2016Raport anual

Cuprins:Cuvânt înainte

Tăşuleasa: valori, misiune, viziune Board & Staff

Scurt istoric şi momente de recunoaştere ale activităţii Tăşuleasa Social

Ce am făcut în 2016

2016 în cifre

Mulţumiri Partenerii de cursă lungă: Die Johanitter, Coca Cola, voluntari, sponsori, autorităţi locale

Cuvânt înainteTășuleasa Social împlinește anul acesta 17 ani de activitate neîntreruptă. Înainte de a se închega o asociaţie au fost câteva idei frumoase care, dacă nu aveau parte de suportul şi efortul tuturor oamenilor şi entităţilor care au participat fizic şi financiar, rămâneau doar la stadiul de idei în minţile noastre şi a câtorva prieteni care au vrut să schimbe ceva în jurul lor.

Am fost printre fondatorii acestei asociaţii şi am avut bucuria ca până acum să fiu președinte. La fel ca acum 17 ani cred şi în prezent că problemele care sunt în jurul nostru nu pot fi rezolvate la singular şi au o legătură strânsă între ele. O catastrofă ecologică aduce după sine, în toate cazurile, o catrastofă socială. La fel acţionează şi problemele sociale care ne fac să nu vedem problemele de mediu pe care le generăm în jurul nostru în nevoia imediată de a ne fi mai bine. O cale de rezolvare a multor probleme este educaţia, dar trebuie să ne asumăm faptul că educaţia este un proiect pe termen lung, fără rezultate vizibile imediate.

Singura locaţie pe care puteam să o luăm în calcul pentru un proiect în care să ne putem atinge toate obiectivele era un teren pe care l-am moștenit de la bunica mea la poalele muntelui. Aşa s-a ales organizaţia cu numele, iar noi am intrat în contact direct cu problemele, nu puţine, din zonele montane şi rurale. Acum estimăm că suntem singura organizaţie nonguvernamentală care deţine o logistică generoasă ce poate să fie şi casă pentru cei direct implicaţi şi școală pentru mii de copii şi adolescenţi care între timp s-au maturizat şi au dus mai departe ce au învăţat la noi. Consider că un aspect important este că, în același timp cu realizarea fiecărui obiectiv din campus, am definitivat câte o etapă în cultura organizaţională a asociaţiei. De la câţiva visători entuziaști la început, organizaţia poate ușor să numere acum câteva sute de oameni care aproape instantaneu pot să facă acţiuni comune cu zeci de mii de participanţi implicaţi.

În 2004 am întocmit un statut care să se potrivească exact pe obiectivele, misiunea şi viziunea noastră. În 2010 după ce am avut ce arăta, am construit o identitate vizuală care este acum recunoscută şi face parte din brandurile organizaţionale românești. Din 2013 avem un board care face ca strategia asociaţiei să fie hotărâtă într-un cadru matur organizaţional.

Aveţi în faţa dumneavoastră primul nostru raport de activitate. Este mai extins şi din cauză că cei 16 ani de existenţa au fost ani plini cu realizări care ne fac mândri şi vrem să le împărtășim tuturor celor interesaţi. Dacă veţi avea răbdare să-l parcurgeţi, ne dorim să înţelegeţi mai bine asociaţia noastră şi modalitatea pe care am găsit-o să îmbinăm în mod firesc activităţile sociale, de mediu, educaţie, sănătate şi mișcare. Toate acestea le facem cu convingerea că a avea grijă de aproapele tău, a avea grijă de resurse şi a pregăti și educa generaţia viitoare care va înfrunta problemele pe care le-am creat noi cei de acum, ţine de cultură.

Alin Uhlmann Uşeriu Președinte Tășuleasa Social

Cine lasă un copac mi-e ca un frate, cine plantează un copac, mi-e ca doi! Cine învață și respectă pe cei doi mi-e ca o familie! - Marcel Iureș

Tăşuleasa Social Valori, misiune, viziune Am pornit la drum în anul 2000, când românii aveau încă proaspătă în minte amintirea noţiunii de “muncă patriotică“ şi priveau termenul de voluntariat cu oarecare suspiciune. Cum adică să faci ceva şi să nu primeşti nimic în schimb? Ce fel de ajutor e ajutorul dezinteresat? Aveam însă în faţă exemplele învăţate în ţări străine, unde munca unui voluntar este apreciată, iar voluntariatul contribuie la închegarea comunităţilor.

În România am împrumutat numele de la muntele care ne ocroteşte dimineţile şi ne străjuieşte apusurile -Tăşuleasa, iar termenul de Social a venit ca o continuare firească a unui argument pe care fiecare din noi ar trebui să îl ia în considerare măcar de câteva ori pe parcursul vieţii. Nu suntem singuri, funcţionăm într-o societate, noţiunea de social trebuie înţeleasă ca ceva ce ne cuprinde pe toţi şi pentru care cu toţii suntem responsabili. Am fost de la bun început fideli câtorva idei, care ne-au ghidat pe tot parcursul creşterii noastre ca organizaţie nonguvernamentală. Principiile după care ne conducem acţiunile şi luăm deciziile sunt simple şi s-au validat în ani întregi de activităţi derulate şi proiecte puse în practică.

Pentru Asociaţia Tăşuleasa Social, cele mai importante valori sunt voluntariatul, respectul pentru natură, educarea tinerilor prin exemple practice şi dezvoltarea curajului civic în rândul comunităţii, prin implicarea membrilor acesteia în probleme sociale şi de mediu.

Considerăm că voluntariatul e aportul cel mai altruist pe care un cetăţean trebuie să îl facă pentru societate, inclusiv pentru viitorul său. Fiecare din noi trebuie să credem în ceva, să avem ceva de făcut şi să avem ceva de pierdut ca să devenim responsabili. Caracterul neremunerat al acţiunii unui voluntar face munca sa cu atât mai valoroasă cu cât nu are monedă de schimb.

Când spunem respect pentru natură ne gândim la exploatarea resurselor naturale având în vedere viitorul. În acest moment consumăm resurse pe care le luăm practic împrumut de la generaţiile care vor urma. Opiniile specialiştilor în mediu ne îndeamnă să credem că dacă nu vom începe să punem la loc, măcar o parte din ce se utlizează acum în mod sălbatic, generaţiile viitoare se vor afla în faţa unei realităţi sumbre şi total schimbate în rău faţă de ceea ce trăim noi azi. Echipa Tăşuleasa Social este de părere că trebuie să gândim global şi să acţionăm individual.

La Tăşuleasa Social voluntariatul se învaţă prin exemple practice. Cei care sunt alături de noi învaţă să planteze puieţi, care e rolul copacilor şi al pădurii, care este importanţa şi care sunt soluţiile de colectare selectivă a deşeurilor, şi totodată învaţă să lucreze în echipă sau să coordoneze proiecte.

Nu de puţine ori în România, proiectele bune sunt întârziate de reţinerea de a da glas unei iniţiative şi de convingerea că nu se poate face nimic, pentru că nimeni nu te ascultă. Curajul civic înseamnă să te implici în problemele pe care le vezi în jurul tău, să încerci să schimbi lucrurile şi să găseşti calea dialogului.

MisiuneCredem în voluntariat, spirit de echipă, responsabilitate şi solidaritate. Suntem încrezători că plantăm mai mult decât copaci, plantăm idei. Viziunea noastră este că, într-o bună zi, toţi cei care au trecut măcar o dată pe la Tăşuleasa Social să schimbe România într-o ţară în care regulile nu sunt făcute pentru a fi încălcate.

Cei care ne-au trecut pragul ne-au transmis că Tăşuleasa Social este o ţară în care le-ar plăcea să trăiască.

BoardAtunci când o organizaţie creşte are nevoie de sfaturi din partea unor oameni pricepuţi. Începând cu 2013 Asociaţia Tăşuleasa Social are un Consiliu Consultativ format din cinci membri, persoane dedicate voluntariatului şi protecţiei mediului, figuri marcante în domeniile lor de activitate şi expertiză. Consiliul Consultativ al Tăşu este format din:

Antreprenor de succes, Cătălina Anton Duhanes a înfiinţat firma Medimpact pe care după ce a crescut-o cu efort şi dedicare în anii de început a pilotat-o dibaci în perioda crizei, ajungând să aibă acum prezenţă naţională în importul de echipamente medicale cu specializare în medicina de urgenţă şi prim ajutor. Iubitoare de natură şi împătimită a drumeţiei, a bătut cărările munţilor din pasiune. Acum ea este cea care ne sfătuieşte în tot ceea ce priveşte siguranţa participanţilor la acţiunile Tăşuleasa Social.

Cătălina Anton Duhanes

Absolvent de Design, Bogdan Brânzaş a înfiinţat prima firmă de branding din ţară, în anul 1994. După ce în liceu şi-a dorit să devină inginer silvic, a urmat facultatea de Design la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. După absolvire a studiat o vreme în Franţa în baza unei burse primite la Academia din Nantes unde a realizat că designul este o meserie extraordinară, dar trebuie să gândeşti mai departe de ea dacă vrei să faci ceva pentru a diferenţia un produs pe piaţă.

Designul poate să fie o metodă de implementare, o etapă în construirea unui brand. Reîntors în ţară a lucrat o vreme la Agenţia Vitrina

Advertising iar apoi a pornit propria afacere în branding. În 1996 a regândit imaginea berii Ursus, iar ideile sale au fost confirmate de piaţă şi i-au propulsat cariera. Efortul şi inspiraţia s-au tradus în timp într-un portofoliu care cuprinde clienţi importanţi, printre care Ţiriac Holdings, Microsoft România sau Lafarge.

Pasionat de munte şi implicit de conservarea naturii, Bogdan Brânzaş ne-a ajutat să definim şi să construim imaginea noastră de acum. Dragostea de munte a împărtit-o şi cu alţii participând, în calitate de trainer la prima ediţie a Şcolii de Mers pe Munte. Ce subiect deosebit putea să abordeze un montaniard împătimit? Etica muntelui - sau cum traducem decenţa în mersul pe munte - mergem respectând ritmul impus de dinamica grupului, nu lăsăm urme ale trecerii noastre prin pădure şi multe, multe altele.

Bogdan Brânzaş

Don Lothrop spune despre sine că se consideră un om norocos. După ce a făcut afaceri în Silicon Valley în anii ‘90, s-a “pensionat”, cum îi place să spună, la 40 de ani, vârstă până la care făcuse suficienţi bani. S-a concentrat apoi pe scopurile pe care le consideră cu adevărat importante.

A venit pentru prima dată în România în 2003, ţară despre care nu ştia nimic. S-a ataşat de la prima vizită de frumuseţea naturală a ţării şi consideră românii un popor talentat, creativ, cu o putere uriaşă de regenerare. Printre investiţiile sale în ţara noastră se numară

şi platforma online România One, cu care sprijină dezvoltarea societăţii civile în România, fiind hotărât să contribuie la modernizarea ţării noastre. E implicat în combaterea tăierilor ilegale de arbori din România și spune că a constatat, în acest context, că puţină lume cunoaște legislaţia din domeniu.

Într-un interviu acordat presei, Don Lothrop a declarat: “Dacă românii vor să culeagă roadele democrației, trebuie să se implice în cartierele, oraşele şi viața publică a țării lor. Trebuie să învețe legile, să lucreze împreună, să găsească soluții bine gândite şi să facă totul public”.

Ne-a încurajat să milităm la rândul nostru pentru curajul civic şi a sprijinit iniţiativele noastre în acest sens, fiind cel care ne ajută să definim strategia Tăşuleasa Social.

Don Lothrop Cine a locuit în ultimii 30 de ani în România şi a avut un cât de mic interes faţă de lumea teatrului sau filmului, este imposibil să nu fi văzut o piesă sau un film în care să fi jucat Marcel Iureş, om de cultură a cărui renume şi filmografie trec de graniţele României.

Actor de compoziţie, Marcel Iureş a dat viaţă unor personaje memorabile. În lumea filmului, cariera începută în România, a continuat în anii ’90 cu apariţii în filme străine, unele fiind producţii de Hollywood cu distribuţii impresionante.

Cariera teatrală s-a centrat începând din 1994 pe decizia de independenţă faţă de un teatru anume. Din 1995 este preşedintele Fundaţiei Cultural Artistice Teatrul ACT, punând astfel bazele primei scene independente de teatru din România şi singurul în producţiile căruia joacă cu regularitate. Marcel Iureş nu se limitează doar la teatru şi film, în anul 2004 a fost preşedintele Festivalului Internaţional de Film Independent „Anonimul”.

Prin proiectele pe care le-a derulat în lumea artistică Marcel Iureş a încurajat inţiativele actorilor şi regizorilor tineri, a format o agora – Teatrul Act unde cei dornici să îşi împărtăşească viziunea artistică găsesc mijloace potrivite pentru a face acest lucru. Pe noi ne încurajează să găsim proiecte creative, care să pună în valoare obiectivele noastre.

Marcel Iureş

Mircea Miclea a absolvit facultatea de Filozofie-Istorie cu specializarea psihologie, cu calificativul “Magna cum laude”. Cariera universitară spectaculoasă l-a propulsat la 33 de ani ca profesor universitar şi cel mai tânăr șef de catedră din universitate - șeful Catedrei de psihologie. Este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, iar în perioada decembrie 2004 - octombrie 2005 a deţinut funcţia de Ministru al Educaţiei și Cercetării în Guvernul României.

Denunţând subfinanţarea cronică a sistemului de educaţie din România a militat activ pentru reforma în învăţământ, astfel încât acesta să

devină mai ancorat în ceea ce se întâmplă în viaţa reală. Președinte al Asociaţiei Române de Știinţe Cognitive încă din 1996, dl. Miclea este şi vicepreședinte UNESCO pentru educaţie și management academic (din 2001) şi membru al unor prestigioase asociaţii profesionale academice.

În 2003 a pus bazele firmei COGNITROM, o unitate de cercetare-dezvoltare interdisciplinară care oferă produse și servicii bazate pe cunoștinţe avansate de psihologie și tehnologia informaţiei. Scopul principal al cercetărilor este optimizarea practicilor psihologice prin utilizarea tehnologiei informaţiei.

A rezonat de la bun început cu misiunea de educaţie asumată de Tăşuleasa Social şi a susţinut proiectele noastre cu idei valoroase.

Mircea Miclea

“Aş dori să vă spun că fără o echipă care să poată gestiona un volum uriaș de treburi zilnice şi care să fie câteodată ziua şi noaptea “la datorie”, eu ca președinte nu aş avea ce să scriu aici. Munca acestor oameni se regăseşte în fiecare din proiectele descrise în raport, dar pe câțiva dintre ei vreau să-i prezint încă de la început.”

Ana Szekely este director executiv Tăşuleasa Social. A studiat filozofia şi este parte din asociaţie încă din 2005. Nimeni nu cunoaște mai bine organizaţia. Intuiţia ei este cea pe care ne bazăm în momente grele şi importante. Tibi Uşeriu face parte din asociaţie din 2009. Și-a luat o parte administrativă importantă în grijă și răspunde de o componentă importantă, sport şi mişcare. Inspiră pe toţi cei care se află în campus să facă mai mult sport. Prin tot ce a realizat, ne-a învăţat să avem o altă perspectivă asupra limitelor noastre.Stepan Andronic este alături de noi din 2010. A crescut odată cu proiectul Pădurea Pedagogică - este inginer forestier. Şi-a întocmit lucrarea de licenţa şi dizertaţia pentru masterat având ca subiect Pădurea Pedagogică şi răspunde de acest proiect important care are noi provocări în fiecare an şi bucură şi învaţă mii de copii şi tineri.Iulian Gabor este sociolog şi a venit încă de când era elev în anul 2008 la Tășuleasa. A participat la fiecare proiect important de atunci, dar Școala de Mers pe Munte sau Ziua Voluntarilor Mici nu ar exista fără aportul său.Codrin Kruijne este olandez în România şi român în Olanda. A venit la organizaţia noastră în 2012 când era cadru didactic la Universitatea din Utrecht. A reușit să pună baze solide în organizarea internă a voluntarilor, lucru absolut necesar pe care l-am salutat şi apreciat.Livia Hobel şi Marc Nicolae (Victoraș) trebuie, neapărat, să știţi că fac parte din echipa noastră pentru că un campus are oameni care trebuie zilnic să fie hrăniţi şi case care să fie îngrijite.Fazekas Gyongyi este expertul nostru contabil şi fără experienţa şi competenţa pe care o are este părerea mea fermă că nu am putea funcţiona cum trebuie.Valer Covrig este încă din anul 2000 juristul nostru de încredere. Poate că la început aspectul acesta părea unul formal, dar în scurt timp ne-am dat seama cât de important este un jurist care să urmărească pas cu pas organizaţia. Willi Meister a făcut parte din asociaţie încă de la început. Este vicepreședinte, profesor la Langenzenn în Bavaria, Germania. Germanilor le datorăm un model de organizare pe care noi în România probabil că l-am fi învăţat mai greu fără să-l avem direct în parteneriatele strânse pe care le avem cu diferite organizaţii din această ţară. Willi ne reprezintă interesele noastre acolo şi împreună cu el legăturile cu aceste organizaţii au avut de câștigat bilateral. Nu în ultimul rând, faptul că peste 700 de adolescenţi din Germania au participat la programele noastre şi ne-au vizitat ţara, i se datorează şi lui.

Alin Uhlmann Uşeriu Președinte Tășuleasa Social

Echipa

Am ales proiectele noastre în funcţie de nevoile societăţii, aşa cum le-am perceput noi în acel moment și am acţionat acolo unde era necesar. Am început împreună cu asociaţia germană Die Johanniter Unfall Hilfe, parteneri de nădejde încă din primii ani de activitate, și am dotat și renovat 10 școli rurale și mai multe grădiniţe. Apoi am intervenit în cinci dintre marile inundaţii din România, am vaccinat 650 de copii împotriva hepatitei. După inundaţii, ne-am concentrat pe comunităţile locale și i-am ajutat să conștientizeze care sunt cauzele acestor probleme: defrișările abuzive și necontrolate din păduri. Apoi, împreună cu voluntarii noștri, am derulat mai multe proiecte de reîmpăduriri și de educaţie ecologică în judeţele Bistriţa-Năsăud și Suceava. Consecvenţa este una din caracteristicile preţioase ale asociaţiei noastre. Dovada acestei virtuţi sunt proiecte pe care le-am demarat în 2001 şi continuăm să le derulăm şi acum.

“Proiectul Piatra” - sau infrastructura logistică de la Piatra Fântânele, a constat în planificarea și construirea unei comunităţi în care tineri și copii de orice fel, să se întâlnească. Proiectul a început în vara anului 2001, prin amenajarea unui atelier pentru prelucrarea lemnului și a altor materiale necesare la construirea clădirilor. Finanţarea acestor construcţii s-a făcut, în principal din fonduri private (contribuţii personale ale acelora care au iniţiat proiectul) și parţial din fonduri provenite din partea unor donatori care au apreciat ideea proiectului. O contribuţie financiară importantă au adus-o tinerii germani de la Wolfgang-Borchert Gymnasium din localitatea Langenzenn și Hans-Sachs Gymnasium din Nürnberg. Această infrastructură a fost construită într-o zonă de munte, fără drum, în lipsa apei potabile și a curentului electric. S-a născut din nimic, pe o poiană adusă la viaţă prin munca voluntarilor.

Istoric

Voluntar K lumea, 2006. În august 2006, Tășuleasa Social a obţinut prima finanţare de la stat, prin concursul de proiecte organizat de Direcţia Judeţeană pentru Tineret. Proiectul a avut ca temă voluntariatul și ca scop “încurajarea și recunoașterea socială a rolului voluntariatului în Bistriţa”. În acest proiect, 20 de tineri cu vârste cuprinse între 14 și 20 de ani au fost instruiţi și formaţi în domeniul voluntariatului, chiar în campusul Tășuleasa Social. Rezultatul dorit a fost acela de a determina autorităţile locale să recunoască implicarea voluntarilor. Întreg proiectul s-a desfășurat în decursul a 100 de zile, iar partenerii proiectului au fost fundaţiile “CeTin”, “SECS” și “Antidrog”.

Anul 2001 a fost şi anul de debut al acţiunii “Camionul de Crăciun”. În decembrie organizaţia Die Johanniter și postul german de Radio Antenne Bayern au organizat această acţiune, în care au fost adunate peste 40.000 de cadouri, transportate cu 10 camioane; dintre acestea, 7 camioane au venit în România, iar celelalte au ajuns în Ucraina și în Bosnia-Herţegovina. În România, aceste cadouri au fost distribuite în 4 judeţe: Cluj, Bihor, Harghita şi Bistriţa-Năsăud. Tășuleasa Social, a organizat distribuirea cadourilor în judeţul Bistriţa-Năsăud, acestea fiind împărţite într-o singură zi copiilor din zonele sărace ale judeţului și din zone greu accesibile.

Primele împăduriri le-am organizat în 2004, în zona Dornișoara, judeţul Suceava. La activitate au participat 10 tineri germani și 10 tineri români care au plantat 2.000 de puieţi. Acesta a fost începutul proiectului de împădurire, proiect care mai apoi s-a desfășurat anual. Ideea acestuia a venit în urma faptului că din ce în ce mai multe sate, comune și localităţi au fost vizibil afectate de diverse calamităţi ale naturii: alunecări de teren, inundaţii și furtuni. Aceste efecte sunt urmările defrișărilor abuzive și necontrolate, și una dintre soluţiile propuse de Tășuleasa Social a fost activitatea de reîmpăduririe, activitate care implică și educaţia tinerilor în ceea ce privește pădurea, natura și efectele activităţilor omenești.

Verde 003 - partea 1, 2007. Succesiunea a 3 proiecte de mare anvergură, denumită “Verde 003” a avut prima parte în 2007. Tema principală a celor 3 proiecte a fost “Adoptă un râu de la izvor până la vărsare”. Proiectul nostru a urmărit trei râuri de la izvor până la vărsarea acestora în Dunăre: Dorna, Bistriţa Aurie și Siret. Astfel, prima parte a acestui proiect a avut ca parte practică o împădurire la Poiana Negrii, izvorul râului Dorna.

În campusul nostru, peste 100 de tineri din București, Botoșani, Bistriţa, Dorna Candrenilor și Poiana Negrii au primit primele noţiuni despre misiunea și valorile asociaţiei, rolul voluntariatului în societatea civilă și drepturile și îndatoririle voluntarului. O parte din voluntari au fost implicaţi în construirea unui sat din lut, care a servit ca model pentru exemplificarea efectelor devastatoare ale inundaţiilor în zonele despădurite abuziv.

În mod simbolic, actorul Marcel Iureș a plantat primul din cei 10.000 de puieţi pe care voluntarii i-au plantat de-a lungul a 3 zile pe unul din versanţii munţilor Călimani. La sfârșitul zilelor de plantare, voluntarii s-au putut bucura în mijlocul lor de prezenţa Adei Milea, Amaliei Enache, a lui Cătălin Ștefănescu, Marcel Iureș, Radu Naum, Dragoș Bucurenci, Florin Chilian și Răzvan Mazilu. Însuși Președintele României a dorit să încurajeze acest tip de proiecte plantând puietul cu numărul 10.000.

Verde 003 - partea a 2-a, 2008. 130 de voluntari au fost recrutaţi de echipa Tășuleasa Social însoţită de realizatorul TV Cătălin Ștefănescu, din 65 de licee din Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamţ, Buhuși, Bacău, Adjud, Mărășești, Focșani și Galaţi. Ei au fost selectaţi pe criterii de motivaţie, dorinţă de implicare, abilităţi evaluate de psihologul asociaţiei. În luna mai, voluntarii au fost pregătiţi timp de o săptămână în campusul nostru pentru a deveni lideri de echipă. Pregătirea lor a inclus cursuri pe teme juridice (cum să înfiinţezi un ONG, cum să-i alcătuiești statutul, rolul ONG-ului în societate și interacţiunea lui cu ceilalţi actori sociali), noţiuni de supravieţuire și prim-ajutor, tehnici de resuscitare (oferite de voluntari SMURD), noţiuni de protecţia muncii, noţiuni de leadership și comunicare. Astfel pregătiţi, tinerii s-au întors în liceele lor, unde au recrutat alţi voluntari și au format echipele de proiect.

În data de 28 mai, acţiunea a început la Vatra Dornei și a continuat în fiecare zi, în câte unul din cele 9 oraşe. Un echipaj SMURD a însoţit caravana de-a lungul celor 7 zile, asistând permanent activitatea voluntarilor. Zonele ecologizate au fost alese cu ajutorul autorităţilor locale, care au indicat cele mai poluate arii ale râului din respectivul oraș.La acţiune au participat 2200 de voluntari care au adunat peste 70 de tone de gunoaie de pe marginile râurilor. Încheierea proiectului a avut loc la Galaţi în data de 5 iunie (Ziua Mediului).

În 2008 Compania LEONI Bistriţa a susţinut asociaţia Tășuleasa Social cu sponsorizări în scopul de a dezvolta programe de educaţie ecologică și implicare voluntară pentru copiii angajaţilor LEONI, prin organizarea unor programe speciale intitulate LEONI Summer Camp. Aceste acţiuni au fost derulate ulterior în fiecare an.În aceeași vară, Compania Coca-Cola HBC România a fost sponsorul unei experienţe inedite pentru copiii angajaţilor săi. Săptămânal, 24 de copii au venit în campusul de la Tășuleasa, să participe la programe de educaţie ecologică timp de 7 zile. Astfel, în decursul a 3 săptămâni, 72 de copii și tineri au participat la acest program, care nu s-a limitat doar la teme ecologice. Participanţii au dezvoltat și teme legate de voluntariat, cultură organizaţională și educaţie nonformală.

Verde 003 - Partea a 3-a, august 2009. Cei mai buni 30 de lideri din anul anterior al proiectului Verde003, au beneficiat, timp de o săptămână, de un extins transfer de competenţe în campusul nostru. Tema a fost reprezentată de colectarea selectivă a deșeurilor ca modalitate de protecţie a naturii și a apei. Instruirea a constat în cursuri de project management și relaţii cu presa susţinute de reprezentantul sponsorului proiectului, Laura Sgârcitu, specialist în programe comunitare. Ulterior părţii teoretice, tinerii au scris ei înșiși un proiect pe care l-au prezentat și l-au analizat împreună cu echipa. Întorși în orașele lor, aceștia au implementat proiectul lucrând îndeaproape cu autoritatea locală și conducerea liceului, obţinând fonduri de la mediul de afaceri local/regional și demonstrând rezultatele prin acoperirea media obţinută. În toţi cei trei ani pe durata proiectului Verde 003, am avut o bună colaborare cu autorităţile. Am fost sprijiniţi de Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului și de Ministerul Mediului, am lucrat eficient cu primăriile și firmele de salubrizare din toate orașele prin care am trecut, am fost sprijiniţi de Poliţia locală și Jandarmerie.

Unul dintre primele momente de recunoaştere ale activităţii Asociaţiei Tăşuleasa Social a fost în 2009, când Programul “Excelenţa în protejarea resurselor de apă” al Sistemului Coca-Cola România a câştigat locul IV la premiile Beverage Innovation Awards (BIA) 2009 la secţiunea “Cea mai bună iniţiativă de mediu”. Competiţia globală premiază anual inovaţia în mai multe categorii care includ băuturile răcoritoare, funcţionale şi pentru adulţi, ingrediente, ambalaje, iniţiativele sustenabile de mediu şi de marketing. Programul “Excelenţa în protejarea resurselor de apă” a inclus mai multe proiecte derulate de Coca-Cola în parteneriat cu organizaţii internaţionale sau cu ONG-uri locale, cu expertiză în domeniu: UNDP (proiectul „Fiecare picatură contează”), Tăşuleasa Social, MaiMultVerde (proiectul „Verde 003”), Salvaţi Delta-Academia Caţavencu (proiectul „Avem o Deltă. Cum procedăm?”). Toate proiectele au avut o dimensiune educaţională şi o componentă practică, adaptată nevoilor comunităţilor respective. Proiectul Verde 003, derulat în parteneriat cu Tăşuleasa Social, a fost considerat un proiect de succes având în vedere impactul atât asupra mediului cât şi a nivelului de educare şi implicare a participanţilor. Personalităţi precum Cătălin Ştefănescu, Ada Milea, Marcel Iureş, Dragoş Bucurenci, Radu Naum s.a. au dezbătut cu liceenii teme legate de voluntariat şi calitatea de cetăţean responsabil ca nucleu al viitoarei societăţi civile. Rezultate practice ale proiectului sunt 32500 copaci plantaţi în zona Vatra Dornei şi 70 de tone de gunoaie strânse de pe malurile râurilor Dorna, Bistriţa şi Siret de peste 2200 de voluntari.

În 2010, Tășuleasa Social şi realizatorul Cătălin Ştefănescu au susţinut deplasarea la Piatra Fântânele a unui grup de 21 de copii din Delta Dunării. Pentru mulţi dintre acești copii, a fost pentru prima dată când au ajuns într-o regiune muntoasă sau prima dată când au călătorit mai departe decât Tulcea. Copiii cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani erau din Maliuc, Gorgova și Vulturul. Pe lângă componenta educaţională, copiii au participat, alături de tineri germani și români, la drumeţii în Rezervaţia Naturală 12 Apostoli și la cursuri de confecţionat obiecte din materiale reciclabile. În aceeași idee, 16 tineri şi copii din Republica Moldova au venit în campusul Tăşuleasa Social împreună cu 25 de voluntari ai asociaţiei din România și Germania. Această întâlnire a avut loc la iniţiativa Rotary Club Bistriţa-Nosa, Lions Club Bistriţa și Clubul Rotary Chișinau, iar având un mare succes s-a repetat și în următorul an.

Asociaţia a devenit partener cu asociaţia Bistriţa Medievală la Tabăra Medievală de la Bistriţa 2010 și cu asociaţia Punctum la Tabăra de Fotografie de la Posmuș (2009-2010) unde am oferit logistica în organizarea acestora. Împreună cu asociaţia Punctum, reprezentată de Voicu Bojan, am atras atenţia asupra unui conac pe cale de prăbușire, conacul Teleky din Posmuș. Tabăra de fotografie a fost menită să îmbogăţească cunoștinţele a 10 tineri fotografi, rezultatul fiind o expoziţie a celor mai reușite lucrări. Tinerii au avut rezultate bune și fotografii reușite, iar Conacul Teleky a intrat în atenţia autorităţilor locale, în prezent aflându-se în toiul unor lucrări de restaurare.Caricaturistul Ion Barbu consideră că România este un arhipelag construit din câteva insule de normalitate, iar acestea trebuie să se cunoască, unească și să se susţină. În această idee, insula Tășuleasa Social s-a înfrăţit cu insula Colonia Literară Petrila, navigată de însuși Ion Barbu, unindu-și puterile pentru mai binele societăţii.

“Cabinetul mobil la Măliuc” 2011. În luna martie, Tășuleasa Social a organizat o acţiune nouă și unică de felul ei ca model aplicabil și practicabil. Proiectul s-a numit “Cabinetul mobil la Maliuc”, iar ideea a venit în urma unei prietenii cu un grup de dentiști de la organizaţiile germane “Dentiști fără frontiere” și partenerii de la organizaţia “Die Johanniter Unfall – Hilfe Lauf”. Cabinetul stomatologic mobil a fost adus din Germania de cei doi parteneri Tășuleasa Social. Echipat cu tehnologie de ultimă oră, acesta a fost transportat pe o gabară până la Maliuc. Pe parcursul celor trei zile în care a stat la Maliuc, echipa de stomatologi germani a făcut peste 80 de extracţii, aproape 50 de protecţii dentare și a pus aproximativ 40 de plombe. Cătălin Ștefănescu și-a propus încă din septembrie 2009 să sprijine un sat din Delta Dunării. Cu ajutorul preotului și al directorului școlii, a încercat să-i convingă pe localnici să nu mai arunce gunoaiele în Dunăre, iar săptămâna dintre 29 și 31 martie 2011, împreună cu Asociaţia Tășuleasa Social, a adus la Maliuc, în judeţul Tulcea, un cabinet stomatologic mobil.

Proiectul Paşaportul Verde, 2010. Începând cu luna februarie 2010, timp de 4 luni, 50 de voluntari din localitatea Dorna Candreni au fost instruiţi cu privire la modalităţile de colectare selectivă a deșeurilor. În același timp, tinerii au participat la cursuri despre resursele naturale ale zonei în care se află Parcul Naţional Călimani și Rezervaţia 12 Apostoli și la o sesiune de pregătire în comunicare. Cei 50 de elevi au transmis mai departe informaţiile primite și au pregătit alte grupe de tineri voluntari ajungându-se în final la peste 200 de elevi informaţi. În data de 7 mai, 250 de angajaţi Coca-Cola HBC România din 9 orașe și din Republica Moldova au desfășurat o acţiune de ecologizare pe malurile apei Negrișoara, pe o distanţă de 12 kilometri, adunând 85 mc de gunoi.

În paralel cu activitatea lor, cei 50 de tineri instruiţi în campusul asociaţiei au parcurs întreaga localitate Poiana Negrii din casă în casă, informând localnicii despre consecinţele depozitării deșeurilor în apă și despre avantajele reciclării. Tinerii au împărţit fiecărei familii din localitate saci de plastic pentru colectare și un calendar pe care erau marcate zilele colectării. Dacă la prima colectare 75% din săteni au predat plasticul strâns, la cea de-a doua, procentul a fost de 95%. Succesul iniţiativei a fost demonstrat de faptul că proiectul a fost adoptat imediat de o altă localitate din zonă, Lunca Ilvei, al cărei primar a intuit imediat potenţialul acesteia.

Pe data de 30 iunie a fost inaugurat în Dorna Candreni un centru de educaţie pentru voluntari amenajat într-o fostă fabrică de îmbuteliere - proiectul fiind derulat în parteneriat cu Coca-Cola HBC. Centrul este dotat cu o machetă a Parcului Naţional Călimani realizată de voluntari după o hartă pusă la dispoziţie de Administraţia Parcului.

Pădurea Pedagogică, iulie 2011. Tășuleasa Social, în parteneriat cu Coca-Cola HBC România, a construit o Pădure Pedagogică, care se foloseşte de atunci în cadrul proiectelor educaţionale desfășurate de asociaţie, împreună cu tineri voluntari din toată ţara. Proiectul a fost lansat pe 30 iulie 2011, la sediul asociaţiei din judeţul Bistriţa-Năsăud, în Pasul Tihuţa, iar la eveniment au participat peste 100 de tineri voluntari ai asociaţiei.

Pădurea Pedagogică are 29 de elemente practice care îi ajută pe tineri să înţeleagă rolul apei curate în natură, relaţia apei cu oamenii și pădurea, dar și felul în care aceste trei elemente coexistă. La construirea şi amenajarea lui au contribuit voluntari din Vatra Dornei, Bitriţa, Dorna Candrenilor, Bacău, Galaţi, București, Republica Moldova și Germania. Printre voluntari s-au numărat biologi, rangeri, sociologi, silvicultori. În total, la acest proiect au lucrat peste 400 de voluntari.

Proiectul European POS-Mediu.

După 10 ani de la înfiinţare, asociaţia noastră a ajuns la un moment de maturizare, atunci când în data de 20.10.2011, a reușit să semneze contractul de finanţare europeană a proiectului cu titlul: ÎMBUNĂTĂȚIREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ DIN PARCUL NAȚIONAL CĂLIMANI.Proiectul se încadrează în Axa Prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii. Domeniu major de intervenţie – Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversităţii și reţelei Natura 2000.Durata proiectului: 27 luni. localizare: Parcul Naţional CălimaniObiectiv general al proiectului: asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes naţional/comunitar din Parcul Naţional Călimani.

Pe scurt, activităţile proiectului au avut în vedere:

elaborare/revizuire planuri, strategii şi măsuri de management a ariilor naturale;

revizuirea planului de management al Parcului Naţional Călimani;

activităţi de informare şi conştientizare;

activităţi de instruire şi creştere a capacitiăţii instituţionale de gestionare a ariilor protejate;

activităţi de management al proiectului.

Rezultate:

hărţi în format GIS : geologice, de distribuţie pentru habitatele de importanţă comunitară și pentru speciile de importanţă comunitară;

studiu de evaluare a stării de conservare (incluzând date despre efectivele populaţiilor) pentru speciile de importanţă comunitară şi/sau naţionala (lilieci, alte mamifere, pești, amfibieni şi reptile, nevertebrate, plante, păsări);

set de date cu informaţii GPS cu privire la localizarea în sit a speciilor de importanţă comunitară și unul cu privire la localizarea punctelor de evaluare a habitatelor;

studiu de evaluare a stării de conservare pentru tipurile de habitate de importanţă comunitară şi/sau naţională;

set măsuri de management pentru 75 specii şi 19 habitate;

bază de date funcţională și cu informaţii complete;

planul de management revizuit al ariei protejate;

ghid specii şi habitate distribuite comunităţilor locale, vizitatorilor și factorilor de interes din zona ariei protejate, ghid tematic copii, distribuit copiilor din zona ariei protejate, ghidul vizitatorului distribuite comunităţilor locale, vizitatorilor și factorilor de interes vizitatorilor și factorilor de interes din zona ariei protejate;

3 filme scurte, prezentate cu ocazia activităţilor din proiect;

sesiuni de informare-conștientizare publică.

Şi în 2011 societatea civilă a recunoscut impactul proiectelor noastre, acordând programului Colectare Selectivă, care are o puternică componentă educaţională și de lobby pe tema colectării selective și a reciclării, a trofeului Stevie, fiind declarat marele câștigător al categoriei Campania de Comunicare sau PR a Anului – Public Affairs. Trofeul este unul din cele mai dorite premii, fiind supranumit “premiul Oscar al lumii de afaceri”. De asemenea, programul Adoptă un râu de la izvoare până la vărsare, realizat în colaborare cu Tășuleasa Social, a primit o menţiune specială la categoria Campania de Comunicare sau PR a Anului – Relaţii Comunitare. În cadrul ediţiei cu numărul șapte a premiilor Stevie au fost înscrise peste 1.700 aplicaţii de către organizaţii din 40 de ţări. Jurizarea s-a desfășurat în două etape, iar aplicaţiile au fost evaluate de către un juriu format din profesioniști din domeniul business-ului.

“Recunoașterea primită din partea comunităţii internaţionale de business ne onorează și în același timp certifică relevanţa platformei noastre de responsabilitate socială pentru obiectivele de business ale companiei”, a declarat Laura Sgârcitu, Specialist Programe Comunitare Coca-Cola HBC România. “Faptul că iniţiativele noastre de conservare a mediului și de implicare activă în comunitate sunt premiate, alături de programe și campanii din întreaga lume, ne bucură și ne dă încrederea că investiţiile noastre de responsabilitate socială sunt valoroase nu numai pentru beneficiarii lor, ci și pentru mediul de afaceri.”

Donaţii pentru sinistraţii din Vrancea, 2012. Tăşuleasa Social a ajuns până la oamenii afectaţi de zăpezile din judeţul Vrancea, în luna februarie, când voluntarii Tăşuleasa Social, împreună cu echipajul de la ISU Bistriţa care a însoţit camionul plin cu ajutoare destinate oamenilor izolaţi din cauza zăpezii, au pornit alături de jurnalistul Florin Sasarman de la radio Cluj şi de cameramanul Gigi Cherechesiu de la Televiziunea Română spre zonele afectate din sudul ţării. Camionul încărcat cu 5 tone de produse, a ajuns în comuna Garoafa, satul Răchitosul, care mai bine de două săptămâni a fost complet izolat. Dotaţi cu două maşini de teren şi sprijiniţi de echipajul de la ISU Bistriţa şi ISU Vrancea, cei 12 voluntari ai asociaţiei au trecut pe la fiecare gospodărie din sat şi au lăsat câte un pachet. Având experienţa de la inundaţiile din anii precedenţi, în care s-au implicat, cei de la Tăşuleasa au ştiut care sunt produsele de strictă necesitate în aceste situaţii. Produsele donate au fost din resursele proprii ale asociaţiei, Organizaţiei germane Die Johanniter la care s-a alăturat şi S.C. Pombis S.R.L.

Ecologizare în Peştera Izvorul Tăuşoarelor, mai 2012. Muzeul Grăniceresc Năsăudean, în colaborare cu Asociaţia Tăşuleasa Social, a derulat, timp de două zile, o acţiune de ecologizare la Peştera Izvorul Tăuşoarelor din Munţii Rodnei. Scopul acestei activităţi a fost îndepărtarea rămăşiţelor de lemn, foste scări scoase din uz, rod al activităţii antropice de peste jumătate de secol. Aceste scări au fost treptat înlocuite cu echipări permanente, din duraluminiu, inerte din punct de vedere biologic şi chimic.

În prima zi, voluntarii speologi năsăudeni au executat echipări de trasee şi au balizat în subteran siturile cu material lemnos. A doua zi au fost extrase şi depozitate în exteriorul peşterii peste 1500 de kg de material lemnos în descompunere, prin detaşarea acestuia în subteran şi ridicarea la suprafaţă, cu ajutorul scripeţilor şi al corzilor, dar şi prin tehnica „din mână în mână”.

La acţiune a participat Asociaţia Tăşuleasa Social cu voluntari veniţi din: Bucureşti, Cluj, Galaţi, Bistriţa, Bacău, Vatra Dornei, Republica Moldova şi Germania, iar alături de aceştia au fost şi speologii voluntari din Năsăud, Sângeorz-Băi şi Bistriţa. Pentru protecţia mediului cavernicol, nu s-au folosit fierăstraie cu motoare pe benzină, toate lemnele fiind secţionate cu fierăstraie manuale.

Acţiunea a fost una de o mare complexitate tehnică şi a necesitat un substanţial efort fizic şi logistic, deoarece peştera este una cu un mare declivaj.

Liceenii din Bavaria la Tăşuleasa Social, iulie 2012. În 2011, liceul Gymnasium Penzberg a devenit partener cu Tăşuleasa Social, parteneriat care constă în efectuarea stagiului de practică a elevilor germani în România, mai exact în cadrul proiectului Tăşuleasa. Acest parteneriat ne oferă toate motivele să credem că - aşa cum în ultimii doi ani 30 de elevi din Penzberg au reuşit să ne arate - distanţa, vârsta, banii şi statutul social nu sunt un impediment atunci când crezi în dezvoltarea unui proiect şi îţi doreşti asta cu adevărat.

Astfel în acest an, 15 tineri din Penzberg au venit însoţiţi de profesorii lor coordonatori la Tăşuleasa timp de o săptămână pentru a-şi pune în practică proiectul gândit şi pus la punct în orele de geografie şi fizică. Acest proiect a constat în construirea a patru module de energie alternativă: o mini hidrocentrală, o mini eoliană, un panou solar şi încă un dispozitiv care produce energie electrică prin mişcare, acesta din urmă oferindu-le copiilor posibilitatea de a produce energie folosindu-se de propriile forţe, în acest mod tinerii conştientizează importanţa economisirii energiei electrice. Pentru proiectul lor, tinerii şi-au strâns banii necesari cumpărării materialelor, iar mai apoi le-au construit la Tăşuleasa.

Aceste module vin în completarea celor 29 de elemente din Pădurea Pedagogică, care aveau ca scop evidenţierea relaţiei om-pădure-apă. Acum tinerii pot vedea şi utilizarea practică a vântului, a soarelui şi a apei. În prezent 33 de elemente din Pădurea Pedagogică au rolul de a completa cunoştinţele tinerilor dobândite la şcoală, oferindu-le acestora nu doar partea teoretică, ci şi partea practică a lucrurilor învăţate.

Golden Award – CSR Europe. În mai 2013, sistemul Coca-Cola România în parteneriat cu Asociaţia Tăşuleasa Social au fost desemnate câştigătoare pentru ţara noastră a European CSR Award, primind Golden Award în cadrul prestigioasei competiţii pan-europene, pentru proiectul „Adoptă un râu de la izvoare până la vărsare”. European CSR Award se desfăşoară simultan în 29 de ţări şi este coordonataă de CSR Europe, în competiţia la nivel naţional înscriindu-se 28 de proiecte la această categorie, evaluate de un juriu internaţional.

„Adoptă un râu de la izvoare până la vărsare” este platforma de CSR dezvoltată de Sistemul Coca-Cola România începând cu anul 2008, cu scopul de a proteja resursele de apă în zone-cheie, ca prioritate strategică pentru companie. Platforma se focusează pe 3 mari direcţii - cea educaţională, cea practică şi de advocacy - propunând şi implementând, timp de 5 ani, soluţii fezabile pentru probleme locale de mediu, identificate pe cursul râului Siret, de la izvoare (zona Vatra Dornei - zona strategică pentru operaţiunile Sistemului) şi până la vărsare, în zona Deltei Dunării.

CSR Europe este cea mai importantă reţea europeană de afaceri în domeniul responsabilităţii sociale corporatiste, cu peste 100 de membri, 74 de corporaţii multinaţionale şi 31 de organizaţii naţionale partenere. Organizaţia a fost fondată în 1995 de către cunoscuţi lideri europeni din mediul de afaceri ca răspuns la apelul Preşedintelui Comisiei Europene Jacques Delors. Organizaţia a crescut şi a devenit o reţea inspiraţională de oameni de afaceri care lucrează pentru a promova conceptul de CSR la nivel european şi global. www.csreurope.org

Swimathon - Cluj, iulie 2013. În cadrul acestui Swimathon (platformă de atragere de fonduri), Tăşuleasa a avut 3 culoare pe care au înotat 8 eroi ai cauzei noastre, pe care ii vom aminti aici: Mara Miclea, Vladimir Bojan şi Victor Cuc, la doar 14 ani ai lor, cei doi băieţi au înotat alături de taţii lor, Voicu Bojan şi Răzvan Cuc, iar Mara a înotat la ştafetă alături de Gili Reţegan, Călin Vălean şi Alin Ulhman Uşeriu. Cei 8 au reuşit pe durata de o oră a probei să însumeze 184 de lungimi de bazin. În rândul susţinătorilor s-au numărat voluntari Tăşuleasa (români şi germani) şi membrii ai familiilor participanţilor.

Cauza pentru care s-a înotat a fost aceea de a oferi posibilitatea cât mai multor copii să ajungă la Tăşuleasa Social într-o tabără de formare şi educare – în urma banilor donaţi, 75 de copii şi tineri au ajuns la Tăşuleasa Social şi au avut parte de programele acesteia.

În vara anului 2014, Tăşuleasa Social a desfăşurat un alt proiect de anvergură: Via Maria Theresia. Timp de 3 luni, peste 250 de voluntari au muncit în Munţii Călimani pentru a reamenaja şi marca vechiul drum al împărătesei Maria Theresia. Proiectul a culminat cu organizarea pe data de 16 august a primei ediţii a Maratonului Via Maria Theresia, o competiţie sportivă care a reunit peste 500 de oameni: maratonişti, semi-maratonişti, biciclişti, drumeţi, dar şi spectatori şi autorităţi locale. Prin acest proiect, asociaşia a urmărit punerea în valoare a istoriei locale, crearea unei poteci tematice de interes naţional şi internaţional în Munţii Călimani, încurajarea mişcării şi a sporturilor în aer liber, precum şi educaţia de mediu şi protejarea acestuia.

Anul 2015 a însemnat debutul unui nou proiect în parteneriat cu Coca-Cola Hellenic - Şcoala de Mers pe Munte, proiect prin care am vrut să oferim un model de comportament modern pe munte, un minim suport de educaţie, prin care oamenii să înveţe de ce e important să respecte muntele şi pe ei înşişi.Participanţii la Școala de Mers pe Munte au primit un rucsac bogat de cunoștinţe în etica muntelui, montarea echipamentului montan, cursuri de prim ajutor, tehnici de orientare și hiking. Printre instructorii programului au fost 8 voluntari Tășuleasa Social, 6 salvamontiști și un jandarm montan. În total s-au adunat 240 de ore de prezentări pentru 12 grupe.

Cursul a constat în workshopuri urmate de drumeţii. Workshopurile teoretice au fost susţinute de 15 traineri specializaţi în activităţi montane, timp de două zile în campusul Tășuleasa Social. Drumeţiile s-au făcut în Munţii Călimani și au cuprins poteca Via Maria Theresia și trasee pitorești care urcă pe vârfurile Pietrosul și Negoiu. Cursurile practice au durat 2 zile și 2 nopţi, tabăra cu corturi fiind situată în Poiana Arsuri, la 1673 m altitudine. Datorită trainerilor experimentaţi și iubitori de munte cursanţii au învăţat cum se merge, cum se campează, cum trebuie să te comporţi, cum trebuie să acţionezi pe munte.

Alin Uhlman Uşeriu – Preşedinte Tăşuleasa Social, premiat la Gala Oameni pentru Oameni, 2015. Gala Oameni pentru Oameni este organizată începând din 2003 de un grup de profesioniști care promovează cultura filantropică și dezvoltarea de instrumente de strângere de fonduri. În 2015 Gala a fost organizată în parteneriat cu Raiffeisen Bank, AmCham și susţinută de Fondul ONG din România. În cadrul galei din 2015 Alin Uhlmann Ușeriu, Președintele Tășuleasa Social, a primit premiul “Liderul care schimbă lumea”. Argumentele acordării acestui premiu au fost nu doar strângerea a peste 4.000.000 lei pentru împădurire, ci și mobilizarea unei comunităţi mari de voluntari din zonele unde există fenomenul despăduririlor abuzive.

Distincţie de onoare pentru Alin Uhlman Uşeriu, 2015. Domnul Andreas Hautmann, CEO al organizaţiei Die Johanniter din Bavaria, a efectuat o vizită oficială la Tăşuleasa Social şi în România, cu ocazia Zilei Arborelui din 28 martie. Domnul Andreas Hautmann, reprezentant al Organizaţiei Die Johanniter a înmânat din partea Alteţei Sale Oskar von Preussen, Print de Balley şi Brandenburg, Mare Maestru al Ordinului Cavalerilor Ospitalieri ai Sf. Ioan de Ierusalim, domnului Alin Uhlmann Uşeriu distincţia de onoare şi Crucea în opt colţuri pentru merite deosebite în urma acţiunilor desfăşurate de acesta cu asociaţia Tăşuleasa Social în ultimii 15 ani. Alteţa Sa Regală Prinţul Oskar von Preussen este strănepotul ultimului Împărat al Germaniei, Willhelm al ll-lea.

“Am primit cu mare surprindere şi bucurie această distincție care ştiu că se primeşte doar cu motivații serioase, argumente pe care le-am câştigat cu ajutorul tuturor membrilor asociaşiei şi ai oamenilor care s-au implicat în organizația Tăşuleasa Social, oameni care vor împăți cu mine această distincție din acest moment!” a spus Alin Uhlmann Uşeriu, preşedinte al asociaţiei Tăşuleasa Social.

Organizaţia Die Johanniter este partenerul cel mai vechi al asociaţiei şi a fost mentorul şi susţinătorul nostru de-a lungul tuturor anilor în activităţile asociaţiei.

Tibi a alergat 215 km. Acum câţiva ani Tibi Uşeriu s-a apucat de alergat şi încet, încet ne-a convins pe tot mai mulţi dintre noi să devenim mai activi. Aşa a venit şi ideea primului maraton montan organizat de Tăşuleasa Social, Maratonul Via Maria Theresia. Aşa cum el ne-a motivat să alergăm, credem că poate să motiveze şi pe alţii ca noi să practice un sport. În 2015 şi-a pus la încercare rezistenţa fizică alergând 215 km adică cei 42 de km ai Maratonului Arobs şi distanţa care separă Pasul Tihuţa de Cluj. A alergat pentru a strânge fonduri în sprijinul Asociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie Claudia Safta condusă cu însufleţire de Emanuel Ungureanu, ce căuta suport financiar pentru bolnavii cu insuficienţă renală cronică. A pornit în cursă cântărind 77 de kg, iar după 30 de ore de alergare cântărea doar 66. Practic organismul lui a suportat efortul a două dialize. Un pacient diagnosticat cu insuficienţă renală cronică e ca un condamnat. Organismul lui se degradează progresiv. El trebuie să stea ţintuit 4 ore în pat de câte 3 ori pe săptămână la un centru de dializă pentru ca aparatele să-i cureţe sângele de toxine, preluând astfel funcţia rinichilor. Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie Claudia Safta încearcă să ofere pentru 52 de copii şi tineri speranţă şi sprijin concret. Taberele de recreare organizate de asociaţie sunt ca o oază pentru ei. Efortul material este uriaş. Situaţia multor bolnavi e dramatică, însă, unele vieţi chiar se pot schimba cu ajutorul unor oameni inimoşi.

Pentru această cauză, Tibi a alergat alături de Flaviu Olinca, Cristi Maxim şi Ştefan Antohi care l-au însoţit pe bicicletele. Câţiva voluntari de la Tăşuleasa au alergat pe mici porţiuni din traseu pentru susţinerea morală. Cei care au dorit să susţină cauza bolnavilor de insuficienţă reală au putut să o facă prin donaţii. Cuvintele sunt puţine pentru a descrie aventura lui Tibi Uşeriu care a fost susţinută, pe lângă Tăşuleasa Social, de QUANTUMsport şi Fundaţia Romania One.

Ziua Voluntarilor Mici, 2016. Atunci când s-au distribuit cadourile în decembrie 2015, în cadrul acţiunii Camionul de Crăciun, cei care au primit daruri au fost îndrumaţi să se gândească ce acţiuni de voluntariat ar putea să facă după puterile lor, pentru comunitatea în care trăiesc. Am observat încă din decembrie interesul pentru o astfel de iniţiativă, iar copii şi profesorii din localităţile care au fost parte a acţiunii de Crăciun ne-au scris să ne întrebe cum s-ar putea organiza şi cum ar putea motiva cât mai mulţi membri ai comunităţii să participe. Ne-am dat seama atunci că este necesar să transmitem mai multe informaţii pentru ca mesajul nostru să fie bine înţeles. Zis şi făcut. O parte din voluntarii Tăşuleasa Social - majoritatea elevi ai unor licee bistriţene şi-au sintetizat ideile, şi-au pregătit materialele şi s-au deplasat în prima săptămână din februarie în 37 de localităţi din mediul rural însoţiţi de inspectori școlari. Le-au povestit elevilor ce înseamnă să fii voluntar și cât de frumos este să participi cu ceva în comunitatea în care locuiești. Au fost “profesori” pentru o zi. Elevii au participat activ și au oferit o mulţime de idei de proiecte numai bune de pus în aplicare. După o atentă selecţie și pregătire a ideilor propuse de școlari, în 2 aprilie 2016 s-au desfășurat simultan acţiuni de voluntariat concepute și propuse de elevi pentru comunitatea în care trăiesc.

Cifrele de final ale acţiunii ne fac să fim mândri că ideile noastre au generat o aşa mobilizare pentru o acţiune care a totalizat: 8.000 de persoane implicate 74 de școli din 5 judeţe 90 voluntari Tășu pe 15 rute 63 locaţii unde s-au făcut ecologizări și amenajări ale spaţiului școlii, 25 locaţii unde s-au plantat puieţi, 13 proiecte sociale, 6 proiecte culturale.

Ne-a însoţit pentru a încuraja participanţii să facă mai mult pentru comunitatea lor, câştigătorul ultramaratonului 6633 Arctic Ultra, Tiberiu Ușeriu. E important pentru un copil să cunoască oameni care au curajul să îşi urmeze visele, dar care rămân cu picioarele pe pământ şi dau o mână de ajutor - aşa cum a făcut Tibi participând la proiectele din câteva localităţi. Pentru a răsplăti implicarea, entuziasmul și motivaţia elevilor/profesorilor, organizarea și originalitatea proiectului, precum și comunicarea dintre școli și voluntarii Tășuleasa Social au fost alese 4 școli care au primit un premiu ce consta într-o vizită la Pădurea Pedagogică. Premianţii au fost:

Școala Gimnazială Uriu care a organizat o acţiune de înfrumuseţare a curţii școlii şi a organizat o expoziţie cu obiecte handmade – realizate din materiale reciclate. Să vă mai spunem şi de târgul de prăjituri? Au fost foarte bune - ca la mama acasă. Obiectele handmade și prăjiturile au fost puse spre vânzare, banii strânși urmând să fie folosiţi la alte proiecte de voluntariat. Școala Gimnazială Silivașu de Câmpie a organizat un spectacol în Casa de Cultură din comună. Am văzut dansuri tradiţionale, prezentarea comunei cu date socio-culturale, a portului popular din zonă și a unor obiceiuri tradiţionale locale și s-a amenajat un mic muzeu etnografic. Școala Gimnazială Josenii Bârgăului nu s-a limitat la amenajarea şi ecologizarea curţii şcolii au înfrumuseţat pereţii școlii care au fost pictaţi cu un soare, un curcubeu și numele şcolii, iar apoi au marcat terenul de sport; Școala Gimnazială Șieu-Odorhei - reamenajarea și ecologizarea curţii școlii, plantare flori și puieţi ornamentali. Seria acţiunilor “Ziua Bună” s-a încheiat cu vizita realizată de “premianţi” (elevii claselor V-VIII) din școlile Șieu-Odorhei, Silivaşu de Câmpie, Josenii Bârgăului și Uriu, în cadrul Săptămânii Altfel la Pădurea Pedagogică din campusul Tășuleasa.

În total 318 copii din şcolile premiante au trecut prin campus. Am fost bucuroși să îi vedem pe cei mici dornici de a afla cât mai multe informaţii despre diverse specii de arbori, animale, mediul înconjurător sau moduri alternative de produs energie electrică. Proiectul a fost organizat cu sprijinul Johanniter-Unfall-Hilfe e.V., Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud, în parteneriat cu Coca-Cola România și După Noi.

Proiecte derulate în 2016Am început anul 2016 propunându-ne să continuăm toate proiectele bune validate în anii anteriori, astfel încât să confirmăm tuturor voluntarilor, partenerilor şi colaboratorilor noştri că ideile bune au căutare şi prind rădăcini. Camionul de Crăciun din 2015 şi-a găsit continuarea firească în Ziua Voluntarilor Mici din 2016, împăduririle au adus în 2016 o suprafaţă de încă 33 ha acoperită cu pădure, Via Maria Theresia a reunit peste 600 de participanţi, iar la Şcoala de Mers pe Munte am avut şi în acest an un număr de înscrişi care ne-a surprins. Am avut şi în acest an copii şi adolescenţi care şi-au petrecut vacanţa în campusul Tăşuleasa Social, am continuat proiectul de amenajare început cu partenerii de la Leoni, iar în Pădurea Pedagogică s-au adunat şi în acest an elevi din Germania. În campusul Tăşuleasa am extins aria colaborărilor, punând la dispoziţie spaţii pentru team buildinguri în industria IT. Credem că nu s-au format doar echipe, s-au format şi idei despre voluntariat cu ocazia acestor evenimente. De Camionul de Crăciun s-au bucurat şi în 2016 un număr impresionant de copii din 4 judeţe ale ţării. Ne-am sistematizat conceptele din cultura organizaţională în ghiduri ale activităţii noastre şi am început colaborări pe care le dorim extinse pe viitor. Principalele acţiuni desfăşurate în 2016 sunt prezentate în cele ce urmează.

Împăduriri. În România se defrişează masiv, 7 zile pe săptămână, 24 de ore pe zi. Se estimează că se taie ilegal într-o oră aproximativ 3,5 hectare de pădure – adică suprafaţa a 3 terenuri de fotbal. O coamă de deal defrişată haotic nu înseamnă doar mai puţin oxigen pentru noi, ci şi un teren care are de acum o valoare mai redusă, înseamnă risc de alunecări de teren, formare a unor şuvoaie de apă în caz de averse, şuvoaie care nu mai irigă rădăcinile arborilor, ci curg nestingherite producând în unele cazuri inundaţii în satele de la baza munţilor. O pădure tăiată sălbatic înseamnă distrugerea habitatului pentru multe exemplare din floră şi faună, vieţuitoare pe care generaţiile viitoare le vor cunoaşte doar din fotografii.

Împăduririle din 2016 au însemnat 3 acţiuni, în lunile aprilie şi octombrie, care au dus la plantarea a 33 hectare de pădure.

Plantarea organizată în colaborare cu Banca Transilvania în 2016 s-a desfăşurat la Sânmihaiu de Câmpie, pe o suprafaţă de 10 hectare. Deşi vremea a fost rece şi vântul taios, s-au mobilizat peste 1400 voluntari care au plantat puieţi de frasin, mojdrean, pin, salcâm, cătină și paltin de munte. A fost a treia acţiune de împădurire organizată împreună cu Banca Transilvania în cadrul proiectului BT prietenoasă cu mediul. Ne-am bucurat să vedem că în drum spre locul de plantare, trecând pe lângă comuna Budeşti Fânaţe, unde s-au desfăşurat acţiunile pădurea Transilvania din anii 2014 şi 2015, lotul plantat în 2014 era vizibil de pe şosea, iar puieţii care au avut o rată de prindere de peste 80% se puteau vedea din depărtare. Pe lângă partenerii de cursă lungă Die Johanniter şi Banca Transilvania ne-au fost alături, la acest eveniment, autorităţi locale şi judeţene, Ocolul Silvic Experimental Lechinţa, KTB Promotion, Branzas Design, Sepia Print, Beard Brothers şi La Tarterie. Concertul de închidere a fost susţinut de Jazzy Birds şi Urma.

“Participăm cu entuziasm la activitățile de împădurire organizate împreună cu Asociația Tăşuleasa Social. Până acum au fost trei astfel de acțiuni pentru plantarea Pădurii Transilvania, ceea ce a însemnat 120.000 de puieți pe o suprafață de

30 de hectare. Împărtăşim cu Tăşuleasa Social aceleaşi valori, precum implicarea în comunitatea din care facem parte şi prietenia cu mediul”.

Anda Delia Bob - Senior Marketing Banca Transilvania

Şi în cadrul acţiunii Ziua Voluntarilor Mici, când au fost organizate mai multe tipuri de acţiuni în comunităţile care au beneficiat de cadouri la Camionul de Crăciun 2015 au avut loc şi împăduriri. În comunele Lunca Ilvei, Sânmihaiu de Câmpie, Monor, Şieuţ, Ilva Mare, s-au recuperat prin plantare mai multe parcele de terenuri degradate. Comunităţile locale au dat dovadă de implicare şi s-au mobilizat, ceea ce ne face să sperăm că vor exista şi alte acţiuni de acest fel în viitor.

În octombrie în comuna Săvădisla, pe un teren al Parohiei Reformate din localitate, voluntarii Tăşuleasa Social Cluj împreună cu membrii comunităţii locale au plantat pe o suprafaţă de 3 hectare puieţi de stejar şi frasin. A fost, practic, proiectul de debut al Tăşuleasa Cluj, iar interesul stârnit, în primul rând, în mijlocul comunităţii locale, ne încurajează să susţinem şi alte proiecte similare ce se vor organiza pe viitor în Cluj. Şi în acest caz selecţia tipului de puieţi a fost făcută de inginerii de la Romsilva pentru a avea o bună rată de prindere pe terenul respectiv.

Asociaţia Tăşuleasa Social a organizat primele acţiuni de împădurire încă din anul 2001. Am învăţat pe parcurs cum se plantează corect, de ce e important să faci o vatră în care să se colecteze apa ce va hrăni puietul şi din ce motive nu orice fel de arbore se potriveşte unui anumit tip de sol. Împăduririle pe care le desfăşurăm se fac în colaborare cu ingineri silvici care ne indică soiul potrivit de puiet pentru fiecare plantare. La fiecare acţiune de împădurire ne alocăm timp pentru instruirea celor care plantează, astfel încât rata de prindere să fie una cât mai aproape de 100%, iar efortul voluntarilor să fie răsplătit în suprafeţe defrişate readuse la viaţă.

Mai mult decât atât, insistăm ca acolo unde am desfăşurat acţiuni de plantare, comunitatea care va beneficia de suprafaţa plantată să efectueze în următorii ani lucrări de întreţinere a noii suprafeţe aduse în circuitul forestier, pentru ca rata de prindere să fie una cât mai bună. În baza verificărilor făcute împreună cu inginerii silvici, pe parcelele care au avut şi lucrări de întreţinere, rata de prindere a fost cuprinsă între 85 şi 87%, nivel considerat ridicat de specialişti.

Ce am urmărit prin campaniile de împădurire a fost să sensibilizăm comunităţile locale cu privire la subiectul defrişărilor abuzive şi conştientizarea riscurilor pe care exploatarea necontrolată le poate avea asupra mediului înconjurător. La fiecare plantare ne-am asigurat că am transmis mesaje clare către toţi participanţii, despre lucruri simple dar cu efecte pe termen lung:

Comunităţile rurale trebuie încurajate să organizeze singure acţiuni legate de protecţia mediului în localităţile lor. Populaţia din mediul rural are nevoie de educaţie ecologică, iar informaţiile practice despre cum se

plantează un puiet fac şi acestea parte din educaţie. Conștientizarea tinerilor în ceea ce privește rolul și responsabilitatea civică a fiecăruia.

“Cred că a fi voluntar este o experiență destul de greu de definit. A fi voluntar Tăşu deja mi se pare imposibil de descris din anumite puncte de vedere. Am ajuns la Tăşu pentru prima dată când aveam 14 ani şi eram ceva mai confuză decât majoritatea adolescenților de vârsta mea şi refuzam orice realitate în afară de cea oferită de romanele mele. Fără nici o exagerare, îmi amintesc destul de bine primul pas făcut pe poiana aceea împreună cu cei mai buni prieteni ai mei, venită într-o tabără Rotary pe tema voluntariatului. Am petrecut acolo 5 zile în compania voluntarilor de atunci. După prima zi a fost destul de simplu: ei erau nişte super eroi, locul era un fel de Neverland, iar eu nu prea mi-am mai dorit să plec. Aşa că nu am făcut-o. M-am întors în toamna aceea pentru a fi voluntar pentru vizita copiilor din Republica Moldova, apoi m-am întors şi la Camionul de Crăciun, după fiecare împădurire şi vara aceea câteva zile. De atunci nu am ratat nici o împădurire, Camion de Crăciun, weekend de mai şi aproape nici o zi de vară. Dacă ar fi să descriu ceea ce fac eu la Tăşuleasa Social ca voluntar, ne-am întinde puțin. O să mă rezum la: de toate. E locul unde am învățat să curăț cartofi, să dau serios cu mopul, să gătesc diferite rețete, să merg pe munte. Aici am învățat reasponsabilitate, comunicare, compromis, să am grijă de ceea ce este în jurul meu, natură şi oameni, să îmi țin mintea deschisă. Tot aici am învățat să învăț, cât mai mult de la oamenii care mă înconjoară, să îmi caut modele în viață şi am realizat că ceea ce îmi doresc e important şi nu există nu pot, ci trebuie doar să îți doreşti cu adevărat ceva şi să te îndrepți cu toată forța spre acel ceva. În decursul celor 5 ani de când sunt voluntar Tăşu m-am dezvoltat, am crescut, am cunoscut oameni şi am trăit momente şi momente. Adevărul este că Tăşuleasa Social cumva face parte din viața mea de zi cu zi, la fel şi oamenii pe care i-am cunoscut acolo şi împreună cu care am crescut şi experiența ca voluntar acolo m-a format ca persoană”.

Oana Marian - voluntar Tăşuleasa Social

Green day - Leoni wiring Bistriţa. Colaborarea cu Leoni Bistriţa a început acum 9 ani şi s-a derulat sub forma mai multor acţiuni comune legate de mediu. Fie că a fost vorba de amenajarea unor trasee în pădure, a unor poteci care să permită accesul pe traseele turistice sau a unor locuri de şedere şi tabele de informare pentru drumeţi, Leoni a fost şi este un partener de încredere cu care împărtăşim aceleaşi idei legate de conservarea frumuseţilor naturii. Proiectul Greed Day, demarat de Leoni în 2014 a continuat şi în 2016, an în care acesta s-a împărţit în 2 etape: În 25 iunie a avut loc prima etapă a acestei colaborări, când 40 de angajaţi Leoni Wiring Systems Bistriţa au lucrat împreună cu voluntarii Tășuleasa Social la reamenajarea ipotecii tematice de pe muntele Tășuleasa. Ziua s-a încheiat cu voie bună, în jurul unui foc de tabără organizat în campus. În 16 iulie a fost a doua acţiune la care au participat 25 de angajaţi ce au parcurs o parte din traseul Via Maria Theresia pentru a amenaja spaţiul şi a curătat izvoarele în apropierea punctelor de control prin care au trecut 700 de sportivi participanţi la probele de semi-maraton, maraton, triatlon sau ultramaraton. Cei 96 de copii ai angajaţilor, care au venit vara aceasta în decursul a 8 zile (16-24 iulie) în Campusul Tăşuleasa Social au putut să viziteze poteca amenajată de părinţii lor, în condiţii de siguranţă mulţumită primei zile verzi Leoni din 25 iunie când am curăţat-o și aranjat-o. De asemenea, la această experienţă am adăugat ateliere de voluntariat și ecologie, prin programul “Pădurea Pedagogică”. În total peste 600 de copii ai angajaţilor Leoni au trecut pragul campusului Tăşuleasa de la demararea colaborarii noastre până în prezent şi suntem bucuroşi pentru că avem și acum voluntari care au avut primul lor contact cu noi prin această experienţă a taberelor Leoni. Văzând entuziasmul participanţilor la fiecare acţiune comună, ni se pare important să continuăm acest proiect. “Natura cu toate frumusețile ei merită să aibă șansa să rămână o emblemă pentru generațiile viitoare, emblemă care generează esența vieții. Astăzi, mai mult ca oricând, suntem responsabili de acțiunile noastre din perspectiva protejării mediului și definirea unei culturi în acest sens este vitală. Cuvintele pline de bună credință ale lui Nicolae Steinhardt Dăruind vei dobândi, sunt cele care pot să descrie cel mai bine viziunea noastră în privința responsabilității sociale, ca parte a comunității în care trăim. Împreună cu toți angajații, transmit pe această cale mesajul nostru legat de implicarea în activitățile social-educative: Leoni Bistrița - Bistrița te iubim!” - Marius Cotor, managing director Leoni Wiring Systems, Bistriţa.

Atelierele Tăşuleasa Social şi Rotary, 2016. În 2016 a avut loc a treia ediţie a Taberei Rotary, derulată în luna iulie în campusul Tăşuleasa Social. Urmare a acreditării de către Rotary în 2015, campusul a fost gazdă şi în 2016 pentru 13 tineri din 10 ţări diferite (Turcia, Israel, Italia, Spania, Marea Britanie, USA, Slovenia, Norvegia, Franţa și Egipt), sponsorizaţi de diferite cluburi Rotary de pe glob. Tinerii au sosit la Tășuleasa în 24 iulie și au petrecut 7 zile, mergând pe munte şi participând la acţiuni de voluntariat. Au descoperit că indiferent de unde vii, dacă alături de tine sunt oameni cu care împărtăşeşti aceleaşi valori atunci te poţi simţi ca acasă şi în vârf de munte. Pădurea Pedagogică a făcut bineînteles parte din program, au participat la o drumeţie pe muntele Tășuleasa despre care nouă ne place să credem că aduce oamenii aproape, împreună cu Tibi Ușeriu tinerii au parcurs o bucată din traseul Via Maria Theresia și au reușit să refacă poteca pe care aleargă cei 700 de concurenţi ai VMT-ului. Turul orașului Bistriţa a fost organizat alături de cei de la Clubul Rotary Bistriţa Nosa. Componenta de educaţie pe care o susţinem de fiecare dată când intrăm în contact cu tinerii a fost reprezentată de cursuri de biomimicry și vizionare de filme documentare pe teme de ecologie. Odată ce oamenii au început să se simtă ca acasă unii cu ceilalţi, am insistat să îi implicăm mai profund în ceea ce înseamnă relaţia om-natură. Până acum am avut ocazia să cunoaştem peste 100 de copii în cadrul colaborării noastre cu Rotary. Interesul arătat pentru felul în care funcţionează o pădure, pentru ce înseamnă munca unui voluntar şi ce putem face pentru a proteja mediul înconjurator ne-a bucurat şi ne face să credem că cei care au fost în tabăra Rotary din 2016 vor duce cu ei mai departe valorile Tăşuleasa Social.

Atelierele Tăşulesa Social şi Raiffeisen. Ne-am bucurat să vedem că în cadrul colaborării noastre cu Raiffeisen Bank interesul s-a extins de la implicarea în proiectul Maratonului Via Maria Theresia început în 2014 cu proiecte pentru copii atât în 2014 cât şi în 2015. Anul trecut Tăşuleasa Social a găzduit pe perioada iulie – septembrie copii cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani – printre care şi copii ai angajaţilor Raiffeisen. În 2016 colaborarea a continuat sub forma “Atelierelor Tăşuleasa” derulate în luna august, proiect prin care 50 de adolescenţi din toată ţara au venit pentru o săptămână în campusul Tășuleasa Social. Pe lângă copiii angajaţilor Raiffeisen Bank România am putut să dăm șansa mai multor copii din comunităţi defavorizate să ia parte la programele noastre pentru perioade mai scurte, astfel încât voluntariatul să îşi găsească forme multiple în organizaţia noastră. Programul axat pe educaţie a constat în prezentarea Pădurii Pedagogice. Copiii au învăţat despre echilibrul om-natură, au participat la jocuri de cunoaştere cu scopul de a-şi dezvolta spiritul de echipă şi creativitatea. Deoarece credem că educaţia se face şi prin exemple practice, i-am implicat pe copii într-o acţiune de ecologizare a Pășunii Rusu și le-am arătat cum se scrie un proiect, pentru ca ei să înţeleagă cum se întâmplă de fapt că tot ceea ce au văzut și experimentat, să funcţioneze „în viaţa reală”. 20 de voluntari Tăşuleasa Social de toate vârstele au contribuit la desfăşurarea acţiunilor. Considerăm că implicarea copiilor în acţiuni desfăşurate în aer liber, acumularea de cunoştinţe legate de natură contribuie la formarea în timp a unei educaţii pro-active cu privire la mediul înconjurător.

Maratonul Via Maria Theresia, august 2016. Povestea Maratonului Via Maria Theresia nu este întreagă dacă nu reamintim aici momentul amenajării potecii cu acelaşi nume. Construită în urmă cu sute de ani pentru a susţine trupele grănicerești ale imperiului Austro-Ungar cu armament și hrană, poteca face legătura practic între Transilvania şi Bucovina. Via Maria Theresia leagă judeţul Suceava - comuna Şaru Dornei de judeţul Bistriţa-Năsăud - Pasul Tihuţa, este singura din ţară amenajată într-un parc naţional şi cea mai lungă din România.

Amenajarea a însemnat în 2014 mobilizarea a peste 150 de voluntari, tineri şi adulţi, români, germani şi americani. Voluntarii au cărat cu mâinile şi spatele lor pe distanţe de zeci de kilometri peste 300 de borne în creastă, au săpat gropi, au fixat bornele şi 278 de momâi, pentru a apăra stâlpii de ploaie şi pentru a-i stabiliza. O bornă măsoară peste 2 metri, este din lemn tratat să reziste la intemperii, trebuie îngropată în pământ aproximativ o jumătate de metru, poate cântări până la 15 kilograme şi se amplasează din sută în sută de metri. Momâile au aproximativ un metru şi sunt alcătuite din bolovani căraţi şi clădiţi la baza bornelor. Au fost montate 3.600 de plăcuţe de marcaj reflectorizant. Mii de crengi şi zeci de mii de pietre au fost îndepărtate din potecă pentru ca traseul să-şi deschidă larg braţele şi să primească sportivii şi drumeţii care îl vor străbate. Punerea în valoare a întregii zone din punct de vedere al potenţialului turistic, apelul la istorie prin amenajarea potecii şi montarea de panouri cu informaţii, precum şi încurajarea unui stil de viaţă sănătos, au fost practic obiective pe termen lung pe care ni le-am asumat prin amenajarea traseului şi organizarea Maratonului Via Maria Theresia. Zona devenită interesantă prin organizarea acestui eveniment, va încuraja în timp creşterea turismului, iar acesta poate genera surse alternative de venit pentru comunităţile locale, care în prezent sunt dependente de exploatarea lemnului. Inaugurarea maratonului a însemnat în 2014 participarea a peste 200 de sportivi şi aproximativ 100 de drumeţi, încurajaţi de peste 150 de voluntari Tăşuleasa Social. În anul 2015 cea de a doua ediţie a Maratonului Via Maria Theresia a însemnat triplarea numărului de participanţi faţă de ediţia din 2014. Probele care s-au desfăşurat în 2015 au fost, ultramaraton, maraton, semimaraton şi mountain bike şi au reunit 505 participanţi (61 la ultramaraton, 148 la marathon, 192 la semimaraton şi 101 la mountain bike). Alte 152 de persoane au parcurs traseele amenajate pentru drumeţie. În 2016 am introdus proba de Triatlon, unde cei mai curajoşi înotători au demarat competiţia în

apele reci ale lacului Colibiţa. A treia ediţie a Maratonului via Maria Therezia a însemnat 609 sportivi aliniaţi la start la care s-au adăugat cei interesaţi de drumeţie - pentru ca cei dornici să vadă frumuseţea locurilor au avut parte şi în acest an de ghizi care i-au însoţit în trasee pe munte. Susţinătorii sportivilor, voluntarii şi cei 30 de reprezentaţi ai JUH au ridicat numărul celor implicaţi în derularea acestui eveniment la peste 1000.

“Raiffeisen Bank este partener al Asociației Tășuleasa Social din 2014 și, cu fiecare an, colaborarea noastră s-a dezvoltat și a crescut. Proiecte precum Maratonul Via Maria Theresia, Ziua Voluntarilor Mici sau taberele Tășuleasa pentru copiii defavorizați ne-au adus tuturor - participanți sau beneficiari - satisfacția lucrului bine făcut și împlinit! Am reușit astfel să schimbăm în bine locuri și oameni, promovând valori în care atât noi cât și Tășuleasa Social credem: respectul pentru comunitate și mediu, responsabilitatea socială, spiritul civic, voluntariatul.“

Corina Vasile - Director de Comunicare și PR, Raiffeisen Bank

Nu putem trece cu vederea performanţa din 2016 a lui Tibi Uşeriu - câştigarea unui concurs care e considerat dintre cele mai grele din lume - Maratonul 6633 Arctic Ultra. Traseul care măsoară 566 km trece dincolo de Cercul Polar, iar temperaturile extreme fac ca orice efort să fie perceput ca mult mai greu. Şi-a depăşit limitele şi a câştigat concursul din 2016, devenint astfel primul român care a adus acasă omuleţul de gheaţă. În luna august a pus pe pauză toate competiţiile şi s-a dedicat timpul şi energia organizării a celei de-a treia ediţie a maratonului Via Maria Theresia. De ce susţine un astfel de proiect?

“În ultima perioadă constatăm un interes crescut al multor persoane pentru un stil de viață sănătos. Este o idee pe care, ca practicant al sportului, o susțin şi eu. Am descoperit beneficiile sportului la 37 de ani şi am considerat că se poate recupera pe parcurs, nu e niciodată prea târziu să deprinzi un obicei bun. Copilărind în zonă am iubit locul, iar la întoarcere am regăsit cu drag plăcerea activităților sportive practicate în locurile copilăriei.“

Tibi Uşeriu - alergător montan

Şcoala de Mers pe Munte, august - septembrie 2016. În 2015 Tăşuleasa Social a demarat un proiect inovativ de educaţie pentru adulţi - Şcoala de Mers pe Munte, având ca sponsor principal Coca-Cola Hellenic. În prima ediţie s-au înscris peste 700 de persoane din care au fost selectaţi cei 300 de beneficiari ai Şcolii din 2015. Succesul primei ediţii ne-a motivat să organizăm o astfel de şcoală şi în 2016. Numărul celor înscrişi a crescut în 2016 mult peste aşteptările noastre. Considerăm că este un semnal pozitiv dorinţa de a învăţa cum se merge pe munte, este încurajator să constatăm că sunt oameni care descoperă muntele nu doar în copilărie sau adolescenţă, ci şi după ce au trecut de prima tinereţe. Ei sunt cei care, învăţând să iubească muntele vor fi mai receptivi la problemele de mediu şi se vor preocupa de conservarea acestuia.

Ne-am bucurat şi în acest an de susţinerea oferită de Coca-Cola HBC pentru derularea acestui proiect. Partener de cursă lungă, Coca-Cola HBC a integrat conceptul de dezvoltare sustenabilă a zonei Dornei Candrenilor în strategia de responsabilitate socială pe termen lung a companiei. Practic au facilitat astfel instruirea unor tineri din ţinutul Dornelor în cadrul Şcolii de Mers pe Munte aşa încât aceştia să poată funcţiona ca ghizi montani.

Pentru promovarea Şcolii de Mers pe Munte s-au ogranizat prezentări ale proiectului în Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi, Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Chişinău, Piatra Neamţ, Bacău, Oradea, Vatra Dornei, Bistriţa, unde cei interesaţi au putut afla despre ce este vorba şi dacă un astfel de curs li se potriveşte.

Cursurile Şcolii de Mers pe Munte au fost structurate în două zile de pregătire în Campusul Tăşuleasa Social - cu informaţii atât teoretice cât şi practice, urmate de două zile şi două nopţi în mijlocul naturii. Workshopurile teoretice au cuprins subiecte cum ar fi, tehnici de orientare pe munte, prim ajutor, cum se campează, cum se montează echipamentul, etica muntelui, hiking, depăşirea limitelor şi nu numai. Drumeţiile s-au făcut în Munţii Călimani și au cuprins poteca Via Maria Theresia și trasee pitorești care urcă pe vârful Petrosul - 2103 m, iar tabăra cu corturi a fost situată în Poiana Arsuri, la 1673 m altitudine.

Traineri au fost voluntari Tășuleasa Social, salvamontiști, alpinişti şi împătimiţi ai muntelui. În total s-au organizat peste 250 de ore de curs şi 12 grupe. Trainerii din 2016 au fost:

Vasile Cipcigan - Salvamont Cheile Turzii şi Băişoara Sergiu Ghiţulescu - Salvamont Cheile Turzii şi Băişoara Doru Rusu - Salvamont Cheile Turzii şi Băişoara Horea Pop - Profesor UBB Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Andrei Szakacs - trainer activităţi outdoor Lazar Zsolt - Salvaspeo Cluj Codrin Kruijne - lector univ Utrecht - biomimicry Jean Cifor - meteorolog Stepan Andronic - inginer silvic, pedagog forestier Cătălin Frăţilă - Salvamont Sibiu Teodor “ Fane” Tulpan - instructor montan, salvamont Sibiu Tibi Uşeriu - alergător montan Alin Uhlman Uşeriu - Preşedinte Asociaţia Tăşuleasa Social Iulian Gabor - coordonator proiecte Tăşuleasa Social

Unul din trainerii de anul trecut a fost Teodor “Fane” Tulpan - cunoscut iubitorilor de alpinism ca unul din puţinii români care au urcat pe Everest. Ca să urci pe Everest îţi trebuie mai mult decât curaj şi rezistenţă fizică, îţi trebuie ambiţie, perseverenţă, disciplină şi minte limpede pentru a putea lua decizii raţionale în condiţiile în care corpul îţi este supus unor condiţii climatice extreme. În prezent Fane Tulpan este salvator montan voluntar în cadrul Asociaţiei Salvatorilor Montani Sibiu, instructor naţional SALVAMONT, ghid montan şi instructor ski-alpinism.

„Pentru mine proiectul SDMPM a fost cel mai complex la care am participat, atât ca număr de cursanți, cât şi cursuri predate, am încercat să transmit cât mai mult din experiența mea pe munte, atât de simplu turist, cât şi de salvamontist, să ne completăm unii pe alții între tarineri, iar câteodată chiar cu elevii. Am transmis mai departe valorile pe care le-am văzut şi primit la TAŞU, o țară altfel, care ar trebui să fie în toată România, de altfel. Tot ceea ce s-a văzut pe munte, de la taieri de pădure, drumuri, vreme, echipament, relații umane, oboseală, ceață, peisaje, gătit la foc, adus de lemne şi apă, cred că a legat nişte relații pe care numai timpul le poate şterge. Spiritul de echipă a contat cel mai mult pentru mine şi am încercat să-l mențin cât mai viu. Sunt sigur că mare parte din cursanți vor ține legătura unii cu alții şi vor merge mai mult pe munte, au văzut ce este necesar şi cum se merge pe munte. Este un proiect care merită dus mai departe, educația montană şi civică care s-a făcut va fi transmisă şi altora, iar câştigul se va vedea în viitor. Toți cei implicați în proiect (voluntari, personal bucătărie/ curățenie, traineri) au dat dovadă de implicare completă şi profesionalism, au încercat să mulțumească pe toți cursanții, să transmită cunoştințe şi valori cât mai coerent şi pe înțelesul tuturor. Să ne vedem cât mai sus şi poteci însorite!”

Teodor „Fane” Tulpan - Sibiu

„Vă mulțumesc că am făcut şi anul acesta parte din echipa de traineri şi am avut plăcerea de a lucra împreună cu oameni deosebiți (echipa, voluntarii, trainerii). Pentru mine a fost foarte important să văd la finalul fiecărei grupe, participanții plecând cu zâmbetul pe buze şi fericiți şi să ştiu că am avut şi eu o mică contribuție alături de voi la realizarea acestui fapt.”

Cătălin Frăţilă, Sibiu

Provocarea pentru traineri a fost să îşi organizeze prezentările astfel încât informaţia să fie cât mai uşor de asimilat de cursanţii care aveau niveluri de instruire şi preocupări diferite: medici, avocaţi, studenţi, programatori, designeri, psihologi, jurnaliști. La Școala de Mers pe Munte cursanţii au folosit echipamente de cea mai bună calitate: saci de dormit corturi, izopren, saltele, cocon (echivalentul unor “aşternuturi” pentru sacii de dormit), rucsaci, frontale, veselă, primusuri. Asociaţia Tăşuleasa Social a pus la dispoziţia cursanţilor, în mod gratuit: spaţii de cazare, grup sanitar, sală de mese, spaţii optime pentru susţinerea cursurilor specifice, materiale informative, asigurare de sănătate pe tot parcursul desfășurării celor 4 zile, 3 mese pe zi, în fiecare dintre cele 4 zile ale Școlii de Mers pe Munte și transportul cu mașinile proprii între Tășuleasa Social și Munţii Călimani.

“Tășuleasa este o organizație unică în România, inițiatorul unor programe care au fost inovative, deschizătoare de drumuri. Miile de oameni care au trecut prin Tășuleasa și care au fost voluntari sau beneficiari ai proiectelor sunt întotdeauna extrem de încântați şi apreciativi la adresa Tășuleasa. Pentru Coca-Cola HBC, Tășuleasa este un partener extrem de special, iar anul acesta se împlinesc zece ani de colaborare, de proiecte extraordinare, de prietenie! Vă dorim ca în următorii ani să fiți, în continuare, la fel de inventivi, dăruiți programelor voastre și dedicați valorilor pe care le-ați îmbrățișat și promovat!”

Irina Ileana Ionescu - Coca-Cola Hellenic, România.

Învăţând cum să mergi pe munte ajungi să cunoşti natura în cele mai frumoase şi sălbatice forme ale sale. Să cunoşti ceva îndeaproape este primul pas în a ajunge să iubeşti acel lucru şi să te preocupe apărarea acestuia.

“Faptul că am avut posibilitatea să particip la SDMPM a fost un mare privilegiu pentru mine, un privilegiu de a cunoaşte în primul rând oameni extraordinari, hotărâți să-şi aducă aportul în a schimba puțin câte puțin LUMEA. Asta m-a făcut să mă conving că se poate, că fiecare dintre noi putem contribui la o schimbare în bine şi că deschiderea şi dăruirea aduc oamenii împreună. Am învățat aspecte tehnice despre urcatul pe munte, pe care nu le ştiam, informații prețioase despre natură, păduri şi vârfuri înalte şi mi-am reîmprospătat mintea cu bucuria vieții şi a traiului simplu. A fost o mare onoare să cunosc modele umane, oameni care au cucerit vârfuri impresionante sau aleargă zeci de km, oameni care îşi fructifică timpul adunând şi împărțind cadouri pentru copii şi care se gândesc cu responsabilitate la binele generațiilor ce vor urma. Urcarea pe vârf a fost aşa cum ați spus la cursurile de la Tăşuleasa, un drum personal, în care am avut timp să reflectez la viața însăşi, iar marea revelație pe care am trăit-o a fost la coborârea de pe creste... când am ajuns la urcarea pe pietre mi se părea că va fi foarte greu, şi cu mult mai grea mi se părea coborârea, însă după ce am început urcarea, fiecare pas era momentul prezent şi din el se năştea următorul. După ce am coborât am putut să compar acest drum cu diversele dificultăți care apar pe parcursul vieții, şi anume când o problemă se iveşte pare imposibil de trecut, însă totul se simplifică atunci când începi să o rezolvi pas cu pas. De asemenea m-am bucurat să leg prietenii cu oamenii grupei din care am făcut parte şi să văd că oameni din diverse domenii pot avea atâtea preocupări comune. Mulțumesc pentru această experiență incredibilă, tuturor celor implicați în proiect, şi îmi doresc să continuați cu SDMPM pentru că ceea ce faceți e extraordinar.”

Adina Ilovan, Cluj-Napoca, grupa 6

“Școala de Mers pe Munte este mai mult decât un curs în care înveți cum să mergi pe munte este un proiect care poate să te schimbe pentru că este plin de lecții de viață. Conține combinația perfectă de natură şi sport unde înveți lucruri practice şi cel mai important unde găsești oameni cu mult bun simț de la care ai ce învață și chiar sunt dornici să îți arate. Printre puținele proiecte care pot să schimbe ceva în tine, să te responsabilizeze şi chiar cred că de asta are nevoie România de educație în a deveni cetățeni implicați şi civilizați pentru că dacă înveți cum să te comporți pe munte unde nu te vede nimeni, cu siguranță apoi poți să te schimbi şi în oraș.”

Mihai Ilincescu, Sibiu, grupa 1

Colaborarea cu ISDC. În acest an, una din cele mai mari companii din domeniul IT din Cluj-Napoca, ISDC a decis să organizeze activităţi de team building în campusul Tăşuleasa Social. Pe parcursul a trei sesiuni de team building, pe lângă subiectele şi activităţile menite să facă echipele mai puternice şi mai închegate, adulţi instruiţi, care în viaţa de zi cu zi gestionează activităţi complexe au învăţat despre mediu explorând Pădurea Pedagogică, au văzut cum poate să fie ţinut un leagăn în echilibru şi sperăm că au luat cu ei şi o parte din valorile Tăşuleasa Social.

Creşterea interesului manifestat de societatea civilă cu privire la mediu şi la importanţa implicării sociale, ne încurajează să ne facem cunoscute ideile să şi sensibilizăm cât mai multe persoane cu privire la importanţa voluntariatului. Le mulţumim celor de la ISDC, pentru că prin colaborarea cu ei am învăţat şi noi cum să ne prezentăm valorile către un nou “public ţintă“ - adulţii dornici de învăţare şi dispuşi să accepte schimbări şi idei noi. Ne dorim ca ei să participe pe viitor la acţiuni de voluntariat, în orice domeniu vor considera că experienţa şi implicarea lor va aduce mai multă valoare.

Pădurea Pedagogică. Pădurea Pedagogică este un proiect unic în România care susţine atât componenta de educaţie cât şi cea de mediu a asociaţiei noastre. Demarat în 2011, acesta a însemnat practic amenajarea unei porţiuni din terenul aferent campusului Tăşuleasa Social, astfel încât acesta să poată exemplifica la scară redusă funcţiunile unei păduri. Suntem consecvenţi ideii de educaţie prin exemple practice, şi ce exemplu ar putea fi mai bun pentru a demonstra cum funcţionează o pădure decât… să facem una?

Am plantat exemplare din flora montană a zonei, am amenajat un lac artificial ce captează sursele de apă de suprafaţă şi am construit mai multe elemente educative ce ilustrează ciclul de viaţă al unui arbore. Dacă atingi scoarţa unui mesteacăn, priveşti în soare o frunză de stejar sau simţi mirosul acelor uscate de pin care se zdrobesc sub paşi, nu le vei uita niciodată. Am transformat un trunchi de copac într-un calendar al naturii, “iţind” în inelele lui evenimente care s-au petrecut pe parcursul existenţei acestuia – de la răscoale ţărăneşti sau cele două războaie mondiale până la primul pas pe lună. Ştiţi cum arată cel mai înalt copac din lume? Dar ce lungime are săritura unui jder? Toate acestea se pot afla printr-o vizită în Pădurea Pedagogică.

Drept recunoaştere a valorii educative a proiectului Pădurea Pedagogică, Ministerul Pădurilor şi Agriculturii din Germania a demarat în 2015 un parteneriat cu Tăşuleasa Social. Parteneriatul înseamnă o colaborare cu Ministerul Agriculturii din Germania pentru a califica persoane în meseria de pedagog forestier. Viitorii pedagogi parcurg un curs teoretic în Germania, iar partea practică şi examenul se susţin în România. Până acum, la noi în campus au fost instruiţi peste 700 de elevi din Germania.

Prietenii și partenerii noștri, care ne susţin de 3 ani încoace la Maratonul VMT, cei de la Brigada 81 Mecanizată, reprezentaţi de militarii de la Compania 365 Cercetare, au venit în luna octombrie 2016 în fiecare zi, timp de o săptămână și au instalat în Pădurea Pedagogică de la Tășuleasa Social un modul de supravieţuire – modul care se va folosi în scop didactic pentru cei care vor vizita pe viitor Pădurea Pedagogică. Pădurea Pedagogică a crescut odată cu noi, în fiecare an se adaugă noi elemente, iar cei care au plantat acum au satisfacţia de a fi contribuit la educarea celor care se vor bucura de umbra arborilor peste timp. Pentru cei care trec pragul campusului nostru, vizita în Pădurea Pedagogică înseamnă o experienţă inedită, o concentrare în câteva ore a unor informaţii menite să le ţină atenţia trează şi după ce au încheiat vizita. Mulţi dintre ei nu ştiu că pădurea însemnă mai mult decât copaci, este un ecosistem, un mic univers cu fenomene naturale interconectate şi zeci şi sute de vieţuitoare care contribuie la funcţionarea ei. Am avut de la înfiinţare până acum peste 3.000 de vizitatori şi suntem încrezători că ei au dus cu ei informaţii preţioase care îi vor face să privească pădurea altfel. Cu mai multă emoţie, cu mai mult suflet, cu mai multă implicare în protejarea acesteia.

Camionul de Crăciun, 2016. Anul 2016 a însemnat al 12-lea an în care s-au distribuit cadouri în cadrul acţiunii Camionul de Crăciun. Scopul acestei acţiuni care implică mii de voluntari este bucuria directă oferită din partea unui copil german unui copil român. Acţiunea derulată în parteneriat cu Die Johannitter Unfall Hilfe este una de anvergură, care mobilizează un mare număr de voluntari în fiecare an.

Demersul are ca model felul în care ajutoarele acordate de SUA Germaniei după război în cadrul Planului Marshall au sprijinit reconstrucţia economică a acesteia din urmă. Ajutoarele colectate în fiecare an prin intermediul Die Johannniter Unfall Hilfe de comunităţile din Germania sunt trimise acum, în convoaie care însumează zeci de tiruri, în fiecare an în ţările Europei de Est. Cel mai important partener pentru România a Die Johannniter Unfal Hilfe pentru acest proiect este Asociaţia Tăşuleasa Social. 13 tiruri încărcate cu cadouri au pornit din Landshut, Germania, purtând peste 18.000 de cadouri pregatite pentru copii din judeţele Bistriţa-Năsăud, Mureş, Sălaj, Maramureş şi Cluj. Am fost poştaşi în zilele de 28 şi 29 decembrie pentru a împărţi în 61 de comune cu peste 170 de localităţi din 5 judeţe cadouri pentru copii.

Vom considera că ne-am atins scopul atunci când în 1 aprilie 2017 copii la care am fost, vor planta unul sau doi arbori pentru fiecare cadou primit, cu ocazia “Ziua Bună - Ziua Voluntarilor Mici” 2017. Satele alese nu sunt înstărite, au suprafeţe împădurite foarte mici şi de aceea considerăm demersul nostru unul important pentru a încuraja atât ideea de împădurire cât şi cea de implicare în comunitate, prin proiecte în care sperăm să se implice cât mai mulţi localnici. Faptul că în fiecare an tot mai multe localităţi sunt interesate să participe la acţiune este încurajator şi ne determină să continuăm astfel de acţiuni şi pe viitor.

“Camionul de Crăciun a ajuns la noi! / The Johanniter Christmas Truckers are in town! Bucuria și recunoștința răspândite de pachetele transportate de Camionul de Crăciun reprezintă experiențe copleșitoare. Fiecare din cele peste 50.000 de pachete distribuite oamenilor din România, Albania și Bosnia în timpul acțiunii din 2016 a conținut mai mult decât

produse alimentare și de igienă, ambalate de oameni din Germania. Fiecare pachet este un semn de solidaritate, un semn că nu îi uităm pe cei aflați în impas și vorbim serios atunci când spunem că trebuie să îți iubești aproapele. Fără îndoială proiectul Johanniter Camionul de Crăciun implică mult mai mult decât livrarea unor pachete. Pe parcursul anilor s-au derulat și alte proiecte în regiunile incluse în proiect, proiecte menite să le ofere oamenilor perspective pozitive asupra viitorului. În spiritul grijii față de cei din jur și față de comunitățile în care trăim, Tășuleasa Social a fost cel mai apropiat partener al nostru în România de mulți ani. Prietenii noștri Ana, Alin și echipa lor plină de energie sunt cheia tuturor lucrurilor bune pe care Proiectul Camionul de Crăciun le poate face. Organizarea lor este perfectă și reprezintă o garanție că cea mai mare parte din aproape 20.000 de pachete distribuite în nordul României sunt livrate personal copiilor din aproximativ 200 de grădinițe, școli și sate din zona Bistrița-Năsăud. După ce își depășesc timiditatea și emoția, bucuria se răspândește pe fețele multor copii și adulți care primesc pachete. La demararea proiectului Camionul de Crăciun în 1994, nimeni nu și-a închipuit că peste ani această inițiativă se va transforma într-o acțiune susținută de un mare număr de persoane și organizații, nici că partenerii noștri în acest proiect din alte țări vor deveni actori importanți ai societății civile. În primul și în primul rând acesta este un adevăr pentru prietenii noștri de la Tășuleasa Social. Munca lor incredibil de bună pe tot parcursul unui an ne impresionează de fiecare dată. Gândiți-vă doar la “Ziua Voluntarilor Mici” când mii de copii din România au plantat puieți, un copacel pentru fiecare pachet primit în cadrul acțiunii Camionul de Crăciun. Această zi de acțiune nu aduce doar beneficii sociale și ecologice, este și un mod de a spune “mulțumesc“. Este o acțiune minunată care descrie spiritul Tășu și ne dovedește că sunt mai multe aspecte în cadrul acțiunii Camionul de Crăciun decât se observă la prima vedere. Pachetele de Crăciun nu sunt doar o picătură în ocean pentru copiii de vârsta școlară din regiune, sunt o invitație pentru ei să se implice în societatea civilă pentru binele României. Această cauză este vitală pentru Tășu, iar noi - organizația Die Johanniter, susținem bucuroși această cauză. Vă mulțumim dragi prieteni de la Tășu pentru munca minunată pe care o faceți.”

Miriam Wolf, Project Leader

Dezvoltarea culturii organizaţionale. În 16 ani de funcţionare am învăţat multe şi am cernut conceptele cele mai viabile care ne-au ajutat să creştem organic. A venit acum momentul să le aşternem pe hârtie, aşa cum se cuvine într-o organizaţie matură. Am transpus ideile bune în ghiduri şi regulamente care să fie accesibile tuturor membrilor şi voluntarilor care participă la proiectele asociaţiei.

Centralizarea şi sistematizarea informaţiilor s-au făcut prin: Elaborarea unui ghid al voluntarului care a fost considerat util de cei care ne-au trecut pragul; Redactarea unui regulament general pentru plantări. Anterior se întocmea un regulament care se comunica

înainte de fiecare acţiune. Existenţa unui regulament standard permite ca acesta să fie studiat de toţi cei interesaţi să participe la acţiunile noastre. Broşura cu informaţii despre noţiunea de voluntariat a fost întocmită cu ocazia acţiunii Camionul de Crăciun.

Au fost chiar voluntarii - în mare parte liceeni, cei care au creionat într-o broşură frumoasă ce înseamnă să fii voluntar, cum este să te implici şi să dai o mână de ajutor celor de lângă tine.

“Ştiam că există voluntari încă de mică. Ştiam asta pentru că făceam proiecte în power point la şcoală despre benevolat, plantatul puieților, trierea deşeurilor, etc. Însă nu îmi închipuiam atunci că mi se va întâmpla cu adevărat să mă ocup de aşa ceva. Deşi a venit cumva natural, ca şi cum tot ce făcusem până atunci în viață, mă pregătise pentru experiența de la Tăşu. Eram un copil pe care părinții îl trimiteau în tabere la munte, îmi plăcea să fiu murdară şi nu prea aveam prieteni. Nu s-au schimbat chiar aşa de multe pentru că exact calitățile astea m-au adus şi m-au ajutat să rămân la Tăşu. În plus, mi-am făcut şi nişte prieteni despre care ştiu că sunt cumva la fel ca mine, dar şi complet diferiți, şi cu care trebuie să am atât o relație profesională, cât şi una de prietenie autentică. Să fii voluntar Tăşu înseamnă să faci parte dintr-o echipă mare şi complexă de voluntari care muncesc împreună, iau masa împreună, colaborează şi se simt legați de un ideal comun, în care pun multă pasiune şi entuziasm: să rămână pădurile la locul lor şi oamenii să fie buni şi fericiți, iar copii să fie puternici prin educație.”

Iulia Alexandra Mureşan - Voluntar Tăşuleasa Social

Am fost bucuroşi că bunele practici în organizarea de proiecte am putut să le transferăm şi către activităţi culturale. O parte din acţiunile Festivalului “Filmul de Piatră” organizate de voluntarul Tăşuleasa Social şi prietenul nostru Andrei Dăscălescu au fost făcute cu sprijin din partea voluntarilor Tăşuleasa.

Colaborarea cu tinerii din Germania. Parteneriatul nostru cu Die Johanniter se derulează de peste 16 ani. Prin intermediul lor am aflat multe lucruri despre cum funcţionează o organizaţie şi am cunoscut oameni minunaţi. Johanniter-Unfall-Hilfe e. V. este o organizaţie de binefacere sub egida Ordinului Sfântului Ioan, a cărui principală preocupare de-a lungul secolelor a fost să facilizeze întrajutorarea semenilor. Johanniter-Unfall-Hilfe e. V. este activă într-un domeniu extins de domenii de ajutorare şi sprijin social, principalul interes fiind acela a oferi suport pentru cât mai mulţi oameni aflaţi în clipe de restrişte. Nu doar tehnologia modernă şi mai bine de 60 de ani de experienţă au făcut ca JUH să devină una din cele mai mari organizaţii de profil din Europa, cheia funcţionării sale sunt de fapt oamenii. Doar în Germania, JUH are peste 20.000 de angajaţi, 34.000 de voluntari şi peste 1,3 milioane membri. În cadrul asociaţiei JUH din Bavaria, sunt peste 2700 de angajaţi şi 6200 voluntari care lucrează în beneficiul oamenilor, în diverse sectoare sociale şi caritabile. Serviciile furnizate sunt certificate TUV (Technischer Überwachungsverein - Technical Inspection Association) şi funcţionează în baza unui sistem de management al calităţii. Sunt prezenţi în Bavaria prin 100 de unităţi în 8 zone de asociere. Sediul Regional este în Unterschleissheim, lângă Muenchen. Schimbul de informaţii nu este unidirecţional aşa cum ar părea la prima vedere. Prietenii noştri din Germania s-au arătat interesaţi de ceea ce facem şi au vrut să cunoască mai bine unde ne desfăşurăm activitatea şi să afle lucruri despre oamenii locurilor.

Training pentru lideri - Johanniter Jugend (Tineretul Die Johanniter) și Tășuleasa Social au oferit în mai 2016 un curs de training pentru lideri, curs gândit și implementat de Jugend Johanniter la asociaţiile de tineri germani, recunoscut la nivel european. Cei doi traineri, Stephanie Lindemann și Nedhir Alaimi au venit din Germania în luna mai şi au susţinut cursul alături de 15 voluntari Tășuleasa Social. Prin bunăvoinţa partenerului nostru Inspectoratul Școlar Judeţean Bistriţa-Năsăud, cursanţii au avut la dispoziţie o sală la ISJ pentru cele 2 zile de curs. În luna august, un grup de 12 voluntari Johanniter-Jugend din Wasserburg, Nurenberg și Marktoberdorf,

parte a organizaţiei Johanniter-Unfall-Hilfe e.V., au venit la Tăşuleasa Social. Am colaborat în mod direct cu ei prin munca de voluntariat, pentru că ea este idealul comun în care credem și care face ca timpul petrecut în campusul Tășuleasa să fie nu numai un experiment important pentru noi și ei, dar și un următor pas natural în relaţia dintre organizaţiile din care facem parte. Am parcurs trasee din munţi, iar ideile pe care le împărtăşim ne determină să credem că vom transforma experienţa în ceva mai mult decât atât. În luna iulie, 30 de elevi germani împreună cu voluntarii Tășuleasa au fost găzduiţi timp de o zi și o

noapte la 25 de familii din Sânmihaiu de Câmpie (10-17 iulie). Pentru elevii germani experienţa a fost una inedită, unii dintre ei ne-au povestit că mașina în care au călătorit prin sat nu ar fi trecut testul TÜV din Germania, alţii au mărturisit că nu s-au spălat pe dinţi pentru că nu prea înţelegeau unde ar trebui să o facă. Nimic nu a contat mai mult pentru noi decât feedback-ul pozitiv pe care l-am primit de la ei, energia pe care am simţit-o în jur, entuziasmul adevărat al sătenilor care au reușit să transmită această bucurie și musafirilor, din puţinul pe care îl au reuşind să fie gazde minunate. Schimbul de experienţă a pornit de la premisa că o colaborare care durează de atâţia ani poate trece de la componenta de voluntariat la cea umană. De câţiva ani încoace, colaborările noastre cu germanii au adus tot mai mulţi elevi și tot mai multe proiecte faine care s-au materializat în grădina noastră de la Tășuleasa. Am simţit că partenerii noștri, S.I.R Langezen și P.U.R Penzberg pot şi vor să afle mai mult despre ce înseamnă cu adevarat nivelul de trai în România şi că astfel vor înţelege mai bine cum funcţionăm, în contextul în care valorile noastre sunt comune. Doar anul acesta, aproape 600 de copii de toate vârstele și de peste tot din ţară, au trecut prin Pădurea Pedagogică luând parte la ateliere cu temă ecologică sau de voluntariat. Printre acești 600, se numără și cei 25 de copii din Sânmihaiu de Câmpie, participanţi la acest proiect nou. Întâlnirea lor cu elevii germani, care vin aici deja din tradiţie, a venit cumva ca un pas natural pe care Tășuleasa și-a propus să îl facă anul acesta, pentru continuitate și din entuziasm. Experienţele voluntarilor de la Tăşuleasa Social cu organizaţii din Germania au contat pentru noi

ca inspiraţie şi ca sprijin în majoritatea proiectelor noastre. Datorită colaborarii noastre cu Johanniter-Unfall-Hilfe e.V am cunoscut-o şi pe prietena noastră Stephanie Lindemann. Stephanie este voluntar la Die Johanniter şi în acelaşi timp este director executiv la o altă mare organizaţie germană, Technisches Hilfswerk (THW). Ea se ocupă de proiectele cu grupuri de tineri. În luna august, trei dintre voluntarii noştri au fost invitaţi să ia parte la Bundesjugendlager der THW-Jugend 2016, o tabără de corturi la care au participat aproximativ 5.000 de tineri din toată Germania. Scopul nostru a fost acela de a aduna cât mai multă informaţie pe care ulterior să o putem împărţi cu colegii noştri. Am văzut cum funcţionează o tabără de dimensiuni mult mai mari decât cele cu care eram obişnuiţi şi am cunoscut oameni care au fost bucuroşi să ne vorbească despre munca lor şi despre modalităţi eficiente de a gestiona problemele care pot apărea în grupurile de tineri şi am marcat o nouă experienţă valoroasă. 15 elevi de liceu din Germania s-au aflat în seminarii de practică. Prin aceste programe şcoala lasă la

latitdinea copiilor să îşi găsească propriile proiecte pe care să le dezvolte şi să le implementeze.

2016 în cifreVenituri:

Sponsori şi donatori din România - 1493 mii lei Sponsori şi donatori internaţionali - 178 mii lei Încasări taxe VMT - 6,8 mii lei

Total venituri: 1679 mii lei

Cheltuieli:

Pădurea Pedagogică - 139 mii lei - 8% Maratonul Via Maria Theresia - 157 mii lei - 9% Școala de Mers pe Munte - 472 mii lei - 27% Împăduriri - 181 mii lei - 10% Funcţionare campus - 270 mii lei - 16% Ziua Voluntarilor Mici - 113 mii lei - 7% Camionul de Crăciun - 90 mii lei - 6% Alte cheltuieli administrative - 304 mii lei - 17%

Total cheltuieli: 1727 mii lei

MulţumiriMulţumiri din inimă miilor de voluntari şi donatori individuali care au fost alături de noi. Nu ar ajunge o carte întreagă ca să vă menţionăm pe toţi cei care aţi participat după puterea fiecăruia la proiectele noastre.

PARTENERI:

SPONSORI:

ASOCIAŢIA TĂŞULEASA SOCIALCod 427 363, Comuna Tiha Bârgăului, Sat Piatra Fântânele, nr. 97, Jud. Bistriţa-NăsăudT: 0741-545.201, 0742-501.737E: asociatia@tasuleasasocial.ro, W: www.tasuleasasocial.ro