model de amenajare turistica

5/11/2018 Model de Amenajare Turistica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/model-de-amenajare-turistica 1/13

Model de amenajare turistica

Studiu de caz

Staţiunea balneoclimaterică Vaţa de Jos

Alegerea acestei staţiuni balneoclimaterice aparţine faptului că este

situată în apropierea oraşului meu natal, în judeţul Hunedoara, zonă, cu

potenţial turistic deosebit însă slab valorificat. Datorită acestui motiv voi

încerca să caracterizez situaţia actuală, apoi voi puncta crearea posibilă sau

modernizarea unor obiective în sprijinul valorificării turistice, astfel încât

staţiunea să devină o locaţie atractivă cu o gamă mult mai largă de opţiuni.

Judeţul Hunedoara abundă în ape minerale şi termale de unde se şi

formează staţiuni renumite ca Vaţa de Jos - o staţiune balneoclimatică cu ape

sulfuroase, situată la 233 m altitudine, la contactul dintre Munţii Metaliferi

şi Depresiunea Brad - Hălmagiu, pe partea stângă a Crişului Alb, la 21 km

de oraşul Brad şi 58 km de Deva.Situaţia actuală a staţiunii este destul de gravă deoarece este în prag de

a fii închisă la ordinul oficialităţiilor. Aceasta pur şi simplu va fii „ştearsă”

de pe hartă datorită faptului că, Vaţa Băi, nu mai are nici măcar statutul de

staţiune, retras de oficialităţi pentru că autorităţile locale nu au depus dosarul



de acreditare. Edilii comunei nu s-au mai interesat deloc de soarta staţiunii

dupa ce, în 2008, cele trei hoteluri, baza de tratament, ştrandul şi cantina au

fost transformate de către Ministerul Apărării Naţionale în bază de

recuperare pentru soldaţii din teatrele de război în care operează armataromână. MApN a concesionat totul de la Romtelecom, care a cumparat baza

împreună cu parcul staţiunii şi o vilă de

protocol şi a modernizat clădirile destinate

relaxării personalului operatorului de telefonie.

În perioada 2005 – 2008, staţiunea a fost

închisă din motive economice, dar larugăminţile liberalilor hunedoreni, fostul

ministru, Teodor Meleşcanu, a dispus

încheierea unor contracte şi redeschiderea băilor de la Vaţa de Jos. Acum,

noua conducerea a MApN a decis să închidă baza de tratament, din cauza

lipsei de fonduri, argumentând decizia cu lipsa spaţiilor de cazare şi

tratament proprii, care aparţin în continuare Romtelecom.

Concluzia care se desprinde din cele prezentate mai sus este pusă sub

semnul întrbării avănd în vedere incertitudinea clarficării statutului de

staţiune şi decizia finanţării proiectului sau retragerea sprijinului.

Privit ca o rezolvare a acestei dispute apare intenţia conducerii

Consiliului Judeţean privind preluarea staţiunii Vaţa de Jos, care a ieşit la

iveală după ce aleşii hunedorenilor au aprobat, în ultima şedinţă, înfiinţarea

SC “Compania judeţeană de turism Hunedoara SA”, la care CJ este acţionar unic. “ Am vazut că, deşi judeţul are un potenţial extraordinar, nimeni nu

face nimic aici şi atunci ne-am gândit să începem noi, ca să ne urmeze şi

alţii. Cât priveşte Vaţa, ar fi păcat să pierdem o asemenea staţiune sau să

rămână închisă ”, a declarat preşedintele Mircea Moloţ. El crede ca turismul



are nevoie, pe lângă fonduri europene, şi de investiţii publice şi pentru a

genera creştere economică, autorităţile administraţiei publice locale trebuie

să investească şi ele, stimulând astfel anteprenoriatul şi mărind volumul

veniturilor.Cu sau fără reuşita celor din Consiliul Judeţean, staţiunea are nevoie

urgentă de o salvare şi de o a doua opţiune sau mai bine zis, de un sprijin

financiar imediat. Dificultatea de care s-ar putea lovi un investitor este

încercarea de a recupera staţiunea din ”mâinile” oficialităţilor.

Presupunând că această problemă va fii rezolvată, în cel mai scurt

timp posibil, voi trece în a puncta caracteristicile şi elementele de carestaţiunea dispunea cândva şi de ce mai dispune în momentul de faţă, după

care voi oferi idei de modernizare şi creare pentru extinderea acesteia şi prin

urmare a ofertei propriuzise.

Aşadar, după cum bine ştim, principala funcţie turistică a apelor

termale şi termominerale este cea curativă (în tratarea, prin cură externă, a

afecţiunilor reumatismale, ale aparatului locomotor, etc.), dar încadrăm aici

şi exploatarea recreativă ca ştranduri, piscine, etc. Apele termale minerale de

la Vaţa sunt bogate în calciu, sulf, sodiu şi magneziu, care izvorăsc din

pământ la temperatura corpului (36-37ºC) şi sunt recunoscute, de sute de ani,

pentru efectele lor terapeutice miraculoase.

Cu ani în urmă, când staţiunea încă funcţiona fără întreruperi, şi era

bine cunoscută, sălile erau dotate cu instalaţii moderne pentru băi calde cu

ape minerale, băi de plante şi băi galvanice, saună, jacuzzi, existautratamente prin masaj, ergoline, electroterapie şi fizioterapie, elemente care

deşi încă se află în incinta staţiunii au mare nevoie de reparaţii, înlocuiri şi

modernizări.

Centrul dispunea de piscină exterioară şi terenuri de sport, funcţionabile şi



azi dar, doar în sezonul de vară când staţiunea este deschisă publicului, timp

de 3 luni, motiv pentru care şi-a pierdut imaginea creată cu ani în urmă când

era o staţiune vestită şi decshisă în orice sezon.

Staţiunea dispunea de o bază decazare formată din trei hoteluri,

iar pentru petrecerea timpului

liber exista un club cu bibliotecă

şi o sală de jocuri.

Cele trei hoteluri, existente şi azi,

de clasă mijlocie, sunt: Hotelul Phoenix, deschis doar în anumite perioade detimp (evenimente importante ca nunţi, botezuri, reuniuni, conferinţe, etc),

este singurul de patru stele, deşi are mai puţin de 100 de locuri de cazare,

urmat de Hotel Ponor, momentan închis şi Hotel Bleumarin de două stele,

deschis doar în perioada sezonieră, când ştrandul este deschis publicului.

În cazul acestora, s-a aplicat sistemul ”tout service”, care oferea cazare,

alimentaţie, tratament şi agrement pe o perioadă de mai multe zile. Pe langă

baza de tratament propriuzisă, staţiunea mai dispunea şi de cabinete

medicale în cadrul cărora se putea oferi un număr variat de procedeuri

terapeutice. În prezent baza de tratament este închisă, nemaifiind pusă în

practică din 2008 când soldaţii beneficiau încă de anumite tratamente

medicale.

Eficienţa unei afaceri cu prestaţii hoteliere depinde în măsură

hotărâtoare de alegerea amplasamentului. Adevaratul motiv pentru carestaţiunea se află în această zonă nu poate fii decât banuit şi anume datorită

faptului că în acest loc au fost descoperite izvoare cu apă termală şi în al

doilea rând se poate vorbi şi despre faptul că zona dezvolta o activitate



industrială minieră, cu un interes pentru un număr mare de oameni din toată

ţara, întâlnită mai exact la doar câţiva km de staţiune.

Activitatea de bază în hotel este cea de cazare, dar o unitate creată în

acest scop mai oferă de regulă şi prestaţii suplimentare, care fac pachetul deservicii mai atractiv şi anume cluburi, piscine, terenuri de sport, săli de

gimnastică, saune, etc., sau fără de care clienţii nu ar veni de loc: servicii de

igienă, schimb valutar, parcări, etc., elemente care erau întâlnite şi în cele

trei hoteluri din staţiune, dar care azi nu mai au o valoare deosebită sau chiar

nu mai funcţioneză, datorită declinului în care se află hotelurile.

Staţiunea se află situată în comuna Vaţa de Jos, comună în carefuncţia agricolă primează, prin urmare, necesarul de alimente pentru

aprovizionarea restaurantelor hotelurilor, se făcea din gospodăriile

localnicilor care cultivă cereale, legume, fructe, etc. Prin vânzarea

produselor cultivate localnicii se aleg cu un venit în plus, de multe ori,

singurul venit posibil.

Organigrama corespunzătoare acestor tipuri de hoteluri arata în felul

următor:

PATRONDIRECŢIE, GESTIUNE, CONTABILITATE, PRIMIRE, BUCĂTĂRIE

Aceasta se datorează faptului că hotelurile sunt de

mărime medie, cu mai puţin de 100 de locuri de cazare şi prin urmarestructura de personal este limitată.

HOTEL PHOENIX ****

CAMERISTĂ CHELNER BUCĂTAR

SPĂLĂTOR



Acest hotel dispune de 86 locuri de cazare, împărţite în 4 apartamente

de lux, formate din saloane mari şi câte 2 dormitoare în fiecare; 18

apartamente, formate din saloane mari şi câte un dormitor; 2 apartamente

mai mici şi 15 camere duble.Hotelul, de mărime medie, oferă servicii de excelenţă la nivel de patru stele.

Stilul clasic al amenajărilor interioare, îmbinat cu

accesul la noi tehnologii, dau camerelor de hotel o

atmosferă de eleganţă, confort, relaxare şi siguranţă.

Mobilierul, mocheta, tapiţeriile, lenjeria şi alte

decoraţiuni interioare sunt elegante şi folosesc o paleta de culori calde.

Apartamentele au un salon generos şi primitor,

cu sofa şi fotolii, cu masă şi scaune. Toate

camerele au televizoare cu acces la reţeaua de

cablu TV.

Spaţiile de birou sunt

ergonomice, iar accesul la internet wireless este

gratuit.Camerele de hotel sunt prevazute cu instalaţii de

climatizare, alarmă de incendiu şi alarma antiefracţie. În fiecare cameră

există minibar şi casetă de valori. Băile sunt utilate cu cabine şi cadă cu

Jacuzzi, uscător de păr, oglindă pentru machiaj.



Printre facilităţile pe care hotelul le oferea şi care acum nu se mai

numără printre priorităţi, enumerăm: restaurant, bar, sauna, loc de joaca

pentru copii, sala de fitness, jacuzzi, centru de spa-welness, cabinet medical,

acceptarea carţi de credit, activităţi de relaxare, etc. Politica hoteluluiinterzicea fumatul în camere şi punea la dispoziţia clienţilor room serviceul

pentru 24h.

Astăzi hotelul este deschis mai mult pentru evenimente anuale care

necesită spaţii imense şi moderne, iar facilităţile care mai sunt oferite pentru

cazare nu se compară cu ce se oferea înainte, oferindu-se doar strictul

necesar.HOTEL PONOR **

În

acest hotel întâlnim 35 camere duble (twin), 4

camere duble (cu pat matrimonial) şi 2 camere

single. Hotelul este confortabil şi reconfortant.

Mobilierul este de culoarea lemnului natural,

iar, pentru ca legătura cu natura să fie şi mai proeminentă, camera de hotel

are un balcon cu vedere spre parcul centrului. La fel ca şi hotelul prezentatmai sus, şi aici camerele dispun de televizoare cu acces la reţeaua de cablu

TV iar spaţiile de birou sunt ergonomice, având accesul la internet wireless

gratuit. În fiecare cameră există minibar. Băile sunt utilate cu cabină de duş,

uscător de mâini şi oglindă. Politica hotelului este asemănătoare cu cea a



hotelului Phoenix, astfel fumatul este interzis în incinta apartamentelor şi

room servicul funcţiona 24 h.

Dar în ciuda acestor elemente moderne hotelul este închis de câţiva

ani buni ceea ce înseamnă că, calitatea acestuia este deja în degradare.Bineînţeles că existenţa unor investiţii pe măsură ar salva hotelul,

remodernizându-l şi deschizându-l publicului larg.

HOTEL BLEUMARIN **

În cel de al treilea hotel întâlnim 20 camere duble (twin) şi

18 camere duble (cu pat matrimonial).

Hotelul este extrem de cald şi primitor. Camerele de hotel au mobilier şi

amenajări interioare contemporane, iar culorile folosite sunt optimiste şi

tonifiante.

Carcateristicile

sunt exact ca şi

cele în cazul

celorlalte două hoteluri şi asta datorită

existenţei acestora într-un spaţiu apropiat, numit complex, ceea ce face catoate facilităţile şi servicile să fie la acelaşi nivel. Astfel, în incinta hotelului,

fiecare cameră are televizor şi minibar, birouri cu accesul la internet wireless

gratuit, băi utilate cu cabine de duş, uscător de mâini şi oglindă.



În incinta complexului există, deasemenea, 4 săli de conferinţe, 2

restaurante de 4 stele, un restaurant de 3 stele şi

un snack bar, 3 parcări păzite, terenuri de

agrement pentru tenis, balon presostatic, piscinădescoperită deschisă în sezon etc. elemente de

care turiştii beneficiază şi azi, în momentele când sunt deschise cele 2

hoteluri.

Investiţile care ar fii făcute ar putea contribui la modernizarea staţiunii

pornind de la infrastructura turistică care lasă de dorit şi care, de cele mai

multe ori, împiedică dezvoltarea zonei turistice.Astfel pentru a oferi turiştilor ocazia vizitării acestor meleaguri trebuie să

plecăm de la infrastructura de transport a

oraşului, care gazduieşte această minunată

staţiune nevalorificată suficient din punct de

vedere turistic. Imaginea în sine a staţiunii

contează foarte mult dar daca aceasta imagine

acoperă adevaratul impas de care se lovesc mulţi turişti, nu vom avea caştig

de cauză niciodată.

Din punct de vedere al accesului în zonă, există o singură şosea E79

din care se ramnifică spre comuna Vaţa de Jos DC172, drum comunal

neasfaltat care, plin de gropi, reprezintă o adevarată aventură pentru

autoturisme.

Acesta nu este însă singurul obstacol în calea dezvoltării staţiunii din punct de vedere turistic.

Analizând bine situaţia staţiunii de acum depistăm probleme ca: deteriorări

interioare şi exterioare ale cladirilor, bunurilor din incinta complexului,

aparaturi, cândva moderne, însă acum învechite, care au nevoie de reparaţii



sau înlocuiri, personal necalificat care reprezintă pentru un turist un minus

cert, fonduri puţine şi forţă de muncă slabă, degradări ale spaţiilor verzi şi

terenurilor de joacă, etc.

Aceste probleme necesită investiţii foarte mari pentru a face ca hotelurile săfuncţioneze normal şi mereu, dar ar fii o investiţie care merită dacă staţiunea

ar fii salvată şi cunoscută publicului larg.

Baza de agrement şi facilităţile oferite de componentele sale ocupă un

rol important în ocuparea timpului liber într-un sejur turistic.

Diversitatea şi complexitatea resurselor turistice ale spaţiului rural permit

derularea unor variate activităţi de petrecere a timpului liber, iar în urmaunor amenajări adecvate şi realizării unor programe turistice atractive, se

poate asigura satisfacerea necesităţilor şi exigenţelor unei cereri turistice

extrem de diversificate şi eterogene. Astfel construirea de noi unităţi de

cazare şi alimentaţie publică ar diversifica opţiunile turiştilor care doresc

petrecerea câtorva zile în această staţiune.

Staţiunea ar putea să-şi lărgească oferta şi prin creearea posibilităţii

vizitării obiectivelor turistice din apropiere, sau chiar din întreg judeţul,

tuturor turiştilor doritori. Potenţial turistic este, iar daca această şansă dată

turiştilor ar fii pusă în aplicare, ar reprezenta o reuşită în atingerea gradului

de valorificare turistică.

O altă opţiune în vederea atragerii clientelei turistice ar mai fii

organizarea unor activităţi de agrement ca: excursii, drumeţii, plimbări cu

căruţa, mese tradiţionale, etc. sau sportive ca: pescuit, vânătoare, toateghidate şi transformate în momente minunate, pe placul fiecăruia.

Totodată crearea posibilităţii de participare la activităţile din

gospodăriile localnicilor şi la manifestările tradiţionale ale comunităţii,

reperzintă un atu pentru extinderea ofertei turistice.



Spaţiile verzi constituie şi ele o alternativă de amenajare turistică

adecvată pentru recreearea turiştilor, care la fel ar îmbogăţii gama ofertei

turistice. În special pădurile-parcuri, au un efect multiplu, în primul rând

terapeutic dar şi unul estetic vitalizant, determinat de structuracompoziţională specifică, de arhitectura peisagistică, toate subordonate

profilului funcţional al staţiunii. În prezent există un singur parc natural în

apropierea staţiunii, care necesită îmbunătăţiri vizibile, dar care poate fi un

model pentru crearea de noi spaţii verzi, care introduc varietate şi pitoresc în

geometrismul clădirilor şi aleelor, creând efecte spaţiale particulare, precum

şi efecte de lumină şi cromatică, ceea ce duce la creşterea puterii atractive.Gama activităţilor de recreere ar mai putea include: terenuri de sport

multifuncţionale, piste pentru ciclism, echitaţie, patinoar, lacuri pentru

agrement, popicărie în aer liber, poteci marcate pentru drumeţii, programe

pentru speoturism, alpinism, etc.

Acestea nu sunt toate obiectivele care ar putea fii atinse, există zeci,

sute de idei care ar putea fii puse în practică şi de ce nu, finalizarea lor să

transforme întreaga localitate într-un sat de vacanţă. A doua problemă, pe

lângă situaţia staţiunii, ar fii crearea de fonduri pentru salvarea complexului

şi modernizarea acestuia. Dar cu încredere că totul va fii bine, situaţia

staţiunii ar putea fii prezentată la nivel de ţară şi astfel se va crea

posibilitatea unor investitori doritori în salvarea acesteia.

Convingerea oficialităţilor de a mai acorda o şansă acestei staţiuni,

depinde în mare parte de Consiliul Local, localnici şi Consiliul Judeţean.Aceştia prin crearea unei strategii care să prevadă, în special, faptul că

staţiunea poate oferi prin apele sale termale, tratamente miraculoase pentru

persoanele bolnave, ar sublinia, convingător, dorinţa lor de a redeschide

staţiunea. Aceasta a oferit cazare şi tratamente, sute de ani în urmă, o poate



face şi acum şi chiar mai bine, existând azi tratamente moderne pentru mii

de boli, candva fără reuşită. Interesul pierdut al localnicilor a fost un pas

grav în ceea ce se întâmplă azi cu staţiunea, pas care s-ar putea remedia uşor,

prin întărirea convingerilor proprii a fiecărui localnic şi încercarea de aiapropia pentru o cauză importantă, ca această staţiune, care pentru ei ar

trebui să reprezinte o mândrie, fiind un loc care le oferă sănătate, un aspect

mult prea important azi pentru oameni.

Acestea fiind spuse, vom spera în continuare în posibilitatea salvării

staţiunii, lăsând totul în mainile celor care sunt în măsură să mai creeze o

şansă şi ajutândui prin susţinere.

BIBLIOGRAFIE



Ciangă, N. (2007), România. Geografia Turismului, Edit. PresaUniversitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Floca, O. (1966), Regiunea Hunedoara – ghid turistic, Edit.Meridiane, Bucureşti.

Floca, O. (1969), Hunedoara – Ghid al Judeţului, Edit. InteprindereaPoligrafică Cluj, Deva.Gruiescu, S. I., Grumazescu, Cornelia. (1970), Judeţul Hunedoara,

Edit. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti. Neag, R. (2009), Monografia Municipiului Brad, Deva.Oancea, C. M. (2002), Depresiunea Zărandului, Edit. Vasile Goldiş

University Press, Arad.Pârva, I. (1983), Drumuri în Ţara Zarandului, Edit. Sport Turism,

Bucureşti.Vlad Diaconescu, Corina, Mut, D. L., Vătăman Subţirelu, Rodica,

(2007), No, hai! Călători prin Apuseni, Edit. Magic Print, Oneşti.***Ziarul Replica Hunedoara, nr 351

model de amenajare turistica

Documents