8/18/2019 Am Intrat În Antecamera Postului Mare

1/2

Am intrat în antecamera Postului Mare 

Ştefan MĂRCULEŢ 

Luni, 18 Februarie 2008

Începând cu Duminica vameşului şi a fariseului, calendarul ortodox consemnează intrarea în perioda premergătoare Paştelui. Numită după cartea în care sunt redate, pe larg, slujbelebisericeşti din acest răstimp, perioada Triodului se distinge prin specificul profundduhovnicesc şi de pocăinţă al conţinutului liturgic, toate pregătindu-ne pentru PatimileMântuitorului Hristos, dar mai ales pentru Învierea Sa. 

Termenul „Triod“ desemnează, în primul rând, perioada din timpul anului bisericesc în care nepregătim spiritual  pentru intrarea în Postul Mare sau Postul Paştelui şi pentru sărbătoarea ÎnvieriiDomnului. Pe de altă parte, termenul este folosit pentru a numi cartea de slujbă folosită în aceastăperioadă: „Triodul“ Originea termenului poate fi dedusă din faptul că, la canoanele Utreniei, se cântă,

 în această perioadă, doar trei imne, spre deosebire de celelalte perioade din timpul anului, când secântă nouă imne. Celelalte imne sunt înlocuite cu şase cântări biblice, după cum se arată în „Triod“. 

Pregătiri pentru Postul Mare

Primele patru săptămâni din perioada Triodului ne pregătesc, atât spiritual, cât şi trupeşte, pentruintrarea în Postul Mare. Începând cu prima duminică din Triod, numită Duminica vameşului şi afariseului, la slujba Utreniei se cântă imnele specifice perioadei: „Uşile pocăinţei…“, „Cărărilemântuiirii...“ sau „La mulţimea..“ După a doua duminică din Triod, a fiului risipitor, o altă zi specificăperioadei este cea a moşilor de iarnă, în sâmbăta premergătoare Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi.Din această duminică nu se mai mănâncă carne, de aceea este şi numită Duminica lăsatului sec decarne. Cea de-a patra săptămână, „a brânzei“ ne introduce în atmosfera Postului Mare, pentru ca înDuminca izgonirii lui Adam din rai, să nu mai mâncăm nici un aliment de dulce.

Slujbe specifice perioadei

Postul Mare, cel mai vechi post al creştinismului, ocupă cea mai mare parte a perioadei Triodului.

Slubele sunt pline de imne speciale, lecturi biblice, menite să ne pregătească şi să ne îndemne lapocăinţă şi curăţire spirituală. De asemenea, este singura perioadă din timpul anului când se oficiazătoate cele trei Sfinte Liturghii: a Sfântului Ioan Gură de Aur, a Sfântului Vasile cel Mare şi a SfântuluiGrigorie Dialogul. Cântări ca „La râul Babilonului“, „Iată  Mirele“ oferă slujbelor oficiate în aceastăperioadă, în special în Săptămâna Patimilor, o notă unică, de rugăciune smerită şi de pocăinţă sinceră. 

Roman Melodul, primul imnograf al Triodului

Cartea numită „Triod“ conţine imne şi rânduieli liturgice, create de imnografi celebri în decursul asecole de creştinism. Makarios Simonopetritul, în lucrarea „Triodul explicat“, arată pe larg etapeleconstituirii acestor imne care au dat conţinutul „Triodului“. Astfel, în secolele al VI -VII-lea, SfântulRoman Melodul şi ucenicii săi au compus primele imne, pentru slujbele principalelor praznice dinaceastă perioadă, inspirate din lecturile biblice. Până atunci, specificul Triodului consta, pe lângă

lecturarea unor psalmi, în cântarea unui imn la slujba de duminică şi la slujbele Ceasurilor, în fiecarezi. Pe acest fond structural, Roman Melodul a compus primele imne ale Triodului.

Imnele palestiniene

În secolul al VI-lea , Palestina a devenit centrul creaţiei imnografice. Atunci a apărut aşa -numitulcanon poetic, specific slujbelor zilnice. Imnografii din perioada palestiniană s-au concentrat mai multpe compunerea imnelor din Săptămâna Mare. Imnografi precum Sofronie al Ierusalimului, AndreiCriteanul, Sfântul Ioan Damaschinul, Sfântul Cosma de Maiumam au redactat  imnele care se cântă şiastăzi în Săptămâna Patimilor. Urmaşii acestora, precum Andrei Piros cel Orb şi Ştefan de la Sfântul

http://www.ziarullumina.ro/lumina/autor.php?wid=0&actual=0&editia=858&autor=%C5%9Etefan+M%C4%82RCULE%C5%A2http://www.ziarullumina.ro/lumina/autor.php?wid=0&actual=0&editia=858&autor=%C5%9Etefan+M%C4%82RCULE%C5%A2http://www.ziarullumina.ro/lumina/autor.php?wid=0&actual=0&editia=858&autor=%C5%9Etefan+M%C4%82RCULE%C5%A2

8/18/2019 Am Intrat În Antecamera Postului Mare

2/2

Sava, în secolul al VII-lea, au compus noi imne pentru cealaltă perioadă a Postului Mare, deschizândtotodată drumul spre forma pedagogică, didactică a imnului liturgic din Triod. 

Contribuţia lui Teodor Studitul 

În secolul al IX-lea, după perioada zbuciumată din viaţa Bisericii, produsă de iconoclasm, imnele

Triodului au fost desăvârşite la Mănăstirea Studios, sub îndrumarea Sfântului Teodor Studitul. „Afarăde canoanele şi stihirile compuse pentru sâmbete, duminici şi sărbători, el este autorul unei seriicomplete de canoane cu trei ode, (aşa-numitele «triode» care au şi dat numele „Triodului“) de catismeşi stihiri pentru toate zilele obişnuite ale Postului Mare. În aceste piese, Sfântulu Teodor îşi expune, pede-o parte, bogata sa învăţătură monahală într-o deplină fidelitate faţă de cea mai bună tradiţie, iarpe de altă parte, se consacră punctării ritmate a perioadelor Postului Mare şi a etapelor ce conduc spreSăptămâna Patimilor“, spune Makarios Simonopetritul, în lucrarea amintită. Opera lui Teodor Studitula fost continuată în secolele următoare de imnografi pecum Iosif Cilianul şi Clement. 

Prima formă sintetizată a „Triodului“ 

Ultima etapă a constituirii structurii actuale a „Triodului“ s-a realizat în secolele al XI-XII-lea, cândimnografii din această perioadă s-au preocupat în special de completarea locurilor libere şi deadaptarea imnelor la cerinţele muzicale. Perioada aceasta, numită „metafrastică“, are ca principaliautori pe împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul, Simeon Metafrastul, Teodor Protosikritis,Anastasie Chestorul şi alţii. Acum s-a simţit nevoia, ca odată încheiat ciclul imnelor liturgice, specificeperioadei Triodului, să fie sistematizate şi consemnate într-o singură carte de cult. Prima culegere,

 „Tropologia“, aduna doar imnele din Săptămâna Mare. În perioada imediat următoare, la „Tropologie“au fost adăugate imnele celorlalte zile din perioada Triodului. S-a născut astfel, prima formăsintetizată a „Triodului“, care ulterior adăuga şi imnele Învierii, specifice cărţii „Penticostar“. Triodulera împărţit în „Triodul Plângerii“ (actualul „Triod“) şi „Triodul Bucuriei“ (actualul „Penticostar“). Acestlucru a fost posibil pentru că, în mare parte, imnele Învierii au fost compuse de aceiaşi imnografi aiTriodului. Nu se ştie exact când imnele celor două perioade au fost separate, dar cert este că, însecolul al XV-lea, exista o formă finală a „Triodului“ actual. În 1522, la Veneţia, a fost tipărit primul

 „Triodion“ grec original, folosit ca model până în zilele noastre, fără prea multe modificări. Explicaţiaeste dată de menţinerea în mod dinamic în tradiţia liturgică şi dogmatică a tezaurului moştenit di nsecolele în care Biserica a avut grijă să-şi expună învăţătura şi să-şi stabilească rânduiala liturgică. 

Stihirile Triodului 

 „Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă, că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă,purtând locaş al trupului cu totul spurcat. Ci, ca un Îndurat, curăţeşte-l cu mila milostivirii Tale!“ 

 „În cărările mântuirii îndreptează-mă, Născătoare de Dumnezeu, căci cu păcăte grozave mi-amspurcat sufletul şi cu lenevire mi-am cheltuit toată viaţa mea; ci cu rugăciunile tale spală-mă de toatănecurăţia.“ 

 „La mulţimea păcatelor mele celor rele, cugetând eu, ticălosul, mă cutremur de înfricoşata zi a judecăţii, ci îndrăznind spre mila milostivirii Tale, ca David strig Ţie: «Miluieşte-mă, Dumnezeule, dupămare mila Ta»“.