Dieceza de Vicenza

Parohia “Araceli”

Piazza Araceli, 21

36100-Vicenza

Tel cel. : 393 482 9000

Tel fix: 0444 149 6055;

Fax: 0444 183 3500

E-mail: parohiavicenza@gmail.com Website: www.parohiavicenza.it

2 S Sf M Teodot al Cirenei (Pomenirea celor adormiţi) ora 14.00: Botez Ryan Ionuț ora 15.30: Botez Diana Emma

3 DUMINICA ÎNFRICOŞĂTOAREI JUDECĂŢI (a lăsatului de carne). Sf M Eutropiu, Cleonic şi Vasilisc

ora 09.30 Sf. Spovadă; ora 10.30 Sf. Liturghie ora 12.00: Pomenirea celor adormiți ora 13.00 Prânz de Ziua Internațională a Femeii

10 DUMINICA IZGONIRII LUI ADAM DIN RAI (a lăsatului de brânză). Sf M Cuadrat, Ciprian şi Dionisie. (Lăsarea Postului Mare)

ora 09.30 Sf. Spovadă; ora 10.00 Sf. Liturghie

17 DUMINICA 1-A DIN POST (a Ortodoxiei). Cuv Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf M Marin

ora 09.30 Sf. Spovadă; ora 10.00 Sf. Liturghie

24 DUMINICA A 2-A DIN POST (a Sf Grigorie Palamas; Vindecarea Slăbănogului din Capernaum). Cuv Zaharia. (Înainteserbarea Buneivestiri)

ora 09.30 Sf. Spovadă; ora 10.00 Sf. Liturghie

31 DUMINICA A 3-A DIN POST (a Sfintei Cruci). Sf M Ipatie al Gangrei

ora 09.30 Sf. Spovadă; ora 10.00 Sf. Liturghie

Pentru botezuri (lumânări de botez), cununii, înmormântări, sfeştanii, molifte,

etc., vă puteţi adresa la Pr. Raimondo: tel. 0444 149 6055; cel. 393 482 9000 sau

în fiecare duminică şi sărbătoare la Biserică (înainte sau după Sf. Liturghie).

Postul Sfintelor Paști

Începând cu Duminica “Vameșului și a Fariseului”, am intrat în perioada Triodu-lui, o etapă premergătoare Sfintelor Paști. Această perioadă are 10 săptămâni. Începe cu trei săptămâni înainte de Postul Mare și ia sfârșit în Sâmbăta Paștilor. Cuprinde: 1. Zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paști; 2. Postul Sfintelor Paști și 3. Săptămâna Patimilor. Duminicile pregătitoare Postului Sfintelor Paști: Duminica vameșului și a fa-riseului (Lc 18,9-14), Duminica fiului risipitor (Lc 15,11-32), Duminica înfricoșă-toarei judecăți (Mt 25,31-46) și Duminica izgonirii lui Adam din rai (Mt 6,14-21). În săptămâna care urmează Duminicii Vameșului și a Fariseului nu se postește miercurea și vinerea. Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor es-te una obișnuită, se postește miercurea și vinerea. După Duminica Înfricoșă-toarei Judecăți, nu se mai consumă carne, ci doar pește, ouă și produse lacta-te. Duminica izgonirii lui Adam din rai este numită și Duminica lăsatului sec de brânză, după această zi intrăm în Postul Paștilor. Postul Sfintelor Pasti începe in lunea care urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din rai. Prima și a doua zi din acest post sunt aliturgice. În primele patru zile din acest post și în joia din săptămâna a V-a se adăugă Canonul Sf. Andrei Criteanul.

Duminicile din Postul Sfintelor Paști sunt: 1. Duminica Ortodoxiei - Sfinții Părinți au rânduit ca prima duminica din acest post să fie închinată Ortodoxiei, fiindcă este cu neputință să găsim pe Hristos, fără mărturisirea exactă a ceea ce este El. 2. Duminica Sfântului Grigorie Palama - prin aceasta duminică ni se descope-ră căci credința nu este teoretica, ci este credința care duce pe om la viața și lu-mina veșnică. Așa se explică de ce Sfântul Grigorie Palama este numit “fiu al dumnezeieștii și neînsetatei lumini”. 3. Duminica Sfintei Cruci - pentru a ajunge la unirea cu Hristos, trebuie să ne lepădam de noi înșine, să răstignim egoismul din noi, pentru a ne putea împăr-tăși de iubirea dumnezeiasca. 4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul - pomenirea Sfântului Ioan Scărarul nu se face în aceasta duminică pentru că ar fi ziua trecerii lui la cele veșnice, ci el este pomenit ca dascăl al pocăinței. El vorbește despre lacrimile pocăinței aducătoare de bucuria iertării. 5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca - în cântările din Triod, Sfânta Maria Egipteanca este numită “înger in trup”, pentru că si-a răstignit patimile trupești și a ajuns la învierea sufletului din moartea păcatului. Spre această răstignire și în-viere este chemat fiecare dintre noi.

Dacă ar şti oamenii de ce mari daruri se lipsesc, ocolind biserica şi pe slujitorii ei!

Eram odată la spital, în vizită la cineva. Acolo, în salon, era o femeie bolnavă, care se văita de-ţi era mai mare mila. Lângă dânsa era o fiică a sa, care nu ştia ce să-i mai facă spre a-i alina durerea. Medicamentele nu-şi mai făceau efec-tul. Medicul îi spusese celei care o îngrijea, că are cancer şi să se grăbească să aducă un preot să o spovedească, pentru că în orice cli-pă poate să-i iasă sufletul. S-a dus biata fată repede să aducă preotul spi-talului, dar acesta era plecat cu anumite treburi la Episcopie. Întâmplător (aşa zicem noi), pe acolo au trecut nişte misionari, care împărţeau gratuit cărţi de rugăciune. Când au ajuns şi în acest salon şi au aflat situaţia celei ce se zbătea între viaţă şi moarte, au lăsat împăr-ţitul cărţilor şi s-au dus de urgenţă, cu o maşină, în oraş ca să aducă un preot. Au gă-sit, după câteva încercări, unul liber şi l-au adus la spital. Cu blândeţe şi cu tact speci-fic preoţesc, părintele a reuşit să o spovedească şi să o împărtăşească. Şi - o, minu-ne! – după primirea Sfintelor Taine, femeia s-a luminat la faţă şi părea că nu o mai doare nimic. Era liniştită. A primit „medicamentul” de care avea nevoie. A venit Hristos şi i-a ridicat chinul. Fapt adevărat, fraţilor; am văzut cu ochii mei. Dacă ar şti oamenii de ce mari daruri se lipsesc, ocolind biserica şi pe slujitorii ei! Iar noi, ca unii care cunoaştem credinţa, să nu mai amânăm de pe o zi pe alta spove-dania şi celelalte daruri şi Taine ale Bisericii. Să nu aşteptăm să ne aducă altcineva, în grabă, preotul să ne spovedească şi împărtăşească, ci să apucăm noi mai înainte, cât suntem pe picioare, să mergem la duhovnic, căci pentru o spovedanie şi o împăr-tăşanie făcute în grabă, pe patul de moarte, nu garantează nimeni mântuirea sufletu-lui.

„Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei... ...nu mi-l da mie..."

Mâncarea de post ne dă putere Atunci când mâncăm, trebuie să ne şi rugăm. Toate mâncărurile au înlăuntrul lor puterea ziditoare a lui Dumnezeu. Astfel, cu rugăciunea, apropiem materia hrănitoare şi asta ne ajută. Mâncarea dă energie trupului, avem nevoie de ea pentru a putea să lucrăm şi pentru a avea putere de rugăciune. Pentru cei ce se roagă, puterea mâncării se preface în putere duhovnicească. Cei ce se roagă puţin, suferă de faptul că puterea şi energia mâncării se trans-formă cel mai mult în patimi şi lăcomie. În situaţii din acestea e nevoie de post.

Din Arhimandritul Sofronie Saharov, Cunosc un om în Hristos – Părintele Sofronie de la Essex, Ed. Sophia, Bucureşti, 2011, p. 307

Mesaj la începutul Postului Mare

Iată că ne-am învrednicit și în acest an de acest mare dar și imensă binecuvântare de la Dumnezeu – perioada Postului Mare – vreme bine-primită pentru a ne spăla în la-crimi de pocăință și a ne curăți prin nevoințele lepădării de sine.

Această perioadă de împuținare a îndestulării necesităților trupești a fost rânduită anume pentru a face mai mult pentru sufletul nostru, de aceea s-o începem cu multă bucurie, crescând darurile sufletului și numărul nevoințelor duhovnicești a ridicării din cădere, fiind conștienți de faptul că orice jertfă făcută din suflet pentru Dumnezeu nu rămâne nerăsplătită, așa după cum am cântat în ultima săptămână premergătoare postului: „De bucate postind, suflete al meu, dar de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea; că de nu ţi se va face ţie [postul] pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi urât de Dumnezeu şi demonilor celor mai răi te vei asemăna, care nici-odată nu mănâncă. Deci caută să nu faci netrebnic postul păcătuind, ci nemişcat să rămâi spre pornirile cele fără de cale, închipuindu-ţi că stai înaintea Mântuitorului Ce-lui ce S-a răstignit, şi chiar să te răstignești împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru tine, strigând către El: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru Împărăţia Ta-!” (Stihira, glasul 1; Utrenia de Miercuri, Săptămâna Brânzei).

Postul, pentru noi cei ce credem în Înviere, în care aflăm plinătatea noastră, nu este o perioadă de tristețe sau pedeapsă din partea lui Dumnezeu, ci precum ne învață ma-rele părinte al Bisericii, Sf. Ierarh Vasile al Cezareii-Capadociei, „este cel mai bun străjer al sufletului, cel mai sigur tovarăş al corpului, arma vitejilor, întărirea atleţilor. El alungă spiritele, îndeamnă la pietate, face a iubi înfrânarea, inspiră modestie, dă curaj în război şi te învaţă a iubi pacea. Postul dă aripi rugăciunii, pentru a se înălţa şi a pătrunde în ceruri. Postul este sprijinul caselor, părintele sănătăţii, povăţuitorul tinerilor, podoaba bătrânilor, plăcutul tovarăș al călători-

lor și amicul sigur al soţilor”.

Vedem din cele expuse de marele ierarh de câte daruri ne putem învrednici dacă ți-nem cu dragoste această perioadă a postului, dar cel mai important și mai scump dar este dobândirea înlăuntrul nostru a Domnului de viață Făcătorul, Duhul cel Sfânt, Ca-re va lumina sufletele noastre și ne va umple din plin de darurile sale cele bogate: „strălucirea dragostei, fulgerul rugăciunii, sfinţenia curăţiei, tăria bărbăţiei”, așa cum ne vestește atât de frumos unul din troparele Triodului.

Vă invit cu drag să fim împreună la frumoasele slujbe ale Bisericii specifice acestei perioade liturgice a anului bisericesc, pregătindu-Vă cu conștiinciozitate și îndeajuns pentru unirea cu Hristos prin Sfânta Împărtășanie. Să nu amânăm mărturisirea și împărtășirea cu Sfintele Taine de pe o zi pe alta, sau de pe o săptămână pe alta din oarecare motive născocite de lenevia vicleană, așa încât să ne trezim că a tre-cut postul, irosind vremea lui, fără a îndeplini aceste cerințe mântuitoare pentru noi.

Vă doresc un post cu multă bucurie duhovnicească și îl rog pe Domnul Hristos, Cel Care prin post ne-a arătat biruinţa asupra diavolului, să ne învrednicească și pe noi cei încercați de atâtea necazuri să ajungem luminaţi, așa încât duhovniceşte să în-tâmpinăm și să prăznuim minunea de la sfârșitul postului, Învierea Sa cea de a treia zi din morţi, care „luminează lumea cu nestricăciunea”.

Vă îmbrățișez cu aceeași dragoste părintească!