

D4 = ∑4 + ∑col.19 - ∑col.18

SPN

– mărimea suprafeţei periodice normale;

Δ1P

, Δ2P

,..., Δ

4P

- diferenţele dintre mărimea suprafeţei periodice normale (SP

N ) şi mărimea suprafeţei periodice provizorie I, II, III şi respectiv IV, stabilită la nivel de fond de producţie;

= ∑1 - SP

N, ...,

Δ4P

= ∑4 - SP

N;

Δ1D

, ..., Δ

4D

- diferenţele dintre mărimea suprafeţei periodice normale ( ) şi mărimea suprafeţei periodice definitive I, II, III şi respectiv IV, stabilită la nivel de fond de producţie:

= D1 - ,.., = D4 -

P

1

NSP

D

1

N

PS D

4

N

PS

4) Analiza arboretelor încadrate definitiv în suprafaţa periodică I („în rând”)Mărimea posibilităţii, prin intermediul acestei metode, va fi stabilită luându-se în

considerare caracteristicile arboretelor incluse în suprafaţa periodică I.Se va executa o analiză a fiecărui arboret inclus în suprafaţa periodică I, stabilindu-se

volumul ce urmează a se recolta în perioada I, în funcţie de mărimea perioadei de regenerare rămasă (PRM), de numărul de intervenţii aferent PRM-ului şi de vârsta exploatabilităţii.

Analiza întreprinsă şi rezultatele obţinute se înscriu într-un tabel cu următoarea structură:

Cls.vârstă

UA

Supra-faţa

ha

Cons.

Volumactual

VA

CreşterecurentăAnuală

CCA

PRM

NIN

TE Nr.Volumactual

+„n”

creşteri

-TA

creşteriCurente

NRCV1 V2 V3 V4

III51B 1.7 0.6 240 10.37 10 1 55 25 499.25 499.25

52B 0.9 0.4 95 3.87 10 1 55 25 191.75 191.75

Total 691

IV 48A 2.2 0.7 506 13.64 10 1 20 15 710.6 710.6

Total 710.6

V 85A 1.6 0.5 166 1.6 20 2 -20 5 174 174

Total 174

VI

19A 25.2 0.3 3881 5.04 10 1 -30 5 3906.2 3906.2

7A 27.3 0.4 6334 40.95 20 2 -40 5 6538.75 6538.75

42B 1.5 0.6 458 2.85 20 2 -40 5 472.25 472.25

64B 19.4 0.4 4966 32.98 20 2 -60 5 5130.9 5130.9

81A 16.5 0.4 3087 28.05 20 2 -40 5 3227.25 3227.25

83A 10.1 0.5 2131 23.23 20 2 -40 5 2247.15 2247.15

116A 47.7 0.5 12640 157.41 20 2 -50 5 13427.05 13427.05

Total 34949.55

total 154.1 36525.15 36525.15

Volumul actual şi creşterea curentă anuală se obţin din descrierea parcelară.PRM – perioada de regenerare rămasă şi NIN – numărul de intervenţii, se stabilesc în

funcţie de consistenţa şi caracteristicile tratamentului ce se va aplica arboretului:- tăieri rase, tăieri în crâng PRM = 10; NIN = 1;- tăieri progresive, consistenţa 0,8 – 1,0 PRM = 30; NIN = 3;

0,4 – 0,7 PRM = 20; NIN = 2; 0,1 – 0,3 PRM = 10; NIN = 1.

Numărul de creşteri curente ce se adaugă la volumul actual se stabileşte în funcţie de mărimea diferenţei TE – TA:

TE – TA ≤ 10 NTC = 510 TE – TA ≤ 20 NTC = 1520 TE – TA ≤ 30 NTC = 25

Volumul actual + creşteri curente (V + C) se stabileşte prin relaţia:V + C = VA + NRC · CCA

Încadrarea volumului (V + C) în una din cele patru coloane se face după următorul algoritm:

PRM = 10 V1 TE – TA ≤ 10 PRM = 20 V1

PRM = 30 V1

PRM = 10 V1 10 TE – TA ≤ 20 PRM = 20 V1

PRM = 30 V4

PRM = 10 V1 20 TE – TA ≤ 30 PRM = 20 V3

PRM = 30 V2

5) Stabilirea mărimii posibilităţii de produse principale

Rezultatele obţinute în paşii 1 – 4 se sintetizează într-un tabel cu următoarea structură:

Clasa Supra- Suprafaţa periodică ....de faţa I II III IV

vârstă S V + C (m3) S S Sha ha V1 V2 V3 V4 ha ha ha

I 88.1 0 4 65.8 22.3II 204 0 18.6 75.8 61.2III 3.9 0 691 0 23.2 25.3IV 63.1 2.6 710.6 23.9 1.3 0V 15 0 174 39.6 0 0VI 221.4 159.4 34949 79.2 0 0

Total 595.6 162 36525 ∑V2 ∑V3 ∑V4 162.7 162.1 108.8SUPRAFAŢA NORMALĂ

162.4 - - - - 162.4 162.4 108.29

DIFERENŢE +/- 0.4 - - - 0.3 0.3 0.51

Indicatorul de posibilitate (PCV), bazat pe metoda claselor de vârstă, se calculează prin intermediul relaţiei:

PCV = 130 (∑V 1+

∑ V 2

3+∑V 3

2+

2∑ V 4

3 )= 1217.5

Se verifică dacă volumul arboretelor exploatabile în primul deceniu al perioadei I este mai mare decât 10 · PCV, situaţie în care valoarea PCV nu se modifică. În caz contrar, se adoptă drept in dicator PCV raportul dintre acest volum şi numărul de ani din deceniu.

7.2.3 Adoptarea posibilităţii

Mărimea posibilităţii ce urmează a fi luată în considerare în perioada de aplicare a amenajamentului rezultă în urma analizei indicatorilor calculaţi la 7.2.1 şi 7.2.2.

Informaţiile obţinute se vor prezenta sintetic într-un tabel cu următoarea structură:

Procedeul decalcul

Posibilitatea propusă

Posibilitatea adoptată

P1 – Procedeul creşterii indicatoare

2349m3

1220m3

P2 – Procedeul claselor de vârstă

1217.5m3

În raport cu structura fondului de producţie real se adoptă unul din cei doi indicatori:• dacă fondul de producţie este deficitar în arborete exploatabile, se adoptă ca posibilitate

indicatorul obţinut prin creşterea indicatoare;• dacă fondul de producţie este excedentar în arborete exploatabile, se adoptă ca posibilitate

indicatorul rezultat prin metoda claselor de vârstă.Se va preciza care este mărimea posibilităţii de produse principale adoptată (valoare

rotunjită la zeci m3).

7.3 Planul decenal de recoltare a produselor principale din subunitatea „A”

Posibilitatea indică mărimea volumului de lemn ce se va recolta anual, pe perioada de aplicare a amenajamentului, în scopul conducerii fondului de producţie real spre caracteristicile fondului de producţie normal. Planul decenal de recoltare stabileşte de unde se recoltează posibilitatea (prin nominalizarea ua-urilor din care se va recolta volumul de lemn) şi în ce manieră (ce tratament se va aplica fiecărui arboret inclus în plan).

Algoritmul de elaborare a planului decenal de recoltare a produselor principale necesită parcurgerea următorilor paşi:

1) stabilirea arboretelor exploatabile în perioada de aplicare a amenajamentului (10 ani):Se includ în această categorie arboretele care îndeplinesc condiţia (TA + 10) TE, unde TA

reprezintă vârsta actuală a arboretului, iar TE – vârsta exploatabilităţii;2) elaborarea evidenţei arboretelor exploatabile în deceniu din care urmează să se recolteze

posibilitatea decenală:Fiecare arboret care îndeplineşte condiţia de la 1se înscrie într-un tabel cu structura

prezentată mai jos:

Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale

ua SConsi

s-Vârsta (ani) Sem.

Volum

Tratamentul -

Volum

(ha)

tenţa arbor

e-telor

actuală

exploata-

bilităţii

% de acope-rire (m3)

Felul tăieriiP.R.M

.N.I.N

.N.I.D

.de

extrasURG

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 136A 15.5 0.8 120 120 20 7000 progresive 30 3 1 23338D 3.1 0.7 120 120 - 1194 progresive 20 2 1 59711B 6.1 0.8 110 100 10 3541 progresive 20 2 1 117016B 7 0.8 110 100 - 3923 progresive 30 3 1 130717B 1.2 0.8 110 100 - 672 rase 10 1 1 67218B 7.1 0.8 110 100 - 3628 rase 10 1 1 362885A 1.6 0.5 120 100 20 174 progresive 20 2 1 876E 1.3 0.7 130 120 - 522 progresive 20 2 1 261

19A 25.2 0.3 140 110 40 3906 rase 10 1 1 3906 156A 3.8 0.4 140 100 30 291 progresive 20 2 1 145 161G 1 0.4 130 100 30 265 progresive 20 2 1 132 17A 27.3 0.4 160 120 40 6386 progresive 20 2 1 3193 111C 13.8 0.6 160 120 30 3648 progresive 20 2 1 182442B 1.5 0.6 150 110 30 472 progresive 20 2 1 23664B 19.4 0.4 160 100 50 5130 progresive 20 2 1 2565 181A 16.5 0.4 160 120 30 3227 progresive 20 2 1 1613 182A 9.4 0.6 160 120 70 2500 progresive 20 2 1 175083A 10.1 0.5 160 120 30 2247 progresive 20 2 1 1123 1116A

47.7 0.5 160 110 50 13427 progresive 20 2 1 6713

5E 1.6 0.8 170 120 20 755 progresive 30 3 1 2516C 1.2 0.8 170 120 - 636 progresive 30 3 1 212

Felul tăierii – se va completa doar în situaţia în care s-a ales tratamentul tăierilor progresive:- tăiere de însămânţare – se prevede dacă arboretul are consistenţa 0,8 – 1,0 şi seminţişul

are valoarea % de acoperire mai mică de 30;- tăiere de punere în lumină – se prevede dacă arboretul are consistenţa 0,4 – 0,7 şi

seminţişul are valoarea % de acoperire mai mare de 30;- tăiere de racordare – se prevede dacă arboretul are consistenţa mai mică de 0,4.

PRM (col. 9) şi NIN (col. 10) – sunt cele stabilite în subcapitolul 7.2.2 (pentru arboretele din SP I).NID (numărul de intervenţii în primul deceniu) (col. 11) – se stabileşte în funcţie de valorile înscrise în coloanele 9 şi 10.

Astfel dacă:• PRM = 10 NID = NIN• PRM = 20 NID = 1/2NIN• PRM = 30 NID = 1Volumul de extras (col. 12) – se stabileşte în raport cu valorile înscrise în PRM, NIN şi NID,

astfel:dacă:• PRM = 10 Volum de extras = Volum (col. 8)

• PRM = 20 NID = 2 Volum de extras = Volum (col. 8) NID = 1 Volum de extras = 1/2Volum (col. 8)

• PRM = 30 NID = 2 Volum de extras = 2/3Volum (col. 8) NID = 1 Volum de extras = 1/3Volum (col. 8)

3) elaborarea planului de recoltare. Din unităţile amenajistice analizate la pasul 20 se aleg, în funcţie de urgenţa de regenerare, arboretele care se includ în planul decenal de recoltare a produselor principale.

Urgenţa de regenerare se stabileşte în raport cu exigenţele silviculturale şi economice, utilizând următoarele criterii:

• consistenţa arboretului;• depăşirea vârstei exploatabilităţii;• perioada de regenerare rămasă;• ponderea seminţişului instalat în arboret;• structura arboretului;• clasa de producţie a arboretului;• starea de vegetaţie.Includerea ua-urilor în planul de recoltare se face în ordinea urgenţelor stabilite, până când

suma volumelor prevăzute a se recolta este egală cu echivalentul posibilităţii decenale.Modelul planului decenal de recoltare a produselor principale este redat în Tabelul 2.

Tabelul 2

uaSupra-faţa

(ha)

Consis-tenţa

CLP

Compoziţia arboretului(% acoperire seminţiş)

Volum actual +5 creşteri(m3)

Lucrări propuse în deceniu

Volum de recoltat în deceniu(m3)

19A 25.2 0.3 4 - 3906 rase 3906

56A 3.8 0.4 3 10MO 291 progresive 145

61G 1 0.4 3 8MO 2FA 265 progresive 132

7A 27.3 0.4 3 6FA 4BR 6386 progresive 3193

64B 19.4 0.4 3 - 5130 progresive 2565

81A 16.5 0.4 3 - 3227 progresive 1613

83A 10.1 0.5 3 6FA 2MO 2 BR 2247 progresive 646

Total 105.3 21452 Σ3= 12200

- Totalul Σ3 trebuie să fie egal cu echivalentul a 10 posibilităţi anuale.

7.4 Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

Stabilirea lucrărilor, ce urmează a fi efectuate în perioada de valabilitate a amenajamentului, la nivelul fiecărui arboret inclus într-o unitate de gospodărire se face în planul lucrărilor de îngrijire şi conducere. Acesta conţine informaţii referitoare la natura lucrărilor de executat, numărul intervenţiilor şi volumul de extras ca urmare a acestor intervenţii.

În cadrul proiectului, arboretele ce fac obiectul planului sunt cele din subunitatea „A”, din care s-au exclus cele incluse în planul decenal de recoltare a produselor principale.

Natura lucrării ce urmează a fi executată într-un arboret se stabileşte în funcţie de stadiul de dezvoltare în care se află acesta:

• degajări se planifică dacă arboretul este în stadiul de seminţiş şi desiş;• curăţiri – în stadiile de nuieliş şi prăjiniş pentru arborete în care diametrul mediu este mai

mic de 10 cm;

• rărituri – în stadiile de păriş, codrişor şi codru, dacă consistenţa este mai mare de 0,8 şi vârsta arboretului este mai mică de 0,75 din vârsta exploatabilităţii acestuia;

• tăieri de igienă – în restul arboretelor care nu au fost prevăzute cu lucrările specifice stadiului de dezvoltare din cauza consistenţei scăzute (0,9) sau în cele care au vârsta mai mare decât 0,75 din vârsta exploatabilităţii.

Pentru arborete tinere care necesită execuţia în deceniu (perioada de valabilitate a amenajamentului) a unei curăţiri şi a unei rărituri se vor înscrie cu informaţiile aferente în cele două categorii de lucrări din plan.

Numărul de intervenţii se stabileşte în funcţie de periodicitatea specifică lucrării. Aceasta variază cu natura lucrării, cu particularităţile biologice de dezvoltare a speciilor şi cu intensitatea extragerilor.

În mod practic, în cadrul proiectului se folosesc următoarele criterii pentru stabilirea numărului de intervenţii specifice curăţirilor şi răriturilor:

• curăţiri - o răritură pe deceniu;• rărituri - o intervenţie pe deceniu dacă arboretele au

consistenţa 0,9, indiferent de vârstă;- o intervenţie dacă arboretele au vârsta mai mare de 40 ani, indiferent de

consistenţă;- două intervenţii dacă au consistenţa 1,0 şi vârsta mai mică de 45 ani.

Suprafaţa de parcurs se stabileşte în funcţie de numărul de intervenţii, de suprafaţa arboretului precum şi de ponderea zonelor din arboret care îndeplinesc condiţiile de consistenţă. Suprafaţa de parcurs poate fi, în acest mod, mai mică, egală sau mai mare decât suprafaţa arboretului.

Volumul de extras se stabileşte pentru curăţiri, rărituri şi igienă. Pentru orientare, normele tehnice pentru amenajarea pădurilor recomandă indici de recoltare, diferenţiaţi pe formaţii sau grupe de formaţii şi pe clase de vârstă de 10 ani (Tabelul 1).

Tabelul 1

Indici de recoltare prin lucrări de îngrijire (în procente faţă de volumul anterior intervenţiilor) pentru arborete cu indici de densitate 0,9 – 1,0 parcurse sistematic cu asemenea lucrări

Formaţii şigrupe de formaţiiforestiere

Vârsta arboretului, aniŢel de prod.1

11-20

21-30

31-40

41-50

51-60

61-70

71-80

81-90

91-100

peste 100

Molidişuri a 18 13 11 10 8 7 6 6 5Brădete a 17 13 10 9 8 7 7 6 5Amestecuri de fag cu răşinoase

a 16 12 10 9 8 7 7 6

Făgete ab

1516

1517

1315

1013

912

911

810

78

56

Goruneto – făgete şi şleauri de deal cu gorun

ab

1416

1214

910

910

89

78

66

55 4

Gorunete şi stejărete (inclusiv de stejar brumăriu şi stejar pufos)

ab

1415

1213

1011

89

77

66

55

44 4

1 Ţel de producţie: a – lemn pentru cherestea; b – lemn pentru furnire şi derulaj.

Şleauri de câmpie, şleauri de luncă, şleauri de deal cu stejar pedunculat

ab

1415

1213

1011

89

77

66

55

44 4

Teişuri a, b 17 13 1 10 7 6Cerete, gârniţete şi amestecuri de cer cu gârniţă

a 13 12 9 7 6 5 4 3

Salcâmete a 15 10Aninişuri a 12 12 10Arborete de salcie a 16 12Arborete de plop alb, plop negru

a 16 7

Culturi de plopi euramericani

a, b 25-50

Pinete şi laricete a 18 15 12 10Arborete de duglas verde

a 16 12

Acesta se stabileşte cu relaţia:

Vex = Vact · ir

unde: Vex reprezintă volumul de extras prin execuţia lucrării; Vact – volumul actual al arboretului; ir – indicele de recoltare rxtras din Tabela 1.

Volumul de extras în cazul lucrărilor de igienă se stabileşte astfel: - 0,5 m3/an/ha – dacă arboretele au consistenţa mai mică de 0,6; - 0,7 m3/an/ha – dacă arboretele au consistenţa cuprinsă între

0,6 – 0,7; - 0,8 m3/an/ha – dacă arboretele au consistenţa egală cu 0,8; - 1,0 m3/an/ha – dacă arboretele au consistenţa cuprinsă între

0,9 – 1,0.Aceste valori se multiplică cu 10 şi cu suprafaţa unităţii amenajistice, rezultând volumul de

extras prin lucrări de igienă, în perioada de aplicare a amenajamentului.Informaţiile prezentate se înscriu în planul lucrărilor de îngrijire şi conducere structurat după

modelul redat în Tabelul 2. Unităţile amenajistice incluse în subunitatea „A”, care fac obiectul acestui plan, se înscriu în ordinea crescătoare a codului de u.a. cu informaţiile aferente arboretelor, urmând a se încadra, în funcţie de criteriile prezentate, în categoria lucrărilor propuse a se executa în deceniu (rărituri, curăţiri, degajări sau igienă).

INFORMAŢII ARBORET

RĂRITURI CURĂŢIRI DEGA- JĂRI

IGIENĂ

ua Su-pra-faţa

Vârsta

Consis-tenţa

Volumactual

Creş-tere

Nr.int.

Supraf.deparcurs

Volumdeextras

Volumactual

Nr.Int.

Supraf.deparcurs

Volumdeextras

Supraf.deparcurs

Supraf.deparcurs

Volumdeextras

ha ani m3 m3 ha m3 m3 ha m3 ha ha m3

3C 1.3 25 0.7 1.3 9.15C 12 90 0.8 12 965E 1.6 170 0.8 1.6 12.86A 15.5 120 0.8 15.5 1246C 1.2 170 0.8 1.2 9.66E 1.3 130 0.7 1.3 9.17B 3 90 0.8 3 248D 3.1 120 0.7 3.1 2111A 38 20 0.9 3648 1 38 58311B 6.1 110 0.8 6.1 4811C 13.8 160 0.6 13.8 9612B 18.7 20 0.8 18.7 14913B 21.3 80 0.8 21.3 17016B 7 110 0.8 7 5617B 1.2 110 0.8 1.2 9.618B 7.1 110 0.8 7.1 5622B 25.6 30 0.7 25.6 17923B 39 80 0.8 39 31224A 9.9 30 0.7 9.9 7025D 1.3 20 0.7 1.3 9.127A 4.4 35 0.7 4.4 3027D 0.6 80 0.7 0.6 4.228A 2 30 0.7 2 1428C 1.3 45 0.8 1.3 10.428F 0.9 10 0.3 0.9 0.429A 5.2 25 0.8 5.2 4142B 1.5 150 0.6 1.5 1048A 2.2 80 0.7 2.2 1551B 1.7 45 0.6 1.7 1252B 0.9 45 0.4 0.9 456C 7.9 25 0.7 7.9 5556D 17.9 30 0.7 17.3 12561A 17.3 25 0.8 17.3 13861B 7.3 40 0.7 7.3 5161C 2.5 10 0.9 48 1 2.5 861D 10.9 25 0.7 10.9 7661E 0.4 10 0.7 0.4 2.861F 3.1 15 0.6 3.1 2162B 1.1 25 0.7 1.1 762C 2.6 40 0.8 2.6 2063C 2.5 15 0.7 2.5 1766G 7.3 20 0.7 7.3 5166H 2.7 25 0.3 2.7 13.567B 1.1 40 0.7 1.1 778G 1.1 20 0.7 1.1 782A 9.4 160 0.6 9.4 6583C 3 5 0.6 3 2185A 1.6 120 0.5 1.6 885E 3.3 20 0.7 3.3 2387B 12.2 35 0.7 12.2 8588B 26.2 40 0.7 23.2 18389B 25.3 25 0.8 25.3 20289C 23.2 40 0.7 23.2 162116A

47.7 160 0.5 47.7 238

116B 3.8 15 0.6 3.8 26116C 2.2 10 0.3 2.2 11

Total SUP „A” 492.3

∑ ∑ ∑ ∑ 3696 40.5 591 ∑ 448.2 3216.6

Volum total de extras prin lucrările de îngrijire şi conducere : 3807 m3; Suprafaţa parcursă cu curăţiri: 40.5 ha

În final se totalizează suprafeţele şi volumele de extras pe natură de lucrări şi pe total, obţinându-se cuantumul posibilităţii de produse secundare (pe suprafaţă şi volum) a unităţii de gospodărire „A”.

7.5 Volumul total posibil de recoltat

Prezintă interes evidenţierea volumului posibil de recoltat din fondul de producţie. Acesta se compune din:

• posibilitatea de produse principale;• posibilitatea de produse secundare (volum rezultat din lucrările de rărituri şi curăţiri);• volumul prevăzut a se recolta din tăierile de igienă.Rezultatele referitoare la volumul de lemn structurat pe cele 3 categorii se vor prezenta

sintetic conform modelului din Tabelul 1.

Tabelul 1

INDICATOR VOLUMPROPUS(m3)

SUPRAFAŢA PARCURSĂ(ha)

INDICE RECOLTARE(m3/ha)

Posibilitate produse priuncipale

12200 105.3 115.8

Posibilitate produse secundare, total:din care:

- rărituri; 0 m3

- curăţiri: 40.5 m3

591 40.5 14.5

Volum din igienă 3216 448.2 7.1TOTAL 16007 594 26.9

Volumul şi suprafaţa de parcurs aferente posibilităţii de produse principale se preiau din planul decenal de recoltare produse principale.

Volumele şi suprafeţele aferente răriturilor, curăţirilor şi igienei se preiau din planul lucrărilor de îngrijire şi conducere.

Indicii de recoltare se obţin prin raportarea volumului la suprafaţa arboretelor de pe care se recoltează acest volum.

7.6 Planul lucrărilor de regenerare şi de împădurire

Acest plan urmăreşte introducerea în producţie a terenurilor destinate împăduririi şi regenerării cu specii indicate din punct de vedere economic şi ecologic. Acesta poate fi considerat un cadru general pentru viitoarele documentaţii tehnico – economice de executare a lucrărilor de împădurire şi regenerare.

În planul lucrărilor de regenerare şi împădurire se includ u.a.-urile care aparţin unităţii de gospodărire „A” precum şi cele care sunt lipsite de vegetaţie şi au înscrise în „descrierea parcelară” codul tipului de staţiune şi al tipului de pădure (terenuri goale ce necesită împădurirea).

Stabilirea categoriilor de lucrări specifice unităţii de gospodărite, în funcţie de care se structurează planul:

A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării:1. – ajutorarea regeneării naturale;2. – îngrijirea regenerării naturale;

B. Lucrări de regenerare în:1. – suprafeţe integral de împădurit;2. – suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost sau incomplet regenerate;

C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv:1. – în arborete tinere existente;2. – în arborete nou create;

D. Îngrijirea culturilor:1. – în arborete tinere existente;2. – în arborete nou create.

În raport cu particularităţile întâlnite în arboretele din unitatea de gospodărire analizată se identifică categoriile de lucrări specifice.

Pentru lucrările încadrate în categoriile A şi D se vor preciza unităţile amenajistice, suprafaţa totală a acestora şi suprafaţa pe care se execută efectiv lucrarea.

Informaţiile necesare pentru lucrările încadrate în categoriile B şi C vor fi structurate conform Tabelul 2.

Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire (extras)

Unitatea amenajis-

ticăTipul de

staţiune şi tipul de pădure

Compoziţia-ţelFormula de împădurireComp. sem.

utiliz.

Cons. Suprafaţa efectivă

(împăduri, ajut.

regen., îngrijiri)

Suprafaţa efectivă de împăduritS P E C I I

Indice de aco-perireNr.

Su-pra-faţa[ha]

MO BR LA FA PAM SR

Ha ha ha ha ha ha ha1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

B. ÎMPĂDURIRI ÎN SUPRAFEŢE PARCURSE SAU PREVĂZUTE A FI PARCURSE CUTĂIERI DE REGENERARE

19A 25.22.3.2.21.34.2

4MO 4FA 2BR4MO 3BR 3FA

8FA 2MO

0.3

0.67.5 3 2.25 - 2.25 - -

C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIVC.1. Completări în arboretele tinere existente :

28F 0.913201152

8MO 2LA8MO 2LA

-

0.3

10.63 0.5 - 0.13 - - -

61F 3.123121151

8MO 2LA8MO 2LA

-

0.6

11.24 1 - 0.24 - - -

66H 2.723121151

8MO 2FA8MO 2FA

-

0.3

11.89 1.5 - - 0.4 - -

83C 323121151

8MO 2FA8MO 2FA

-

0.6

11.2 0.9 - - 0.3 - -

116A 47.733221331

6BR 4FA6BR 3FA 1DIV7FA 2BR 1MO

0.5

0.523.8 - 14.3 - 7.3 4.7 -

116B 3.833221331

6MO 2BR 2FA6MO 2BR 2FA

-

0.6

11.52 0.9 0.3 - 0.3 - -

116C 2.233221331

6BR 4FA6BR 3FA 1DIV

-

0.3

11.54 0.9 - - 0.4 0.15 -

Total C.1

63.4 - - - 31.82 5.7 14.6 0.37 8.7 4.85 -

C.2. Completări în arboretele nou create (20% din B)

Total C.2.

5 - - - 1.5 0.6 0.45 - 0.45 - -

Total C

68.4 - - - 33.32 6.3 15.05 0.37 9.15 4.85 -

CAP. 8. INSTALAŢII DE TRANSPORT ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE8.1. Instalaţii de transport

Reteaua deserveste 90% din suprafata UP asigurand o densitate de 5.6 m/ha din care 5.6 m/ha sunt drumuri forestiere. Distanta medie de colectare este 1030m. Accesibilitatea fondului forestier este de 74% Starea drumurilor existente este in general buna Densitatea actuala fiind considerata sadisfacatoare, s-a propus construirea de noi drumuri forestiere pentru a creste accesabilitatea fondului forestier. S-a propus construirea a 3.9km drumuri forestiere.

La exploatarea materialului lemnos, se vor respecta restrictiile prevazute in instructiuniile in vigoare, privind termenele, modalitatile si epocile de recoltare si transport. Se recomanda metoda de exploatare in trunchiuri si catarge, iar scos apropiat sa se faca in regim suspendat (semisuspendat)

8.3 Constructii forestiere

In unitatea de productie studiata nu exista constructii silvice. Pentru deceniul I nu se propune sa se construiasca nici o cladire silvica.

ANEXE