amenajare giratorii saxonia

8/3/2019 Amenajare giratorii Saxonia

1/36

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI 51DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A.Directia Intretinere si Administrare

Bdul Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucuresti, Romania, 010873Tel.: (+4021) 318.66.12, Fax: (+4 021) 312.09.84Email: [email protected] 16054368; J40!552/15.01.2004; Capital socia116.377.920 RON

' , j _


2/36

[iE',!i;" TION OF ROUTE

600 min 624 m a x 200 400 60 0 min 62 4 max 200 400{ 9CC min 936 m a x . ' (300) (600; (900 m in 9 36 m a x ) {300} (600)~1200 rrur, 1243 m a x ) (400) (800) (1200 min 1248 max, (400) :800)1 - - , , ' ~5 I I _l , . . " I ~5 I I _l_-j1000_ 1

t80 0(700'( 6 G O I__L

1 1 6 m ax 1 6 m axcross sec ti oncross section

515.1 Flexible form of diagram 515SlS.1A Flexible form of diagram 515

for use at roundaboutsThe number and direction of the chevrons and thenumber of elements making up the sign may bevaried

Must be used in combination with diagram 606. Mayalso be used with diagram 5752 The number ofchevrons and the number of elements may be varied

PLAN

Equal __ ". .\r c . o a \ ' )o nc re te b lo cK S { C n3

White'p a vin g b lo c ks100 mm W ide

515.2 Similar to 515 but constructed of block pavingMus t be used in combmenon with diagram 606. May also be used with diagrams 51 5 and 515.1 A

13


3/36

22Amplasarea mtersectiilor mici cu sens giratoriu

~ 2438 JIII(1 1UU[tic v't:l. : : !ctIo

\, \

Centura interioara

Centura exterioara

/

Eventual pava]

.- Z 222-20 EoL!?IIV

Figura 11:Denumiri ~i ampiasarea inaicetoereior de circuletie


4/36

2UAmplasarea intersectiilor mici cu sens giratoriu

Ra(m)=B f(m ) . :din care:Latimea interioara a ineluluiLatimea exterioara a inelului

Figura 10: lntersectie mica cu sens giratoriu (eu curba de inseriere in imersectie a camioanelorcu remorcs)


5/36

Recomandari pentru introd ucereai executialntersectillor mici cu sens giratoriu

':'':!' '..... ~ :.~~.'~:~::- :

Statui liber SaxoniaMinisterul de stat al economiei ~i muncii


6/36

20Amplasarea intersectiilor mici cu sens giratoriu

Ra(ni) '"'B nm ) :::' 1 ; i 6 . 9 . 1 ~ j ~ : : ' 1 ~ ! 9 P ~ ; 5 . 0 , : ~ ~ ~ : O O ,l 6 : : s p ' ) Y , 9 9 . ~ ' : y ~ q~;QO~ ~ ! ~ b , , ' . 1 .9 tO o 'j 9 ~~o 'ae .oo' ;' ;' ,~ ;~ ' " ,: ~ :40 "~~o . : :, ~ ;o r i' : : $ J $ $ ~ . ; 1 ; Q " : i 5 : ~ 1 1 0. : t i~sq. ' '5J~O5 , 3 0 1 1 , 20 '; 5;1 0 '5,00e ~ : ~ ) ~ : l ~ : ; , ~ l ~ : : . : ~ . ~ ~ : , ~ ~ ~ \ : ~ ~ : < ~ j ~ , : ' ~ ; ~ . ' . ;' : ; 1 i $ ' ' : . : 4 ~ ~ , "" ' 4 : ~4,00.::.Srl:i: i;2$' .~20 ::2;10 :1 ;&0 - 1 .1 0 :t;lD . * , ~:J~60,.t,40 1;$0 1.,20 A .r o "", .. " ,T ' I" < I' ' :, J ~ . -~ . ~ - < '_ ,.' . L..' , C , ' . . ":. . . .~ ,.'

din care:Latirnaa interioara a ineluluiLatimea extsrloara a inelulul

Figura 10: tntersectt mica cu sens giratoriu (cu curba de inscriere in ititersecii a camioanelorcu remorcii)


7/36

22Amplasarea intersectiilor mici cu sens giratoriu

EaL!)f e I!f Viii -~ . EIV IV"tI "tIi1I i1I"C -e~ r: :(Ii: I1IW m

I~ Z438 l'IIIQ)UUrc :(!)"0aJ~o

Centura interioara\ Centura exterioara

.,/

Eventual pava]

Figura 11: Denumiri ~I amplasarea JndicafoareTor de ctrcuume


8/36

Recornandari pentru introducereasi executiaintersectiilor mici cu sens giratoriu

Caietul2din seria de caietea Administratiei constructiei de drumuri,din Saxonia


9/36

4Circulatia In intersectii cu sens giratoriu

Cuvan t inainteSiguranta traficului rutier este un criteriu esential pentru evaluarea studiilor de circulatierutiera, dar ~i pentru gradul de acceptare de care acestea se bucura in randul populatieiIn acest sens, executia intersectlilor ~inodurilor rutiere joaca un rol semnificativ.lntersecfule reprezinta a sursa considerabila de accidente In aceeasl masura pentruconducatorf auto, biciclistl ~,ipietoni.o modalitate eticienta pentru reducerea punctelor de rise la mtersectii I, deopotriva,pentru trnounataurea siqurantei rutiere este In multe cazuri arnplasarea intersectiuor cusens giratoriu.Scopul grupei de lucru sub conducerea Departamentului rutier din Ministerul de stat aleconomiei i muncii dill Saxonia a fast s a ofere sprijin prolectantului unor astfel deintersectii cu sens giratoriu.Aceste recomandari pentru introducerea oiexecutia intersect luor rnici cu sens giratoriucorespund dezideratelor pragramului de slquranta rutiera promovat de Guvemul dinSaxonia.

Dr. Kajo SchommerMinistrul de stat al economiei ~i rnuncii din Saxonia


10/36

Cuprins

o0 .10.21.1 .11.21.31.42 .2.12.22.32.3.12.3.22.3.32.3.42 . 3 . 52.42.4.12.4.22.4.32.4.42.52.62.6.12.6.1.12.6.1.22.6.22 . 6 . 32.73 .3.13.23.33.43.4.13.4.23.4.33 . 53 . 6

conslderatf preliminare .I ntro du ce re .Domeniul de aplicabilltate, scopul ~iobiectivul acestor recomandari ..Caracteristicile lntersectiilor mici cu sens giratoriu .Introducerea intersectlllor mlci cu sens giratoriu .Consideratil fundamentale in vederea Imbunatatiril conditiilor de traflc la intersectil /noduri rutiere ..Posibilitatea de punere in practica / eticienta unei lntersectii mid cu sens giratoriu ..Distanta ~iforma nodurilor rutiere invecinate ..Amplasamentul, integrarea In mediu .Amplasarea intersectiilor miei cu sens giratoriu ..Principii , .Analize preliminare ., ..Eficienta .lntormatii privinc eficlenta de baza ..tntormatii privind timpul mediu de asteptare a traficului de intrare ..tntorrnapi privind reducerea rezervei de solicitare .lntormatii privind timpul mediu de asteptare la intrare ..ln tormaui pJivind timpul mediu de asteptare a traficului de ieire .Elemente ale proiectului ..Banda circulara .Centura sensu lui giratoriu ..Insula sensului giratorju ..Noduri rutiere " ..Imbunatatirea mediuJui sl reducerea costuriJor .Arnenajari pentru traficul biclcllstilor i pietonilor .Traficul biciciistilor .Derularea traficului biclc'istllor pe banda din intersectia cu sens giratoriu ..Derularea traficurui blclclistllor pe pista destinata blciclistilor , .Traficul pletonal .Locuri de traversare pentru bicicllstl ! ? i pietoni ..Transportul In comun urban .constructta i amenajarea .Materiale de constructie i veqetatie ..Drenarea suprafetei carosabiJe i a zonelor invecinate .Iluminatul stradal ..Dirijarea traficului / Derularea traficului .Semne de circulatie amplasate la intrarea i lesirea din nodurile rutlere ..Semne de circulatle amplasate pe partea carosaolla a intersecttei,.. ..Marcaje de orientare ..Elemente de executie urbana l arhitectonica .Elemente de protectie pasiva ..

Anexe: 1. Calculul eficientel pe baza de exemple2. Bibliografie

5

67778899101010111111111111111616161618202020202121212222222 32 3232 324242424


11/36

6Circulatia in intersectii cu sens giratoriu

Consideratii preliminare

Nadurile de circulatie rutiera sunt aproape fara exceptie praiectate sub torma deintersectii sau noduri rutiere. 0 forma pana in prezent rar utnizata de ncduri rutiere suntintersectale cu sens giratoriu. Aceste amplasamente rutiere prezinta avantaje demne deluatIn seama tn ceea ce priveste siquranta traficului, eticlenta, compatibilitatea cu mediullnconiurator $i aspectul economic, daca se respects anumite limite de folosire a acestora i cerintele de execute. Caracteristicile prlncpale ale acestei forme de intersectie suntcirculana pe a slnqura banda $i diametrul exterior redus al benzii circulars. ca t $ifunctionalitatea acestora fara dispozitive de semnalizare luminoasa.In statui t iber Saxonia au fast amenajate deja intersectii cu sens giratoriu tn zona urbanasi In afara acesteia - de exemplu tn districtu! Dobeln pe B 175 pentru legarea unei zoneindustriale i pentru reconstructia .Hartha Kreuz" pe 8 175 I B 176 $i S 36 In vedereaeliminarii punctelor unde se produc accidente grave de circulatie.Ministerul de stat al economiei i muncii din Saxonia adreseaza aceste recornandarituturor autoritatlor competente care se ocupa de probleme legate de circulatia rutiera iconstructia de drumuri pentru ca proiectele legate de mtersecf iue cu sens giratoriu sa fiedin ce in ce mai mult incluse In planurile acestora.Dace pentru Intersectlile I nodurile rutiere traditionale s-a acumulat deja destulaexperienta, Jipsesc inca cunostintete pentru amenajarea lntersectiilor mici cu sensqirator iu.De aceea, lnainte de luarea deciziei de a executa 0 astfel de amenajare sunt necesareconsiderats preliminare i analize detaJiate. Baza acestora 0 reprezinta aceste.Recornandari pentru introducerea i execuna mtersectiilor rnici cu sens qiratoriu".


12/36

7IntroducereO.Introducere

0.1 Domeniul de aplicabilitate, scopul i obiectivu! acestor recomandariRecornandarile se retera excluslv fa intersectiile mici cu sens giratoriu cu

diametre exterioare cuprinse tntre 28 i 40 mclrculatie pe 0 slnqura bandabanda circulara cu prioritate.Din motive de siguranta a traficului, intersectia mica cu sens giratoriu este arnenajata de regula subforma de cere (Figura 1).

Insula cu accesinterzis

Oiametru exterior (m) 28


13/36

8

0.2 Caracteristicile lntersectlllor mici cu sens giratoriuo lntersectie mica cu sens giratoriu leaga trei sau mai multe drumuri de acelasi tip care se intalnescintr-un nod rutier - chiar ~i categorii de drumuri diferite din punt de vedere functional - prin intermediulunei giratii pentru care sunt prestabilite directiile de circulatie.Datorita prioritatii de trecere a celor care circula In interiorut intersectiei cu sens giratoriu ~i adimensiunilor reduse ale intersectiilor mici cu sens giratoriu, tou participantli la trafic pot circula nurnaicu viteze scszute ~iadaptate la situatia din trafic (figura 3).

Vmax=60kmlh5040302010

60 25 17,5 0 15 25 80m

Figura 3: Vitezele de rulare in ;ntersectiile mic! eu sens giratoriulntersectia mica cu sens giratoriu reprezinta 0 amenajare rutiera satlstacatoare din punctul de vedereal executiei sl al cornpatibilitatii cu mediullnconjurator. Aceasta ofera 0 serie de avantaje importantecare pot fi realizate cu costuri ponderate de executie, lntretinere i functionare:

Se indeplinesc exiqenteleridicate de siquranta a traficuluil

Frecventa accidentelor rutiere grave soldate cu victime umane si pagube materiale importante estesemnificativ mai redusa 'In intersectlile mici cu sens giratoriu datorita vitezelor moderate, lipseievenimentelor din intersectli, In special ca urmare a nurnarului redus de puncte critice ~ia plioritatii detrecere a tuturor autoturismelor care scnimba directia pe banda din lntersectla cu sens giratoriu (figLJra4 ~i5).


14/36

9Circulatia In intersectia cu sens giratoriu

32 Puncte criticeFigura 4: Traficuf normal In intetsectie

12 Puncte criticeFigura 5: tmersectie mica cu sens giratorfu

Se tinteste 0eflcienta mai ridicatain limitele stabilite!


15/36

10

Situa1iile de oprire a autovehiculuJui care apar mal rar, tirnpii de asteptare mai redusl ~i derulareasincronlzata a circulafiel Tn intersectide mici cu sens giratoriu eontribuie la fluidizarea traficului,obtinandu-se astfel 0eflcienta mai ridicata.5e poate aduce 0 contributie lacompatibilitatea cu mediul!

Datorita metodei de constructie a intersectiel mici cu sens giratoriu, aspectul aeestei amenajari rutierese arrncnizeaza Tnmod eficient cu constructiile ;; i peisajul lnconjurator.suprarata necesara este de cele mai multe ali mai mica datorita faptului ca nu mai sunt neeesarebenzi de schirnbare a dlrectiei.Datorita traflcului lent ~i constant al autovehiculelor - cu timpi reous! de asteptare ~i opriri rnai rare -se inregistreaza nivele mal reduse de poluare fonlca ! ? i cu noxe.


16/36

11Introducerea rntersectiilor mici cu sens giratoriu1. Introducerea Intersectlllor mici cu sens giratoriu1.1 conslderatll fundamentale in vederea tmbunatatirf condltlllor de trafic Jaintersectil I noduri rutiereModificari ale nodurilor rutiere presupun un proces de proiectare care consta In analiza rea probternei,verificarea rnasurilor ~j procesul decizlonal,Scopul principal pentru luarea unei masuri la un nod rutier este ellminarea deflcientelor de sigurantarutiera oiderulare a traflculul, La verificarea rnasurllor se iau In consideratle diferite variante de naturaarhitscturala Irnpreuna cu alte tipun de masuri corespunzatoare. Proiectarea unei mtersectii cu sen5giratoriu se va lua In considerare lmp reuna cu solufiile RAS-K-1.Analizarea evenimentelor rutiere este deosebit de importanta pentru proiectare. Detalii suplimentarese pot obtlne din Regulamentul din Saxonia pentru prevenirea accidentelor rutiere prin investigareaaccidentelor locale -ialte masuri suplimentare - Regulamentul privind investigarea accidentelor dindata de 26.06.1992.Motlvele acestui proiect de dezvoltare se pot regasi de asemenea In destasurarea traficului rutier. Sepot evita astfel timpii rnortl i poluarea mediului Inconjurator prin zgomot ~ierntsf de noxe.Este recomandabil sa se porneasca de la poluarea mediului daceau loc periodic blocaje care depasesc lungimea a 15 autovehiculeapar timpi indelunpati de asteptare a autovehiculelor (mai mult de 150 sec.)pietanii !ii bicicli9tii sunt nevoif sa astepte mai mult de 60 sec.Strazile cu circulatle in sens unic se pot uni tntr-o intersectie mica cu sens giratoriu.Daca rezultatele analizelor arata ca exists 0 motlvatie interneiata pentru amenajarea unei intersectii cusens giratoriu, se va trece la executla finals. Nu sunt recomandate rnasuri rutiere provizorii.1.2 Posibilitatea de punere in practlca I etlelenta unei lntersectli mici cu sens

giratoriuDelimitarea unei lntersectli mici cu sens giratoriu se stabileste In functie de frecventa traficului deautovehicule prezenta la aceste tntersectii. Se va lua de asemenea in consideratie traficul pietonal ~ial blclcllstilor existent la intrarea !ii ieslrea din lntersectie.Este esential traflcul total (suma tuturor autovehiculelor care traverseaza nodurile rutiere de pe toatestrazile de acces) care ar trebui sa aunaa maxim 1650 autovehicule I h (1500 autovehicule I h) pane Ia2000 autovehicule I h (1800 autovehicule I h), dar nu mai mult de 2200 autovehicule I h (2000autovehicule I h) pentru a putea asigura la arice moment 0 rezerva necesara pentru orlce solicitaresuplirnentara neprevszuta. Calle de acces adiacente vor fi folosite pe cat posibilla capacitate maxima.o capacitate maxima de eel rnult 2.500 autovehlcule I h pentru 0 intersectle mica cu sens giratorjueste considerata caz limita numai daca exista mai rnuit de patru artere convergente ;;i 0 solicitareegala a tuturor caller de acces tn lntersectie.lntersectiile rnlci cu sens giratoriu sunt eficiente daca suma tuturor autovehiculelor care intra Inintersectie la 0 ora de varf este de pana la 1650 autovehicule I h (1500 autovehicule I h) - pentru treicai de acces pana la 1450 autovehicule I h (1300 autovehicule I h). La atestarea eficientei se va luade asemenea in calcul traficul bicictlstilor si pietonilor.Chiar daca se constata raporturi asimetrice de solicitare, 0 intersectie mica cu sens giratoriu esteeficienta, daca pe caile de acces solicitate eel mar tare suma rezultata din fluxul rutier care intra Inintersectie (Qe) ~i cel care se afta pe partea stanga a caii de acces (Ok) se sltueaza clar sub 1.200autovehicule I h (respectiv pentru trei artere convergente 1.050 autovehicule I h).Nu se vor amenaja Intersectli mici cu sens giratoriu daca pentru doua cai de acces solicitarea ruueraeste mai mica de 20% (pentru trei artere convergente: daca pentru 0 cale de acces solicitarea rutieraeste sub 15%) din capacitatea totals a intersectiei cu sens giratoriu.


17/36

12Introducerea intersectiilor mici cu sens giratoriu

1.3Distanta ~i forma nodurilor rutiere invecinateDistanta stabilita conform proiectului dintre nodurile rutiere rezulta din functia retelei, desfasurareatraficului ;;i indicatoarele de ocolire (v. RAS-K-1).

T n cornparatle cu intersecliile J nodurile rutiere traditlonale, lntersectille mici cu sens giratoriu pot famplasate In principiu la intervale mai mici, deoarece datortta stabilizarii dorite prin amenajareaacestui tip de lntersectie se evita In general aparitia blocajelor rutiere Indelungate pe c~iile de acces.Se vor avea in vedere urrnatoarele dlstante minime intre intersectute mici cu sens giratoriu:in interlorul localitatilor = 140 pana la 200 min afara Iocalitatilor = 200 pana la 300 m

Principiul rutier al autoreqlaril la mtersectia mica cu sens giratoriu contrasteaza puternic cu dirijareatraficului prin intennediul semnalelor luminoase. De aceea, 0 serie succesiva de semafoarecoordonate pentru culoarea verde plasate la intersectii J noduri rutiere nu poate fi intrerupta de 0mtersectie mica cu sens qiratoriu.

lntersectille mici cu sens giratoriu nu vor fi combinate cu alte tonne de baza ale nodurilor rutiere,deoarece asttel dispare vederea de ansamblu ~i apare ambiguitatea asupra situatiei rutiere.

1.4 Arnplasarnentul, integra rea in mediulntersectiile mici cu sens giratoriu pot fi amplasate atat in interiorul cat ;;i 'in afara zonelor construite.Principal este care acestea sa fie amenajate in functie de dltentele cerinte care exista in zona.lntersectia mica cu sens giratoriu poate fi astfel un element de legatura Intre drumurile cu caracteristicidiferite, de exemplu fa intrarea in localitate.lntersectiile mici cu sens giratoriu se amenaieaza in zonele lnchise cu precadere in vedereaternperarf ocazlonale a traficului sau pentru sectionarea traseelor rutiere cu caracteristici diferite.Mediul urban sau rural deterrnma locafia !li rnarimea nodului rutier,in acest sens, pentru conservarea si In acelasi timp Imbunatatirea imaginii locale, mai ales alntersectiel, trebuie gasite solutli satlsfacatoare pentru toate aspectele relevante.in afara localitatilor fara raportare spatiala sau in zone cu spatli descnise tara puncte de reper 0intersectle mica cu sens giratoriu poate constitui un punct clar de orientare.

2.Amplasarea lntersectlilor mici cu sens giratoriu2.1 PrincipiiPentru amenajarea unei intersectii mid eu sens giratoriu se vor respecta ca cerinte de bazaelementele care trebuie avute In vedere in cazul tntersectiilor I nodurilor rutiere oblsnulte:

Recunoastere:In special in atara localitatii, conducatorul auto care se apropie de intersectia mica cu sens giratoriu depe 0 cale de aeces trebuie sa recunoasca din timp nodul rutier.


18/36

13

Vizibilitate:In atara de vederea asupra partii carosabile, la nodurile rutiere trebuie sa existe vizibilitate maximapentru toti participantil la trafic - conducatori auto, biclclistl -ipietoni.

intelegere:Intreaga intersectie

... executia

.... desfasurarea traficulul

... semnele de circulatie inclusiv marcajele rutierenu va prezenta nicl un fel de ambiguitate pentru partlclpantii la trafic.

Accesibilitate:Toate supratetele destinate traficului rutler trebuie sa fie accesibile tuturor autovehiculelor ! ? iblcicnstitor, asttel lncat elementele de constructie i celelalte arnenalari sa nu fie deteriorate.

Amplasarea lntersectiilor mici cu sens giratoriu

2.2 Analize prelimlnareInainte de acceptarea proiectului se vor elabora bazele folosirii unei intersectii cu sens giratoriu, ca deexemplu- analiza accidentelor rutiere- situarea in cadrul retetei rutiere ~i in raport cu nodurile rutiere invecinate- sltuatla din punctul de vedere al supratetei ~i spanuiu:- efecte asupra dezvoltanl urbane i a pelsajuiui- capacitatea maxima a intersecliei cu sens giratoriu- distribuirea fluxului rutier la caile de acces- derularea transportului in cornun urban- reduce rea vitezelor de rulare a autovehiculelor- confortul i o i siguran\a bicicli~tilor ~i pietonilor- poluarea fonica ;; i cu noxe pentru locuitori- poslbilltaf de oprire pentru cetateni- acceptul populatiei.

2.3 Eficienlain unna calculelor care atesta eficienta unei intersectii mici cu sens giratoriu caile de acces catrelntersectia cu sens giratoriu sunt acceptate ca noduri rutiere subordonate tntr-un drum principal cusens unic. Autovehiculele care circula in intersectia cu sens giratoriu (Ok) au prloritate fata de cerecare circula pe drumul de acces spre intersectie (Qe). In zona de acces in intersectia cu sens giratoriuautovehiculele trebuie sa incetineasca sau chiar sa opreasca pana cand Ii se ofera posibilitatea de ase alatura coloanei de autovehicule.


19/36

14

In urma experientei de pana acum s-a constat at ca traficul autovehiculelor care ies din lntersecue nuare aproape nici 0 lntluenta asupra enclentel urmatoarel cai de acces. Eficienta unei intersects mici cusens giratoriu depinde de:- raportul dintre traficul rutier pe calea de acces (Oe) la capacitatea maxima a caii de acces (Oe admls)i trafrcul rutier existent in lntersectia cu sens giratoriu (00- influenta traficului bicicl lstilor sl pietonllor care traverseaza calea de acces 7nintersectie (F; OF)- traficul blcicllstilor ~i pietonilor care traverseaza cateade iesire din intersecne (F; OF)- timpul de asteptare a autovehiculelor (tw)In consecinta, eficienta este atestata in cine! etape:

2.3.1Informalii privind eflclenta de baza?i ealcul ul rezervei traflcului care intra in intersectle (figura 6). Intensitatea traficului se transforma Inautovehicule / h pe baza urmatorilor tactori:Declivitatea caii de acces a

lntersectiei cu sens giratoriu 1)

sub-3% -3% pana la +3% I +3% pana la +5%Autovehicule ! } i vehicule de mica capacitate ~) 0 , 4 0,5 0 , 6Autoturisme 0 , 9 1 , 0 1,2Camioane 1,2 1,5 2 , 0Lz 1,5 2,0 3,0Autovehicule 3) 1,0 1,1 1,4, , - - ".1) Deolivitatea carosabilului pe calea de acces In cauza: ,+ corespunde ascensiunu In directia nodulul runer2) Motociclete de mica capacitate, motociclete i j ; i in acest caz biciclele3) Valoare aproxirnativa pentru calculele aproximative in care nu se cunoaste exact cornponenta trsficulul

Este permis cu aproxirnatie urmatorul calcul:autovehicule/h = autovehicull 24 h X 0,11

2.3.2 tnrormatu privind timpul mediu de asteptare a traficului de intrare(tyle) (figura 7)

2.3.3 lnformath privind reducerea rezervei de solicitare(R) cu luarea in caJcul a traficului bicicli!?tiIor ;;i pietoniJor pe calea de acces spre intersecue (figura 8).

2.3.4 lntormattt privind timpul mediu de asteptare la intrarecu luarea in caJcul a traficului biclcllstilor ~ipietonilor (figura 7) i stabilirea punctelor de bloeaj rutier- Timpii de asteptare nu ar trebui sa depaseasca 45 de secunde. -

2.3.5 lnformatli privind timpul mediu de asteptare a traficutui de ieslre(t....) cu luarea in caleul a traficului bicicllstifor ~i pietonilor (F; OF) ~i stabilirea spatiului de btocaj /punctetor de blocaj rutier (figura 9).TraficuJ biciclistilor 9 1 pietonilor nu va cauza formarea de coloane in intersectia cu sens giratoriu. Incazul traficului intens de lesire este permlsa largirea locului de traversare.


20/36

Amplasarea intersectiilor mici cu sens giratoriu 15

o-----.------ --,----------1 --~r--- --r 01 0 ' )- - - - t - . . . . .-I--~-------'-'----_j ~. .- - - - - - - - - - - - - - , : J ! :"J

. , I ! I I' - 'i=i :: :"' - -- -_ j L . , H I - " 1 ' 8 : : 0- '- ~ - - - 1 1 i,,:..... _~ I- - : j I !

J r - - - - - - - - - -~ ---T --]' :=]..._ - 1O -_ 06 I ~!1, 0R - - - r - - - - - - - . - - - ~J $!: I--- ---- 3 1 , _ _ _ _ i g

r :'-l! ! ,D: , I a ' ! ! 0--~-----+----l---!--~.---~ --_.- --I .f) i -~-----.--------- . 'I J i ,I , I tfJI J I I T ,___ -'--__ --.-_ ,__ ._ .__ :__ _J_ .---! l g. I . 1O

I I

'/

'-' -----..........,.~-~ .. - ....!---i

-- - ---,-~-v'_+/i----+--r--' ..-...-----~j--~-.j-~+i---,-i

----"I-,----+_Ii-j---'-.---~---.-_-.,--_. -. '..()

0---i 0I "0L.()C')

00('J0U)(\J

00(\J0l.(). . . -,--..Q

".------.---------l

_._-------_ ___;

008 ~ 41011 > j0II - - - - - - - - - - - r - - - - -I '--l----+--l---------l------ --------t--------------- ".---.--,----r : !i ',:0 1 i

I!-------+---'-::'-:-I-I--! / ; Nt! J ' o!D( \ c fL + - Z - _ j _ _ - - C , l - - - - - . - - - - - : ' - ' - - - - - - - - - - ' _ __ -;- .~. CJttlii I, ---- -----,----1.. 0CJoC\I ooco

oo(0 oo'>tooC\j

[ i - V 3 - 1 v ' \ >ldJ 80oao

o

e~. . . .t : . :' -~_.2:::)(.)< + : : :(::. . . .Ill-~.l e' . _ ,u, _-0tI')(l}'t):_~(I)Ne-:. ,:i~C I : !U_V)


21/36

Amplasarea intersectiilor mici cu sens giratorju 16

1 " -IIjIII1 m \ r ; ~I a:?; - -0a" co\ (l) C')I $: III 0I . . . . 0 C ! : l co ~Q . ) t " ) ~i a I"I < 1lC .___

0

Itl uQ)1/1II>i . . . ., ~i n:II aI

41iiira, 41" C JEO J ; (I n:I: e

Q

I ~I1 /

Ji-----4-----+--~-r----~----+_----r__r/~r_--_1I /

/ vL~ = l:!~ ----1-----_/'/!

~~~~ ~ _ O

oco o(0 ovill

Ir - - . IOJc \ ! ,oC\! o. . . . .

~....--------- Timp mediu de asteptare twe [s}

00OJ0ioen0000

0ior-,' " ' " b~

0 ~fl'0 . . . .r - - . ~'S :0 Q~l!) "0(0 ~~0 (.\i;:0 ~Dnl

0 eLO aJ a r~.0 nl0 ~.1),~

0 " " 0!l1U) E


22/36

C irc ula tia in in te rs ec tia c u s en s g ira to riu17

. ; i' i i ! \ i i \ i : :~ - ~ : ~ - ' - 7 - i i - Y I - ! . - - . - ! - i - - + - : - - - - I I - \ ' " - + - I - - - + - I -4i - + - \ - I - - - + - 1 ,- t - - - _ , _ _ : - - 1 -

,X) c o '7(h ()') .Jl.ado

c o ill .: t-e o ::0 c oo ci ci N i X JC!) 00"C\l G)0) cic5 C\lr- ,o

oio

o

Factor de diminuare M


23/36

Amplasarea intersectiitor mici cu sens giratoriu 18

~ \ / \ I u,oC \JC \Jr-,ooo r-ei1:ix3\ 1 \ \ : ---~---m I g0


24/36

19Circulatia in intersectia cu sens giratoriu2.4 Elemente ale proiectuluilntersectia mica eu sens giratoriu ~i cu circulatle In sens unic are un diametru exterior cuprins tntre 28i 40 m in loealitate $i lntre 36 $i 40 m in afara localitaiii. Astfel, lungimea to tala a marginii exterioareeste de aproximativ 90 pana la 125 m. Prin urmare, inelul de giratie poate avea in general pana laclnci artere de leqatura.Scopul proiectarii unei intersectii eu sens giratoriu este redueerea vitezei in mtersectie !? i ocupareaunei supratete earosabile cat de mica posibil.2.4.1 Bandel clrcularaBanda ctrculara este alcatuita din centura exterioara consolidata eu bitum ~i centura intertoara.Latimea suprafetei benzii - I- (fara suprafata necesara oeplasaril) depinde de raza exterioara - ra - ~ieste de 5,00 pana la 6,60 m (figura 10).supratata necesara deplasaril se va stabili luandu-se in considerare posibila components a traflculul $itn functie de conditiile de la tata locului $i se va adauqa centurii interioare. Aeeasta nu va depasi 75ern.La rnasurarea latirnii benzii circulare trebuie sa se ia in calcul suoratata necesara la intrarea $ i iesireadin intersectle pentru clrculatla autovehieulelor mai mari. Delimitarea aeestor supratete marcaterezulta din curba de inscriere in intersectie a autovehiculelor cu dimensiuni maxime (autobuzearticulate, autotractoare ell serniremorca !?i rernorca, autovehicule pentru transportul materialuluilemnos) plus 25 em deschidere spatiul de rnanevra.Daca este cazul, bordurile marqinllcr exterioare ale benzii circulare se VOl' amplasa mai departe inzona intrarf !?iie!?iriidin intersectle.

Declivitatea transversale a benzii clrculare:Intersectia mica eu sens giratoriu trebuie sa fie pe cat posibil orizontala, iar banda circulara va fiarnenajata eu declivitatea spre exterior. adica In dlrectia opusa, de 2,5 pima la 4,0%.Daca intersectia mica cu sens giratoriu nu este aliniata orizontal, atunci insula din mijlocul lntersectleiva fi inclinata (qM) pentru a asigura seurgerea apei de pe suprafata astfel lncat banda clrcutara sa albao Inclinatie minima de s = 0,7%. Deelivitatea oblica (qs) pe supratata benzii circulare nu va fi In nici unpunct mai mare de 6,5%.Vitezele eu care se clrcula pe banda clrculara nu sunt stabilite in functle de rnarirnea ! ? i directiedeclivitatii transversale.

2.4.2 Centura sensului giratoriuLa traversarea centurii senului qlratoriu se va eonstata 0 diminuare volta a confortului, acest luerulrnpledicand autoturismele $i blciclistii sa aleaqa eel mai seurt drum pe eentura sensului giratoriu $i saatinga asttel viteze mai marioDe aceea, eentura interioara care este toloslta de regula de autovehiculele rnai gre!e se va pava eupiatra (de exemplu eu pietre de pavaj mari).Este recornandabila 0 declivitate transversale mai mare a centurii interioare decal a celel exterioare, $ianurne 3 pana la 5% Inclinatie in atara.

2.4.3 Insula sensului giratoriuInsula sensului giratoriu este un element esential al intersectiei rnlcl eu sens giratoriu ;;i are diferiteroluri In eeea ee priveste siquranta i desfasurarea traficului:- aceasta retine privirea in centrul intersectiei, fiind de aceea un element de identifieare al formeinodului rutier ea fiind mtersectie mica cu sens giratoriu;- aceasta este eentrul lntersectlei care intrerupe caracterul continuu al drumurilor de aeees I artereloreonvergente, stabilind astfel clar subordonarea cailor de intrare ;;i de iesire:- aceasta detimrteaza imersectia care are rol de ghidare, sprijinind astfel derularea traficului latraversarea intersectlel.


25/36

20Amplasarea intersectulor mici cu sens giratoriu

i, --.- .....~.-~-....._.. a.""""~~.

R a ( J T i ) =Bi(m) :=din care:Latirnaa interloara a inelutu!Latimea exterioara a lnelulul

Figura 10; tntetsectie mica cu sens giratoriu feu curba de inscriere in intersectie a camioaneJorcu remorcii)

"


26/36

21Ctrculatia In intersectia cu sens giratoriuPentru cresterea posiblli talii de identificare a lntersectiei ~i pentru accentuarea functiei sale centrale,insula intersectiei cu sens giratoriu va fi prevazuta cu spatii verzi care ies Tn evidenta, dar convenabiledin punctul de vedere al costurilor:Identificarea fara probleme !?ide la 0 distants considerabila a intersectiei mici cu sens giratoriu se vaasigura ln special 'In atara localitatilor, Din motive de siguranta rutlera, se va obstructlona vederea deansamblu prin ridlcarea insulei din centrul intersectiei. Se va evita proieetarea aeestei insule sub formaovala.In interiorul localitafilor functia de identificare a intersectiei ell sens giratoriu poate fi scoasa in evidentaprin executarea unor elemente arhitectonice ln insula.Insula centrale nu se va delimita prin borduri verticale. Din motive de siqurants nu se vor amplasaborduri lnalte obisnuite, peretl jO~i, panouri de protectie sau alte dispozitive similare de delimitare. Carnodalitati de delimitare a supratetei insulel se pot utiliza borduri oblice sau pletre de asfalt curbate.2.4.4 Noduri rutierePrioritatea autovehiculelor aflate in intersectia eu sens giratoriu va fi scoasa in evldenta prin modul deexecutie at nodului rutier. Toate legaturile cauor de acces vor fi prevazute fiecare cu 0 insula dedespartire a sensurilor de clrculatie, care va evlcenua leqatura separate a portiunilor Intraruor ! ? ilesirilor cu 0 singura banda pe sens. Chiar si strazile de deservire de categorie lnterioara vor ftprevazute cu 0 insula de despartire a sensurilor de circulaue pentru 0 mai buna lnteleqere a derulari ltraficului. Numai In cazuri exceptionale se poate renunta la aceasta, adica atunci cand pe 0 arteraadiacenta traficul este rnai redus SOautovehicule I h). In plus, insula de despartire a sensurllor decirculatle mai are de asemenea rolul de a proteja pietonii ~i facilita amplasarea indicatoarelor decirculatie.Lungimea insulei de despartire a sensurilor de circulatle va fi de cel putln 12,5 m pana la 30 m pentrua rezulta 0 porfiune mal 'Ingusta de acces, sub forma de palnie pentru conducatorut auto care S8apropie, facand astfel necesara reducerea vitezei. Latimea sa la marginea exterioara a lntersectlei eusens giratoriu este de maxim 5,00 m, iar in locurile mai Inguste destinate traficului biciclistilor : ; ; ipietonilor de 2,50 m ~i in cazuri de exceptie de sub 2,00 m.In zona cea mai j"ngusta insula de desparnre a sensurilor de circulafie destinate arnplasariiindicatoarelor de clrculatie va avea eel putln 1,60 m.Banda de intrare in intersectle va fi proiectata astfel lncat carnloanele sa nu alba posibilitatea dedepasl biciclistii.Prin urmare, banda de intrare in intersectie va avea 3,25 m pana la maxim 3,50 m in zona cea maiIngusta_ Banda de lesire din intersectie va avea 0 la1ime corespunzatoare de 3,50 m pana la 3,75 m.Se vor lua in considerare eventualele cerinte suplimentare impuse de traficul greu militar.Axul benzii de intrare se fi situat radiat i cat mal drept pe punctul central al lntersectiei eu sensgiratoriu. Marginea dins pre banda de intrare a insulei intersecuei va fi la maxim 0,75 m de axul caii deacces. Astfel, insula nu are 0 pozitie centrale fata de axul drumului, cl se intinde in principal sprelesirea din intersectle (figura 11).Se vor respecta urmatoarele dimensiuni pentru razele de racordare (R~) dintre arcul de intrare i eelde leslre:R = 10m, maxim R = 12m pentru intrare ~iR = 12 m, maxim R = 14 m pentru iesireIn anumite cazuri, suprafetele de intrare folosite de camioane pot f i pavate cu piatra (figura 11).


27/36

22Amplasarea intersectiitor mid cu sens giratoriu

\.

Centura interioara

Centura exterioara

/ j

Eventual pavaj

EaLC). ; ~ I!~ VI/) +. ! 2 .EQ; l Q)".

\"0~ ~'0 '0I:: I::('I:! \ (IIe n lX l

\ ;1LI\ Z 438R 5 = ,VIQl ,U .u 1('DQ) I :"C~ttlo

Figura 11: Denumiri si amplasarea indicatoare/or de circutetie


28/36

23Circulatia In intersectia cu sens giratoriu2.51mbunatatirea medlulul i reducerea costurilorSpre deosebire de intersectii ~inoduri rutiere, la lntersectnle rnici cu sens giratoriu apar mai putinecazuri de oprire a autovehiculelor, In plus, la aeeste intersectii ~i in zona de legatura eu calea deacces, cat st pe partea carosablla a lntersectiel se ruleaza cu viteze constants ~i scazute. Drepturmare, in aeeste intersecnt mici cu sens giratoriu exista un nivel satisfacator de poluare tonica ~i cunoxe. I n plus fata de lntersectiile I nodurile rutiere dirijate cu semafoare, se poate stabili un nivel dezgomot cu pana la 5 dB(A) mai scazut.Amplasarea unui semafor in intersectil !oduri rutiere presupune costuri ridicate. Aceste costuri, cat ~icele aferente tunctlonarll, intretlnerf ;;i tntocuirn sunt eliminate odata cu introduce rea unei mtersectiimici cu sens giratoriu.2.6 Arnenajarl pentru traficul biciclisttlor ~i pietonllor2.6.1 Traficu! blctcltstllorin intersectiile mici cu sens giratoriu biciclistii sunt partlcipantii la trafic cei mai expusl Ia pericole.Decizia privind modul de dirijare corespunzatoare a blcicllstilor depinde de la caz la caz de intensitateatraficului - atat al biciclistilor cat ~ial autovehiculelor - ' i de dirijarea biciclistllor pe caile de acces.Posibilele rnodalitati de dirijare a biclclistilor in intersectia cu sens giratoriu exista:1 1 > . pe carosabil ln trafic impreuna cu traficul autovehiculelor (trafic mixt).... pe piste pentru bicicl lstl usor denlvelate... pe piste pentru bicicJiti care S8 tnveclneaza de cele mai multe ori cu zonele pietonaleI P - pe piste comune destinate biciclitllor (;;i cu circulatie In ambele sensuri) ;;i pietonilorProblemete privlnd problemele legate de dirijarea traficului blclcllstilor 'in intersectiile rnlci cu sensgiratoriu nu sunt In totalitate rezolvate; tn prezent S6 adopts solutille rnentionate la punctu! 2.6.6.1.Tn nici un caz nu se vor folosi benzi pentru biciclistl pe marginea exterioara a intersecfiei cu sensgiratoriu deoarece astfe I pot aparea zone critice suplimentare la lntrarea ~i iesirea din intersectie.2.6.6.1Derularea traficului blclchstilor pe banda din lntersecua cu sens giratoriuS-a pastrat dirijarea traficului biciclistilor pe banda din lntersectia cu sens giratoriu In masura In care s-au respectat limitele prestabilite.Chiar ~i in cazul unui trafic auto mai ridicat (Ia un trafic de maxim 1.800 autovehicule I h prinlntersectle tree de cele mai multe ori mai putin de 1.000 autovehicule I h)se lntarnpla foarte raraccidente In care sunt implicati biciclisti.Un factor decisiv pentru slquranta biciclistuor il reprezinta viteza scazuta cu care se ruleaza inintersectle atat pe banda de intrare, cat ~ipe cea de iesire,Viteza scazuta !?i relativ constants cu acre se circula in aceste tntersectil se datoreaza in principalpavajului existent pe centura interioara.Dirijarea traficului bicicllstilor In intersectia eu sens giratoriu are urmatoarele efecte asupraarnenajarilor pentru traficul bicicllstitor in zonele de intrare si iesire:

pistele pentru bicicli~i trebuie sa se terrnine inainte largirea caii de accestrecerea de la terminarea pistei pentru bicicllstl Ja partea carosabila se va face astfel tncatbiciclistul sa fie protejat la marginea partli carosabile prin elemente de constructie sau marcaje dedelimitare a suprafetelorinceputul pistelor pentru biclclisti poate fi situat ta lesire In zona de larqlre.lnformafii suplimentare se gasesc In regulamenteJe pentru proiectarea zonelor destinate traficuluibiciclistllor.


29/36

24Amplasarea intersectiilor mici cu sens giratoriu2.6.1.2 Derularea traficului blclcllstilor pe plsta desttnata bictctlstllorDirijarea trafieului blclclistilor pe plste destinate biciclistilor este necesara daca

... exista un trafie intens al blcicllstilor saut< - exista mai mult de doua cai de acces care sunt sau vor fi prevazute eu piste pentru biciclist'.

Pistele pentru bicicli!iti sunt despartite la eel putin 2,0 m de partea carosablla, iar fa,s de intersectiisun! prevazute supllmentar cu zone de traversare (minim 4,0 m). Pistele pentru biciclistl mal putindenivelate nu sunt recomandate pentru ca.,_ este atectata etlcienta schirnbarii directiel de mers a autovehiculelor ~i"'" nu pot fi create zone de traversare pentru derularea In sigurania a traficului pietona!.

2.6.2Traficul pletonalDirijarii traficului pietonal i se va aeorda 0 impcrtanta deosebita i In intersectille eu sens giratoriu dinafara locantatnor.De aceea, ehiar i In eazul traficului pietonal mai redus se va prevedea 0 faie pletonala consolidata(de exemplu pavata eu piatra sparta) de-a lungul parti i carosabile a intersectiei.Daca sunt necesare piste pietonale din cauza traflculul pietonal intens, pista pletonala va fi arnplasatadenivelat fata de carosabH (ocazional sub forma de plsts comuns pentru bieiefi;;ti ;; i pietoni).2.6.3 Locurl de traversare pentru blclcllstl , i pietoniPentru mentinerea eficientei $i din motive de slquranta rutiera loeul de traversare va fi arnplasatdenivelat fata de partea carosabila.Distants nu va fi mai mica de 4,0 m.

Eventual pavaj"';:x,]-5.r-. . . . . . .

L~_.

Figura 12:Loc de traversare pentru traficuJ bicictistilor i pietoni/or


30/36

25Circulatia in intersectia cu sens giratoriuin cazuri speciale este poslbila proiectarea zorielor de traversare cu denivelare mai mare (In anumltecazuri chiar pasaje subterane pentru bictcllsf ;;i pietoni).Zonele de traversare se prezinta sub diferite forme de baza :pentru aceste se recomanda urmatoarele posibilitaf de realizare:tv - Traficul bicicli~tilor: inexistentTraficul pietonal: redusAmenajarea unei zone de traversare simple In insula intersectiei: fara masuri suplimentare dedirijare a traficului rutier~ Traficul biciclistilor: inexistentTrafieul pietonal: intensAmenajarea unei zone de traversare pentru pietoni... Traficul biclclistitor: intensTraficul pietonal: redusAmenajarea unui vad pentru biciclisti si pietoni; se recomanda rnasuri de dirijare a traficului rutier~ Traficul biciclistilor: intensTraficul pietonal: intensAmplasarea unei zone de traversare pentru pietoni eu vad pentru bicicli;;tiLa evaluarea intensitaW traficului pietonal se va tine cant de ponderea copiilor, persoanelor euhandicap i a batranilor; poate fi necesara amenajarea unei zone de traversare pentru pietoni c a c amai putin de 100 de blclcllsti 1 h traverseaza Intersecna.Daca este necesara a zona de traversare pentru pietoni numai la a singura cale de acces, atune! sevor amenaja zone de traversare pentru pietoni la toate celelalte cai de acces.2.7 Transportulln eomun urbanPe partea carosabila din intersectlile cu sens giratoriu ~i in zona caller de acces nu se vor amenajabenzi speciale pentru transportul in comun urban.Benzile speclale pentru transportul in comun urban pe arterele de la nodurile rutiere se opresc statiilede transport in eamun eu alveola.Statiile de transport in comun vor fi amplasate intotdeauna In atara intersectiilor cu sens giratoriu;statiile de transport In comun de la leslrea din intersectii vor fi prev8zute intotcteauna cu alveola - 1aintrarea in intersectii este recornandabila amenajarea unor astfel de alveole.lntersectia mica cu sens giratoriu nu este adecvata pentru a face leqatura ln tre strazl unde circutatramvaiul.3. Constructla - i amenajarea3.1 Materiale de constructie ~i vegetatieStratul superior al carosabilului exterior al intersectiel eu sens giratoriu este de obicei din bitum decalitate superioara, asttel Incat fortele de forfecare orizcntale care actloneaza asupra supratetetor desprijin in urma deplasarli in viraje sa nu afecteze carosabilul (folosirea aeolo unde este posibil abetonului asfaltic eu spilt ~i mastic bituminos 0/11 s).Pentru executla fa~iilor pavate (pentru delimitarea benzilor eu latirne de 25, 50 pfma la 65 em), asupratetelor pavate din centura interioara, cat ;;i a pavajelor in forma de secera la intra rea ~i ieslreadin intersectii, care In general sunt interzise traficului auto si a vehiculelor cu doua ratio se vor folosibuca\i de beton sau piatra cu grosimea de minim 12 cm, cu supratata deschisa la culoare ~i poroasa(acolo unde este posibil pietre de pavaj din roca naturals) inglobate in mortar beton.Rosturile de imbinare, in special intre elementele de pavaj ~i lmbracarnintea de uzura din bitum vor fiumplute eu material de etansare a rosturl lor.Insulele de despartire a sensurilor de circulatie vor fi lmprejrnuite eu borduri oblice care in zonele dinafara locatltatilor vor fi de culoare ceschlsa. Suprafetele vadului de traversare i a carosabilului trebuiesa fie la acelasi nivel: consolidarea vadului de traversare trebuie sa fie vizibila de pe partea carosablla.Pe benzile de intrare ;;i iesire se va planta numai veqetatie pltica (cu inaltimea de maxim 70 em) carepermite 0 buna vizibilitate pentru toti partlcipantli la trafic.


31/36

2 6Constructia i amenajareaPe insulele de despartlre a sensurilor de circulatie de pe cane de acces se va planta numai veqetatiepltica pomi izolatl inaintea zonei de traversare. supratata insulei de despartlre se va pava pe 0lungime de apraximativ 4 m tntre partea carosabila :;;i vadul de traversare : ; ; i va fi complet lipsita deveqetatle, Astfel se asloura 0 vizibilitate optima.Spatiile verzi de-a lungul centurii exterioare nu vor confine veqetatie care sa Irnpiedice vizibilitatea inzona.

3.2 Drenarea supratetel carosabile 'i a zonelor lnveclnatePartea carosabila tnclinata spre exterior are avantajul ca asiqura drenarea aproape f a r a probleme aape i de suprafata.Daca drenarea suprafetei carosabile se va face spre insula din centru, marginea interioara asupratetel carosabile trebuie sa fie prevazuta cu 0 rigola circulara de-a lungul insulei centrale.Este necesara intotdeauna 0 rigol8. sau un sant la marginea exterioara a insulei centrale circulars Inafara suprafetei consolidate a carosabilului.

3.3 lIuminatu! stradalIluminatul stradal nu face parte din asigurarea siqurantei rutiere ce revine celui lnsarclnat cu executia:;;i lntrepnerea drumurilor. De aceea, aceste intersectii cu sens giratoriu sunt concepute astfe I Incatiluminatul s a nu fie necesar pe timp de noapte.Aceste prevederi sunt de asemenea valabile Tn interiorul localttatnor. Aici iluminarea tuturorsupratetelor destinate traficului rutier intra in sarcina excluslva a comunitatll. Daca aceastaintentioneaza sa amplaseze 0 instalatie de i1uminare, aceasta trebuie sa fie arnplasata pe margineaexterioara a structurii.

3.4 Dirijarea traficului I Derularea traficuluiConform legislatiei rutiere exista doua posibilitat! de reglementare a traficulul rutier:- prioritate in mtersectla cu sens giratoriurnarcata- prioritate de dreaptanernarcataDin motive de siguranta rutlera circulatia este reqlementata conform posibilitatii 1. Este recomandataintroducerea unui indicator rutier care sa regfementeze prioritatea In intersectia cu sens giratoriu.Pentru ca pana la amplasarea indicatoarelor rutiere sa se realizeze 0 marcare unitara ~i vizibila aintersectiilor mici cu sens giratoriu (vezi de asemenea figura 11), se va proceda de regula dupa cumurmeaza:

3.4.1Semne de circulatle amplasate fa intrarea ~i ie~irea din nodurlle rutlerelntersectia cu sens giratoriu va Ii semnauzata prin indicatorul de preselectie conform 438 dinRegulamentul privind clrculatla rutlera (editia dupa RWB, 1992 subpunctul 2.3.8, nr, 21). Poate fielirninata 0 palnie a vitezelor. I n cazuri exceptionale poate fi reglementata reduce rea vitezei.De regula, In interiorul localita1ilor nu este necesara reducerea vitezei.La intrarea : ; ; i resirea din nodurile rutiere este interzisa in general depaslrea, acest fapt fiindreglementat de marcajele carosabile (sernnul 295 din Regulamentul privind circulatla rutlera) ~i acolounde este cazul suplimentar eu semnul 276 din RegulamentuJ prtvind circulatia rutiera.Prin intermediulliniei de demarcare a partii carosabile confonn semnului 295 din Regulamentul privindclrculatia rutiera este interzisa parcarea la intra rea : ; ; i leslrea din intersectii,In zona de apropiere de tntersectle banda cu circulatie In sens unlc este dellrnilata in partea stanga deinsula de despartire (insula de despartire a sensurilor de circulatle). La capatut lnsulei se va amplasasernnul 222-20 din Regulamentul privind circulajia rutiera (ocofire dreapta).


32/36

27Circulatia In intersectia cu sens giratoriu

Inainte de intrarea in lntersectia cu sens giratoriu se arnplaseaza de obicei semnul 205 dinRegulamentul privind clrculatia rutiera cu semnul 209-20 din Regulamentul privind circulatla rutiera.Daca zona traversarii pentru pietoni este arnplasata la intrarea respectiv iesirea din nodul rutier, atunciInalntea marcajului conform semnului 293 din Regulamentul privind circulatia rutiera va fi instalatsemnul 350 din Regulamentul privind circulafia rutiera.

In cazul arnenajarf unui vad pentru biclcllst] se va amplasa semnul 205 din Regulamentul privindcirculatia rutiera cu semnu! aditional "Bicicliti" (similar semnul 1046) inaintea vadului pentru bicicliti.Aeeste marcaje se aplica pentru lntranle i iesirlle din lntersectii.In cazul spatiilor amenajate pentru treeerea pietonilor combinate eu vaduri pentru bicicllstl rnarcarease va face in mod similar.3.4.2 Semne de circulatle amplasate pe partea carosablla a tntersectlelPoate fi elirninata amplasarea indicatoarelor rutiere care evidentiaza prioritatea i directia de mers pepartea carosabila a lntersectlei.Marginea exterioara a partii carosabile se va marca eu 0 linie de demarcare subtire ~i continua, iar Inzonele de intrare i iesire eu 0 Hnie subtlre 9i discontinua.Pentru marginea lntenoara a pa!'tii carosabile nu este neeesar nici un fel de ma r o a ] .Nu sunt necesare alte tipuri de marcaje (de exemplu indieatoare, sirnbolun) pe partea carosablla.3.4.3 Marcaje de orientareDirectivele privind marcajele de orientare in afara autostrazilor (RWB 1992) contin indieatiife cu privirela aplicarea marcajelor de orientare in intersectiile cu sens giratoriu, care trebuie respectate ellstrictete.Acest lucru este in special valabil pentru limitarea la Informatiile esentiale ;;i reprezentarea prtoritara asimbolului circular in comparatie eu alte reprezentan ale mareajului de orientare. Nu se pune problemaarnplasarii unul panou de orientare ca marcaj de orientare pentru intersectiile mici eu sens giratoriu.

Pentru indicatoarele folosite ca marcaje de orientare limitarea se retera la putlne cazun.

3.5 Elemente de executie urbana ! ? i arhltectonlcaExecutia unei intersectll mici cu sens giratoriu trebuie sa se armonizeze cu arhitectura urbana ;;i ellpeisajul lnconjurator in afara localltatilor, fara a fi neglijate aspectele de ordin rutier. Tocmai in privintaacestor cerinte arhitectonice insula centrala are 0 irnportanta deoseblta.I n interiorul localitaplor insula centrala are mal degraba 1 '01 orientativ In oras. Din acest motiv aiel esteposibiUl amplasarea unui singur element central din beton In reteaua rutlera.Se va evita existenta pe insula a punctelor de atractie pentru pietoni.

3.6 Elemente de protectie pasivaDe obicei nu sunt necesare elemente de protectie pasiva pentru autovehiculele care clrcula pe canede aeces sau pe cele de intrare ;;i iesire.


33/36

28AnexeAnexa 1: Calculul eficientei pe baza de exempleExemplu:Calculul eficieritei unei intersectii mici cu sens giratoriu la ora de vart0.1 Valori de trafic la nodurile rutiere Qe ~iQa exprimate in [autovehicule / h](Situatii comparative figura A 1 i A2)

conform A conform B conform C conform 0 Fluxuri de intrare Qede la A 0 20 0 175 32 5 700de la B 225 0 1 0 0 1 25 450de la C 1 25 75 a 1 50 35 0de la D 225 50 25 0 30 0Fluxuri de ieslre Q. 575 32 5 30 0 60 0 18 0 0 = Suma

fluxurllor de iesire Iintrare

0.2 Traficul biciclistilor ~ipletonilor care traverseaza intrarile i ie:irile OFin [pietoni J hJCalea de acces A 100Calea de acces B 300Calea de acces C 200Calea de acces 0 01. Calculul eficlentel de baza Qe admis [autovehicule / h] i caleulul rezervei (R) [autovehicu!e Ih] trafieului care intra in Intersectie [autovehicule I h]o, resp. Qe rea! [autovehicule I h] = fluxul rutier la intrareQ~ [autovehicule I h J = tluxul rutier in intersectie inainte de intrareQeadmls [autovehicule / h 1 = fluxul rutier maxim la intrare= eflcienta de baza = 1070-0,654 X OkR [autovehicule / h] = rezerva f a r a traficul biclclistilor ; i i i pietonilor = 1070-0,654 X Qk - Qe

Qe Qk Qeadmls RFigura A2 Figura A2 Figura 6 Figura 6Cifra 0.1 Cifra 0.1Intrarea A 700 150 972 272Intrarea B 450 525 727 277Intrarea C 350 675 629 279Intrarea 0 300 425 792 492

2. Calculul timpului mediu de asteptare tw a In [s] a traficului care in t ra in intersectie[autovehicule I hI f a r a a lua in calcul traficul biclclistilor ~i al pietonilor (vezi figura 7)R t. he fara FFigura 6 Figura 7Intrarea A 272 13,2Intrarea B 277 13,0Intrarea C 279 12,9Intrarea 0 492 7,3


34/36

29Circulatia in intersectia cu sens giratoriu

3. Calculul reducerii rezervei (RxM) [autovehicule I h] cu luarea in calcul a traficului biciclistilor~i pietonilor (pietoni I h) la intrare (vezi fjgura 8) eflcienta maxima a traficului redusa Q .,[autovehicule / h] prin traficul blcicllstilor ;;i pietonilor care traverseazamax Qe {autovehicule I hJ::::RxM+Qe (cu luarea in calcui a traficului biciclitilor i pietonitor)

Q. Q'1i R M RX M Q. max Q.Figura 2 Cifra 0.2 vezi mal sus Figura 8 Figura A2Clfra 0.1

Intrarea A 150 1 00 272 0,985 268 700 96 8Intrarea B 52 5 300 277 0.915 253 450 70 3Intrarea C 675 200 27 9 0,965 269 350 619Intra rea 0 425 0 492 1,000 492 300 792

1. Calculul timpului mediu de asteptare twa in [5] a traficului care in t ra in Intersectie[aufovehicule / hj cu luarea in ca lcu t a traficul biclcllstilor i al pletonilor (vezi figura 7) sicalculul nurnarului rnediu de locuri de bloca.j n, rlocuri}n, :::Qe : (R x M)

F:;l Q r" Qe RxM t . J J e cu R+F n eCifra 0 . 2 F i g u r a A 2 v e z i mai s u s F i g u r a 7Citra 0 . 1lntrarea A 1 0 0 7 0 0 2 6 8 1 3 , 4 2 , 6Intrarea 8 3 0 0 4 5 0 2 5 3 14,2 1,8Intrarea C 2 0 0 350 269 13,4 1,3Intrarea D 0 300 492 7 , 3 0,6

2. Calculul timpului mediu de asteptare twe In [s] a traficului care lese in lntersectie[autovehicule I h] cu luarea In calcul a traficul bicicllstilor i al pietonilor (vezi figura 9) ~icalculul nurnarului mediu de locuri de bloca] na [Iocuri]n, = (Qa x twa) : 3600

Qfg Qa t \ v a cu F n eCifra 0.2 Figura A2 Figura 9Cifra 0.1lesirea A 100 5 7 5 3,25 0,5leslrea B 300 325 3,15 0 , 3lesirea C 200 300 2,80 0,3iesirea D a 600 0,00 0,0


35/36

30Anexe

225 150125 125225575 350700 A-St,al)a C-SlraBe ~OO325 25175175 100200

Figura A 1 : Noduri rutiere sub forma de intersectie {schema de intensitate a trsticuiuiIeutovenicule !7 1 1

Figura A2: Noduri rutiere sub forma de intersectie eu sens giratoriu (schema deintensitate a treticutui [autovehieule I hi)


36/36

31Circulatia in intersectia cu sens giratoriu

Anexa 2Bibliografie referitoare la circulatia rutlera(1) Schult, R.; Holzwarth, J.:Necesarul de suprafata a cornbinatiilorrelevante ale camioanelor ~i autotractoareloreu semiremorca ~i rernorca In trafieul rutier.Tehnica circulatiei rutiere, 1/1988(2) Schroller, M.:lntersectie eu sens giratoriu sau semafor?Asociafia pentru protectia mediuluiRheinland, 1/1990(3) Ministrul federal al transportului:Raportul final AE 77198/87.Posibllltaf de introdueere a intersectillor eusens giratoriu I nodurilor rutiere extinse,tinand cont de experienta lnternatlonala",iulie 1990(4) Societatea pentru cercetare indomeniul drumurilor ~i traficului rutier:Caiet pentru calcularsa eficientei nodurilorrutiere fara semafoare.Grupa de lucru pentru planificarea rutlera,K6ln 1991(5) Schnull, R.:lntersectii cu sens giratoriu In.Recornandarile pentru amenajarea arterelorprincipale de clrculatle EAHV 91".Tehnica circulatiel rutiere, 6/1991(6) Brilon, W.; Stuwe, B.:lntersectlne cu sens giratoriu - eficienta,siquranta ~iexecutla tehnica.Tehniea circulatiei rutiere, 6/1991(7) Brilon, W.; Wu, N.:Manual de utilizare a programufui KREISEL,versiunea 4.0.Catedra de transport, Ruhr UniversitateaSohum,1992(8) Alrutz, D.; Reis, E.:Analiza siqurantei rutiere a traficuluipietonilor i biciclistilor in intersectiile eu sensgiratoriu ale generatiei viitoare.Raport cafre Ministrul pentru dezvoltareaurbana ~i circulatla rutiera NRW, Hanovra,12/1992

(9) Maier, R.:Desfasurarea traficului rutier ! siqurantetraficului in intersectiile eu sens giratoriu.Material pentru conferinta, HUK Centrul deinformare pentru prevenirea daunelor(Seminaruf VSVI din 30.01.1992), K6!n 1992(10) Heinz, H.:Integrarea urbana ~i executia intersectiilor cusens giratoriu.(Seminarul VSVI din 30.01.1992), K61n1992), Birou! de proiectare Heinz&Pertner,Aachen 1992(11) Albers, A.:Integrarea urbana i executla intersectiilor cusens giratoriu ea sarcina cornuna ainginerului ~i arhitectului. Materia! pentruconterinta, Institutul pentru econorniatransporturilor, drumurilor >i dezvoltaniurbane la Universitatea Hanovra, (SeminarulVSVI din 30.01.1992)(12) Holzwarth, J.:lntersectiile eu sens giratoriu din afaraloealita1ilor pentru combaterea accidentelor.Rezultatele a doua planuri model din Baden-WUrttember, Stuttgart 1991.Tehnica circulatiei rutiere, 3/1992(13) Maier, R:Siguranta rutiera la nodurile rutiere. Materialpentru contermta, HUK Centrul de informarepentru prevenirea daunelor (Seminarul VSVIdin 11.02.1993), K61n 1993(14) Ministerul pentru dezvoltare urbana ~itransport NRW:Recomandari pentru introduce rea i e xe cu ti aintersectiilor mici eu sens giratoriu,Dusseldorf 1993(15)Ministrul federal al transportului:Raport finaJ FE 77359/1991"Siguran1a ~i eficienta intersectii lor eu sensgiratoriu", septembrie 1993

amenajare giratorii saxonia

Documents