/ „ a t e n ţ i a m i n i s t r u l u i d e i n t e r n e i

Sîmbătă am avut su rp riza la In sp e c to ra tu l J u d e ţe a n d e de a a u z i o > 'b o m b ă * ;- P o litie a u fo s t am eţiţi c u ”mici exDlodînd la unul din posturile n im icuri”, n e p e rm iţin d u -le s ă de televiziune private. D upă in f o r m e z e o p in i a p u b l i c ă ce timp d e mai b ine d e o d e s p r e > a c t i v i t a t e a săptămînă, ziariştii acred ita ţi in frac ţio n a la , ia tă c a num itul

M Â RINCA Ş V IC T O R (în c ă ) E xcitantul a r fi fo st capab il s ă ş e f a l I .P .J . C luj a a p ă ru t în n e b u n e a s c ă 8 m ilioane d e

e s t ; .■ v

trium făto r ,p e p o st, an u n ţîn d oam en i, d a c ă hoţul ar.fi reuşit c a a fo s t g ă s i tă o c a n tita te s ă v a lo r if ic e im p re s io n a n ta

j m e n s ă d e c a n t a r i d i n â . i 'c a n ti ta te . : ■■

P robab il c ă şe fu l poliţiei a r e c r i te r i i s p e c i a l e p e n t r u a c o r d a r e a " e x c lu s iv i tă ţ i i”. Z iariştii d e la p re s a lo c a la ş i co resp o n d en ţii p re se i c e n tra le

l s în t in d ig n a ţi’d e a titu d in e a lui : M ă r in c a ş , ’ o m u l c a r e a i t r a n s f o r m a t m u lt- tr îm b ita ta! V: M

t r a n s p a r e n ţ ă în tr-o p e r f e c tă p e rd e a n e a g ră , d e u n d e nu s e v e d e nim ic. - A s t a ~nu î n s e a m n ă c ă g a z e t a r i i n u s î n t d e s c h i ş i n e g o c ie rilo r. P o a te în a c e s t fel îi v o m ... în c ă lz i un p ic p e n s io a ra !

4 Agenda /2 \ Roza vînturilor/3 i Administraţia loca lă /4♦ A rtă - cultură/S♦ Publicitate/6-8 ! ■>+ Sport/9-10 1 ^♦ Eveniment/] 1♦ Ultima o ră /l2 '

f i ~ - \ n1 1, |..ş

V r f |

f.IV'

ir»

w m w *klr\ SZ&? ...

ff

!

A N U L V II N R . 1 6 1 4 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

; L U N I 1 1 M A R T I E 1 9 9 6

1 2 P A G I N I 3 0 0 L E I

M E T E O

' Astăzi, vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă a anului, chiar geroasă noaptea şi dim ineaţa. Cerul predom inant senin. Temperatura minimă va fi cuprinsă între -13 şi -8 grade" iar cea maximă între -2 grade şi +1 grad. Dimineaţa frecvent se va semnala, ceaţă cu depunere de chiciură. Ieri, la ora 12, la Cluj- Napoca temperatura aerului era de -1 grad iar presiunea atmosferică 740,5 ,m m /H g. Meteorolog-de serviciu Silvia Mureşan: • . ■

Găinarii ca personalităţi publice

C o la b o ra re in te r u n i v e rs ita ră C lu j-N a p o c a L in z. î t

G. FA RK AS

U l e b u

JIU!R a ' aâîRî

m ■«i5 §#«!

P roblema provenienţei, destinaţiei şi a utilizării hanilor de care beneficiază diferite instituţii şi persoane aparţinînd minorităţii ungureşti din România constituie, din cînd în

cînd, tema diferitelor mijloace de informare în masă. Din cauza absenţei transparenţei în această problemă, opinia publică n u ; cunoaşte suficiente aspecte ale ei. Informaţiile în acest sens se ■ situează la nivelul unor generalităţi golite de un conţinut care ar putea înlesni “pătrunderea” cetăţeanului simplu în noianul conexiunilor. Relatările sînt dovezi incontestabile de manipulare, împachetate într-un ambalaj confecţionat din lozinci politicianiste demagogice. Un exemplu recent se referă la prezentarea declaraţiei scriitorului Siito Andras, fostul preşedinte al fostei Fundaţii Internaţionale Transsyivania, în ziarul Szabadsag, din 5 martie. 1996. Abil “pieptănată”, prezentarea nu-răspunde la întrebarea . , crucială: din ce cauzăm a fost desfiinţată fundaţia pe baza unei : hotărîri a unui tribunal de la Budapesta încă în luna noiembrie 19Ş5?-înfiinţată cu scojiul Sprijinim-ungurilor pkx-ati dm;fi4ră, efi' ■ a ajuns o “bancă” ' prin'carc sc Racordau .|i u» re ocazionalei aşa-zise “donaţii cu 'dcstinaţii>"pr6cisă”.*Bcnehciaful unor asemenea'. “donaţii cu destinaţie precisă” (6 la număr), in valoare de pestei 13 milioane de forinţi, a fost Szocs Goză, fost senator UDMR, fost, secretar general al UDMR. Probabil el a figurat în' categoria-'; ungurilor reveniţi în ţară, care trebuia ajutat frăţeşte.. .Obţinerea acestor sume a fost generos susţinută de fostul vicepreşedinte al fostei Fundaţii cu pricina: episcopul Tokes, cunoscut susţinător a l ; lui Szocs (aşa se întîxnplă cu sufletele înrudite), actualmente: componenţi ai nu prea selectului Club Poliţie. FJDESZ.. Cu, banii obţinuţi, Szocs s-a lansaHn, afaceri, în scurt timp‘devenind un fel de “magnat” al presei iingureşti din Rbinânia, proprietar'de îindbiE? în Cluj şi aiurea (chiar şi UDMR a devenit chiriaşa ŢuLSzocs). Alături de Szocs au mai beneficiat şi alţii, afcăror nume'riu-ni sC;, dezvăluie. Cine or fi aceştia? Mister. Amnezia subită esle un fertipl evident, lutrînd în dizgraţia şefilor llDMRldîn.cauza scandalului cu numirea sa că membru-al' Cotişiliuliii de' Supraveghere de îâlf Duna TV, Y^hiculareia niimelui lui' Szocs ;estşaprobată ,rfe\friiaj'“ marii partidului etniei-’iingureişti/'Dezvăluifea^iiumelor 'Celorlâlţr ’ doi rămîne în continuare sub ‘obroc.' Cazul lor este';o dbvâdăcît'’ de încîlcite sînt iţele în ace^t labirint'-îJii'iie'mirării că Suto' n ii'a^ reuşit descîlcirea lor, deşi după declaraţia luij'se dcupăsde' asta'din 1992. D e s t in a ta r ie p is to 1 c lo r *s“aie p'efitrtf 'găsirea "timri sprijin: Marko, Takacs, Tokes, Sziics (şic) L«i ,alţii nu credem . că au fost cei mai potriviţi.) Mărturisirea-senatorului-UDMR Buchwald, este semnificativă: “Nu,pot afirma altceva sigur,<jecîţr

-nul^lh'-k 00 ,'

P r a f . u n i v . F r i e d r i c h G o f f î t z e r% La Linz, în Austria, s-a deschis, recent, expoziţia de proiecte pentru Campusul universitar, al Academiei de Muzică ”Gh.Dima” din Cluj-Napoca,

‘eveniment cultural şi semn" de • bun augur pentru continuarea co laborăm dintre instituţia clujeană şi Universitatea dc Creaţie

~ Artistică şi Industrială djn Linz. Cu ocazia deschidem la C luj-N apoca, in 14

' noiembrie 1995, a aceleiaşi expoziţii 'de. proiecte, sublin iam ■ sa tisfac ţia

, oaspeţilor din Austria de a fi lucrat la cele, .5 ..variante dc proiect, realizate, sub., semnul simpatiei'reciproce,, al dorinţei de ţ ajuta printr-o'-modalitate: constructivă", :al afinităţilor dc : mentalitate, istorie şi chiar de peisaj, -.

Oî. La vernisajul de la Linz, precum t pe i a u dirata,

şederii în Austria, delegaţia clujeană alcătuită din: prof. univ. Alexandru-Fărcaş' - rec to ru l A cadem iei de Muzică, conf. univ. Cristian M isievici, prof. univ. dr. Hans Peter Tiirk, ing. Cornel Mihalca, alături de domnii ing. V irgil Rădulescu şi Constantin Dumitru (din partea Ministerului învăţă- mîntului), s-au bucurat de' ospitalitatea deosebită a gazdelor, Redăni din cuvintul domnului rector Alexandru. Fărcaş' rostit.Ia' vernisaj: ”Cred că ipostaza - fcricită-.în care mă. aflu

astăzi, .împreună cu delegaţia de profesori de la); •Academia de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca,! (,..:) este relevantă.- Această prezenţă vine să confirme

?? ; M ic h a e l a B O C U

C-tin Codreanu. 'v icep reşed in ţi

sa vaSîmbătă â,'a 'vutilocrla Hotelulj

Napoca,'din Cluj-Napoca prima: conferinţă- judeţeană a^Partiduliii |

cUmanist din România:. Lipsită dej ^partic ipare^ fondatorului,. Dan, rSergiu?AhdonVPetre Terzi'r- jVojqulescu, (care,1 ;avînd .de, aleşi ’r "-rî'în tre ,a ,.rep rezen ta România lă

-Consiliul Europei şi a veni la Cluj-

udor Surdeanu - Din ■ partea

Comitetului Director Năţîonal ău participat Minaeia Mindrcâ Muraru,

viitor acesltf alianţe uu sînt excluse.j ':'r în ■;cadrul discuţiilor animate djriţre membrii PUR şi'Uderii.lor* li] s-a, reproşat ace'ştora din.urni|,lip'sai unor propuneri concrete în p la tt

(continuare în pag', a 12-a) 7

PUR are în jiideţul C lu j-30 de * politic'sau 'social,'precum şî :prea cluburi(cu aproximativ? 500 de j miârea generalitate'ă^prbgrâniiilui; membri).'Deînenţionat eSte^faptul { fdeologic, regăsiţ.,în majoritatea;

' Napoca, a a les 'prim a variantă),! că la acest1 partid nu’ se percep ! platform elo'r-prograin ale a'ltor, conferinţa a -s tab ilit program ul’ Cotizaţii, său ele vor frpe viitor ^iir ,;partide; Liderii partidului au motivat,

^minimal pe şase luni si componenta’ "Simbdlicer’Sepăîe ca partidul deţine 1 că aşteaptă ca acesţe propuneri să Consiliului Judeţean PUR: Ioanl -fo n d u rile - care să • înlocuiască

:-Biris pfeşedînte’j' E lvirăf lhceu,i

i t •ca•-vs>

Avînd în vedere multiplele aspecte pe care le implică aflicarea Legii nr. 112/1995, cu ajutorul doamnei.Miriuca Pop, sccrctar al Consiliului judeţean Cluj, vp® inccrca să găsim răspuns întrebărilor adrtsate de J'lilori in legătură cu această problemă. Menţionăm că, -iî virtutea prevederilor- legii, secretarul Consiliului,, de-staC Asta e s te 'f£ a Ve c a r e ^ ’r e ^ C o m i s k iAţcan este şi secretar al Comisiei judeţene pentru.: - ..... .................... ................. ...Jflicarca Legii 112/95. -

Există o evidenţă a c lăd irilo r d ec la ra te dc 'vînzar^ va înce din data dfe- j 0 luU- cfnd sc vorJ « n t c 1S lorice carc n .u n tra sub inc.den a Leg,. ccrerilc pentru cumpărare.. ., ......

Ce ne putcji spune in legătură cu accasta lis ta , - , , n - . . , ; . *, ' ; ,c*fe a neliniştit^ ■ V* cu a c e s lc «mobile-moniinient este

n n , . ' : , « . .. , orientativă? i , ' , " , '-\-*•: Problema se va pune in .m om entul-v i n z a r u - - „ n , , > ;

Rimelor, pentru că nu este vorba de restituirea în • ro cma d iscu ta t-o şi - lalal«ră a imobilului sau de despăgubire. Prima fază de;' , (continuare în pag a 4-a) , ' ’

'aplicare a legii, în perioada celor şase luni, se referă la restituirea imobilului în situaţia în care fostul proprietar locuieşte îit calitate de chiriaş sau cînd apartamentul este liber; cînd nu se găspşte în una din aceste situaţii

■are dreptul la despăgubiri pentru apartamentul preluat

judeţene pentru.: judeţeană, deci hotărîrile pentru aceste situaţii vor fi ‘ ' date dc Comisia judeţeana pentru aplicarea legii. Partea

2 vină,din teritoriu, pentru a le sprijini:cotizaţiile membrilor săi. ţ "Noi nu vă oferim oala cu miere să

f“ ~P0 R7 un partid de-ce'ntru-stîngă, » vă băgaţi toţi polonicul, în ea, ci vă1 are' o ideologie apropiată .de;cea 5 lăsăm să vă creaţi stupul propriu."...

liberală;(în domeniul.econginiei de j S -a! mâi afirm at de asemenea căpiaţâ),sau de'social-flempcraţie.' în .' P artidu l U m anist desfăşoară Oideologia partidului, spune domnul | actiyitaţe'^'prâgmatică şi prâctfcă1'Petre Terzi’ uri' loc aparte .revine ? pentru* sp rijin irea , c lase i,, de?ecologismului (acesta a? fi motivul i mijloc(fără ă se cunoaşte măsurile ‘pentru care d-1 C-tin Codreanu, fost * efective pe care,PUR intenţionează

-p reşed in te . .a l . . M E R - Cluj,, .ă j să le ia;în acest sens .)., »demisionat din funcţie şi a devenit - . Deci,- P.UR-iştî,’ spuncţi-ipreşedinte al PUR Cluj). ; » partidului ăi-cărui membri sînteţi,

Deşi pînă în prezent nu s-au ? că nu aveţi locuri’ de munca sau ’stabilit liste de candidaţi în alegerile ; locuinţc, că exista probleme cu localfe' şi nici nu-au fost încheiatealianţe cii alte partide politice, pe

salarizarea, cu străzile, apa ori energia. Se. pare câ nu prea ştie.

:, ,. Ioana GLIGOR

PUNR a intrat • • în campania electorală

•Senatorul Gh. Secară - preşedintele comisiei electorale centrale • Deputatul Ioan Gavra - directorul campaniei electorale ă PUNR•

, La sediul central al PUNR a avut loc sîmbătă o întrunire a comisiei ccntrale electorale a partidului, la care au partic ipa t ; inclusiv preşedinţii filialelor judeţene şi directorii de campanie electorală din fiecare judeţ. Cu această ocazie 'a fost lansată oferta electorală ,a PUNR pentru alegerile locale :- stabilindu-se. ca linie generală de urmat propunerea un'.r obiective re a l is te ,/ în raport cu nevoite populaţie i si cu posib ilită ţile existente. Senatorul Vaier Suian ne-a' precizat în ir-o convorbire

' telefonică'mtenţiâ.de a se porni de la buna..'expcriejBtă cîştigată *pînă acum, mai ales în tnunicipiul. Cluj- Napoca^,; -unde j,.prim ar este p reşed in te le PUNR, G heorghe Funar, experienţă 'că're ' Vă'i fi ,generalizâţă?>ea constituind uh atu âl partidului în campania electorală pentru alegerile, locale - :în- acelaşi timp s-a lacut o evaluare a stadiului de jregăţiYe a filialelor judeţene, desprinzîndu-se concluzia că partidul-.este în măsură să depună candidaturi de primari şi consilieri în cvasitotalitaţea lQtjaliţăţilor ţării.i.'. :it ■■ ■.,"■■■ \ i.i:T - ţ

Cohfom lui Adrian Năstase j

Moda politică este impusăr.!. > , de P.D.S.R;v ~ (

, ; Adrian rflăstase, liderul PDSR, ; consideţă ,că,,la această oră, moda politică este: impusă de partidul pe Câre îl ebliduce. 'Unul- dintre sloganurile PDSR,^pentru campania electorală parlamenţâră: ‘ "N u , daţi vrabia din mînă pe cea de pe gard” - a fost preluat de Pelre Roman, liderul PD, care l-a recomandat in Spania, Lipsa legii -dreptului de autor în politică generează asemenea situaţii. Aşa se explică faptul că lot PD a anunţat înfiinţarea unui forum al femeilor, lucrii pe<carc noi ;îl intenţionam''mai demult -"a;m ai declarat Adrian Năstase. (Rompres)

I ADEVARUL| cfle CBuj - A G E N D A luni, I 1 martie i 9 9 6 (T)

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Sofronie, Patr.Ierusalimului; Sf.Mc.Trofim şi Laiu; Calendarul greco-catolic'. Sf. Sofroniu, arhiep. Ierusalim (4 638); Calendarul romano- catolic: Sf. Rozina.

• Mîine: Calendarul ortodox'. Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Grigorie Dialogul; Calendarul greco-catolic: Ss.Teofan, cuv. (+817), Grigore- Dialogul, pp. (+604); Calendarul romano-catolic: Sf. Maximilian,m.

f i felicităm pe Io(i cei care, împărtăşind taina Botezidui, poartă unul din numele sacre, pomenite mai

BIBIiPJEiEI

• PRF.FECFURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIATURDA: 31-31-60 ' - A• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01" •PRIMĂRIA IIUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GIIERLA: 24-19-26• POLIŢIA CI.UJ-NAPOCA: 955 şi

11-15-10•POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76, - ' . J /• POLIŢIA DEJ: 2 ] -2 J -2 J •POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZn: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POl rilA tilU.RLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA: , 11-24-71 ‘ ' ' ■ • ’ '

•SALVAREA: 961 - . ...•SALVAREA CFR: 19-85-91 . • A •INTERNAŢIONAL: 971 . •• INTERURBAN: 991 , . i : •INFORMAŢII: 931 " ..• DERANJAMENTE: 921~• ORA EXACTĂ: 958• REGLA AUTONOMĂ DE lERMOHCARE

DISPECERAT: 19-8748 ’ ' :'• REGLA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02S.C. "SAII^ST" S.A. DISPECERAT: 19-55 2.

• COMENZI SPECIALE PENTRU . TRANSPORT REZIDUURI: .11-10-12 ini. 132

e DISTRIBUŢI A GAZELOR NATURALE: INTERVENŢn GAZE 928; DISPECERAT 433424 C ;

•REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00.

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 - 30 martie 1996

Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00......................

Plecări din Bucureşti - 7,50 şi 16,30 -

de luni pînă vineri.Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -n .is ' -.- '7Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 54.700 lei TELEFOANE: 43-25-24; '"A - 43-26-69 - pentru externe - • ■

H - e U R S E l t e r o 1CURSE INTERNAŢIONALE

din A utogara II:Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare

din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbăta la ora 11,00. ’

Cluj-Napoca- Oradea.- Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN FO R M A Ţ IIA utogara I : 14-24-26 A utogara I I : 13-44-88

dttRANSPORXlemR^PLECĂRI D IN CLU J-N A PO C A :

principalele direcţii (renuri accelerate, rapide şi intercity

• BAIA MARE,SATU MARE(prin Dej):15,05 J ^•BISTRIŢA: 15,43.-. '•BRAŞOV7 (prin Dej): 1,49 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 '(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPHSTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin Ploieşti-Buzău): 9,33 •IAŞI: 0,00,12^8; 21,14;•ORADEA: 2,45 ; 16,43; 21,00 A

SATU MARE: 4,04- •SIBIU: 15,30 ,•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) : 15,16 ;

TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 INFORMAŢII GARA: 952- - '

AGENŢII DE VOIAJ CFR ■ INFORMAŢII: 43-20-01 (intern).

-: * . - 19-24-75 (internaţional)

Programul policlinicii

fără plată "Familia Sfîntă”

11-15 m artieMcdidnă generală. Dr. I.Boilâ - U,

12, 14, 15 (10-12), dr. G.Răfan - 13 (10- 12), dr. M.Suciu -13 (10-12), dr. C.Iovită -12 (13-14), dr. C. Popa -14 (12-14), dr. S lo g a -12 (15-16);Interne.Dr.F .Gherman - 12 (10-12), II (15,30-17,30), dr. Aiancu -13 (11-13), dr. Gh.Uza - 11 (12- 14), dr.SzaiaesCs.-13 (14-16); Pediatrie. Dr. R.Mitea -12 (13-15), dr. MJritea -12 (15-17), dr M.Bayradar - 15 (15-17), dr. D.L«pea - 13 (12-14), dr. ATempleanu - II (13-15); Reumatologie. Dr. F.Bayradai -13,15 (15-17), dr. I.Alb -12 (12-14), dr. C.Zolla - 11 (14-16); Chirurgie. Dr. .C.Cosma - 12 (10-12); Ginecologie. Dr.C.Fodor - 12, 14 (10, 11,30); dr. C.Costea - 13 (13-15); Psihiatrie. Dr. LBădeseu - 13 (13,30-14,30); Ecograf. Dr. M.Câlin - 15 (13-15), dr. A.Neamţu - 12 (12,30-15); Dermatologie. Dr.ILRadu -14 (12-14); O.R.L. Dr. C-tin Rădulescn - 11 (12-14), dr. I.Mihali - 15 (12-14); Psihologie. Psiholog L.Boilă -13 (15-17); Psihiatrie-consultaţii la clinica psihologică. Dr. L.FodoTean -14 (12-14).

- Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, orele 12-14, prin telefon la nr. 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, BL12, ap.12.

■ B.C.U. "L ucian Blaga" (strada Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

G O G A ": SE C Ţ IA A D U L Ţ I şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîm bătă: 9-13,45; duminica - închis.■ B ib lio teca A cadem iei (s trad a

Kogălniceanu 12 - '14 ). Orar: luni - s îm b ă tă 8 - 12 .45; 14 - 18 .45; duminică: închis■ B ib lio te c a , G erm an ă (s tra d a

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i ; 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ B ib lio teca A m ericană (s trad a Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 1 2 - 1 6■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis- ■ B ib lio teca - " H e lta i" (s tra d ă Clinicilor 18). Orar: .zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis H B iblio teca C lubulu i Studenţesc

C reştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 — 19; joi 19 -2 0 . '0 B iblio teca C en tru lu i C u ltu ra l

F rancez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîm bătă şi dum inică închis.H B iblio teca C e n tru lu i C u ltu ra l

G e rm a n " I le rm a n n O b e r th " (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, m iercuri, joi: orele 16-20.

■ B ib lio teca "V aleriu Bologa” a Universităţii de Nledicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vinen 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

UNIPLUS R adio . Luni, 11 martie; 6,00 Un alt început (Cristina Fulga şi

Felix Moldovan): 6,00 - 6,30 BBC; 6,30-7 VOA; 7,05 Agenda Zilei; 7,15 Horoscop; 7,25 Revista presei; 8,00 Ştiri Uniplus; 8,10 Poliţia municipiului: în direct col.Virgil Ardelean; 8,25 Pompierii: în direct maior Liviu Cadar; 8,45 Sport; 9,00 Ştiri Uniplus; 9,15 Horoscop; 9,45 . Informaţii utilitare; 9,55 Agenda zilei; 10,00 Ştiri Uniplus.10.00-14,00 Show biss Express (Rona) (ştiri Uniplus la orele 11,00; 12,00 ş i ; 13,00). 14,00-14,30 BBC. 14,30-18,00 Music Non Stop (Andra). 18,00-19,00 BBC;19.00-21,00 Uniplus la Raport (Adrian Pomana şi Horaţiu Nicoară). 21,00-21,30 BBC. 21,30-23,00 Greatest Hits (Cristian Orlando). 23,30-0,30 Univeis Rock (Sebâstian Helea). 0,30-6,00 Music by Night (Sebastian Hetea). 1 A n J * Cf • ’ ' Luni, 11 m artie ■

i k i l l l M O b O I l I C ■ 6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri, sport, pjh es, 7 jui-iî , meteo, utilitare, muzică) (Cătălin Berindean);

y 9,00-11,00 Emisiunea în limba maghiară; .11,00-13,00Supersonic (Dj.Dreams); 13,00-14,00 Fiţi pe fază ("Ziua" la Sonic, ştiri, sport,

actualităţi clujene) (Mircca Tălar); 14,00 - 15,00 CD Sonic (Călin Andrei); 15,00-'16.00 Cosmosul dintr-o privire (SF magazin) (Marius Aciu şi Călin Stănescu);16.00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19,00 Sonic 22 (Georgeta Todoruţ); 19,00-19,45 S.S.S.S,S. - emisiune' sportivă. Subiect: Participarea ”U" ARDAF în Cupa Cupelor (Sergiu Suciu); 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii); 20,00-22,00 Emisiunea în limba maghiară; 22,00-23,00 Club 22 (Jazz); 23,00-24,00 Hcavy Metal Magazine (Daniel Boroştean şi Sebestyen Zollnn); 0,00-6,00 Non stop dancing. .. A-A ■ ■

........Lnnf, l l martie ’ ' 16,00-10,50 Radioprogram "Primul salut”. 10,50-11,00 Plus. Adrian

Suciu. 11,00-13,00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal Ron'5n,a Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi

ttBSBm culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 16,00- 16,20 Muzică. 16,20-17,00 CD Sport. 17,00-18,00 Muzică, ştiri,

publicitalei 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-21,00 CD Radar '80 - Dan Creta. 21,00-21,30 Muzică, ştiri, publicitate. 21,30-21,35 Buletin dc ştiri. 21,35-23.00 Talk Show: ’T)e-a cullura”. 23,00-6,00 Muzică, ştiri, publicitate. ’ .

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istoric a

Transilvaniei (strada C, Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10- 16; luni închis. ■ . , ,■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. .■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan

cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis .■ Muzeu] memorial “Emil Isac"

(strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeu] Zoologic: zilnic între orele

9-15; sîmbătă si duminică între orele10-14.

F Â R M ^ G I I

Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia ” Corafarm Y s tr Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. Garda de noapte: Farmacia nr.5

"Clematis", P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 20-8.

Luni, 11 martieProgramul 1: 13,00 Actualităţi;

13.10 TVR Iaşi; 14,00 TVR Cluj- Napoca; 14,50 TVR -Timişoara;16.05 Ailas; 16,35 Turism şi agroturism; 17,05 Emisiune în limba maghiară; 18,35 Desene animate: Aventurile şerifilor galactici; 19,00 De luni pînă luni. Retrospectiva evenimentelor politice interne şi internaţionale; 19,30 Serial: Fata şi băieţii; 20 ,0 0 Actualităţi; 20,50 Serial: Baywatch; 21,45 Transfo- cator. Tranziţia prafului alb; 22,15 Gala premiilor UNITER, ediţia a V- a; 23,45 Actualităţi; 0,00 Cultura în lume. Demonii literaturii: Goethe şi Thomas Mann; 0,30 Skip Rock ’95.

Programul 2: 13,00 Actualităţi;13.10 Politica între ideal şi real: Societate şi justiţie; 13,40 Serial: Drumul spre Avonlea (r); 14,30 Confluenţe (r); 15,00 Serial: Perla neagră (r); 15,45 Filmele săptămînii; 15,50 Desene animate: Ursuleţii inimoşi; 16,20 Serial: Dedublarea;17.05 Măseaua de minte; .17,45 Serial: Iubiri, amăgitoare; 18,30 în faţa dumneavoastră; 20,00 Arte vizuale; 20,30 Tribuna nonconform iştilor; 2 1 ,0 0 TVM Mesager; 21,30 Sfinx; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Repriza a treia; 0,30 Muzica e viaţa mea.

TVR CLUJ-NAPOCA £14,00 - 14,50): Retrovizor. Sport. întrebări pentru o funcţic; invitat: general de brigadă Ioan ■ Chiş, comandantul Direcţiei generale a penitenciarelor.

PRO TV: 7 ,0 0 'O ra 7 /'bună dimineaţa; 8,55 Doar o vorba şă-ţi mai spun (r); 9,00 Serial: Capcana timpului (r); 9,45 Sport la minut - ştiri sporţive; 10,00 Seria): Paradise Beach(r); 10,30 Film: Trandafirul roşu din Cairo (r); 12,30 Serial:

Prindeţi-1 pc Smart (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Oameni în toată firea(r); 13,30 Serial:A Povara adevărului" (r); 14,30 Serial: Verdict: Criihă (r); 15,30 Fotbal Rezumat Anglia; 16,30 Serial: Paradise B each(r); 17;00 Povestiri din Bucureşti; 17,30 Serial: Capcana

( I I I

timpului; 18,15 Fotbal Rezumat Spania; 18,45 Sport la minut: ştiri sportive; 19,00 Serial: Oameni în toată firea; 19,25 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun; 20,00 Film: Primul impuls; 21,50 Ş tirile Pro Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Procesul etapei (p.I); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Procesul etapei (p.II).' .Marţi, 12 martie '

P ro g ram u l 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine; 11,05 Film: Fala (r); 12,50 D esene anim ate; 13,10 Muzica pentru toti; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj- Napoca; 15,40 Actualităţi; 15,50 Fii tu însuţi: Rug sau ... rugă pentru părinţi ?; 16,30 Convieţuiri; 117,20 Desene animate;; 17,35 Cazuri şi necazuri în dragoste; 8,30 Viaţa partidelor parlam entare;- 18,55 Medicina peiitru toţi; 19,25 Serial: Tarzan; '20,00 A ctualităţi;’ 20,50 Film: Tocuri înalte; 22,50 Reflector; 23,20 Actualităţi; 23,45 Concursul ^Naţional pentru Etirovision 1996 / selecţiun i; 0,10 G o n g .’; 0,40 Magazinul Notelor Blite.l V ’ '

Programul 2: 7,00 La prima oră;

9,20 Ora de muzică; 10,05 Mozaic; 11,30-Desene animate: Dragon» gem eni; 12,00 Teatrul TV: Oglinda;13.25 Ritmuri muzicale; 14 ,00 Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor; 14,55 Limbi străine (r); 15,55 Desene animate: Ursuleţii inimoşi; 16,20

i Serial: Dedublarea; 17,05 - 23 de !milioane /I/; 17,45 Serial: Iubiri amăgitoare; 18,30 - 23 de milioane /II/; 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00

iTVM Mesager; 21,30 între da şi nu: Dialectica tranziţiei; 22,00 Credo:

'Simbolul credinţei; 23,15 Baschet Finala ş Cupei Europei la cluburi - masculin ? (repriza II); 0,00 Teatru TV: Al Matale, Caragiale.

j : TVR CLUJ-NAPOCA (15,00 - 115,40): Jurnal: actualităţi. Reporter j în anchetă la ... poliţie; dreptate după şjustiţie . Music shop: m edalion • Belinda Carlisle.1 PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa; 8,55 Doar o vorbă să-ţi

, mai spun (r); .9,00 Serial: Capcana timpului (r); 9,45 Sport la minut - ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Primul impuls (r);12.25 Box profesionist; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Oameni în toată firea (r); 13,30 Procesul etapei (r); 16,30 Serial: Paradise Beach; 17,00 Serial: M.A.S.H. (r); 17,30 Serial: Capcana timpului; 18,15 F o tba l Rezumat Bundesliga; 18,45 Sport la minut: ştiri .sportive; 19,00 Serial. Oameni în toată firea; 19,25 Ş tir /A ^ Pro TV; 19,55 Doar o vorbă să-ţ/ mai spun; 20,00 Serial: Spitalul de u rgen ţă ;'21,00 Serial: Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial; M.A.S.H.; 22,30 Deşteaptă- te; române !; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut - ştiri sportive; 0,30 Fotbal B undesliga; 2,00 Muzică: Meltdown.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Luni, 11 martie 1996. 10,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Film: învoirea (r); 18.05 Film serial - Revanşa; 19,0Q Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animate; 20,21’Film: Hotel Lorraine; 21,50 La bordul lui “Europa MS- reportaj DW; 22,20 Film: Alfredo,-Alfredo. " ,

■ a PROGRAMUL . CANALULUI PROPRIU

• Luni, 11 m artie 1996 8,30 Seriale-RETE 4; 14,00

Desene animate-ITALIA 1; 14,45 Seriale- RETE 4 şi CANALE 5;

16,00 Cum să-ţi ucizi nevasta -RETE 4; 18,15 Iartă-măSI-show-RETE 4; 19,25 Bill Cosby show-PRO 7; 20,00 Taff-magazin-PRO 7; 21,15 Omul fără um bră-RTL; 22,55 Extra- m agazin-RTL; 0,00 C ultural- magazin - RTL.

; |K | P O R T A LB H o S I E X P O R T - IM P O R T S .R .L .

v PROGRAMUL ;CANALULUI PROPRIU

■ Luni, 11 m artie 1996PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; 9,45 Buletin informativ; 9,55 Serial A .1;'11,15 “ 1969- -PRO 7; 13,00 Buletin informativ;. 13,15 Serial A l; 15,00 Hill Street blues-VOX; 16,00 Starsky şi Hutch-VOX; 17,00 Cartoon

( Network; 18,30 Obsenrator A 1- ; 19,30 Documentar - Voyager-

, NBC; 20,30 A 1- Reportaje, serial; 21,20 Buletin informativ; 21 ,30 Lecţia de pian - RETE 4; 0 ,00 Condamnat la moarte din lip să de probe-RETE4.

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10 ,00

A 1- Film; 11,30 A 1- M uzică;11.50 Buletin informativ; 12 ,00 Â 1- Film; 13,30 A l -Reportaje;13.50 Buletin informativ; 1 4 ,00 P ro g ran ^ Tele 7 ab c

, docum entare, desene an im a te , postm eridian, reportaje, f i lm , telejurnal, seriale, muzică; 2 1 ,0 0 .Buletin informativ; 21,15 800 de leghe pe Âmazon-RTL 2; 23,00 8

' secunde pînă la glorie-RTL 2.‘ Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

Luni, 11 m artie : 6,00 Bună dimineaţa (vă spune Ioana Kanya). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Rotonda literară, redactor Dora Pavel. 10,30 Radiocircuit - emisiune multiplex a D epartam entului S tud iourilo r Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Tim işoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin

8 - 14 martieCLUJ - NAPOCA: REPUBLICA

- Force on forcc (Frumoasă şi răzbunătoare) - SUA - premieră (9; 1.1; 13; 15; 17; 19). Sîmbătă şi duminică spectacolele încep la ora 1 1 * VICTORIA - 8-10 martie - Apollo 13 - SUA (11; 13,30; 16;18.30); 11-14- martie - Inimă neînfricată- SUA (10; 13; 16; 19) * ARTA - Unde ne sînt bărbaţii? - SUA - premieră (11; 13,30;-16;18.30) * MÂRÂŞTI - sala A - Punctul zero - România - SUA (13;

15; 17; 19); sala B - Verdict sub ameninţare - SUA (13,30; 15,30;; 17,30) * FAVORIT - Mai iute ca moartea -SUA (11; 13; 15; 17;19).

TURDA: FOX - M oarte instantanee - SUA - premieră; TINERETULUI - Avinach - India- premieră.. DEJ: ARTA - Ace .Ventura - Un

nebun în Africa - SUA - premieră.' CÎMPIA TURZII: MUNCITO­RESC - Răzbunare infernală - iSUA- premiera; M onstrul- Franţa:'

GHERLA: PACEA - M oarteinstantanee - SUA - premieră; Amanta nevestei mele - Franţa - premieră.

de ştiri. 11,05 Music shop, muzică de toate genurile pen tru toate gusturile,- prezintă Marius Merca.12.00 Radiojurnal transilvan. 12,15 . Exclusiv magazin. Redactor Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 13,00 R adiojurnal. 13,15 M icrofonul ascu ltă to ru lu i, vă ascultăm , şi încercăm să aflăm ‘ pentru ' dumneavoastră. Telefonul nostru 064/ 1£7266. Redactor: Cristian Zoicaş.18.00 Radio Fax, redactor C onstantin M ustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Magazin sportiv, realizator Radu Săplăcan. 20,00

; Serata muzicală, redactor; Ciprian Rusu. 21,55 Buletin de ştiri: 22,00.

■ închiderea programului. A ■ . <;.••

S.C. dental R0VA-S0C0L0VColea Moţilor 106, ap.5 r:

T ra ta m e n te sto m ato lo g ice com plexe:

, >terapie .>protctică (ceramică) •/.> chirurgie (rezecţii, implanta) :

Programari la tel.: 430028 Zilnic o ra r : 9 -1 9

s îm b ă ta B-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

P O L I C L I N I C A I N T E R S E R V I S A N

Ptr Pascaly nr 5. f iri Ghi-orgh-:rj

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE ' ENDOCRINOLOGIE •

REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE*ALERGOLOGIE

DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE

GINECOLOGIE*ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE

ACUPUNCTURA LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologie ; Imunologie - Parazitologie > • Teste SIDA)

ZILNIC, indusiv DUMINICA o rde7-21Medic de gardă: orele 2 1 - 7

Rezervare, consultaţii la tel.<a ! • . 41.41.63

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L 1 N ESufletul nostru la dispoziţii dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

41 41 6 3Z iln ic în tre orele 20 -24 .

(V) l u n i , 1 1 m a r t i e 1 9 9 6 R O IA V ÎN T U R IL O RADEVARIil.

Oljy SUâ p M Iiy ITALIA,VA D O M IN A STlgyOA

Q ( “C o r r ie re d e l la s e r r a ”) / / ] )j “Eu cred că viitoarea etapă ! politică va fi dominată de stînga• tocmai pentru că am fost dominaţi I de conservatori. Newt Gingrich | este un geniu politic, a reuşit acolo■ unde au eşuat atîţia, şi anume să• unifice “familia de nebuni” care J este Partidul Democrat. Atunci I cînd americanii au asigurat în I 1994 republicanilor lui Gingrich | majoritatea în Cameră şi în Senat, i au fost atraşi de ideea• Contractului cu America: un pact J între aleşi şi alegători. Cînd au I simţit că republicanii intenţionau | să reducă salariile, pensiile şi | asigurările sociale, s-au speriat.■ Alegătorii sînt oameni cu mult bun . simţ, care acceptă ideea reducerii •che ltu ie lilo r publice ş i ’ ş-au I resemnat la gîndul că trebuie să | fie competitivi pe piaţa mondială, | însă cer să fie apărate cuceririle

mişcărilc progresiste s-au impus de- a lungul anilor. Chiar şi preşedinţi repub lican i ca E isenhow er au respectat tradiţia socială “construind reţele de autostrăzi naţionale sau aprobînd prim ul, program de finanţare pentru studenţii săraci, datorită căruia am fost şi eu la u n iv e rs ita te” . “însuşi N ixon - aminteşte Dionne - a avut grijă să nu reducă drastic bugetul destinat asistenţei sociale”. Cînd stînga nu- şi ‘m enţine p rom isiun ile , se îndepărtează de' alegători. “Este cazul primilor doi ani de preşedinţie ai lui Clinton, care, în loc să-şi

şi pentru prinia oară în decursul unei generaţii speranţa într-o victorie este atît de reală”.

In Italia - continuă Dionne stînga, care era cea mai comu­nistă din lumea occidentală, are un drum lung de făcut. Dacă îşi va menţine linia politică adoptată după schimbarea denumirii. d in . ■ Partidul. Comunist în Partidul I

RESTMJRAEEA URSS: - ' UN SLOGAN CU CQNTINUT INCERT

(AFP)

Democratic al Stîngii, va culege roadele acestor strădanii. Stînga are un avantaj în plus în tradiţia catolică. Biserica propovăduieşte re sp ec ta rea -; ■ drepturilor muncitorilor, grija faţă de bătrîni, de bolnavi, de cei defavorizaţi;

pe plan social ale muncitorilor şiJ ale clasei mijlocii, precum şi I categoriile defavorizate. Iată de ce

| f Gingrich a intrat în criză, iar | Clinton va cîştiga alegerile. în | Franţa a cîştigat Chirac şi datorită■ neliniştii provocate de şomaj, dar J întreaga ţară a protestat împotriva I reducerilor cheltuielilor publice. |Acelaşi lucru s-a.petrecut,şi.în | Italia, marcată mai întîi de victoria■ şi apoi de criza guvernului lui . Silvio Berlusconi”.

; respecte prom isiunile făcute în \ campania electorală de a ajută j Atît timp cît stîngă italiană-eră i categoriile defavorizate, a. preferat J foarte aproape» de stalinisnl, : lozinci ideologice ‘minoritare’ şi a j condamnînd economia: de piaţă

p ierdu t” . Presiunile d re p te f taii j şi producţia modernă, a fost 1 determinat stîngă. să-şi schimbe ! n ev o ită ' să răm înă '1 în afara : orientarea şi acum aceasta, dacă nu ! va face greşeli, are mari sanse (le a ; guverna curînd”. .' Analizînd situaţia dm fcuropa.

D ionne nu-şi schim bă op in ia;> “Doamna T hatcher îşi declarase I intenţia de a desfiinţa socialismul ! în, Anglia, dar Partidul Laburist pare

astăzi mai puternic ’ca niciodată.Fireşte, s-a schimbat ■ mult ■ faţă de trecut; în perioadă îndelungată

guvernului. -Daca'-acum- liderii progresişti ' i t a l i e n iv o r fi- în măsură să c reeze ' u n c a d ru propice unei pieţe globale, este uşor de prevăzut că alegătorii vor' I

Restaurarea URSS a devenit sloganul favorit al comuniştilor şi al naţionaliştilor care visează să-l învingă pe Boris Elţîn la alegerile prezidenţiale din iunie. Totuşi,' în pofida apropierii 'econom ice realizate de unele state din CSI în ultimele luni, şansele de restabilire a unei uniuni solide sînt reduse.

Practic, comuniştii propun un referendum în Rusia privind denunţarea acordurilor de. la B elovejskaia . l’uşcea - care proclam au, s f îrş itu l . URSS în decembrie 1991 - şi reconstituirea unei Uniuni între fostele republici sovietice care doresc acest lucru. Dar, chiar dacă comuniştii ar cîştiga alegerile pentru preşedinţia Rusiei', nici o uniune politică forte - în afară celei cu B clarus, , a l cărui preşedinte, Ale!;sandr Lu'kaşenko; este un fanatic ăl unirii cit Rusia - “nu este posibilă Iară violenţă şi este greu de imaginat câ edtmmiştii-se ■ vor lansa într-un asemenea proces”-,’

a decla ra t Irina K obrinskaia, cercetător la fundaţia Camegie din Moscova. în timp ce “fiecare îşi face o idee diferită” despre imaginea unei noi Uniuni, singura.perspectivă imediată la ora actuală este aceea ă unei simple apropieri economice. După trei ani de stagnare.au fost înfăptuite progrese în acest domeniu, nu în cadrul “nucleului slav” (Rusia, Ucraina şi B clarus), blocat de reticenţele Ucrainei, ci între Rusia, Belarus şi K âzahstan, care au semnat în ianuarie 1995 o uniune vamală. Alte două state din Asia centrală, Kîrgîstan şi Uzbekistan, au anunţat de asemenea intenţia lor de a participa la această uniune,

Sub presiunea victoriei comuniste la alegerile legislative ruse din decembrie, preşedintele Boris Elţîn şi-a recrientat politica externă. Noul şef al diplomaţiei ruse, Evghenj Primakov, a acordat clari prioritate re la ţiilo r cu. CSI, p rio rita te concretizată prin efectuarea deja a mai multor vizite îri ultimele două

luni. Dar accastă p rio rita te nu înseamnă totuşi că se pregăteşte o un iune. Ea reflectă in terese le geopolitice ale Rusiei, care vrea să îşi asigure sprijinul Armeniei şi al Gruziei faţă de am biţiile turce asupra Caucazului sau să evite ca Iranul să contribuie la destabilizarea republicilor musulmane din Asiâ centrală. Singurul factor carc ar putea determina Moscova să forţeze destinul pentru a recrea un ,bloc politico-militar ar;fi “ lărgirea NATO

■ spre Europa de est, Iară să fi realizat în prealabil un acord cu Rusia care să-i garanteze securitatea”. într-un asemenea caz, “ar exista presiuni din toate părţile, iar Rusia ar insista , pentru a crea propriul său bloc”, aşa cum a ameninţat deja că b va face ministrul rus al apărării, Pavel Graciov, afirmă Averciov. Opoziţia în Rusia ar f r colosală şi ăr servi drept pretext pentru formareaunei noi uniuni. Singura’soluţie pentru • NATO este dc,v-“ a- amina orice extindere a să pentru cîţiva ani” . • •

avea încredere în 'ei, sperînd că vor face schim bări; 'dar nu excesive. Secretul lui Dionne: după .ce a încetat lupta dintre ideo log ii,' îţi ‘ poţi învinge adversarul doar adoptînd tehnica

petrecută în opoziţie s-a-“curăţat de extremisme si de reticente. Nu

Să iubimâist pămînt, să respectăm acest popor CI)Q C P m în i si oammi” publicaţie a Partidului Democratic Agrar din MoldovaŢ)

lui: o. stînga care în. ringul noii pieţe mondiale apără dezvoltarea ■

mai este un adversar al-pieţei şi j acesteia este im adversar dur atît |Potrivit analizei lui Dionne, ! Tony Blair pare un lider convingător i în America cît şi în Europa.

MINISTRUL RUS DE EXTERNE, EVGHENI PRIMAKOV, SE PRONUNŢĂ PENTRU EDIFICAREA UNUI NOU ROL

AL MOSCOVEI PE ARENA INTERNAŢIONALĂ

i

1' fîn ansam blul form aţiunilor obşteşti şi al asociaţiilor naţional- . culturale Mişcarea Patriotică "Pro Moldova” (MPPM)i ocupă un loc ; aparte. întrunind sub flamurile sale reprezentanţi ai, celor mai diverse ; pături ale populaţiei- indiferent de naţionalitate, confesiune şi chiar partinitate, MPPM este unică în felul său, în sensul că alte. organizaţii

culturale-obştcşti din ţările vecine şi de la noi ocrotesc şi propagă istoria, cultura, limbă minorităţilor conlocuitoare . Noi însă; reprezentînd populaţia băştinaşă majoritară, care a dat nume Ţării M oldovei, care a dat lum ii personalităţi marcante în ştiinţă, cultură, artă, literatură şi care, de altfel, nu s-au ruşinat să afirme că

TURCIA ARE DN GUVERN DE COALIŢIE CONDUS DE CONSERVATORUL MESUT YILMAZ

IReuter. Associated Press) - . ■ Rusia posteomunistă a mers prea

Jeparte în favorizarea foştilor ei radversari occidentali din perioada războiului - rece, a declarat noul ministru rus al afacerilor externe; Evgheni Primakov, într-un interviu acordat ziarului “Izvestia” “Eu'nu cred că putem vorbi de o alianţă strategică cu foştii noştri adversari fa perioada războiului rece. Despre ceea ce putem vorbi noi este un Parteneriat civ ilizat sau un parteneriat privilegiat cu unii dintre

! (AFP) - i ~ . i Yilmaz,.din 32 de miniştri şi miniştri- ;| Conservatorul Mesut Yilmaz a I secretari de stat Viceprim-ministru a ;

devenit la 6 ,martie primul ministru al j fost numit un membru al DYP, Nahit ;• Turciei, şuccedîndu-i rivalei sale > de Ş Mentese, fost ministru de iriteme în 1I dreapta, de acum înainte aliata sa, j guvernul doamnei Ciller.; Posturile-| Tansu Ciller. Mesut Yilmaz, liderul ■ cheie au fost'împărţite cu grijă între | Partidului Patriei. (ANAP) fondat de I cele două formaţiuni politice care sînt , fostul preşedinte Ţurgut Ozal va j

conduce ţara pînă la sfiişitul anului,ce ar putea influenţa cealaltă parte, _ . . . ___ ,ea trebu ie să-si in form eze în I în fruntea unei coaliţii între ANAP şi

Partidul Căii Juste (DYP), partidul

rivale tradiţionale lă dreapta eşichierului politic al Turciei. Au fost atribuite 17 posturi Partidului Căii

b rîndul său riiinisteiele de Finanţe, *1 Apărării şi de Interne. 1

Instalarea noului guvern va pune capăt unei crize guvernamentale îndelungate: Realizarea unei coaliţii a durat 10 săptămîni după alegerile legislative din 24 decembrie, în urma cărora s-a format un parlament divizat, nici un partid nefiind în măsură^ să guverneze .singur. „-Conform

prealabil partenerul; cele două părţi trebuie să respecte acordurile; dacă cele două părţi nu reuşesc să se pună de acord, atunci trebuie să caute în continuare soluţii acceptabile. ■ -

Evgheni Primakov a menţionat că cei patru ani cît a lucrât în domeniul contrainformaţiilor; l-au (făcut :să înţeleagă jocul politicii externe- şi că u tilizează , în continuare cunoştinţele dobîndite' anterior îri noua lui muncă. “A m 'dobînidii

doamnei Ciller, care prevede o rotaţie a funcţiei de prim-ministru. Preşedintele Suleyman Demirel a confirmat lista: guvernului ANAP- DYP prezenlată de Yilmaz. J v v ' ,

Aşa cum. prevede protocolul coaliţiei semnat la 3 martie de cei doi lideri, doamna Ciller nu face parte din cabinet,- compus, în afară, de

Juste şi 15 Partidului Patriei. Funcţia i prevederilor protocolului coahţiei,de ministru de externe i-a fost încredinţată lui-Em re Gonensay (DYP), un consilier apropiat.,al doamnei Ciller, m oderat", şi proocidental. Tot DYP deţine ministerele Educaţiei şi al Comunicaţiilor, precum'şi ministerul Comerţului şi al Industriei, care i-a revenit lui Yalim Erez. ANAP obţine

Yilmaz va deţine funcţia de primT ministru pînă la sfiişitul anului, urmînd să o predea apoi doamnei Ciller pentru o perioadă de doi ani. Apoi, Yilmaz îşi va redobîndi funcţia pentru încă un an, iar în cel de-al cincilea şi ultimul an al legislaturii postul de prim- ministru îi va reveni unui deputat al DYP care n-a fost încă desemnat

scriu moldovencştc, nc-am pomenii într-o situaţie stupidă, cînd sîntem nevoiţi să ne apărăm casa noastră comună de '”ahotinicii” din toate părţile de a rie "întregi” cu'"patria7 mumă” sau de a ne,”uni” ‘cu "fratele mai mare”. ' ’ * ; :■? Cum se face’ că Academia de Ştiinţe a Moldovei, avînd vreo şase institute umqpiste, inclusiv Institutul de Etnografie,-găseşte timp, resurse şi dorinţă arzătoare de a finanţa zeci de "investigaţii privind istoria şi cu ltu ra naţională în contextu i general rom ânesc” , "form area rom ânilor de e s t” , "g ra iu rile româneşti din Moldova”? Totodată, aceeaşi Academie, ani în şir, se face â nu observa aspiraţiile celor trei milioane de; moldoveni care plătesc im pozite; în . bugetul din care se hrăneşte şi. Academia. - J ' "Conştiinţa noastră de noi înşine" (N. Iorga), dreptul nostru firesc şi legitim ia identitate, însăşi existenţă noastră ca stat, ca naţiune sînt puse în mod flagrant la îndoială de vecinii din V est. Nu nuinai .d e ' unii publicişti sau savanţi,conjuncturişti, şi chiar de o parte diri protipendada po litică a Rom âniei, inclusiv conducerea de vîrf a aciestei ţări. Ion Iliescu a declarat ;câ' în Republica Moldova "majoritatea populaţiei; 65 la sută sînt români” ("Săptămîria” din 18.08.1995). ;

si", a declarat Evgheni Primakov, i infortnaţii esenţiale p e 'c a re lecare l-a înlocuit pe proocidentalul Andrei Kozîrev în luna ianuarie.

“Luna de miere” dintre Rusia posteomunistă şi Occident a fost Perturbată deja de un riumăr crescînd de probleme - de la dispute in legătură cu eforturile forţei- de menţinere a păcii în fosta Iugoslavie Pită la preconizata vînzare de către Moscova a unor reactori nucleari 'âtre Iran. Unii lideri ruşi ş-au plîris fc faptul că au fost tot niai mult daţi la o parte de către parteneri occidentali în soluţionarea unor Probleme internaţionale majore şi Sluţi în afara unor pieţe mondiale,

Ministrul rus a menţionat cinci Wncipii fundamentale c a rc ,, în Ania sa trebuie, să stpa la baza

îniii p a rten e ria t egal” ,,eu Occidentul; celc două părţi trebuie

organizeze consultări; cie .riu 'Muie să acţioneze fără a.aveafecuţii prealabile şi nit trebuie să hă niciodată partenerul în. făţă ljiii fapt împlinit; dacă una dintre Pini preconizează să adopte'riiăsuri

ţ utilizez acuin'cînd sînt ministru’ , a | ' spus el. Este timpul :ca Rusia să j ' continue să promoveze o politică

externă ca “ b atare putere” , în I pofida unor profunde probleme |

■ economice, a subliniat intervievatul, i Pe de altă parte, şeful diplomaţiei

; ruse a afirmat că restaurarea Uniunii I ; Sovietice este imposibilă. El a lăsat | i în schimb , să se înţeleagă; că o I

anumită uniune este posibilă cu j | cîtcva foste republici sovietice, între ' i care , B elarus, K azahstjn şi | 1 Kîrghîzstan. Ministrul rus dc externe | > a reafirm at opoziţia ferm ă a i ! Moscovci faţă de o extindere spre ' . lis ta NATO,' subliniind iă acest fapt I ; ar putea prbvocâ o nouă cursă a | : înarm ărilo r “Extinderea NATO i ! contravinc intereselor Rusiei” ; a ! | spus cl, adăugind 'câ o rice I | desfăşurare.dc (rachete tactice în | ! noile state 'membre ale, NATO. din I j Europa de est ar proyoca’o cursă a | înarmărilor. “Forţele;noastre.armele ! j ... vor solicita alocaţii suplimentare, |- iar noi va trebui să i le. a c o r d ă m I

UNIUNEA EUROPEANĂ TRANSMITE UN "MESA] FERM" IN FAVOAREA CONTINUĂRII PROCESULUI DE PACE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU

(AFP, Reuter)Uniunea Europeană aşteaptă

d in partea ■'/Israelului şi: a Autorităţii Palestiniene să facă toţ ce le stă în 'putinţă, pentru a menţine procesul de pace ? din Orientul Mijlociu pe calcarcfca bună, in pofida unui val.'de a tacuri sinucigaşe .a le

sinucigaşi, în urma cărora de la 25 februarie au fost ucise în Israel 57 de persoane. Yasser Arafat a pus în afara legii toa te g rupurile p a ra m ilita re ; - din-, • regiunea p a lestin iană :;au toproclam ată, inclusiv, organizaţia,, m ilitară a Hamas, trimiţînd forţe de poliţie la Universitatea Islamistâ diri Gaza, o citadelă a ‘grupului H am as,'.în

' ' ‘‘ ' ’ ' ' sau activişti urmăriţi de acestea. Totuşi, Siisarina. A gnelli a declarat că

semnarea de’ către . Israel a unui acord de pace cu Organizaţia pentru E liberarea Palcstinei, în 1993. Statele Unite au trimis Israelului ech ipam ent'- 'de detec tare a bombelor, dar Susanna Agnelli a d ec la ra t ’că nu ştie ce m ăsuri concrete va adopta UE pentru a-şi dem onstra solidaritatea faţă-ide Israel. Ea a criticat indirect Franţa pen tru ^y e rţism en te le :date fde guvernul acestei ţări Iranului şi Libiei privind unele “coijsccinţe în

'ă l

m usu lm an ilo r . m ilitan ţi, j a iprecizat Italia,-, «are .deţine în i scopul’ de a' descoperi arineprezent preşedinţia Ufi. Susanna ........................... ”Agnelli, ministru de externe, al acestei ţari, care a efectuat Vizite-r Arafat. este convins că numeroşi pjan diplomatic” ale elQgiilor lor la Tel'Aviv şi Gaza la 5 martie, ’ m ilitan ţi acţionează din afara ~A— — „! a p rec iza t că a transm is ; reg iun ilo r palestin iene. “E r a preşedintelui palestinian Yăsser ; m enţionat c îteva -ţări,' dar nu Arafat că trebuie să Tacă tot 1 intenţionez să dezvălui; numele

acestora”, a.precizat Agnelli.Shimon Peres - care luptă pentru

sup rav ie ţu irea- şa po litică în perspectiva alegerilor prevăzute pentru luna mai, s-a angajat să

posibilul pentru a ’ încerca’ să .determ ine’: a restarea tu tu ro r membrilor suspecţi ai grupului m i l i ta n t , m u su lm an i J I a r n a s , despre carc se,crede:că locuiesc în Gazag Gru{>ul,;U.ţimas şi-a asumat^ resporisab|.liţatea (Celşr patru' 3tac.11 ri ‘ aleViinor , mcriibrî

la adresa militanţilor sinucigaşi ai j Hamas. “Cînd se adopta o ’rpăsură

dc acest gen, partenerii europeni trebuie să se consulte reciproc, dînd

> dovadă de o sinceritate deplină” '■> | 1 VVarren - Christopher, seefctarul ; dc Stat al SUA, a telefonat omolo­

gului său italian*. Susanna Agnelli,pentru a discuta “toate măsurile pc

distrugă organizaţia tlamas în urma ’ carc ţările europene ar, putca.rşă le celui mai ţiilernic val, de teroare j adopte, în colaborare cy Statele declanşat în statul evreu de la \ Unile” , a indicat I'jicholas B.urns,

p u rtă to ru l de -:;cuv în t Departamentului de Stat. ' r ■ Statele Unite doresc să!obţină “o condamnare publică de eătre guvernele arabe” a- atentatelor, estimînd că “în general, reacţia a fost pozitivă”..Burns a remarcat pă ambasadorul rus “a făcut o d ec la ia ţic extrem de fermă privind necesitatea.unei alianţe împotriva terorismului”.. :• i Subliniind necesitatea izolării Iranului, în. urma .susţinerii de către acesta a terorismului şi in special -^ „m işcă rii ,, llam as , Nicholas. B.urns a, invitat ţările europene “sii înţeleagă adevărata natură a. guvernulu i, iranian” .

, Criticînd implicit relaţiile comer- Ciale închciaţc eu Teheranul'de unele:ţări câni ar.fi Germania şi l;rahţa, ei’'a’respins i'dec’a că “un dialog constructiv eu guvernul iranian l-ar putea convingc pe âcesla din urmă să îşi diminueze sprijinul acordat' terorismului;

ADEVARUL. A D M IN IS T R A Ţ IA L O C A L A luni, 11 martie 1994 ( J \de CBy.1 .........................................................................................................................................v

(urmare din pag. 1)

recenta instruire pe care am avut-o la Bucureşti. Se va solicita un releveu, un plan fotografic, un istoric cu data construcţiei locuinţei, cu adăugirile, alterările, precum şi cu concluziile Comisiei Zonale a M onum entelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, după care se va prezenta documentaţia la Comisia N aţională a M o n u m e n t e l o r Ansamblurilor şi Siturilor Istorice. Aşa ni s-a spus la instruire de către domnul director M oisescu d in ;1

, Ministerul Culturii. Domnia sa a venit cu argumentul şi cu textul Legii 41/1994 privind apărareapatrimoniului naţional, în care ■ se . spune câ monumentele din domeniul;; public şi privat al statului sînt; inalienabile -, deci nu pot fi vîndute - asta coroborat cu ' Codul, civil care include în ‘ d o , m e n i u l p u b l i c , monumentele istorice.- M enţionez-că , se iau . în , considerare listele care au ., fost avizate de . Comisia Naţională - şi ultima listă a; - fost. - avizată în 1992. IJrmează să se definitiveze

; noile,. propuneri !, pen lru ;• completarea listei ş i . să fie trimise la Comisia Naţională. -Dar oricum;! în prima fază

veste.rvorbade restituiri' în • ?natură şi despăgubiri.. ,.S> nc

I.: Legea 112 nu> incomodează-prevederea în' legătură cn p re lungirea contractelor de închiriere?: R . : 1 Nu, pentru că; se

’ restituie numai apartamentele^ în Care stau foştii proprietari' sau care sînt libere. Situaţia în care apartamentul este ’ închiriat, iar chiriaşul are conţract în bună regulă, fostul proprietar nu mai are , dreptul la restituire în natură,.. ci la despăgubire, locuinţa fiind evaluată de comisia de evaluare. Sumele care se d au : pentru despăgubirea apartamentelor nerestituite în natură,- precum şi a; terenurilor aferente apartamentului nu pot depăşi - veniturile salariale medii pe economie a unei persoane pe ,o perioadă de 20 de ani, calculată la data stabilirii despăgubirii. Deci, chiriaşul, după data de 29 iulie a.c., poate depune ccrerea de cumpărare a apartamentului- dacă doreşte, dacă nu, i sc prelungeşte, în virtutea legii, contractul de închiriere. La fel se întîmplă şi în situaţia în care în tr-o parte a imobilului locuieşte chiriaşul, iar în altă parte fostul proprietar: sc restituie tot imobilul, chiriaşul şi familia acestuia are posibilitatea de a-şi prelungi contractul de închiriere, perioadă în care. beneficiază de prioritate fie la acordarea de locuinţă din fondul adm in istra t de autorităţile publice locale, fie la construirea de locuinţă cu sprijin din partea statului.

L is ta isssebiiel§r lic p ţfo n â liza ter a r © sm p o t f i .c u m p ă r a te : .«le c h ir ii iş i

C ăpuşu M ic, Căpuşu Mare (casă)

Sat D îngâu M are nr. 83 (casă de lemn) corn. Căpuşu Mare. ■Cîmpia Turzii- str. Ion Raţiu nr. 35 (casă).- str, Ion Raţiu nr. 37 (casă).- str. Ion Raţiu nr. 39 (casă).- str. Retezatului nr. 1 (casă).- str. Retezatului nr. 3 (casă).- str. Retezatului nr. 4 (casă). .- str. Retezatului nr. 6-8 (casă)- str. Aurel Vlaicu nr. 32 (casă). ,- str. Aurel Vlaicu nr. 34 (casă).- str. Aurel Vlaicu nr. 47 (casă).- str. Aurel Vlaicu nr. 49 (casă). .- str. Aurel Vlaicu nr. 51 (casă)/- str. Aurel Vlaicu nr. 53 (casă).Cluj-Napoca- B-dul. 21 Decembrie 1989 nr, 4-6 (casă).- B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 10 (casa profesorilor unitarieni).- B-dul.-21 Decembrie 1989 nr. 12 (casă). t

i- B-dul. 21 Decembrie 1989 nr.’ 20 •(casă). ' " ■'- B-dul. 21 Decembrie 1989 nr.21 (casă secesion). '- B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 24(“ s*)-, ■ •" iv v ,- ’" si" ;■!> "i

B-dul.. 21 Decembrie,,1989 nr., 28 (rasă)-f B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 32.(casă CU portal). ;-iB-dul.,21 Decembrie 1989 nr;:34 (casă); i'i- , • , ■ :'v:IOO- B-dul.- 21 Decembrie 1989 nr. 36 (casă). ■■ ■■ • -*,B-dul. 21,Decembrit 1989 nr.,,44 (clădire comercială). , , , ......

i - B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 48 ! (casă). ,r i ,,; - str. Arany Janos 13-2_1'(locuinţe) 1 : -, str. Baba Novac nr,.8 (casă). , , i - str. Baba Novac,nr.,27 (casă). . j; j jvştr, George Bariţiu ik!.,2'.(cas^.' i; f ţ str.. Bisericii Ortodoxe nr. 22 (casa)., j -;str.,Blănarilor nr. 1-12; (locuinţe tip).

- str. Bolyai Janos nr. 2 (casă). .i r slr, Bolyai Janos nr, 4 (casă), >■ : str. Bolyai-Janos nr.;2 4 (casă) • f - str. Bolyai Janos nr: 6 (casă), i - str. Borzeşti nr. 1 (casă). - ' ' ' j - str. Braşov nr.'3 (fcâsă).'-'^*1 - str.- I.C. Brătianu nr. 6 (casa). - ’ 1 ' - str. I.C. Brătianu mv8 (casă). “: - str. I.C. Brătianu tir. ,10 (casă). •' : str. I.C. Brătianu nr,‘J6 (casă).r :1 - str. I.C. Brătianu nr. 18 (casă).I - str. I.C, Brătianu nr, 20 (casă).i ....

- str. I.C. Brătianu nr. 22 (casă).; ■.• - str. I.C. Brătianu nr/24 (casă). , /c;, - str, I.C, Brătianu nr. 27 (casă aurarului).,

str. I.C. Brătianu nr, 34 (casă). . -!str. Breaza nr, 14 (casă). , j- str. Cişmigiu nr. 1 (locuinţe).

str. Clemanceau nr. 1 (casă), p- slr. Clemanceau nr. 3 (casă).’: str. Clemanceau nr.' 7 (casă).',- stiV Clinicilor nr. 24 ( c a s ă ) . ' ’- str. Clinicilor nr. 26 (casă).- str. Clinicilor nr. 40 (casă),- str, Matei Corvin nr. 1 (casă).,'- str. Matei Corvin nr. 2 (casă), j- slr. Matei Corvin nr. 3 (casă). ,- str. Matei Corvin nr. 4 (casă princ. trans. Ştefan Bocskay).- str. George Coşbuc nr .2 (casă). ■ .- str. F.J. Curie nr. 3 (casă). :- str. Daicoviciu nr. 1 (casă Kovary).- str. Daicoviciu nr. 3 (casă).- str. Daicoviciu nr. 5 (casă).- str. David Francisc nr, 13 (casă).- str. Gheorghe Doja nr. 5 (casă cu elemente de renaştere).- str. Gheorghe Doja nr. 2-4 (casă barocă).- str. Gheorghe Doja nr. 7 (casă).- str. Gheorghe Doja nr. 25 (casă).- str. Gheorghe Doja nr. 34 (casă cu stema familiei Bathory).- calea Dorobanţilor nr. 55 (locuinţe cu comerţ P+4 - secesion).

- str. Eminescu nr. 10 (casă).- b-dul Eroilor nr. 1 (casa Teleki).- b-dul Eroilor nr. 2 (casă). .. ,- b-dul Eroilor nr. 3 (casă).- b:dul Eroilor nr. 4 (casă).- b-dul Eroilor nr. 5 (casă).- b-dul Eroilor nr. 6 (casă).- b-dul Eroilor nr. 7 (casă).- b-dul Eroilor nr. 9 (casă cu comerţ la parter).- b-dul Eroilor nr. 11 (casă).- b-dul Eroilor nr. 12 (casă).- b-dul Eroilor nr. 13 (casă).- b-dul Eroilor nr. 15 (casă). '- b-dul Eroilor nr. 16 (casă Tricesimei).- b-dul Eroilor nr. 17 (casă). ..- b-dul Eroilor nr. 18 (casă).- b-dul Eroilor nr. 19 (casă).- b-dul Eroilor nr. 20 (casă).- b-dul Eroilor nr. 21 (casă).- b-dul Eroilor nr. 24 (casă).- b-dul Eroilor nr. 26 (casă).- b-dul Eroilor nr. 27 (casă).- b-dul Eroilor nr. 29 (casă)...- b-dul Eroilor nr. 31 (casă).- b-dul Eroilor nr. 32 (casă). 5- b-dul Eroilor nr. 33 (casă).- b-dul Eroilor nr. 37 (casă),

b-dul Eroilor nr. 42 (casă).- b-dul Eroilor nr. 23-25 (casa breslei d s m a r i l o r ) . - >>.. i:.- b-dul Eroilor nr. 51-(casă).- Parcul Feroviarilor nr. 13-21 (locuinţe tip). :■ "- str. Fortăreţei nr.8 (casă);:‘no -v- str. Horea nr.5 (casă)."' . i’ ;- str. Horea nr.4-6 (casă Urănia)." !i! '‘•■ str. Horea nr.29 (casă). - -- str. Horea nr;35 (casă).- str;.Horea nr.37,(casă), ...- str. Horea nr.66 (casă P+3 secesion).- sfr. Horea nr.81 (casă). - ; >-str. Horea nr,108,(casă P+3 secesion "Expresionist); M V .’' " v i M — : str. AvTam Iancu nr. 1 (casa Bogdanffy).: str. Avram Iancu nr,3 (casă stil cubist), rlstr.'Avram Iancu nr.l2 (casă). , ‘~,'j- str,; Avram Iancu:nr. i7( (casă). ;i,,- ştr.. Avram Iancu nr.21 (casă).-

ştţ Avram Iancu-nr.23 (casă).r.str. Avram- Iancu nr.25:(casă). ■ ; -„o- str. Emil Isac nr.4 (casă).vi;: •>» ■ str. Emil Isac nr: 14 ’ (casă cu interior

s e c e s io n ) ;* - ijs'.t cj , i- str> Emil Isac iir.2 Incasă).'* ■«»? i str. Emil-Isac nr.21 (casă).- str.1 M. Kogălniceariu nr.4 (casă). / : '- str: M. Kogălniceânu nr.5 (casă). J,- str. M- Kogălniceânu nr.9-il (casă).- str. M. Kogălniceânu nr. 13-19 (casele profesorilorrefonnaţi), '- str. luliu Maniu nr, 1-6 (ansamblul clădirilor status-ului romano-catolic),- str. luliu Maniu nr.8 (casă).- str. luliu Maniu nr.9 (casă).- str.-luliu Maniu nr.l7 (casă).,- str. luliu Maniii'nr.34 (casă).- str. luliu Maniu nr.40 (casă secesion).,- Piaţa'Memorandumului nr.l (casă).* str. Memorandumului nr.2 (casă).- str. Memorandumului nr.3 (casă cu birouri şi locuinţe).' ■' ■ ■- str. Memorandumului nr.4 (casă). '- str. Memorandumului nr.6 (casă).- str.f Memorandumului nr, 7 (casă).- str. Memorandumului nr.8 (casă).- str. Memorandumului nr.10 (casă). ;- str. Memorandumului nr. 12 (casă).- str. Memorandumului nr. 15 (casă).- str. Memorandumului nr. 17 (casă).- str. Memorandumului nr. 19 (casă).- str. Memorandumului nr.22 (casă).- str. Memorandumului nr.l 1-13 (casă).- str. Micu Klein Inochcntie nr.6 (casă).- str. Micu Klein Inochcntie nr.12 (casă).- str. Micu Klein Inochentie nr.15 (casă).- str. Micu Klein Inochcntie nr.17 (casă).- str. Samuil Micu nr.8 (casă).- str. Samuil Micu nr.12 (casă). ’- str. Samuil Micu nr.12 bis (casă).- Piaţa Mihai Viteazu nr.6 (casă).- Calea Moţilor nr.4 (casă).- Calea Moţilor nr.8 (casă).-■ Calea Moţilor nr.18 (casă).’

- Calea Moţilor nr.24 (casă).- Calea Moţilor nr.27 (Casă).- Calea Moţilor nr.29 (casă).- Calea Moţilor nr.32 (casă).: Calea Moţilor nr.54 (casă). :- Calea Moţilor nr.69 (casă).- Calea Moţilor nr.70 (casă). ;- Calea Moţilor nr.94 (casă). ’- Calea Moţilor nr.104 (casă). :- Calea Moţilor nr.137 (casă).- str. Andrei Mureşan nr.15 (casă).- str. Andrei Mureşan nr. 16 (casă): ‘- str. Andrei Mureşan nr.16 (casă). ^- str. Andrei Mureşan nr.20 (casă). ’- Piaţa Muzeului nr.4 (casă).- Piaţa Muzeului nr.5 (casă).- str. Napoca nr.2 (casă). i- str. Napoca nr,3 (casă).- str. Napoca nr.4 (casă)::., . ;i j- str. Napoca nr.5 (casă). ...; t-.- ;- str. Napoca nr.6 (casă). .- str. Napoca nr.7 (casă). ,- str. Napoca nr.8 (casă). , .- str. Napoca, nr. 10 (casă). ,- str. Napoca nr.12 (casă), j , f,- str. Napoca nr.14 (casă). , , . . .- str. Napoca nr.15 (casă). .,- str. Nuferilor nr,l (locuinţe), „ţ.- str. Paris nr.79, (casă).,,, ,: str. Pavlov nr.i (casă). V . -;- str. Pavlov nr.10 (casă).; ’ ;

str. Pavlov nr.33 (casă neoromânesc).- str. Pavlov nr.33 (casă neoromânesc)^- str. Pctroşcni nr.2 (casă). . 1

str. Petroşeni nr.6 (casăj! ‘ ^- str. Posadă nr. 4 (casă Învăţatonilui) -str.' Poştei nr,17(casă). ‘ ' *•- str. Prahova nr. 12.(casă poariă 'şi boltire baroc). . ,a!: ' ;.... ". ‘- str. Emil Racoviţa nr. 37 (casă)? * '- str. Ion Raţiu nr.2 (casă).- Str. Republicii nr.7 (casă).- str.:Republicii nr.38 (casă),- str. Republicii nr.40 (casă).-str. Republicii nr.41 (casă).-. str::Republicii nr.68 (casă).- str. F.D.RoosVelt nr.l (casă) < -b- str. F.D.Roosvelt nr.2 (casă)-"str. F.D.Roosvelt nr.8 (casă) u- str. Roşetţi nr. 17 (casă Tă&ru)........- str.Gheorghe Şincai nr,16 (casă secesion). -/str. Gheorghe Şincai nr.17 (casă). '- Piaţa Ştefan cel Mare nr.14 (casă).'- Piaţa" Ştefan cel Marc.nr.l6-17 (casă),- str.Tomîs nr.l (casă). •< r .,y.- str. Topliţa 1-3 (casă)- str. Topliţa nr.5 (casă).- str. Topliţa nr.10 (casa) : ;oo- Piaţa Unirii nr.2 (Casă) ţ V O- Piaţa Unirii nr.3 (casă)- Piaţa Unirii nr.6 (casă). . .- Piaţa Unirii'nr.8 (casă) '- Piaţa Unirii nr.4-5 (casa).......... ;,li'- Piaţa Unirii nr.10 (casă). “ ■ ^- Piaţa Unirii nr.l 1 (casă):'"’- Piaţa Unirii nr.12 (casă):- Piaţa Unirii nr. 13 (casă).- Piaţa UnînTnr.14 (casă). >- Piaţa Unirii nr.18 (casă). - : Piaţa Unirii nr.19 (casă).- Piaţa Unirii nr.20 (casă). .. ,- Piaţa Unirii nr.21 (casă). • Piaţa Unirii nr.22 (casă).

- Piaţa Unirii nr.23 (clădire).- Piaţa Unirii nr.24 (clădire). :•- Piaţa Unirii nr.26 (casă). ’- Piaţa Unirii nr.27 (casă). '- Piaţa Unirii nr.29 (casă fiscului).- Piaţa Unirii nr.16-17 (casă).- str. Universităţii nr.6 (casă).- str, Universităţii nr. 8 (casă).- str. Ecaterina Varga nr. 1-11 (locuinţe tip).- Piaţa Victoriei nr. 14 (casă).- str. Iosif Vulcan nr. 9 (casă neoromânesc),.- str. Emile Zola nr. 1 (casă).- str. Zrinyi nr. 7 (casă).- str. Nicolae Bălcescu nr. 15 (casa în care a trăit Constantin Ujeicu) \- str. Bisericii Ortodoxe nr. 5 (casa în care a locuit dr. Grigore Silaşi)- str. D.Bolintineanu nr. 16 (casa în care a locuit Alexandru Lapedatu)

- str. D.Bolintineanu nr. 23 (casă DD.Roşca)- str. Janos Bolyai nr. 1 (casa în care s-a născut Janos Bolyai) ‘- str. I.C.Brătianu nr. 14 (casa în care a locuit Gheorghe Dima)- str. Clinicilor nr. 34 (casa în care a locuit George Vilsan) '• ■ f ' l -- str, Matei Corvin nr. 6 (casa în care s-a născut Matei Corvin) ■■■■'.K't-- str. C.Daicoviciu nr. l (casa în care a locuit Laszlo Keovari) :- str. Eminescu nr. 10 (casa în care a locuit Haţeganu şi Fodor) ţi-- str. C D.Gherea nr. 22 (casa în care a locuit Dominic Stanca)- str,: Govora nr. 21 (casă)- str. Avram Iancu nr. 17 (casa în care a locuit Avram Iancu) ,- str. Nicolae Iorga nr. 6 (casa în care au locuit O. şi Z.Bîrsan) .....;- str. Emil Isac nr. 23 (casa în care au locuit dr. A. Isac şi Isac)- str. Emil Isac nr.' 25 (casa în care a locuit luliu Coroianu)- str. Jean Jaures nr. 11 (casa în care a trăit Jozsa Bela) :- str. M.Kogălniceanu nr. 13-15 (casa în care s-a născut Sylagyi Sandorj :- str. Măcinului pr. 20 (casa în care a locuit Lucian Blaga) ; ^ -'str.2 luliu Maniu nr. 17 (casa în care s-a născifi Carol Popp de Szathmary)'!- str. Memorandumului nr.4 (casa în care a locuit Francsz Liszt, 26.11.-6.12.1846) -str. Memorandumului nr. 21 (casa în care ( j ; s-a v ojildecat sî procesul memorandumului), v .-. cb ţ- str. ,Mică nr.l (casa în care a,locuit David Prodan) j :: -, . -iq y,-

> str. Moţilor nr. 32 (casa în care a locuit Die Măcelariu)- str. Andrei 'Mufeşan’nr.»31,(câsa jîn1 care a trăit Ion Agârbiceanu) ‘ 5- str. Pavlov nr. 21 (casa în care a locuit. IoanLupaş)-; ’Sie U '- str. Republicii nr. 37 (casa în care a locuit Tiron-^lbani); - | - r n r n- str. Republicii nr. 47 (d râ mCare;*; locuit prof.dr. luliu Moldovan)- strf F.D. Roosvelt nr. încasa în care a ; locuit Ioan Piuariu Molnar) î l „df r- Piaţa Unirii nr*l 1 (casa în care a locuit Boloni Farkas Sandor)

UCJ.-.S-j :,:i 'f- .:- rt_■;; : ^*JPiaţa cBo'bîlna nr.. 7 (casă)r i.\ii- str. Mircea cel -Bătrîn nr.16 (casă) ii- str.; Avram' Iancu nr. 13 (casa în care s-a întîlnit Avram Iancu cu Gavril Mânu)- Piaţa Bobîlna nr, 11 (casa lui Alexandru V aida-V oievod)î ..îi:') i- str. Mircea cel Bătrîn nr.2 (casa în care a trăit Teodor Mihali).Gherla ' ; ■ ’ v' " ' ■- str. 1.Decembrie 1918 nr.,l (casă). .'- str,: 1 Decembrie 1918 nr. 2 (casă),',- str. 1 Decembrie 1918 nr. 3 (casă).,.,- str, 1 Decembrie ,1918 nr. 4 (casă).,_.- str. 1 Decembrie .1918 nr. 5 (casă). ,- str. 1 Decembrie 1918 nr. 6 (casă),,,.- str. 1-Decembrie 1918 nr. 7 (casă). .,- str. 1 Decembrie 1918 nr: 8 (casă).- str. 1 Decembrie 1918 nr. 10 (casă).- str. 1 Decembrie 1918 nr. 11 (casă).- str. 1 Decembrie 1918 nr. 12 (casă).-- str: 1 Decembrie 1918 nr. 13 (casă).- str.' 1 Decembrie 1918 nr.' 14 (casâ).‘- str. 1 Decembrie 1918 nr. 16 (casă).- str. 1 Decembrie 1918 nr. 46 (casă).- slr. Vasile Alecsandri (colţ cu MV) nr.4 (casă). '-str. Bobîlna nr. 1 (casă). , t- str. Bobîlna nr. 16 (casă). . , -- sţr. Bobîlna nr. 18 (casă). , .- str. Bobîlna nr, 20 (casă), > , \ ,- str. Bobîlna nr. 22 (casă),- str. Bobîlna nr. 25 (casă), i- str. Bobîlna nr. 29 (casă). i- str. Bobîlna nr. 39 (casă).- str. Bobîlna nr. 40 (casă).- str. Crişan nr. 2 (casă).- str. Crişan nr. 14 (Casă).'- str. Crişan nr. 24 (casă).

- str. Crişan nr. 38 (casă).- str. Crişan nr. 39 (casă - Ocolul silvic).- Dragoş Vodă nr. 2 (casă - fosta Judecătorie).- Dragoş Vodă nr. 8 (casă).- Dragoş Vodă nr. 9 (casă).- Dragoş Vodă nr. 18 (casă).- Dragoş Vodă nr. 22 (casă).- Dragoş Vodă nr. 25 (casă).- Dragoş Vodă nr. 42 (casă).

Dragoş Vodă nr. 44 (casă).- Dragoş Vodă nr. 47 (casă).- str. George Bariţiu nr. 1 (casă).- str. George Bariţiu nr. 2 (casă).- Piaţa Libertăţii nr. 3 (casă).- Piaţa Libertăţii nr. 10 (casă).- Piaţa Libertăţii nr. 11 (casă).- Piaţa Libertăţii nr. 13 (casă).- Mihai Viteazul nr. 1 (casă).- Mihai Viteazul nr. 2 (casă).- Mihai Viteazul nr. 3 (casă).- Mihai Viteazul nr. 4 (casă).- Mihai Viteazul nr. 5 (casă).- Mihai Viteazul nr. 6 (casă).- Mihai Viteazul nr. 8 (casă).- Mihai Viteazul nr. 9 (casă).- Mihai Viteazul nr. 10 (casă).- Mihai Viteazul nr. 11 (casă).- Mihai Viteazul nr. 12 (casă).

Mihai Viteazul nr. 14 (casă).- Mihai Viteazul nr. 15 (casă).- Mihai Viteazul nr. 16 (casă).- Mihai Viteazul nr. 22 (casă).- str Română nr. 1 (casă).- str.-Romană nr.:2 (casă).: str.', Rbmanâ nr. 4 (casă - Baltă).- str. Romană nr. 8 (casă).- str. Romană nr. 9. (casă). :

,• :strvRomană nr! 15 (casă).- str. Romană nr. 16 (casă),

str. Rpmană nr. 21 (casă).- str. Romană nr. 31 (casă).- str. Romană nr. 33-(casă).

U str. Ştefan cel;Mare nr. 3 (casă).- stf. Ştefan cel Mare nr. 6 (casă).

-7 str. Ştefan cel Mare nr. 7 (casă). •^şj^Ştefaţfcel Marc nr. 9 (casă).- str. Ştefan cel Mare nr. 10 (casă).- slr* Ştefan cel Mare nr. 13 (casă).

*- itr.i Ştefan cel-Mare nr. 15 (casă).- str. Ştefan cel Mare nr. 17 (casă).- str. Ştefan cel Marc nr. 18 (casă), -.şir. Ştefan cel Mare nr. 27 (casă).- sfr. Ştefan cel ,Mare nr. 29 (casă),

str. Theodor Speranţia nr. 1 (casă).- str. theodor Speranţia nr. 3 (casă).

- comuna Sacuieu, nr.16 (casă de lemn).

Săcuieu ; :•“ .comuna Săcuieu, nr. 94 (casă de lemn).

Turda- (casa). ,.-‘str. .Basarabiei nr.48 (casă).- str. Daciei nr. 1 (casă - fostul gimnaziu).- str. Daciei nr.5 (casă).- str. George Coşbuc nr.12 (casă).- str. George Coşbuc nr. 13 (casă).- str. Avram Iancu nr.2 (casă)- str. dr.Ioan Raţiu nr.13 (casă)- str. dr.Ioan Raţiu nr.25 (casă)- str, dr. Iona Raţiu nr.58 (casă)-. str. dr. Iona Raţiu nr.69 (casă)- Piaţa Republicii (casă)- Piaţa Republicii (casă)- Piaţa Republicii nr.7 (casă)- Piaţa Republicii nr.7 (casă)•î Piaţa Republicii nr.15 (casă)- Piaţa Republicii nr.15 (casă)- Piaţa Republicii nr. 16 (casă- fosta şcoaJi reformată de fete)- Piaţa Republicii nr.28 (casă - fostul Hotel Elisabeta)- Piaţa Republicii nr.46 (casă) >- Piaţa Republicii nr.47 (casă)- Piaţa Republicii nr.48 (casă)- Piaţa Republicii nr.49 (casă)- str. Traian nr.71 (casă)Clapa (comuna Tritonii de Jos)- nr. 359 (casă memoriaiă a scriitorului Pavel Dan)

\m\, i 1 ‘îwrtie 1 996 a r t ă - CULTUi a d e v ă r u l

cae Citia

Colaborare i/jtefunivairsitafâ Cluj-Napoca ■ Una

"A proiecta «uman» înseamnă, astăzi, a cunoaşte şi a respecta condiţiile fizice şi psihice ale omului contemporan"

Rectorul Universităţii de Creaţie Artistică şi Industrială din Linz, domnul prof. W olfgang Stifter, sublin ia, cu aceeaşi ocazie, însemnătatea pe care o reprezintă cooperarea interuniversitară pentru instituţia pe care o conduce, în condiţiile posib ilităţilor oferite studenţilor săi de a gîudi şi a crea dincolo de gramţe, ca urmare a

' 1

1 Ia i ii

Prof. univ. Friedrich Goffitzer 1sale de interes cultural sau ■ turistic, ilustrate ale Transilvaniei ■ rurale, un comentariu obiectiv Sasupra vieţii culturale dc înaltă g calitate ce se desfasoară aici si odescriere am ănuntită 8amplasamentului propus pentru jf noul campus (pe Cetâţuie • n.n ). | Sînt de asemenea, prezentate, în » detaliu, variantele de proiect *

urmare din pag. 1

i im efort sublim al dascălilor şi | studenţilor clasei de măiestrie în

( arhitectură a Universităţii de Creaţie Artistică si Industrială din

deschiderilor de după 1989 în realizate de studenţii: Alexandra §Europa de Est. Mişcătoare au fost Hofeggcr, Christopher Opelt, gşi cuvintele prof. univ. Friedrich D aniela H erold. W alter ?•Goffitzer, conducătorul claselor de Scheiclier, pentru care invitaţia Im ăiestrie, referitoare, la buna de a elabora proiecte pentru §colaborare statornicită între cele această nouă construcţie a adouă instituţii şi studenţii acestora, reprezentat un stimulent deosebit "proiectul lansat îa Linz dorindu-se Nu în ultimul rînd (şi poate că Isă devină un pod de pace între tocmai cu acest lucru ar fi trebuit |

ericc gnr;ife suflctesti si teritorial?Ea - muzica - se adresează acelei zone superioare pe care şi arhitectura o stăpîneşte. Nu trebuie popoare, într-o Europă în curs dc să începem), semnificativ ni se ■ trafhiop dmt& ari* . Ele »> reformare. Şi mai sublinia prof. tiare fsntu l că valoarea ■

| Linz, condusă de prof Friedrich | Goffitzer şi Peter Kugîstătter.

J Mărturie stau aici cele cinci variante de proiecte de arhitectură

| care prin soluţiile şi ideile §i propuse vin sâ confirme

apropierea dintre cclc două ţări

traduse aceste două arte. Ele se adresează atît sp iritu lu i c ît şi judecăţii noastre estetice.

La to t ceea ce va însem na Academia de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj-Napoca în mileniul trei se adaugă ideile generoase ce irump din aceste propuneri de proiecte cît şi faptul că ele au generat un

1 pe care îe reprezentăm cei de faţă,. însemnat proces de sprijinire a J în tărind ideea generoasă a Reform ei in s titu ţio n a le g | am basadorului Austriei la învăţăm în tu lu i un iv e rsita r din, Bucureşti,'“dr." Paul Ullmann, cu 1 privire la mişcarea amplă care | cuprinde astăzi întreaga Eitropă - ■ aceea de integrare prin diversitate" sî îniHvkhiftU 2 miurnr

Goffitzer, că nicăieri studenţii săi nu s-au simţii mai bineişi jeu au fost înconjuraţi cu mai multă simpatie decît la Cluj-Napoca!! A mai luat cuvîntul la vernisaj şi ataşatul cultural al României Ia Viena, domnul Victor Ernest Masei.

Catalogul expoziţiei, realizat în condiţii grafice excelente sub îngrijirea prof. arh. ing, Peter Acropole culturale, raportate la J Kugîstătter, de ia Universitatea de cerinţele omului şi ale muzicii. ■ Creaţie Artistică şi Industriala din Care va fi pasul următor? - * Linz, este prefaţat de cuvinte de întrebarea am adresat-o domnului | salut din partea domnilor: conf. prof. univ. Alexandru Fărcaş: |

stru Forria - ambasadorul ”S-a convenit cu colaboratorii din .

pare fap tu l că valoareapro iectelo r, organizarea 1expoziţiei şi editarea catalogului |au rep rezen tat pentru gexcepţionalii colaboratori ■ austrieci ai Academiei de Muzică 1o investiţie de 1 m ilion de |şilingi!! Rămîne de reţinut că *intenţia arhitecturală constă în *crearea pe C etăţuie a unei |

aRomâGia, în speţă a celui superior artistic, care prin Academia noastră va intra într-un program de instituţie"p ilo t” , cu sp rijinu l U niunii univ. dr. Petru

şi evoluţie individuală a tuturor Europene, .al UNESCO t f al Băncii extraordinar şi plenipotenţiar al Linz ca ,-în perioada imediatî regiunilor şi ţinuturilor sale (...). M ondiale, începînd din toamna României la Viena, dr. Paul Ullmann următoare, Academia de Muzică fj Acesta a fost gîndiil nostru încă acestu i an. Pe lîngă ce le la lte - ambasadorul Republicii Austria în să lanseze licitaţia pentru studiul |• dia 1992, cînd am avut primele rezultate de anvergură europeană România, prof. univ. Alexandru de fezabilitate; va fî constituită o .| contacte şi cînd am pus bazele a le .Academiei noastre în plan Fărcaş - re c to ru l‘Academiei 'de echipă comună, cu proiectanţi Ii p rezen tei realizări pe care a rtis tic şi d idactic , această Muzică ”Gli. Dima” şi prof. univ. clujeni si a in L inz, care să g| domniile voa-stre au intiiuiat-o atît exem plară ' co labo rare Friedrich Goffitzer - eoaducătorul participc la această licitaţie. Pe gl de sugestiv.şi generos: MUZICĂ ihleruniversiţ«fă‘Internaţională a claselor de măiestrie de la Linz. baza celor, c inc i,varian te de J

c în tă rit foarte m ult îti 'decizia Trebuie sâ mai subliniem făptui că proiect va fi realizat un proiect iMinisterului Învăţămîntului şi a acest cp.talog cuprinde un istoric.', «nic, în care să se regăsească jGuvernului României de a iacredinţa bine documentat al municipiului elemente viabile din toate cele ■statutul amintit instituţiei pe care o Cluj-Napoca, însoţit de imagini de propuse*. M uzica d easu p ra *conduc 1a Cluj şi o reprezint, astăzi, epocă şi ale Clujului contemporan, oraţiile! - un vis 1* fel ‘de frumos 1

• ac sugestiv-st generos• DEASUPRA ORAŞULUI - ! P R O IE C T PENTRU CLU J.J Daci ne gîiidim biae, nu există• forţă mai mare - după credinţa -j decît aceea a muzicii, care prin ------------I puteiea ei poate să depăşească la Linz”. ale monumentelor şi obiectivelor fa pragul mileniului III. I

FESTIVALUL NAŢIQML “ETEEIA

PegtnLAd'Âin si F.vaViaţa ee jtfi dus-o-n rei

fost-a simplă, dar Jramsosă; nici tu video “AKĂY* nici tu stres, nici soacră-n casa

I slâjjjimcelet!Cîndva cm fost un răsfăţat ciupeam reginele în p a t... acum trăiesc de azi pe mîim pe cîte-un jigărit de cîine.

ALEXANDRUmisiuga

KENNETH ROYCE - " D a m u l tn a r io n e ld a r

Considerat anul dintre cei mai importanţi scriitori, englezi comtetcporani, Kenneth Royce s-a impus prin variatele tone pe-care le abordează, ca şi prin mijloacele sale artistice. Romanele sale au fost traduse în mai multe limbi. în "Dansai marionetelor", Teny Shaw, condamnat şi închis pentru jaf arnsai, şi teuric Shaw, fost agent special ai smiciitor secrete britanice, nu au avat multe în «mm, în pofida faptului că sînî fraţi. Cu toate acestea, atunci cînd primul moare în închisoare, Laurie sa poate accepta teza sinuciderii fratelui său. Următorul roman al lui Kenneth Royce ce va apare h editura RAO sc intitulează 'Preşedintele este mort’. Aledâfai

IV Iezzosopraha R uxandra D o n o s e

a d e b u ta t la V ien aO ştire transmisă de Mediafax informează că, zilele trecute,

mezzosoprana româncă Ruxandra Donose a debutat, cu succes, în rolul Carmen, din opera cu acelaşi nume de Bizei, pe scena celebrei. Volksoper din Viena. Ruxandra Donose a mai interpretat acest rol în original (franceză) la operele din Leipzig, Praga şi Sao Paolo. Avînd în vedere amănuntul că la Volksoper se cîntă numai în limba germană - potrivit agenţiei citate - pregătirea rolului Carmen, cu punerea textului german în voce, a necesitat o muncă echivalentă cu pregătirea unui rol de debut. Ruxandra Donose este - fapt inedit - prime Carmen blondă în istoria de 125 de ani a operei compozitorului francez. Presa de specialitate a scris despre tînăra solistă că “a spart clişeele” referitoare la acest rol atît de cuncscut. Important de subliniat ni se pare şi faptul că domnul loan Hollender, originar din România (Timişoara) şi, după cum se ştie, “Cetăţean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca şi Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, a solicitat Ruxandrei Donose şi pe mai departe colaborarea, prelungindu-i contractul de rezidenţă pînă în anul 2001. Acest contract implică uh număr fix de reprezentaţii cu diverse opere, în restul timpului artistul fiind liber să eîate oriunde in lume, fără obligaţii financiare faţă de operele austriece. ;

‘Ruxandra Donose a încheiat contracte de colaborare, pînă în anul 1998, cu Filarmonica din Vancouver - al cărei dirijor este românul Sergiu Comisskma, cotat ca fiind unul dintre primii 10 dirijori ai lumii şi ocupînd, simultan, şi funcţiile de director al Orchestrei Radiodifuziunii din Madrid şi dirijor permanent la Filannonicile din Baltimore şi Ierusalim - şi cu operele din Sao • Paolo şi Rio de Janeiro.

M, BOCU

Z iU A r £ s t f £ l j ,L Â 3-2*JEDîfc!, sp ec id cc iJK Î:

'RĂSUNĂ' 1>IN 'A P U S E N I”în organizarea Societăţii Cultural-

Patriotice “Avram Iancu” filiala Huedin, al cărei preşedinte este , profesorul NICOLAE ŞTE1U, al prim ăriei d in localitate, c u . participarea Liceului “OCTAVIAN GOGA’ şi a CLUBULUI COPIILOR, la Casa de cultură orăşenească s-a desfăşurat un frumos program cnltural-artistic intitulat “RĂSUNĂ DIN APUSENI” dedicat Zilei femeii. Sunetul prelung şi puternic al tulnicelor (tutaicăreasă învăţătoarea pensionară ANA MATIŞ din ALBAC şi elevii săi) a marcat începutul festivităţilor, care au debutat printr-un simpozion situat sub duhul Iancului, în cadrul căruia au susţinui comunicări elevii: Meda C laudia-Potra clasa a X-a - “Momente din viaţa lui Avram laneu” ; FLORIN SABĂU clasa a X-a C - “Rolul lui Avram Iancu fn Revoluţia de la 1848-1349 îa zona Huedinului (Mărgâu); ADRIANA BOCA clasa a X-a C - “Avram Iancu fn creaţia popuîar-literari; CRISTINA MUREŞAN clasa a XI- a - “Avram Iancu oglindit în artele plastice şi laiizăcă”.

Costum ul popular - parte integrantă a culturii şi artei populare reprezen tînd zona etnografică Huedin - -costumul de Călăţcle, Mărgău, cele de Morlaca şi Valea

Cartea de stiintă seranată ^ Pro f* M aria E iizaDUJ.AMÂ. Cadru d idactic «a Grupul şcolar “Terapia” , dar şi îndrumătoare de practică pedagogică gcografică la Facultatea de geografie. Cu “D idactică

accentuate principiile didactice ale g eo g rafie i-ş i ap licarea lor în activitatea didactică (principiul psiliogenetic a l ' stim ulării şi accelerării dezvoltării stadiale s inteligenţei, ce! al învăţării prin

piezentare şi desfăşurare a activităţii în clasă, cabinetul de geografic şi' importanţa lu i, confecţionarea materialului didactic geografic, organizarea activităţii turistice, actul educativ al geografiei. Cartea îşi

!66S M $ a c iic ă g e o g r a f ic a i i i

Seriozitate şi profesionalism in demersul editorisl al Editurii Ci'Jsium. Probale di» nou prin "Diclficiică geografica” (1996),

geografică” ne aflăm îa faţa unui aprofundat studiu, rod al experienţei de şi la catedră de peste 15 ani. Cartea fixează obiectivele generale şi speciale ale geografiei, conţinutul1 general al învâţăniîntului geografic (plan, plan de învăţămînt, programe; Bianuale), utilizarea mijIoacclor.de învăţămînt specifice geografiei, tipuri de lecţii şi modele. Sînt

acţiunc, p rincip iu l Învăţăm tcmcimce, al învăţăm sistematice, repartiţiei spaţiale, repartiţiei în timp, cauzalităţii, structuralismului, integrării funcţionale, diversităţii), relaţia profesor - elev. Aceasta din urmă în concepţia reformei învăţăm întulu i, a legii învăţămîntului. Cu referiri concretc la evaluarea cunoştinţelor, forme de

atinge obiectivele în opt capitole, “Abordarea obiectivelor pedagogice îa geografie”, “Conţinutul geografie al învăţăm întulu i", “Aplicarca princip iilo r didactice şi a principiilor geografice în predarea şi învăţarea geografiei", “Binomul educaţional: profesoral şi elevul”, “M etodele de instru ire şi autoinstruire utilizate în activităţile

didactice geografice”, “Mijloace de învăţămînt utilizate în predarea

învăţarea geografie i” , “Evaluarea cunoştin ţe lo r” , “Forme de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice g eog rafice” . Ample,documentate, susţinute grafic, argumentate ştiinţific. Pentnt Marin Eliza Dulamă - a carte de vizită, o reuşită. Pentru Editura Clusium, aşa cum menţionam la început, un titlu de referinţă. Ce se Adresează ou numai specialiştilor, ci şi profesorilor de alte specialităţi înrudite (biologie, is to rie , chim ie), studenţilor p rac tican ţi. P ractic , tu turor cadrelor didactice.

Osm ostene SOFRON

Drăgauului (create şi confecţionate cu multă migală) au fost prezentate partic ipan ţilo r la spectacol de inimoasa învăţătoare VIORICA ABRUD AN - preocupată permanent de reflectarea vieţii spirituale a . locu ito rilo r zonei* a cu ltu rii, v a lo rific înd în mod exeiaplar moştenirea trecutului.

în partea a doua a manifestării desfăşurată sub forma unui cuprinzător program de cîntece au evoluat cu mult succes membrii CLUBULUI COPIILOR (două generaţii din clasele V-VIII şi din j c lasele IX -X II), prin form aţia “NEPOŢII IANCULUI” - instructor învăţător Ioan Bota. Micuţa Ioana Bota (clasa a IV-a) a îneîn tat publicul cu vocea ei de o rară frum useţe, in terpre tînd poezia populară “LIMBA MEA” (versuri prof. Nicolae Şteiu) ca şi eleva ANIŞOARA GIURGIU, care a interpretat în primă audiţie balada PALAGHIE1ROSU. Au mai evoluat elevele CRISTINA MUREŞAN, ALINA PANEA, ALINA TRIF, MARINELA TODEA şi Formaţia de taragoîişti a Casei de cultură orăşeneşti Huedin.

Prezent la acest minunat spectacol, preşedintele Societăţii “AVRAM IANCU” din România, dl conf. dr. Ioan TEODOR STAN, j însoţit de preşedintele Filialei Cluj- Napoca, dl MARIUS TRIF, dc primvicepreşedintele Consiliului Naţional IOAN HERINEANU au mulţumit în modul cel mai călduros copiilor, organizatorilor si a înmînat DIPLOMA DE ONOARE A 1 SOCIETĂŢII “AVRAM IANCU DIN ROMÂNIA” conducătorului ; Formaţiei “NEPOŢII IANCULUI”, / dlui IOAN BOTA. S-au acordat, de 1 asemenea, premii (în cărţi şi bani) celor care au contribuit în-m od ' deosebit la realizarea spectacolului. , Cuvinte de mulţumire primăriei, SCi “APIA”; SC “AGROCOM” SA; SC “ALIMEX” şi EMBER, carc au a ju ta t 'la ' pregătirea şi reuşita programului.

Vasile CRISTEA Societatea "AVRAM

IANCU"

P r o g r a m LUNI-VTNERî 8 -1 6 SÎMBATA 9 -1 4 . Iun!, 11 martie i 996

INAUGURAREA FABRICII RODAE AUTOMOBI!

A C E L A Ş I A U T O M O B I L . A C E E A Ş I P E R F O R M A N Ţ Ă . M A D E I N R O M A N I A !Fabrica de autoturisme

r a '***

.i* ~ * *

RODAE AUTOMOBILE S.A. CRAIOVA va produce automobile Cielo, iar cu timpul, o gamă variată de alte modele. Toate aceste automobile vor contribui la bunăstarea şi confortul românilor. în plus, acesteă vor fi exportate în toată Europa, devenind o nouă sursă de mândrie pentru

\j' poporul român.Vom face tot posibilul pentru a * produce automobile robuste şi sigure, care vor reflecta preocuparea noastră în ' ceea ce priveşte oamenii si mediul înconjurător.

C I E L O

JSTxi d o a r î n a l t ă , c a l i t a t e .A

î n a l t ă c a l i t a t e f a b r i c a t ă î n R o m â n i a !

(761219)

luni, i i martie 19 9 6 P U B U C IW T E LUNI-VINERÎ 8 -1 6 SÎMBATA 9 -1 4 . c S î s s

C O M iîy iP E X : S .R L . ,FIRMĂ ITAIIAMÂ PRODUCĂTOARE DE MOBILIER PENTRU BIROURI, BUCĂTĂRII Si ORICE ALT TIP DE MOSIUR U COMANDA

IN T E R O U SS S 3400 CLUJ-NAPOCA

$ CALEA BUCUREŞTI NR.80-82 1 -*- «: * * TELEFON/FAX; 00-4{064)-412719

' GSff îSSff l LiSAZf i l• GEAMURI FLOAT CLARE, COLORATE ÎN MASĂ,

REFLEXIVE, ORNAMENT, DE SIGURANŢĂ• UTILAJE, SCULE, DISPOZITIVE Si ACCESORII

PENTRU PRELUCRAREA GEAMULUi (763167)

39Societatea comercială

FODQ ENTERPRISE” 8.AI n v o s t m e n t & F o r e i g n Trade Holding

B a i a M a r e , s t r . C u l t u r i i n r . 3

T e le fo n : 0 6 2 - 4 3 0 5 7 7 ; 0 6 2 - 4 3 2 2 9 7 KjU F a x : 0 6 2 - 4 1 6 3 0 3

I T i a i d l e :Activul RESTAURANT - BAR situat în zona

centrală a municipiului Baia Mare, str.Victoriei nr.57, în suprafaţă totală de 495 mp. (760310)

[se te rm o p la s t s r llI C l u j - N a p o c a f

I Produce pe bază de comandă: I j O Ferestre şi uşi din profile Jij P V C c u geam termopan Jl O Geam termopan Ii RelatiiJa: Tei. 231624, 412719; I

Fax 412720. (763165) l

A veţi problem e■ financiare?

Doriţi o soluţies /

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

m i e v ă r u ld e C l u j

D E U C O NOuj, str. PasteurSS, Tai: 084 -123350, Tal/Fax: 064 -412720

m mDISTRIBUITOR A U T O R I Z A T _______O F E R Ă LA PREŢURI FOARTE

A V A N T A JO A SE :- PLĂCI DE GIPSCARTON.de-9,5-f i 12,5 mm grosime, pentru medii uscate, umede sau rezistente la foc, cu structură galvanizată si material mărunt pentru montaj (tavane f i pereţi}- VATĂ MINERALĂ THERWOUN de 50 mm f i 100 mm. ■ >(763166)-

M NCOfKCX S®Banca Română de Comerţ Exterior SÂ

S U C U R S A L A C L U J ,

* p r i n T r i b u n a l u l C l u j

falite SC SALUBRITATE ALBU SNC Cluj, constmd din:

1. Vehicul UNIMOG U 1600 Mcrccdes lîcnz cu următoarele accesorii: - t ' * -; /

-măturătoare;- plug pentru zăpadă;

( - împrăştietor sare şi nisip;- pompă apă şi noroi;- agregat spălare canale. ,

Preţul de pornire al licitaţiei este de 450.000.000 lei. în cazul neadjudecării după cele 3 strigări, licitaţia se

va repeta în aceeaşi zi, de trei ori, din oră în oră.Plata preţului se va face imediat după adjudecare, prin

instrumente bancare specifice.Licitaţia va avea loc în data de 29.03.1996, orele,

10,00, în Cluj-Napoca, str.Cometei nr. 1 -5, Cluj-Napoca. Adjudecarea la licitaţie se va face cu clauza ”Văzut şi plăcut”. 1

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul BANCOREX SA din Cluj-Napoca, sîr.GH.Dojanr.8 sau la telefon 064/ 195253 şi 064/ 192944. (761220)

N A P O L A C TSA

f m ţ i o c a , B - d u l 2 1

D e c e m b r i e n r . 9 5 - 9 7 .

o rg a n iz ea z ă CONCURS pen tru ocuparea unui post de lăcătuş mecanic cu categoria 4-6 ia FPL.Baciu.

Concursul va avea Ioc în 20.03.1996 ora 10 ia FPL Baciu.. Solicitanţii să aibă domiciliul stabil în municipiul v^luj-Napoca. (76317?)

. S o c i e t a t e C o m e r c i a l ă

P E Â C ŢiU E yi, %oferă posibilitatea

, persoanelorfizice să investească pe bază de

C O N T R A C T

M A F A C E R I

S I G U R E

Se oferă 11 % pe lună ia investiţiile de minim 5 mii.

lei şi 13 % pe lună la investiţiile de minimi 0 mil._

Ici ^Relaţii la sediul de pe^ str. Mureşului nr.14, Ş sau Ia tel. 4 1 4 5 2 1 . ^

O F E R T Ă S P E C I Â L ĂC A L C U L A T O A R E

486DX4-100 PCI/VL 4MB. FDD 3,5*HDD 540MB. VGA 1MB Monitor color 14" LR N l— ^ . KIT MULTIMEDIA:CD-ROM 4x+SB 16+Boxe 4W

tel:19 5 6 3 3 (240755)

ANIVERSĂRI,MULŢUMIRI

• Mulţumim colectivului de- medici, asistentelor medicale şi tot personalului Clinicii dc Boli P ro fes io n a le , c a re au fost a lă tu r i . în lunga su fe rin ţă a scum pei n o as tre fiică , so ră , v e rişo a ră , m ă tu ş ă , 'n e p o a tă , BITAI ANNA, decedată in data de 5 m a r tie .1996. F am ilia îndoliată. (021412)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

r A G E N Ţ IA IM O B IL IA R Ă -!

I MOCIâNI il (D'4l4Sp3 I•g Servicii diverse o •IL.PRATUITE! =-

apartamente-caserierenuri prin

str.Bretfov nr.44,teL 147897, areU 10-17.

RGÎBTlTiMobiLIABA I 064-130273vânzâri, cumpârâri, închiriericu noi v4 puteti Im im m uiB U t L P I N O a R O U P

PR IN Ţ 432680

DX4/100 - 781 $

DX4/Î20 799$

f l

g

Caut pentru ÎNCHIRIAT RESTAURANT gataAMENAJAT ÎN ZONA CENTRALĂ

DE 50-60 M2, CU TOATE

FORMALITĂŢILE FĂCUTE. S

S unaţi la telefon § 1313 1 7 si 4101 8 9MÎNTRE ORELE 10-16.

8 M !j S S S î l i s S ■

Str. I.C. Brătianu nr. 17, ap. 10

casa ujx TbI. 43.00.65A G E N Ţ IE IM O B IL IA R Ă

(584728)------- -------------- ------

cautăo p k k a t o k s*c

cu experienţă şi AGKN'I'I VÎN/ÂU1.Informaţii telefon

1 8 5 1 2 6 .-________;____________ (584729)

• Cumpăr urgent apartament şi garsonieră. Tel. 15-25-20 orcie 9- 18 (574814)

• Vînd ecografe portabile, pre( accesibil. A sigur-garanţie şi service p o stg a ran ţie . Tel. 049/42-32-92. (004220)

« Vînd aracet. Tel. 16-07- 65.(921561)

• Cum păr urgent navete bere (24 locuri) şi sticle 0, 5 1. Telefon 16-01-53. (021621)

• Vînd casă familială cu grădină în cartieru l Sorucşeni, s tr . M orii nr. 26; gaz, apă , electrificare. Inform aţii după ora 12. (004276)

• V înd casă veche, 5 cam ere + bu că tă rie + cn rte , 247mp. S tr. S trîm bă n r. 21. Tel. 19-74-83 o re le 9-15 (574715)

: • "Vînd apartament 2 camere str. Năsăud nr. 20 ap. 55 tel. 41-10- 21,(004464)

. • V înd apartam ent două camere în cartier Gheorgheni, str.

‘ S. Albini nr. 139 ap. 1 telefon 14- : .55-25 după ora 16. (004467)

• Vînd 4 camere str. Gîrbău nr.6 ap. 2 orele 16-18; 38 milioane. (004500)

• Vînd urgent 2 camere str. Ciucaş nr. 9 ap. 23; 30 milioane. (004509)/ .• Cumpăr 2-3 camere Pata-

, Mărăşti. Ofer 43. 000. 000. Tel 41- 17-40.(021494)

• V înd casă 2 cam ere,: bucătărie, baie, în Iris. Str. Jan Juss

ar. 35 între orei© 8-13 şi 17-21.(021523)

■ V înd casă particulară 3 camere, bucătărie, grădină, singur în curte. Str. Gospodarilor nr. 25.(021524)

• Cumpăr apartament 2 camere confort II. Tel 15-19-80. (021565)

• Vînd urgent 2 camere. Str. Lunii nr. 16, ap. 28, orele 16-18. (021602)

• Cumpăr apartament 3 camere exclus parter-etaj IV. Plata pe loc Tel. 12-84-54 seara (574731)

• Vînd urgent două camere. • Telefon 17-17-08. (574810)

• Vîiid Opel S ena to r impecabil, 1982 neînmatriculat. Tel. 32-32-06. (574824)

• Vînd Mazda 626 an 1984, stare excepţională. Tel. 14-77- 19 (574830)

• V înd apartam en t două camere. Tel. 42-50-23 după ora 17. (004193)

• Vînd strung Universal .320. Tel. 14-89-33 (S74S12)

• V înd L ada 2105 înmatriculată an 1983, preţ 3200 DM. Tel. 16-51-48(004145)

. • Vînd 13MW 525i, an de fabricaţie 1988 noiembrie, servo, ABF central alarmă, 170. 000 km, 17. 500 DM. stare cxccpţională de funcţionare. Tel. 059/12-86-34, 059/12-13-46. (004377)

• Vînd Aro 243 cu motor dc Braşov defect. Relaţii tel 12-92-53 înttc orele 18-20, (021516)

e t t e s C S i ai s i s a s i i H l i i P U B L I C I T A T E,... U I N I - V Î N E H I 8 - 2 C

r r o g r a n t î î s î m « a t a « - 1 4 .* t u n i , 1 < m a r t l f e I Ş f i ^ 8 ^ -

M O K V k O ^ i J M r iS U k Og h e işe le b iro u lu i

du m neavoastră

. ,

IVÎO RÎKOCOPIATOR BF1050m o d e l 1995 15 c o p ii/m ir i, A4/A3 z o o m 50*2 0 0 %

/ l 9 W LÎSClnclus.V 3 an! gcrcsntie* •

MITSUKOnor, i l<;n COPIATOR EP 70yyu UoU m odel 1995

7 copll/min, Inclusiv u n i ta te d e Im a g in e pentru 25000 copii . §

3

K SD U C EK E 1 0 0 0 0 0 l€ l (I«a iama 1 2 500 caid» hi!» MIHOLTA, adia 5 topuri da Mni*.Fiecare client care va cumpăra un copiator în cursul anului 1995,- poate folosi cuponul nr.2 pentru a benefic ia d s această, gratuitate, în toate 'filialele MINOLTA din ţară.'Din momentul cumpărări copiatorului.' cupoanele ■pct fi cumuiate lunar, până !a sfârşitul anului 1995.

N.tNCiO

M IN O LTASRL - Fiiiaia CLUJ - Str, Deva jir. 1-7; Tei: 064/19.90.36; Fax; Go4/19.93.22

• Vînd Opel Rekord combi 2, '3 diesel 1986, înR5atricuiat-4700D M Tel 23-14-26 şi 41-28-72 seara. (021287)

• Vînd M ercedes 300 D înm atriculat T el 12-90-75. (021534)

• Vînd Opel Senator (1982) înmatriculabil pe "4 2 CJ. Tel 18-28- 83(021611)

• Vînd dubă Barkas, Comuna Moldoveneşti nr. 517. T el 091/164 (574802)

• , Vind lim uzină C hrysler deosebită fabricaţie SUA. 1989, cu facilităţi deosebite de conSucere, Confort, siguranţă. Tel. 060/61-41- 85.(574832)

• Vînd PC Multimedia; Tel 41- 11-17. (021610) '

• Cumpăr imprimantă 9 ace. Te!. 15-80-68 după ora 18. (574780) '

• Vînd p u i m as ti no napoletano 6 săp tăm în i din părinţi campioni. Tel. 14-78-47, (03-1532)

ÎNCH1

• Caut, ofer chirii. Tel 43- 09-41.(020798)

• Caut spaţiu birou. Tel 13- 68-38.(021581)

• Caut chirie. Tel 13-68-38. (02î 582)

• Ofer chirie. Tel. 13-68-38. (004493)-

• Oferim chirii. Tel 19-09-28. (021093)

• Oferim chirii. T el 19-34-78 (574808)

• Dau în chirie casă în cartierul Zorilor. Tel 19-26-60. (021562)

' * ; Executăm, recondiţionăm, reparăm jaluzele din lemn de tei. Telefon 13-03-09 sau 059/15-39- 93.(021443)

• Şcoala de şoferi amatori şi profesionişti Tran.şcom, începe în . data de 1,04. 1996 o nouă serie de şco la rizare pen tru ob ţinerea permisului de conducere catcgoeiilc B; BC-E; D. (574786)

• R epara ţii frig idere, congelatoare la dom iciliu. Tel. firmă 12-17-48(574809)

* Ofer împrumut. Tel 17- 90-75.(021388)

• Ajut financiar pensionari contra râmîncrii în spaţiu. Tel 13- 09-56 (021522)

• C aut pen trn închiriat casâ cn gradină sau grădină. Tel. 43-77-33 (004428)

* Caut de închiriat apartament 2 camere. Tel 14-46-83. (021176)

• Student, cam gazdă. Tel 13-» 26-55.(021557)

D IV ER SE

• Vineri, 15 martie, ora 18 va avea loc în Salonul Casei Universitarilor Cluj o fnlîlr.ire a tu rd tn ilo r carc dom icilia/i în Cluj-Napoca. Cei interesaţi ne pot contacta la tel. 19-36-30 şi 13-51-04. (000100)

PIERDERI• Vînd mobilă Luxor m m .

Tel. 19-26-58. (004362)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ__

• Schimb apartam ent trei camcrc cartier Zorilor cu garsonieră confort 1 Mănăştur, zona Big. Tel. 12-17-52. (004381)

• Schimb cameră, bucătărie, ICRAL, ultracentral + diferenţă cu 2'camere ICRAL. Tel. 1S-52-98, seara (574H18)

• Reînnoirea van ii ca «mâlţttire germană şi coior, 77 mii lei. Tel, 13-07-02 ; 17-78- 71.(004414)

• Cedez spaţiu comercial utilat, M ănăştur. Te! 17-87-33. (021578)

• Angajez brutar calificat. Asigur contract muncă, salar mare. Tel. 15-34-95. (004528)

• Executăm finisaje la preţuri avantajoase. Tel. 17-96-28. (004530)

• Pierdut ciobănesc german în noiembrie 1995. Găsitorului mare recompensă. Răspunde la numele Athos. Tel. 19-83-81. (574706)

DECESEC O M E M O R Ă R I

* Cu adfeca durem anunţ trcccrca în eternitate a dragei mele soţii mSTASlA GABOR, h virata ae 7-1 <k ani. Înmormîntarcsi va avea loc marţi, 12 martie 1996, ora 13, ftio slr. Orsşttâ nr.25. Odihncască-sc în pace. Soţul Gheorghe. (01)

C u m î ţ i a ş te r n i , a ş a v e l d o rm i.Fii în ţe le p t, a leg e 'A F I

A H In-siguranţaA fi fericit'

A fi prosp@r: - v; '

înseamnă A F I

(7 6 3 1 4 8 )

Copleşiţi de durere, scdespărţim de'scum pa noastră NASTASIA GABOR, a căre i iipsă o vom simţi tot restssi vieţii. Fiica M aria şi ginerele Vasile. <02) 4

• Ca adîads durere în suflete ne despărţim de scumpa noastră m am ă ţ i băn ică NASTASIA GABOR. Safleidj ei Mîud .«idrag va rămîne veşnic în am intirea noastră. Fiica Valerica, g in m li Pclrică şi nepotul Cristian. (03)

■ • Cu nemărginită durere nedespărţim de cea m ai b an ă ironică, NASTASIA GABOR. Nepoţii Gabriela şi Maree! Becnş şi strănepotul Rada. (04)

• Sîntem alături de Vaierica şi Petikă Fu» îs aceste momente g re le . T ran sm item s in ce re condoleanţe. Familia B rustur. (05)

♦ îndureraţi de pierderea suferită prin decesd soţului drag exprimăm îctreaga compasiuae d*nei Gîigan şi ceîcr 2 copii. M arian M n c n familia. (574817)

* C a durere în suflet ennnţ fardarea din viaţă la vîrsta de 70 s u i a inb itviu i m eu so ţ PLUSKAL IO S IF (IO SK A ). Îm norm întarea urc Ioc luni, 11 m artie 1996 la Cimitirul de pe str. Crişan, ora 14. Odibncasrii- se fn pace. Veşnic nemîngîiată a Ini soţie Bety. (004490)

• Cn resemnată durere ne despărţim de scumpa noastră bunici (mama mare) PANDREA ANUŢA a cărei bunătate no o vom uita niciodată. Odihnească- se In pace! N epotni O vidiu Pandrea cu familia. (574820)

A sigurare :Protecţia prin asigurare începe după plata primei de asigurare aferentă primului an sau a primei de asigurare integrale. Suma asigurată o stabileşti tu. Dacă plăteşti suma de asigurare pentru întreaga perioadă prevăzută în contract (poate fi între 12-30 de ani) vei avea avantajul unei reduceri de 20%. în căzu! în care pa perioada da asigurare nu intervine decesul persoanei asigurate, vei primi suma capitalizată la care se adaugă o dobândă superioară celei acordate de băncile comerciale. . •în caz de deces ai persoanei asigurate, cei desemnaţi în poliţa de asigurare (familie, rude sau alte persoane) vor primi suma de asigurare care poate ajunge până la 100 milioane de lei, fiind scutiţi de plata restului primelor.' •

^ r e :- ; ■ V.;":Pentru a obţine finanţarea, trebuia să posezi o poliţă AFI şi să îndeplineşti condiţiile specifice de finanţare. Suma finanţată ests în valoare de până .la 80% din valoarea bunului achiziţionat Astfel poţi avea o maşină, o casă, sau orice alt bun de folosinţă îndelungată pe care apoi îi poţi achita în rate lunare în maximum 5 ani - pentru bunurile mobile - sau 15 ani periîru cels imobile.

Inwesflfieîncă din primui aiprimui an al asigurării, 30% din depunerilor tale vor spori la Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri, profitul depăşind de departe Inflaţia şi dobânzile acordate de băncile comerciale.

: Câştiguri" în autoturisme .Fiecare poliţă AFI participă la tragerile la sorţi periodice cu premiiîn autoturisme. >

A F I m perfectă siguranţăCAR Sedai Centrai: Bucuraşi! - 01-322 0897,322 0390

Reprazerstarrtă \m ăk H<rfn -064-253011, Shefe - 243142, - Cfensîâ Turzii - SIJ827S, Turda - 315325

• S-a stins din viaţă, la vîrsta de 90 ani şi a trecut în eternitate scumpa noastră raamă, PANDREA ANUŢA. C hipul ei blînd şi totdeauna câutîmi adevărul Dorar.nîni nu-l vom uita niciodată. Ne rugăm Domnului pentru odihna taSCopiii de ia Bucureşti: Pandrea Todorel şi Panica» Marioara cu familiile (574821)

j * Trist şi pios omagia la trecerea în aefikţâ a edei care s foit-a tam â , so&eră şi bunică MOLNAR MARIA dir, Cortiş. Dumnezeu s-o odihnească. Fiu! Chifor, nora Eugenia şi nepoata Malina cu familia. (574823)

• Nimic nu poala sting® d u rem din sufletele noastre, acum dnd cel mai ban frate, cumnat şi unchi, NELU GLIGAN nu mai este. Vasiic, Jeni şi Anca. (574829)

• Maria soţie, Călir. şi Dragoş fii, nora An»a, anunţă cu profundă durere încctarea din viaţă după o grea suferinţă în frun ta tă cu demnitate şi curaj, aşa cum a fâcuf şi cu ceidalte greutăţi ale vieţii, a iubitului lor soţ şi tată NELU GLIGAN, Corpul neînsufleţit se află !a Cspela draitirnlBi Central ia r înraorraîntarea va avea loc marţi, 12 martie 1996, orele 13. (574825)

• Ai fost mereu alături de mine la greu, bunui meu frate, NELU GIIGAN Eu nu mai pot decît cu durere să mă rog pentru odihna ri pacea ta. Sora L ina Bocşa. (574826)

• Nimeni jiu te poate înlocui în inmile noastre bunul şi dragul nostru unchi IOAN GLIGAN.'Ne mgdm Domnului pentru odihna ta ş i 'n u tc vom uita niciodată. Nepoata Lucia cu soţul Didel, strânc{Kiţii lonuţ şi Anca, şi bunica Maria Boarfa. (574828)

"« Lacitaîi sS Sori pentru dragai nwtru PLUSKAL IOSIF (PITO) ta etate de 70 aai, pfesi hi demk'dt d tşă o sifcrinţâ srertă în data de ’ martie 1995. Ady, Simona si Chrii (90W9)

SS• MiJÎţiîisâ'n din suskt tuturor

cdor care m fost ilsteri de noţ în încercarea grea pricinuita de pierderea scumpei uoastre soţii şi mamă, BERINDEI LIVIA, prin prezenţi, telefoane şi anunţuri Familia iadoUst». (574331)

• Sinîem aista ri &t Ady, Simons şî Cri» PSaskal în nare* n n rtre priciisaită de decesul pârtetelni drag. Familia Blaga. (574S13)

• A trecut în vsşnkie colegul nostra FETRU TRUŢA, profesor de educaţic ffeirl ia Ş m la Gen. âh Floreşti, iăsînd un gol imeni ia rindarile noastre. Condoleaaţi sincere familiei isdoUate. (574822)

• Sur,tem aiâniri de familia vcrişoarri noastre Mărinţa Gligan, fes aceste clipe grele. Famfiis Bik Ioan şi Iteeca. (574S27)

* ■ S-a sfiurs an an de dor, iacriini şi aşteptări zadarnice dr is decesul dragei mele soţii, POP LIVTA, născută în FundâtBM. Soţul Vasile. (574778)

♦ Licrimi şi acriaşi dor neăiai Ia 2 ani de la marea despărţiit de dragai nostru, ing. TIBERIU HRf ANCA. DODÎ tlragi, vei răarne veşnic în sufletele noastre. Ane» şi Tudor. (574816) _ _ _ _ _

• Mulţunsm iutemr «kpior d t x la SC Libertatea SA şi SC Tefcno&vort'X SA Bonţida, asociaţiei de locatari, pruffctnlcr, radelor, care au fost alături de noi ia marea dnrerc pridriuită dc moartea nemiloasă car:; răpit dintre noi niuK prea tirsipiri pe sfiimp»! Hpstru soţ şi lată, lETER I.IJDOVIC Soţia Anarrca-ia şl E a 1» (021599) _____ _

luni, I I martie ! 996 S P O R T

Divizia Naţională dc fotbal - 25

" " frrc sin/ curios ce concluzie vor trage orgolioşii dom ni Puiu Iordănescu si Mircea Sandu (n-am dat func ţiile că ele sîn t cunoscute) după acest inuman tu r 'd e forţă cu patru etape disputate p e terenuri imposibile (îngheţate ş i mocirloase) în decurs de 10 ule, cu accidentări şi en umerarea ar putea continua. Partidele s-au transformat în lupte libere, haotice, dar celor nominalizaţi ca şi altora de “su s” îi doare-n cot. Calitatea spectacolului fotbalistic a fost anulată. Prin intermediul m icului ecran am urmărit două din partidele etapei iar din transmisiile radiofonice ale celorlalte şapte partide am tras o singură concluzie câ această comprimare a campionatului a fo s t cea m ai mare măgărie, dictată din excesiv orgoliu, că pentru protagoniştii ce- au evoluat în aceste 10 zile a fo s t adevărată crimă şi pedeapsă, ei nefund vinovaţi ci nişte executanţi, obişnuiţi, capevrem urinu de mult apuse, cu “comenzile de su s”. Acestea fu n d spuse să trecem la etapa de sîmbătă. , . .

' FRF, meciul a fost' transmis pe micul ecran de PRO TV. Ce am văzut a fost orice vrei numai fotbal nu. Un jo c . ch inu it, haotic ' în care dinam oviştii au, avut mai m ult iniţiativa pentru ca în final sâ

, părăsească învinşi terenul, pentru că spre final de partidă, la un banal contraatac, R. Neacşu sa înscrie, unicul gol al întîlnirii.. Ambele: echipe, au terminat în 10 oameni,* încasînd cîte un “roşu” Lalciu:

. (Sportul Studenţesc) şi Chercgi (Dinamo). i : !

• OŢELUL - FARUL 1-0.; Victorie la limită graţie golului marcat de Hagara în ultimii);minut al primei reprize,1 dar extrem def p re ţioasă , gă lăţen ii evadînd,- deocam datâ,-*-‘-din - subso lu l clasamentului. » i

• RAPID - STEAUA 1-1. Un derby nul din toate punctele dej

'vedere (vizionat pe. micul ecran). Un joc lipsit de cursivitate, cu

, sumedenie de faulturi, sancţionate dimineaţa Adalbert Kassâi anunţa 'd e arbitrul Â.“ Porumboiu cu 10 câ nici o partidă nu va fi transmisă :;;“gaIbene” (cUe c inc inn fiecare pe micul ecran, că aşa a hotărît, în vtabără), cîte două fiiri'd dublate şi spiritul interdicţiei stabilite de transformate în “roşu” (recepţionate UEFA, Mircea Sşidu,^preşedintele'-:,rde' Vlădoiu,^ respectivr^am eşu).

. UNIVERSITATEA CRAIOVA . F.C. INTER 2-0. O revanşă pentru îafrlngerea din tur, la acelaşi scor, prin golurile marcate de Ş. Cristescu (40) şi I. Ganea (61).

• F.C. NAŢIONAL - “POLI” TIMIŞOARA 2-1. Scor stabilit în prima repriză prin golurile marcate dePotocianu (7) şi Ciubotariu (45) pentru “bancari”, respectiv Guşatu (29) pentru timişoreni.

• PETROLUL - “POLI” IAŞI 5-0. Alt rezultat stabilit în prima repriză, în decursul unei jumătăţi k oră, cele cinci goluri fiind ferise de: Zafiris (8 şi 26), Pîrlog ’ (13) şi Răchită (35 şi 38,: ambele “copie la indigo”, lovituri de cap la - două lovituri de colţ). - ■

• A.S. BACĂU - “U” 1-0. Pentru a cita oară “U” pierde în final? Cînd va reuşi echipa să scape de această ' năpastă? Alte amănunte de la “faţa locului”. - . ■ 3-- x '

• DINAMO - SPORTUL STUDENŢESC 0-1. Deşi- sîmbătă

T e r e n u r iim p o s ib ile ,p a r t id e c h i t i u i t e

‘ Primii au deschis scorul giuleştenii prin Tîrţău (72) dar bucuria s-a stins după numai trei minute, cînd Prodan a egalat. Decît asemenea spectacol pe micul ecran mai bine lipsă.

• CEAHLĂUL - F.C. ARGEŞ 1-0. Succes chinuit şi cu mari emoţii, unicul gol fiind marcat de Enache (62, din penalty).

• F.C. BRAŞOV - GLORIA 1-0. Alt succes chinuit, golul victoriei

'fiind parafat de M. Popa (62).' ,,,.GLASAMENT,.

I. Steaua2 . Rapid1 13. Naţional t4. Univ. Cv. 15. Dinamo . ’

" 6. Gloria7. Petrolul

- 8. Farul i1'9. Poli'Tins. 110. ’U’II. FC Braşov12. Sp. Stud. J13. Oţelul ; ; ;14. Ceahlăul 15:, Argeş '°.s;

• 16. FC Inter ; 17. ASBacău

, 18. Poli Iasi

25- 25

'25' 25 25

• 25 25 25 25

'25 ‘ 25 '25

. 25 25 25: 25

■25 •25

"165 4 60-26 53■152 8 49-26 47 134 8 41-35 43125 8 33-23 4112 3 1029-28 39121 1231-27 37

' 113 1133-27 36113 1143-37 36105 1043-35 35104 1129-27 349 6 1024-37 33

"9 5 1121-21 32102 13 28-32 329 4 1225-35 319 4 1229-39 319 3 1325-37 30100 152945 307 3 1521-56 24/

ETAPA AXXVI-A (sîmbătă 16 martie): “Poli” Iaşi -Universitatea .

1 Craiova (0-3),‘ F.C. Inter - Dinamo 1-2),c Sportul Studenţesc - Rapid

(1-1), Bacău - F.C. Naţional (1-4), “Poli” Timişoara - ' Petrolul (0-2),

I Farul - Ceahlăul (0-0),';Steaua ,-i î. Oţelul (2-1),m ” - Gloria (0-1), F.G. j

Argeş - F.:C. B raşov (1-1).'; în | < paranteze rezultatele din fur.

, ...........

'ibT V ic tor MOREÂ!■ 4 - : ţţţv.i \ 1

D in t r -u n h e r i ţ c i i . . . b u r t a ' l \

S . C . B A C Ă U - “ U ” ; l r 0 ( 0 - 0 )l . -■ v v , ; : n ; : "■'’ v. ;■ • 1 : ■; ,f, ţ /: *- ?: ,. * , <Am pierdut. La fel ca la Bistriţa, ; cii... portarul;. final de repriză ?diferenţă, Maier şuteazăjde,la(20 d e !

cala Dinamo, Braşov sau Constanţa. Ritli face linişte în tribune cu’două f metri, Bogdani rpspjnge greu. rămîne i Acest nemernic 0-1 devine^obsesia :>r i...- ; > - *- :jocurilor noastre din deplasare.Arbitrajul de la Bistriţa a făcut

r|paţie. Înfrîngerea de la Constanţa ' venit dintr-un penalty cel puţin discutabil. Am pierdut pe, Dinamo după o lovitură dictată aiurea. Şi lista poate continua. Ce a fost la Bacău? Am pierdut datorită unui 11

\

intervenţii de - efect la şuturile lui Rotariu şi Ciocoiu. —

Repriza a doua începe în aceeaşi notă de echilibru.- Ritli culege o centrare aşteptată în careu de trei băcăuani. Puţin timp după aceea, Radu Sabo centrează la ,3 metri paralel cu poarta şi dacă gheata lui Mariş era cu un număr mai mare,

Mri. Dar vai de mamă lui de V băcăuanii repuneau de la centru. în penalty şi cine a mai inventat *eastă perfidă armă de ucis că am

să risipim puncte în halul ăsta. feă cineva poate explica' cum e Pwibil să dictezi penalty după' ce ®'ngea sc loveşte de burta Storului, ei bine, ăla care poate Rplica fenomenul să-şi cumpere %abă un fluier, că arbitrajul îi ^vocaţia! E drept că e tişor să^ !cuzi eşecurile acuzînd arbitrajul r. din păcate, la Bacău nu am*

Mut numai pe mîna noastră. în asta e! E drept că la sfîrşit

Statul ne putea fi favorabil, dar ’ rea lui Mariş nu şi-o poate Aplica nici el. • > jStimul sfert al m eciului a

ţarţinut, indiscutabil, gazdelor.Mtunile de atac ale Bacăului, tWjtu cu predilecţie pe partea

creează în cîteva rînduri ■ în defensiva clujeană, Din

'■^c, ele rămîn fără rezultat. în . 18, pe centrarea lui Bănceu,* ^ ri?M arcă nu găsesc culoar de

minutul 62, o fază incredibilă: Pavel reuşeşte o centrare peste capul lui Brătianu. Din fericire pentru noi Scînteie nu profită, deşi era singur în careu. înainte de fatidicul minut .71, Mariş se scutură în careu de doi adversari, sar şutul nu are tăria de a omorî nici măcar o muscă. în m inutul ? ! , în careul clujean, mingea îi sare lui Kadar din picior în abdomen. Spre bucuria tribunelor, centralul C. Zotta indică punctul cu var de la 11 metri. Execută Jercălău şi: e 1-0. La un singur m inut

întins la pămînt, Mariş vine în viteză i ;;dins spate, poarta1 e ţoală,' dar vai, > f balonul îl iz'beşte pe Uogdan! A fost j momentul psihologic,al meciului,!

ip înă . la ;,fina li*himici nu se . m â i; întîmplă, chiar, dacă jScînteie vedej a ld o i le a ' galben, transform at! automat în roşu., ' ' V , " ~ j

Mîine vom reveni cu declaraţiile | culese după minutul 90. Pînă atunci: vă prezentăm “actorii” .partidei dej sîm bătă: SC Bacău: Bogdan Jercălău , Ărdeleanu," Popovici, i Munteanu—. Ciobanu,- Rotariu (50 j Serea), Manta (58.Căpuşă), Pavel,- i Scînteie şî Ciocoiu; “ U” : Ritli - : Kadar, Bănccu’Jula, Brătianu, Falub, - M arcă (45>-Ştan), Sabo (75 i Şandru), Cioloboc - Mariş, Maier. :

;., A arbitrat C. Zotta la centru, ajutat! la cele două tuşe de V. Argăseală! (B ucureşti) şi I. N egoiescu: (Tîrgoviste). ; ;

M ih a i H O S S U

Surprizele de la Craiova, Hunedoara si Oradea

• SERIA I: F.C. Oneşti - Dunărea Galaţi 2-1, Electroputere Craiova - Steaua Mizil 0-1 (!?!), Dunărea Călăraşi - Dacia Piteşti 2-0, Oţelul Universitatea T îrgoviste-- F.C. Caracal 2-0, Portul Constanţa - Cetatea Tg. Neamţ 1-0, Metrom Braşov - Rocar Bucureşti 5-2, Gloria Buzău - Metalul Plopeni 5-1, ARO Cîmpuhing Muscel - Dacia Unirea Brăila 1-0 şi Poiana Cîmpina - Tractorul Braşov 1-0. Ordinea în clasament: Oţelul U 40, Dacia Unirea 38, Metrom 31, Gloria Buzău 31, FC Oneşti 30, Dacia Piteşti 29, Tractorul 29, Electroputere 27, ARO 26, Steaua Mizil 26, Poiana 25, Rocar 24, D unărea Galaţi 23, Dunărea Călăraşi 23, Plopeni 23, Cetatea 21, FC Caracal 20 şi Portul 18 puncte.

• SERIA A11-Â: Jiul Petroşani - ASA Tg. Mureş 3-1 (goluri date de Cioabă de două ori, unul din penalty, şi Matincă, pentru gazde, Csaki pentru mureşeni); Olimpia Satu Mare - U.T. Arad 3-0 (“Bătrîna Doamnă” a cedat cu scor de forfait, golurile sătmărenilor fiind înscrise de Fabian, de două ori şi V, Pop); C.S.M. Reşiţa - CFR Timişoara 3-2 (golurile reşiţenilor au fost marcate de Marinescu,' Doană şi Panescu, primul din penalty; pentru timişoreni ambele goluri au fost semnate de Foaie); F.C. Bihor Oradea - Gaz Metan Mediaş 0-3 (după1 dezastrul de la Arad din etapa anterioară'a :iirmat altul, Cu scor de forfait, în propria' ogradă;* ciudate; lucruri’ se petre în vechea citadelă a fotbalului transilvan;" pentru oaspeţi ’două goluri au fost marcate de Albu, unul de Şzilagyi... de fapt autogol, că ştiţi dumneavoastră povestea cu “omul

Sîmbătă a doua etapă a returului, marcată de trei surpriza prin victoriile obţinute de oaspeţi (în speţă Steaua Mizil - seria I, F.C. Maramureş şi Gaz Metan - seria a II-a). In privinţa Forestei se pare că a intervenit o... resemnare, după înfrîngerea de la Dej, fălticenenii renunţînd la a mai luptapentruatacareapromovării, din moment c e a “rem iwt” acasă cu ultima clasată. Schimbare de lider în seria I (Dacia Unirea Brăila pierzînd în faţa lui AliO « cedat şi fotoliul de orchestră în favoarea tîrgoviştenilor). In seria a II-a, în schimb, Jiul sra desprins la 8puncte de fălticeneni. Rezultatele etapei. • . , ^

sărac”); Minerul Motru - Unirea : Alba Iulia 2-1 (succes la limită dar: cu emoţii, oaspeţii deschizînd scorul în min. 4 prin Pusztai golul egalizator şi cel al victoriei au fost semnate de Axinte, în min. 26 şi 60); Corvinul Hunedoara - F.C. Maramureş Baia Marc 0-4 (teribilă su rpriză în preajm a furnalelor hunedorene, echipa fanion cedînd la un scor net în faţa băimărenilor care au punctat prin Oană de două

. ori, Negrea şi Popa); Minaur Zlatna - Gloria Reşiţa 4-0 (au înscris cîte două goluri-M iuţă şi Găldeanu, primul din suita celor patru din 11 metrij prin cele care a deschis pîrtia succesu lu i net; M iuţă); ,F.CV. Bucovina - Unirea ,Dej (3-2 am ănunte în cronică); Foresta Fălticeni - F.C. Vîlcea 2-2 (ceva e

7. C.S.M:R. 19 9 3 7 28-22 308. Maramureş 19, 9 2 8 27-32 299. CFR Tmş119 9 3 7 26-24 2710. M. Zlatnal9 7 4 8 29-20 2511. Corvinul 19 6 5 8 26-26 2312. FC Bihor 19 7 2 10 24-35 2313. Bucovina 19 7 2 10 26-38 2314. Gloria 19 7, 2 10 17-34 2315. Olimpia 19 7 1 11 24-32 2216. M. Motra 19 6 4 9 19-27 2217. Un. Alba 19 6 2 11 23-30 2018. Vîlcea 19 4 4 11 17-41 16

1 CFR Timişoara este penalizatăcu 3 puncte.

ETAPA A XX-A (sîmbătă 16 martie): CFR Timişoara - Foresta

; (0-1), F.C. Vîlcea - F.C/ Bucovina r. (0-2),'Unirea Dej - Jiul (0-1), Gaz

Metan - Olimpia (0-2), U.T.A. -■nC^ f c ? , ™ rCZUM' : Minaur'Zlatna^(l-1), Gloria Reşiţa , CLASAMENT . . . . - Corvinul (2-1); F.C. Maramureş -

CSM Reşiţa (0:3) şi Unirea Alba Iulia - ÂSA Tg. Mureş (1-2). în paranteze rezultatele din tur. Etapă tare. Ce: surprize ne va mai oferi?

19 14 1 19 11-2 19 9 5

19 10 25. Un. Dq 19 10 16. Gaz Met. 19 8 -5*

1- Ji“l ,n' : 2. Foresta 3. U.T.A.

■,4.''Â.S.A1.'

A 33-9 436 25-15 .35 :5 38-21 327 : 32-22 328 34-24“ 31'6 - 26-19 30- V ic to r R O M A N

Bucovina Suceava - Unirea Dej 3-2 (2-1)Dacă norocul ar.fi purtat şi.un alt nume. sîmbătă el troienele de zăpadă, în timp ce nebunul execută prin .

s-ar fi numit cu siguranţă Bucovina .Suteava, Urmaşii preajmă cîteva tumbe, întrerupte însă de oamenii .legii, răzeşilor ău reuşit să cîştige un meci în care au şutat La reluare, atacurile în valuri ale dejenilor,şe sparg de 4 ori pe spaţiul porţii..E,drept, în trei^rînduri.au în,faţa careului, lipsite.de forţă de pătrundere. .Nici făcut-o eficient. . J J ~ * fâiele* fixe nu aduc mai mult noroc Unirii. Măriiis!r-'Deşi;văduviţi în ;âtac de lipsa lui Eus'ebiu:Şuvagău:, lGra<}Execută o “liberă” :de la:17 metri,i!mihgea prinde (cumul de cartonaşe); dejenii mi au mers la^uceâva să ' : pămîntul,: nu în să‘şi^spaţiul porţii. Bucovina: repune, se apere. La 10 minute de la Începerea jocului; Cbeimai). faza se ţese frumos (pînă în ; cealaltă jumătaţe; greşeală,

,• desenează cţ diagonală de;vreo 30 de metri.pînă exact ^ recuperare, Susanu.trece fară jenă printr-o apărare ce în mijlocul careului sucevean^ Tămaş reuşeşte o execuţie " înghite în sec şi ridica scorul la 3-L Bietiiî Ceclan! de excepţie, mingea plasată de-el găsindu-Şi' pentrtf ! învins ă treia oară din patru şuturi pe poartă. Oricum, prima oară»odihna în vincluk’porţii liii iRobu. G o lu l :n u i se poate reproşa nimic. Era minutul’59 şi’zarurile oaspeţilorrgîdilă-însă-orgoliul unei formaţii.ce nu a .;, erau aruncate. Numai’Că,> cei care vor înscrie:vor fi uitat încă vremurile bune, în minutul 21, Susanu înalţă., dejenii, Nicolae Mitu reuşind în minutul 83 primul său W corner „Iii câreu şi! capul4 lui Guriţă restabileşte gol pentru Unirea. Prea , tîrziu!; egalitatea]‘Faţa de ce-arătaseră ţ în ă âtunci, sucevenii Vrem totuşi să credem că a6est eşec a fost pentru puteau fi raulţumiţi.'Tată însăicăiatunci cînd mai erau dejeni doar un antrenament pentril derby-ul de sîmbătă, doar două minute pînă la pauză, GWnea luftează un şut cu Jiul Petroşani. Să aşteptăm!: Pînă atunci, iată-i pe din afara careului, £usanu,intervine, şut în Ceclan şi cei care au fost protagoniştii jocului de, la Suceava: din faţa porţiirgoăle Murariu înscrie cu noroc, punînd BUCOVINA: Robu - Covataru, Ghinea, Perja, Sandu, o;:cdntră la degajarea lui Gherman. Mare bucurie la Ciobanu - Susanu, Murariu, Guriţă (54 Stamate) - Suceava! Manifestarea ei depăşeşte în amploare dansul Mihăilă; Ilucă (32 Bvizea); UNIREA DEJ: Ceclan - triburilor de negri. Fericitul marcator. sprintează pe-i, Dosan; Grad, Gherman, Praţa (50 Tirchineci), Fărcaş

„margine; urmărit de coechipieri: Nebunul;oraşului , (60 Estinca),-,Ivan, Moşuţ,,Olariu ^Mitu, fTămaş.(60 pătrunde şi,’iţl pe teren; urmărit de o jumătate de duzină T. Moşuţ). A arbitrat la centru V. Anghelinei, ajutat de de poliţişti.'Suspansul'acestor urmăriri durează însă Ioan, Sandu şi Necula Arghir. foarte puţin. Murariu este ajuns'de colegi.şi trîntit în - - ' "r- ' n- . . M ih a i H O S S U

S l I a i n C ţ m o d e s t ;

Toate cele trei echipe germane ca lifica te în .“sferturile” cupelor - europene la fotbal- au susţinut partidele primei manşe pe teren propriu. Bilanţ modest: Borussia Dormund a cedat cu 2-0 în faţa lui Ajax Amsterdam iar Borussia Monchengladbach a remizat, 2-2, cu Feyenoord.Rotterdam. Doar Bayem Munchen

‘a obţinut victoria la'limită; 2-1, cu Noftinghâm'Forest. în retur, în partidele manşei a doua , toate trei formaţiile nemţeşti vor evolua în deplasare, pe 19,20 şi 21 martie. Greu de crezut că vor reuşi să refacă din terenul pierdut, mai ales cele două Borussii. Ba s-ar putea ca şi avantajul minim luat de Bayern Munchen să fie anulat în partida retur .' Dar mai ştii ce surprize ne oferă fotbalul şi disputele din retur ? (r.V.C.)

teie

pădurea de p icioare a uanilor. Un minut mai tîrziu

scapă singur spre poartă dar ajuns şi deposedat de Vasile

ratjanu. La cealaltă poartă Mariş ujreşte deschiderea lui Maier şi

de metri pierde duelul la cap

Dialog fulger cu o speranţăSperanţa din imagine se numeşte VIRGIL FELNER, este fotbalist cadet,

•membru al echipei de juniori republicani “U”.- O scurtă prezentare, Virgile. , !- Am 18 ani, fotbalul m-a vrăjit cînd am început şi abecedarul. Patru

ani l-am învăţat la Clubul Sportiv Bistriţa, unde l-am avut ca dascăl pe Emil Cocan." - Deci eşti bistritean. Ce te-a atras la “U”?

- Tradiţia acestei echipe fanion a fotbalului transilvan şi una din cele mai cu renume din ţară. Visul mi s-a împlinit anul trecut. Acum nu-mi rămîne decît să confirm, să nu înşel speranţele dascălului meu de acum, antrenorul Grigore Bocâ. Drumul afirmării este greu pentru câ echipa mea de azi numără multe valori în devenire. M-a surprins că m-aţi ales pe mine pentru dialog.'

- Am făcut-o din curtoazie. Eşti mai nou, adică ai mai puţin de un

<an de cind ai îmbrăcat tricourile de tradiţie cu însemnul “U”. Cum te-ai acomodat cu Clujul şi echipa? , .'

- Foarte bine. într-un fel a fost uşor pentru faptul că nu sînt singurul bistriţean, împreună cu mine avînd alţi doi colegi de la C.S. Bistriţa, Dan Iurişniţi şi Cătălin Cărbune. Toţi trei sperăm să nu-1 facem de 1 ■ruşine nici pe primul dascăl şi, mai ales, pe ccl de acuma. ‘

■ - Ce te preocupă în mod deosebit acuma?: - Returul şi faptul că îl înccpem cu o deplasare dificilă la Sighctul: Marmaţiei. Dar ne-am pregătit ca la carte, am fost cu echipa la Băile Felix unde am acumulat procentele condiţiei fizice necesare rezistenţei la efort în retur pentru a ne califica în turneul final.

- îţi urez ţie, tuturor colegilor de echipă să vă împliniţi ţelul propus.

- •■• r G ic u L Ă C Ă T U ŞP .S . Returul a început ieri, duminică 10 martie. Pînă la ora

prezentării spre tipar a rîndurilor de faţă nu ne-a parvenit rezultatul meciului de la Sighetul Marmaţiei.

? A D E V A m J Li € & &

l u n i , 1 î m a r t i e 1 9 9 6 h m

Trei V ICTO RII CLUJENE

Sîmbătă, în Sala sporturilor “Horia Demian”, ni s-a oferii o porţie zdravănă de baschet, compusă din două întîlniri masculine, contînd pentru

, etapa a XVIll-a şi întîlnirea de debut din cadrul semifinalelor feminine. : începem cu disputa dintre Carbochim şi Farul Constanţa, în care gazdele

nu prea aveau cc pierde, locul lor în play-aut fiind “asigurai”, pe cînd cei de la malul mării mai cochetează, pînă în finalul returului, cu play-off-ul. Dc aici o evoluţie degajată a elevilor lui Voicu Moldovan şi Ioan Lazăr, care timp de mai bine de o repriză au jucat aşa cum îi stă bine unei echipe tinere, viguroase, valorificîndu-şi din plin atuurile. Deci ritmul jocului,

' unul rapid, a fost impus timp de 30 de minute de clujeni; iar âj>ărarea lor, de această dată una activă, a interceptat multe mingi, transformate în tot

• atîtea contraatacuri finalizate cu dezinvoltură. “5”-ul Bochiş (Recoreanu),1 Lăpuşte, Corui, Bob, Griinwald a zburdat realmente în compania unui •adversar complet depăşit, viteza jocului năucindu-i pur şi simplu pe eonstănţeni, care mai mult s-au încurcat decît au combinat, nimerind cu greutate coşul. Tabela de marcaj înregistrează, totul cu fidelitate, indicînd 38-14 în min. 16, 45-20 la pauză şi 56-22 în min. 26. De aici însă schimbările efectuate (desigur fireşti la o asemenea diferenţă) s-au dovedit nu tocmai inspirate, iar superficialitatea în ambele faze ale jocului au permis, oaspeţilor o incredibilă revenire stopată greu în ultimele două minute de acelaşi “5” de bază. Finalmente o victorie meritată (sperăm cu învăţămintele de rigoare) a Carbochimului, cu scorul de 67-59 (45-20), materializată de: Lăpuşte 14, Corui 12 (1x3), Griinwald 10 (1), Recorean9, Şctiiopu 7, Bob 6(1), Rusu 5, Bochiş 4, pentru învingători, respectiv Căprărescu 15(2), Florea 13(1), Dăian 10(1), Ibraim 8(1), Moldoveanu 6,

■Savatiev 3, lonescu 2, Rugină 2. Arbitrii: B. Luca - M.: Marinescu .(Bucureşti)., *-.■■■ y; ; ' /

„ Derbyul etapei, d in tre ,“U” SM Invest'ş i ELBA Timişoara^ s-a transformat într-un duel tactic de o deosebită atractivi tate, între două

•. echipe de forţe sensibil egale, ce şi-au dorit cu'ardoare victoria. In "prima repriză, în care defensiva clujenilor n-a dat randamentul scontat, iar atacul

■ a fost pripit,-oaspeţii au greşit mai puţin şi cu un joc superior sub panouri au acumulat un uşor avantaj (min. ,20: 29-34) repriza secundă de un angajament cum rar ne-a fost dat să vedem, a fost dominată de gazde, cu trio-ul Cristescu, Boian, Rotaru în prim plan (secondaţi de Sebestyen şi Szilagy), care după o palpitantă cursă de urmărire reuşesc egalarea în min. 35 (61-61); aruncările de 3 puncte (şase la număr) fiind determinante, într-un'final extrem de tensionat, la scorul de 71-69;cu 30 de secunde înainte de final, lui Rotaru şi Pintea :nu •: le tremură mîna, transformînd fiecare cîte două aruncări libere, consfinţind astfel, cu scorul de ,75-69, victoria lui “U” într-un meci care a onorat pe deplin titulatura, de derby.

' "U" SM - ELBA Timişoara ,Foto: Dem. ŞO F RO N

Marcatori: Cristescu 20(5), Boiân 14, Sebestyen 12, Rotaru 10(1), Pintea8, Szilagy 8(2), Geomolean 3(1), pentru “U”, respectiv Ardelean 19, Bîcov 12(1),'Ilici 11, Scobai 10, lonescu 9(1), Sere 6, Moscalu 2. Arbitrii: S. Bănică (Bucureşti) - V. Butuc (Constanţa). Celelalte rezultate ale etapei a XVIII-a: Dinamo-Steaua 69-67, SOCED - ERBASU 82-86, BRD Ploieşti- CSU Sibiu 72-85, Rapid - West Petrom Arad 84-75.

Gala sportului cu mingea la . coş a fost încheiată de disputa dintre echipele feminine “U” Dacia Felix ACSA şi Fartec Braşov. Debutul acesteia a fost unul puţin scontat pentru o semifinală de campionat naţional, tabela indicînd în min.' 8 scorul de 9-Q (!?!) pentru gazde, moment din care braşovencele au mai avut nevoie de încă 10 minute pentru ca în min. 18 să înscrie primul coş dia.acţiune. Scorul era de 27-9, pentru ca la pauză

•sâ urce lâ 33-13, nivelul partidei fiind dezamăgitor de slab. Mai departe, “plimbarea” clujencelor a continuat pe fondul unei replici submediocre a celor de sub Tîmpa. Scor final: .63-41. (33-13), realizat de: Simion 15(2), Dragoş 15, Manasses 9,-Nastor 9, Kaminska 7, Gutău 6, Voştinaru- 2, pentru “U”, respectiv Tuchel 8, Radu 7, MiUcină-6(2), Costea-5, Solosi,4, Mesaroş 4, Bichiş 4, Turtoi 2, Marchiş 1. Arbitrii: C. Dumitrache (Bucureşti)- V; Ciuculete (Craiova). în.cealalţă semifinală: Sportul Studenţesc - Oţelul Tîrgovişte 63:89.- A doua partidă din cadrul semifinalelor se dispută miercuri ja Braşov şi, respectiv, Tîrgovişte.; ' 4 ' ' : ‘

j 4 y - . : n: ,7i;. i r M ircea Ion'RADU

■ Melbourne a fost clar ziua lui . Williams-Renault şi a lui'Iacques Villeneuve. Canadianul a devenit al treilea debutant din istoria Formulei >- Lcaresâ obţină pole-position (după ■

■‘Mario.Aridrettif 1968 şi C arlos '■*' yReutemân 1972) şi a fost la 5 tururi *r

*,de a deveni primul care să cîştige. cursa de debut din pole! :

Calificările au fost dominate de t . Williamsj Villeneuve “furînd” pole-

ul cu 12 minute înainte . de ’ închiderea şedinţei oficiale. în chiar

-ultimul minut, Irvine l-a retrogradat < pe Schumacher în poziţia a patra.

„ '.L a start, canadianul, a pornit bine, , Hill a derapat la primul viraj pentru a fi depăşit de Irvine şi Schumacher, ; dar cursa a fost imediat op rită .’• Coulthard a încercat să-şi facă loc ‘ pe mijloc, l-a ciocnit pe Herbert îşi, .venind din spate,. Brundle.a lovit Sauber-ul şi a făcut o tumbă de 540 ,

MARELE PREMiUA l a u s t r a l i e i . In f o r m u l a 1

de "grade; sfirşind îri"prundiş cu ’ maşina literalmente niptă în două! , Din fericire, cockpit-ul a Tezistat:? impactului şi pilotul britanic a *y alergat glonţ la medici pentru'â i se permite să, reia cursa! Herbert a, rămas pe tuşă, Coulthard şi Brundle •: ,• reluînd cu rsa 'd e la standuri în ' maşinile de rezervă. Din păcate pentru Martin, ea s-a încheiat în . turul 2, cînd un derapaj l-a scos de . ;: pe pistă. ; -

Cursa s-a redus la pasionantul duel dintre cei doi coechipieri de la Williams;: celebri fii ai unor celebri taţi. în turul 34 canadianul a derapat şf a ieşit pe iarbă. Distanţa între cei . doi s-â m enţinut la 0,5 şi 1,2 secunde, cîteva încercări de depăşire ale lui Hill fiind cu măiestrie blocate . . .de; pilotul canadian. Dar în turul 54

â devenit evident că Villeneuve arei probleme, el lăsîndu-şi coechipierul să - l depăşească. '.;Damon s-a îndreptat fără probleme spre a' 14- a victorie de Grand Prix, egalînd recordul tatălui său.; ; -, ■ b ■: Clasament: l.iD : Hill:Williams, 10pj 2. J. Villeneuve (Williams) 6p.;3. ,E. irvine (Ferrari) 4p!; 4.G.. B e rg e r '!(B enetton) 3 p . ; - 5. M.' Hakkinen (McLaren) 2p.; 6. M. Salo ’ (T yrre ll) 'lp .;; -7-11! 'O; ’-Panis* (Ligier), H. Frenizen (Saubec); R. R osseţ (Footworlc), P. Diniz/ (Ligier), U.. Katayama' (Tyrrell).; Clasament constructori: Williams-; Renault 16p.; Ferrari 4p.; Benetton- ■ Renault 3p, McLaren-Mercedes 2p ;! Tyrrell-Yamaha lp. . ,

, Radu M UNTEANU

K,jrţ * *

ATLETIÎM CONCURSURI• REZULTATE• SUMEN (BULGARIA), a 41-a ediţie a crosului.balcanic. Prezenţi doi

.clujeni, Mircea Secară şi Sergiu Dascăl (ambii ARDAF). Primul a devenit ;cu echipa de seniori a României campion Balcanic iar al doilea medaliat cu argint cu echipa de tineret a României.' - y " V '

\ • Juniorii mari şi-au disputat întîictalcâ la Bucureşti în sala,de atletism.' Clujcnii.au fost ccva mai.puţin rodnici comparativ, cu altq evoluţii şi eprezenţe mai cousistente,pe.pqdiumul de premiere; Concret locul .doi-.,şi jtrei; argint pentru Adrian.Dan (LiC;-.Telecomunicaţii) la prăjină) Cristina ,Bonda (Lic, Telecomunicaţii), Hva Miklos (CSSA) la lutigime şi Bianca ;Trif (CS Turda)'la înălţime; broirz Daniel Mâgdaş (CSSA) la 1500 m şi '-RomuW'Bo’ar (CS’ Turda) la'îriălţime, ; !,r' *" • ”•"" - 1 ? * La Sibiu campionatul naţional de "cros al veţeranilor. Succese clujene *prin Gheorghe Turcu (ARDAF), campion la categoria de vîrstă 45-49,ani, Jrcspcctiv; LauraJjorvalh^.SCNCl') la categoria 30-34 ani. Un merituos loc 'patru la «alegoria cea mai grea,; 50-54, ani,-:prin-Nicolae Pop (Fabrica de ‘/'pensule),- Urmează, pentru veterani, la Belgrad; crosul balcanic i; . ;Î îl.-.;. Petre NAGY

ifisisf<L îi./. , .»

om

.... ' 1 1

Cristina Bonda

După un m ec i dram aticT CUB - FIBREX ZIRICA

PIATRA NEAMŢ 21-19 (13-10)

Punct final în ediţia a 38-a a C.N, de handbal m asculin. Amănunte In ziarul nostru de mîine, marţi, 12 martie. 1 : " il;

RUGBY,O lecţie de ruabv• “II” 16 Februarie

-Grivija Castor Bacureşli

29-3 (22-3) •Ocupantele locurilor patru şi cinci

din clasament, respectiv Griviţa Castor Bucureşti şi “U” 16 Februarie, cu universitarii clujeni în !postură de gazde,'şi-au dat sîmbătă întîlnire 'pe terenul d ih 'P a rcu l Sportiv “Iuliu Haţieganu” pentru a disputa a doua etapă a returului. Sc anunţa o partidă echilibrată dacă’ne gîndim doar la faptul, că ambele echipe erau colege în clasament, cu intenţii declarate de a ocupa, un loc pe podium.- Dar, spre satisfacţia ce lo r; doar... 50 dc specta to ri,' clujenii le-au dat bucureştenilor-.o lecţie despre cam cum .ar trebui să sc joace rug'by. T e re n u l-■ deşi acoperit cu zăpadă r s-a^rezeptat totuşi în condiţii foarte bune de ]şc, dar, a^dezavantajat; dccisiv pe transformerii clujeni carc au ratat nii mai puţin de trei transformări şi }rei lovituri de pedeapsă (Nichiican

V ic t o r i i clu jene

în e t a p a a XVIII-a /

“U” ARDAF - UNIV. TIMIŞOARA 3-0 (14,10,9)Sîfnbătă, 9 martie 1996, Sala sporturilor “Horia Demian”, spectatori

circa 550 • “U” ARDÂF: Vlaicu/ cpt - Grozav - Oprea (Sanislav) - Piţjecj (Stoian) - Mărginean (Tvardochlib) - Dudaş. Antrenor: NeculaePop. uSfy. TIMIŞOARA: Racsov (Norocea) - Giurgiu (Deneş) - Balint - Pîslaru/epi (Lazăr) - Ardeleanu - Păun (Pricop). Antrenor Sorin Grădinaru • arbitrii Cornel Butoi (Baia Mare) - Cornel Malaxia (Tîrgovişte).

'Meci bun între cele două combatante ajunse în “final six” Victorie lejeră a elevilor antrenorului Pop, fără probleme deosebite. Mai disputai doar setul I, pe fondul unui echilibru permanent, cu punctări clujene decisive, pe ultima “turnantă”/ în jocul clujenilor, totuşi, o uşoară oboseali Urmare firească'a numeroaselor întîlniri şi deplasări efectuate. Timişorenii, mai proaspeţi şi mult mâi mobili;- au lăsat o bună impresie. Şi in primi rînd impresia că ar fi putut mai mult. Pentru cele două turnee finale M timişorenii se anunţă a fi un team de care trebuie ţinut cont.

“U” S M - VOLMET 3-0 (12, 13,13)Spectatori: circa 250 '• “U” SM: Ţurcanu (Dumitru) - Sasu (C. Pintea)

- L. Pintea/ cpt - Kuliaska (Franciuc) - Bejeriar - Dragoste (Franciuc) Antrenori Valerian Luca şi Fidelia Crişan. VOLMET: Tudor - Curcă - Butuc (Bădiţescu) - Velicu - Pachiţariu - Negulescu/ cpt • arbitrii: Cornel Malaxia - Cornel Butoi. ' ! ‘

Dacă meciul băieţilor a'fost unul bun, nu acelaşi lucru se poate spune despre cel al fetelor. Mediu către modest; “U” SM nu a forţat, nu a jucat la valoarea pe care o ştim. Evoluţia scorului indică multe egalităţi, reveniri de o parte si cealaltă, mai ales în seturile II si III.

, i , , > Celelalte rezultate ale etapeiFEMININ: Oţelul - Rapid l-3„ Braieonf Brăila - RATB 0-3, Unit

Piatra Neamţ - Univ. Bacău 1-3,'“U” SM - Volmet 3-0, Penicilina Iaşi- Romradiatoare BraşoV:3-0; -Dinamo - Dacia: Piteşti 3-0. MASCULK. Explorări Baia Mare - Dinamo 0-3, .Elcond - Delta 3-0 (neprezenra^ oaspeţi), Steaua - Univ Craiova 0-3, Tractorul Braşov - Fibrex 3-0, Rap«- Univ. Bacău 0-3; şi “U” ARDAF - Univ. Timişoara 3-0.

■: .,' - Dem ostene SOFRON

mobilier de calitate

mochete si covoare deosebite

Luni-Vinari 10 -18 Sâmbătă '1 0 -1 4

05 ”

Tel 064-414364

Clujenii au fost superiori în toate compartimentele, incluzînd si tusa. - 'Foto: I. PETCU J

transformare şi Maftei o l.p.). Aşa stînd lucrurile, clujenii s-au văzut...

"nevoiţi să Culce balonul în terenul de ţintă al oaspeţilor de cinci ori, în ordine de Maftei (min. 3), Tămaş (min. 17), Răcean (min. 21),

i Gontincac (min. 38) şi Leaş (mia.: 42). Rezultatul a fost rotunjit de Nichitean carc a transformat două încercări. , : )

i A fost un adevărat, galop de- ; sănătate pentru clujeni, care nu le- : au permis celor de la Griviţa Castor 'decît să “violeze” foarte rar,terenul ;de ţintă clujean. Bucureştenii au marcat punctclc de- onoare dintr-o singură lovitură de pedeapsa,

■ transformată în min. 12 de Vlad.î Raportul dc forţe fiind clar stabilit

,în teren,'a rezultat o partidă curată, desfăşurată în cci mai dcsăvîrsit

rspirit de fair-play, de un bun »i': tehn ic , spre satisfac-' observatorului federal Paul Scţ" vicepreşedintele Federaţiei Ro® de Rugby.

A oficiat la centru arbitrul M1'-'- Glanda, ajutat la linii dc judcca- de’jnargine1 Mircl Bărbuliceana t iGabriei Şeitan, toţi din Bucurc^ nuAii; evoluat formaţiile: ‘l P o p e a n ,: Croitoru, Budai, '•

:Ciorăscu, Rădulescu, Şugar,,Leaş, Flutur, Nichitcan, S a aRăccan,j Gontincac, Bişag, G riviţa Castor: Nechita, Mihă:-* Donţu (57 Udroiu), V. Samf- ;Neacşu; R. .Samuil (53 Gogo««; Rusu, Dănciulcscu, Sirbu, Vladl' -Ungureanu), Drăghia, Luca, P**-* Olărasu, Matei (41 Iorga)-

, -1 Cristian BAR5

1 1 J l u n i , 1 1 m a r t i e 1 9 9 6 EVENIMENT A O E V A R U Lgflgg CîB&afl

Sinuciderea u n u i b ă trîn p ro fe so r ( I )de Jean-Didier DERHY

• Profesor într-un colegiu catolic din Saint-Etienne, Guy MORICE s-a sinucis la vîrsta ie 55 ani. Nu m a i suporta să fie implicat într-o anchetă de moravuri. Prietenii săi afirmă că a fost victima unui complot • , s

ascultă pe cîţiva dintre elevi. Astfel află că .unii dintre ei nu au venit la liceu în sîmbătă trecută din cauza, timpului foarte urit. Atunci el izbucni: "La Sarajevo, puştii merg, la şcoală sub ploaia de bombe. Sînteţi o bandă de derbedei. Iar cei care nu-şi trimit copii la şcoală pentru că afară ninge sînt nişte neisprăviţi. în sala de clasă, cu pereţii supraîncărcaţi de hărţi şi de postere englezeşti, copii rid pe ascuns.; Ei.au acest obicei de â nu-l băga în seamă pe uriaşul de 1,90.m,/ cu părul negru pieptănat pe mijloc şi cu ochii de culoare deschisă. De această dată însă apropourile sale'sînt aflate de un părinte al unui elev care se plînge directorului liceului. I se trimite-profesorului un avertisment, pentru câ măi apoi să-şi piardă slujba de profesor principal. Iată, într-adevăr o sancţiune insuportabilă pentru Guy. Născut în Bretănia, Guy Morice avea 19 ani în 1959 cînd a urmat cursurile de limba engleză în cadrul unei’organizaţii înainte de a părăsi Franţa' în 1965 pentru a predă în Alger; După doi ani petrecuţi în Alger, este angajat la colegiul Notre- Dame -de- Vâlbenoite unde îşi impune stilu l'său personal de predare. El pretinde elevilor să-i spună pe.,, numele mic. Nu are încredere în metode moderne de! predare şi consideră că o limbă se poate învăţa doar pe de rost: ”Intrînd lă ora mea, voi ştiţi 1:500 cuvinte în limba engleză, cînd ieşiţi însă veţi şti 30,000”,,îi obligă, pe elevi să înveţe sute de cuvinte şi expresii. La liecarc oră le verifică cunoştinţele, iar elevii leneşi primesc note mici. într-o zi i-a strigat unui elev mai slab: "Ţi- ai făcut lecţiile Ia toaletă!” . Un fost elev îşi aminteşte: ^într-o zi m-a scos afară de la oră pentru că nu-mi făcusem tema. La sfîrşitul orei a.venit la mine şi mi- a spus: ”Eu totuşi ţin la tine, mizerabil mic ce eşti”. Guy Morice nu ezită să-şi prezinte opiniile sale de dreapta în cancelariile liceului, unde el afişează: "Nu­mi loviţi poporul” deviza Frontului naţional, jlar lipeşte şi dictonul ”NU vă atingeţi de prietenul meu, cititor al revistei SOS Rasismul. Administraţia intervine şi îl iartă, pentru că a obţinut cele mai bune rezultate din colegiu.

Calvarul său a început la 15 ianuarie 1994. în. apartamentul său cochet din cartierul Rond-Point, din Saint-Etienne, Guy Morice era eupritts de furie pentru' ci în cei 30 de ani de carieră ca profesor de engleză nu a cunoscut o asemenea umilinţă:- tocmai primise o scrisoare recomandată de la directorul liceului Notre- Darae -de- Vâlbenoite, unde el preda din 1965. "Aţi,, comis o greşeală pe care eu o consider ca fiind foarte,, Lucrurile se complicăm septembrie 1992, cînd este gravă din partea unui profesor. De aceea v-am adresat , numit director Arthur Obringer. Noul director nu pare mtavertişment. Vă demit începînd din această zi din L a fi de acord cu metodele lui Guy Morice. Dar cum să kcţia de profesor principal al clasei "terminale A”,: ; ataci un profesor supranumit "bătrînul crocodil" ale scria Arthur Obringer. Care se presupune că ar fi fost cărui ultime calificative sînt 9 şi 10. Povestea cu greşeala? Profesorul i-ar fi insultat pe elevii şi pe părinţii insultele este ocazia de a pune în ordine această teribilă

în cursul anului şcolar. Faptele care au precedat neînţelegere.Traducere şi adaptare

Monica MO LDOVANscrisoare au început .cu o săptămînă înainte

într-o zi de luni, 10 ianuarie. La începutul orei, Guy ii

spiocină decît Moto Hori ... (I)Serviciul de informaţii al armatei

fflâne, a oferit Marelui stat major, yperioada neutralităţii şi după iwperea primului război mondial,,o bogat ;m aterial inform ativ, Pţţgătind terenul pentru acţiunile wtoare d in Transilvania. La dispoziţia com andanţilor de la fetele eşaloane militare au fost !®t liste cu persoanele din rîndul "manilor pe care se puteau sprijini,I* care le puteau folosi în calitate călăuze, pe localităţi, cu ajutorul

'irora să treacă sau să evite fortificaţiile armatei austro-ungare.^ aceste date, trupele române ş- nfolosit în prima fază a războiului,

ce a dus la înaintarea .lor ®pttaoasă în Transilvania. Cu mult ‘Minte de intrarea României în ’ttloi, organele de informaţii oâne, au recrutat şi pregătit peste -® de persoane - după datele "beiului de informaţii austro- tJîar - care să culeagă informaţiile ^sare armatei. La această acţiune11 fost m obilizate cele niai '•MJicnte elemente ale naţiunii ’-nâne. DUpă profesii, aceştia au

fost avocaţi, medici, profesori, com ercian ţi, ing ineri, p reo ţi, învăţători, poştaşi, funcţionari şi muncitori la calea ferată şi drumuri publice şi alţii. Condiţia de bază era aceea ca ei să aibă legături în rîndul autorită ţilo r ausţro-ungare în armată şi poliţie, - în special.'' La aceasta şi-au adus contribuţia şi d ip lom aţi rom âni din cap ita la Imperiului habsburgic, în special cei militari. Se cunoaşte activitatea căpitanului tra ia n Stîrcea;- ataşat militar la Viena, care a determinat pe mai mulţi tineri români să treacă în slujba României, atît bărbaţi, cît şi femei. , r v 7 .'•/.V-"'' Informaţiile ce trebuiau să le culeagă aveau importanţă strategică şi priveau geografia fiz ică â T ransilvan ie i, . . ' o raşele , întreprinderile industriale, populaţia şi rep artiţia ei, m ijloacele de transport, date despre autorităţile orăşeneşti şi comunale. La toate acestea se adăugau date cu caracter militar cum ar fi mişcările de trupe, drumurile şi podurile, căile ferate, cazărm ile , fo rtif ica ţiile , etc.

Intelectualilor le revenea sarcina să întocmească ori să procure hărţi civile şi militare, să întocmească situaţii statistice, monografii' şi broşuri de , p ropagăndă şi popularizare. Pentru misiunea de culegere a informaţiilor, studierea şi sintetizarea lor, eraii folosiţi în general bărbaţii, dar acolo unde se im punea şi au g ăsit persoana potrivită, s-au folosit şi femeile. Un asem enea caz l-a constitu it şi folosirea profesoarei M aria Bălan din Timişoara. Racolarea ei de către Serviciul de informaţii se pare că â fost făcută la V iena, iar după revenirea în Tim işoara, a fost dirijată spre cercurile 'o fiţerilo r ăusţro-ungari. Se cunoaşte că era o fem e ie ' foarte frum oasă şi inteligentă, în etate! def 24 de ani, cunoscătoare a patru limbi străine, din care germana, maghiara şi sîrba, le 'vorbea curent. Folosindu-se de anturajul ofiţerilor austrieci, Maria B ălan a adus serv ic ii imense Rom âniei şi Serbiei, prin iuformaţiile furnizate. '

Traian CORNEANU

«Un scafandru britanic de la »” 'Hipania po rtugheză ™queonautas a murit zdrobit de sŞnci în timp ce se afla în Rularea unei comori scufundate “"gă insulele Cape Verde, d in ” 'estul A fric ii, inform ează) REUTER. ■- ; - •

Compania portugheză a ^alizat în zonă epavele â-, 3 5

de nave scufundate între secolele 16 şi 19. E posibil ca unul din vase să fie galionul francez Dromadaire, scu funda t în 1762, lîngă San Vicente, în timp ce transporta o în că rcă tu ră de aur şi' a rg in t, cVăluată astăzi la 6 milioane de dolari. - .7 : -,.,

Britanicul David Baxter, în vîrstă de ap rox im ativ 40 d # ani, sc

scufundase pentru a verifica existenţa comorii. însă, curenţii extrem de puternici l-au izbit de

'stînci, ueigîndu-1.C om pania po rtugheză s-a

angajat sâ exploreze epavele, urmînd ca orice comoară găsită să fie împărţită în inod egal cu guvernul din Cape Verde. /•.

M ED IA FA X

- Trei incendii într-o singură zi6 martie, ora 10,55. început

de incendiu pe str. Kovari nr. 6. Cauza'incendiului? Neglijenţa. Proprietară casei, Luminiţa Hebeanu a aprins focul în teracotă şi a lăsat uşa sobei deschisă, pentru a spori cantitatea de Căldură în cameră. Prinsă cu treburi gospodăreşti nu a mai supravegheat soba. în timpul zilei, presiunea gazului a crescut şi focul s-a înteţit. Limbile de foc au ieşit din cuptor la “plimbare" şi au făcut prăpăd: au ars un pat, lenjerie şi un dulap. Incendiul a fost localizat şi stins într-un timp foarte scurt de pompierii militari din Compania Cluj-Napoca care au ajuns la faţa locului în numai8 minute, salvînd gospodăria de la un dezastru ; ;

Ora 20.55: în oraşul Huedin, la fabrica de mobilă “Sălăjana” din str. Gării nr. 62, patron Teodor Mîzgai* la sosirea pompierilor: miliari ardeau peste 80 de metri pătraţi din tavanul de lemn şi 90 de metri pătraţi acoperişul halei de producţie. Incendiul a fost lichidat în jurul orei 21,30, Pagube materiale: zeci de milioane de lei. Au fost salvate utilajele- din atelier şi casa patronului T.M. Incendiul s-s produs din neglijenţa personalului angajat, care, a fum at în vestiaru l din: vecinătatea halei şi au aruncat la întîmplare resturile de ţigări aprinse în talajul care s-a aprins.

O ra 23.58: La sosirea pompierilor, în curtea imobilului de pe str. Jiului nr. 58/A ardea în flăcări camionul cu nr. 15 CJ 1470, proprieta tea lui Ioan Sîncrăian. Incendiul s-a produs de la instalaţia de încălzire a cabinei uitată în funcţiune. Au ars în întregime cabina, două cauciucuri şi două acumulatoare.

M r. Liviu CADAR

PLUTOMUL UCRAINIAN

‘‘Mafia roşie” stochează la Viena p lu ton iu l radioactiv provenit din Ucraina şi destinat vînzării: către ţările, arabe, a dezvăluit un cotidian austriac “Neue K ronen Zeitung". O contabilă a ram ificaţiei din B udapesta a organizaţiei criminale a dezvăluit poliţiei ungare existenţa unui stoc de 8 kg de plutoniu. La cîteva ore de la această dezvăluire, contabila a fost găsită în apartamentul ei, în stare de comă şi prezentînd simptome de intoxicaţie acută. A rticolul susţine că Mafia ucrain iană ar fi trim is un comando să asasineze poliţiştii care cercetează cazul, oferindu- le ucigaşilor tocmiţi o “primă de risc" de 4 kilograme de plutoniu. Publicaţia austriacă susţine că descoperirea plutoniului lasă să se întrevadă d p a r . , v îrfu l icebergului, opera ţiun ilo r complexe ale “Mafiei roşii". .

Pe de altă parte, “Naşul roşu” de la Viena a fost asasinat'în septembrie 1994. Poliţia a arestat doi cetăţeni ruşi suspectaţi de comiterea crimei, care au fost condamnaţi, în februarie 1996, la închisoare pe viaţă. Potrivit publicaţiei citate, adevăratul asasin se află însă la Budapesta. “Mafia roşie" ^transm is că îl va preda poliţiei Austriece doar în schim bul lui Joseph R., proprietarul mai multor case dc toleranţă, arestat rcccnt. Acesta este suspectat de â fi omul de legătură în tre re ţe le le de prostituţie europene şi Mafia rusească.

Concurs1 Am ajuns la final. Sînt dator să vă dezvălui şi ceea ce se cere de la

dumneavoastră! Urmăriţi aşadar, cu atenţie fiecare explicaţie la cele 36 dc maşini prezentate. Dacă textul nu cere nimic, înseamnă că trebuie să încercuiţi (cu im pix) greşelile strecurate intenţionat. în rest, completaţi locurile rămase goale. . \ !

Trimiteri toate răspunsurile într-un plic pe adresa redacţiei, pînă.la 31 m artie '1996. SUCCES ! ^

SsangYongM ussb■‘Cine fabrică asemenea maşini de teren? Un design

modern, la 5 cilindri, 2874-cmc, la preţ de 42.000 DM. Merge onorabil cu : 145 km/h şi consumă 10,6 la. ‘ , ^

Subaru Ju styO maşină japoneză, cu 4 cilindri, 68 PS, 1298 cmc şi 155 km/h.

Consumul este puţin diferit de ceea ce ne-au obişnuit cei din Ţara Soarelui Răsare: 7,8 1 la suta de kilometri. Dar preţul este acceptabil (21.990 - 22.990 DM). în cîte variante constructive este prezentată caroseria ? ...... şi ce volum poate acoperi portbagajul ? ..............

S uzuki Baleno- Caroseria are 3 sau 5 uşi, iar.portbagajul 177-346 1. Are putere

mai mare decît un Subaru (98 PS) şi i590 cmc: Nu este cu mult mai scump decît surata ei. Ce garanţie oferă firma constructoare? ■ ani, sau ......... km parcurşi.' v v : ..

O f\ K l

VW Sharan. La 6 cilindri şi 174 PS are 2792 cmc şi viteza maximă dc 199 km/h. Consumul este cuprins între 6,5 şi 10,4 l la suta dc kilometri. Se ' cere să precizaţi numărul dc locuri ...... şi capacitatea portbagajului.

R ubrică rea liza ta de Eadu VIDA

«A D E m R U L ULTIMA ORA luni, 1 1 martie 1996 M l/ - .* • a _ ®BL ' ■ - -tf I " • ' ■ ■- W.,

publice(urm are d in p ag . 1)

ceea ce a declarai Marko Bela la şedinţa comună a fracţiunilor: posibil că este greşeala lui că în ultimii trei ani nu a dezvăluit problema materială din cauza apărării prestigiului UDMR, a autorităţii lui Szocs Geza, fost secretar general şi senator al uniunii”. Ascunderea unui act evident de corupţie este şi ea corupţie, iar persoana făptuitoare este indubitabil coruptă. Motivaţia actului este extrem de periculoasă. Cîte asemenea acte pot fi acopcritc din aceste considerente? Cîte mai sînt astfel muşamalizate? Aici nu este vorba de o oarecare greşeală, ci de absenţa totală a moralităţii unui individ propulsat în sferele politice cele mâi înalte. Fapta lui Marko constituie încălcarea principiului democratic al transparenţei, despre care de atîtea ori se vorbeşte în partidul reprezentat de el. O probă a lipsei de credibilitate. Atît Ia Siito, cît- şi la Marko' există un element comun: eludarea legii. Problema lui Szocs Geza şi a altora fiind o problemă juridică, în locul unor aranjamente veroase era normală implicarea o la n e lo r de stat abilitate în dcŞmeniu. Analizînd comportamentul lor, se impune sublinierea prezenţei unei percepţii arogante a supremaţiei lor în raport cu legile ţării. “Clarificarea'’ situaţiei lui Szocs Geza de către mini-parla.mentul UDMR de la Miercurea-Ciuc din9-10 martie dezvăluie dorinţa scoaterii cazului de sub jurisdicţia statului român şi transferarea lui în competenţa organului suprem al autonomiei udemeriste.

Implicarea organelor juridice

devine necesară şi în cazul lui Molnos Lajos, preşedintele organizaţiei UDMR a judeţului Cluj. Pe lista fostului secretar general al Fundaţiei, Abraham Dezso, Molnos figurează cu suma nşdecontată de 700 mii de forinţi, care ar fi intrat în buzunarul său (preschimbaţi în lei - cîteva milioane bune). Banii destinaţi cumpărării unui sediu care nu s-a cumpărat, cu intermediari mulţi, un vînzător de imobil nerăbdător, care a încheiat tîrgul cu altcineva, dar care a încasat o sumă frumuşică pentru ceva ce a vîndut altcuiva. Dacă arvuna “pierdută” s-a împărţit, nu se ştie. Observaţia aceluiaşi senator Buchwald naşte noi presupuneri: “Că suma însuşită sau nu, că “arvuna” de client este echitabilă despre asta nimeni nu doreşte să discute.” Lipsa de certitudine dacă suma a intrat în buzunarul clientului tranzacţiei este semnifi­cativă. Molnos protestează. Instanţa la care se adresează nu este altcineva decît apărătorul prestigiului UDMR şi al acti­viştilor ei: Marko Bela. El merge pe un drum bătătorit. Cazurile relatate sînt nişte găinării, iar protagoniştii, nişte găinari. Spre deosebire de confraţii lor din fauna interlopă, care pîndesc la colţurile străzilor, ei sînt cu galoane şi ifose de intelectuali, de personalităţi publice. Ei golesc buzunarele fundaţiilor. Prada se numeşte: “ajutoare fră ţeşti” , “împrumuturi” sau “donaţii cu destinaţii corespunzătoare scopului” . Ei sîn t scutiţi de consecinţele faptelor lor printr-o solidaritate naţionalistă agresivă şi demagogică. Cu certitudine ea va acţiona si.de această dată.

fo ra . tem e iîn "Mesagerul transilvan” nr." 1429 din 9-10 martie a.c. a fost publicat

un "editorial" cu titlul "Fata fără peţitori”, sub semnătura necunoscutului ziarist Marius Avram. Pentru că încă nu ştim cine l-a plătit şi cu cît pe acest "ziarist” ca să scrie un articol împotriva primarului municipiului Cluj-Napoca, Biroul de presă al Primăriei a fost împuternicit să dcă o repiieă penlru a asigura o informare corectă a opiniei publice şi a simplului observator. Marius Avram este un om de rea-credinţă, care se străduieşte să facă mult rău clujenilor şi redacţiei care-1 mai plăteşte, Acest ziarist, care n-a fost niciodată primar, care nu cunoaşte ■ Legea administraţiei publice locale, îşi permite să dea lecţii primarului: municipiului Cluj- Napoca, fără să-i cunoască activitatea şj rezultatele obţinute. Astfel, susţine, că dl. primar ”ar trebui să nu-şi mai vadă capul de programul încărcat al vizitelor pe care trebuie să le primească” şi să "îndeplinească această funcţie de reprezentare”. Fără. să fie informat, acelaşi ziarist ajunge la concluzia că dl Gheorghe Funar ”nu poate, să-şi exercite pînă la capăt; mandatul pentru că, pur şi simplu, nu este băgat în seamă. El este ocolit , sistematic de demnitarii străini care ne calcă în casă”...... ;j Precizăm că în timpul mandatului d-lui Gheorghe Funar, Primăria taunicipiului Cluj-Napoca a, fost onorată de vizitele făcute de către ambasadorii din SUA, Franţa, Rusia, Israel Japoni», C;hina, Mare? Britanie,' Italia, Austria, Africa;de. Sud; Nigeria, Belgia, i inlanda, Suedia, Cuba, Canada, Spania şi din alte ţări. Dl primar Gheorghe Funar ş-a întîlmt de inai multe ori cu ambasadorii SUA, Germaniei, Chinei, Rusiei, Franţei, israelului, Marii Britanii şi Austriei. De asemenea, la- primărie au făcut vizite numeroase delegaţii din Republica Moldova, SUA, Germania’ China, Olanda, Danemarca, Franţa, Italia, Austria, Cehia, Chile, Polonia, Iugoslavia, Slovacia, Venezuela, Grecia,, Ungaria şi din alte ţări:

Este semnificativ faptul că ambasadorii din ţările mari şi puternice ale lumii au făcut, după venirea la post, prima vizită (în afară Bucureştiului) la Cluj-Napoca, spre a-1 întîlni şi a-1 cunoaşte pe dl primar Gheorghe Funar. \ . ! " ■

îi solicităm "ziaristului” M.A. să facă public care primar şi care municipiu din România a fost onorat cu atîtea vizite.

Primăria municipiului Cluj-Napoca l-a găzduit şi pe primarul din Koln, dl Norbert Burger, care a fost ales primarul nr. 1 în Germania şi nr. 2 în rîndul primarilor din întreaga lume. ‘ ' .■, Primarul Gheorghe Funar a fost invitat şi a efectuat vizite în Republica Moldova, Germania, China, Israel, Grecia, Austria," Franţa, Anglia şi Italia. De asemenea, domnia sa a avut întîlniri şi «^reprezentanţii, Consiliului Europei şi ai OSCE, care au venit la Cluj-Napoca. "Ziaristul” M.A. a ajuns la concluzia falsă că'"pentru orice simplu observator este limpede că Gheorghe Funâfnu este pe placul oficialităţilor europene şi mondiale. Mai mult, el este chiar tratat cu indiferenţă, sfidat...” şi "îi îndepărtează chiar şi pe cei mai diplomaţi reprezentanţi străini” , •

Este trist că în capitala spirituală a Transilvaniei un "ziarist” recurge la minciună, sfidîndu-i pe cititorii "Mesagerului transilvan" şi determinîn-

du-i să-şi piardă tot mai mult încrederea îri informaţiile transmise de acesi cotidian.

După ce "ziaristul” concluzionează că Gheorghe Funar a rămas Tari "peţitori” (de parcă ar fi vorba de homosexuali), se abordează problem

! investitorilor străini care ”nu se înghesuie să ne întrebe de sănătate". Du păcate, şi în acest domeniu "ziaristul” nu cunoaşte că municipiul Cluj.

' Napoca se situează pe primele locuri în ţară în ceea ce priveşte numărul firmelor;cu capital străin şi a celor cu capital privat. îl invităm pe acest "ziarist” într-o vizită de documentare la Primărie şi apoi să scrie despre asocierile făcute cu firme din străinătate în perioada 1992-1995 şi despre

; investiţiile'străine în municipiul Cluj-Napoca. Deocamdată precizăm că ii ;. municipiul nostru există 1830 de firme cu participare de capital străin, in

valoare de peste 62 milioane dolari.: Nefiind informat nici în privinţa audienţelor primarului, acelaşi "ziarist’

caută să acrediteze ideea că locuitorii nu se pot întîlni cu alesul lor- Menţionăm că în perioada mandatului, dl primar Gheorghe Funar a primii . în audienţă peste ■ 10.000 de. cetăţeni. Aşteptăm să scrie "Mesagerul

transilvan”, dacă vreun alt primar din Europa a reuşit să primească şi si caute să rezolve problemele atîtor cetăţeni. De asemenea, ar fi de dorii si se scrie, care primar din România a avut mai multe dialoguri în Primărie

, “şi în cartiere cu reprezentanţii asociaţiilor de locatari şi ai cetăţenilor decil dl Gheorghe Funar.

La finalul articolului, după ce recunoaşte că nu împărtăşeşte opiniileş: convingerile d-lui primar, "ziaristul” trage o altă concluzie falsă: "noii- am oferit fotoliul de primar". Nu ştim cum şi prin ce procedeu democraţi; un sim plu’observator a ajuns să vorbească în numele locuitorilor

. municipiului Cluj-Napoca, după ce îi minte cu neruşinare.! Nădăjduim că se va găsi o lentilă de contact pentru "ziaristul" a

-pricina, spre a putea vedea ce se petrece în jurul său., Dacă,'din milă, va avea două lentile de contact şi un aparat audiY& "ziaristul” Marius Avram va vedea şi va auzi că dl Gheorghe Funar erf?

1 - prin iniţiative, acţiuni şi fapte - cel mai cunoscut primar din Români! iar municipiul Cluj-Napoca poate rivaliza cu oricare dintre marile ori»; ale ţării în domeniul administraţiei publice locale.

Mulţumim "Mesagerului transilvan” pentru posibilitatea oferită de! prezenta unele dintre preocupările Primăriei. .

Biroul de presă al Primâris

Penitenciarul Gherla Ia IVAzi, 11 martie', la orele 14,00, postul naţional TV' Cluj prezintă o

emisiune dedicată vieţii şi activităţii cotidiene din Penitenciarul Gheri. Cu această ocazie se va purta'şi un dialog cu general de brigadă loaa Chis, şeful Direcţiei Generale a Penitenciarelor din România,

-■ : . ; ' ' S Z Cs.

vConliiemreJn !crdştere;între PârtoentuljEiiiopeah'' ;::w; ;;V şi Pariami&ntM/Itoniâ ^

Corespondenţă pentru ROMPRES de la Andrei BârsanO delegaţie parlamentară condusă de senatorul

Ovidiu Popescu, preşedintele Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană, s-a aflat la Bruxelles pentru reuniunea Biroului Comitetului Parlamentar Mixt, România - Uniunea Europeană. Scopul principal l-a constituit pregătirea celei de-a treia sesiuni a Comitetului Parlamentar Mixt; programată în perioada 29-31 mai, la Bucureşti. S-a convenit ca sesiuneâ să discute probleme de stringent interes privind viitoarea aderare a României la UE, legate atît de recenta reuniune â Consiliului bilateral de Asociere şi Strategia naţională de pregătire a aderă rii, c ît şi de C onferinţa Interguvernamentală vizînd reformarea Tratatului de ** la Maastricht. Vor’fî analizate, de asemenea, aspecte referitoare la evoluţia societăţii civile în România, _ implementarea.-Programului Phâre,: chestiunea pregătirii opiniei publice din'<ţările.-comunitare• ş i’ candidate asupra procesului de lărgire a Uniunii spre:

-Est, '• • *■ VDialogul politic la nivel parlamentar, component

al "dialogului structurat", a înregistrat progrese deosebite în ultima perioadă, atît în ce priveşte România, cît şi celelalte ţări asociate central- europenc, în condiţiile în care Com itetele parlamentare mixte cu UE au trecut la faza activităţilor consistente şi sistematice, menite să susţină dircct prepararea aderării. Accst curs a fost impulsionat inclusiv ca urmare a celor două întîlniri, în 1995, ale preşedintelui Parlamentului European 1 (PE), Klaus Haensch, cu preşedinţii parlamentelor din statele asociate. Sc vehiculează între altele ideea

- deocamdată nefraalizată - ca parlamentari din ţările candidate să fie'cooptaţi, cil titlu permanent, la linele activităţi ale PE. în orice caz, Europarlamentul Se pronunţă în general pentru accelerarea deschiderii UE în direcţia viitorilor membri şi pentru începerea grabnică a negocierilor de aderare: i:

Surse ale delegaţiei României în Comitetul Parlamentar Mixt relevă ca "de la o reuniune la alta' se poate observa, din partea PE, o tot mâi,corectă înţelegere a realităţilor,româneşti şidisponibilitatea’ sporită d e -a -sp rijin i ,-efprturile, de integrare euroatlanţică ale României”. "Chestiuni precum cea; a minorităţilor tind să nu mai ocupe un loc permanent central în discuţiile bilaterale, acordindu-se în schimb atenţia maximă aspectelor, legate de coordonarea şi punerea îri aplicare a măsurilor, economice, legislative sau instituţionale vizînd alinierea europeană’Yopina- -deputatul‘Ovidiu Muşetescu. o- . ri -.

In afara participării la feuniuneâ'”dc-birou";- delegaţia «română S'-â în tîln iP du^nutneroşi eurodeputaţi, realizîndu-se largî schimburi de vederi' asupra perspectivelor aderării la Uniunea Europeană' şi NATO, situaţiei politice 'în diverse zone ale continentului şi securităţii europene în general.'De asemenea,-parlamentarii români au luat parte! la lucrările Conferinţei "Viitorul Europei în ansamblul ei - exigenţe pentru o lărgire spre Est”, organizată de grupul Partidului Popular European (creştin- democrat) din PE şi de fundaţia germană ”Hans Seidel”. . ,

, \ , ,/. (ROMPRES)

"confruntare care a duraf, mâi‘mult" de o jumătate de zi, Irakul i-a autorizat, sîmbătă, pe experţii ONU să iaspccteze'Ministerul Irigaţiilor1 d e l a 'Bagdad - a , anunţat o oficialitate'a Naţiunilor Unite."' -

| GKKMANLVTUKCIA:I turc carc. a deturnat un avion al | , ciprioţilor tturci cu 101 pasageri la | bord a fost. inculpat,’ sîmbătă, la

'Munclieii,'fiind,acuzat de luare deI • ostatici şi împiedicare (a traficului j , aerian. Acest pirat al. acrului, pe1 numele său Ramazan Aydin, s-a

predat după ce i-Ja eliberat pc toţi1, ostaţiciL El filsese înarmat cu un J ..pistol fals, bombe false şi un cuţit.I Aydin j a afirmat că a vrut să .lupte )' pentru' cauza ccccnilor. , ' ‘„..'v'i

1 SERBIA:] La o manifestaţie‘lâ

par să indice că dreapta conservatoare, islamică ‘ şl-a ..întărit* p ff iiţ ii lQ n _ localităţile de provincie. -■

|ALGKRIA: | Atacarea,,- vinerea'; trecuta, m apropiere de oraşul algcriari'’ Tlemcen, a unui tren de către,un grup de persoane înarmate' s-a' Soldat cu moartea a zece călători si rănirea altor16. ; : ' " •;

IPACTUL ANDIN:! în oraşul penian Trujilo au început, sîmbătă seară, lucrările celei de a opta reuniuni a . preşedinţilor ţărilor!membre, aţe Pactului Andin/Bolivia,’ .Columbia, Ecuador, Peru şi Venezuela,1 Ia,pare participă ca obseri’ator Republica Panama.' .! |PORTUGALTA:jSocialistul Jorge Fcmando Lirancode Saiiipab a fost investit, sîmbătă" de către'parlamentul portughez, în funcţia de preşedinte al tării.

Hamas; Mohammad Dif, a fot ;arestaf de serviciile. de securitate palestiniene în flşia Gaza, s-a aflat, duminică, din surse palestiniene, citate de France Presse.

i ISR ART ,/PA LF STtMEXlj

j 'care au participat 20-30 de mii de . persoane, desfăşurată la Belgrad,.» r ISPAŢIALl Naveta .spaţială I fo s f 'cerută Înlăturarea' de .'.‘la americană Columbia' şi-'a'încheiat, | conducere a preşedintelui .Serbiei, ' r.Slobodan Miloşevici, acuzat de

participanţi'de uzurparea puterii şi ruinarea tării. ,I

| 1 lUIM/VCRCLNlĂil în centrulI oraşului Groznti şi la periferiile sale j . au continuat, sîmbătă, luptele dintreI foiţele ruse şi separatiştii, ceceni,| soldate cu victime, ca şi în zilele | , precedente. -

1 IHAN:| După prim ul, tur,, de ,I scrutin al alegerilor legislative ■ dc | vineri, din Iran, primele rezultate

sîmbătă, misiunea de‘ doua şăptămîni, marcată de eşecul desfăşurării unui satelit Ea a aterizat la Cape Caiiaveral, de unde a fost lansată la 22 februarie.

{MOSCOVA:! Un observator al 6 n U din Abhazia, regiune separatistă din nord-vestul.Georgiei, â fost ucis,. iar alţi doi au fost răniţi, sîmbătă, in 'urma exploziei unei mine antitanc peste care a trecut automobilul lor de teren. - a informat tejeviziuiiea nisă, ,.

■ într-o relatare preluată de AFP.|t»AAA:| Şeful aripii militare a ,

într-0 convorbire publicată simbâta ,v , de cotidianul libanez an-Naiar, j j reprezentantul în Liban al niişcărir ^ extremiste Hamas, Moustaplu Laddoul, a afirmat că această mişcare nu yâ depune armele şi ti continua lupta armată şi atentat*- sinucigaşe, împotriva Israelului ;

Preşedintele palestinian, Yasse Arafat, l-a demis pe şeful serviciului de ; securitate , preventivă dii 'Cisiordania, colonelul Jibril Rajccţ

au indicat, sîmbătă, agenţiei France Presse surse ale poliţie palestiniene. Colonelul Rajoub > dezm inţit categorie acejri informaţie.', . Un muncitor român, gravrââ duminică trecută, în atentă sinucigaş comis la Ierusalim,'1 bordul unui autobuz, a încctat viaţă, sîmbătă. Noul deces ridici»20 numărul celor ce şi-au pi®> viaţa în urma acestui atentat, is fiind inclus şi autorul lui,11 palestinian. în total, 61 dc pc»®’ şi-au pierdut viaţa în patru atenta* sinucigaşe comise în Israel “ integriştii palestinieni începînd ffi 25 februarie.

( /S .H .b .Ta m ^ a BaBroaBaaeBiaaagîgBBBsaeBewBt- ^ ^ » ^

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Qluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului

icomertului Judeţului Quj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 idir^ 22.D3.1991 cod fiscal 204469 •

IL IE C Ă L IA M (redactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct).' Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-rcdactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.S2S; Secretariat dc redacţic: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.50'____ ______________________ ____________

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 432502; fax: 432501.