1 amenajare che

SUCURSALA HIDROCENTRALE

RM.VÂLCEA

SERVICIUL EXPLOATARE

APROBAT:

DIRECTOR ADJ. TEHNIC,

ing. Gheorghe PARASCHIV

INSTRUCŢIUNE TEHNICĂ INTERNĂ nr.1

- AMENAJAREA CHE -

CUPRINS

1.1. Amenajarea CHE:

1.1.1. Descrierea amenajării pag.3

1.1.2. Caracteristici tehnice pag.4

1.1.3. Echipamentul hidromecanic baraj pag.4

1.1.4. Echipamentul hidromecanic centrală pag.5

1.1.5. Aparate de măsura şi control pag.6

1.2. Exploatarea acumulării:

1.2.1. Definirea regimurilor de exploatare ale acumulării pag.8

1.2.2. Reguli generale de exploatare, comune regimurilor de

exploatare ale acumulării pag.9

1.2.3. Reguli de exploatare specifice regimurilor de exploatare

ale acumulării pag.14

1.3. Apărarea împotriva inundaţiilor şi fenomenelor periculoase:

1.3.1. Apărarea împotriva inundaţiilor pag.18

1.3.2. Organizarea apărării împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi

împotriva fenomenelor meteorologice periculoase pag.18

1.3.3. Modul de acţionare al personalului

1.3.3.1. Sistemul informaţional, conţinutul informaţiei, alarmare

şi înregistrări operative pag.19

1.3.3.2. Starea de alertare pag.24

1.3.3.3. Mod de acţionare al personalului în situaţii deosebite

la construcţiile hidrotehnice pag.26

S.H. Rm.Vâlcea ITI nr. 1

Serviciul Tehnic AMENAJAREA CHE pag.2

1.3.3.4. Mod de acţionare al personalului în situaţii deosebite în exploatarea

echipamentului barajului pag.34

1.3.3.5. Mod de acţionare al personalului în situaţii deosebite în exploatarea

echipamentului centralei pag.36

1.3.4. Responsabilităţi privind apărarea obiectivului pag.37

1.3.5. Măsuri ce se vor lua la cele trei valori caracteristice de avertizare

si de avarie, sisteme de alarmare si informare pag.37

1.4. Urmărirea comportării construcţiilor:

1.4.1. Organizarea activităţii de UCC pag.39

1.4.2. Liste de observaţii directe pag.40

1.4.3. Desfăşurarea activităţii de UCC in condiţii deosebite pag.42

1.4.4. Frecvente minime de efectuare a observaţiilor vizuale pag.44

1.5. Norme specifice de sănătatea şi securitate a muncii (SSM), apărarea împotriva

incendiilor (AII) şi protecţia mediului (PM) în activitatea de exploatare,

urmărirea comportării construcţiilor, întreţinere şi reparaţii:

1.5.1. Generalităţi pag.45

1.5.2. Norme specifice în activitatea de exploatare, întreţinere curentă şi urmărirea

comportării construcţiilor pag.45

1.5.3. Norme specifice în activitatea de întreţinere şi reparaţii pag.48

1.6. Atribuţiuni de serviciu privind exploatarea, întreţinerea

şi urmărirea construcţiilor amenajării:

1.6.1. Atribuţii comune personalului operaţional şi personalului cu atribuţii pag.50

în activitatea de UCC

1.6.2. Atribuţii specifice personalului operaţional pag.50

1.6.3. Atribuţii specifice agenţilor hidrotehnici pag.51

BIBLIOGRAFIE

ANEXE:

Anexa 1: Principalele caracteristici ale CHE

Anexa 2: Curbele de capacitate ale lacurilor de acumulare



1.1. Amenajarea CHE

1.1.1. Descrierea amenajării

Amenajarea hidroenergetică a fost proiectată pentru următoarele folosinţe complexe:

Unitate producătoare de energie de vârf şi semivârf iar în perioadele de ape mari pentru

producerea energiei de bază, cu un regim de funcţionare specific care valorifică toată

gama de debite afluente şi în acelaşi timp răspunde necesităţilor solicitate de Sistemul

Energetic Naţional la un moment dat;

Asigurarea volumului de apă pentru populaţie, agenţi economici şi irigaţii în perioadele

secetoase ale anului, în limite tehnice şi economice acceptabile;

Protejarea terenurilor limitrofe, a obiectivelor economice şi sociale împotriva

inundaţiilor şi eroziunilor produse de râul Olt.

Amenajarea hidroenergetică cu centrala tip baraj este formată, în principal, din următoarele

elemente:

baraj deversor;

centrală tip baraj;

lac de acumulare (cuveta lacului);

diguri;

canalul de fugă.

Barajul este un uvraj hidrotehnic, construit transversal pe un curs de apă în scopul acumulării

şi controlării nivelului apei, prin intermediul clapetelor si stavilelor.

Centrala de tip baraj face corp comun cu barajul si are drept scop formarea lacului de

acumulare şi admisia apei la turbina.

Lacul de acumulare este constituit din volumul de apă acumulat de baraj cu rolul de a asigura

folosinţele complexe pentru care a fost realizată investiţia.

Digurile participă la formarea lacului de acumulare si au rolul de a dirija cursul de apa spre

centrală.

Canalul de fugă asigură evacuarea debitelor prin baraj si centrală si face racordul amenajării

respective cu albia râului pe care se află amenajarea. Fac excepţie centralele Râureni şi Govora, la

care evacuarea debitelor deversate se realizează prin şenalul de ape mari.



1.1.2. Caracteristici tehnice

Principalele caracteristici tehnice ale amenajării sunt următoarele:

Centrala tip baraj

puterea instalata MW

debitul instalat m3/s

căderea neta de calcul m

nivel minim de exploatare mdM

nivel minim excepţional energetic mdM

nivel aval mdM

Lacul de acumulare

volumul brut la N.N.R.(nivel normal de retenţie) mil.m3

volumul util energetic mil.m3

nivel normal de retenţie mdM

nivelul apelor excepţionale mdM

Baraj

lungimea frontului deversant m

numărul de câmpuri deversante

capacitate de evacuare a debitelor prin fiecare deschidere m3/s

Diguri

cota coronament mdM

lungimea digurilor km

1.1.3. Echipament hidromecanic baraj

Echipamentul hidromecanic al unui baraj se compune din:

stavile

stavilă segment cu clapetă

stavilă clapetă (CHE Turnu este singura amenajare care este echipată cu acest tip de

echipament)

vane golire de fund (CHE Turnu este singura amenajare care este echipată cu acest tip de

echipament)

batardouri

instalaţii auxiliare:



instalaţia de barbotare cu aer

instalaţia de încălzire

instalaţia de egalizare presiune pentru batardouri

instalaţia de epuisment baraj

Stavila este un echipament hidromecanic pentru evacuarea de debite mari si catastrofale,

precum si pentru golirea lacului de acumulare in situaţiile ce se impun.

Clapeta este necesară pentru reglaj fin de debite, reglaj de nivele, evacuare plutitori, evacuare

gheţuri.

Vana segment pentru golirea de fund este un echipament hidromecanic ce serveşte pentru

formarea acumulării, evacuarea debitelor mari şi catastrofale şi pentru golirea lacului de acumulare în

situaţiile ce se impun.

Batardoul este un dispozitiv hidromecanic ce serveşte la izolarea echipamentului

hidromecanic în vederea unor lucrări de reparaţii, revizii etc..

Instalaţia de barbotare cu aer are rolul de a împiedica formarea gheţii în faţa stavilei, prin

barbotarea de aer în amonte de stavilă, creând o circulaţie de apă spre suprafaţă.

Instalaţia de încălzire a stavilelor (cu ulei cald sau prin inducţie) are drept scop funcţionarea

normală a stavilelor pe timp de iarnă, prin evitarea formării gheţii între garnituri şi suprafeţele de

etanşare.

Instalaţia de epuisment baraj are rolul de a evacua apa din infiltraţiile interne care se

colectează în drenurile aflate în structura barajului.

Instalaţia de egalizare permite manevrarea batardoului cu presiune egalizată pe ambele feţe.

1.1.4. Echipamentul hidromecanic centrală

Echipamentul hidromecanic aferent centralei este următorul:

batardouri avansate

grătar rar

batardouri prize hidroagregat

vane cu închidere rapidă (VIR)

instalaţie de egalizare batardouri.

Batardourile avansate au rolul de a bloca admisia apei la hidroagregate şi se folosesc doar în

cazul intervenţiilor la grătare sau în situaţiile în care nu se realizează izolarea circuitului hidraulic cu

batardourile de la prizele hidroagregatului.



Cu batardouri avansate sunt prevăzute următoarele CHE : Gura Lotrului, Turnu, Călimăneşti,

Dăeşti, Râureni, Băbeni, Ioneşti, Zăvideni şi Drăgăşani.

Batardourile prize agregat se folosesc pentru blocarea admisiei apei în următoarele situaţii:

- intervenţie VIR;

- lucrări la hidroagregate ce impun intrarea în camera spirală.

Grătarul rar are rolul de a bloca pătrunderea în camera spirală a plutitorilor mari.

Vanele cu închidere rapidă (VIR) sunt destinate pentru închiderea rapidă a admisiei apei în

turbină, în cazuri de avarie ale hidroagregatului, precum şi de izolare în cazul lucrărilor planificate la

turbină sau generator.

1.1.5. Aparate de măsură şi control

Aparate cu citire directă:

dispozitivele hidrometrice se montează pe talpa uvrajului la suprafaţa de contact beton-

rocă şi măsoară subpresiunea exercitată asupra acestuia. Ele sunt cu staţie de citire în

galerie şi la coronament.

piezometrele de adâncime sunt destinate măsurării subpresiunii în straturile fundaţiei la

diferite nivele şi sunt realizate din ţeava de 2", cu fantă pentru pătrunderea apei la partea

ce se introduce în straturile terenului de fundaţie.

forajele de drenaj au rolul de descărcare a apelor infiltrate din lac pe sub talpa barajului

şi centralei. Cu aceste dispozitive se fac măsurători de debite lichide şi de debite solide

(daca este cazul).

clemele dilatrometrice sunt dispozitive ce măsoară deplasările relative între ploturile

uvrajelor sau între baraj si centrală.

pendulul invers: cu ajutorul acestui dispozitiv se determină deplasările în plan orizontal

ale uvrajului.

rocmetrul - cu ajutorul acestui dispozitiv se determina tasarea construcţiei.

tubaţiile piezometrice au rolul de a determina curba de infiltraţii prin diguri

(măsurătorile consemnează nivelul din tubaţii).

dispozitivele de tasare măsoară tasarea digurilor începând din perioada de execuţie, pe

durata exploatării.



forajele hidrogeologie de observaţie sunt tubaţii piezometrice care se amplasează în

afara chiuvetei lacului pentru urmărirea variaţiei nivelului pânzei freatice, în condiţiile

modificării scurgerii hidrologice prin crearea lacului de acumulare.

mire - pentru citirea nivelului în lacul de acumulare.

bolţurile clinometrice - pentru deplasări relative de construcţii.

Teleaparate

telelimnigrafe sunt aparate ce măsoară nivelul din lacul de acumulare şi transmit la

distanţă valoarea respectivă.

traductori de nivel (nivel amonte/aval grătar HA1/ HA2, nivel aval): sunt dispozitive

folosite pentru măsura nivelului amonte şi nivelului aval de grătare la fiecare din

hidroagregate (pentru determinarea gradului de înfundare), respectiv a nivelului aval de

CHE.

traductori de presiune totală se folosesc pentru măsurarea nivelului apei din foraje.

teletermetrele sunt aparate ce determină temperatura betonului barajului sau al centralei.

Pe baza măsurătorilor cu aceste aparate se determină variaţiile maxime de temperatură la

care a fost supus betonul pe o anumită perioadă

Reţeaua topo

Reţeaua topo are drept scop controlul comportării în timp a uvrajelor construcţiei din punct de

vedere al deplasărilor în plan şi al tasărilor. Pentru aceasta se realizează următoarele măsurători:

măsurători de microtriangulaţie;

măsurători de nivelment;

măsurători de aliniament.

Aceste măsurători se execută de personal specializat, sub coordonarea laboratorului UCC al

unităţii.



1.2. Exploatarea acumulării

1.2.1. Definirea regimurilor de exploatare ale acumulării

În funcţie de mărimea debitelor afluente pe râul Olt în secţiunea barajului acumulării, temperatura

mediului ambiant şi starea fizica a apei, pe o perioadă de 4 - 5 zile, se disting următoarele regimuri de

exploatarea acumulării:

regim normal de exploatare;

regim cu restricţii de debite;

regim de ape mari;

regim de iarnă cu debite normale;

regim de iarnă cu restricţii de debite.

Regimul normal de exploatare se defineşte după cum urmează:

- Qafl. (debitul afluent în regim natural) este mai mare sau egal cu 120 m3/s şi mai mic de 400 m3/s;

- temperatura mediului ambiant este mai mare de 0°C, apa pe întreaga suprafaţă a lacului acumulării

este în stare complet lichidă (fără gheaţă sau zai).

Regimul de funcţionare cu restricţii de debite se consideră când sunt îndeplinite, cumulat,

următoarele condiţii:

- Qafl. este mai mic de 120 m3/s;

- temperatura mediului este mai mare de 0°C;

- apa pe întreaga suprafaţă a lacului este complet lichidă.

Regimul de funcţionare la ape mari se consideră când sunt îndeplinite, cumulat, următoarele

condiţii:

- Qafl. prognozat este mai mare de 400 m3/s cu tendinţă de creştere pe următoarea perioadă de 4 ÷5

zile;

- temperatura mediului este mai mare de 0°C;

- apa pe întreaga suprafaţă a lacului este complet lichidă (fără gheaţă sau zai).

Regimul de iarnă cu debite normale se consideră când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- temperaturile medii zilnice ale aerului sau apei au tendinţa de scădere sub 0 °C;

- apa pe întreaga suprafaţă a lacului este sub formă de gheaţă compactă, gheaţă dislocată sau zai;

- Qafl. are valori mai mari, sau egale cu 120 m3/s şi mai mici de 400 m3/s.

Regimul de iarnă cu restricţii de debite se consideră când sunt îndeplinite, cumulat, următoarele

condiţii:

- temperaturile medii zilnice ale aerului sau apei au tendinţa de scădere sub 0°C;



- apa pe întreaga suprafaţă a lacului este sub formă de gheaţă compactă, gheaţă dislocată sau zai;

- Qafl. are valori mai mici de 120 m3/s.

1.2.1.1. Definirea regimurilor de exploatare ale echipamentelor şi construcţiilor aferente acumulării

Regimurilor de exploatare ale echipamentelor şi construcţiilor aferente acumulării sunt:

regimul de punere sub sarcină se consideră din momentul când se acţionează pentru umplerea cu

apă a acumulării, iar nivelul în lac se creşte în trepte.

regimul de scoatere de sub sarcină se consideră din momentul în care se acţionează pentru golirea

de apă a acumulării, iar nivelul apei în lac scade în trepte.

1.2.2. Reguli generale de exploatare, comune regimurilor de exploatare a acumulării

În exploatarea amenajării, personalul operaţional acţionează în permanenţă în scopul asigurării şi

menţinerii în perfectă stare de funcţionare a echipamentelor hidromecanice şi a construcţiilor

hidrotehnice, evitarea degradărilor şi deteriorărilor acestora şi utilizării cu randament maxim a

potenţialului energetic din acumulare.

Pentru aceasta se vor respecta următoarele reguli comune tuturor regimurilor de exploatare ale

acumulării:

Căile de acces ale amenajării vor fi menţinute în permanenţă deblocate şi în stare de

funcţionalitate, fiind interzisă utilizarea acestora pentru turism, odihnă sau agrement;

Pentru reducerea efectelor periculoase provocate de torenţi, digurile de pământ şi taluzurile aval se

vor menţine înierbate, întreţinându-se în permanenţă. Este interzis păşunatul animalelor pe taluzuri

şi diguri.

Rigolele de drenaj se vor menţine curate, iar buruienile dintre rosturi vor fi smulse.

Se vor respecta graficele de control, urmărindu-se în principal următoarele:

- tasarea construcţiilor;

- deformaţiile şi apariţia unor fisuri în construcţiile de beton;

- starea rosturilor de dilatare;

- starea taluzurilor, barajelor, digurilor, canalelor, conductelor şi a versanţilor în

general;

- regimul infiltraţiilor;

- funcţionarea dispozitivelor de drenaj;

- cote şi nivele;



- eventualele fenomene de alunecare;

- depunerile de material solid;

- acţiunea gheţii asupra construcţiilor şi răspunsul acestora în condiţiile unui regim

termic scăzut;

- gradul de înfundare al grătarelor;

- modificările în scurgerea apei.

Pentru exploatarea în condiţii corespunzătoare a construcţiilor hidrotehnice şi a echipamentelor

hidromecanice, se vor urmări:

buna funcţionare a sistemelor de telecomunicaţii şi radio;

buna funcţionare a sistemului de înregistrare a parametrilor din centrale (nivele, temperaturi etc.);

menţinerea în permanenţă în stare de funcţionare a mijloacelor de transport (bărci etc);

asigurarea pieselor de schimb şi a materialelor necesare bunei funcţionări a mijloacelor şi

utilajelor de intervenţie;

verificarea şi completarea la fiecare trei luni şi obligatoriu înainte de începerea funcţionării

amenajării în condiţii speciale (început de iarnă şi de primăvară) a stocului de materiale pentru

intervenţie.

In lipsa restricţiilor se permite funcţionarea acumulării la variaţii de nivel zilnice după

următoarele reguli:

cota maximă în lac nu trebuie să depăşească nivelul de retenţie normală (NNR);

în situaţii excepţionale nu este permisă depăşirea NNR cu mai mult de 25 cm în condiţiile în care

clapetele aferente barajului acumulării respective nu sunt deschise complet şi nu a început

deschiderea stavilelor sau a vanelor golirilor de fund;

se permit variaţii de cotă în lac, după cum urmează :

a) Pentru regimurile normale de exploatare, regimuri cu restricţii de debite, regimuri de

funcţionare la ape mari:

- 0,5 m în 24 ore, cu excepţia CHE Gura Lotrului şi CHE Turnu, la care denivelările admise sunt de

1,5 m, respectiv de 2 m în 24 ore;

- 1 m în 24 ore şi în mod excepţional 1 m în 6 ore - în situaţii deosebite ale sistemului energetic

naţional, necesitatea executării de lucrări de mentenanţă (programate sau accidentale), cu

observaţii atente asupra taluzurilor versanţilor, zonelor de cale ferată, drumurilor etc., fără a depăşi

însă 0,17m/oră. Fac excepţie CHE Gura Lotrului şi CHE Turnu la care denivelările admise sunt de

2 m, respectiv 4 m în 24 ore.



b) Pentru regimurile de exploatare pe timp de iarnă :

- 0,5 m în 24 ore (excepţie făcând CHE Turnu, la care denivelarea maximă admisă este de 2 m în 24

ore), cu urmărirea atentă a comportării podului de gheaţă pentru evitarea ruperii acestuia.

Ultima centrală a amenajării râului Olt (în sensul de scurgere) şi centrala imediat în amonte a

unei alte centrale ce are lacul golit pentru revizie sau din alte motive, trebuie să asigure în aval un

debit de servitute a cărei valoare este determinată de următoarele necesităţi:

menţinerea vieţii biologice în albia naturală a râului Olt;

consumul industrial;

consumul pentru irigaţii

asigurarea debitelor de diluţie a reziduurilor evacuate în râul Olt de unităţile industriale.

Valoarea debitului prelevat în aval de acumularea în cauză se stabileşte în conformitate cu

"regulamentul de exploatare al acumulării" şi a convenţiilor stabilite de unitatea de exploatare cu

sistemul de gospodărire a apelor, direcţia apelor şi unităţile economice interesate, fiind menţionată în

autorizaţia de gospodărirea apelor în vigoare pentru acumularea respectivă.

La manevrarea stavilelor şi clapetelor se va ţine seama de următoarele prevederi:

a) pentru centralele echipate cu stavile segment cu clapetă:

nu este permisă deschiderea completă a unei stavile fără deschiderea parţială a celorlalte, care să

asigure realizarea unei distribuţii uniforme a apei deversate pe întregul front al barajului şi

asigurarea unui nivel aval suficient pentru înecarea saltului hidraulic (deschiderea completă a unei

stavile fără deschiderea parţială a celorlalte constituie o manevră greşită, care duce la deteriorarea

disipatorului, a rizbermei mobile şi la apariţia unor eroziuni în aval ce pot periclita stabilitatea

barajului);

ridicarea stavilelor se face în trepte de 25 cm până la înălţimea maximă de 3 m (la CHE Râureni

până la 3,5 m), după care se execută ridicarea completă;

ordinea de manevrare a clapetelor şi stavilelor la deschidere este următoarea: II, III, I, IV – pentru

centralele prevăzute cu 4 câmpuri deversoare şi II, III, IV, I, V – pentru centralele prevăzute cu 5

câmpuri deversoare;

nu se admite începerea deschiderii stavilelor fără coborârea completă a tuturor clapetelor;

ordinea de manevrare a clapetelor şi stavilelor la închidere este următoarea: IV, I, III, II pentru

centralele prevăzute cu 4 câmpuri deversoare şi V, I, IV, III, II pentru centralele prevăzute cu 5

câmpuri deversoare



b) pentru CHE TURNU, prevăzută cu clapete şi goliri de fund

nu se permite deschiderea golirilor de fund fără coborârea completă a tuturor clapetelor;

nu este permisă deschiderea completă a unei goliri de fund fără deschiderea parţială a celorlalte

care să asigure realizarea unei distribuţii uniforme a apei deversate pe întregul front al barajului şi

asigurarea unui nivel în aval suficient pentru înnecarea saltului hidraulic (deschidere completă a

celorlalte, constituie o manevră greşită, care duce la deteriorarea disipatorului, a rizbermei mobile

şi la apariţia unor eroziuni în aval ce pot periclita stabilitatea barajului);

ridicarea vanelor de golire de fund se face în trepte de 50 cm, până la deschiderea completa a

acestora;

ordinea de manevră a clapetelor şi vanelor de golire de fund la deschidere este: II, III, I.

ordinea de manevră a clapetelor şi vanelor de golire de fund la închidere este următoarea: I, III, II;

Stavilele segment sau vanele de golire de fund la barajele deversoare ale acumulării se deschid

numai în următoarele condiţii:

centrala funcţionează la putere maximă disponibilă, clapetele sunt deschise complet, iar nivelul

din acumulare are tendinţa să depăşească nivelul maxim de exploatare cu peste 10 cm;

debitele afluente pe râul Olt şi secţiunea barajului depăşesc capacitatea de evacuare prin uzinare

de către grupurile disponibile şi prin deversare prin clapete;

un grup sau toată centrala nu funcţionează, iar debitul necesar evacuat în aval nu poate fi realizat

numai prin coborârea clapetelor.

Funcţionarea hidroagregatelor se va menţine, în permanenţă, în limitele caracteristicilor normale

de exploatare, având în vedere următoarele:

funcţionarea HA la sarcini active sub limita minimă de 40% este determinată de nivelul de vibraţii

în funcţionare al acestuia şi de reglementările ANRE;

înfundarea maximă admisă a grătarelor prizelor de admisie să nu depăşească 2 m; pentru

prevenirea ajungerii în această situaţie, la atingerea unei înfundări de 1 m, cu aprobarea

dispecerului se va proceda la curăţirea prizelor.

Exploatarea acumulării în condiţii deosebite (regim de ape mari, regim de iarnă - pericolul

deplasării sloiurilor şi zăpoarelor etc) se execută în conformitate cu dispoziţiile Centrului operativ

local cu activitate temporară pentru situaţii de urgenţă al SH Rm.Vâlcea.

In urma ploilor torenţiale, fenomenelor seismice, personalul operaţional, din dispoziţia şefului de

tură (în lipsa unei alte dispoziţii din partea personalului ierarhic operativ sau tehnic) execută controlul



construcţiilor hidrotehnice şi a echipamentului hidromecanic. Şeful centralei, din proprie iniţiativă sau

la dispoziţia laboratorului UCC, organizează efectuarea tranşei de măsurători la construcţiile

amenajării.

În perioada când se organizează apărarea împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la

construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale (respectiv eliminarea efectelor produse de

inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale), întreg

personalul centralei este mobilizat în serviciu de permanenţă, coordonat de personalul tehnic superior

şi comandamentul de apărare instituit.

În lipsa legăturilor telefonice şi radio, personalul operaţional va acţiona după următoarele reguli:

încearcă prin orice mijloc să restabilească legătura cu dispecerul SH Rm.Vâlcea (un alt telefon mai

apropiat, legătură prin celelalte centrale etc.);

urmăreşte atent parametrii de funcţionare ai acumulării şi a echipamentului respectiv

(hidroagregate, evacuatori) şi în mod deosebit a cotei în acumulare;

în lipsa unei alte dispoziţii primite de la personalul ierarhic superior operativ sau tehnic (ce face

parte din comandamentul de apărare împotriva inundaţiilor şi efectelor fenomenelor meteorologice

periculoase), din momentul întreruperii legăturii telefonice sau radio, acţionează în baza prezentei

instrucţiuni, a regulamentului de exploatare acumulării şi a programului de acţiuni, privind

organizarea şi desfăşurarea apărării împotriva inundaţiilor, efectelor fenomenelor meteorologice

periculoase, precum şi a efectelor create de fenomenele seismice;

NOTE:

1. Determinarea debitului evacuat (uzinat + deversat) şi a debitului afluent în secţiunea barajului

acumulării se face pe baza evoluţiei cotei în lac într-un interval de timp de 10 sau 20 minute,

având în vedere curbele de capacitate ale lacului şi cota la care se găseşte acumularea la începutul

şi sfârşitul intervalului de timp în care se face observaţia;

2. Calculul se prezintă în ipotezele:

- cota scade (Qafl. < Qevac. ): Qafl. = Qevac. - Q calcul

- cota creşte (Qafl. Qevac. ): Qafl. = Qevac. + Q calcul

În ambele cazuri, Q calcul se determină după formula: Qcalcul = Vsp x H/T m3/s, unde:

Vsp = volumul specific al lacului pentru variaţia de nivel (H) în intervalul de timp considerat (T = 10

sau 20 minute)



H = variaţia de cotă

T = intervalul de timp considerat

În cazul în care Qevac. este egal cu zero, Qafl. = Q calcul.

1.2.3. Reguli de exploatare specifice regimurilor de exploatare ale acumulării

Regimul normal de exploatare:

In acest regim de exploatare a acumulării se respectă următoarele reguli:

centrala va funcţiona conform graficului de sarcină dispus de dispecerul hidro SH Rm. Vâlcea,

prin variaţia nivelului în lac, după cum urmează:

- 0,5 m în 24 ore – în regim normal de exploatare, cu excepţia CHE Gura Lotrului şi CHE

Turnu, la care denivelările admise sunt de 1,5 m, respectiv 2m în 24 ore;

- 1 m în 24 ore şi în mod excepţional 1 m în 6 ore - în situaţii deosebite ale sistemului energetic

naţional, necesitatea executării de lucrări de mentenanţă (programate sau accidentale), cu

observaţii atente asupra taluzelor versanţilor, zonele căilor ferate, drumurilor etc., fără însă a

depăşi 0,17m/oră. Fac excepţie CHE Gura Lotrului şi CHE Turnu la care denivelările admise

sunt de 2m, respectiv 4m în 24 ore.

Dacă centrala funcţionează, debitul evacuat prin baraj, de regulă, trebuie să fie nul;

Dacă centrala nu funcţionează la întreaga capacitate sau este complet în stare de indisponibilitate

şi cota în lac este la NNR, se vor manevra clapetele, în ordinea dispusă la cap.1.2.2. - Reguli

generale comune regimurilor de exploatare pentru evacuarea debitului afluent, astfel încât nivelul

în lac să nu depăşească cu mai mult de 10 cm NNR;

Pentru ultima centrală a cascadei sau în cazul unei alte centrale ce are în aval de ea o centrală cu

lacul golit, se va asigura fie prin funcţionarea hidroagregatelor, sau prin deversarea peste clapete,

debitul necesar pentru servitute sau pentru alte unităţi conform convenţiilor încheiate cu Direcţia

Apelor şi unităţile interesate.

Regimul cu restricţii de debite

În regimul de exploatare al acumulării cu restricţii de debite se vor respecta, în general,

aceleaşi reguli ca pentru regimul normal de exploatare.

În acest regim, în lipsa funcţionării centralei, acolo unde este cazul, la ultima centrală a

cascadei sau la o centrală situată amonte de o alta ce are lacul golit, prin barajul deversor se va asigura

debitul de servitute impus şi numai în măsura posibilităţilor se va reface nivelul în lac.

Şi în regimul de restricţii de debite se va respecta ordinea de manevrare a clapetelor şi

stavilelor/ golirilor de fund.



Regimul de exploatare al acumulării la ape mari

În regimul de exploatare a acumulării în regim de ape mari, întreaga activitate a personalului

operaţional pentru trecerea viiturii este coordonată de centrul operativ local cu activitate temporară

pentru situaţii de urgenţă al SH Rm.Vâlcea.

Pentru aceasta se vor respecta strict sistemul de alertare şi informare după cum urmează:

starea de atenţie I - debitul afluent depăşeşte debitul turbinat (330 m3/s);

starea de atenţie II - debitul afluent depăşeşte valoarea de 400 m3/s;

starea de alarmă I - debitul afluent în lacul amenajării depăşeşte 800 m3/s;

starea de alarmă II - toate stavilele (sau mai puţin una: o stavilă fiind avariată sau aflându-se în

revizie) sunt deschise complet, cota în lac este la NNR, iar debitul afluent la prima centrală a

cascadei depăşeşte 2.600 m3/s;

starea de alarmă excepţională – cu stavilele complet deschise, nivelul în lac depăşeşte cu 2 m

nivelul de retenţie normală şi este în creştere.

Exploatarea CHE Gura Lotrului în situaţia în care Qafl > 400 mc/s

Deoarece la CHE Gura Lotrului a fost realizată numai etapa I a investiţiei, NNR-ul actual fiind la

cota 310,00mdM (faţă de 312,00mdM – etapa finală a investiţiei), cât şi a podului vechi de cale ferată,

ce traversează acumularea în dreptul localităţii Proieni, a cărui cotă superioară a grinzilor (pilonilor)

de susţinere este 310,65 mdM, la debite afluente mai mari de 800 mc/s stabilitatea podului nu mai este

asigurată, fiind posibilă inundarea şi distrugerea acestuia.

Din considerentele prezentate, la debite afluente ce depăşesc 330 mc/s cu tendinţă de creştere, în

funcţie de prognoză, din dispoziţia DH – SH Rm. Vâlcea se va proceda astfel :

La atingerea valorii de 400 mc/s a debitului afluent, se va funcţiona cu acumularea Gura Lotrului

la cota 309,50 mdM;


la cota 309,00 mdM;


la cota 308,50 mdM;


la cota 308,25 mdM;


la cote cuprinse între 307,00 ÷ 308,00 mdM. La debite afluente de 2000 mc/s cu tendinţă de



creştere, cu aprobarea DH – SH Rm.Vâlcea, se vor deschide complet toate stavilele, dacă acest

lucru se impune, în funcţie şi de situaţia concretă de la podul CF vechi Proieni.

În perioada în care Qafl este egal sau mai mare decât 400 mc/s cu tendinţă de creştere, agentul

hidro are obligaţia efectuării controlului vizual în zona podului de cale ferată Proieni, între orele 7,00

– 15,00, la un interval stabilit de şeful CHE, în funcţie de situaţia plutitorilor în zona podului CFR.

Între orele 15.00 – 7.00 controlul va fi executat de către o persoană din cadrul Secţiei exploatare

Turnu, ce va fi consemnată în CHE în această perioadă.

Dacă în urma controlului se constată apariţia unor situaţii care ar pune în pericol siguranţa şi

stabilitatea podului (volum mare de plutitori aduşi de apă ce ar putea crea un baraj artificial în zona

podului, formarea de zăpoare), şeful de tură este obligat să anunţe operativ DH – SH Rm.Vâlcea,

pentru sesizarea S.N.-C.F.R. – Regionala Craiova şi personalul ierarhic superior în vederea dispunerii

măsurilor ce se impun.

Regimul de exploatare pe timp de iarnă

În acest regim se vor lua din timp măsuri pentru asigurarea funcţionării sigure a instalaţiilor. În

acest sens se vor respecta măsurile tehnice rezultate din analizele tehnice ale CTI (comisia tehnică

internă) a SH Rm. Vâlcea, privind funcţionarea instalaţiilor CHE pe timp de iarnă.

Prevederile de exploatare pe timp friguros sunt prezentate în funcţie de temperaturile medii

zilnice, în două regimuri:

Regim de exploatare în condiţii de temperaturi medii zilnice ale aerului mai mari de -10 °C;

În acest regim acumularea se va exploata conform graficului de sarcină având în vedere următoarele:

a) instalaţia de barbotare va funcţiona cu întreruperi, urmărind evitarea formării podului de gheaţă

în faţa stavilelor;

b) instalaţia de încălzire va funcţiona la jumătate din capacitate;

c) se vor evacua sloiurile de gheaţă pentru a evita aglomerarea lor în faţa stavilelor; pentru aceasta

se vor utiliza clapetele prevăzute cu instalaţie de încălzire;

d) la formarea podului de gheaţă se va proceda ca la regimul cu temperaturi inferioare valorii de -

10 °C.

Regim de exploatare la temperaturi medii zilnice ale aerului inferioare valorii de -10 °C.

În acest regim acumularea se va exploata în condiţiile formării podului de gheaţă pe întreaga suprafaţă

a lacului, având în vedere următoarele:



a) instalaţia de barbotare va funcţiona la întreaga capacitate, urmărind evitarea formării podului de

gheaţă în faţa stavilelor (clapetelor), evacuatorii nefiind dimensionaţi la presiunea exercitată de

gheaţă în cazul formării podului de gheaţă.

b) în perioadele cu temperaturi extrem de joase, când instalaţia de barbotare se dovedeşte a fi

insuficientă, vor fi utilizate mijloace suplimentare împotriva formării podului de gheaţă, inclusiv

spargerea permanentă, manuală a gheţii;

c) instalaţia de încălzire a stavilelor segment cu clapetă va funcţiona la întreaga capacitate;

d) prin controalele zilnice organizate de şeful de centrală se va urmări podul de gheaţă (integritate,

dacă este compact, grosime) şi temperaturile mediului ambiant de 4 ori pe zi (orele: 1,7,13 şi

19);

e) regimul de încărcare şi mai ales de descărcare al centralei va fi suficient de lent pentru a nu

provoca mişcări nepermanente cu amplitudine mare care să ducă la distrugerea (ruperea) podului

de gheaţă. De asemenea nu sunt permise variaţii de cotă ca urmare a regimului de încărcare a

grupurilor;

f) în cazul apariţiei zăpoarelor la coada lacului şi a zaiului la prizele agregatelor, se va anunţa

Centrul operativ local cu activitate temporară pentru situaţii de urgenţă al SH Rm.Vâlcea;

g) trecerea de la regimul de exploatare specific temperaturilor medii zilnice superioare valorii de -10

°C se va face în ziua cu temperatura medie de -10 °C şi dacă sunt prognozate temperaturi medii

zilnice superioare valorii de -10 °C pentru următoarele 72 ore;

h) la ruperea podului de gheaţă se va proceda la evacuarea sloiurilor peste clapetele barajului,

evitându-se blocarea deschiderilor barajului şi prizelor agregatelor.



1.3. Apărarea împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi

poluărilor accidentale

1.3.1. Apărarea împotriva inundaţiilor

Regimul de ape mari se consideră atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

Qafl. prognozat este mai mare de 400 m3/sec cu tendinţă de creştere pe o perioadă de 4-5

zile;

temperatura mediului este mai mare de 00C;

apa pe întreaga suprafaţă a lacului este complet lichidă (fără gheaţă sau zai)

În vederea apărării împotriva inundaţiilor se definesc următoarele valori de avertizare:

atenţie I - constituie momentul în care debitul afluent pe râul Olt depăşeşte 330 m3/sec.

atenţie II - constituie momentul în care debitul afluent depăşeşte valoarea de 400 m3/sec.

alarmă I - constituie momentul în care debitul afluent în lacul amenajării depăşeşte 800

m3/sec;

alarmă II - constituie momentul în care toate stavilele sau mai puţin una, sunt deschise

complet iar cota în lac este la NNR (o stavilă fiind avariată sau se află imobilizată, în

revizie) şi debitul afluent la prima centrală a cascadei depăşeşte 2600 m3/s.

alarma excepţională - constituie momentul în care stavilele fiind complet deschise

nivelul în lac depăşeşte cu 2 m nivelul de retenţie normală şi este în creştere.

Inundaţiile pot fi provocate de precipitaţii excesive, topirea bruscă a zăpezilor, aglomerări de

gheţuri, sloiuri şi flotanţi în albii, precum şi de accidente la construcţiile hidrotehnice (ruperea de

diguri sau baraje).

1.3.2. Organizarea apărării împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţii

hidrotehnice şi poluărilor accidentale

Organizarea apărării este asigurată în conformitate cu legislaţia în vigoare privind gestionarea

situaţiilor de urgenţă, cu regulamentele de exploatare şi cu alte reglementări interne (plan de măsuri

pentru trecerea vârfurilor de iarnă şi de primăvară, decizii, dispoziţii etc.).

Apărarea împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi

poluărilor accidentale se organizează de către Centrul operativ local cu activitate temporară pentru

situaţii de urgenţă al SH Rm.Vâlcea, constituit conform reglementărilor legale în vigoare privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă.



Acesta se află sub îndrumarea, controlul si coordonarea Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă al Judeţului Vâlcea, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea şi a Comitetului

de Urgenţă constituit la nivelul SC Hidroelectrica pentru situaţii generate de inundaţii, seisme şi

accidente la construcţiile hidrotehnice. Apărarea se execută în baza „Planului de apărare împotriva

inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluării accidentale al sistemelor

hidrotehnice din administrarea SC Hidroelectrica – SH Rm.Vâlcea” în vigoare.

Pentru apărarea împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi

poluărilor accidentale sunt constituie prin decizie echipe de intervenţie la nivelul fiecărui punct de

lucru (CHE, SP).

1.3.3. Modul de acţionare al personalului

1.3.3.1. Sistemul informaţional, conţinutul informaţiei, alarmare si înregistrări operative

Sistemul informaţional cuprinde:

a) Sistemul informaţional pentru prognozarea hidrometrologică

b) Sistemul informaţional pentru hidrometria de exploatare

c) Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice.

Sistemul informaţional pentru prognozarea hidrometrologică furnizează date asupra

fenomenelor hidrometeorologice curente oferind elementele necesare prognozelor hidrometeorologice

de scurtă durată şi de lungă durată. Datele necesare exploatării lacurilor sunt obţinute astfel:

- de la reţeaua naţională hidrometeorologică a Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) şi

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Centrul Naţional de Prognoze

Hidrologice (INHGA), cu care Hidroelectrica S.A. are contracte de furnizare şi transmisie date,

reţea amplasată în bazinul râurilor Olt şi Lotru;

- de la Administraţia Naţională Apele Române – Direcţia Apelor Olt, cu care este încheiată convenţie

de furnizare reciprocă de date hidrometeorologice;

- de la reţeaua proprie a S.H. Rm. Vâlcea, reţea amplasată în fiecare centrală hidroelectrică:

În baza contractelor existente, ANM şi INHGA furnizează S.H. Rm.Vâlcea informaţii şi date:



- diagnoza debitelor afluente zilnice, la ora 7,00, în secţiunile caracteristice ale râului Olt şi Lotru;

- prognoza hidrologică pentru următoarele 24 şi 48 de ore a debitelor afluente în secţiunile

caracteristice, pe râul Olt şi principalii afluenţi;

- prognoza debitelor minime;

- prognoza debitelor maxime de viitură;

- prognoza debitelor provenite din topirea zăpezii;

- prognoza debitelor medii lunare şi sezoniere în regim natural în secţiunile caracteristice ale râului

Olt şi Lotru;

- avertizări hidrometeorologice;

- prognoze la cerere, necesare întocmirii programelor de energie electrică, proprii sucursalei.

De la Direcţia Apelor Olt sunt furnizate de 2ori/zi, la orele 7.00 şi 18.00, valorile debitului

râului Olt, în secţiunile caracteristice, valorile debitelor principalilor afluenţi ai acestuia, precum şi

precipitaţiile (ploi sau zăpadă) măsurate la staţiile din reţeaua proprie. Direcţia Apelor Olt furnizează

prognoze speciale, de avertizare, primite de la subunităţile teritoriale ale ANM (Craiova şi Sibiu).

Reţeaua proprie a S.H. Rm.Vâlcea se compune din:

- staţii pluviometrice – dotate cu pluviometre indicatoare;

- platforme de zăpadă (locuri desemnate), servind pentru determinarea grosimii şi densităţii stratului

de zăpadă la fiecare centrală electrică şi acumulare;

- staţii pentru măsurarea temperaturii aerului (cu citiri de 3 ori/zi).

Sistemul informaţional pentru hidrometria de exploatare furnizează date asupra debitelor

afluente în acumulări, debitelor uzinate de centralele hidroelectrice, debitele deversate prin organele

de descărcare ale barajelor, precum şi date asupra nivelelor apei în lacuri şi canale, pe râul Olt şi

principalii săi afluenţi.

Datele necesare exploatării sunt furnizate de reţeaua ANM, Direcţia Apelor Olt, precum şi de

reţeaua S.H. Rm. Vâlcea. INHGA transmite zilnic (o dată/ zi în regim normal şi din 3 în 3 ore în

regim de ape mari), direct la dispeceratul S.H. Rm. Vâlcea, situaţii hidrologice cuprinzând nivelele,

starea râului şi debitele afluente măsurate sau calculate pe râul Olt şi principalii săi afluenţi în diverse

secţiuni.

Reţeaua hidrometrică proprie S.H. Rm. Vâlcea se compune din:

- staţii hidrometrice cu înregistrare continuă a nivelelor în lacurile de acumulare. Staţiile sunt

prevăzute cu traductori de nivele, limnigrafe sau mire hidrometrice, valorile înregistrate sau citite



(completându-se cu cele furnizate de ANM şi Direcţia Apelor Olt), care servesc la determinarea

debitelor afluente instantanee precum şi a celor medii zilnice, lunare şi anuale. Aparatura existentă

la fiecare acumulare permite, prin intermediul curbelor de capacitate [V=f(H)], determinarea

volumelor de apă acumulată sau defluentă;

- dispozitive a măsură a gradului de deschidere a vanelor şi stavilelor barajelor, care corelate cu

cheile limnimetrice ale acestora [Q=f(d,h)] permit determinarea debitelor deversate;

- diagrame de exploatare pentru determinarea debitului uzinat de fiecare hidrocentrală în funcţie de

puterea electrică şi căderea netă de funcţionare [Quz=f(P,Hnet)].

Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice urmăreşte

comportarea construcţiilor hidrotehnice, furnizează informaţii permanente privind parametrii ce

caracterizează comportarea construcţiilor, încadrarea acestora în domeniul de variaţie prescrise de

proiectant.

Urmărirea comportării în timp a construcţiilor hidrotehnice se realizează prin măsurători la

aparate şi dispozitive de măsură şi control, precum şi prin observaţii vizuale efectuate cu frecvenţa

stabilită de proiectant.

Sistemul informaţional privind comportarea construcţiilor hidrotehnice asigură punerea în

evidenţă cu anticipaţie a unor fenomene a căror evoluţie poate pune în pericol stabilitatea

construcţiilor. Depistarea în fază incipientă a fenomenelor cu evoluţie defavorabilă pentru construcţii

asigură posibilitatea aplicării măsurilor de oprire a evoluţiei periculoase a acestor fenomene, iar în

situaţii extreme, când acest lucru nu mai este posibil sistemul oferă informaţii pentru luarea deciziei

de aplicare a prevederilor Planului de avertizare – alarmare.

Elementele sistemului informaţional pentru supravegherea construcţiilor sunt următoarele:

a) Măsurătorile sunt efectuate de personalul de exploatare la obiectivele de construcţii din

amenajarea Lotru şi de agenţii hidrotehnici la cele din amenajarea Olt şi transmise la laboratorul

UCC. Personalul laboratoarelor UCC din cadrul sucursalei şi uzinei verifică periodic măsurătorile

primite şi efectuează prelucrarea primară, interpretarea datelor şi întocmirea documentaţilor de analiza

comportării construcţiilor la obiectele la care a fost instituită urmărirea specială.

b) Observaţiile vizuale au ca scop urmărirea evoluţiei în timp a unor aspecte sau fenomene,

care pot să apară în exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi nu pot fi evidenţiate cantitativ prin

aparate sau dispozitive de măsură şi control cum sunt: apariţia de fisuri, crăpături, exfolieri sau alte



forme de degradare a betoanelor, prăbuşiri ale umpluturilor din corpul digurilor, apariţia unor căi de

infiltraţie prin rosturi sau corpul construcţiilor, degradarea etanşărilor la rosturi etc.

Constatările făcute prin observaţii vizuale se consemnează zilnic în „Registru de observaţii

vizuale” care se găseşte la fiecare CHE şi servesc pentru urmărirea şi interpretarea comportării în timp

a construcţiilor. Aspectele şi fenomenele deosebite se consemnează în „Jurnalul evenimentelor”

întocmit pentru fiecare CHE.

Conţinutul informaţiei:

a) informaţii privind producerea fenomenului, niveluri de apa, revărsări, infiltraţii de apă (cu şi

fără antrenare de material) blocaje, vânt, produceri de ploi abundente, viscol, produceri de

ninsori abundente, depuneri şi aglomerări de gheată, ploi, polei sau chiciură, formarea

zaiului şi blocarea prizelor, seisme mişcări tectonice, etc;

b) informaţii privind starea evoluţiei fenomenului de la un raport la altul, măsuri, gravitatea,

sau a repercusiunilor;

c) informaţii privind obiectivele şi terenurile afectate de fenomene. În caz de inundaţii se vor

preciza pe categorii de obiective, începând din amonte în aval, unde când şi cât s-a inundat,

distrugeri, stricăciuni, deteriorări de bunuri, împrejurarea în care s-a produs fenomenul,

cauza producerii fenomenului.

d) Informaţii privind măsurile luate: lucrări hidrotehnice de apărare, evacuarea apelor de

inundaţii, manevre efectuate, acţiuni impuse de producerea fenomenelor, meteorologice sau

seismice (control construcţiilor, efectuarea măsurători AMC, etc).

e) cereri de forţe şi mijloace de intervenţie necesare pentru eliminarea fenomenelor produse;

f) informaţii privind termenele preliminate de înlăturarea fenomenelor produse.

g) Informaţiile se dau orar sau periodic, în funcţie de evoluţia fenomenelor.

Alarmare:

Alarmarea se execută în conformitate cu prevederile „Planului de avertizare – alarmare” în

vigoare.

Fiecare CHE este prevăzută cu sirenă de alarmă. Alarmarea, respectiv acţionarea sirenei, se

face de către personalul operaţional la dispoziţia dispecerului hidro sau la dispoziţia Inspectoratului

pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Vâlcea.

Sistemul de avertizare - alarmare amplasat în zonele în aval de lacurile de acumulare de pe râul

Olt are rolul de a emite o serie de semnale sonore specifice pentru anunţarea populaţiei aflate în zonă,



asupra producerii sau a iminenţei producerii unei avarii grave astfel încât în timpul aflat la dispoziţie

să poată fi evacuată din zona afectată populaţia şi bunurile materiale.

Echipamentele de alarmare pentru emiterea semnalelor sonore codificate se prevăd în aval de

barajele încadrate în clasa I şi II de importanţă, în situaţia în care în zona inundabilă din aval se află

localităţi sau obiective importante, conform STAS 4273/ 1983. Ele sunt amplasate astfel încât să

acopere întreaga zonă de influenţă (de inundabilitate) cu nivele ale semnalelor sonore depăşind ca

intensitate cu cel puţin 6dB zgomotul de fond din zonă.

Pentru avertizarea - alarmarea populaţiei din bazinele Lotru şi Olt în caz de accidente la

baraje s-a realizat un sistem modern de avertizare – alarmare sonoră aval de amenajarea

Vidra, echipat cu sirene electronice, cu dublă alimentare electrică. Elemente geometrice ale

zonelor de amplasare a sirenelor electronice sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. sirenă Amplasare

Latitudine LongitudineCota teren

( mdM)

Înăltime stâlp sirenă

(m)

Puterea sirenei

(W)Sirene electronice

1 baraj Vidra 45º 26’ 45.3” 23º 46’ 10.9” 1303 10 6002 baraj Lotru Pompaj (Balindru ) 45º 28’ 30.7” 23º 51’ 06.1” 1041 2,5 6003 Voineasa - Hotel Lotru 45º 25' 01.5" 23º 57' 50.8" 614 2,5 24004 Valea Măceşului - şcoală 45º 23' 41.3" 24º 00' 22.5" 537 20 6005 Mălaia – primărie 45º 21' 03.2" 24º 02' 33.0" 1303 10 30006 CHE Brădişor 45º 21' 17.8" 24º 06' 22.0" 484 10 6007 Sălişte - şcoală 45º 21' 12.3" 24º 08' 07.9" 397 20 6008 Păscoaia – şcoală 45º 21' 13.3" 24º 09' 23.9" 412 20 6009 Valea lui Stan - staţia tratare apă 45º 20' 53.8" 24º 11' 16.0" 358 20 60010 Brezoi – primărie 45º 20' 38.1" 24º 14' 39.8" 349 2,5 240011 CHE Gura Lotrului 45º20'40.7" 24º16'28.4" 328 2,5 300012 Călineşti – şcoală 45º21'57" 24º17'28.2" 352 20 240013 CHE Turnu 45º16'41.1" 24º18'38.3" 312 20 60014 Căciulata - hotel Traian 45º15'33.4" 24º19'15.4" 350 2,5 60015 CHE Călimaneşti 45º14'25.9" 24º20'49.8" 282 25 300016 Dăeşti – Gara 45º11'10.6" 24º23'00.3" 280 20 240017 CHE Dăeşti 45º10'43" 24º22'02.7" 276 25 120018 Bujoreni – Primărie 45º09'10.6" 24º22'29.7" 284 20 240019 Fedeleşoiu – Cămin cultural 45º09’06.9” 24º23’25.0” 283 15 120020 CHE Rm. Vâlcea 45º07'16.5" 24º22'38.6" 264 25 300021 Goranu – şcoală 45º06'27.4" 24º23'17.8" 250 20 240022 Rm. Vâlcea – Grup şcolar economic 45º05'41.3" 24º21'39.8" 282 20 240023 CHE Râureni 45º04'19.3" 24º21'40.8" 238 25 240024 Budeşti – Primărie 45º03'50.4" 24º23'15.3" 238 2,5 180025 Barza –şcoală 45º03'02.8" 24º22'21.1" 249 20 180026 Ruda – şcoală 45º01'49.6" 24º20'02.8" 227 20 180027 Stupărei - şcoală 45º02'21.4" 24º18'17.7" 224 15 180028 CHE Govora 45º00’35.4” 24º17’47.7” 226 25 60029 Tătărani – şcoală 44º59'01.9” 24º14'41.1" 212 15 180030 Romani – şcoală 44º58'22.4" 24º12'12.9" 198 15 240031 Bratia din Vale – şcoală 44º57'25.1" 24º16'56.2" 213 20 180032 Galicea – CAP 44º55'43.7" 24º16'14.2" 208 20 240033 CHE Băbeni 44º55'00.6" 24º14'43.9" 208 25 300034 Teiu – Galicea – şcoală 44º54'11.8" 24º16'54.2" 213 20 1800



Nr. sirenă Amplasare

Latitudine LongitudineCota teren

( mdM)

Înăltime stâlp sirenă

(m)

Puterea sirenei

(W)Sirene electronice

35 Govorii – şcoală 44º52'46" 24º13'57.5" 184 20 240036 Olanu – Primărie 44º52'01.5" 24º17'21.8" 225 20 240037 CHE Ioneşti 44º51'15.6" 24º14'46.1" 188 25 240038 Drăgoeşti – şcoală 44º49'14.6" 24º17'33.6" 180 20 240039 Fişcălia – şcoală 44º48'59.3" 24º14'44.5" 180 20 240040 Orleşti – Primărie 44º47'25.9" 24º13'53.2" 203 20 240041 Buciumeni – Punc zooteh. 44º47'32.4" 24º17'52.6" 183 20 240042 CHE Zăvideni 44º46'23.4" 24º16’21.5" 179 25 60043 Câmpu Mare 44o 45' 26" 24o 18' 17.6" 191 20 240044 Prundeni – Primărie 44º44'07.8" 24º14'58.0" 172 20 240045 Călina – Complex sportiv 44º42'08.2" 24º15'10.9" 186 20 240046 Valea lui Alb 44º42’26.5” 24º18’46.2” 216 15 240047 CHE Drăgaşani 44º40’54.7” 24º17’36.2” 166 25 60048 Bârsanu – şcoală 44º40'41.8" 24º15'28.1" 195 20 180049 Drăgăşani – Primărie 44º39'37.7" 24º15'59.3" 183 2,5 240050 Poganu – Poliţie 44º39'48.2" 24º18'58.3" 153 15 240051 Momoteşti – şcoală 44º38'26.9" 24º16'09.2" 156 20 180052 Zlătărei – şcoală 44º38' 24º15'16.6" 172 20 240053 Cucuieţi – grădiniţa 44º36'42.5" 2 4º20'42.8" 181 15 240054 Voiceşti – Cămin cultural 44º36'20.9" 24º17'27.6" 149 20 240055 Comaniţa 44º33'51.6" 24º20'45.7" 200 20 240056 Grădinari – Primărie 44º33'52.8" 24º16'07.6" 156 20 2400

Cazurile de alarmare:

a) alarma aeriană, durata 1 minut, ce constă din 15 secunde scurte, repetate, cu pauză între ele

de 2 secunde;

b) semnal de încetare 1 minut continuu;

c) calamităţi, inundaţii, incendii, cutremure, etc. sunet cu durata de 3 minute întrerupt între

fiecare minut cu 4 secunde;

d) semnal alarma chimică, are durata de 1 minut, constă din 5 sunete cu durata de 8 secunde

fiecare cu pauza între ele de 5 secunde.

Înregistrări operative:

Înregistrările fenomenelor, cât şi conţinutul informaţiilor primite sau furnizate, se efectuează

de către personalul operaţional în documentaţia operativă, în ordinea cronologică a producerii

acestora.

1.3.3.2. Starea de alertare

Stările de atenţie I si atenţie II: Qafl. depăşeşte 330 m3/s şi respectiv 400 m3/s



Stările atenţie I - şi atenţie II - sunt anunţate personalului de exploatare de către dispecerul

hidro.

La anunţarea acestor stări, personalul operaţional acţionează după cum urmează:

a) supraveghează atent funcţionarea agregatelor, comportarea construcţiei şi a echipamentului

hidromecanic (evacuatori, etc);

b) urmăreşte atent evoluţia cotei în lac, acţionând în sensul respectării întocmai a dispoziţiilor

primite de la DH;

c) informează operativ personalul ierarhic superior operativ şi tehnic asupra observaţiilor ce le

execută privind funcţionarea agregatelor, comportarea construcţiilor şi a echipamentului

hidromecanic;

d) în lipsa legăturilor telefonice şi radio acţionează în conformitate cu regulile generale comune

regimurilor de exploatare ale acumulării, pentru menţinerea constantă a cotei în lac, întreaga

activitate fiind coordonată de şeful de centrală, iar in lipsa acestuia, de către şeful de tură.

Starea de alarmă I

Starea de alarmă se dă în momentul în care DH anunţă ca în secţiunea CHE Gura Lotrului

debitele afluente depăşesc 800 m3/s. La starea de alarmă I, personalul de exploatare acţionează

cu respectarea următoarelor reguli:

a) asigură evacuarea debitelor dispuse de DH prin încărcarea la sarcină maximă a

hidroagregatelor, iar restul prin deversare , prin evacuatori.

b) supraveghează atent funcţionarea hidroagregatelor, comportarea construcţiilor şi a

echipamentului hidromecanic.

c) urmăreşte în mod deosebit evoluţia cotei în lac, respectând dispoziţiile DH.

d) dacă se ajunge la căderea minimă netă, anunţă DH şi cu aprobarea acestuia opreşte

hidroagregatele, închide vanele rapide şi se aduc hidrogeneratoarele în stare separat vizibil

(hidroagregatele fiind supuse în continuare unui regim de supraveghere şi control ca pentru

un hidroagregat aflat în exploatare în stare de rezervă) asigurându-se evacuarea şi a debitului

până atunci uzinat prin evacuatorii de ape mari (stavile, vane golire fund).

e) în lipsa legăturilor telefonice şi radio se acţionează în conformitate cu regulile de mai sus,

urmărindu-se aducerea la îndeplinire a ultimelor dispoziţii ale DH, având în vedere

următoarele:

- după îndeplinirea dispoziţiei primite menţine constant nivelul atins în lac;

- nu se va depăşi NNR în lac.



Starea de alarmă II

La starea de alarmă II personalul operaţional acţionează cu respectarea următoarelor reguli:

a) verifică dacă toţi evacuatorii (stavile sau goliri de fund) sunt deschise complet;

b) cu aprobarea DH manevrează evacuatorii pentru realizarea deschiderii complete a acestora

(daca nu a fost realizată anterior).

Starea de alarmă excepţională

La starea de alarmă excepţională, personalul operaţional acţionează cu respectarea

următoarelor reguli:

a) opreşte hidroagregatele (daca acestea funcţionează);

b) se închid VIR;

c) anunţă DH (comandamentul permanent de apărare);

d) urmăreşte evoluţia cotei în lac;

e) în momentul apariţiei pericolului de inundare a centralei (cota creşte rapid) acţionează

astfel:

- scoate de sub tensiune toate instalaţiile CHE prin aducerea în stare separat vizibil a

LEA 110 kV, 20 kV şi bare c.c. 220 V si 24 V;

- anunţă DH pentru părăsirea CHE;

- părăseşte centrala în direcţie perpendiculară, pe cursul de apă spre cote ridicate de

teren;

- în lipsa legăturilor telefonice şi radio procedează întocmai prevederile de mai sus.

1.3.3.3. Modul de acţionare al personalului în situaţii deosebite la construcţiile hidrotehnice

Creşterea bruscă a infiltraţiilor prin diguri, însoţite de izvoare puternice,

concentrate, cu antrenare de materiale localizate imediat lângă diguri sau imediat de baraj

a) cauze:

- defecte de construcţie;

- ploi torenţiale;

- seisme;

- reaşezări locale.

b) conţinutul informaţiei şi înregistrării operative:

- manifestarea fenomenului;



- debite de apă cu sau fără antrenare de material;

- efecte asupra elementelor de construcţii;

- data şi ora la care a avut loc evenimentul.

c) măsuri şi mod de acţionare:

- sesizarea apariţiei de infiltraţii prin diguri de către rondier, personal operaţional sau alt

personal;

- se anunţă şeful CHE, dispecerul, şeful secţiei;

- se urmăreşte evoluţia fenomenului de către rondier sau personalul operaţional;

- se înregistrează datele în documentele operative de către rondier şi şeful de tură;

- urmăreşte evoluţia fenomenului în conformitate cu precizările făcute în acest sens de către

personalul de specialitate sau comandament;

- în cazul infiltraţiilor cu antrenare de material şi când s-a luat hotărârea de golire a acumulării,

de către personalul de specialitate sau comandament, se urmăreşte respectarea ritmului de

golire stabilit prin uzinare şi evacuatorii de ape mari, urmărindu-se comportarea HA şi

evacuatorilor.

- în lipsa legăturilor de telecomunicaţii şi când se apreciază că fenomenul are o evoluţie

rapidă, din proprie iniţiativă se trece la scăderea cotei în acumulare, respectându-se ritmul

normal de golire stabilit prin reglementările ISPH şi ITI.

Apariţia de breşe la diguri :

a) cauze:

- seism şi reaşezări locale;

- variaţii bruşte de temperaturi;

- furtuni puternice.

b) conţinutul informaţiei şi înregistrări operative

- nivelul breşei faţă de nivelul apei în lac;

- debite scurse prin breşe;

- efectele scurgerii prin breşe asupra digului;

- data şi ora observării evenimentului.

c) măsuri şi mod acţionare personal

- sesizarea apariţiei de breşe în dig de către rondier, personalul operaţional sau alt personal;

- se anunţă şef CHE, Dispecer, Şef Secţie;

- se înregistrează datele în documentele operative de către şeful de tură;



- urmărirea evoluţiei fenomenului în conformitate cu precizările făcute în acest sens de către

personalul de specialitate sau comandament;

- în situaţia când fenomenul evoluează în continuare putând periclita siguranţa digurilor se va

proceda la scăderea cotei în conformitate cu dispoziţiile personalului de specialitate sau

comandament pentru cota şi ritmul stabilit.

- în lipsa legăturilor de telecomunicaţii şi când se apreciază că fenomenul are o evoluţie rapidă

se trece la scăderea cotei din amenajare până la cota pentru care fenomenul devine staţionar,

respectându-se ritmul de golire stabilit prin reglementările ISPH şi ITI.

- în cazul fenomenelor critice, un pericol iminent de inundare CHE, după anunţarea DH sau din

proprie iniţiativă se opresc HA, se asigură evacuarea prin evacuatori a unui debit

corespunzător, se scot de sub tensiune şi se aduc în stare separat vizibil trafo 110/10,5 kv, trafo

20/0,4 kv.

Apariţia de deformaţii la diguri (tasări vizibile, alunecări de materiale)

a) cauze

- seisme

- reaşezări locale

- ploi torenţiale

- defecte de construcţie


- debite de apă scurse şi de material antrenat;

- efectele scurgerii materialelor asupra construcţiei;

- data, ora, observaţii făcute.


- sesizarea apariţiei de deformaţii la diguri şi anunţarea şefului de tură de către rondier, personal

operaţional sau alt personal;


- se urmăreşte evoluţia fenomenului de către rondier sau personalul operaţional;

- se înregistrează datele în registru operativ de către şef tură;

- când fenomenul devine critic, putând periclita siguranţa digului se anunţă dispecerul DH şi din

dispoziţia acestuia sau din proprie iniţiativă în lipsa legăturilor de telecomunicaţii se evacuează

din amenajare 330 mc/sec prin uzinare şi eventual prin deversare (dacă hidroagregatele nu sunt



disponibile la capacitate nominală) respectând ritmul de scădere al cotei impuse de ISPH şi

reglementările tehnice în vigoare.

- se menţine în permanentă legătura cu dispecerul hidro şi cu persoanele ce urmăresc evoluţia

fenomenului şi se procedează în conformitate cu dispoziţiile acestora..

Formarea de zăpoare - blocuri de gheaţă la coada lacului care blochează scurgerea debitului

afluent, constituind risc de inundare pentru zonele adiacente.

a) cauze: scăderea bruscă a temperaturii.

b) conţinutul informaţiei şi înregistrării operative

- ridicarea nivelului în lac;

- efectele ridicării cotei în lac;

- data, ora, observaţii făcute

c) măsuri şi mod de acţionare personal

- sesizarea evenimentului şi anunţare şef tură de către rondier, personalul operaţional sau alt

personal;

- se anunţă şef CHE, Dispecer, Şef Sectie,

- se urmăreşte evoluţia fenomenului de către rondier sau personalul operativ;

- se înregistrează datele în documentele operative de către şeful de tură;

- se menţine în permanenţă legătura cu dispecerul hidro şi persoanele care urmăresc evoluţia

fenomenului şi se procedează în conformitate cu dispoziţiile acestora;

- la dispoziţia DH se procedează la scăderea cotei în lac prin evacuarea din amenajare a unui

debit de 330 m3/s prin uzinare şi eventual la capacitatea maximă respectând ritmul de scădere

conform prevederilor ISPH.şi reglementările tehnice în vigoare.

Creşterea bruscă a infiltraţiilor în galeriile barajului sau a centralei

a) cauze:

- seism sau reaşezări locale;

- deteriorarea rosturilor;

- înfundarea drenurilor;


- debitele de infiltraţie;

- modificarea presiunilor din foraje;

- data şi ora evenimentelor observate.

c) măsuri şi mod de acţionare personal



- sesizarea evenimentului şi anunţare şef tură, de către rondier, personal operativ;


- se verifică intrarea în funcţiune a pompelor de epuisment şi buna funcţionare a lor;

- se urmăreşte evoluţia fenomenului de către personalul operaţional sau altă persoană

desemnată în acest scop;

- se înregistrează în registrul operativ de către şeful de tură;

- informarea permanentă a dispecerului cu privire la evoluţia infiltraţiilor - execută şef tură;

Apariţia bruscă de infiltraţii în centrală prin peretele de presiune şi declanşare HA prin nivel

crescut de apă infiltrată

a) cauze :

- deformaţii ale structurii centralei;

- distrugerea etanşării la rosturi;

- deformaţii în roca de fundaţie;


- debitele de infiltraţii;

- data şi ora observaţiei;


- sesizarea infiltraţiilor de către personalul operaţional sau altă persoană;

- se evaluează debitele de infiltraţii de către personalul operaţional;

- se anunţă şef CHE, Dispecer, Şef Secţie ( de către şeful de tură);

- se înregistrează în registru operativ de către şeful de tură;

- se urmăreşte evoluţia fenomenului, cu controlul general al construcţiei, inclusiv nivelul

infiltraţiilor în baraj, de către personalul operaţional;

- se urmăreşte evoluţia cotei în lac pentru menţinerea acesteia în conformitate cu dispoziţiile

primite;

- se menţine în permanenţă legătura cu dispecerul şi persoanele care urmăresc evoluţia

fenomenului şi se procedează conform dispoziţiilor acestora;

- când fenomenul devine critic cu existenţa pericolului de deteriorarea echipamentului prin

inundare se anunţă DH şi din dispoziţia acestuia sau din proprie iniţiativă, în lipsa legăturilor

de telecomunicaţii, se procedează la scăderea cotei în lac prin evacuarea unui debit de

maxim 330 m3/s prin deversare respectând ritmul de scădere al cotei impus de ISPH şi ITI.

Apariţia bruscă de infiltraţii în centrală prin betonul camerei spirale



a) cauze:

- deformaţii ale fundaţiei centralei;

- reaşezări locale;

- seism;

- defecţiuni în funcţionarea turbinei.


- debite de infiltraţii;

- efecte propuse;

- data şi ora observaţiei


- sesizarea infiltraţiilor de către personalul operaţional, rondier;

- anunţă şef CHE, Dispecer, Şef Secţie (de către şef tură);

- se evaluează debitele de infiltraţii de personalul operaţional;

- se opresc HA la care a apărut infiltraţiile şi se coboară VIR;

- se urmăreşte evoluţia fenomenului de către personalul operaţional sau altă persoană

desemnată în acest scop;

- se pornesc pompele de epuisment de către mecanic sau seful de tură

- se menţine în permanenţă legătura cu şeful de secţie şi dispecer de către şeful de tură;

- se înregistrează în evidenţele operative de către şeful de tură;

- când fenomenul devine critic şi există pericol de inundare a echipamentului se anunţă DH şi

din dispoziţia acestuia sau din proprie iniţiativă, în lipsa legăturilor telefonice şi radio se

procedează la scăderea cotei în lac în timpul impus de ISPH şi ITI prin evacuarea unui debit

maxim de 330 m3/s.

Apariţia de fisuri sau crăpături la barajul deversor

a) cauze:

- alunecări ale straturilor din albia minoră a râului;

- reaşezări locale;

- apariţia unor sarcini suplimentare (umplere sau goliri rapide ale lacului)


- locul apariţiei fisurilor;

- existenţa turbidităţii în bazinul disipator;





- constatarea evenimentului de către rondier sau personal operativ;

- se anunţă şef CHE, Dispecer, Şef Secţie (de către şef tură);

- se anunţă laboratorul UCC de către Şef CHE;

- se execută măsurători UCC de către personalul lab.UCC;

- se menţine legătura permanentă cu Şef Secţie, Dispecer, de către şeful de tură;

- se înregistrează în evidentele operative de către şeful de tură;

- se procedează în conformitate cu dispoziţiile primite de la personalul ierarhic superior;

Creşterea bruscă a valorilor măsurate la AMC -urile din baraj (centrală)

a) cauze:

- apariţia de sarcini suplimentare asupra barajului;

- creşterea stării de eforturi;

- deformaţii diferenţiale ale rocii de bază


- creşterea deplasărilor citite la pendul;

- diferenţele între valorile citite la telepresmetre (amonte-aval);

- salturi în valorile citite la hidrometre


- sesizarea fenomenului şi anunţare şef tură de către rondier;

- se anunţă Şef CHE, Dispecer Şef, Şef Secţie şi laborator UCC;

- se înregistrează în evidenţele operative de către Şeful de tură;

- se procedează în conformitate cu dispoziţiile primite din partea personalului ierarhic superior.

Apariţia de deformaţii vizibile (deplasări) ale construcţiei centralei, pile, culei, corp centrală

a) cauze:

- seism;

- ridicarea bruscă a nivelului în acumulare prin viituri puternice apărute într-o zonă mai

întinsă.

b) conţinutul informaţiei şi înregistrări operative:

- alunecări aval de baraj;

- deplasări ale elementelor constructive.

c) măsuri şi mod acţionare personal:

- sesizarea fenomenului de către personalul operaţional, rondier sau alte persoane;



- se anunţă Şef CHE, Dispecer, Şef Secţie (de către şeful de tură);

- se urmăreşte evoluţia fenomenului de către personalul operaţional;


- se menţine în permanenţă legătura cu dispecerul şi se procedează în conformitate cu

dispoziţiile acestuia.

Înregistrarea unui seism perceput de personalul de exploatare sau anunţat prin sistemul naţional de

informare

a) cauze: mişcări tectonice cu epicentrul în zona;


- crăpături apărute;

- desprinderi;

- alunecări corpuri construcţie

c) măsuri şi mod acţionare

sesizarea efectelor seismului de către personalul operaţional;

se anunţă Şef CHE, Dispecer, Şef Secţie (de către şeful de tură);

se urmăreşte evoluţia urmărilor seismului de către personalul operaţional prin controlul

general al construcţiei;

se înregistrează în registrul operativ de către Şef tură;

se menţine în permanenţă legătura cu Şeful de secţie şi Dispecerul hidro procedându-se în

conformitate cu dispoziţiile acestora.

se urmăreşte evoluţia urmărilor seismului de către personalul operaţional prin controlul

general al construcţiei;

se înregistrează în registrul operativ de către Şef tură;

se menţine în permanenţă legătură cu şeful de secţie şi Dispecerul hidro procedându-se în

conformitate cu dispoziţiile acestora.

Inundarea centralei

a) cauze:

- ruperea peretelui de presiune;

- spargerea carcasei turbinei.

b) conţinutul informaţiei şi înregistrări operative.

- evaluarea debitelor infiltrate;

- locul apariţiei infiltraţiei;





- sesizarea fenomenului de către personalul operaţional, rondier, sau alt personal din

centrală;

- se evaluează debitele de inundare de către personalul operaţional;

- se anunţă Şef CHE, Dispecer, Şef secţie (de către Şef tură);

- se urmăreşte evoluţia fenomenului;

- se înregistrează în registrul operativ de către Şef tură;

- se menţine în permanenţă legătura cu dispecerul şi personalul ierarhic superior, de către

şeful de tură informând asupra evoluţiei fenomenului;

- oprirea grupurilor şi aducerea în starea separat vizibil a Staţiei 110 kV, 20 kV, 10,5 kV şi

părăsirea centralei din proprie iniţiativă, în cazul când debitele ating valori periculoase,

după anunţarea DH si cu aprobarea acestuia şi în lipsa legăturilor telefonice şi radio, din

proprie iniţiativă;

Inundaţii catastrofale (ipoteza de avarie-distrugere 50% a barajului Vidra) mod acţionare personal:

a) la dispoziţia dispecerului se execută:

- se pune în funcţiune sirena de alarmare cu semnalul specific pentru calamitate naturală

(inundaţii) de către electricianul secund;

- se opresc hidroagregatele - execută şef tură ;

- se manevrează evacuatorii de ape mari, pentru evacuarea din lac a debitului de inundaţii

(800 m3/sec) – execută personalul operaţional;

- se aduc în stare separat vizibil: staţia de 110/ 20 kV, barele de 220Vc.c. şi 24V.c.c.;

- se anunţă DH;

- se părăseşte centrala pe direcţia perpendiculară cursului de apă de către personalul

operaţional.

b) la recepţionarea semnalului de alarmă:


- în cazul imposibilităţii reconfirmării stării de alarmă recepţionate, după 5 minute, din

proprie iniţiativă, se dispune executarea măsurilor de la punctul a).

1.3.3.4. Mod de acţionare al personalului în situaţii deosebite de exploatare la echipamentul barajului

Căderea clapetei prin ruperea sistemului de prindere



a) cauze: pierderea calităţii materialului


- debitul (aproximativ) deversat prin căderea clapetei;

- cota în lac;

- data şi ora observaţiei.


- sesizarea fenomenului de către personalul operaţional;


- se acţionează conform cu dispoziţiile primite de la DH, avându-se în vedere scăderea cotei în

lac prin uzinarea şi deversarea prin celelalte clapete, cu respectarea ritmului de scădere a

cotei conform prevederilor ISPH şi reglementărilor tehnice în vigoare.;

- se înregistrează în evidenţele operative (Şef tură);

- în lipsa legăturilor de telecomunicaţii, din proprie iniţiativă, se acţionează în sensul scăderii

cotei respectând ritmul de scădere prin uzinare şi deversare.

Blocarea unei stavile în poziţia deschis (intermediar, sau complet deschisă)

a) cauze:

- şocuri produse de plutitori;

- îngheţ în timpul perioadei de deversare;

- griparea mecanismului de acţionare a stavilei;

- seism;

- întreruperea curentului ce alimentează mecanismul de acţionare


- nivelul apei în lac;

- poziţia stavilei;

- data şi ora la care a avut loc fenomenul


- sesizarea evenimentului de către personalul operaţional;

- se anunţă Şef CHE, Dispecer, Şef Secţie de către Şef tură;

- se încearcă deblocarea stavilei (dacă e blocată de plutitori) de către personalul operaţional şi

personalul formaţiei de intervenţie şi revenirea la situaţia normală;

- la întreruperea curentului de acţionare a stavilei se trece pe alimentarea de avarie (grup diesel)

manevra fiind executată de electrician Şef tură şi mecanic turbină;



- în situaţia de imposibilitate de acţionare electrică a stavilei se trece la acţionarea manuală,

manevra executată de personalul operaţional şi al formaţiei de intervenţie;


- se menţine legătura permanentă cu dispecerul de către şeful de tură;

Blocarea stavilei în poziţie închis când debitul afluent depăşeşte valoarea posibilă de

evacuat prin celelalte câmpuri deversoare

a) cauze:

- ruperea lanţului;

- ruperea bolţului de prindere a stavilei;

- ruperea angrenajelor mecanismului de acţionare


- defecţiunea;

- creşterea eventuală a cotei în lac;

- data şi ora evenimentului



- se anunţă Sef CHE, Dispecer, Şef secţie( de către şef tură);

- se acţionează asupra înlăturării cauzei care a condus la blocarea stavilei pe poziţie închis

urmărindu-se asigurarea debitului necesar de evacuat prin uzinare şi prin celelalte stavile;

- în imposibilitatea acţionării stavilei şi prin uzinare si deversare nu se asigură evacuarea

debitului necesar (debitul afluent este mai mare decât debitul evacuat) se acţionează în

conformitate cu dispoziţiile primite de la comandamentul de apărare transmise prin

Dispecerul hidro sau personalul ierarhic superior.

1.3.3.5. Mod de acţionare al personalului în situaţii deosebite de exploatare la echipamentul centralei

Înfundarea grătarelor la limita admisă (2m)

a) cauze:

- funcţionarea centralei cu nivelul lacului spre limita cotei minime;

- existenţa plutitorilor în număr mare pe lac.

b) conţinutul informaţiei:

- înfundare;

- data şi ora măsurării înfundării.




- măsurarea înfundării de către şeful de tură;

- se anunţă Şef CHE, Dispecer, Şef secţie, de către şeful de tură;

- se solicită oprirea hidroagregatelor pentru curăţare grătare de către şeful de tură;

- se înregistrează în registrul operativ de către şeful de tură;

- se curăţă grătarele de către personalul operaţional şi se repornesc hidroagregatele.

Spargerea manlocului de acces în camera spirală:

a) cauze:

- reaşezări de straturi;

-seism;

-şocuri puternice în centrală.

b) conţinutul informaţiei şi înregistrări operative:

- debite apă infiltrate în centrală;

- perturbaţii în funcţionarea turbinei;

- data şi ora sesizării evenimentului.



- se opreşte hidroagregatul în cauză, din proprie iniţiativă, cu închidere vane rapide, pentru

debite de infiltraţii relativ mici (manlocul fisurat) manevra executată de şeful de tură;

- se opresc hidroagregatele la apariţia de debite mari de infiltraţii, din proprie iniţiativă -

execută Şef tură;

- la debite mari de infiltraţii se scot de sub tensiune toate instalaţiile de la cota -1,10 (execută

Şef tură);

- anunţă Şef CHE, Dispecer, Şef secţie (execută Şef tură);

- se înregistrează în registrul operativ (execută Şef tură).

1.3.4. Responsabilităţi privind apărarea obiectivului

Răspunderea privind apărarea împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţiile

hidrotehnice şi poluărilor accidentale este reglementată prin Regulamentul de Organizare şi

Funcţionare al Centrului operativ local cu activitate temporară pentru situaţii de urgenţă al SH

Rm.Vâlcea.



Responsabilii echipe de intervenţie care se constituie la nivelul fiecărui punct de lucru răspund

de respectarea, respectiv realizarea întocmai a măsurilor cuprinse în planurile pentru trecerea vârfului

de iarnă şi de primăvară şi de orice acţiune sau dispoziţie pe această linie. De asemenea răspund de

instruirea personalului privind modul de acţionare corespunzător regimurilor de exploatare, conform

prevederilor regulamentelor de exploatare în vigoare.

Membrii echipelor de intervenţie sunt obligaţi să acţioneze rapid şi în conformitate cu

instrucţiunile şi reglementările în vigoare şi să răspundă ori de câte ori sunt solicitaţi sau din proprie

iniţiativă la apariţia fenomenelor deosebite.

Încălcarea prevederilor reglementărilor şi instrucţiunilor în vigoare privind organizarea şi

acţionarea în situaţii de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţiile

hidrotehnice şi poluărilor accidentale atrage după sine răspunderea disciplinară, materială, civilă,

contravenţională sau penală, după caz.

1.3.5. Măsuri ce se vor lua la atingerea valorilor caracteristice de avertizare si de avarie;

Sisteme de alerta şi informare:

starea de „atenţie I” se constituie în momentul în care debitul afluent depăşeşte debitul

turbinat 330 mc/s;

starea de „atenţie II” se constituie în momentul în care debitul afluent depăşeşte valoarea

de 400 mc/s;

starea de „alarmă I” se constituie în momentul în care debitul afluent in lacul amenajării

depăşeşte 800 mc/s;

starea de „alarmă II” se se constituie în momentul în care debitul afluent la CHE Gura

Lotrului depăşeşte 2.600 mc/s; toate stavilele sunt deschise sau doar 3 (sau 4) stavile sunt

deschise, una din ele fiind avariata sau in revizie (situaţie ce trebuie evitată), iar cota in lac

este la NNR;

starea de „alarma excepţională" se da in momentul in care stavilele fiind complet

deschise, nivelul in lac depăşeşte cu 2 m nivelul de retenţie normal şi este in creştere.

La stările de „atenţie 1 si 2" se vor lua următoarele măsuri:

se anunţă telefonic centralele din aval şi conducerea tehnică a sucursalei, prin intermediul

dispecerului hidroenergetic;



se trece la funcţionarea în regim de ape mari, conform prevederilor regulamentelor de

exploatare;

se anunţă A. N. Apele Române – Direcţia Apelor Olt;

se mobilizează Centrul operativ local cu activitate temporară pentru situaţii de urgenţă al

SH Rm.Vâlcea;

La stările de „alarmă 1 si 2” se vor lua următoarele măsuri:

- se anunţă Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă al Judeţului Vâlcea, Comitetul Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea şi Comitetul de Urgenţă al SC Hidroelectrica pentru

situaţii generate de inundaţii, seisme şi accidente la construcţiile hidrotehnice, potrivit

regulamentelor de organizare şi funcţionare în vigoare;

- se anunţă unităţile militare din zonă şi celelalte unităţi care urmează să intre în acţiune dacă

se atinge starea de pericol;

Ordinea de anunţare se va face conform diagramei "sistem de alarmare-avertizare” in aval de

construcţiile hidrotehnice.

Modul de anunţare este în conformitate cu precizările din regulamentele de exploatare în

vigoare, personalul operaţional fiind special instruit în acest sens.



1.4. Urmărirea comportării construcţiilor

1.4.1. Organizarea activităţii de UCC

Activitatea de UCC cuprinde urmărirea vizuală şi urmărirea cu aparatură.

Urmărirea construcţiei cu aparatură implică echiparea construcţiei cu aparatură de măsură

şi control diferenţiată după importanţa şi tipul uvrajului, având următoarele obiective :

evidenţierea unor modificări în starea de echilibru a uvrajelor

determinarea eforturilor şi deformaţiilor la construcţiile hidrotehnice

Urmărirea vizuală se compune din:

control parţial la uscat, în condiţii obişnuite, a părţilor de construcţii, echipamente şi a

zonelor adiacente care nu sunt sub apă.

controlul sub apă, fără scoaterea din funcţiune a CHE, cu scafandri.

controlul complet la uscat, prin scoaterea din funcţiune a CHE.

Frecvenţa controalelor sub apă fără scoaterea din funcţiune a CHE este ocazională, fiind

determinată de:

a) observaţiile directe privind starea suprafeţelor construcţiilor sub apă;

b) starea de înfundare a grătarelor evidenţiată prin măsurători şi observaţii.

Frecvenţa controlului complet cu scoaterea din funcţiune a CHE depinde de:

fenomenele ce se observă şi evoluţia lor;

clasa de importantă a amenajării în raport cu aşezările şi situaţia din avalul amenajării;

necesităţile sistemului energetic.

Frecvenţa controlului parţial la uscat în condiţii obişnuite şi excepţionale la părţile de

construcţie care nu sunt sub apă este stabilită de personalul de specialitate din cadrul Laboratorul

UCC al SH Rm.Vâlcea. Urmărirea comportării construcţiei se realizează prin personalul operaţional,

personalul laboratorului UCC, comisia de control construcţii a sucursalei, proiectant şi Hidroelectrica.

La nivel de CHE, urmărirea comportării construcţiei se face de către rondier, ce are

următoarele sarcini:

măsurători la aparatele cu citire directă şi teleaparate.

controlul parţial la uscat, a parţilor de construcţie, echipamente şi zone adiacente care nu

sunt sub apă, pe baza listelor de observaţii directe.

Documentaţia activităţii de rondier pentru fiecare centrală cuprinde:

a) registrul de observaţii directe cu următorul cap de tabel:



Nr crt. Data înregistrare Nr. lista obs. directe Constatare Nume si

semnătura

Luat la

cunoştinţa

b) registrul de activitate al rondierului unde vor fi notate activităţile zilnice ale rondierului

(întreţinere, măsurători efectuate fără rezultate obţinute - prelucrare primară, etc.)

c) dosar cu rezultatele măsurătorilor efectuate.

1.4.2. Liste de observaţii directe

Lista de observaţii directe nr.1

Baraj

a) aspectul galeriilor: fisuri, deplasări, umectări, infiltraţii, starea rosturilor, dezalcalinizări,

starea de funcţionare a drenajelor (colmatări, antrenări de material solid, degradări), starea

de funcţionare a pompelor de epuisment, starea de întreţinere a celorlalte aparate şi

dispozitive din galerie, iluminatul şi ventilaţia acesteia, starea rigolelor de dirijare a apelor

infiltrate, starea puţului de epuisment (colmatarea acestuia)

b) starea generală a echipamentului: vopsitorie, pierderi de apă la etanşări, protecţie

anticorozivă, deformaţii, desprinderi, fisuri în beton în zonele de ancorare a pieselor

metalice.

c) aspectul exterior al barajului: starea betoanelor, fisuri ale grinzilor podului, macaralei

capră, deteriorări plăci canal cabluri, fisurare şi distrugere izolaţie hidrofugă pe planşeu

cameră mecanisme, descoperire canale din camera mecanismelor, frecări ale

echipamentului hidromecanic de feţele betonului, starea balustrăzilor, starea mirelor, a

reperilor de nivelment de pe baraj, a reperelor de paramet şi pilaştrilor de microtriangulaţie

Acumulare

a) aspectul lacului (valuri, gheaţă) existenţa plutitorilor şi dimensiunile acestora prin

posibilitatea de blocare a echipamentului, transportul de material solid.

Lista de observaţii nr.2

Centrala

a) aspectul galeriilor: fisuri, umectări, infiltraţii, starea rosturilor, a dispozitivelor de măsură şi

control, funcţionarea drenajelor (colmatări, antrenări de material solid) starea iluminatului

şi ventilaţiei, starea rigolelor de descărcarea apelor infiltrate.



b) starea rostului baraj-centrală, a rosturilor de lucru din timpul execuţiei, starea izolaţiei de

presiune amonte şi aval, starea de izolaţie a acoperişului centralei (deteriorări ale acesteia)

fisuri ale grinzilor plăcilor şi stâlpilor planşeelor centralei, vibraţii ale construcţiei şi

c) stării de funcţionare când se produc acesteia, înfundarea grătarelor

d) starea generală a echipamentului: garnituri de etanşare, contactul între metal şi beton pentru

piesele înglobate, protecţia anticorozivă, starea betoanelor de montaj, integritatea

cordoanelor de sudură, deformaţii ale grinzilor, starea ghidajelor la priza şi aspiratori,

starea grătarelor, a maşinii de curăţat grătare, starea îmbinărilor prin buloane.

Bazinul de liniştire

a) deformaţii şi alunecări ale taluzelor, fisuri şi ruperi ale plăcilor pereului, eroziuni ale

malurilor, deschideri de rosturi, afluieri, modificări morfologice în aval de bazin, starea

pilaştrilor de microtriangulaţie de pe zidul bazinului de liniştire.

Lista de observaţie nr.3

dig mal drept (inclusiv dig secundar):

a) taluzul aval al digului: deformaţii, infiltraţii prin taluz sau prin berma digului, sufozii,

prăbuşiri, crăpături, degradări, starea dispozitivelor de măsură şi control, ravenari.

b) coronament şi taluz amonte: fisuri ale pereului, exfolieri şi curgeri ale masticului bituminos

la rosturi, prăbuşiri ale plăcilor pereului, amenajarea coronamentului, starea reperilor de

nivelment şi a dispozitivelor de măsură, încastrarea digului în versant, starea versantului în

care se încastrează digul.

rigola de la baza digului : starea digului (dacă este colmatată sau s-a dezvoltat vegetaţie care

împiedică scurgerea apelor) fisuri sau prăbuşiri ale plăcilor, starea debuşărilor unor torenţi în

rigola, şi în ce măsură aceştia pot produce erodarea bermei şi a taluzului aval al digului,

erodări şi prăbuşiri ale taluzelor rigolei, variaţii ale nivelelor în rigolă, starea secţiunilor de

măsurare.

staţia de pompare din spatele digului : capacitatea de evacuare a apelor colectate din rigolă,

starea puţului de epuisment (dacă acesta este colmatat) starea amenajării rigolei în zona de

pompare, situaţia pompelor, băltiri pe terenurile limitrofe, starea reţelei de alimentare cu

energie, starea clădirii staţiei de pompaj.

Lista cu observaţii directe nr.4

dig principal mal stâng (inclusiv dig secundar)



a) taluzul aval al digului: deformaţii, infiltraţii prin taluz sau prin berma digului, sufozii,

prăbuşiri, crăpături, degradări ale taluzului sau bermei, eroziuni ale bermei sau digului,

starea dispozitivelor de măsură şi control, ravenari.

b) coronament şi taluz amonte: fisuri ale pereului, exfolieri ale masticului bituminos la rosturi,

prăbuşiri ale plăcilor pereului, amenajarea coronamentului, starea reperilor de nivelment şi

a dispozitivelor de măsură, încastrarea digului în versant, starea versantului în care se

încastrează digul.

rigola de la baza digului : starea rigolei (dacă este colmatată sau s-a dezvoltat cu vegetaţie care

împiedică scurgerea apelor) fisuri sau prăbuşiri ale plăcilor starea debuşărilor unor torenţi în

rigolă şi în ce măsură aceştia pot produce erodarea bermei şi a taluzului aval al digului, erodări

şi prăbuşiri ale taluzelor rigolei, variaţii ale nivelelor în rigolă, starea secţiunilor de măsurare.

staţia de pompare din spatele digului : capacitatea de evacuare a apelor colectate din rigolă,

starea puţului de epuisment (dacă acesta este colmatat) starea amenajării rigolei în zona de

pompare, situaţia pompelor, băltiri pe terenurile limitrofe, starea reţelei de alimentare cu

energie, starea clădirii staţiei de pompaj.

Lista de observaţii directe nr.5

şenal de ape mari: erodări laterale, posibilităţi de preluare a debitelor mari, starea taluzelor şi

pereului, fisuri şi prăbuşiri ale acestora, starea disipatorului (fisuri, deschideri la rosturi,

deplasări etc) starea reperilor de microtriangulaţie de pe malul şenalului.

canalul de fuga: erodări laterale, starea taluzelor, fisurări ale pereului, alunecări ale plăcilor,

tasări şi deformaţii la coronament, colmatarea canalului, creşteri de nivel în canal, întreţinerea

reperilor de microtriangulaţie, starea terenului limitrof, starea debuşării canalului.

1.4.3. Desfăşurarea activităţii de UCC in condiţii deosebite

În cazul apariţiei unor fenomene periculoase, frecvenţa controalelor UCC se poate modifica de

către laboratorul UCC al întreprinderii, funcţie de pericolul potenţial ce se poate să-l prezinte aspectul

semnalat, mergându-se până la asigurarea cu personal de specialitate pentru urmărirea în permanenţă

a zonei în cauză.

Din momentul apariţiei fenomenului periculos, urmărirea construcţiei se va face pe baza

listelor de observaţie de atenţie, date mai jos:

Lista de observaţie nr.1a



baraj : deschideri ale rosturilor si apariţia de infiltraţii puternice, apariţia debitului solid în

drenaje, frecări ale echipamentului hidromecanic de feţele pilelor la execuţia probelor

profilactice, pierderi puternice de apă la garnitura de prag a stavilelor, fisuri ale betonului de

ancorare a echipamentului.

acumulare : creşteri de nivele peste nivelul normal de retenţie, blocarea echipamentului cu

corpuri plutitoare

Lista de observaţii nr.2a

centrala : eruperea materialului solid prin drenaje, infiltraţii puternice prin zidurile de presiune

sau prin acoperişul centralei, înfundări mari ale grătarelor, apariţia fisurilor la elementele de

rezistenţă, vibraţii mari ale agregatelor şi construcţiei.

bazin de liniştire : alunecări ale taluzelor şi deplasări la zidurile bazinului, prăbuşiri ale plăcilor

de pereu.


dig mal drept : infiltraţii puternice prin berma digului, umectări şi infiltraţii prin taluzul aval,

sufozii, crăpături şi alunecări ale talazului, ravenări, afluieri ale plăcilor pereului, alunecări ale

acestuia, erodarea bermei digului la debuşare torenţi.

rigola de la baza digului : colmatarea rigolei şi pierderea rolului funcţional, prăbuşirea plăcilor

rigolei, creşteri bruşte ale nivelului în rigolă, erodarea taluzului rigolei.


dig mal stâng : infiltraţii puternice prin berma digului, umectări si infiltraţii prin aval, sufozii,

crăpături şi alunecări ale talazului, ravenări, afuieri ale plăcilor pereului ale talazului amonte,

alunecări ale acestuia, erodarea bermei sau taluzului aval la debuşarea torenţilor.

rigola de la baza digului : colmatarea rigolei şi pierderea rolului funcţional al acestuia,

prăbuşirea plăcilor rigolei, creşteri bruşte ale nivelului în rigolă, erodarea taluzelor acestuia.


şenal ape mari şi canal fugă : erodarea puternică a malurilor şi punerea în pericol a

construcţiilor din zonă, alunecări şi prăbuşiri puternice ale malurilor. In cazul semnalării

acestor aspecte, precum şi a altora ce pot fi considerate periculoase, va fi anunţat laboratorul

UCC al SH Rm.Vâlcea, acesta din urmă decizând frecvenţa de control în zona potenţial

periculoasă şi, împreună cu factorii competenţi, stabilind măsurile de intervenţie.

De asemenea se impune realizarea unui control în cazul ploilor violente (în special asupra

construcţiilor ce pot fi afectate de precipitaţii) sau în cazul producerii de seisme, comunicând imediat



Lab.UCC dacă s-au produs modificări ale stării constatate după producerea acestor fenomene, faţă de

situaţia cunoscută anterior.



1.4.4. Frecvenţe minime de efectuare a observaţiilor vizuale:

Nr

ctr.Categorie construcţie

Solicitare

Normală Excepţională

01baraj, centrala-baraj, ziduri de sprijin, diguri 1/ zi până la

1/7 zilepermanent

02 prize, canale, canale de fuga 1/7 zile 1/ zi până la 3/ zi

03stavile, VIR, batardouri, grătare, ghidaje,

grupuri electrogene de acţionare a stavilelor

1/ zi până la

1/7 zile

1/ zi până la

24/ zi

04 lac (inclusiv coada lacului) 1/30 zile 1/ zi

05 drenaje, consolidări 1/30 zile 1/zi

06staţii de transformare, poduri platforma,

ateliere, magazii, împrejmuiri etc1/30 zile 1/15 zile



1.5. Norme specifice privind securitatea şi sănătatea muncii (SSM),

Apărarea împotriva incendiilor (AII), protecţia mediului (PM)

1.5.1. Generalităţi

În activitatea de exploatare, urmărire, întreţinere şi reparaţii a uvrajelor hidrotehnice

aparţinând amenajării, se vor respecta cu stricteţe reglementările în vigoare privind SSM şi

AII, precum şi a obligaţiilor ce decurg din legislaţia în domeniul apelor şi protecţiei

mediului.

Personalului operaţional şi cu atribuţii în activitatea de exploatare, urmărire, întreţinere a

construcţiilor amenajării îi este interzis să întreprindă din proprie iniţiativă şi fără aprobarea

personalului ierarhic superior orice acţiune în afara atribuţiunilor şi ITI de serviciu.

În cazuri deosebite, personalul operaţional sau cu atribuţiuni în activitatea de urmărire,

întreţinere a construcţiilor amenajării intervine din proprie iniţiativă pentru prevenirea unui

accident, acordarea primului ajutor unui accidentat, prevenirea sau stingerea unui incendiu,

prevenirea sau limitarea efectelor unei avarii la construcţiile sau echipamentul hidromecanic

aferent amenajării.

Intervenţia se execută în conformitate cu competenţa dată atribuţiunilor de serviciu, cu

respectarea normelor de SSM, AII, PM, precum şi a ITI şi reglementărilor în vigoare, cu anunţarea

imediată sau ulterioară, după caz, a personalului ierarhic superior.

1.5.2. Norme specifice de exploatare, întreţinere curentă şi urmărirea comportării construcţiilor

Norme SSM specifice:

Personalul operaţional şi personalul cu atribuţiuni de urmărire şi întreţinere a construcţiilor

hidrotehnice are obligaţia întreţinerii zonelor din vecinătatea construcţiilor hidrotehnice.

Toate punctele de trecere de pe teritoriul construcţiilor hidrotehnice se vor curăţa de gunoi, obiecte

străine etc.; pe timpul iernii se va executa nivelarea terenurilor şi astuparea gropilor, unde este

cazul.

Se va controla starea balustradelor şi coşurilor de protecţie, a scărilor de acces la diferite niveluri;

scările verticale vor fi prevăzute cu coş de protecţie de la înălţimi mai mari de 2 m.

În vecinătatea deversoarelor sau câmpurilor deversoare şi a prizelor agregatelor, zone de scurgere

cu viteze ridicate şi curenţi turbionari, pe o distanţă de cel puţin 120 m aval de baraj-centrală, se

interzice accesul oricăror ambarcaţiuni.



În lacul de acumulare şi canalul de fugă se interzice scăldatul (cu excepţia zonelor amenajate în

acest scop).

Gurile de vizitare ale puţurilor, canalelor etc. de pe teritoriul amenajării se vor menţine în

permanenţă cu capacele, grătarele de acoperire montate. Pe perioada utilizării gurilor de vizitare,

zona se va îngrădi cu balustrade demontabile.

Este interzis personalului operaţional sau personalului cu atribuţiuni în activitatea de urmărire,

întreţinere şi reparare a construcţiilor amenajării să ajute la scoaterea animalelor căzute în canalul

de fugă, bazinul de liniştire sau lacul de acumulare, sau să efectueze manevre cu evacuatorii în

acest scop.

Gresarea balamalelor clapetelor articulaţiilor stavilelor se va executa numai după podeţe fixe,

prevăzute cu borduri şi balustrade, sau din locuri de unde gresarea şi ungerea să se execute fără

pericol de accidentare.

Personalul operaţional şi personalul cu atribuţiuni în activitatea de urmărire şi întreţinere a

construcţiilor hidrotehnice vor urmări lucrările şi construcţiile ce se execută în vecinătatea

amenajării; este obligatoriu ca pentru aceste lucrări să se respecte întocmai avizele primite;

personalul operaţional şi personalul cu atribuţiuni în activitatea de urmărire şi întreţinere a

construcţiilor hidrotehnice va informa personalul ierarhic superior despre modul de derulare a

acestor lucrări, sesizând orice eventuală abatere de la condiţiile precizate în respectivele avize.

Personalul operaţional este obligat să menţină în stare bună mijloacele de salvare de la înec ca:

centuri de siguranţă, centuri, pieptare sau colaci de salvare, frânghii.

Ambarcaţiunile cu motor vor fi conduse numai de personalul autorizat.

Pe marginea taluzurilor, lacurilor de acumulare şi a canalelor se vor monta indicatoare de

securitate care să interzică scăldatul, mersul cu bicicleta, circulaţia pe poduri de gheaţă, precum şi

păşunatul. Indicatoarele de securitate pot fi înlocuite prin scriere directă pe plăcile de beton.

La utilizarea bărcilor fără motor din dotarea centralelor se vor respecta prevederile în vigoare,

insistându-se asupra următoarelor:

se vor utiliza numai bărcile autorizate;

se va respecta distanţa minimă de apropiere faţă de fronturile deversoare sau prizele

agregatelor (120 m);

personalul ce utilizează barca trebuie să cunoască modul de manevrare a bărcii şi de

utilizarea a colacilor de salvare;

echipajul bărcii trebuie să nu fie mai mare de 5 persoane, dintre care doi la rame;



deplasarea cu barca se va face numai în zonele în care viteza curentului apei este sub 1 m/s;

fiecare component al echipei din barcă trebuie să fie echipat cu vestă de salvare;

barca va fi dotată cel puţin cu un colac de salvare şi o frânghie de aproximativ 25m.

Personalul ce utilizează barca va fi instruit asupra regulilor de urcare şi coborâre din ambarcaţiuni,

conform reglementărilor în vigoare.

La executarea curăţirii grătarelor prizelor agregatelor se vor respecta următoarele:

zona din afara spaţiului greblei se va îngrădi cu funie bine asigurată;

după utilizarea maşinii de curăţat se montează imediat, la loc, balustradele;

operaţiile de montare, demontare a balustradelor se execută de două persoane;

personalul ce lucrează la desfundarea prizelor agregatelor va fi echipat cu cizme şi mănuşi de

cauciuc, sort de protecţie, cască de protecţie. Personalul va fi dotat cu preparate pentru

dezinfecţie şi spălat, conform legislaţiei;

în timpul operaţiilor de curăţire a grătarelor se interzice dislocarea manuală, directă sau prin

intermediul unor pârghii, a corpurilor plutitoare (rădăcini, sloiuri de gheaţă, cioturi, buşteni

etc) grele sau pe care apa tinde să le răstoarne sau să le antreneze;

macaralele auto pentru evacuarea corpurilor plutitoare de pe baraj se vor utiliza cu luarea

măsurilor corespunzătoare de semnalizare a acestora: bariere, plăcuţe avertizoare, personal

dispus înainte şi după macara pentru dirijarea circulaţiei.

La accesul în galerie pentru executarea controlului, măsurătorilor etc se vor respecta următoarele

reguli:

controlul se execută numai după pornirea ventilaţiei;

personalul ce execută controlul va fi echipat cu echipament de protecţie a muncii şi numai

lanterna sau lampa cu acumulator ca sursă suplimentară de iluminat. se interzice iluminarea

cu flacăra deschisă;

în perioada executării controlului şi după efectuarea acestuia se vor monta trapele de acces;

controlul în galeriile barajului se execută de minimum 2 persoane.

Norme specifice de apărare împotriva incendiilor (AII):

Intrările, căile de circulaţie din incinta CHE vor fi bine întreţinute, indiferent de sezon, curate şi

libere de orice obstacole (materiale, utilaje, zăpadă, etc) care ar putea împiedica intervenţia pentru

stingerea incendiilor.



Căile de acces şi de evacuare din spaţiile şi încăperile centralei vor fi clar şi vizibil marcate şi

păstrate în permanenţă libere pentru circulaţie, nefiind permisă blocarea lor cu materiale,

echipamente sau utilaje de orice fel.

Accesul la hidranţi şi la mijloacele de stins incendiu va fi menţinut în permanenţă în stare liberă,

pentru ca în caz de pericol să se poată interveni nestânjenit.

Şeful CHE răspunde de cunoaşterea şi aplicarea Planurilor de evacuare şi măsurilor de apărare

împotriva incendiilor de către personalul din subordine.

Nu este permisă blocarea uşilor de evacuare.

Iluminatul de siguranţă va fi menţinut în permanentă stare de funcţionare şi complet, respectându-

se ferm graficul de verificări al acestuia.

Zonele şi încăperile cu pericol de incendiu vor fi clar şi vizibil marcate.

Se interzice fumatul în CHE, cu excepţia locului amenajat în acest scop.

Cârpele îmbibate în ulei sau alte produse petroliere vor fi depozitate numai în cutii metalice ce vor

fi evacuate zilnic.

Arderea gunoaielor, cârpelor, etc. se face în locuri fără pericol de incendiu şi numai pe timp de

vânt.

Măsuri de protecţia mediului specifice:

Cu ocazia controalelor şi la urmărirea în exploatare a construcţiilor aferente amenajării se vor

depista pierderile de ulei provenite din diferite surse (neetanşeităţi etc.) şi se vor lua măsuri de

eliminare operativă şi de ştergere permanentă a petelor de ulei;

În cazul apariţiei unor poluări accidentale, personalul operaţional va acţiona imediat cu materialele

specifice din dotare pentru eliminarea poluării mediului, va informa conform procedurilor în

vigoare, evenimentele de mediu semnalate şi măsurile întreprinse;

Este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură, acestea urmând a fi recuperate

şi valorificate/ eliminate conform procedurilor în vigoare.

1.5.3. Norme specifice la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la construcţiile

hidrotehnice:

Norme SSM specifice:

Lucrările de întreţinere şi reparaţii a construcţiilor hidrotehnice se execută numai pe baza

reglementărilor în vigoare (autorizaţie de lucru, ITI, atribuţiuni de serviciu sau pe bază de proces

verbal de predare la reparaţie etc.).



Înainte de a permite accesului echipelor ce lucrează în galerii, se va verifica lipsa gazelor sau a

oricăror materiale care ar putea pune în pericol securitatea şi sănătatea personalului.

Pentru lucrările cu pericol de cădere în gol, se vor lua măsuri corespunzătoare (podeţe, eşafoade,

schele, centuri de siguranţă etc.).

La executarea lucrărilor în galerii, puţuri etc. se vor respecta următoarele:

se izolează şi se blochează pe închis organele de izolare ale circuitului respectiv;

se blochează comenzile organelor de izolare;

se montează pe mecanismele de acţionare indicatoare de securitate: "atenţie, în galerie

(puţ) se lucrează !"

se va ţine legătura permanentă între personalul din interior şi cel de supraveghere.

gurile de vizitare vor fi în permanenţă deschise;

La efectuarea lucrărilor sub apă, cu scafandru, se vor respecta prevederile SSM specifice acestei

activităţi. Lucrările sub apă, cu scafandru, se vor efectua numai pe bază de autorizaţie de lucru.

Norme specifice de apărare împotriva incendiilor (AII):

Executarea lucrărilor cu pericol de incendiu se va executa numai pe bază de "lucru cu permis de

foc";

În timpul executării lucrărilor se interzice fumatul în incinta CHE, cu excepţia locurilor amenajate

în acest scop.

Măsuri de protecţia mediului specifice:

la executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la construcţii se vor lua măsuri pentru prevenirea

apariţiei poluărilor accidentale;

dacă se intervine la instalaţii aferente construcţiilor la care există identificate aspecte de mediu, de

poluare accidentală cu ulei, acestea vor fi delimitate pe cât posibil, prin împrejmuire cu baraje

absorbante;

la utilizarea substanţelor periculoase se va respecta fişa tehnică de securitate;

vor fi asigurate în permanenţă la locul intervenţiilor mijloacele specifice necesare intervenţiei

imediate, în cazul unei poluări accidentale;

este interzisă aruncarea în apă a deşeurilor de orice natură, acestea urmând a fi recuperate

şi valorificate/ eliminate conform procedurilor în vigoare.



1.6. Atribuţii de serviciu pentru exploatarea, întreţinerea şi urmărirea construcţiilor amenajării

1.6.1. Atribuţii comune ale personalului operaţional şi personalului de urmărire a comportării

construcţiilor:

Cunoaşte, îşi însuşeşte şi aplică prevederile în vigoare, ITI şi a altor reglementări în vigoare,

privind exploatarea, întreţinerea şi urmărirea comportării construcţiilor amenajării, precum

şi a legislaţiei în domeniul siguranţei barajelor, apelor şi protecţiei mediului.

Urmăreşte, consemnează şi înregistrează în evidenţele operative starea construcţiilor şi

comportarea lor în conformitate cu atribuţiile funcţiei respective.

Efectuează controlul instalaţiilor şi construcţiilor în conformitate cu atribuţiunile pe funcţie,

consemnând observaţiile în documentele operative.

Pentru exploatarea în bune condiţii a amenajării, urmăreşte în permanenţă:

buna funcţionare a sistemului de înregistrare a nivelurilor;

buna funcţionare a reţelei de telecomunicaţii;

menţinerea permanentă în stare de funcţionare a mijloacelor de transport, bărci etc..

Efectuează lucrările de întreţinere aferente construcţiilor amenajării în conformitate cu

atribuţiunile pe funcţie sau la dispoziţia personalului ierarhic superior.

Pentru situaţiile anormale în exploatarea construcţiilor amenajării, anunţă operativ

personalul ierarhic superior şi intervine pentru prevenirea sau limitarea efectelor situaţiilor

deosebite apărute, în limitele competenţelor funcţiei.

Poartă întreaga răspundere pentru avariile produse prin activitatea proprie în exploatarea

construcţiilor hidrotehnice, ca urmare a nerespectării reglementărilor în vigoare (PE, ITI

etc.), în limitele atribuţiilor funcţiei respective.

Răspunde de cunoaşterea, însuşirea şi aplicarea prevederilor SSM, AII şi MEDIU conform

legislaţiei în vigoare, privind exploatarea, întreţinerea şi repararea construcţiilor amenajării.

1.6.2. Atribuţii specifice personalului operaţional:

Atribuţiile personalului operaţional privind exploatarea construcţiilor amenajării includ

atribuţiile comune prezentate la pct.1.6.1, la care se adaugă următoarele:



cunoaşte ITI privind amenajarea, exploatarea acumulării, apărarea împotriva inundaţiilor

şi fenomenelor meteorologice periculoase, urmărirea comportării construcţiilor şi SSM,

AII specifice în activitatea de exploatare, întreţinere, urmărire şi reparaţii a amenajării.

Şeful de tură cunoaşte în plus şi ITI privind măsurătorile de UCC;

la dispoziţia personalului ierarhic superior tehnic şi operativ, execută serviciul de

supraveghere permanentă în situaţii deosebite la construcţiile amenajării, informând

operativ asupra evoluţiei fenomenului;

şeful de tură, în lipsa şefului de centrală, coordonează întreaga activitate de supraveghere

a fenomenelor deosebite şi execută acţiunile, manevrele de prevenire sau de limitare a

efectelor situaţiilor deosebite, dispuse de personalul ierarhic superior în conformitate cu

ITI de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi fenomenelor meteorologice

periculoase;

şeful de tură, în lipsa legăturilor telefonice şi radio, în conformitate cu ITI de apărare

împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, ia toate

măsurile ce se impun.

1.6.3. Atribuţiile specifice agentului hidrotehnic (rondierului):

Atribuţiile agentului hidrotehnic sau ale oricărei alte persoane ce are ca sarcină de serviciu

urmărirea, întreţinerea şi repararea construcţiilor amenajării cuprind atribuţiile comune prezentate la

pct.1.6.1, la care se adaugă următoarele:

cunoaşte în totalitate ITI specifice;

execută, în conformitate cu ITI, la periodicităţile stabilite, măsurătorile de UCC, lucrările

de întreţinere curentă la construcţiile amenajării;

consemnează în registrul de observaţii directe rezultatele măsurătorilor, sesizând imediat

şeful centralei şi, după caz, personalul UCC în legătură cu orice situaţie nou apărută în

comportarea construcţiilor;

la dispoziţia şefului de tură sau a personalului ierarhic superior tehnic şi de specialitate

(laborator UCC), execută serviciul de supraveghere permanentă în situaţii deosebite la

construcţiile amenajării, informând operativ asupra evoluţiei fenomenului.

agentului hidrotehnic îi este interzis să execute manevre cu echipamentul hidromecanic al

construcţiilor amenajării.



VIZAT: Şefi Secţii Exploatare:

Şef Serviciu Tehnic,

ing. Mihail Toreţoiu ing. Rodica Diaconescu

ing. Sorin Drugan

ing. Damian Dadu

1 amenajare che

Documents