altm

7/23/2019 altm

http://slidepdf.com/reader/full/altm 1/198

Aspecte legislative privind transpotul maritim

Curs I – Conven ii IMO privind siguran a transpotului maritimț ț

Conven ii IMO privind siguran a transpotului maritimț ț

Siguranţa maritimă poate fi rezumată la trei elemente de bază aflate permanent îninterdependenţă:

• navele, ca mijloc de transport maritim al mărfurilor şi/sau pasagerilor;

• mărfurile şi/sau pasagerii, ca obiect al activităţii de transport;

• omul , ca utilizator al navei, - personal navigant - membru al echipajului navelor

• !onven ii "#$ privind siguran a transpotului maritimț ț

Convenţii internaţionale privind siguranţa maritimă:• !onvenţia "nternaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la %ondra la

& noiembrie &'()*+$%+, la care .omnia a aderat în &'(', prin 0ecretul nr12 din 3martie &'(';

• 4rotocolul din &'11 la !onvenţia +$%+ la care .omnia a aderat prin $rdonanţa de5uvern 67/&''';

• Codul Internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) din noiem!rie "##$% acceptat de &om'nia prin donanţa nr*+ din "$,-+,,".

Conven ii IMO privind siguran a transpotului maritimț ț

• Codul Internaţional al miloacelor de salvare (0S1) din 2 iunie "##$% acceptat de către &om'nia prin ordonanţa nr*3 din "$,-+,,".

• Codul Internaţional de management% pentru e4ploatarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării (IS5) din 2 noiem!rie "##*% adoptat de &om'nia prin 0egea nr-din +- mai "##3.

• !onvenţia "nternaţională asupra liniilor de încărcare a vaselor comerciale pe mare,

%ondra, &'88, acceptată de .omnia prin 0ecretul nr12/&827&'(&;


• !onvenţia referitoare la .egulamentul "nternaţional din &'(3 pentru prevenireaabordajelor pe mare *!$%.95, adoptată de .omnia prin 0ecretul nr37' din37&3&'();

7/23/2019 altm


• !onvenţia "nternaţională pentru unificarea unor reguli în materie de asistenţă şi salvare pemare, ruelles, &'&2, adoptată de .omnia în &'&7;

• !onvenţia "nternaţională din &'(' privind căutarea şi salvarea pe mare, <amburg,adoptată de .omnia prin $rdonanţa de 5uvern nr&&6/&''1;


• !onvenţia "nternaţională privind salvarea,%ondra &'1', adoptată de .omnia prin$rdonanţa nr&&2/3222;

• +pecial =rade 4assanger +hips greement *+=4, &'(&;

• "nternational !onvention for the +afet> of ?ishing @essels *+?@,&'((;

• !onvenţia "nternaţională privind securitatea containerelor *!+!, %ondra &'16, adoptatăde .omnia prin %egea nr&8/&''3;

• !onvenţia internaţională pentru unificarea anumitor reguli referitoare la competenţacivilă în materie de abordaj, ruelles, &'63, acceptată de .omnia prin %egea nr1'/&''6;

• !onvenţia internaţională privind unificarea anumitor reguli referitoare la competenţa penală în materie de abordaj şi alte evenimente de navigaţie, ruelles, &'63, adoptată de.omnia prin %egea nr'2/&''6;

• !onvenţia pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime,

.oma, &'11, acceptată de .omnia prin %egea nr&37/&''3• !onven ii "#$ privind siguran a transpotului maritimț ț

• !odul internaţional pentru transportul în siguranţă al cerealelor în vrac *5."A !$09%ondra, 37 mai &''&, acceptat de .omnia prin $rdonanţa de 5uvern nr7&/&821322&;

CONVENŢIA INTERNAŢIONAL !ENTR" OCROTIREA VIEŢII "MANE !E MARE#$OLA$%

• !ronologic prima !onvenţie "nternaţională pentru $crotirea @ieţii Bmane pe #are

prinde contur pe data de 32 ianuarie &'&), nu intra în vigoare din cauza izbucnirii celuide-al doilea război mondial

• Cn perioada interbelică, în anul &'3' la %ondra este încheiată !onvenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii umane pe mare

• %a data de &( iunie &'82 tot la %ondra, se desfăşoară !onvenţia "nternaţională pentru$crotirea @ieţii Bmane pe #are

7/23/2019 altm



• !onvenţia cuprinde &7 articole în care este reglementată ocrotirea vieţii omeneşti pemare

• 4rezenta convenţie intră în vigoare *art&2 la &3 luni de la data la care cel puţin 36 destate, ale căror flote comerciale reprezintă în total cel puţin 62D din tonajul brut al floteicomerciale mondiale, au devenit parţi la convenţie *conf rt' prin: semnare, ratificare,acceptare, aprobare si aderare

• "nstrumentele de ratificare, acceptare, aprobare si aderare, depuse după data la care intraîn vigoare prezenta convenţie, intră în vigoare după trei luni după data depunerii

4unerea în aplicare a !onvenţiei +$%+ din &'(), conform articolului unic din convenţie, se vaaplica navelor sub pavilionul statelor ale caror guverne sunt guverne contractante

!onventia +$%+ din &'(), se aplica in caz de forta majora conform art) :

• Bnei nave care nu este supusa prevederilor prezentei conventii in momentul plecarii intr-o calatorie oarecare nu trebuie obligata sa respecte aceste prevederi in cazul abaterii de laruta proiectata, daca aceasta abatere este provocata de vreme rea sau de orice alta cauzade forta majora

• 4ersoanele care se gasesc la bordul navei din motive de forta majora sau se gasesc acoloca urmare a obligatiei impuse comandantului de a transporta fie naufragiati, fie alte persoane nu trebuie sa fie luate in consideratie cand este vorba de a se verifica aplicareala nava a unei prevederi oarecare a prezentei conventii

• !onventia +$%+ *prin art 8 inlocuieste si anuleaza intre guvernele contractantetratatele si conventiile anterioare !onventiei, care sunt in contradictie cu dispozitiile prezentei conventii

• lte tratate, conventii, acorduri referitor la problemele care nu fac obiectul unor prevederieprese din prezenta conventie, care sunt in prezent in vigoare intre guvernele parti la prezenta conventie, pastraza deplina si intreaga lor putere pe durata stabilita in ceea ce priveste navele la care se aplica prezenta conventie

.egulile speciale din care rezulta acorduri *art( in conformitate cu prezenta conventie suntstabilite prin acord intre toate guvernele contractante sau numai in unele dintre ele, iar acestereguli trebuie sa fie comunicate +ecretariatului 5eneral al organizatiei pentru a fi aduse lacunostinta tuturor guvernelor conttractante

• 0enuntarea *art && poate fi facuta de orice guvern contractant, in orice moment dupaepirarea a 6 ani de la data la care conventia intra in vigoare pentru acel guvern

7/23/2019 altm


• 0enun area se efectuează prin depunerea unui instrument de denuntare la +ecretarulț

5eneral al organizatiei, care va notifica tuturor celorlalte guverne contractante despreorice instrument de denuntare primit, despre data primirii sale, precum si de data dedenuntare la care o astfel de denuntare intra in vigoare

• 4erioada in care denuntarea intra in vigoare este de un an sau o perioada mai lungaspecificata in instrumentul de denuntare, de la data la care +ecretarul 5eneral alorganizatiei a primit notificarea

• 4utem spune ca +$%+ este convenţia care a suferit cele mai multe modificări de-alungul eistenţei

• Cn anul &'() convenţia a devenit modulară, între asa zisele module eistand o stransalegatura interdisciplinara prin care fiecare modul se ocupa de o anumita parte referitoarela siguranţa maritimă


• !apitolul I 4revederi generale

• Capitolul II&I E !onstrucţie E subdiviziune şi stabilitate, maşini şi instalaţii electrice

• Capitolul II&II E !onstrucţie E 4rotecţia contra incendiului, detectarea incendiilor şistingerea incendiilor

• Capitolul III E #ijloace de salvare

• Capitolul IV E .adiotelecomunicaţii• Capitolul V - +iguranţa navigatiei

• Capitolul VI - =ransportul marfurilor generale =ransportul in siguranta al cerealelorvrac

• Capitolul VII - =ransportul marfurilor periculoase

• Capitolul VIII - Aave nucleare

• Capitolul I' - #anegement pentru eploatarea in siguranta a navelor si pentru

prevenirea poluarii

• Capitolul ' - #ăsuri de siguranţă pentru navele de mare viteza

• Capitolul 'I - #ăsuri speciale pentru sporirea securităţii maritime

7/23/2019 altm


!rotocolul din ()*+ la Conven ia $OLA$ ()*,ț

• 4rotocolul din &'(1 a fost adoptat de !onferinţa internaţională privind securitatea navelor cisternă şi prevenirea poluării, convocată de $rganizaţia #aritimă "nternaţională în perioada 8 -&( februarie &'(1 şi care a intrat în vigoare în &'1&

• cest protocol a fost lăsat deschis pentru semnare la sediul organizaţiei de la & iunie &'(1 pnă la & martie &'(', după care a rămas deschis pentru aderare

• 4rotocolul poate fi semnat fără rezerve, ratificat, acceptat, aprobat, sau se poate adera lael, numai de statele care au semnat fără rezervă, ratificat, acceptat, aprobat, sau aderat la!onvenţie

• 4ărţile semnatare ale protocolului se obligă să aplice prevederile protocolului şi aleneei care face parte integrantă din 4rotocol, să întocmească o listă a inspectorilornumiţi sau a organizaţiilor recunoscute care sunt autorizate să acţioneze în numele lor,

pentru aplicarea măsurilor privind ocrotirea vieţii pe mare, în vederea informării părţilor pentru aducerea la cunoştinţa funcţionarilor proprii

4revederile prezentului protocol *dacă nu se prevede epres altceva se aplică numai navelor caresunt angajate în voiaje internaţinale

0e la prevederea de mai sus fac eceptie:

• navele militare şi de transport de trupe,

• navele de marfă avnd tonajul brut mai mic de 622 t

• navele fără mijloace de propulsie mecanică,

• navele de lemn de construcţie rudimentară,

• iahturile de agrement,nefolosite pentru trafic comercial,

• navele de pescuitcărora li se aplica norme specifice

4rotocolul din &'11 privind !onvenţia +$%+ &'()

• fost adoptat de !onferinta internaţională privind sistemul de inspectare şi certificare

armonizat cu prevederile corenspunzătoare din celelalte documente internaţionale, la &&noiembrie &'11 la %ondra

• 4ărţile semnatare ale prezentului protocol au convenit ca acesta abrogă şi înlocuieşte4rotocolul din &'(1 cu privire la convenţie, dar în situatia în care a fost eliberat uncertificat sau un supliment la acesta în baza prevederilor 4rotocolului din &'(1, acesta varămne în vigoare pnă la momentul epirării lui

7/23/2019 altm


• ?iecare stat semnatar în parte se angajează să efectueze o anchetă asupra oricărui accident petrecut pe una din navele sale aflate sub incidenţa prevederilor prezentei convenţiiamendate, dacă se apreciază că ancheta ar ajuta la stabilirea modificărilor ce ar putea săîmbunătăţească prezentele reguli

• "n momentul conturării unor concluzii, guvernul contractant se angajează să transmită$rganizaţiei un document care să cuprindă toate detaliile anchetei

• $rganizaţia avnd în vedere informaţiile primite va formula recomandări cu privire ladezamorsarea situaţiilor viitoare, fără să facă nici o referire la numele navelor sau persoanelor implicate sau să li se impute vreo reponsabilitate pentru accidentul provocat

CONVENŢIA INTERNAŢIONAL -IN ()*) !RIVIN- C"TAREA .I $ALVAREA !EMARE

• !onvenţia din &'(', adoptată la !onferinţa de la <amburg, are ca scop dezvoltarea unui plan +. internaţional, astfel înct, indiferent unde are loc un accident, acţiunile desalvare a persoanelor aflate în primejdie pe mare vor fi coordonate de către o organizaţie+. şi, atunci cnd este necesar, prin cooperarea între organizaţiile vecine +.

C"R$ II

Conven/ii interna/ionale 0n domeniul com1aterii terorismului 0n transporturile maritime

" !="BA" 09F@$%==9 49 4%A "A=9.A="$A% 49A=.B 4.9@9A".9 +"!$#=9.9 =9.$."+#B%B"

(2(2 Introducere2

Aoţiunea de terorism este cunoscuta omenirii de la începutul istoriei, dar in istorie acesttermen a apărut după revoluţia franceza din &(1' "n secolul GG terorismul internaţional săvrşitin timp de pace a luat o amploare deosebita 4rincipala caracteristica a terorismului este

intimidarea prin violenta, mijloacele folosite fiind etrem de variate, incluznd răpirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, eecuţiile sumare, producerea de eplozii, distrugereaunor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a unor instalaţii industriale ori a mijloacelor detelecomunicaţii, ruperea unor diguri, otrăvirea apei potabile *a rurilor, fntnilor saurezervoarelor de apa, producerea unor boli contagioase , eecutarea de bombardamente etc %ametodele HtradiţionaleI s-au mai adăugat si noi forme, cum ar fi atentatele contra şefilor de state,atacurile misiunilor diplomatice si a diplomaţilor, atentate împotriva personalităţilor politice sau

7/23/2019 altm


a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor instituţii publice sauîntreprinderi comerciale, a avioanelor, a forţelor de ordine samd

0eoarece actele de terorism internaţional aduc prejudicii grave intereselor statelor,ştirbesc autoritatea lor si încalcă grav, masiv drepturile omului, se cere elaborata o concepţie

comuna a tuturor statelor ?iecare stat in parte trebuie sa elaboreze si sa adopte programe de statconcrete in lupta cu terorismul, sa se creeze un birou special de coordonare a acestor activităţi,avnd la dispoziţie o banca de date si informaţii, eperţi 0esigur, lupta împotriva terorismuluinecesita cheltuieli financiare foarte mari din partea statului, dar după cum este cunoscut o altaforma de lupta cu acest flagel mondial nu eista "n ultimul timp a căpătat o răspndire largaterorismul cu aspect religios si terorismul separatist, care de asemenea cere surse, forte pentru afi contracarat Bn rol deosebit in combaterea terorismului ii revine si mass-mediei, care trebuiecorect si profesional sa informeze publicul despre evenimentele ce se produc, deoarece o preamulta informaţie despre actul de terorism săvrşit poate sa genereze mai multa frica si spaima

4ortul maritim ca nod de transport si impactul pe care terorismul îl poate avea asupraeconomiei, au determinat statele sa acorde din ce in ce mai multa importanta adoptarii de masuri pentru securizarea acestui tip de transport si totalitatea operatiunilor maritime

4entru a fi eficiente, masurile anti-teroriste trebuie sa acopere o sfera larga de operaţiimaritime incluznd : porturi, nave, bunuri maritime vulnerabile, puncte aglomerate strategice sicai maritime înguste apropiate de zonele foarte populate ceste masuri trebuie de asemeneaaplicate tuturor navelor care operează in apele teritoriale ale A=$ sau Aaţiunilor 4artenere

Bn echilibru trebuie stabilit intre evaluarea ameninţării si cum sa se dispună cel mai bine

de resursele disponibile in lupta împotriva terorismului ceste masuri sunt structurate si legatede o ameninţare specifica sau generala si este solicitata acţiunea imediata 4entru simplificareadiscuţiei, aceste acţiuni recomandate sunt împărţite in masuri civile si masuri militare #ulte dinmasurile militare cer o legislaţie noua si emiterea de reguli specifice de angajament *.$9înaintea apariţiei evenimentelor

!ercetarea a indicat ca o nava este cea mai vulnerabila unui atac cnd este acostata de-alungul ţărmului sau la ancora si cteva masuri simple pot creste semnificativ protecţia sa si aechipamentului necesar pentru împiedicarea unui atac; dar procedurile corespunzătoare lipsesc0eturnarea unei nave care poate fi folosita ca o J arma K poate mai probabil sa apară cnd nava

se afla pe mare

%a cel mai jos capăt al scalei se afla ameninţarea generala a unei nave, port sau bunstrategic *punct de aglomerare atacate de terorişti dar pentru care nici o informaţie specifica dela +erviciile de "nformaţii nu este disponibila #asurile potenţiale anti-teroriste si pregătirileîmpotriva acestui tip de atac terorist general includ :

7/23/2019 altm


Masuri civileL +tabilirea unui nivel susţinut de intimidare pentru siguranţa navei si portuluiL utorităţile portuare civile instruite pentru cel mai rau caz de atac si implementarea

procedurilor corespunzătoareL 9chiparea navelor comerciale cu uşi puternice cu siguranţa *lacăt la : punctele de intrare,

pod, cabinele unde se afla motoarele, compartimentele de comunicaţii si crma *#ultenave s-au conformat deja @erificarea si, daca este necesar, modificarea sistemului decondus de la distanta de închidere a motoarelor intr-un mod care sa fie in conformitate cu procedurile antiteroriste

L Brgentarea introducerii unei modificări a +istemului #aritim 5lobal de vertizarea a4rimejdiei *5#0++ pentru a adaugă o alarma de pericol a unei deturnări sau atacterorist

L +tabilirea unei poziţii de control de la distanta pentru activarea alarmei 5#0++necesara pentru navele care prezintă un risc ridicat

L 4regătirea echipajelor navelor comerciale corespunzător procedurilor si instructajelor anti-teroriste

L #onitorizarea navelor comerciale care prezintă un grad ridicat de riscL @alidarea echipajului in navele cu risc ridicat care sa împiedice infiltrareaL "nspectarea securităţii pasagerilor in navele cu grad ridicat de risc înaintea îmbarcăriiL îmbunătăţirea si implementarea regulilor de siguranţa maritima aşa cum este necesar

Masuri militareL %uarea in considerare a monitorizării anumitor nave originare din arii specifice de

ameninţareL sigurarea 5ărzii de !oasta sau ca resursele forţelor navale si instruirea corespund

operaţiilor de interdicţieL sigurarea resurselor si instrucţia ?orţelor pentru $peraţiuni +peciale sunt suficiente

pentru lupta împotriva terorismului maritim

L "niţierea coordonării eerciţiilor anti-terorism pentru toţi cei menţionaţi mai sus

Brmătorul nivel ridicat de risc ar putea rezulta dintr-o apreciere a +erviciilor de "nformaţiisau dovada unui atac precis al teroriştilor sau informaţia cu privire la un atac terorist ceastaevaluare a ameninţării cel mai probabil ar fi limitata la o zona geografica din jurul portului sauţinta potenţiala si este improbabil sa fie aplicata pe mare agitata #asurile potenţiale anti-terorism împotriva unui asemenea nivel ridicat de risc, in plus fata de paragraful 3( de mai sus,includ:

Masuri civile

L !reşterea gradului de securitate a portului *control mai bun si securitate la porţileşantierului naval, paza digurilor, protejarea danelor de potenţiale ţinte, patrulări cu nave,remorchere de escorta;

L !reşterea gradului de auto-apărare pentru navele comerciale; lacăte eterne si poduri, uşile camerei de control a motoarelor si birourilor pentru comunicaţii ducerea deechipaj cheie *in special ofiţeri care nu sunt in cart care in cazul unei alerte maime sa răspundăunui atac;

L @alidare superioara si inspecţii ale securităţii echipajului navelor si personalului din port;

7/23/2019 altm


L "nvocarea puterilor *autorităţii legale pentru permiterea urcării la bord siinspectarea, cercetarea de către forţele de securitate *Aavale si 5arda de !oasta;

L +tabilirea unor zone ecluse aflate in jurul unor potenţiale ţinte *nave de croazierasi transportatoare %45 in port;

L "nvocarea puterilor legale pentru restricţionarea intrării in port numai acelor nave

care s-au supus unor masuri standard minime de protecţie împotriva terorismuluiMasuri militare

L !reşterea controlului si odată ce legislaţia aproba, operaţiuni de urcare la bordulnavei in cazul pericolului ameninţării

L +tabilirea unor zone ecluse aflate in jurul unor ţinte potenţiale *nave maritime in porturiL "nvocarea prevederilor legale pentru ca navele sa raporteze mişcările aşa cum este

solicitat de forţele de securitate

(232 Activit4/i ale IMO pentru de5voltarea masurilor de securitate maritima

"#$ a pregătit legislaţia internaţionala pentru un program pe termen scurt pentru a furniza o mai buna organizare a securităţii navelor si porturilor #asurile stabilite in întlnirea !omisiei pentru+iguranţa #aritima a "#$ in mai 3223 vor fi supuse aprobării oficiale la o !onferinţa0iplomatica in decembrie 3223 si sub o procedura de amendament tacit care va permite o datalimita de implementare in 322) "#$ a înaintat de asemenea un program suplimentar de masuriadiţionale car vor trebui promovate in special in cooperare cu alte organisme internaţionaleceste masuri adiţionale nu vor fi pregătite pentru aprobare pana in decembrie

(232(2 !ro1leme de 6ond 33-a întrunire a "#$ in noiembrie 322& a instruit începutul dezvoltării legislaţiei

internaţionale pentru îmbunătăţirea protecţiei împotriva terorismului maritim "#$ a reorganizat

deja secretariatul sau in vederea creării unei unităţi specifice care sa sprijine aceasta dezvoltare#etoda de baza avuta in vedere a fost amendamentul !onvenţiei de +iguranţa a @ieţii pe #are*+$%+; asemenea amendamente formează conţinutul programului pe termen scurt menţionatmai sus

4rincipala comisie diplomatica a "#$ *!omisia pentru +iguranţa #aritima*#+! aînaintat aceasta lucrare att in şedinţa plenara cat si in grupul de lucru 5rupul de %ucru"ntersesional *"+M5 s-a întrunit in februarie 3223 pentru discutarea supunerii spre aprobarea politicii membrilor "#$, in special +tatele Bnite si pentru a pregăti structura logica aamendamentelor !onvenţiei

#+! s-a întrunit in sesiune plenara in perioada &6-3) mai revizuind 82 dintre propunerilede proiecte si propunnd amendamente !onvenţiei sau alte modificări Bn grup de lucrusimultan, prezidat de #area ritanic si avnd mai mult de 82 de state membre si multeorganizaţii internaţionale si non-guvernamentale, a perfecţionat schiţa amendamentelor !onvenţiei realizat o schiţa a .egulamentului care ar fi împuternicita cnd !onvenţia va fiamendata, plus prima secţiune *4artea a unui nou !od "nternaţional de +ecuritate pentru 4ort

7/23/2019 altm


si Aava *"+4+ care va fi de asemenea împuternicită ceste tete vor fi sprijinite de dezvoltarea4rtii a "+4+, care nu va fi împuternicită dar care va ajuta statele membre sa interpretezeimplementarea prevederilor împuternicite

+esiunea plenara a #+! a acceptat ca aceste tete sa fie revizuite si supuse aprobării la

!onferinţa 0iplomatica din decembrie 5rupul de %ucru cand a rezumat aprecierea la o a douaîntlnire intersesională in perioada săptămnii ' septembrie fost însărcinat cu revizuireaschiţei 4rtii a !odului de +ecuritate #aritima "nternaţionala care a fost conceput de

4reşedinte cest document defineşte un cadru pentru securitatea maritima care poate fi aplicat incompaniile de shipping si in evaluarea dezvoltării siguranţei navelor operatorilor si in 4lanurilede +ecuritate a Aavelor ceste 4lanuri de +ecuritate a Aavelor vor identifica particularităţile/caracteristicile fiecărei nave, ameninţările potenţiale si unde se afla cele mai maririscuri 0e asemenea solicita membrilor 5uvernelor sa se asigure ca evaluarea facilitaţilor portuare si 4lanuri de +ecuritate a 4ortului sunt pregătite pentru porturile lor

$ !onferinţa 0iplomatica "#$ va avea loc in primele doua săptămni ale lunii decembriela %ondra =etele legale *propunerile de proiecte asupra cărora se va conveni vor fi prezentatela masa "#$, sub procedura de amendament tacit, pentru o perioada de &3 luni 0upă aceeastatele membre vor fi obligate sa introducă acele amendamente ale !onvenţiei si solicitările din4artea a !odului in legea naţionala avnd un termen limita de 8 luni

(23232 Noile o1liga/ii in con6ormitate cu propunerile pe termen scurt

Aoul pachet de 4ropuneri pe =ermen +curt include :

& ccelerarea montării corespunzătoare a unui +istem utomatic de "dentificare a căruistandarde sunt aprobate Aoul termen limita se situează intre 322) si 3228, in comparaţie cu dataeistenta de 3221 a "#$ pentru navele care realizează comerţ internaţional ceasta data limitava fi negociata la !onferinţa 0iplomatica

3 $ obligaţie asupra tuturor companiilor de shipping care fac comerţ internaţional sa pună in aplicare un plan de securitate al companiei care sa fie condus de un ofiţer al uneicompanii de securitate specializata si care sa tina ordinea unor asemenea planuri

7 4entru fiecare nava folosita in comerţul internaţional 4lanul de +ecuritate al navei, cuofiţerul de securitate desemnat al navei, sa fie in concordanta cu 4lanul Aavei stabilit decompania in proprietatea căreia se afla nava

) 4entru fiecare facilitate a unui port in care se derulează comerţ internaţional intervineobligaţia proprietarului facilitaţii sa realizeze un plan de securitate pentru facilitate astfel înct sa protejeze navele care sosesc in port, care pleacă sau sunt la dane si de asemenea sa protejezefacilităţile vulnerabile unui posibil atac folosind nava

7/23/2019 altm


6 Bn regim de control si inspecţie, permiţnd statului gazda sa controleze naveleinternaţionale sosite si in unele cazuri sa refuze accesul lor in port

8 $ obligaţie a tuturor membrilor "#$ care au porturi sa aplice o metodologie standardde evaluare a riscului in port, astfel înct cei ce sunt identificaţi ca avnd trafic internaţional sa

fie subiect al planificării si regimului de securitate menţionat mai sus

( .ecunoaşterea a trei nivele de ameninţare a securităţii, care vor determina măsurispecifice de protecţie, pe o scală cu o gravitate în creştere, ca va fi adoptată în companie, navă şi planurile portului, necesitnd un nivel corespunzător de răspuns

(23272 -iscu/ii

0elegaţia 4$+ va dori să analizeze implicaţiile acestui sistem 4ropunerile par să fiecoerente în legătură cu nava şi portul, suficient de fleibile pentru a fi aplicate sau nu, în cazul încare porturile au un trafic internaţional redus şi permit un nivel corespunzător al prevederilor de

securitate, referitor la nivelul de ameninţare prezent

+istemul propus adoptă multe practici comerciale eistente în domeniul securităţii, deremarcat fiind cele privind protejarea bunurilor şi mărfurilor împotriva furtului

sociaţiile din industrie au participat la discuţiile #+! şi au atras atenţia asupranecesităţii de asistenţă profesională *în mod obişnuit de la societăţile de clasificare, pentru a fi înconformitate cu cerinţele de siguranţa şi prevenirea poluării şi de asemenea de a descărca deobligaţii +tatele #embre =etele "#$ privind securitatea au în vedere un proces similar, în caresocietăţile de clasificare eistente pot realiza epertize privind recomandări de securitate

(232,2 Alte M4suri

%a şedinţa din februarie, "#$ a invitat $rganizaţia "nternaţională a #uncii *&%$ pentrua moderniza documentaţia de identificare a marinarilor, o sarcină pe care "%$ a fost de acord să orealizeze $ !onferinţă 0iplomatică va fi organizată de "%$ în iulie 3227; cea mai mare parte amuncii va fi să se definească materialul de identificare inclus, responsabilitatea pentru emitereanoii documentaţii şi compatibilitatea altor cerinţe privind marinarii aşa cum este certificarea$ propunere precedentă pentru includerea cazierului nu a fost aprobată

4roblema securităţii portuare se întinde mult mai mult dect aceste aspecte care privesc

nava 4orturile sunt complee industriale şi zone întinse Bn proiect comun este prevăzut între"%$ şi "#$ pentru a analiza cerinţele de securitate ce se află în partea continentală a porturilorcesta va avea loc în 3227, dar va reflecta munca eistentă în relaţia cu nava pe care oreglementează +$%+

"#$ se va implica în dezvoltarea gamei actuale de echipamente eistente pentru "+ ,care în prezent se află la doar 72-)2 mile de coastă

7/23/2019 altm


"#$ a fost de acord să colaboreze în activitate cu $rganizaţia @amală #ondială *M!$, pentru realizarea măsurilor privind îmbunătăţirea securităţii containerelor; M!$ va fi solicitat săcoordoneze

Aici una dintre aceste măsuri nu va fi suficient de elaborată ca să fie aprobată la

!onferinţa 0iplomatică din decembrie 0ar "#$ le va urmări evoluţia în continuare

(272 Recomandare cu privire la 6ormularea capitolului 'I&3 al ane8ei la Conven/iainterna/ionala privind ocrotirea vie/ii umane pe mare #$OLA$%9 ()*,

(272(2 Introducere2 In6orma/ii cu caracter general

4reambulul acestui !od indica faptul ca in !ap G"-3 si partea a acestuia, se stabileştenoul cadru internaţional al masurilor de îmbunătăţire a securităţii maritime si prin care navele sifacilităţile portuare pot coopera in vederea detectării si deturnării actelor care ameninţasecuritatea in sectorul transportului maritim

ceasta introducere subliniază, intr-o maniera concisa, procedeele prevăzute in stabilireasi implementarea masurilor si a aranjamentelor necesare atingerii si menţinerii in conformitate cu prevederile capitolului G"-3 si a părţii a acestui !od si identifica principalele elemente pe carerecomandarea o oferă .ecomandarea este furnizata de la paragraful 3 la &' ceasta stabileşte deasemenea, consideraţiile esenţiale de care ar trebui sa se tina seama atunci cnd se discuta despresolicitarea recomandării cu privire la nave si facilitaţi portuare

0aca interesul cititorului este legat numai de nave, se recomanda ferm totuşi ca sa secitească in totalitate aceasta parte a !odului, si in special secţiunea legata de facilitaţi portuare

ceeaşi recomandare se face si celor care ar avea ca interes citirea numai părţii referitoare lafacilităţile portuare; ei trebuie sa citească si secţiunea referitoare la nave

.ecomandarea furnizata in următoarele secţiuni se refera in primul rnd la protecţianavelor atunci cnd se afla in port =otuşi pot eista situaţii cnd o nava poate reprezenta oameninţare pentru facilitatea portuara, ca de eemplu, atta timp cat se află în incinta facilităţii portuare, aceasta sa poată fi folosita ca baza de lansare a unui atac !nd se iau in discuţiemasurile de securitate corespunzătoare care sa răspundă ameninţării securităţii unei nave, celecare efectuează 9valuarea +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare sau pregătesc 4lanul de +ecuritate pentru ?acilităţile 4ortuare trebuie sa facă adaptările corespunzătoare la recomandarea oferita, in

secţiunile următoare

!ititorul este sfătuit ca nimic din aceasta parte a !odului nu trebuie citit sau interpretat inconflict cu prevederile capitolului G"-3 sau partea a acestui !od si ca prevederile mai susmenţionate, totdeauna vor prevala sau nu vor lua in considerare orice inconsecventaneintenţionata care poate fi neglijent eprimata in aceasta 4arte a !odului .ecomandarea făcutain aceasta 4arte a !odului trebuie întotdeauna sa fie citita, interpretata si aplicata in maniera in

7/23/2019 altm


care este consecventa cu scopurile, obiectivele si principiile stabilite in capitolul G"-3 si partea a acestui !od

(27232 Responsa1ilit4/ile p4r/ilor semnatare

4ărţile contractante au, ca urmare a prevederilor capitolului G"-3 si a părţii a acestui !od,responsabilităţi variate, care, printre altele, includ:

-elaborarea unui nivel de securitate aplicabil;

-aprobarea 4lanului de +ecuritate al Aavei si a amendamentelor semnificative făcute unui plan anterior aprobat;

-verificarea conformării navei cu prevederile capitolului G"-3 si a părţii a acestui !od sieliberarea către nave a !ertificatului "nternaţional de +ecuritate;

-să determine care dintre facilităţile portuare situate in teritoriul lor sunt solicitate adesemna un $fiţer de +ecuritate, ce va fi responsabil pentru pregătirea 4lanului de +ecuritate pentru ?acilităţile 4ortuare;

-să asigure finalizarea 9valuării +ecurităţii ?acilitaţii 4ortuare si a oricărui amendamentulterior făcut unei evaluări anterioare;

-să aprobe 4lanul de +ecuritate al ?acilitaţii 4ortuare si a oricărui amendament ulterior alunui plan anterior aprobat; si sa eercite control si masuri de conformare;

-să testeze planurile aprobate; si sa comunice informaţiile $rganizaţiei #aritime

"nternaţionale, precum si industriei maritime si portuare4ărţile contractante pot desemna, sau stabili, utorităţi !ompetente in cadrul 5uvernelor

lor care sa-si asume, in ceea ce priveşte facilităţile portuare, îndatoriri de securitate inconformitate cu prevederile capitolului G"-3 si a 4rtii a acestui !od si sa permită chiar $rganizaţiilor "nternaţionale de +ecuritate !ompetente/.ecunoscute, sa eecute activităţi legatede securitatea facilitaţilor portuare, insa decizia finala de acceptare si aprobare a acestei activităţitrebuie sa fie acordata de către 4ărţile +emnatare sau utorităţile 0esemnate in acest scopdministraţiile pot de asemenea delega asumarea îndatoririlor de securitate, referitoare la nave,$rganizaţiilor "nternaţionale .ecunoscute/!ompetente Brmătoarele activităţi nu pot fi delegate

$rganizaţiilor "nternaţionale .ecunoscute/!ompetente:- elaborarea nivelului de securitate aplicabil;

- sa determine care dintre facilităţile portuare situate in interiorul teritoriului unei 4ărţi+emnatare sunt solicitate a numi $fiţer de +ecuritate si care sa pregătească 4lanul de +ecuritate;

7/23/2019 altm


- sa aprobe 9valuarea +ecurităţii ?acilitaţii 4ortuare sau orice alt amendament ulterior la oevaluare anterioara;

- sa aprobe 4lanul de +ecuritate 4ortuara sau orice alt amendament survenit ulterior la un plan anterior aprobat;

- sa eercite control si masuri de conformare; si sa stabilească cerinţele pentru o0eclaraţie de +ecuritate

(27272 Ela1orarea Nivelului -e $ecuritate

9laborarea unui nivel de securitate aplicabil in orice moment, este responsabilitateatuturor 4artilor +emnatare si pot fi aplicate navelor si porturilor 4artea a acestui !od defineştetrei nivele de securitate pentru uzul internaţional cestea sunt:

-Aivelul de +ecuritate l, normal; este nivelul la care navele si porturile operează in mod

obişnuit;

-Aivelul de +ecuritate 3, sporit; este nivelul aplicabil ori de cate ori se constată eistenţaunui risc mărit a unui incident de securitate; şi

-Aivelul de +ecuritate 7, ecepţional, nivel aplicabil pentru perioada de timp cnd eistaun risc probabil sau iminent al unui incident de securitate

(272,2 Compania si Nava

$rice !ompanie care operează nave care cad sub incidenţa capitolului G"-3 si a partii a

acestui !od, trebuie sa-si desemneze un $fiţer de +ecuritate al !ompaniei si un $fiţer de+ecuritate al Aavei, pentru fiecare din navele sale Cndatoririle, responsabilităţile si pregătireasolicitata acestor ofiţeri si solicitările pentru antrenamente si eerciţii sunt definite in partea aacestui !od

.esponsabilităţile $fiţerului de +ecuritate al !ompaniei include, pe scurt printre altele,asigurarea ca 9valuarea +ecurităţii Aavei a fost efectuata in mod corespunzător, ca 4lanul de+ecuritate al Aavei este pregătit si înaintat pentru a fi semnat si aprobat, sau in numeledministraţiei si, prin urmare este plasat la bordul navelor care cad sub incidenţa prevederilor partii a acestui !od si pe baza căruia persoana respectiva a fost numit $fiţer de +ecuritate al

!ompaniei4lanul de +ecuritate al Aavei trebuie sa indice masurile operaţionale si fizice de securitate

pe care nava trebuie sa le ia pentru a se asigura ca poate oricnd opera la nivelul-de securitate l

4lanul trebuie deasemenea sa indice masurile adiţionale sau intensificate de securitate pecare nava le poate lua pentru a se mişca si acţiona la nivelul de securitate 3, atunci cnd esteinstruita sa procedeze aşa #ai mult dect att, planul trebuie sa indice posibilele acţiuni

7/23/2019 altm


pregătitoare pe care nava le poate lua pentru a permite un răspuns prompt instrucţiunilor, care pot fi remise navei de către cei care răspund de aplicarea nivelului de securitate 7, in cazul incare eista un incident sau o ameninţare care sa impună acest lucru

Aavelor care cad sub incidenţa prevederilor capitolului G" -3-si a, părţii a acestui !od,

li se solicita sa aibe si sa opereze cu un 4lan de +ecuritate al Aavei aprobat de către sau innumele dministraţiei $fiţerul de +ecuritate al Aavei si !ompaniei trebuie sa monitorizeze permanent legătura continua si eficacitatea planului, inclusiv asumarea auditelor internemendamentele la oricare dintre, elementele unui plan aprobat pentru care dministraţia ahotărt ca este necesara aprobare, trebuie înaintat pentru revedere si aprobare înainteaincorporării in planul aprobat si implementarea lor de către nava

Aava trebuie sa posede permanent un !ertificat "nternaţional de +ecuritate al navei caresa indice faptul ca nava se conformează prevederilor capitolului G"-3 si a părţii a acestui !od4artea acestui !od include prevederi cu privire la verificarea si certificarea conformării navei

cu prevederile, pe baza unei verificări iniţiale, intermediare si repetate

!nd nava se afla in port sau se îndreaptă înspre un port care aparţine unui stat semnatar al !onvenţiei, acesta are dreptul, conform prevederilor regulei G"-3/', sa eercite diferitecontroale si masuri de conformare cu privire la acea nava Aava se va supune controalelor 4ort+tate !ontrol-ului insa astfel de inspecţii nu vor fi etinse in mod normal la a se eamina 4lanulde +ecuritate al Aavei, eceptandu-se anumite situaţii specifice Aava poate fi deasemenea,subiectul unor masuri suplimentare de control daca statul respectiv care eercita controlul aremotiv sa creadă ca securitatea navei are, sau facilităţile de port care deservesc nava, pot ficompromise

Aavei i se solicita deasemenea, sa aibe la bord informaţii, care sa poată fi puse ladispoziţia statului respectiv in cazul in care acesta solicita acest lucru, si care sa indice cine esteresponsabil pentru angajarea personalului de eploatare al navei sau cine decide pentru diferite probleme legate de angajările de personal navigant pentru nava

(2722 ;acilit4/ile de !ort

?iecare parte semnatara trebuie sa se asigure ca 9valuarea +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuarea fost efectuata pentru fiecare dintre facilităţile portului respectiv, situat in teritoriul sau, si caredeservesc navele angajate in voiaje internaţionale 4artea semnatara, utoritatea !ompetenta sau

orice alta $rganizaţie "nternaţionala de +ecuritate recunoscută, pot efectua aceasta evaluare=erminarea 9valuării +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare trebuie sa fie aprobata de către parteasemnatara sau utoritatea !ompetenta însărcinata cu aceasta ceasta aprobare nu poate fidelegata 9valuarea +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare, trebuie revăzuta periodic

9valuarea +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare este de fapt o analiza de risc a tuturor facilitaţilor Nportuare de operare, in scopul de a determina care dintre acestea sunt susceptibile,

7/23/2019 altm


de a fi subiectul unui atac terorist .iscul de securitate este o funcţie a ameninţării unui atacconeata cu gradul de vulnerabilitate al ţintei si consecinţele unui atac

9valuarea trebuie sa includă următoarele componente:

- determinarea instalaţiilor si a infrastructurii portuare care pot fi ameninţate;- identificarea potenţialelor vulnerabilităţii si

- calcularea consecinţelor acestor incidente

%a terminarea analizei se produce o evaluare totala a nivelului de risc 9valuarea+ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare va ajuta la determinarea acelor facilitaţi portuare care necesita aavea un $fiţer de +ecuritate pentru ?acilitaţi 4ortuare si pregătirea unui 4lan de +ecuritate pentru?acilităţile 4ortuare

?acilitaţilor portuare care trebuie sa se supună prevederilor capitolului G"-3 si a partii aacestui !od, li se solicita numirea unui $fiţer de +ecuritate pentru ?acilităţile 4ortuare,îndatoririle, responsabilităţile si pregătirea acestor ofiţeri, precum si antrenamentele si eerciţiile prevăzute pentru aceştia, sunt definite in partea a acestui !od

4lanul +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare trebuie sa indice masurile de securitate fizice sioperaţionale pe care facilităţile portuare trebuie sa fie capabile sa le ia pentru a se asigura tottimpul operarea nivelului de securitate l 4lanul trebuie deasemenea sa indice masurile desecuritate adiţionale, sau intensificate pe care facilităţile portuare le pot lua pentru a se puteamişca si opera la nivelul de securitate 3, atunci cnd i se solicita acest lucru #ai mult dect att, planul trebuie sa indice posibilele acţiuni pregătitoare pe care facilităţile portuare le pot lua pentru a răspunde prompt instrucţiunilor care pot fi primite de la cei împuterniciţi sa răspundă denivelul de securitate 7, atunci cnd eista un incident sau o ameninţare de acest fel

?acilitaţilor portuare care cad sub incidenţa prevederilor capitolului G"-3 si a partii aacestui !od li se solicita sa aibe si sa se conformeze 4lanului de +ecuritate pentru ?acilităţile4ortuare, aprobat de către 5uvernul partii semnatare sau de către o utoritate !ompetentadesemnata de către acesta $fiţerul de O+ecuritate pentru

?acilităţile 4ortuare trebuie sa implementeze prevederile acestui 4lan de +ecuritate pentru?acilităţile 4ortuare si sa monitorizeze continuu eficienta si relevanta planului, inclusiv auditurile

interne privind aplicabilitatea planului mendamentele efectuate oricăror elemente ale unui planaprobat, pentru care 5uvernul prtii semnatare sau utoritatea competenta desemnata de cătreacesta au hotărt ca este necesara o aprobare prealabila, trebuie sa le înainteze pentru a firevăzute si aprobate înaintea incorporării, lor in planul aprobat si implementarea lor in cadrulfacilitaţilor portuare

7/23/2019 altm


5uvernul părţii semnatare sau utoritatea !ompetenta desemnata de către acesta, pottesta eficacitatea planului 9valuarea +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare care acoperă facilităţile, portuare sau cele pentru care a fost dezvoltat planul, trebuiesc revăzute in mod regulat =oateaceste activităţi pot conduce la amendamente ale planului aprobat $rice amendament pentruelementele specifice unui plan aprobat, vor fi înaintate pentru aprobare 5uvernului partii

semnatare sau utorităţii !ompetent desemnate de către acesta

Aavele care utilizează facilităţile portuare pot constitui obiectul inspecţiilor 4ort barje!ontrolului si a unor măsuri suplimentare de control, conform celor stipulate in regula G"-3/';utorităţile competente pot solicita informaţii legate de nava, marfa pe care o transporta, pasageri si personalul ambarcat al navei, premergător intrării acesteia in port 4ot apăreadeasemenea, situaţii in care intrarea in port sa nu fie permisa

(272<2 In6ormarea si Comunicarea

!apitolul G"-3 si partea a acestui !od solicita 5uvernelor prtilor semnatare safurnizeze informaţii sigure $rganizaţiei #aritime "nternationale si accesul la informaţii pentru a permite o comunicare eficienta intre partea semnatara si intre $fiţerul de +ecuritate al!ompaniei/Aavei si $fiţerul de +ecuritate al ?acilitaţilor 4ortuare responsabil pentru facilităţilede port pe care navele lor le vizitează

(272*2 Mod -e Aplicare

.ecomandarea din aceasta 4arte a !odului trebuie sa fie luara in seama atunci cnd seimplementează solicitările capitolului G"-3 si partea a acestui !od

=otuşi, trebuie observat ca etinderea pentru care recomandarea poate fi aplicata navelor,depinde, de tipul navei, marfa care este transportata si/sau pasagerii, tipul comerţului sicaracteristicile facilitaţilor portuare ale portului in care nava face escală

"n mod similar; referitor la recomandarea pentru facilităţile portuare care cad subincidenţa prevederilor de mai sus, depind de facilităţile portuare tipurile de nave care utilizeazărespectivele facilitaţi portuare, tipurile de mărfuri si/sau pasageri si de natura comerţului navelor vizitatoare

4revederile capitolului G"-3 si a prtii a acestui !od nu se pot aplica facilitaţilor portuare deservind navei militare

(272+2 RE$!ON$A=ILITATEA !ARTILOR $EMNATARE

$ecuritatea Evalu4rilor si a !lanurilor

4ărţile semnatare trebuie sa se asigure ca au fost luate masurile corespunzătoare pentru ase evita dezvăluiri neautorizate, sau accesul la materialele de securitate legate de 9valuarea

7/23/2019 altm


+ecurităţii Aavei, 4lanul de +ecuritate al Aavei, 9valuarea +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare si4lanul de +ecuritate al ?acilitaţilor 4ortuare, si la evaluări si planuri individuale

Autorit4/i -esemnate

4ărţile semnatare pot desemna o utoritate !ompetenta in interiorul 5uvernului care sa preia atribuţiile pe linie de securitate a facilitaţilor portuare, aşa după cum este stipulat incapitolul G"-3 si partea a acestui !od

Organi5a/ii de $ecuritate Recunoscute

4ărţile semnatare pot autoriza o $rganizaţie de +ecuritate .ecunoscuta sa preia activităţireferitoare la securitate, incluznd:

& aprobarea 4lanurilor de +ecuritate al Aavei, sau eventualele amendamente, in numeleadministraţiei;

3 verificarea conformării navelor cu prevederile capitolului G"-3 si a prtii a acestui !odin numele dministraţiei; si7 sa coordoneze 9valuarea +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare solicitate de către partea

semnatara$ astfel de $rganizaţie, poate deasemenea, sfătui sau asista !ompanii sau facilitaţi

portuare pe probleme de securitate, inclusiv 9valuările +ecurităţii navelor, 4lanurile de +ecuritateale Aavelor; 9valuările +ecurităţii ?acilitaţilor 4ortuare si 4lanurile de +ecuritate pentru?acilităţile 4ortuare ceasta poate include finalizarea 9valuării sau 4lanului de +ecuritate pentru Aave sau 9valuarea si 4lanul de +ecuritate pentru ?acilităţile 4ortuare 0aca o astfel de$rganizaţie procedează ca mai sus, trebuie ţinut cont de faptul ca ea nu este si autorizata sa leaprobe

!nd se autorizează o astfel de $rganizaţie, partea semnatara trebuie sa aibe in vederecompetenta unei astfel de $rganizaţii $rganizaţia trebuie sa demonstreze ca:

& epertizeaza aspecte relevante legate de securitate;3 are cunoştinţe corespunzătoare despre nave si operaţiuni portuare, inclusiv

cunoştinţe legate de elemente de design si construcţie de nave, daca prestează servicii desecuritate pentru nave sau cunoştinţe de construcţie portuara, daca prestează servicii de securitate pentru facilitaţi portuare;

7 capacitatea de evaluare a posibilelor riscuri de securitate care pot apare pe timpul operăriinavei la facilitatea portuara, inclusiv interfaţa nava/port si cum sa minimalizeze astfel de

riscuri) abilitatea lor de a menţine si îmbunătăţi permanent pregătirea personalului lor;6 abilitatea lor de a monitoriza continuu încrederea personalului lor de eploatare;8 abilitatea lor de a menţine masuri corespunzătoare pentru a evita deconspirarea

neatorizată sau accesul la materiale de securitate;( cunoştinţele lor aşa cum sunt ele solicitate de către capitolul G"-3 si partea a acestui

!od, precum si cunoştinţe relevante de legislaţie naţionala si internaţionala pe problemede securitate; si

7/23/2019 altm


1 cunoştinţele lor pe probleme curente de ameninţare a securităţii si mostre ale acestora;' cunoştinţele lor legate de recunoaşterea armelor, substanţelor periculoase si a

dispozitivelor;&2 cunoştinţele lor de recunoaştere, pe baze nediscriminatorii, a caracteristicilor si mostrelor

comportamentale ale persoanelor care ar putea ameninţa securitatea;

&& cunoştinţele lor legate de tehnici utilizate in cazuri de ameninţare a securităţii, in vedereadejucării lor; si

&3 cunoştinţele lor referitoare la echipamentele si sistemele de securitate si supraveghere silimitarea operativităţii lor

!nd se deleaga activităţi specifice unei astfel de $rganizaţii, partea semnatara, inclusivadministraţia, trebuie sa se asigure ca $rganizaţia are competentele necesare pentru a îndepliniastfel de activităţi

$ $rganizaţie .ecunoscuta, aşa după cum este ea definita in cadrul regulei &/8 si îndeplinindsolicitările regulei G"-&/&, poate fi numita ca $rganizaţie de +ecuritate .ecunoscuta probnd caare abilităţile necesare, după cum sunt ele listate in cadrul paragrafului )6

Bn 4ort sau utoritate 4ortuara sau operator al ?acilitaţii 4ortuare poate deasemenea fi numitca $rganizaţie de +ecuritate .ecunoscuta, cu condiţia sa facă dovada faptului ca are cunoştinţelesolicitate, aşa după cum sunt ele listate in cadrul paragrafului )6

$ta1ilirea Nivelului de $ecuritate

"n stabilirea nivelului de securitate, părţile semnatare trebuie sa tina cont de "nformaţiile;

generale si specificei de ameninţare ON4arţile semnatare trebuie sa stabilească nivelul desecuritate, aplicnd navei sau facilitaţii portuare unul din următoarele trei nivele:

- Aivelul de +ecuritate &: normal, este nivelul la care nava sau facilitatea portuaraoperează in mod normal;

- Aivelul de securitate 3, ridicat *mărit, este nivelul care se aplica atta timp cat eista un riscridicat de ameninţare a securităţii; si

- Aivelul de securitate 7: ecepţional, nivelul care se aplica pentru perioada de timp cndeista un risc probabil sau iminent, urmarea unui incident care ameninţa securitatea

+tabilirea nivelului de securitate 7 trebuie sa fie o măsura ecepţionala aplicabila numaiatunci cnd eista informaţii credibile ca incidentul care ameninţa securitatea este posibil sauiminent Aivelul de securitate 7 trebuie stabilit numai pe durata eistentei ameninţării identificatesau a incidentului de securitate actual "n timp ce nivelele de securitate se pot schimba de lanivelul de securitate l, prin nivelul de securitate 3 la nivelul de securitate 7, este deasemenea posibil ca sa se treacă direct de la nivelul de securitate l la nivelul de securitate 7

7/23/2019 altm


"n absolut toate cazurile !omandantul navei are responsabilitatea navei !hiar si la nivelulde securitate 7 !omandantul poate găsi clarificări sau amendamente ale instrucţiunilor emisecătre autorităţile competente, daca eista motive sa se creadă ca conformarea la acesteinstrucţiuni poate periclita siguranţa navei

$fiţerul de +ecuritate al !ompaniei sau Aavei trebuie sa se pună de comun acord cu$fiţerul de +ecuritate al ?acilitaţii 4ortuare pentru facilitatea portuara la care nava ar urma saopereze in cazul in care va face escala in acel port, in vederea stabilirii nivelului de securitatecare se va aplica pe durata staţionarii navei in acel port vnd stabilit contactul cu o nava,$fiţerul de +ecuritate al ?acilitaţii 4ortuare trebuie sa sfătuiască nava despre schimbărileulterioare ale nivelului de securitate al facilitaţii portuare si trebuie sa pună la dispoziţia naveiinformaţii relevante despre securitate

9ista situaţii cnd o nava poate opera la un nivel de securitate mai ridicat dectfacilitatea portuara la care urmează sa opereze, la fel cum se poate întmpla ca o nava sa aibă un

nivel de securitate mai scăzut dect cel al facilitaţii portuare 0aca o nava are un nivel desecuritate mai ridicat dect cel al facilitaţii portuare pe care urmează sa o folosească, $fiţerul de+ecuritate al !ompaniei sau Aavei trebuie sa-& anunţe neîntrziat pe $fiţerul de +ecuritate al?acilitaţii 4ortuare cesta din urma trebuie sa-si asume evaluarea unei astfel de situaţii princonsultări directe cu $fiţerul de +ecuritate al !ompaniei sau Aavei si sa cada de comun acordasupra masurilor care se impun a fi luate si care pot include si întocmirea si semnarea unei0eclaraţii de +ecuritate

4ărţile semnatare trebuie sa stabilească modul cum informaţiile care schimba nivelul desecuritate vor fi promulgate rapid dministraţiile vor dori sa folosească mesajele de tip

A@=9G sau vizele către Aavigatori ca metoda de notificare pentru astfel de schimbări incadrul nivelului de securitate al navei, pentru $fiţerul de +ecuritate al !ompaniei sau Aavei +au, pot dori sa folosească orice alte mijloace, sau metode de comunicare care au avantajul uneiviteze sporite si a unei arii de acoperire mai mare 4ărţile semnatare vor stabili mijloacele denotificare pentru $fiţerul de +ecuritate al ?acilităţilor 4ortuare referitoare la schimbărilesurvenite in cadrul nivelului de securitate 4ărţile semnatare trebuie sa redacteze si sa menţinădetaliile de contact pentru o lista a celor care trebuiesc informaţi despre schimbările survenite lanivelele de securitate 4e cată vreme nivelul de securitate nu este un subiect att de sensibil,sublinierea informaţiei referitoare la ameninţarea securităţii poate fi mult mai sensibil 4ărţilesemnatare trebuie sa acorde o atenţie deosebita tipului si detaliilor informaţiilor comunicate,

precum si metodei prin care acestea au fost comunicate, către $fiţerii de +ecuritate ai!ompaniilor/Aavelor/?acilităţilor 4ortuare

(272)2 Nave c4rora nu li se solicita sa se con6orme5e cu prevederile p4r/ii A a acestui Cod

4ărţile semnatare trebuie sa ia in calcul stabilirea de masuri corespunzătoare desecuritatea in vederea îmbunătăţirii securităţii navelor care nu se supun prevederilor capitolului

7/23/2019 altm


G"-3 si prtii a acestui !od si sa se asigure, in acelaşi timp, ca masurile de securitate care seaplica unor astfel de nave permite interacţiunea cu navele care se supun prevederilor prtii aacestui !od

(272(>2 Amenin/4ri ale navelor si alte incidente care pot ap4rea pe mare

4ărţile semnatare trebuie sa furnizeze recomandări generale asupra masurilor pe care le consideracorespunzătoare in vederea reducerii riscului de securitate la navele care sunt sub pavilionul lor pe mare 9i trebuie sa furnizeze sfaturi specifice asupra acţiunilor care se impun a fi luate, inconformitate cu nivelele de securitate l la 7, daca:

& eista vreo modificare a nivelului de securitate al navei, in timp ce aceasta se afla pe mare,de e din cauza zonei geografice in care operează sau referitor la nava propriu-zisa; si

3 eista un incident de securitate sau ameninţare iminenta care implica nava aflata pe mare4ărţile semnatare trebuie sa stabilească cele mai bune metode si procedee pentru atingerea

acestor scopuri "n cazul unui atac iminent, nava trebuie sa caute sa stabilească un contract direct

cu cei responsabili din tara respectiva, pentru a răspunde incidentelor de securitate

4ărţile semnatare trebuie deasemenea sa stabilească un punct de contact care sa fie inmăsura sa furnizeze navelor recomandări pe linie de securitate:

& împuternicite sa le arboreze pavilionul; si3 operand in marea lor teritoriala sau avnd intenţia de a intra in marea lor teritoriala

4ărţile semnatare trebuie sa acorde recomandări navelor aflate in apele lor teritoriale saucare comunica intenţia de a intra in aceste ape teritoriale, recomandări care pot fi:

& sa schimbe sau sa întrzie preconizata trecere;

3 sa tina un anumit curs *drum sau sa procedeze la un loc anume;7 despre accesibilitatea oricărui personal sau echipament ce poate fi plasat la bord;) sa coordoneze trecerea, sosirea in port sau plecarea din port, sa permită escorta navei de

către o nava de patrulare sau aparat de zbor *avion sau helicopter4ărţile semnatare trebuie sa amintească navelor care operează in apele lor teritoriale, sau

care comunica intenţia de a intra in apele lor teritoriale, despre orice restricţie temporara inanumite zone, care au fost făcute publice

4ărţile semnatare trebuie sa recomande navelor care operează in apele lor teritoriale saucare si-au comunicat intenţia de a intra in apele lor teritoriale, sa introducă de urgenta, în scopul protejării propriei nave dar si a celorlalte nave din vecinătate, orice măsura de securitate pe care partea semnatara o poate recomanda

4lanurile pregătite de către părţile semnatare pentru scopurile prevăzute la paragraful )33trebuie sa conţină informaţii despre cel mai apropiat punct de contact, accesibil non-stop, incadrul dministraţiei partii semnatare ceste planuri trebuie deasemenea sa includă informaţiidespre circumstanţele in care dministraţia ia in calcul posibilitatea de asistenta asigurata de

7/23/2019 altm


către statele riverane, din vecinătate, si o procedura de legătura intre ofiţerul de securitate alfacilitaţii portuare si cel de la nava

(272((2 Acordurile de $ecuritate Op/ionale

4ărţile semnatare, ţinnd cont de implementarea prevederilor capitolului G"-3 si a părţii a acestui !od, pot încheia unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe alte state semnatareale !onvenţiei +copul unei astfel de înţelegeri este limitat la voiaje internaţionale de scurtadurata pe rute fie intre porturile din interiorul teritoriilor partilor contractante %a încheiereaunei înţelegeri, si ulterior, părţile semnatare trebuie sa se consulte cu celelalte părţi semnatare sidministraţii cu privire la efectele înţelegerii Aavele care arborează pavilioane ale statelor carenu sunt parte in înţelegere trebuie sa li se permită numai sa opereze pe rute fie prevăzute inînţelegere, daca dministraţia lor înţelege ca nava trebuie sa se conformeze prevederilor înţelegerii si, prin urmare solicita si navei sa facă la fel "n nici un caz o astfel de înţelegere nu poate compromite nivelul de securitate al altor nave si facilitaţi de port neacoperite de înţelegere,

si in mod precis, toate navele care cad sub incidenţa unei astfel de înţelegeri nu pot coordonaactivităţi de tip nava-la-nava cu navele care nu cad sub incidenţa prevederilor înţelegerii $riceinterfaţa operaţionala asumata de navele care cad sub incidenţa înţelegerii trebuie sa fie acoperitade înţelegere #odul de desfăşurare a unei astfel de înţelegeri trebuie sa fie continuumonitorizata si amendata cnd apar necesitaţi specifice si in orice situaţie trebuiesc revăzute lafiecare 6 ani

(272(32 Nivelul de Ec?ipa@ Minim de $iguran/a la 1ordul Navelor

"n stabilirea echipajului minim de siguranţa de la bordul navelor dministraţia trebuie sa

ia in considerare ca prevederile pentru acest lucru stabilite de către regula @/&)

7

se adreseazănumai navigaţiei in siguranţa a navelor dministraţia trebuie deasemenea sa ia in consideraţietoate activităţile adiţionale care pot apare ca urmare a implementării planului de securitate alnavei si asigura ca nava este suficient si corespunzător echipata 4entru acest lucru dministraţiatrebuie sa verifice daca navele sunt capabile sa introducă ore suplimentare si alte masuri cureferire la oboseala ecesiva promulgate prin intermediul legislaţiei naţionale, in contetultuturor activităţilor care se desfăşoară la bordul navelor pe durata voiajelor internaţionale si nunumai

(272(72 Controlul si Masurile de Con6ormare

.egula G"-3/' descrie controlul si modul de conformare cu masurile aplicabile la navelecare cad sub incidenţa prevederilor capitolului G"-3 ceasta este împărţită in trei secţiunidistincte: controlul navelor aflate in port, controlul navelor care urmează sa intre in portul uneialte părţi semnatare a !onvenţiei si prevederi adiţionale aplicabile in ambele situaţii

.egula G"-3/'&, controlul navelor aflate in port, implementează un sistem pentrucontrolul navelor aflate in porturile unei tari străine unde ofiţeri corespunzător autorizaţi ai partii

7/23/2019 altm


semnatare au dreptul sa urce la bordul navelor si sa verifice ca certificatele aflate la bord sunt inregula poi, daca eista motive serioase care sa conducă la faptul ca nava nu se conformează, pot fi luate masuri suplimentare de control sau chiar de detenţie cest lucru este prevăzut decătre sistemele curente de control .egula G"-3/' l permite masuri adiţionale *inclusivepulzarea navei din port luata ca măsura de control, atunci cnd ofiţeri autorizaţi au serioase

motive sa creadă ca nava nu se conformează cu cerinţele capitolului G"-3 si a partii a acestui!od .egula G"-3/'7 descrie dispozitivele de siguranţa care promovează corect si proporţionalimplementarea acestor masuri adiţionale

.egula G"-3/'3 aplica masuri de control pentru conformare la navele care urmează saintre in porturile unor alte părţi semnatare si introduce un concept total diferit de control incadrul capitolului G"-3, aplicabil numai problemelor legate de securitate !onform acestor masuri regulamentare pot fi implementate anterior sosirii navei in port, pentru a asigura osecuritate mai buna şa după cum prevede regula G"- 3/'&, acest sistem de control suplimentar se bazează pe conceptul conform căruia eista indicii *dovezi clare ca nava nu se conformează

prevederilor capitolului G"- 3 si a partii a acestui !od, si include dispozitive de siguranţasemnificative in cadrul regulii G"-3/'33 si G"-3/'36, precum si in cadrul regulii G"-3/'7

0ovezi evidente ca nava nu se conformează, înseamnă evidente sau informaţii credibileca nava nu corespunde cu cerinţele capitolului G"-3 si prtii a acestui !od, ţinnd cont derecomandarea făcuta in aceasta parte a !odului $ astfel de evidenta sau informaţie credibila potfi date de către aprecierile ofiţerilor autorizaţi sau a observaţiilor adunate pe durata verificării!ertificatului "nternaţional de +ecuritate a Aavei, sau al !ertificatului "nternaţional 4rovizoriu de+ecuritate a Aavei eliberat in conformitate cu prevederile partii a acestui !od *certificat saudin alte surse !hiar daca la bordul navei se afla un certificat valabil, ofiţerii autorizaţi pot încă

avea dovezi clare pentru a crede ca nava nu se conformează, dovezi bazate pe judecata lor profesionala

9emple de dovezi clare, aşa după cum sunt ele considerate de către prevederile regulilor G"-3/'l si G"-3/'3, pot include:

& evidenta generata de faptul ca certificatul navei nu este valabil sau a epirat;3 evidenta sau informaţie credibila ca deficiente serioase eista la echipamentul de

securitate, documentaţie sau aranjamente solicitate de către prevederile capitolului G"-3si ale prtii a acestui !od;

7 primirea unui raport sau a unei plngeri care, conform aprecierilor ofiţerilor autorizaţi,conţin informaţii credibile care indica clar ca nava nu se conformează prevederilor capitolului G"-3 si a prtii a acestui !od;

) evidente sau observaţii adunate de către ofiţerii autorizaţi din care rezulta ca personalulnavei in frunte cu comandantul ei nu sunt familiarizaţi cu procedeele de securitate alenavei sau nu pot eecuta eerciţii legate de securitatea navei sau ca aceste procedee sieerciţii nu au fost eecutate niciodată;

7/23/2019 altm


6 evidente sau observaţii adunate de către ofiţerii autorizaţi, din care rezulta ca membriicheie ai personalului navei nu sunt capabili sa stabilească legături corespunzătoare cuorice alt membru din personalul navei care are responsabilităţi pe linie de securitate;

8 evidente sau informaţii credibile ca nava a ambarcat personal, sau a încărcat provizii sau bunuri la o facilitate de port sau din alta nava, unde fie facilitatea de port fie cealaltă nava

violează prevederile capitolului G"-3 si ale prtii a acestui !od, iar nava in cauza nu acompletat o 0eclaraţie de +ecuritate, sau ceva asemănător, special sau masuri desecuritate suplimentare ori nu a menţinut procedee de securitate a navei corespunzătoare;

( evidente sau informaţii credibile ca nava a ambarcat persoane, sau provizii sau bunuri lafacilitatea de port sau din alta sursa *de e de la alta nava sau helicopter unde fie cafacilitatea de port sau cealaltă sursa nu i se cere sa se conformeze prevederilor capitoluluiG"-3 si ale partii a acestui !od, iar nava nici măcar nu a luat masuri de securitatecorespunzătoare, speciale sau suplimentare sau nu a menţinut procedee de securitatecorespunzătoare; şi1 daca nava capătă-ulterior un !ertificat "nternaţional "nterimar de +ecuritate aşa după

cum este el descris in secţiunea /&') si daca, conform aprecierii ofiţerului autorizat, unul din

scopurile pentru care nava sau !ompania au solicitat eliberarea unui astfel de !ertificat esteacela de a evita deplina conformitate cu prevederile capitolului G"-3 si ale partii a acestui !od,dincolo de perioada iniţiala pentru care a fost eliberat certificatul interimar aşa cum este descrisin secţiunea /&'))

"mplicaţiile, din dreptul internaţional ale regulii G"-3/' sunt in mod deosebit relevante,iar regula trebuie implementata ţinndu-se cont de regula G"-3/3), atunci cnd pot eista situaţii potenţiale in care fie ca masurile care urmează a fi luate cad in afara prevederilor capitolului G"-3, fie drepturile navelor afectate si care cad in afara prevederilor capitolului G"-3, trebuie sa fieluate in consideraţie

(272(,2 -eclara/ia de securitate

$ 0eclaraţie de +ecuritate trebuie completata atunci cnd partea semnatara sau nava credeca este necesara completarea ei

Aecesitatea unei 0eclaraţii de +ecuritate pot fi indicate de către rezultatele 9valuării+ecurităţii de ?acilitate 4ortuara si de către motivele si circumstanţele in care 0eclaraţia de+ecuritate solicitata trebuie sa fie făcuta in 4lanul +ecurităţii ?acilitaţii 4ortuare

Aecesitatea pentru 0eclaraţia de +ecuritate poate fi indicata de către dministraţie pentru

navele împuternicite a arbora pavilionul ei sau ca rezultat al unei evaluări de securitate a navei sitrebuie sa fie prinsa si in planul de securitate al navei

9ste posibil ca 0eclaraţia de +ecuritate sa fie solicitata pentru nivelele ridicate desecuritate, atunci cnd o nava are un nivel de securitate mai mare dect cel oferit de facilitatea portuara, sau alta nava cu care se interferează, si pentru interfaţa nava/port sau nava-la-nava careoferă un grad de risc ridicat persoanelor, proprietăţii sau mediului înconjurător pentru motive

7/23/2019 altm


specifice acelei nave, inclusiv mărfii sau pasagerilor ei sau circumstanţelor facilitaţii portuare saucombinării acestor factori

"n cazul in care o nava sau o dministraţie, in numele navei care ii poarta pavilionul,solicita încheierea unei astfel de declaraţii de +ecuritate, $fiţerul de +ecuritate al ?acilitaţii

4ortuare sau $fiţerul de +ecuritate al Aavei trebuie sa aprobe solicitarea si sa discute masurile desecuritate corespunzătoare

Bn $fiţer de +ecuritate al ?acilitaţii 4ortuare poate deasemenea iniţia o 0eclaraţie de+ecuritate premergător interfeţei nava/port care sunt identificate in 9valuarea +ecurităţii?acilitaţii 4ortuare ca fiind de o importanta deosebita 9emplele pot include ambarcarea saudebarcarea pasagerilor, si transferul, încărcarea sau descărcarea de mărfuri sau substanţe periculoase 9valuarea aceasta, trebuie deasemenea sa identifice facilităţile la sau lngă ariiintens populate sau cu activitate economica semnificativa care garantează o 0eclaraţie de+ecuritate

4rincipalul scop al unei astfel de 0eclaraţii de +ecuritate este acela de a asigura oînţelegere intre nava si facilitatea de port, care sa indice conformarea cu prevederile cap G"-3 sia partii a acestui !od si trebuie sa includă durata ei, nivelul relevant de securitate, sau nivelelesi punctul de contact

$rice schimbare a nivelului de securitate atrage după sine o noua sau revăzuta 0eclaraţiede +ecuritate

0eclaraţia de +ecuritate trebuie completata in %b 9ngleza, ?ranceza sau +paniola sauintr-o limba comuna ambelor părţi *nava/port sau nava/nava, după caz

(272(2 O1liga/iile companiei

.egula G"-3/6 solicita companiei sa pună la dispoziţia comandantului navei informaţiicare sa fie in conformitate cu prevederile !ompaniei ţinnd cont de prevederile acestei reguliceste informaţii trebuie sa includă articole precum:

& părţile responsabile pentru alegerea personalului de la bordul navelor, precumcompaniile de management al navelor, agenţii de crePing, contractorii, concesionarii ca deeemplu companiile comerciale, cazinourile, etc;

3 părţile responsabile pentru angajări la nava inclusiv angajarea navei in contractede transport de tip time-charter sau contracte de bareboat sau orice alta entitate acţionnd intr-oastfel de capacitate; si

7 in cazul in care nava este angajata intr-un contract de time-charter, datele decontact ale acelor părţi contractante inclusiv navlositorii

"n conformitate cu regula G"-3/6 !ompania este obligata sa corecteze aceste informaţiiatunci cnd apar modificări si sa le păstreze

7/23/2019 altm


ceste informaţii trebuiesc sa fie in %b 9ngleza, ?ranceza sau +paniola;

!u privire la navele construite anterior datei de 2& "ulie 322), aceste informaţii trebuie sareflecte condiţiile navelor eistente la data editării informaţiilor

!u privire la navele construite pe sau după 2& "ulie 322) si pentru navele construiteînainte de 2& "ulie 322) dar care au fost scoase din eploatare înainte de 2& "ulie 322),informaţiile trebuie sa facă referire la data intrării navei in eploatare si trebuie sa reflectecondiţiile de la data respectiva

0upă 2& "ulie 322) cnd o nava este scoasa din eploatare, informaţiile trebuie sa facăreferire numai la data la care nava reintra in eploatare, reflectnd condiţiile de la datarespectiva

"nformaţiile furnizate anterior care nu sunt legate de condiţiile actuale ale navei, nutrebuiesc ţinute la bord

!nd responsabilitatea pentru operarea navei cad in sarcina altei !ompanii, informaţiilereferitoare la !ompania care face operarea navei, nu se solicita a fi ţinute la bord

(272(<2 Evaluarea securit4/ii navei

$fiţerul de +ecuritate al !ompaniei este responsabil pentru asigurarea ca 9valuarea

+ecurităţii Aavei este efectuata corespunzător pentru fiecare nava a flotei !ompaniei care estesolicitata a se conforma cu prevederile capitolului G"-3 si a prtii a acsetui !od pentru care$fiţerul de +ecuritate al !ompaniei este responsabil "n timp ce $fiţerul de +ecuritate al!ompaniei nu trebuie sa-si asume personal toate obligaţiile asociate postului, responsabilitateafundamentala pentru asigurarea ca ele sunt performante corespunzător rămne in sarcinaindividuala a $fiţerului de +ecuritate al !ompaniei

Cnaintea începerii 9valuării +ecurităţii Aavei, $fiţerul de securitate al !ompaniei trebuiesa se asigure ca avantajul este luat din informaţiile accesibile privind evaluarea situaţiilor careameninţa porturile in care nava urmează a face escala sau in care urmează sa îmbarce/debarce

pasageri si despre facilităţile de port si masurile lor de siguranţa luate $fiţerul de +ecuritate al!ompaniei trebuie sa studieze rapoartele anterioare elaborate pe baza necesitaţilor de masuri desecuritate similare colo unde este fezabil, $fiţerul de +ecuritate al !ompaniei trebuie sa seîntlnească cu persoanele corespunzătoare de la nava si din port pentru a discuta scopul simetodologia evaluării $fiţerul de +ecuritate al !ompaniei trebuie sa urmeze orice recomandarespecifica oferita de către părţile semnatare

7/23/2019 altm


$ 9valuare a +ecurităţii Aavei trebuie sa se adreseze următoarelor elemente de la bordulsau din interiorul navei:

& securitatea fizica;3 integritatea structurala;

7 sistemele de protecţie personala;) politici procedurale;6 sistemele radio si de telecomunicaţii, inclusiv sistemele si reţelele

computerizate;

8 alte arii care pot, daca sunt avariate sau utilizate, pentru observaţii ilegale, prezintă unrisc-pentru oameni, proprietate sau operaţiile de la bordul navei sau din incinta unei facilitaţi portuare

!ei care sunt implicaţi intr-o 9valuare de +ecuritate a Aavei trebuie sa fie capabili sa

acorde asistenta de eperţi in materie de securitate in legătura cu:& cunoaşterea modelelor *tiparelor de ameninţare curenta a securităţii;

3 recunoaşterea si detectarea armelor, substanţelor si a mecanismelor periculoase;

7 recunoaşterea, pe baze nediscriminatorii, a caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor care ar putea ameninţa securitatea;

) tehnici utilizate pentru dejucarea masurilor de securitate;

6 metode utilizate in vederea cauzării unui incident de securitate;

8 efectele eplozibililor asupra structurii si echipamentului unei nave;( securitatea navei;1 interfaţa nava/port E practici de afaceri;' planuri de eventualitate, pregătire si răspuns in caz de urgenta;&2 securitatea fizica;&& sistemele radio si de telecomunicaţii, inclusiv sistemele si reţelele computerizate;&3 mecanica navala; si&7 operaţiuni la nava si in port$fiţerul de +ecuritate al !ompaniei trebuie sa obţină si sa înregistreze informaţiile

solicitate care sa conducă la evaluare, aceste informaţii incluznd:

& planul general al navei;3 localizarea zonelor care accesul interzis, precum comanda navei, sala maşinilor de

categoria si alte staţii de control aşa după cum sunt ele definite in capitolul ""-3, etc;7 localizarea si funcţiunea fiecărui loc de acces actual sau potenţial la nava;) schimbările de maree care pot avea impact asupra vulnerabilităţii si securităţii

navei;6 spatiile de marfa si modalităţile de stivuire;

7/23/2019 altm


8 localizările spatiilor pentru provizii si a echipamentelor esenţiale pentruîntreţinere;

( localizarea spatiilor pentru depozitarea bagajelor neînsoţite;1 echipamentul de asistenta si intervenţie in cazuri de urgenta accesibil pentru

menţinerea serviciilor esenţiale;' numărul membrilor de echipaj, orice îndatorire de securitate si orice solicitare de

pregătire profesionala practica a !ompaniei;

&2 eistenta echipamentului de siguranţa si securitate a pasagerilor si personaluluiambarcat al navei;

&& itinerariile deevacuare si salvare si staţiile generale care trebuie sa menţină si sa asigure evacuare în siguranţăsi ordine a navei;

&3 înţelegerile

eistente cu companii private de securitate care furnizează servicii de profil la nave/zone litorale;şi

&7 masuri si procedee de securitate eistente, inclusiv inspecţii si proceduri de control,sisteme de identificare, echipamente de monitorizare si supraveghere, documente de identificare personala si de comunicare, alarme, iluminare, sisteme de control al accesului si alte asemeneasisteme corespunzătoare

9valuarea +ecurităţii Aavei trebuie sa eamineze şi să identifice fiecare punct de acces,inclusiv punţile descoperite, si sa evalueze potenţialul lor de a fi utilizate de către indivizi care ar putea încalcă masurile de securitate ceasta include punctele de acces accesibile indivizilor

avnd accesul autorizat la bordul navei dar si pe cel al acelora care caută să obţină accesul ilegal9valuarea +ecurităţii Aavei trebuie sa asigure continuarea masurilor si recomandărilor de

securitate actuale, procedeelor si operaţiunilor, att in condiţii de rutina cat si de urgenta sitrebuie sa stabilească recomandarea de securitate care sa includă:

& zonele cu acces restrns;3 procedeele de răspuns in caz de foc sau urgenta;7 nivelul de supervizare al personalului navei, pasagerilor, vizitatorilor,

vnzătorilor, tehnicienilor de reparaţii, muncitorilor portuari, etc;) frecventa si eficacitatea patrulelor de securitate;

6 sistemele de control al accesului, inclusiv sistemele de identificare;8 sistemele si procedeele de securitate pentru comunicaţii;( uşile, barierele si iluminatul de securitate; si1 sistemele si echipamentele de securitate si supraveghere, daca eista9valuarea +ecurităţii Aavei trebuie sa tina seama de persoanele, activităţile, serviciile si

operaţiunile care sunt importante pentru a fi protejate ceasta include:

& personalul navei *echipajul;

7/23/2019 altm


3 pasagerii, vizitatorii, vnzătorii, tehnicienii de reparaţii, personalul de eploatare afacilitaţii portuare;

7 capacitatea de menţinere a navigaţiei sigure si de a răspunde in regim de urgenta;) marfa, in special mărfurile periculoase sau substanţele dăunătoare;6 cambuza navei *magazia de provizii;

8 sistemele si echipamentele de comunicaţie ale navei, daca eista; si( sistemele si echipamentele de supraveghere ale navei, daca eista9valuarea +ecurităţii Aavei trebuie sa tina seama de toate ameninţările posibile, care pot

include următoarele tipuri de incidente de securitate:

& avarierea sau distrugerea navei sau a facilitaţii de port, ca de e #ecanismeeplozive, de incendiere, de sabotaj sau vandalism;

3 atacarea sau sechestrarea navei si a persoanelor de la bord;7 sustragerea, mărfii,, a sistemelor sau echipamentelor de baza sau din magazia de

provizii a navei;) accesul neautorizat, inclusiv prezenta transfugilor la bordul navei;

6 contrabanda, cu arme sau echipament militar, inclusiv, arme de distrugere inmasa;8 utilizarea navei pentru transportul celor care ar putea produce incidente care sa

atenteze la securitatea navei si/sau echipamentele ei;( utilizarea navei însăşi ca si o arma sau ca un mijloc care sa cauzeze avarii sau

distrugeri;1 atacuri dinspre direcţia marii, pe timpul staţionarii in dana sau la ancora; si

'atacuri pe mare

9valuarea +ecurităţii Aavei trebuie sa tina seama toate punctele de vulnerabilitate posibile, care pot include:

& conflicte intre siguranţa si securitatea navei;3 conflicte intre îndatoririle de la nava si cele legate de securitate;7 îndatoririle de cart si supraveghere, numărul personalului ambarcat, in special cele

cu privire la oboseala echipajului, alertare si performanta;) pregătirea in vederea identificării *detectării deficientelor de securitate; si6 orice sistem si echipament de securitate, inclusiv sistemele de comunicare$fiţerul de +ecuritate al !ompaniei si cel al Aavei, trebuie tot timpul sa facă referire la

efectul pe care masurile de securitate le pot avea asupra personalului ambarcat care rămne la bordul navei pentru o perioada de timp mai îndelungată !nd se dezvolta masuri de securitate,

atenţie deosebita trebuie acordata confortului, comodităţii si respectării intimităţii personaluluinavei si abilitaţii lor de a-si menţine eficacitatea pe perioade lungi de timp

4ana la terminarea 9valuării +ecurităţii Aavei trebuie pregătit un raport, constnd inrezumarea modului in care a fost efectuata evaluarea, o descriere a fiecărei vulnerabilităţi găsite pe perioada desfăşurării procesului de evaluare si o descriere a contra-masurilor care pot fiutilizate pentru remedierea fiecărui punct vulnerabil .aportul trebuie sa fie protejat de a fidezvăluit sau de accesul neautorizat

7/23/2019 altm


0aca 9valuarea +ecurităţii Aavei nu a fost făcuta de către !ompanie, raportul de 9valuaretrebuie revăzut si acceptat de către $fiţerul de +ecuritate al Aavei,

7/23/2019 altm


"" CONVENŢII INTERNAŢIONALE N -OMENI"L COM=ATERIITERORI$M"L"I N TRAN$!ORT"RILE MARITIME

(2 Codul I$!$

!odul "+4+ adoptat de .omnia prin $rdonanţa de Brgenţă a 5uvernului nr 12/3227 pentru acceptarea de către .omnia a amendamentelor la anea !onvenţiei internaţionale pentruocrotirea vieţii omeneşti pe mare, &'(), amendată, şi a !odului internaţional pentru securitateanavelor şi facilităţilor portuare, adoptate la !onferinţa $rganizaţiei #aritime "nternaţionale, la%ondra, în perioada 'E&7 decembrie 3223, aprobată prin %egea nr )1)/3227

32(2( !revederi Benerale

!odul internaţional pentru securitatea navei şi facilităţilor portuare, denumit în continuare!odul "+4+, a fost adoptat prin .ezoluţia nr3 a !onferinţei 0iplomatice a 5uvernelor !ontractante a $rganizaţiei #aritime "nternaţionale *"#$, care a avut loc la %ondra în perioada ' E &7 decembrie 3223

4rezentele norme metodologice sunt elaborate în conformitate cu art && al $rdonanţei deBrgenţă a 5uvernului nr12/3227 pentru acceptarea de către .omnia a amendamentelor la anea!onvenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, &'(), amendată, şi a !oduluiinternaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare, adoptate la !onferinţa

$rganizaţiei #aritime "nternaţionale, la %ondra, în perioada 'E&7 decembrie 3223, aprobată prin%egea nr )1)/3227

cestea stabilesc cadrul în care agenţii economici care au în proprietate sau opereazănave sau facilităţi portuare trebuie să-şi organizeze şi certifice sistemele proprii de management asecurităţii

32(232 -omeniul -e Aplicare

4revederile prezentelor norme metodologice se aplică:&următoarelor tipuri de nave angajate în voiaje internaţionale:

- navelor de pasageri, inclusiv nave de mare viteză pentru pasageri;- nave de mărfuri, inclusiv nave de mărfuri de mare viteză de 622 tone tonaj brut şi maimult;

- unităţilor mobile de foraj marin;- facilităţilor portuare ce deservesc astfel de nave angajate în voiaje internaţionale

+uplimentar faţă de prevederile de mai sus, prin ordin al ministrului transporturilor,construcţiilor şi turismului se poate decide etinderea aplicării prevederilor !odului "+4+ asupra

7/23/2019 altm


altor tipuri de nave, maritime sau de navigaţie interioară care nu se încadrează în prevederile dela alin de mai sus

0e asemenea, prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului se poate decide etinderea aplicării prevederilor !odului "+4+ şi asupra acelor facilităţi portuareaflate în interiorul teritoriului porturilor şi/sau căilor navigabile care, deşi iniţial erau folosite de

către nave care nu erau angajate în voiaje internaţionale, sunt solicitate, ocazional, să deserveascănave care sosesc din, sau pleacă într-un voiaj internaţional sau la care operează navele maritimesau fluviale

=oţi agenţii economici, persoane juridice romne, sau filiale în .omnia ale unor persoane juridice străine, proprietari de nave sau care operează nave care arborează pavilionromn, care se încadrează în categoria celor pentru care se aplică prevederile $rdonanţei deBrgenţă a 5uvernului nr 12/3227 sunt obligaţi să respecte prevederile !odului "+4+, să soliciteşi să obţină de la utoritatea Aavală .omnă certificatele impuse prin prevederile !odul "+4+

$rice !ompanie este obligată să efectueze evaluarea securităţii pe baza prevederilor !odului "+4+, a prezentelor norme metodologice, a situaţiei specifice de la bordul fiecărei nave,a evaluării iniţiale efectuate cu specialiştii companiei sau prin intermediul unei organizaţii

specializate agreată de direcţia de specialitate din #inister 9valuarea va fi supusă aprobăriiutorităţii Aavale .omne4rocedura privind certificarea navelor conform !odului "+4+ !ompania pune în funcţiune sistemul propriu de management al securităţii conform

prevederilor !odului "+4+, iar în momentul cnd acesta urmează să fie certificat, va prezentautorităţii Aavale .omne următoarea documentaţie:

- cerere tip *conform modelului;- actele doveditoare asupra legalităţii funcţionării companiei;

- lista navelor, caracteristicile acestora, o copie după planul general al navei şi copii dupăcertificatele statutare şi de clasă;

- documentaţia tehnică aferentă sistemului de management a securităţii pentru fiecare din

navele pe care le are în proprietate sau operare;- rapoartele de audit intern;- dovezile obiective că sistemul de management al securităţii funcţionează corespunzător de

cel puţin trei luni=oate dovezile obiective, care au potenţialul de a facilita verificarea conformităţii cu

!odul "+4+, trebuie să fie accesibile investigaţiei !ompania va prezenta auditorilor documenterelevante pentru măsurile luate de aceasta în vederea asigurării menţinerii conformităţii curegulile şi reglementările obligatorii Cn acest sens, dosarele trebuie să fie puse la dispoziţie pentru a putea fi eaminate

Codul I$!$ con/ine urm4toarele capitole:

CA!ITOL"L I :+"+=9#B% 09 +9!B."==9 % $.0B% A@9%$. !.9.$.9FQ 4@"%"$AB% .$#RA

CA!ITOL"L II : +"+=9#B% 09 +9!B."==9 ?!"%"=QS"%$. 4$.=B.9

CA!ITOL"L III : .9%S" A@Q - ?!"%"==9 4$.=B.Q

7/23/2019 altm


CA!ITOL"L IV : !$A=.$%B% +9!B."=QS"" A@9%$. T" ?!"%"=QS"%$. 4$.=B.9

CA!ITOL"L V : $.5A"FS"" .9!BA$+!B=9

CA!ITOL"L VI : 0"+4$F"S"" ?"A%9

32 Codul interna/ional pentru securitatea navelor i 6acilit4/ilor portuare

!onferinţa 0iplomatica asupra +ecurităţii #aritime care a avut loc la %ondra indecembrie 3223 a adoptat noile prevederi referitoare la !onvenţia "nternaţională pentru $crotirea

@ieţii $meneşti pe #are, &'() si prezentul !od in vederea sporirii securităţii maritime cestenoi cerinţe formează cadrul internaţional prin care navele si facilităţile portuare pot coopera invederea depistării si împiedicării actelor care ameninţa securitatea in sectorul transporturilor maritime

"n urma tragicelor evenimente din && septembrie 322&, cea de-a 33-a sesiune a dunării$rganizaţiei #aritime "nternaţionale *$rganizaţia, in noiembrie 322&, a convenit in modunanim asupra dezvoltării unor noi masuri in legătura cu securitatea navelor si a facilităţilor portuare pentru adoptarea in cadrul unei !onferinţe a 5uvernelor !ontractante la

!onvenţia "nternaţională pentru $crotirea @ieţii $meneşti pe #are, &'() *cunoscuta subnumele de !onferinţa 0iplomatica asupra +ecurităţii #aritime in decembrie 3223 4regătirea!onferinţei 0iplomatice a fost in sarcina !omitetului pentru +iguranţa #aritima al $rganizaţiei*#+! pe baza documentelor întocmite de +tatele #embre, organizaţiile inter guvernamentale sinon-guvernamentale in faza de consultări cu $rganizaţia #+!, in cadrul primei sale sesiunietraordinare, care a avut loc de asemenea in noiembrie 322&, pentru a accelera dezvoltarea siadoptarea masurilor de securitate corespunzătoare, a stabilit un 5rup de lucru #+! intersesionalasupra securităţii maritime 4rima şedinţa a 5rupului de lucru #+! intersesional asuprasecurităţii maritime a avut loc in februarie 3223, iar rezultatele discuţiilor au fost raportate sianalizate la cea de-a (6-a sesiune a #+! din martie 3223, cnd a fost stabilit un 5rup de lucru

ad-hoc in vederea dezvoltării ulterioare a propunerilor făcute !ea de-a (6-a sesiune a #+! aanalizat raportul acelui 5rup de lucru si a recomandat ca lucrările sa aibă loc in cadrul unui viitor 5rup de lucru #+! intersesional, care a avut loc in septembrie 3223 !ea de-a (8-a sesiune a#+! a analizat rezultatele sesiunii din septembrie 3223 a 5rupului de lucru #+! intersesional silucrările ulterioare realizate de către 5rupul de lucru #+! care a avut loc in legătura cu cea de-a(8-a sesiune a !omitetului in decembrie 3223, imediat înainte de !onferinţa 0iplomatica si afost de acord ca versiunea finala a tetelor propuse sa fie analizate in cadrul !onferinţei

7/23/2019 altm


0iplomatice

!onferinţa 0iplomatica *'-&7 decembrie a adoptat, de asemenea, amendamentele la prevederile eistente ale !onvenţiei "nternaţionale pentru $crotirea @ieţii $meneşti pe #are,&'() *+$%+ &'() care accelerează implementarea cerinţei cu privire la echiparea +istemelor

de "dentificare utomata si a adoptat noile .eguli ale !apitolului G"-& din +$%+O() cu privirela marcarea Aumărului de "dentificare al Aavei si întocmirea unui .egistru +inoptic !ontinuu

!onferinţa 0iplomatica a adoptat, de asemenea, un număr de .ezoluţii ale !onferinţeiinclusiv acelea referitoare la implementarea si revizuirea acestui !od, !ooperarea =ehnica, precum si lucrările in colaborare cu $rganizaţia "nternaţionala a #uncii si $rganizaţia #ondialaa @ămilor fost recunoscut ca analizarea si amendarea unora din noile prevederi cu privire lasecuritatea maritima pot fi cerute la încheierea lucrărilor acestor doua $rganizaţii

4revederea !apitolului G"-3 din +$%+O() si prezentul !od se aplica navelor si

facilităţilor portuare 9tinderea +$%+O() pentru a acoperi facilităţile portuare a fost acceptatain baza faptului ca +$%+O() a oferit cele mai rapide mijloace de asigurare a masurilor desecuritate necesare intrate in vigoare si puse rapid in aplicare $ricum, s-a convenit si in legăturacu faptul ca prevederile cu privire la facilităţile portuare ar trebui puse in legătura eclusiv cuinterfaţa nava/port 4roblema mai ampla a securităţii zonelor portuare va face subiectul unor lucrări viitoare de colaborare intre $rganizaţia #aritima "nternaţională si $rganizaţia"nternaţională a #uncii +-a convenit de asemenea ca prevederile nu ar trebui etinse asuprarăspunsului efectiv la atacuri sau asupra oricăror alte activităţi necesare de combatere a efectelor după un astfel de atac

"n proiectarea prevederilor, s-a acordat atenţie asigurării compatibilităţii cu prevederile!onvenţiei "nternaţionale asupra standardelor de instruire, certificare si serviciul de cart pentrunavigatori *+=!M, &'(1, amendata, !odul "nternaţional privind #anagementul +iguranţei*"+# si sistemul armonizat de inspecţie si certificare

4revederile reprezintă o schimbare importanta in abordarea industriilor maritimeinternaţionale privind problema securităţii in sectorul transporturilor maritime 9ste recunoscutfaptul ca acestea pot plasa o răspundere suplimentara semnificativa asupra 5uvernelor !ontractante "mportanta cooperării tehnice pentru asistarea 5uvernelor !ontractante in

implementarea prevederilor este complet recunoscuta

"mplementarea prevederilor va necesita o cooperare efectiva continua si înţelegere intretoţi cei implicaţi in acest lucru sau care utilizează nave si facilităţi portuare inclusiv personalulnavei, personalul portuar, pasageri, interese privind marfa, managementul navei si portului si ceidin cadrul autorităţilor naţionale si locale cu responsabilităţi in securitate 4racticile si procedurile eistente vor trebui revăzute si schimbate daca nu asigura un grad corespunzător de

7/23/2019 altm


securitate "n interesul securităţii maritime crescute, vor trebui suportate responsabilităţisuplimentare de către industriile portuare si de navigaţie si de către autorităţile locale sinaţionale

5hidul prezentat in partea a prezentului !od trebuie luat in considerare atunci cnd se

implementează prevederile privind securitatea stabilite in !apitolul G"-3 din +$%+O() si in partea din prezentul !od $ricum, este recunoscut ca etinderea pentru care se aplica ghidul poate varia in funcţie de natura facilităţii portuare si a navei, specificul si/sau încărcătura

Aimic din prezentul !od nu va fi interpretat sau aplicat intr-o maniera inconsistenta curespectarea corespunzătoare a drepturilor si libertăţilor fundamentale după cum este stabilit prininstrumente internaţionale, in special acelea cu privire la lucrătorii maritimi si la refugiaţiinclusiv 0eclaraţia $rganizaţiei "nternaţionale a #uncii asupra principiilor si drepturilor fundamentale la lucru, precum si standardele internaţionale cu privire la lucrătorii maritimi si portuari

.ecunoscnd ca, !onvenţia asupra ?acilitării =raficului #aritim, &'86, amendata, prevede ca membrilor echipajelor străine sa le fie permis de către autorităţile publice sa coboarela ţărm in timp ce nava cu care sosesc se afla in port, dovedind ca formalităţile de sosire ale naveiau fost îndeplinite si autorităţile publice nu au nici un motiv sa refuze coborrea la ţărm dinconsiderente de sănătate publica, siguranţa publica sau ordine publica, 5uvernele !ontractanteatunci cnd aproba planurile de securitate ale navei si facilităţii portuare trebuie sa acorde oatenţie deosebita faptului ca personalul navei trăieşte si munceşte pe nava si are nevoie sacoboare la ţărm si sa aibă acces la facilităţile de la ţărm pentru navigatori privind asistentasociala, inclusiv îngrijire medicala

32(2 Cerin/e o1ligatorii privind prevederile Conven/iei interna/ionale pentru ocrotirea vie/iiomeneti pe mare9 ()*,9 amendata

$biectivele acestui !od sunt:

& sa stabilească un cadru internaţional care sa implice cooperarea intre 5uvernele!ontractante, agenţiile guvernamentale, administraţiile locale si ramurile industriale de navigaţiesi portuare pentru a detecta ameninţările la securitate si a lua masuri preventive contraincidentelor de securitate ce afectează navele sau facilităţile portuare folosite in comerţulinternaţional;

3 sa stabilească rolurile si responsabilităţile respective ale 5uvernelor !ontractante,agenţiilor guvernamentale, administraţiilor locale si ale ramurilor industriale de navigaţie si portuare, la nivel naţional si internaţional pentru asigurarea securităţii maritime;

7/23/2019 altm


7 sa asigure adunarea si schimbul la timp si eficient de informaţii legate de securitate;

) sa ofere o metodologie pentru evaluările de securitate astfel înct sa aibă stabilite planuri si proceduri pentru a reacţiona la grade de securitate in schimbare; si

6 sa asigure încrederea ca sunt stabilite masuri de securitate maritima, adecvate si proporţionate

4entru a atinge aceste obiective, prezentul !od cuprinde un număr de cerinţe funcţionalecestea includ, dar nu sunt limitate la:

& strngerea si evaluarea informaţiei cu privire la ameninţările securităţii si schimbul deastfel de informaţii cu 5uvernele !ontractante corespunzătoare;

3 solicitarea menţinerii protocoalelor de comunicare pentru nave si facilităţi portuare;

7 prevenirea accesului neautorizat la nave, facilităţi portuare si in zonele lor restricţionate;

) prevenirea introducerii de arme neautorizate, echipamente incendiare sau eplozibile lanave si facilităţi portuare;

6 furnizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca reacţie la ameninţările privindsecuritatea sau incidentele de securitate;

8 solicitarea de planuri de securitate a navei si a facilităţii portuare bazate pe evaluărilede securitate; si

(solicitarea de instruire si eerciţii pentru a asigura familiarizarea cu planurile si procedurile de securitate

!onform prevederilor reglementarii G"-3/7 si G"-3/(, 5uvernele !ontractante vor stabiligrade de securitate si vor oferi ghid pentru protecţia împotriva incidentelor de securitate 5radelede securitate mai ridicate indica o probabilitate mai mare de apariţie a unui incident de securitate?actorii ce trebuie analizaţi in stabilirea gradului corespunzător de securitate includ:

- & gradul in care informaţia privind ameninţarea este credibila;

- 3 gradul in care informaţia privind ameninţarea este coroborata;- 7 gradul in care informaţia privind ameninţarea este specifica sau iminenta; si

- ) consecinţele potenţiale ale unui astfel de incident de securitate

72 -irectiva <D3>> a Organi5a/iei Interna/ionale a Muncii #ILO%

7/23/2019 altm


0irectiva 86/3226 a fost elaborată de "%$ şi prevede etinderea sistemului de securitatede la interfaţa navă- port prevăzută in !odul +$%+ şi "+4+ la întregul port

cţiunea este necesară deoarece "%$ nu are drept de acţiune dect în domeniultransporturilor maritime şi în activităţile legate de nava

"%$ este o agenţie specializata a familiei Aaţiunilor Bnite si se caracterizează printr-ostructura unica tripartita a guvernelor , patronilor si muncitorilor 9ste singura organizaţieinternaţională in care cele trei grupări participă împreună de pe acelaşi nivel la discuţiile privindmunca si aspectele sociale din viziunea lor +copurile "%$ sunt prezentate in !onstituţia "%$ siin 0eclaraţia de la 4hiladelphia stăzi &(( tari sunt membre "%$ $rganul suprem al acesteiaeste !onferinţa "nternaţionala a #uncii , care se reuneşte anual la 5eneva si in cadrul căreiatoate statele membre au obligaţia constituţională de a trimite o delegaţie tripartita*guvern E

patroni - muncitori 4rincipala sarcina a !onferinţei este adoptarea standardelor internaţionalede munca ,participarea la discuţii generale conform competentei fiecărei părţi, aprobarea bugetului "%$ pe 3 ani, alegerile la fiecare 7 ani a 5rupului de 5uvernare "%$ 5rupul 0e5uvernare "%$ ,compus din 3) guverne membre,&) patronate membre si &) sindicate membresusţine majoritatea sesiunilor de 3 ori pe an , in martie si noiembrie +i o scurta sesiune de & zi,după încheierea !onferinţei "nternaţionale a #uncii cest 5rup 0e 5uvernare, funcţionează caorgan eecutiv al organizaţiei sub îndrumarea 0irectorului- 5eneral , ales pe 6 ani, care are inatribuţiuni supervizarea iroului, fiarea agendei !onferinţei, propunerea bugetului la!onferinţa si supravegherea altor funcţii delegate de !onstituţia "%$ iroul "%$ reprezintăsecretariatul $rganizaţiei, sediul operaţional, centrul de cercetări si editură cesta este conceput

in jurul a patru mari piloni: +tandardele 4rincipiile ?undamentale si 0repturile $mului,ngajarea, 4rotecţia sociala, 0ialogul social

!onferinţa "nternaţionala a #uncii care se reuneşte anual este formata din delegaţiitripartite ale statelor membre plus un număr de observatori rt 7, paragraful & din !onstituţia"%$ propune ca fiecare delegaţie sa fie compusa din ) delegati:-3 guvernamentali , & patronal, &sindical rt 7 paragraful 3 propune ca fiecare delegat sa fie însoţit de cel mult 3 specialişti pentru fiecare capitol dezbătut in agenda !onferinţei ctivitatea "%$ este guvernata de $rdine4ermanente şa cum am menţionat mai sus, una din funcţiile !onferinţei este adoptareastandardelor internaţionale de munca, care iau forma !onvenţiilor, .ecomandărilor sau ocazional

a 4rotocoalelor @arietatea subiectelor este acoperita de .ecomandări si !onvenţii privindlibertatea de asociere, munca forţata, problemele angajării, resursele umane, relaţiile managerialede munca, securitatea sociala, sănătatea si siguranţa si eliminarea muncii copiilor 4rincipalelediferente dintre !onvenţii, .ecomandări si 4rotocol sunt: !onvenţiile sunt tratate care creeazălegătura intre tarile ce le ratifica .ecomandările sunt ghiduri care orientează practica si politicilenaţionale 4rotocolul creează o legătură a instrumentelor "%$ ce au ca scop încheierea de noi!onvenţii "nternaţionale

7/23/2019 altm


=I=LIOBRA;IE

(2 Aaţiunile Bnite, 6e7voltarea dura!ilă in porturi, .aport al secretarului BA!=0, 5eneva, &'''

2. International 5aritime gani7ation*"#$3. International 0a!our rgani7ation *"%$

,2 +tanle> A, Port operations and s8ipping , %lo>dUs of %ondon 4ress %=0, &'11

5. Aaţiunile Bnite, Convenţia 9aţiunilor :nite privind legea mărilor , Vamaica, &'13

<2 Aaţiunile Bnite, Convenţia Internaţională Privind Siguranţa ;ieţii :mane pe 5are, &'() cod"#05

Cursul III < C9;=9 II I5 P&I;I96 P&=;=9I&=1 P0:>&II 5=6I:0:I 51&I9 I Ț Ș

&>SP:9S:0 01 P0:1&=1 C: ?I6&C1&@:&I

" Introducere în istoricul transportului petrolier

0ezvoltarea navei tanc petrolier a cunoscut o creştere etrem de rapidă, într-o perioadade timp relativ scurtă, ca urmare a necesitaţii crescnde de energie, pe care a impus-o secol GG

4rima încărcătura de petrol a fost transportata peste tlantic, în nglia în anul &18&, cu bricul A=lisa!et8 BattsA 4etrolul era transportat în butoaie stivuite în magaziile navei ca şimărfurile generale, fără a fi luate măsuri speciale de siguranţă

+pre sfrşitul secolului al G"G-lea, cnd comerţul cu petrol tindea să atingă un volum dince în ce mai mare, s-a pus problema construirii unor nave specializate4rimul pas pe noul drum a fost făcut în anul &118 prin construirea navei H lucDaufE,

concepută şi proiectată eclusiv pentru transportul petrolului Cntreg corpul navei eracompartimentat, ultimul compartiment de la pupa fiind compartimentul maşini

Bnul din principalele pericole la care era epusă o nava ce transporta produse lichide învrac, era efectul suprafeţelor libere asupra stabilităţii navei 4reocupările arhitecţilor navali,legate de reducerea suprafeţelor libere, au condus la elaborarea diverselor sisteme, utilizate pe

7/23/2019 altm


rnd în construcţiile navale Bn prim sistem de reducere a suprafeţelor libere constă dintr-un perete despărţitor central şi un tanc de epansiune

#ai trziu, în anul &'32, tancul de epansiune a fost încorporat în puntea descoperită, prin construirea unor cavităţi laterale, în colţurile superioare ale tancurilor ceste cavităţi suntcunoscute sub numele de tancuri de vară

Cn anul &'72, a fost elaborat un nou sistem de reducere a suprafeţelor libere prinetinderea tancurilor de vară pnă la linia de bază a navei şi prin eliminarea peretelui centraletanş

!ondiţiile din timpul celui de-al doilea război mondial au accelerat progresulconstrucţiilor navale ?olosirea sudurii a devenit o tehnică obişnuită în construcţia de nave

#etodele de manevrare a mărfii s-au perfecţionat continuu, iar sistemele de tubulaturi şiinstalaţii de pompare au devenit mai complete şi fleibile $dată însa cu dezvoltarea sistemelor de tubulaturi, compartimentul pompelor a fost situat, fie undeva pe lungimea tancurilor demarfă, putnd servi şi ca perete de separaţie pentru diverse categorii de mărfuri, fie în faţacompartimentului maşinilor

0upă cel de-al doilea război mondial, construcţia de tancuri petroliere este în continuu

progres Aavele cresc în capacitate, astfel ca la mai puţin de 6 ani după terminarea războiului,navele de &8222 tdP devin obişnuite, iar cele de &1222 tdP erau deja în construcţie+tatele Bnite iau conducerea în construirea navelor de mare tonaj, iar armatorii britanici

comandă nave de 31222 tdP şi de 73222 tdP Cn anul &'68 un armator grec posedă cele maimari nave petroliere din lume, nave de cca )(222 tdP, în timp ce tancuri petroliere de 88222tdP erau în construcţie în ?ranţa, iar cele de 1)222 tdP în Vaponia Cn ultimii ani, constructoriiniponi de nave s-au afirmat din ce în ce mai pregnant pe arena internaţională, realizndsupertancuri de 362222 tdP *&'6' şi ))(222 tdP *&'(3

4e la mijlocul anului &'(8 francezii au lansat la apă supertancul de 66)222 tdP cestesupertancuri sau nave mamut , cum sunt denumite, sunt limitate datorită pescajului mare şi suntangajate în comerţul de ţiţei la mare distanţă din $rientul #ijlociu, la rafinăriile din 9uropa,

merica de Aord şi Vaponia, unde eistă porturi cu adncimi suficiente Aavele petroliere de12222-&22222 tdP sunt de asemenea angajate în transportul de ţiţei între zonele producătoareşi porturile rafinării, care nu pot fi deservite de navele mari

Aavele mai mici sunt folosite pe scară largă pentru transportul produselor rafinateCn toata perioada în care Canalul Sue7 a fost închis pentru navigaţie, a luat o foarte mare

amploare construcţia de supertancuri, care s-au dovedit a fi mai eficiente în condiţiile navigaţieiîn jurul fricii dect tancurile petroliere cu un deplasament mic 0atorită construcţiei cu totuldeosebite şi a utilizării de oţeluri speciale cu rezistenţă la temperaturi coborte, aceste tipuri denave au preţuri foarte ridicate

?aptul că marile rezerve ale lumii *$rientul propiat şi #ijlociu, @enezuela se găsescdeparte de principalii consumatori *Vaponia, B+, 9uropa, a făcut ca flota mondială de tancuri petroliere să se dezvolte vertiginos att în ceea ce priveşte capacitatea totală ct şi în ceea ce priveşte mărimea navelor

Cntruct majoritatea petrolierelor transportă ţiţei, care pune cele mai mari probleme de poluare, s-a urmărit evitarea amestecului de ţiţei cu apa de mare prin spălarea tancurilor demarfă 4etrolierele vor fi prevăzute cu mijloace corespunzătoare pentru curăţirea tancurilor demarfă şi de evacuare a reziduurilor de balast murdar şi a apei rezultate din spălare, într-un tancde reziduuri * slop tanD special destinat; la petrolierele eistente, orice tanc de marfă poate fifolosit ca tanc de reziduuri

7/23/2019 altm


Cn această privinţă, pe tema poluării marine a avut loc o conferinţă la %ondra desfăşuratăîntre 1 octombrie şi 3 noiembrie &'(7 sub auspiciile "#!$ +copul convenţiei a fost de aelimina poluarea mării prin produse petroliere şi alte substanţe nocive prin scurgeri în timpuloperaţiilor şi de a minimaliza pierderile acestora

Cn convenţia #.4$% nu se mai face nici o distincţie între petrolierele de produse

negre şi cele de produse albe Cn al doilea rnd s-a stabilit că apa de balast evacuată în mare vatrebui să fie curăţă sau să conţină doar " părţi petrol la un milion părţi apă (ppm), att înzonele speciale ct şi în afara acestora 0e asemenea, debitul instantaneu de deversare dehidrocarburi provenind din zona de marfă a petrolierelor nu trebuie să depăşească *, litri pemila marină *în loc de 82 litri pe milă marină 4entru înlocuirea echipamentelor de separare*&22 ppm cu echipamente de filtrare *&6 ppm a fost acordată o perioada de graţie de 6 ani,începnd cu data adoptării amendamentelor

0eci, de la primul proiect simplu pnă la noile şi complee tancuri de astăzi, construcţiade nave specializate în transportul produselor petroliere a progresat, constituind mai mult de)2D din tonajul maritim comercial mondial

32 Istoricul evolu/iei evenimentelor de poluare pe plan mondial

!atastrofele navale din ultimele patru decenii, în care au fost implicate tancurile petroliere şi, în mod special, cele de mare tonaj au provocat o adncă îngrijorare att în rnduloamenilor care lucrează în domeniul naval, ct şi în opinia publică mondială

$rganizaţia #aritimă "nternaţională, autorităţile navale şi armatorii îşi îndreaptă atenţiaspre analiza cauzelor accidentelor de navigaţie şi prevenirea producerii acestora, acţionnd

prioritar în direcţia diminuării factorilor de risc, creşterii siguranţei navigaţiei şi securităţiitransportului maritim

32(2 !olu4ri ma@ore cu ?idrocar1uri

@om prezenta în continuare cteva din deversările majore de hidrocarburi de la nave,deversări cu impact major asupra mediului

32(2(2 Torre Canon

%a &1 martie &'8(, =$..9W !AW$A o navă liberiană ce transporta ţiţei s-ascufundat lngă coasta de sud-vest a ngliei, deversnd &32,222 tone de petrol în !analul

7/23/2019 altm


englez +curgerea a provocat daune fără precedentde-a lungul coastei britanice atingnd coastafranceză

!azul =$..9W !AW$A a fost singuruldin anii U82 în care s-a produs o deversare de

hidrocarburi de proporţii, ct şi prima deversaremajoră de hidrocarburi dintr-o serie nefastă ce aveasă urmeze în următoarele decenii

5uvernul englez a folosit pentru diminuareaefectelor petei de petrol dispersanţi ct şi incendiereavasului pentru ca pata de petrol să ardă controlat, iar după ardere nava a fost scufundată prin bombardareaei de către avioanele militare !u toate acestea o mare cantitate de petrol a atins coasta de vest angliei, !analul 9nglez, ct şi coasta franceză

+-a constatat că, prin aplicarea multiplelor sisteme juridice naţionale, nu reieşea cinerăspunde pentru daunele provocate de un accident al unei nave sub pavilion străin în apeleinternaţionale

!a replică, comunitatea internaţională a creat un regim al scurgerilor petroliere carestabilea un sistem armonizat de înaintare a plngerilor şi de compensare

32(232 Amoco Cadi5

4e &8 martie &'(1, tancul petrolier moco!adiz transportnd 33(222 tone de ţiţei din 5olful4ersic către .otterdam, în timpul unei furtuni asuferit o avarie la sistemul de guvernare

Bn remorcher salvator german a încercat îndouă rnduri remorcarea tancului, dar din cauzavremii nefavorabile vasul s-a rupt în doua în dreptul

portului 4ortsall din #area ritanie astfel întreagaîncărcătură a ajuns în mare afectnd în specialcoasta bretona a ?ranţei, provocnd o poluaremajoră ce a acoperit o suprafaţă de 782 Xm 3 de larest la +aint rieuc

7/23/2019 altm


cest caz a fost una dintre cele mai mari poluări care a detrminat guvernul francez săimplementeze un plan de răspuns în caz de poluare a mării numit 4$%#. 4%A, ct şiimplementarea unui sistem de separare a traficului pe !analul 9nglez

0upă &) ani de procese, guvernul francez a obţinut aproimativ 322 milioane de dolari

de la compania moco, ceea ce însemnă mai puţin de jumătate din costurile operaţiunilor dedepoluare

7/23/2019 altm


32(272 E88on Valde5

=ancul petrolier 9on @aldez şi-a răsturnat

încărcătura de ţiţei în &'1', provocnd pagube uriaşe pe o porţiune vastă din largul coastelor lasYăi

=ancul plecase din terminalul petrolier @aldez din lasYa, pe 37 martie &'1', şi s-a lovit deun recif în primele ore ale dimineţii de 3) martie

+e estimează că )2222 tone de petrol s-auscurs dinnava avariată în apă Cn final, pata de petrol aacoperit o porţiune de aproimativ &&'2 Ym3 0eşi înlume s-au produs multe alte pete de petrol, pata

9on @aldez s-a produs în largul oceanului, într-o regiune care era habitatul natural al multor specii sălbatice unice în lume Cntreaga zonă a fost grav afectată #ii de animale au fost ucise înurma dezastrului 4rintre acestea s-au numărat aproimativ 362222 păsări marine şi 3122 vidremarine

$peraţiunile de curăţare a zonei au costat aproimativ 3,& miliarde B+0, iar zonele de-alungul coastei care s-au aflat cel mai aproape de locul producerii acestei poluări sunt şi în prezentcontaminate cu petrol sub nivelul mării

32(2,2 EriFa

%a && decembrie &''', tancul sub pavilionmaltez 9."X avnd la bord 7&222 tone de păcură, în timpul voiajului de la 0unYirY *?ranţa la%ivorno *"tala în marea isca>a a întmpinatvreme foarte rea cu vnt de forţa 1-', fapt ce aafectat structura navei, astfel că în data de &3decembrie &''' nava s-a rupt în două

$peraţiunile de salvare au fost declanşateimediat ce s-a primit semnalul J #a>0a> K şiechipajul a fost salvat de elicopterele marineifranceze

9riYa s-a scufundat în sudul #ării isca>a, iar cantitatea de păcură scursă în apă a fostde aproimativ 32222 tone

7/23/2019 altm


"mediat autorităţile franceze au acţionat conform 4$%#. +9 4%+, astfel că au fostoarecum limitate consecinţele poluării la coastă, dar în final costul total al operaţiunilor dedepoluare şi compensaţii ale victimelor dezastrului s-au ridicat la suma de &12 milioane de euro

32(22 !restige

%a &7 noiembrie 3223, tancul 4restigesub pavilion grecesc, avnd la bord ((222 tonede păcură i efectund voiaj de la +t 4etersburgș

*.usia la @entspils *%atvia, în nordul +paniei pecoastele 5aliciei a întmpinat timp foarte rău*furtună astfel că nava s-a înclinat 72 grade la babord şi )( membrii de echipaj au fost evacuaţi

de elicoptere, rămnnd la bord doar comandantul, şeful mecanic şi secundul

#otorul a fost avariat de furtună astfel că nava a rămas fără propulsie, iar în cursulnopţii de &7/&) noiembrie două remorchere au încercat fără succes să remorcheze petrolierul

Aava începuse să aibă scurgeri de păcură astfel că guvernele francez, spaniol şi portughez au refuzat să accepte nava în doc pentru reparaţii şi, ca urmare, în data de &'noiembrie nava s-a rupt în două bucăţi şi toată păcura s-a scurs în mare

4oluarea a fost de proporţii foarte mari şi a afectat în primul rnd coastele 5aliciei

cestea au fost doar cteva din zecile de mii de deversări de petrol din tancurile petroliere, deversări ce au avut un impact major asupra mării, vieţuitoarelor marine, păsărilor, ctşi ecosistemelor marine

!azul =orre> !an>on era singurul din anii U82 în care s-a produs o deversare dehidrocarburi de proporţii Cnsă, previziunile eperţilor nu numai că aveau să se adeverească, ci aufost departe de a fi realiste, întruct numărul accidentelor marilor tancuri petroliere avea să semultiplice considerabil în următorii ani stfel, în anii U(2 numărul accidentelor de navigaţie în

care au fost implicate tancuri petroliere cu un tonaj de peste &22 222 t se ridică la incredibilacifră de 32, din care, în ) cazuri cantitatea de hidrocarburi deversată de fiecare navă depăşea &22222 t *Z+ea +tarI, &32 222 t, în &'(3, în 5olful $man; ZBr[uiolaI, &22 222 t, în &'(8, în faţa portului %a !oruna; Zmoco-!adizI, 337 222 t, în &'(1, pe coasta bretonă; ZtlantiY 9mpressI,31( 222 t, în &'(', în zona "nsulelor =obago, iar în 8 cazuri se deversau cantităţi cuprinse între62222 E &22222 tone

7/23/2019 altm


Aumai în aceste &2 cazuri, cantitatea de hidrocarburi care ajungea în mare însuma peste &&22 222 t, ceea ce constituia un fapt foarte grav în istoria poluării marine

Cn raportul "#$ din 3228, privind cercetarea evenimentelor de navigaţie şi poluareamarină datorată accidentelor tancurilor petroliere se arăta că anual se scurg în mare cca 322 222 t

de hidrocarburi, dar că au fost şi ani în care cantitatea deversată era mult mai mare

0in estimările cademiei de Ttiinţe a +B, în anul &'(7 au ajuns în mare 8,& milioanetone de hidrocarburi din cele mai diverse surse, dintre care numai de la nave 3,& milioane tone,iar din acestea, deversările datorate accidentelor de navigaţie reprezentau 2,3 milioane tone *cca&2 D, deşi în acel an nu s-au produs catastrofe navale cu deversări de petrol mai mari de 62 222t

3232 $itua/ia transportului maritim a produselor petroliere la acel moment

4rodusele petroliere ocupau prima poziţie în cadrul transportului mondial %a rndul ei,Bniunea 9uropeană ocupa primul loc ca transportator de produse petroliere stfel, importurilecomunitare de petrol reprezintau aproimativ 3(D din totalul mondial transportat, în timp ce+tatele Bnite ale merici transportau un procent de 36D din totalul mondial proape '2D dincantitatea de petrol comercializată este transportată pe mare, restul de &2D fiind transportat prinintermediul conductelor, a transporturilor terestre sau pe ape interioare %und în considerare prognozele de creştere a nivelului cererii, dezvoltarea navelor care transportă produse petroliere

a fost estimată să crească în următorii ani

Cn fiecare an, 122 de milioane de tone sunt transportate în şi din porturile comunitareproimativ 12D dintre voiajele navelor care transportă produse petroliere se desfăşoară de-alungul coastelor $ceanului tlantic şi a #ării Aordului, restul de 72D realizndu-se prin #area#editerană cest lucru face zonele respective mai vulnerabile la poluarea cu produse petroliere,lucru demonstrat prin scufundarea navei 9riYa şi, mai recent, a navei 4restige

Cn plus, multe nave care transportă produse petroliere traversează apele Bniunii 9uropenefără să facă escală într-unul din porturile comunitare, acesta reprezentnd un volum suplimentar de trafic şi, deci, un pericol în plus privind mediul marin !ele mai mari porturi specializate în produse petroliere ale Bniunii 9uropene sunt .otterdam, #arseille, %e <avre, =rieste şiMihelmshaven !ele mai mari transporturi de produse petroliere provin din orientul #ijlociu şifrica de Aord 9porturile comunitare *provenite în principal din zona #ării Aordului au cadestinaţie +tatele Bnite ale mericii

7/23/2019 altm


4iaţa petrolului este dominată de nave de tonaj mare *peste 322222 tone =otuşi, navelefolosite în #area Aordului sunt de mărimi mai mici, în medie între 6222 şi 62222 toneproimativ &6222 E 32222 de nave operează în apele comunitare într-un an

Cn &''', vrsta medie a navelor care transportau produse petroliere era de &1 ani, )&D

dintre acestea avnd mai mult de 32 de ani vechime cestea reprezentau 78D din tonajulnavelor pentru transportul produselor petroliere Cn Bniunea 9uropeană, vrsta medie a navelor pentru transportul produselor petroliere care arborau pavilionul unui stat membru era de &'& aniîn &''' 4este )6D dintre acestea aveau mai mult de 32 de ani vechime !ompaniile comunitareîşi înregistrau adesea navele sub pavilioane ale statelor terţe şadar, pavilioanele folosite adeseade către armatorii din Bniunea 9uropeană includeau pavilioane ca %iberia, #alta, 4anama, !iprusau ahamas *#alta şi !ipru nu erau state membre la acea dată

Cntre &''3 E &''', numărul navelor pierdute a fost de 6'7, dintre care (( au fost nave pentru transportul produselor petroliere Cn timp ce aceste cifre corespundeau numai unui procent

de &7D din numărul accidentelor, de fapt ele reprezentau 7&D din pierderea de tonaj !auzeleacestor accidente pe mare au fost variate:

- accidentele au fost adesea atribuite erorii umane *erori de navigaţie sau de pilotaj "nstruireaechipajelor şi abilităţile acestuia au fost recunoscute ca fiind elementele cheie în îmbunătăţireasiguranţei pe mare Cn plus, condiţiile de lucru de la bord au constituit un factor de o importanţăcel puţin egală celor anteriori, în particular oboseala fiind recunoscută ca o cauză majoră în producerea accidentelor pe mare

- a eistat o corelare generală între vrsta navei şi accidentele pe mare care au avut loc 82 dintre cele(( de nave pentru transportul produselor petroliere pierdute între &''3 şi &''' aveau mai mult de32 de nai vechime 4roblemele legate de structură *găuri în bordaj, coroziuni, etc, incendii şi

eplozii au fost alte cauze ale accidentelor pe mare- practicile specifice navlositorilor în transportul produselor petroliere s-au adăugat situaţieicomplee eistente !ompaniile petroliere controlau de fapt numai un sfert din flota mondială4unctul slab a fost procesul de fragmentare în rndul armatorilor de nave pentru transportul produselor petroliere prin dispersarea flotei deţinută de aceştia în companii care deţineau osingură navă ceste companii erau adesea înregistrate în aşa zisele Zparadise financiareI& care permiteau armatorilor reducerea riscurilor financiare Cn consecinţa, a fost adesea dificilăidentificarea celor implicaţi cu adevărat în luarea deciziilor şi, deci, determinarea cu precizie acelor responsabili

- transportul de produse petroliere şi piaţa de navlu operau într-o atmosferă de înaltă competitivitate5ăsirea pe piaţă a celei mai ieftine posibilităţi de transport pentru produsele petroliere reprezenta

1 =ermenul de Zparadis fiscalI include toate acele state care au impozitul pe profit zero sau nesemnificativ pentruactivitati comerciale sau bancare si se refera la tarile în care eista trusturi off shore si în care nivelul general altaelor si impozitelor este foarte redus 4ractic acestea sunt tari în care îsi desfasoara preponderent activitatea firmecu capital strain, iar sucursalele respective sunt conduse de catre cetateni ai tarii HadoptiveI $ firma off shore esteînregistrata într-o tara în care de fapt nu desfasoara nici un fel de activitati economice, astfel înct toate veniturilefiind obtinute în întregime din afara granitelor 4aradisul fiscal este un loc unde anumite tae sunt fie percepute la unnivel scazut, fie nu sunt percepute deloc

7/23/2019 altm


o parte esenţială a operaţiunii 0e asemenea, piaţa a fost influenţată şi de anularea contractelor petermen lung încheiate între navlositori şi cărăuşi, acestea fiind înlocuite de contracte pe termenscurt Cn contetul unei competitivităţi att de mari, vrsta navelor pentru transportul produselor petroliere juca un rol neînsemnat în procesul de luare a deciziilor desea era aleasă cea maiieftină ofertă de tonaj, aceasta fiind cea a navelor cele mai vechi şi deci cu preţurile cele mai

mici fost aşadar dificil de creat o situaţi în care siguranţa să joace un rol important, fenomenuldescris anterior avnd un nivel ridicat de risc în ceea ce priveşte siguranţa

3272 M4surile e8istente privind siguran/a i protec/ia mediului

0atorită unor dezastre majore *=orre> !an>on3 &'8(, 9on @aldez7 &'1', o serie deconvenţii au fost redactate sub egida $rganizaţiei #aritime "nternaţionale *"#$ +copul principal al acestora a fost de a combate poluarea accidentală *evenimente neprevăzute şi

operaţională *acte deliberate, cum ar fi curăţarea tancurilor cu apă de mare 0e eemplu,!onvenţia #.4$% pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi de către nave a fost adoptată în&'(7

Cn afară de aspectul privind protecţia mediului, această convenţie vizează de asemeneaeliminarea graduală a navelor pentru transportul produselor petroliere cu corp simplu şiînlocuirea acestora cu nave pentru transportul produselor petroliere cu corp dublu sau cu ostructură echivalentă 0e-a lungul anilor, instrucţiunile "#$ au devenit mult mai specifice, iar navele pentru transportul produselor petroliere trebuie să se supună unor inspecţii mult maisevere dect anterior

=ot ca un rezultat al !onvenţiei #.4$%, navele pentru transportul produselor petroliere construite după &'88 trebuiau să aibă corp dublu sau o structură echivalentă, în timp cenavele pentru transportul produselor petroliere cu corp simplu să fie eliminate gradual Aavele pentru transportul produselor petroliere cu corp dublu reduc considerabil riscul de poluare, înspecial în incidente de coliziune sau eşuare %a & ianuarie 3222, navele pentru transportul produselor petroliere cu corp dublu reprezentau 32D din flota mondială de nave pentrutransportul produselor petroliere

2 în &'8( un imens tanc petrolier E =orre> !an>on a naufragit şi sEa rupt în două, în dreptul coastei de sudEvest angliei 4este &22222 tone de petrol brut sEau scurs în mare 4entru a opri deversarea sa pe plajele !ornish au fost

utilizate cantităţi de detergent tot atat de mari cu ale poluantului deversat, astfel incat a fost dificil de distins efectele petrolului de cele ale detergentului asupra ecosistemului afectat

3 9on @aldez a fost un petrolier care la 3) martie &'1' a naufragiat în lasYa ducnd la vărsarea unui volummare de petrol în apă afectnd în mod grav mediul înconjurător Cn urma acestui accident !ompania de vapoare9on şi-a schimbat denumirea în +ea .iver iar petolierul 9on @aldez în +ea .iver #editeranean transportndacum petrol prin $ceanul tlantic 4etrolierul nu mai are voie să treacă prin 4rince Milliam +ound locul unde anaufragiat

7/23/2019 altm


+chemele de separare a traficului au fost adoptate în zonele de trafic cu densitate mare*de eemplu, benzile maritime cu un singur sens au redus riscul de coliziuni în +trmtoarea0over Cn viitor, echipamentele de navigaţie vor fi mult mai de încredere şi cu o mai mareacurateţe =ehnologia navigaţiei prin satelit furnizează un grad mai mare de precizie şi încredere

%a acel moment, a fost recunoscut faptul că acţiunile privind siguranţa maritimăîntreprinse sub auspiciile "#$ au eşuat în ceea ce priveşte evitarea efectivă a cauzelor care augenerat asemenea dezastre cţiunile "#$ sunt în mod sever handicapate de absenţa unuimecanism adecvat de control a modului în care regulile sunt aplicate la nivel mondial !arezultat, reglementările "#$ nu sunt aplicate peste tot în lume cu aceeaşi rigoare 9voluţiatransportului maritim în ultimele decenii şi, în special, revenirea Zpavilioanelor de complezenţăI)

au demonstrat că unele dintre ţările părţi la convenţiile "#$ au eşuat în implementarea prevederilor acestora, participnd la erodarea siguranţei maritime şi protecţiei mediului mari

* Convenţii internaţionale privind prevenirea şi com!aterea poluării mediului marin decătre nave

vnd în vedere necesitatea ca statele puteri maritime să-şi reconsidere politica naţională privind mările şi oceanele, la !onferinţa de la 5eneva E &'61 s-a urmărit codificarea dreptuluimării Cn cadrul conferinţei au fost adoptate şi o serie de convenţii privind protejarea dreptuluimaritim privind poluarea, avnd în vedere frontierele maritime şi regimul de eploatare aresurselor mărilor şi oceanelor, cercetările ştiinţifice în domeniul marin, regimul petrolierelor, almărfurilor periculoase şi controlul internaţional privind prevenirea şi controlul poluării ceste

convenţii au cuprins reglementări fundamentate pe principiile dreptului internaţional tradiţionalşi au fost încheiate în perioada &'6)-&'(&

4rintre convenţiile internaţionale privind prevenirea şi controlul poluării pe mare, putemenumera:

a Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării mării cu produse petroliere% înc8eiată la 0ondra în "#2 (I0P0) cu amendamente în &'83, &'8' şi &'(& ceasta prevedea interzicereaevacuării produselor petroliere sau reziduurilor şi şlamurilor în anumite zone ale mărilor =eteleei însa nu cuprindeau un mecanism de soluţionare a diferendelor generate de poluare între părţilesemnatare;

b Convenţia internaţională privind intervenţia în marea li!eră în ca7 de accidente de poluare cu produse petroliere% înc8eiata la @ru4elles în "#$#, care prevedea dreptul statelor de a lua

4 4avilion de complezenta - $ navă este considerată sub pavilion de complezenţă dacă proprietatea şi controlulvasului se află în altă ţară dect în ţara pavilionului de navigaţie a vasului !a pondere, navele sub pavilion decomplezenţă reprezintă circa 61,8)D ca număr de nave şi )1,3D în ceea ce priveşte tonajul Cn definirea navelor sub

pavilion de complezenţă, "=? ia în considerare ca cel mai important factor dacă naţionalitatea proprietarului naveieste aceeaşi cu a pavilionului navei

7/23/2019 altm


măsurile necesare în marea liberă pentru a evita, micşora sau elimina un pericol grav şi iminentde poluare a coastelor lor ca urmare a unui accident;

c Convenţia internaţională privind răspunderea civilă pentru daune cau7ate prin poluare%adoptată în "#$# la @ru4elles% prin care se impunea răspunderea strictă a armatorului pentruscurgerea de produse petroliere, reziduuri sau şleamuri în mare, ca urmare a unui accident

maritim ce ar cauza daune teritoriului unui stat, inclusiv poluarea mării teritoriale !a urmare aacestei convenţii, în "##+ a fost adoptată la 0ondra şi Convenţia Internaţională privind răspunderea civilă pentru pagu!e produse prin poluare cu 8idrocar!uri, convenţie prin care s-auadus amendamente celei de la ruelles din &'8' Bn alt amendament la convenţia iniţială a fostConvenţia internaţională privind înfiinţarea unui fond internaţional pentru daune cau7ate prin poluare cu produse petroliere, încheiată la ruelles în &'(&

=ot în perioada &'6)-&'(&, au fost adoptate şi o serie de convenţii regionale privind prevenirea şi combaterea poluării pe mare, cum ar fi :

a Convenţia pentru cooperare în legătură cu poluarea 5ării 9ordului cu produse petroliere, semnată în &'8' între elgia, 0anemarca, ?ranţa, .?5, $landa, Aorvegia şi +uedia;

b Convenţia asupra cooperării privind evitarea poluării mării cu produse petroliere,încheiată în &'(& la !openhaga, între 0anemarca, Aorvegia, +uedia şi ?inlanda;Cn perioada următoare, respectiv ()*(&()*< au fost adoptate cele mai semnificative

convenţii privind poluarea mediului ambiant, caracterizate prin reguli noi referitoare la

prevenirea poluării marine şi care deroga de la principiile dreptului internaţional

tradiţional sau chiar îl modifica ceste convenţii cuprind dispoziţii eprese privind

anumite reguli, şi printre ele putem enumera:

c Convenţia privind poluarea marină prin deversări voluntare de re7iduuri în mare de penave şi aeronave, încheiată la $slo în februarie &'(3;

d Convenţia pentru prevenirea poluării mării cau7ată prin imersiunea deşeurilor şi a altor materiale, încheiată în noiembrie &'(3;

e Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave% semnată la %ondra în&'(7 şi care a fost adoptată datorită faptului că poluarea apelor continentale şi oceanice a devenittot mai frecventă şi statele mai epuse au insistat pentru încheierea acesteia

Cn perioada ()*<&3>>> au fost încheiate convenţii regionale dar care s-au referit la

protejarea ţărmului +emnificative sunt:

f Convenţia pentru prevenirea poluării mării prin surse de la ţărm , încheiată la 4aris în &'(),aplicabilă zonei de Aord - 9st a $ceanului tlantic, $ceanului rctic şi #ării Aordului;

g Convenţia pentru protecţia mediului am!iant , încheiată în februarie &'(), la +tocholm, cu

aplicabilitate pentru 0anemarca, ?inlanda, Aorvegia şi +uedia !onvenţii asemănătoare au fostîncheiate pentru zona #ării altice, în martie &'() la <elsinYi şi în februarie &'(8 la arcelona pentru prevenirea poluării în #area #editerană ceasta din urma cuprindea dispoziţii privind prevenirea tuturor formelor de poluare, inclusiv cea cauzata de sursele de la ţărm, de către nave, prin eploatarea fondului solului şi subsolului mării, prin evacuări voluntare, etc

8) Convenţia privind protearea 5ării 9egre împotriva poluării încheiată la ucureşti în 3& aprilie&''3, ca urmare a unor discuţii de peste 32 de ani între ţările riverane: .omnia, ulgaria,5eorgia, ?ederaţia .usă, =urcia şi Bcraina

7/23/2019 altm


i) Convenţia Internaţională pentru Prevenirea Poluării 5ărilor cu ?idrocar!uri (International Convention for t8e Prevention of Pollution of t8e Sea ! il < "#2)

) Convenţia internaţională privind pregătirea% răspunsul şi cooperarea în ca7 de poluarecu 8idrocar!uri (P&C)

D) Convenţia internaţională privind răspunderea civilă pentru pagu!ele produse prin

poluare cu 8idrocar!uri% "#$# (C0C)

72(2 Conven/ia interna/ional4 privind prevenirea polu4rii de c4tre nave #Conven/iaMAR!OL%

72(2(2 Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave

!onvenţia #.4$% este principala convenţie internaţională care acoperă aspectele de prevenire a poluării operaţionale sau accidentale a mediului marin de către nave 9ste ocombinaţie de două tratate adoptate în &'(7 şi, respectiv, &'(1 şi actualizată de amendamenteleulterioare

!onvenţia internaţională #.4$% a fost adoptat la 3 noiembrie &'(7 de către "#$ şireglementează poluarea cu petrol, produse chimice, substanţe nocive ambalate, canalizare şigunoi 4rotocolul din &'(1 referitor la !onvenţia internaţională din &'(7 pentru prevenirea poluării de către nave *4rotocol #.4$% &'(1 a fost adoptat la o conferinţă privind siguranţănavelor tanc şi de prevenire a poluării, din februarie &'(1, care a avut loc ca răspuns la poluările produse ca urmare a accidentelor din &'(8-&'(( #ăsurile referitoare la proiectarea şieploatarea navelor petroliere au fost, de asemenea, încorporate în 4rotocolul din &'(1 referitor la !onvenţia din &'() privind siguranţa vieţii omeneşti pe mare

!um !onvenţia #.4$% din &'(7 nu intrase încă în vigoare, 4rotocol #.4$% din&'(1 a înglobat şi convenţia mamă !a instrument combinat este cunoscut sub denumirea de!onvenţia internaţională pentru prevenirea poluării marine de către nave din &'(7, astfel cum afost modificată prin 4rotocolul din &'(1 cu privire la aceasta *#.4$% (7/(1, şi aceasta aintrat în vigoare la data de 3 octombrie &'17 *aneele " şi ""

!onvenţia cuprinde reglementări care au ca scop prevenirea şi reducerea poluării de cătrenave - att poluarea accidentală şi ct şi cea operaţională - şi în prezent, include şase anee

tehnice:

& nea " E .eguli pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi

3 nea "" E .eguli pentru controlul poluării cu substanţe lichide nocive în vrac

7 nea """ E .eguli pentru prevenirea poluării cu substanţe dăunătoare transportate pemare sub formă ambalată

7/23/2019 altm


) nea "@ - .eguli pentru prevenirea poluării cu ape uzate de la nave

6 nea @ E .eguli pentru prevenirea poluării cu gunoi provenit de la nave

8 nea @" E .eguli pentru prevenirea poluării atmosferei de către nave

+tatele trebuiau să accepte aneele " şi "", în timp ce acceptarea celorlalte anee eravoluntară Cn cadrul aderării la această !onvenţie, .omnia, în conformitate cu prevederile art&) din !onvenţie, a declarat că nu acceptă aneele """ şi "@ ale !onvenţiei

nea " din !onvenţie a intrat în vigoare la data de 3 octombrie &'17 şi se referă la prevenirea poluării prin descărcarea de hidrocarburi sau amestecuri ce conţin hidrocarburi!onvenţia menţine criterii de descărcare a acestor substanţe, prescrise în amendamentele din&'8' la !onvenţia privind poluare din &'6), fără schimbări esenţiale, eceptnd faptul căcantitatea de substanţe poluante descărcate întrun voiaj în balast nu poate depăşi &/72 mii dincapacitatea totală destinată transportării mărfii $ noutate importantă introdusă de !onvenţia

#.4$% &'(7 este conceptul de Zarii specialeI, ca fiind zonele considerate foarte vulnerabile la poluare şi în cadrul cărora descărcarea de substanţe poluante este total interzisă, cu unele ecepţiiminore bine definite Fonele speciale sunt: #area #editerană, #area Aeagră, #area altică,#area .oşie şi zona 5olfului 4ersic Cn plus, tancurile petroliere, construite după data de 7&decembrie &'(6, cu o capacitate de (2 mii tone sau mai mult, trebuie să fie prevăzute, în modobligatoriu, cu tancuri de balast separat

nea "" la !onvenţia #.4$% &'(7 se referă la controlul poluării cu substanţe lichidetoice în vrac ceastă aneă a intrat în vigoare la data de 8 aprilie &'1( anea respectivădetaliază criteriile de descărcare şi măsurile stricte de control al poluării, urmare a descărcării

substanţelor lichide toice, transportate în vrac +ubstanţele din această categorie sunt cuprinseîntro listă de peste 362 de categorii diferite Cn nicio situaţie nu este permisă descărcareareziduurilor conţinnd substanţe toice, pnă la limita de &3 #m fată de cel mai apropiat ţărm

nea """ la !onvenţie conţine reguli de prevenire a poluării cu substanţe dăunătoaretransportate pe mare sub formă ambalată şi este prima dintre aneele opţionale ale !onvenţiei0atorită faptului că statele semnatare ale !onvenţiei puteau opta pentru acceptarea acestei anee,intrarea ei în vigoare a necesitat un timp mai îndelungat dect cel necesar primelor 3 aneestfel nea """ a intrat în vigoare la data de & iulie &''3 ceastă aneă conţine cerinţe de ordingeneral privind modul de stabilire a standardelor detaliate cu privire la ambalarea, marcarea,

etichetarea, documentele de însoţire a mărfii, limitele de calitate, ecepţiile şi notificărilenecesare pentru prevenirea poluării cu substanţe periculoase

nea "@ privind prevenirea poluării cu ape uzate de la nave a intrat în vigoare în data de3( septembrie 3227 nea a fost revizuită în 322)

7/23/2019 altm


nea @ se referă la descărcarea gunoiului provenit de la nave, ca poluat, în mareceastă aneă tratează poluare mediului marin cu diferite tipuri de gunoi şi specifică distanţa dela ţărm şi situaţiile în care poate fi descărcat în mare Cn niciun caz nu este permisă aruncarea plasticului în mare, indiferent e forma în care se prezintă acesta

nea @" stabileşte limitele emisiilor de oizi de sulf şi azot care pot în atmosferă de lanave şi interdicţia emisiilor deliberate de substanţe care pot afecta stratul de ozon

3.1.2. Protocolul din 1978 la Convenţia MAP!" 73

cest protocol a fost adoptat de !onferinţa internaţională privind siguranţa tancurilor petroliere şi prevenirea poluării, care a avut loc în perioada 8 E &( februarie &'(1 protocolul a

intrat în vigoare la data de 3 octombrie &'17

4rotocolul a scos în evidenţă necesitatea de a amna aplicarea neei "" a !onvenţiei#.4$% (7, pnă în momentul în care anumite probleme tehnice vor fi rezolvate în modsatisfăcător 4ărţile semnatare ale 4rotocolului au fost de acord ca ele să nu fie obligate să aplice prevederile neei "", pentru o perioadă de 7 ani de la data intrării în vigoare a 4rotocolului sau pentru o perioadă mai îndelungată, care poate fi hotărtă de o majoritate de 3/7 din părţilesemnatare ale protocolului, în !omitetul pentru 4rotecţia #ediului #arin *#94! Cn acestă perioadă, 4ărţile nu vor avea nicio obligaţie şi nu vor putea să reclame niciun privilegiu, conform!onvenţiei, în virtutea neei "" la !onvenţie, iar orice referire la părţile !onvenţiei nu va

include părţile semnatare ale 4rotocolului, atta timp ct este vorba de probleme legate de aceeaaneă

4rotocolul din &'(1 a introdus reguli foarte severe privitoare la inspecţia navelor şi lacertificarea acestora Cn fapt, 4rotocolul a absorbit în cuprinsul său !onvenţia #.4$% (7 4rinurmare, !onvenţia #.4$% (7 şi 4rotocolul din &'(1 for reprezenta un singur instrumentinternaţional, citat ca #.4$% (7/(1

3.1.3. Amendamentele din 198# la Ane$a %

ceste amendamente au fost adoptate la data de ( septembrie &'1) şi au intrat în vigoarela ( ianuarie &'18 amendamentele sunt dedicate să ducă la implementarea !onvenţiei întrunmod mai eficient şi mai grabnic

7/23/2019 altm


3.1.#. Amendamentele din 1985 la Ane$a %%

ceste amendamente au fost adoptate la 6 decembrie &'16 şi au intrat în vigoare la data

de 8 aprilie &'1( mendamentele la nea "", care se ocupă cu transportul substanţelor lichidetoice, cum ar fi chimicalele, au luat în consideraţie dezvoltările tehnologice intervenite de laadoptarea !onvenţie în anul &'(7 şi sunt destinate, în special, să simplifice implementareaacesteia

mendamentele la aneele " şi "" la !onvenţia #.4$% (7/(1 cuprin referiri la viziteleşi inspecţiile ce urmează a fi efectuate la navele tanc petrolier, eliberarea certificatelor internaţionale de prevenire a poluării cu hidrocarburi, forma şi durata acestora #odificăriimportante se referă la eliberarea unui certificat de către alt guvern, respectiv în situaţia în careguvernul unei părţi la !onvenţie dispune, la cererea administraţiei, inspectarea navei de către altă

administraţie a unui guvern parte la !onvenţie Cn situaţia respectării prevederilor aneei,administraţia respectivă poate elibera unei nave un certificat internaţional de prevenire a poluăriicu hidrocarburi sau poate autoriza eliberarea lui 4erioada de valabilitate a certificatului de prevenire a poluării cu hidrocarburi, eliberat de către administraţie, poate avea o valabilitate demaimum 6 ani

3.1.5. Amendamentele din 1& martie 199' la Ane$ele % (i %% ale Convenţiei MAP!" 73)78

ceste amendamente au fost adoptate printro rezoluţie a !omitetului pentru 4rotecţia

#ediului #arin *#94! şi se referă, în special, la vizitele şi inspecţiile la nave, eliberarea unuicertificat de către alt guvern, forma certificatelor, atestarea inspecţiilor anuale şi intermediare,etc

Cn vedere aplicării unificate a măsurării tonajului pentru spaţiile de balast separat lanavele petroliere, a fost adoptată .ezoluţia ()(*&1, referitoare la aplicarea măsurării tonajuluitancurilor de balast separat la navele petroliere, rezoluţie adoptată la ) noiembrie &''7, dedunarea 5enerală "#$

7232 Conven/ia interna/ional4 privind preg4tirea9 r4spunsul i cooperarea9 0n ca5 de poluarecu ?idrocar1uri din ())> #Conven/ia O!RC%

7232(2 Conven ia !PC 199'ț

7/23/2019 altm


Cn iulie &'1', o conferinţă a naţiunilor industriale conducătoare din 4aris a chemat "#$să elaboreze măsuri suplimentare pentru prevenirea poluării de către nave cest apel a fostaprobat de dunarea "#$ în luna noiembrie a aceluia i an i a început lucrul la proiectul deș ș

conven ie viznd realizarea unui cadru global pentru cooperarea internaţională în combatereaț

incidentelor majore sau a unei amenin ări de poluare marinăț

!onvenţia internaţională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea, în caz de poluare cuhidrocarburi din &''2 *!onvenţia $4.! a fost adoptată la %ondra la 72 noiembrie &''2

$biectivele avute în vedere de părţile contractante la elaborarea acestei !onvenţii au fosturmătoarele:

- necesitatea unor acţiuni prompte şi eficiente, în cazul unui incident de poluare cuhidrocarburi pentru a reduce la minimum pagubele ce ar putea să se producă, drept urmare a unuiastfel de incident;

- importanţa asistenţei mutuale şi a cooperării internaţionale cu privire la problemerespective, inclusiv schimbul de informaţii cu privire la mijloacele de care dispun statele pentru aface faţă incidentelor de poluare cu hidrocarburi;

- pregătirea planurilor de urgenţă împotriva poluării cu hidrocarburi;

- schimbul de rapoarte asupra incidentelor semnificative care pot afecta mediul marin,litoralul şi interesele respective ale statelor;

- luarea în considerare a principiului Zpoluatorul plăteşteI, ca principiu de bază privind alreglementărilor internaţionale privind mediul înconjurător

4ăr ilor la !onven ia $4.! li se cere să stabilească măsurile necesare pentru a face fa ăț ț ț

incidentelor de poluare, la nivel na ional sau în cooperare cu alte ţăriț

Aavele sunt obligate să aibă la bord un plan de urgen ă de combatere a poluării cuț

hidrocarburi,plan ce trabuie să fie în conformitate cu cerle elaborate de "#$ $peratori unită ilor ț

marine aflate sub jurisdic ia păr ilor sunt, de asemenea, obligatesă aibă planuri de urgen ă în cazț ț ț

de poluare cu hidrocarburi sau aranjamente similare care trebuie să fie coordonate cu sistemelenaţionale pentru a răspunde rapid şi eficient la ulei poluărilor

Aavele sunt obligate să raporteze incidentele de poluare autorită ilor de coastă iț ș!onven ia detaliază acţiunile care trebuie să fie luateîn astfel de situa iiț ț

!onvenţia $4.! cuprinde prevederi detaliate cu privire la :

- planurile de urgenţă pentru combaterea poluării cu hidrocarburi;- procedee de raportare pentru incidentele de poluare cu hidrocarburi;- acţiunile întreprinse la primirea unui raport privind poluarea cu hidrocarburi;

7/23/2019 altm


- organizarea sistemelor naţionale şi regionale pentru pregătire şi răspuns;- cooperarea internaţională în problema acţiunii împotriva poluării- cercetarea, dezvoltarea şi cooperarea tehnică- promovarea cooperării bilaterale şi multilaterale în probleme de pregătire şi răspuns

4ăr ile la !onven ia sunt obligate să furnizeze asisten ă pentru alţii în caz de incident deț ț ț

poluare în vederea prevenirii poluării i/sau a răspunsului la poluarea cu hidrocarburi produsăș!onvem ia prevede, de asemenea, i dispozi ii privind rambursarea oricărei asisten a furnizată,ț ș ț ț

după principiul Ipoluatorul plăte teIș

3.2.2. Protocolul pprivind regătirea* răspunsul i cooperarea +n ca,ul poluărilor cu su-stan e ș ț

periculoase si nocive !PC / 0 2'''

4rotocolul pprivind regătirea, răspunsul i cooperarea în cazul poluărilor cu substan eș ț

periculoase si nocive *$4.! E <A+ 3222 respectă principiile !onven iei $4.! &''2 iț ș a fost

adoptat în mod oficial de statele deja parte la !onvenţia $4.! la o conferin ă diplomatică ce s-aț

desfă urat la sediul "#$ din %ondra în martie 3222ș

!a iș !onven ia $4.!, 4rotocolul <A+ îşi propune să ofere un cadru global pentruț

cooperarea internaţională în combaterea incidente majore sau a unei amenin ări de poluareț

marină 4ăr ile la 4rotocolul <A+ vor trebui să stabilească măsurile pentruț a face poluărilor, lanivel na ional sau în cooperare cu alte ţări Aavele sunt obligate să de ină la bordul un plan deț ț

urgen ă în caz de poluare, care să se ocupe în mod specificde incidentele care implică substan eț ț

periculoase i nociveș

Cn sensul 4rotocolului <A+, o substan ă periculoasă i nocivă este definită ca orice alteț șsubstan e în afară de petrol, care, în cazul introducerii în mediul marin este susceptibilă să creezeț

pericole pentru sănătatea umană, să dăuneze resurselor vii şi vieţii marine, să detrminedeteriorarea mediului marin sau să interfereze cu alte utilizări legitime ale mării

4rotocolul <A+ se asigură că navele care transportă substan e periculoase i nocive suntț ș

acoperite de măsduri de pregătire i răspuns la cazuri similare celor deja reglementate pentruș

poluările cu hidrocarburi

!urs "@

7/23/2019 altm


!onvenţii internaţionale privind pregătirea şi certificarea personalului navigant şi organizareamuncii la bordul navelor

" !onvenţia privind 4regătirea, !ertificarea şi 9fectuarea +erviciului de !art pentru 4ersonalul

Aavigant +=!M (1/'6

"& !onvenţia +=!M &'(1

Conven/ia $TCG ()*+ a 6ost prima care a sta1ilit la nivel interna/ional

cerin/ele de 1a54 privind preg4tirea9 certi6icarea i e6ectuarea serviciului de cart

pentru personalul navigant2 naintea acestei Conven/ii9 standardele pentru o6i/eri i

ne1reveta/i erau sta1ilite de 6iecare stat individual9 de cele mai multe ori 64r4 a se

/ine seama de practicile din alte /4ri2 Ca re5ultat9 aceste practici i proceduri variaue8trem de mult9 0n ciuda 6aptului ca aveau ca numitor comun industria cea mai

r4spHndita 0n 0ntreaga lume9 aceea a naviga/iei2 Intrat4 0n vigoare 0n ()+,9

Conven/ia a 6ost 0m1r4/iat4 de o mare parte din statele lumii9 care au adus treptat o

serie de amendamente Actului semnat 0n ()*+9 respectiv 0n ())( i ()),2 Conven/ia

i ane8a ei au nemul/umit 0ns4 statele mem1re din anumite puncte de vedere9 ceea ce

a dus la o nou4 con6erin/4 (* ani mai tHr5iu2 La * iulie ())9 la Londra9 statele

mem1re ale Conven/iei $TCG ()*+9 s&au 0ntrunit pentru a revi5ui Conven/ia2Amendamentele din ())9 adoptate 0n con6erin/49 au repre5entat un pas ma@or

pentru comunitatea maritim49 un r4spuns la nevoia recunoscut4 de a aduce

Conven/ia la 5i i de a r4spunde criticilor la adresa am1iguit4/ii multora dintre

p4r/ile Conven/iei9 care au dus la interpret4ri di6erite ale documentului de c4tre

statele p4r/i2

Intrarea 0n vigoare la ( 6e1ruarie ())* a amendamentelor Conven/iei

interna/ionale privind standardele de preg4tire a navigatorilor9 1revetareDatestare i

e6ectuare a serviciului de cart din ()) a constituit un eveniment ma@or pentru

comunitatea maritim4 mondial42 Amendamentele i Codul asociat au adus

Conven/ia din ()*+ la 5i din punct de vedere te?nic9 i au trans6ormat&o 0ntr&un

instrument mult mai e6icient decHt 0nainte9 re5olvHnd multe dintre o1iec/iile aduse

vec?iului document2

7/23/2019 altm


!entru cele mai multe /4ri mem1re ale Conven/iei din ()*+9 intrarea 0n

vigoare a noilor amendamente a 0nsemnat ca standardele urmau a 6i su1stan/ial

ridicate2 !4r/ile Conven/iei9 printre care se num4ra i RomHnia9 s&au o1ligat ast6el s4

demonstre5e c4 de/in aparatul administrativ necesar pentru a pune prevederile

Conven/iei 0n practic49 s4 dovedeasc4 6aptul ca institu/iile de preg4tire pro6esional4

0ntrunesc condi/iile impuse i au calitatea ceruta9 i c4 procedur4 de

1revetareDatestare a personalului navigant e adecvat42 $tatele mem1re au 6ost

o1ligate s4 eli1ere5e certi6icate personalului navigant9 care s4 6ie acceptate 64r4

e5itare 0n 0ntreaga lume2

!rintre scopurile declarate ale Organi5a/iei Maritime Interna/ionale se

num4ra i instituirea unui sistem de cola1orare 0ntre guverne 0n domeniul

reglementarii i al practicilor guvernamentale privind c?estiunile te?nice de oricenatur4 care interesea54 naviga/ia comercial4 interna/ional4 i s4 0ncura@e5e

adoptarea general4 de norme cHt mai ridicate 0n ceea ce privete securitatea

maritim49 prote@area mediului marin i e6icacitatea naviga/iei2 ConsiderHnd c4

6actorul uman este principalul responsa1il pentru accidentele pe mare9 IMO a

su1liniat nevoia de adoptare de conven/ii i instrumente de lucru necesare pentru

preg4tirea personalului navigant9 cel mai relevant document 0n acest sens 6iind

Conven/ia interna/ionala privind standardele de preg4tire a navigatorilor91revetareDatestare i e6ectuare a serviciului de cart – $TCG2

%a întrunirea !onferinţei +$%+- privind siguranţa vieţii pe mare din &'82, a fostadoptată o rezoluţie care făcea apel la toate guvernele de a lua măsurile necesare pentru a seasigura că specializarea profesionala este suficient de clară şi permanent îmbunătăţită şi adusă lazi !u ocazia aceluiaşi eveniment, s-a recomandat cooperarea dintre "#$, $rganizaţia"nternaţionala a #uncii *"%$ şi guvernele interesate în vederea atingerii acestor scopuri

!a răspuns la aceasta recomandare, "#$ şi "%$ au stabilit un !omitet !omun pentru4regătire Cn &'8), acest !omitet a pregătit 5hidul care trasa liniile care trebuie urmate în

specializarea comandanţilor, ofiţerilor şi personalului navigant nebrevetat, pregătirea acestora pentru folosirea sistemelor de navigaţie, instrumentelor de salvare a vieţii, sistemelor de prevenire, detectare şi stingere a focului, şi alte echipamente de navigaţie folosite pentrusiguranţa maritimă

!hiar dacă acest 5hid s-a bucurat de succes, "#$ a considerat că sunt necesare maimulte măsuri pentru a întări şi îmbunătăţi standardele de pregătire a navigatorilor, şi a decis, în

7/23/2019 altm


&'(&, organizarea unei conferinţe internaţionale, pentru a adopta o convenţie cu această temă %amomentul acela "#$ a stabilit un +ub-comitet pentru +tandardele de pregătire şi efectuare aserviciului de cart care a pregătit planul convenţiei, o anea care cuprindea cerinţele de pregătire,atestare şi efectuare a serviciului de cart şi un număr de recomandări

!onferinţa a avut loc în &'(1, şi a adoptat !onvenţia +=!M, care stabileşte standardeleminime pe care ţările membre trebuie sa le îndeplinească sau chiar să le depăşească Cnmajoritatea ţărilor cu tradiţie maritimă, standardele sunt adesea mai ridicate dect cele stipulateîn !onvenţie Cn unele ţări însă, standardele nu sunt att de ridicate, şi prin ratificarea sauacceptarea !onvenţiei, guvernele preiau sarcina de a implementa şi aplica prevederile ei

+=!M (1 prevedea pretenţiile minime la nivel de pregătire, certificare şi efectuare aserviciului de cart pentru navigatori, pe care statele membre erau obligate să le aplice !onformarticolului 7, !onvenţia se va aplica navigatorilor care eecută serviciu la bordul navelormaritime ce au dreptul să arboreze pavilionul unui stat-parte cu ecepţia acelora care eecută

serviciul la bordul: a navelor militare, navelor militare auiliare sau a altor nave aflate în proprietatea şi/sau eploatate de către stat şi angajate eclusiv în serviciul guvernamentalnecomercial; cu toate acestea, fiecare +tat-parte va asigura, prin adoptarea de măsuricorespunzătoare care să nu afecteze operaţiile sau capacităţile operaţionale a unor astfel de navedeţinute sau eploatate de către acesta, că persoanele care eecută serviciul la bordul unor astfelde nave să satisfacă cerinţele !onvenţiei în măsura în care acest lucru este rezonabil şi aplicabilnavelor de pescuit;c iahturilor de agrement neangajate în comerţ; d navelor din lemn deconstrucţie primitiva

$ trăsătura importantă a documentului era aceea că el se aplica şi navelor aparţinnd

statelor nemembre ale !onvenţiei, pe timpul vizitei or în porturile statelor părţi ale !onvenţieirticolul G cere părţilor să aplice măsuri de control tuturor navelor indiferent de pavilion, pentrua se asigura că niciuna dintre cele două categorii de nave, arbornd pavilion al unui stat membrusau nu, este favorizată: HAavele, cu ecepţia celor ecluse prin rticolul ", pe timpul cnd se aflaîn porturile unui +tat-parte, sunt supuse controlului eecutat de către ofiţerii autorizaţi în acestsens de către respectivul +tat-parte pentru a verifica ca toţi navigatorii care eecuta serviciul la bord şi care trebuie sa fie brevetaţi conform !onvenţiei, sunt astfel brevetaţi sau deţin o dispensăcorespunzătoare stfel de brevete vor fi acceptate dacă nu eista motive clare de a crede ca brevetul a fost obţinut în mod fraudulos sau ca destinatorul brevetului nu este persoana căreia is-a eliberat iniţial brevetulI

0ificultăţile care puteau apărea pentru navele arbornd pavilionul statelor care nu erau părţi la aceasta convenţie a determinat o vastă acceptare a !onvenţiei, astfel că pnă îndecembrie 3222, !onvenţia fusese ratificată de &76 de tari, totaliznd '(,67D din tonajul brut alflotei comerciale mondiale

7/23/2019 altm


4revederile tehnice ale !onvenţiei +=!M U(1 au fost incluse intr-o anea, structurata în 8capitole, după cum urmează:

Capitolul I: !revederi generale

•

"nclude o lista cu definiţii ale termenilor folosiţi în aneă;• .eglementarea "/3 face referire la conţinutul brevetului şi la forma atestatului =oate

certificatele trebuie să includă o traducere în limba engleză, în cazul în care aceasta nu estelimba oficială a ţării emitente

Capitolul II: Comandantul i personalul din compartimentul punte

• !apitolul stabileşte principiile de baza care trebuie urmate în efectuarea serviciului de cart,acoperind probleme ca stabilirea programului de cart, satisfacerea cerinţelor medicale,navigaţie, echipament de navigaţie, îndatoriri şi responsabilităţi legate de navigaţie, protecţiamediului marin, etc

• .eglementările includ cerinţele minime pentru brevetarea comandanţilor şi a secunzilor, a

ofiţerilor de punte, şi a nebrevetaţilor de la punte +unt discutate, de asemenea, principiile de baza care trebuie respectate de echipaj în timp ce nava se afla în port, şi cerinţe minimeobligatorii pentru a fi îndeplinite de echipajul navelor transportoare de mărfuri periculoase,în timpul staţionarii în port

Capitolul III: !ersonalul din departamentul maini

• !uprinde reguli de bază pentru brevetarea/atestarea personalului navigant avndresponsabilitatea cartului la maşini: cerinţe minime obligatorii pentru brevetarea şefuluimecanic şi a ofiţerilor mecanici, cerinţe obligatorii pentru upgradarea brevetului, cerinţeminime pentru personalul nebrevetat din compartimentul mecanic

Capitolul IV: -epartametul radiocomunicatii

• +e precizează în aceasta parte regulile minime obligatorii pentru atestarea ofiţerilor radiotelegrafişti, prevederi pentru certificarea operatorilor radio

Capitolul V: Cerinte speciale pentru navele de tip tanc

• cest capitol a fost introdus pentru a se asigura că personalul navigant cu îndatoriri înlegătură cu încărcătura şi echipamentul de încărcare a navelor de tip tanc au urmat în prealabil un curs de lupta împotriva incendiilor, ca au stabilit un stagiu la bordul unei astfelde nave sau ca deţin un curs de familiarizare cu tipul respectiv de nava

• !erinţele sunt mai mari pentru comandanţi, sau ofiţerii de rang superior +unt discutate att probleme legate de siguranţa maritimă, ct şi de prevenirea poluării

• !apitolul include prevederi pentru personalul navigant la bordul tancurilor care transporta produse petroliere, chimice sau gaze lichefiate

Capitolul VI: Competenta 0n utili5area mi@loacelor de supravietuire

ceasta parte stabileşte regulile ce guvernează în eliberarea certificatelor de competenţă înutilizarea mijloacelor de supravieţuire

7/23/2019 altm


I232 Conven/ia $TCG *+D)

$dată cu adoptarea !onvenţiei +=!M în &'(1 s-a adoptat şi o serie de rezoluţii menite să

întărească tetul !onvenţiei ceste rezoluţii, în număr de 37, care apar mai mult sub forma unor recomandări, incorporează mai multe detalii chiar dect unele reglementări conţinute în!onvenţie

0ar, deşi s-a bucurat de o mare acceptare la nivel mondial, la sfrşitul anilor U12 s-a ajunsla concluzia că ţinta !onvenţiei nu fusese atinsă 0impotrivă, cu căt era mai mult acceptata, cuatt pierdea din credibilitate 4rincipala cauza părea să fie lipsa de precizie în stabilireastandardelor, a căror interpretare care rămnea la alegerea fiecărei ţări ceasta a avut ca rezultato varietate de interpretări ale standardelor impuse de !onvenţie, şi incapacitatea multor statemembre de a administra şi aplica prevederile !onvenţiei !ertificatele +=!M nu puteau ficonsiderate o dovada a competenţei deţinătorilor lor

4ierderea încrederii în !onvenţie, precum şi îngrijorarea politică şi publică în ceea ce priveşte dezastrele maritime a căror cauza era factorul uman, a determinat creştereanemulţumirilor att faţă de !onvenţie ct şi faţă de "#$, care era acuzată pentru ineficienţa şiincapacitate de a răspunde cerinţelor de securitate a transportului în comun şi protejarea mediuluimarin de poluare accidentală

?ăcnd uz de dreptul de a aduce amendamente !onvenţiei, stipulat în art G"" al tetului,statele membre au încercat un prim pas în aducerea la zi a regulilor !onvenţiei, prinamendamentele din 33 mai &''&, intrate în vigoare la & decembrie &''3, şi care făceau referire lacerinţele legate de implementarea sistemului maritim global de siguranţa şi pericol *5#0++

mendamentele aduse !onvenţiei la 36 mai &''), intrate în vigoare la & ianuarie &''8,au înlocuit capitolul 6 referitoare la pregătirea speciala a echipajelor de pe navele de tip tanc

0ar, după aproape 32 de ani de aplicare a !onvenţiei +=!M (1, !onvenţia a devenitdepăşita de realitate, şi "#$ a luat în calcul o revizuire majora a tetului sau 0atorita motivelordescrise mai sus, !omitetul +iguranţei #aritime a decis, în mai &''7, sa acorde o mai mareimportanta acestei revizuiri

cesta revizuire se datora în principal următoarelor motive:

•

$ schimbare majora în design-ul navei şi a echipamentului în sala maşinii• Aevoia de a aplica conceptul !ontrolului !alităţii la fel ca şi în alte sectoare ale

industriei• 0ificultăţile întmpinate atunci cnd se verifica acceptarea uniformă a prevederilor

!onvenţiei, a căror implementare fusese adaptată la particularităţile fiecărui 5uvernîn parte

• Au eista o pregătire maritimă în ceea ce privea eaminarea şi eliberarea certificatelor de capacitate

7/23/2019 altm


• @echea convenţie nu conţinea regulile specifice pentru inspecţiile 4+! *!ontrolul+tatului 4ortului şi sancţiuni pentru neîndeplinirea lor

4entru a accelera revizuirea !onvenţiei, "#$ a stabilit ca un grup de consultanţi, careîmpreuna cu +ub-comitetul pentru +tandardele de 4regătire şi 9fectuare a +erviciului de cartsă discute pentru a elabora planul unui nou tet care să fie dezbătut la o conferinţă

diplomatică cestor consultanţi li s-a cerut să ţină cont de următoarele obiective alerevizuirii:

• +ă cuprindă toate cerinţele tehnice detaliate într-un !od asociat !onvenţiei• +ă clarifice datele despre competenţele cerute• +ă ceară guvernelor să menţină controlul direct asupra certificării comandanţilor,

ofiţerilor şi personalului radio-comunicaţii care sunt autorizaţi să navigheze sub pavilionul ţărilor respective

• +ă dea posibilitatea statelor membre ale !onvenţiei să fie răspunzătoare una alteia, prin intermediul "#$, pentru implementarea corecta a dispoziţiilor !onvenţiei şi

pentru calitatea pregătirilor şi a acţiunii de certificare a navigatorilor• +ă determine intrarea în vigoare a amendamentelor !onvenţiei în toate tarile membre

ei, în cel mai scurt timp posibil

!onferinţa internaţionala a avut loc în iunie-iulie &''6 şi la ( iulie a fost adoptat tetulrevizuit al !onvenţiei în forma cunoscuta azi, respectiv +=!M (1/'6

9perienţele ulterioare au demonstrat că aceasta nu a rezolvat în mod corespunzător problemele ce le-a avut în vedere şi ca urmare, pentru a se evita întrzierile în ratificareaconvenţiei şi pentru a se putea finaliza mai repede tetul convenţiei, s-a ales varianta amendării

+=!M (1 +=!M (1 a fost n multe privinţe un compromis clasic între acele ţări ce doreaustandarde înalte de pregătire şi acelea ce aveau dubii cu privire la posibilităţile lor de aimplementa astfel de standarde

mendamentele din &''6 au avut în vedere 7 mari probleme:

& Cn +=!M (1 nu eista standarde de competenţă ce se referă la abilităţile de adesfăşura diverse activităţi la bordul navelor, ci doar se prezentau cunoştinţelenecesare, iar interpretarea diferită a acestora a condus la concluzia că nu eistaustandarde uniforme

3 Cn +=!M (1 nu eistau garanţii că cerinţele convenţiei au fost implementate efectivsau dacă ele sunt respectate, nefiind menţionat un proces de auditare periodica şi caurmare s-a conturat din ce în ce mai mult opinia ca pe brevetele eliberate de anumiteţări nu se poate pune baza

7/23/2019 altm


7 +=!M (1 a luat în considerare organizarea standard de la bordul navelor, fără a aveaîn vedere evoluţia metodelor de pregătire modernă *un eemplu ar fi tendinţa cătredubla certificare

+=!M '6 stabileşte responsabilităţi noi pentru companiile de navigaţie, stabileşte

standarde de competenţă noi *mai ridicate, noi măsuri pentru a se verifica dacă guvernele auimplementat convenţia !u toate că în multe privinţe s-a ales varianta modificăriinesemnificative a prevederilor eistente în +=!M (1, s-a folosit oportunitatea de a se includeutilizarea simulatoarele pentru pregătire, stabilirea unor cerinţe specifice pentru instructori,stabilirea orelor de odihna la bordul navelor şi acceptarea dublei certificări

!onvenţia a intrat în vigoare la & februarie &''(, din &''1 ea se aplica celor nou intraţi îndomeniul maritim şi din 3223 ea se aplică tuturor navigatorilor u eistat confuzii serioase înceea ce priveşte implementarea acestei convenţii, astfel unele ţări fie au ameninţat că vor aplicaconvenţia în ansamblul ei tuturor navelor ce fac escala în porturile lor la o data anterioară celei

de obligativitate a implementării, fie au pus-o în aplicare pe navele proprii "ntervenţia "#$ paresă fi convins majoritatea ţărilor să respecte calendarul de implementare a convenţiei

!onvenţia solicită ca guvernele să avizeze "#$ asupra măsurilor luate pentru a asiguraimplementarea convenţiei şi pentru ţările furnizoare de navigatori se prevede obligativitateinformării altor guverne asupra standardelor pe care acestea le aplică ceasta este originea aşanumitei HMhite %istI prin care "#$ prezintă ţările ce sunt considerate a îndeplini standardeleconvenţiei

Sările de pavilion au de asemenea dreptul de a verifica locurile de pregătire ale

navigatorilor ce vor lucra pe navele lor şi aceasta deja conduce la faptul ca anumite guverneacceptă absolvenţi numai de la anumite centre din alte ţări şi se aşteaptă ca acest proces săcontinue pentru o perioadă dacă anumite ţări nu îmbunătăţesc sau nu închid centrele de pregătirenesatisfăcătoare

"" !onvenţii internaţionale privind munca în sectorul maritim

Cncă din &'&', $rganizaţia internaţională a muncii a pus în funcţiune şi a dezvoltat unsistem de norme internaţionale ale muncii viznd creşterea, att pentru bărbaţi, ct şi pentrufemei, a şanselor de a obţine o muncă decentă şi productivă în condiţii de libertate, de echitate,de securitate şi de demnitate Cn economia mondializată de astăzi, normele internaţionale alemuncii sunt o componentă esenţială a cadrului internaţional care urmăreşte să asigure că decreşterea economiei mondiale să profite toţi

7/23/2019 altm


I2(2 Conven/ii ILO

9conomia mondială a atins astăzi un nivel de dezvoltare fără precedent în istorie

0atorită noilor tehnologii, persoanele, bunurile şi capitalurile circula între ţări cu o uşurinţa şi oviteză ce au dat naştere unei reţele economice mondiale interdependente care îl priveşte practic pe fiecare locuitor al planetei

5lobalizarea a creat posibilităţi şi avantaje pentru mulţi, în timp ce în acelaşi timpmilioane de lucrători şi de angajatori din lumea întreagă au fost confruntaţi cu noi provocări9conomia globală a condus la delocalizarea lucrătorilor şi întreprinderilor, antrennd bruşteacumulări sau migraţii de capitaluri şi cauznd o instabilitate financiara în anumite regiuni Cnciuda optimismului de început, mondializarea nu a marcat zorii unei noi ere a prosperităţii pentrutoţi Cn 322& se estima că practic jumătate din populaţia lumii trăia cu 3 dolari americani pe zi

sau mai puţin şi ca &,& miliarde de persoane, aproape 3& D din populaţia mondială nu avea pentru a trai mai mult de un dolar american pe zi Aicio ţară nu a fost cruţata stfel, la mijloculanilor '2, în 32 de ţări industrializate, în medie, mai mult de &2D din populaţie trăia sub pragulde sărăcie

Cn plus, inegalităţile din interiorul a numeroase ţări şi între tarile cele mai bogate şicele mai sărace au crescut de maniera eponenţiala în cursul ultimelor decenii în &'82, rataveniturilor între o cincime din populaţia mondială cea mai bogată şi o cincime din populaţia ceamai săraca era de 72 la & în &''' era de () la & Cn &''6 produsul intern brut mediu pe locuitorîn cele mai bogate 32 de ţări era de 7( de ori superior celui din cele mai sărace 32 de ţări şi

aceasta rată s-a dublat în cursul acestor ultimi )2 de ani!a economia mondială să continue să crească în acest fel nu este nici viabil nici de

dorit "negalităţile generează sărăcia, o scădere a productivităţii, instabilitate socială şi chiarconflicte 0e aceea, comunitatea internaţională a recunoscut ca era necesară stabilirea regulilorfundamentale de joc in scopul de a garanta ca mondializarea dă fiecăruia aceeaşi sanşă de acunoaşte prosperitatea

(2(2 -espre ILO

Organi5a/ia interna/ional4 a Muncii #ILO% a fost creata în &'&' şi este o instituţiespecializată a $rganizaţiei Aaţiunilor Bnite cu competenţă generală în materie de muncă şisecuritate socială 0eşi organizaţie interguvernamentală, "%$ are o particularitate care o distingede toate celelalte organizaţii de acest gen, respective sistemul de reprezentare şi decizie în toatăactivitatea "%$ este bazat pe principiul tripartitismului, alături de reprezentanţii guvernelor *doi

7/23/2019 altm


reprezentanţi, participnd şi cte un reprezentant al sindicatelor şi patronatelor celor maireprezentative din statul respectiv @otarea instrumentelor "%$ *convenţii şi recomandări şi aaltor documente se face individual *de către fiecare reprezentant, respectiv ) voturi pentru fiecarestat şi nu pe delegaţii statale Cn îndelungata sa activitate de peste 16 de ani, "%$ a adoptat &1(de convenţii şi &'1 recomandări, acoperind E practic E întreaga materie, care, pe plan intern, este

reglementată prin legislaţia muncii, respectiv legislaţia securităţii sociale =otodată, sub egida"%$, se desfăşoară o intensă activitate de cooperare tehnică şi o bogată activitate de !ercetareştiinţifică

!onvenţiile elaborate pe baza consultării statelor sunt adoptate de !onferinţa "%$,organul suprem de decizie şi se supun ratificării statelor membre, genernd obligaţii juridice şifiind astfel încorporate legislaţiei interne a muncii şi respectiv legislaţiei securităţii sociale.ecomandările elaborate, de regulă, în paralel cu convenţiile şi eplicitndu-le pe acestea nu sesupun ratificării statelor membre, dar E potrivit !onstituţiei "%$ E parlamentul trebuie să fieinformat despre ele, în vederea orientării procesului legislativ naţional

Cntre doua sesiuni ale !onferinţei, !onsiliul de administraţie, compus din 31 demembri guvernamentali, din &) reprezentanţi ai angajatorilor şi din &) reprezentanţi ailucrătorilor, orientează activităţile "%$ +ecretariatul $rganizaţiei, iroul "nternaţional al #uncii*"#, are sediul la 5eneva, în 9lveţia, şi administrează birouri eterne în peste )2 de tari !u prilejul celei de a 62-a aniversari in &'8', "%$ a primit premiul Aobel pentru pace

.omnia este membră fondatoare a $"# şi a ratificat un număr de 6) de convenţii,depăşind media ratificărilor înregistrate la $"# pe state membre

(232 Rolul normelor interna/ionale ale muncii

Cn &'&', conştiente de faptul Hcă eistă condiţii de muncă ce implică pentru un marenumăr de persoane nedreptatea, mizeria şi privaţiunile, lucru ce ar implica asemenea nemulţumiriînct pacea şi armonia universale ar fi în pericolI, +tatele semnatare ale =ratatului de la@ersailles au creat $rganizaţia "nternaţionala a #uncii *"%$ ceastă $rganizaţie nou creată aconceput un sistem de norme internaţionale ale muncii care să acopere toate problemele legate de

muncă: convenţii şi recomandări internaţionale elaborate de către reprezentanţi ai guvernelor,angajatorilor şi lucrătorilor din toata lumea !eea ce fondatorii "%$ au recunoscut în &'&', esteca economia mondială avea nevoie de reguli precise pentru ca progresul economic să fie sinonimcu justiţia socială, prosperitatea şi pacea tuturor

stăzi, "%$ a elaborat o gendă pentru o muncă decentă care acoperă un mare număr de provocări cu care $rganizaţia se confruntase deja la momentul creării sale ceastă agendă are

7/23/2019 altm


ca obiectiv să permită fiecăruia să obţină o muncă decentă favoriznd dialogul social, protecţiasocială şi crearea de locuri de muncă, precum şi respectarea normelor internaţionale ale muncii,care s-au dezvoltat pentru a constitui un sistem global de instrumente legate de munca şi politicasocială, ridică la aplicarea lor pe scara naţională Aormele internaţionale ale muncii constituiecomponenta juridică a strategiei pe care "%$ a adoptat-o pentru a garanta mondializarea, a

promova dezvoltarea durabilă, a eradica sărăcia şi a face astfel ca fiecare să beneficieze decondiţii de munca demne şi sigure

#iza mondialităţii a dat normelor internaţionale ale muncii o importanţă mai mare caniciodată !are sunt avantajele pe care aceste norme le aduc astăzi\ Aormele internaţionale alemuncii au în vedere înainte de toate dezvoltarea persoanelor în calitate de fiinţe umane Cn0eclaraţia de la 4hiladelphia a "%$ *&')), comunitatea internaţională a recunoscut că Hmuncanu este o marfăI #unca nu este un obiect precum un măr sau un televizor pe care le poţi negocia pentru a obţine cel mai bun profit sau preţul cel mai ieftin 9a face parte din viaţa de zi cu zi afiecăruia şi este baza demnităţii unei persoane, a bunăstării sale şi a dezvoltării sale ca fiinţă

umană

0ezvoltarea economică trebuie să conţină crearea de locuri de munca şi de condiţii demuncă prin care lucrătorii să poată lucra în toata libertatea, securitatea şi demnitatea Cntruncuvnt, dezvoltarea economică nu este un scop în sine; ea serveşte ameliorării vieţii oamenilor Aormele internaţionale ale muncii garantează că dezvoltarea economică să rămnă aată peobiectivul ce constă în îmbunătăţirea calităţii vieţii bărbaţilor şi a femeilor şi în ocrotireademnităţii lor

(272 "n cadru @uridic interna/ional pentru o mondiali5are @ust4 i sta1il4

sigurarea unei munci decente în snul unei economii mondializate, impune oacţiune la nivel internaţional !omunitatea internaţională elaborează instrumentele juridice îndomeniul comerţului, finanţelor, mediului, drepturile omului şi muncii "%$ contribuie la acestcadru juridic elabornd si căutnd să promoveze norme internaţionale ale muncii care să vizezecă garantarea creşterii şi dezvoltării economice să meargă mnă în mnă cu crearea unor slujbedecente +tructura tripartită unică a "%$ asigură acestor norme susţinerea att din partea

guvernelor ct şi a angajatorilor şi a lucrătorilor Aormele internaţionale ale muncii constituiedeci normele sociale fundamentale minime, convenite de către toţi actorii economiei mondiale

Bn cadru juridic internaţional în materie de norme sociale garantează fiecăruiacondiţii egale în economia mondială 9l ajută guvernele şi angajatorii să nu cedeze tentaţiei de ascădea normele de muncă în speranţa ca aceasta ar putea să le dea un avantaj comparativ maimare în schimburile internaţionale 4e termen lung, o astfel de practică nu ar fi profitabilă pentru

7/23/2019 altm


nimeni +căderea standardelor normelor de munca poate încuraja dezvoltarea industriei cu unnivel scăzut de competenţă, salarii mici şi rotaţia crescută a personalului şi să împiedice ca ţarasă-şi dezvolte locuri de muncă calificate mai stabile 0e altfel, practici de acest gen frneazăcreşterea economică a partenerilor comerciali 4entru ca normele internaţionale ale muncii suntnorme minime adoptate de guverne şi parteneri sociali, este în interesul fiecăruia ca ele să fie

aplicate de toţi, astfel înct cei care nu le aplică să nu compromită efortul celor care o fac

Aormele internaţionale ale muncii sunt adesea percepute ca fiind costisitoare şi, deci,ca un obstacol al dezvoltării economice =otuşi, tot mai multe studii arată că respectarea acestornorme este însoţită adesea de o creştere a productivităţii şi a performantei economice Aiştenorme referitoare la salariile minime şi la durata muncii, ca şi la respectarea egalitarii detratament, pot fi traduse printr-o mai mare satisfacţie şi o mai bună performanţă a lucrătorilor, şideci o reînnoire mai puţin frecventă a personalului "nvestirea în formarea profesională poateduce la o mai bună calificare a minii de lucru şi la mai multe locuri de muncă Aormele desecuritate a muncii pot reduce numărul accidentelor costisitoare şi a cheltuielilor de îngrijiri

medicale +iguranţa slujbei îi poate încuraja pe lucrători în inovare $ protecţie socială care să prevadă sisteme de prestaţii/beneficii în caz de şomaj, ca şi politici de angajări dinamice, potameliora fleibilitatea pieţei de muncă, făcnd astfel ca liberalizarea economică şi privatizarea săfie durabile şi mai acceptabile pentru populaţie %ibertatea sindicală şi negocierea colectivă potameliora cooperarea şi consultarea între lucrători şi angajatori, conducnd astfel la o diminuare anumărului de conflicte de muncă costisitoare şi la o mai mare stabilitate socială

9fectele pozitive ale normelor muncii nu trec neobservate de investitorii străini+tudiile au arătat că stabilitatea politică şi socială ca şi calitatea minii de lucru sunt pentru eimai importante dect o mnă de lucru ieftină atunci cnd aleg o ţară în care să investească 0e

altfel, nimic nu dovedeşte că ţările care nu respecta normele muncii ar fi mai competitive îneconomia mondială

(2,2 Conven/ii 6undamentale ILO

!onsiliul de administraţie al "# a calificat ca HfundamentaleI opt convenţii caretratează chestiuni considerate ca principii şi drepturi fundamentale ale muncii: libertatea

sindicală şi recunoaşterea efectivă a dreptului de negociere colectivă, eliminarea oricărei formede muncă forţată sau obligatorie, abolirea muncii copiilor şi eliminarea discriminării în materiede angajare şi profesie ceste principii sunt enunţate de asemenea în 0eclaraţia "%$ relativă la principiile şi drepturile fundamentale ale muncii *&''1 *vezi capitolul 7 Cn &''6, $rganizaţia alansat o campanie care viza să obţină ratificarea universală a acestor opt convenţii fundamentaleîn prezent, mai mult de &322 de ratificări au fost înregistrate pentru aceste convenţii,reprezentnd 18D din numărul posibil de ratificări

7/23/2019 altm


!onvenţii fundamentale sunt:

- !onvenţia *nr 1( privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, &')1

- !onvenţia *nr '1 privind dreptul la organizare şi negociere colectivă, &')'

- !onvenţia *nr 3' privind munca forţată, &'72

- !onvenţia *nr &26 privind abolirea muncii forţate, &'6(

- !onvenţia *nr &71 privind vrsta minimă, &'(7

- !onvenţia *nr &22 privind egalitatea de remunerare, &'6&

- !onvenţia *nr &&& privind discriminarea *angajare şi profesie, &'61

Conven/ia nr2 +* privind li1ertatea sindicala i protec/ia dreptului sindical9 (),+

Cn termenii acestei convenţii fundamentale, lucrătorii şi angajatorii au dreptul, fărăautorizaţie prealabilă, să se constituie la alegere în organizaţii şi să se afilieze la ele $rganizaţiilede lucrători şi angajatori se organizează în mod liber şi nu pot fi dizolvate sau suspendate pe caleadministrativă 9le au de asemenea dreptul de a constitui federaţii şi confederaţii şi au dreptul dea se afilia la organizaţii internaţionale ale lucrătorilor şi angajatorilor

Conven/ia nr2 )+ privind dreptul de organi5are i negociere colectiv49 (),)

Cn virtutea acestei convenţii fundamentale, lucrătorii trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva oricăror acte discriminatorii ce ar putea atenta la libertateasindicală, mai ales cele avnd ca scop subordonarea angajării unui lucrător la condiţia să nu seafilieze unui sindicat sau să înceteze să facă parte dintr-un sindicat, sau concedierea unui lucrător datorită afilierii sindicale sau participării la activitatea sindicale $rganizaţiile de lucrători şi

angajatori trebuie să beneficieze de o protecţie adecvată împotriva oricărui act de ingerinţa aunora împotriva altora, mai ales măsurile care încearcă să provoace crearea de organizaţii alelucrătorilor dominate de un angajator sau o organizaţie de angajatori sau să susţină organizaţii alelucrătorilor prin mijloace financiare sau alte mijloace avnd ca scop să plaseze aceste organizaţiisub controlul angajatorilor sau al unei organizaţii de angajatori

!onvenţia consacră de asemenea dreptul de negociere colectivă

7/23/2019 altm


Conven/ia nr2 3) privind munca 6or/ata9 ()7>

ceastă convenţie fundamentală interzice orice formă de muncă forţată sauobligatorie, pe care o defineşte astfel: H$rice muncă sau serviciu cerut de un individ subameninţarea unei pedepse oarecare şi pentru care respectivului individ nu i se oferă plataI +unt prevăzute ecepţii pentru munca cerută în cadrul eecutării serviciului militar obligatoriu, făcnd parte din obligaţiile civice normale sau rezultnd din condamnare pronunţată printro decizie judecătoreasca *cu condiţia ca acea muncă sau serviciu să fie eecutate sub supravegherea şicontrolul autoritarilor publice şi ca individul să nu fie angajat de persoane particulare, companiisau persoane morale private sau aflate în dispoziţia lor, în cazul de forţă majoră sau pentru micilucrări eecutate în interesul direct al colectivităţii satelor de către membrii acesteia !onvenţia

precizează de asemenea că faptul de a cere în mod ilegal o muncă forţată sau obligatorie trebuiesă fie pasibil de sancţiuni penale şi cere statelor care au ratificat convenţia să facă în aşa fel înctsancţiunile importante prevăzute de lege să fie însuşite şi strict aplicate

Conven/ia nr2 (> privind a1olirea muncii 6or/ate9 ()*

ceastă convenţie fundamentală interzice munca forţata sau obligatorie att camăsură de coerciţie sau educare politică ct şi ca sancţiune adresata persoanelor care au saueprimă anumite opinii politice sau îşi manifestă opoziţia ideologica referitoare la ordinea politică, socială sau economică stabilita; precum şi metoda de mobilizare şi utilizare a forţei demuncă în scopuri ale dezvoltării economice; precum şi măsura de disciplină în muncă; precum şi pedeapsa pentru participarea la greve; precum si măsura de discriminare rasială, socială,naţionala sau religioasă

Conven/ia nr2 (>> privind egalitatea de salari5are9 ()(

ceastă convenţie fundamentală cere +tatelor care au ratificat-o să garantezeaplicarea pentru toţi lucrătorii a principiului egalitarii de remuneraţie între forţa de muncămasculină şi forţa de munca feminină pentru o munca de valoare egală Cn sens larg,HremuneraţiaI înseamnă salariul sau compensaţia obişnuită, de bază sau minimă, şi toate celelalteavantaje, plătite direct sau indirect, în numerar sau în natură, de către angajator lucrătoruluiconform locului de munca al acestuia

7/23/2019 altm


Conven/ia nr2((( privind discriminarea #0n materie de anga@are i pro6esie%9 ()+

ceastă convenţie fundamentala defineşte discriminarea ca fiind Horice distincţie,ecludere sau preferinţă bazată pe rasă, culoare, se, religie, opinie politică, ascendenţă naţionalăsau origine socială, care are ca efect distrugerea sau alterarea egalitarii de şanse sau de tratamentîn materie de angajare sau de profesieI 9a cere statelor care au ratificat-o să se angajeze săformuleze şi să aplice o politică naţională viznd promovarea, prin metode adaptatecircumstanţelor şi obiceiurilor naţionale, a egalitarii de şanse şi tratament cu privire la angajare şi profesie, în scopul eliminării oricărei discriminări în acest domeniu 0ispoziţiile sale se referă, printre altele, la discriminarea în materie de acces la formarea profesională, la angajare şi la profesii particulare, ct şi la condiţii de angajare

Conven/ia nr2 (7+ privind vHrsta minim49 ()*7

ceastă convenţie fundamentală fiează vrsta minimă de admitere la un loc de muncăla &6 ani *&7 ani pentru muncile uşoare şi la &1 ani *&8 ani în anumite condiţii strict definite pentru munci periculoase 9a prevede posibilitatea fiării, întro primă etapă, a vrstei minime la&) ani *&3 ani pentru munci uşoare în cazul în care economia şi instituţiile şcolare ale ţării nusunt destul de dezvoltate

32 Conven/ii relevante ILO privind sectorul maritim

+e estimează că '2D din comerţul mondial se realizează prin transport maritim saufluvial, care depinde de navigatori pentru eploatarea navelor 9istă numeroşi navigatori care îşidesfăşoară activitatea în ape îndepărtate faţă de portul la care sunt ataşaţi şi fac escale în porturidin diverse state

!etăţeniile navigatorilor şi ale armatorilor sunt diverse, iar navele se afla adesea sub un pavilion care nu este cel al statului de origine şi nici al armatorului Aumai respectarea normelorde către toate ţările care desfăşoară activităţi maritime poate garanta o protecţie adecvată aacestei categorii de lucrători care sunt departe de frontierele naţionale 0e altfel, navigatoriiîntmpina adesea condiţii grele de munca Aava la bordul căruia trăiesc şi muncesc pentru lungi perioade de timp reprezintă att căminul, ct şi locul lor de munca; condiţiile de munca şi de trai

7/23/2019 altm


au, deci, o importanţă primordială !ondiţiile meteorologice etreme pot duce la avarierea şiscufundarea navelor acestora 0e asemenea, eista numeroase riscuri fizice, fie că sunt legate detransportul de încărcături şi de echipamente sau de alte materiale şi produse chimice toice !aurmare a faptului că muncesc departe de ţara lor, navigatorii se află la discreţia eploatăriisociale; eistă posibilitatea ca aceştia să nu îşi primească salariile în ţara lor, contractele sa nu le

fie respectate, condiţiile lor de viaţa şi regimul alimentar să fie neadecvate u eistat cazuri deabandon a navigatorilor în porturi străine, fără să primească nici cea mai mică remuneraţie

32(2 Instrumente ILO relevante pentru sectorul maritim

4entru a le asigura protecţie marinarilor, dar şi contribuţiei pe care o aduc comerţuluiinternaţional, "%$ a adoptat peste 82 de convenţii şi recomandări cu ocazia sesiunilor maritime

speciale ale !onferinţei internaţionale a #uncii Aormele maritime ale "%$ se refera la toateaspectele muncii în raport cu activitatea pe mare, cum ar fi protecţia copiilor şi a tinerilor,orientarea şi formarea profesionala, securitatea şi sănătatea, securitatea la locul de munca şisecuritatea socială, dar acestea privesc şi probleme specifice referitoare la condiţiile deosebite demunca ale lucrătorilor din industria maritimă, precum acordurile de muncă, salariile, orarele demuncă şi efectivele, recrutarea şi plasarea, certificarea calificărilor şi actele de identitate

"nstrumente relevante sunt următoarele:

- !onvenţia nr &16 privind actele de identitate ale navigatorilor *revizuita, 3227

- ]!onvenţia nr &12 privind durata timpului de lucru a navigatorilor şi efectivelevapoarelor, &''(- !onvenţia nr &(' privind recrutarea şi plasarea navigatorilor, &''8- !onvenţia nr &(1 privind inspecţia muncii *navigatori, &''8- !onvenţia nr &88 privind repatrierea navigatorilor *revizuita, &'1(- !onvenţia nr &86 privind securitatea sociala a navigatorilor *revizuita, &'1(- !onvenţia nr &8) privind protecţia sănătăţii şi îngrijirile medicale *navigatori, &'1(- !onvenţia nr &87 privind bunăstarea navigatorilor, &'1(- !onvenţia nr &)( privind standardele minime la bordul navelor comerciale- !onvenţia nr &)8 privind plata concediilor anuale *navigatori, &'(8- !onvenţia nr &)6 privind continuitatea în munca *navigatori, &'(8

cestea conţin norme generale privind protecţia navigatorilor ceste instrumentesolicita statelor membre care le-au ratificat să elaboreze o legislaţie referitoare la naveleînmatriculate pe teritoriul lor, în ceea ce priveşte normele de securitate, inclusiv cele care facreferinţa la competenta echipajelor, la durata muncii şi la efective, la crearea unui sistem potrivitde securitate socială, la condiţiile de angajare la bordul navelor şi la aranjamente referitoare laviaţa de la nordul navei +tatele trebuie să se asigure că dispoziţiile legislaţiei sunt, în ansamblullor, echivalente cu acele convenţii enumerate în anea convenţiei nr &)( *în domeniul libertăţii

7/23/2019 altm


sindicale şi al negocierii colective, al vrstei minime, al securităţii sociale, al securităţii, sănătăţiişi bunăstării, al brevetelor de capacitate şi al repatrierii navigatorilor, în cazul în care nu auratificat alte instrumente corespunzătoare

3232 Conven/ia ILO nr2 (,* privind standardele minime la 1ordul navelor comerciale9 ()*<

!onvenţia Ar &)( are cea mai mare anvergură dintre instrumentele maritime ale "%$cesta a fost ratificat de către statele a căror flotă reprezintă un total de peste jumătate din flotamondială şi continuă să fie punctul de referinţă în industria de standardele minime acceptabile privind siguranţa şi sănătatea, securitatea socială, de viaţă şi de muncă ale navigatorilor

+tandardele acoperite de !onvenţia nr &)( sunt definite în termenii convenţiilor

anterioare adoptate de !onferinţa "%$ 4rotocolul din &''8 permite statelor să accepte noileobligaţii introduse, dar păstrnd fleibilitatea de a ratifica !onvenţiei în forma sa actuală

!onvenţia &)( este o convenţie ce se referă la standardele cu privire la spaţiile decazare, dotarea cabinetelor medicale, condiţiile de muncă şi viaţă de la bord !a mijloc de aintroduce standarde minime, aceasta convenţie a fost foarte mult ignorată, însă în ultima perioadăea este tot mai mult utilizată de inspectorii port +tate !ontrol împotriva navelor substandard Cnmod regretabil, practica neîntreţinerii spaţiilor de cazare de la bord este foarte des întlnita şi deaceea operatorii acestor nave trebuie să fie conştienţi de utilizarea tot mai frecventă a prevederilor acestei convenţii pentru reţinerea navelor

Cn baza prevederilor acestei convenţii, guvernele statelor semnatare au obligaţia de aadopta legile si regulamentele proprii necesare în vederea implementării efective în legislaţianaţională, pentru a se asigura că din punct de vedere al siguranţei vieţii umane pe mare, nava esteaptă pentru serviciul pentru care este utilizată

3272 Conven/ia ILO nr2 (+> privind durata muncii navigatorilor i ec?ipa@ul navelor

!onvenţia nr &12 a fost adoptată la !onferinţa generală a $rganizaţiei "nternaţionale a#uncii, convocată la 5eneva de către !onsiliul de administraţie al iroului "nternaţional al#uncii şi reunită acolo la 1 octombrie &''8 în cea de-a 1)-a sesiune a sa

!onvenţia are ca scop reglementarea orelor de lucru şi de odihnă de la bordul navei pentru toţi navigatorii *+=!M '6 reglementează orele de odihnă doar pentru cei ce efectueazăserviciul de cart 0eoarece "%$ &12 este o convenţie mai nouă ea este introdusă în activitatea de

7/23/2019 altm


control a 4ort +tate !ontrol ca protocol la "%$ &)( Cn plus Bniunea 9uropeana intenţionează săsolicite conformitatea cu cerinţele "%$ &12 pentru toate navele ce naviga în apele B9

Cursul V

AC"I$&"L COM"NITAR9 !ROCE$"L -E A-O!TARE A ACE$T"IA

Introducere

Bniunea 9uropeana este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început înanul &'6&, între şase ţări europene *elgia, 5ermania, ?ranţa, "talia, %uemburg şi $landa0upă cincizeci de ani şi şase valuri de aderare *&'(7: 0anemarca, "rlanda si .egatul Bnit; &'1&:5recia; &'18: +pania si 4ortugalia; &''6: ustria, ?inlanda si +uedia; 322): !ipru, 9stonia,%etonia, %ituania, #alta, 4olonia, !ehia, +lovacia, +lovenia si Bngaria, 322(: .omnia şiulgaria, Bniunea 9uropeana are astăzi 3( de state membre şi se pregăteşte pentru a şapteaetindere, =urcia şi !roaţia fiind ţări candidate cu care negocierile de aderare au început

Cn B9 nu eistă o majoritate, ci numai minorităţi Cn ciuda diferenţelor dintre acestea, la baza întregii construcţii europene a stat voinţa de a lucra împreună 4e baza convingerii că în

unele domenii se pot obţine rezultate mult mai bune la nivel european dect la nivel naţional, s-aajuns la politici comune tuturor statelor membre 9istenţa acestor politici comune conferăunicitate Bniunii 9uropene, pentru că demonstrează acceptarea cedării unei părţi a suveranităţiistatelor membre către instituţiile europene #isiunea B9 este de a organiza relaţiile dintre statelemembre şi popoarele acestora, într-o manieră coerentă, avnd drept suport principiul solidarităţii

7/23/2019 altm


Cn ciuda eistenţei la nivel mondial a unui cadru bine dezvoltat în ceea ce priveştestandardele internaţionale de siguranţă pe mare şi de protecţie a mediului marin E cadru realizatîn principal de !onvenţiile internaţionale adoptate sub egida $rganizaţiei #aritime"nternaţionale *"#$ şi a $rganizaţiei "nternaţionale a #uncii *"%$ - multe state şi armatoricontinuă să încalce regulile, punnd în pericol echipajele şi mediul şi beneficiind de pe urma

concurenţei neloiale stfel a apărut necesitatea creări unei politici comune, unitare la niveleuropean privind siguranţa maritimă şi a mediului marin

ccidentele navelor pentru transportul produselor petroliere 9riYa şi 4restige înapropierea ţărmurilor Bniunii 9uropene au ajutat la conştientizarea riscurilor legate detransporturile maritime şi au determinat !omisia să adopte o serie de măsuri preventive, grupateîn aşa numitele pachete legislative 9riYa " si "", pentru a reduce riscurile de producere a poluărilor accidentale de către nave 0e asemenea, a fost înfiinţată genţia 9uropeană pentru+iguranţă #aritimă *9#+, responsabilă cu îmbunătăţirea, propunerea şi aplicarea de reguli aleBniunii 9uropene în materie de siguranţă maritimă

4achete legislative 9riYa " şi "" s-au dovedit a fi insuficiente 0upă ce nenumărate pete de petrol au devastat coastele 9uropei în ultima decadă, !omisia încearcă să îmbunătăţeascăsiguranţa maritimă att prin prevenirea accidentelor şi poluării, ct şi printr-un mai bunul controlal efectelor acestora 4ropunerile legislative ale !omisiei încearcă, de asemenea, săîmbunătăţească siguranţa pasagerilor şi a echipajelor în faţa riscurilor de accidente şi a atacuriteroriste stfel, la 37 Aoiembrie 3226, !omisia a adoptat al treilea pachet de propunerilegislative pentru siguranţa maritimă *9riYa """

cest pachet este pe deplin în acord cu obiectivele strategice al !omisiei pentru perioada

3226- 322', din moment ce, prin stabilirea viziunii sale J 9uropa 32&2, un parteneriat pentrureînnoirea 9uropei - prosperitate, solidaritate şi securitate K, !omisia a subliniat că un aspectesenţial al calităţii vieţii este o politică care să administreze şi să reducă riscurile cu care suntconfruntaţi oamenii, cum ar fi riscurile accidentelor pe mare

(2 AcJuis&ul comunitar

c[uis-ul comunitar reprezintă totalitatea normelor juridice ce reglementează activitateainstituţiilor Bniunii 9uropene, acţiunile şi politicile comunitare, respectiv ansamblul de drepturişi obligaţii comune ce se aplică tuturor +tatelor #embre

c[uis-ul comunitar sau patrimoniul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi şi obligaţiicomune ce unesc +tatele #embre în cadrul Bniunii 9uropene +e află într-o evoluţie permanentă şicuprinde:

http://www.imo.org/

http://www.imo.org/

http://www.ilo.org/

http://www.ec.europa.eu/transport/maritime/safety/2000_erika_en.htm


http://www.emsa.europa.eu/end173.html



http://www.ilo.org/




http://www.imo.org/

http://www.imo.org/

7/23/2019 altm


& conţinutul, principiile şi obiectivele politice ale =ratatelor;& legislaţia adoptată în aplicarea tratatelor şi jurisprudenţa !urţii de Vustiţie;& măsurile adoptate în domeniul politicii eterne şi de securitate comune;& măsurile adoptate în domeniul justiţiei şi a afacerilor interne;& acorduri internaţionale încheiate de către !omunitate şi de către +atele #embre între ele în

domeniile de activitate ale Bniuniic[uis-ul comunitar cuprinde nu numai dreptul comunitar propriu-zis, ci şi toate acteleadoptate în cadrul pilonilor doi şi trei ai Bniunii 9urope *politica eternă şi de securitate comună şicooperarea poliţienească şi juridică în materie penală şi, în primul rnd, obiectivele comunestabilite prin tratate

+tatele candidate trebuie să adopte ac[uis-ul comunitar înainte de a adera la Bniunea9uropeană 9cepţiile şi derogările de la ac[uis se acordă numai în situaţii ecepţionale, nominal, şisunt limitate ca arie de aplicabilitate

Bniunea s-a angajat să menţină în vigoare ac[uis-ul comunitar în integritatea sa şi să-l

dezvolte în continuare .evenirea la o etapă deja parcursă este eclusă

Cn prezent, în perspectiva aderării a noi state, !omisia 9uropeană şi ţările candidateeaminează conformitatea legislaţiei acestora din urmă cu ac[uis-ul comunitar

32 Ierar?ia normelor comunitare

c[uis-ul comunitar E reprezintă totalitatea normelor juridice ce reglementeazăactivitatea instituţiilor B9, acţiunile şi politicile comunitare, respectiv ansamblul de drepturi şi

obligaţii comune ce se aplică tuturor +tatelor #embre ale B9, prin:

& %egislaţia comunitară primară E cadrul constituţional al B9, cuprinznd conţinutul, principiile şiobiectivele politice prevăzute în tratatele de instituire a B9, inclusiv tratatele privind aderareanoilor membri;

& %egislaţia comunitară secundară E toate instrumentele juridice adoptate de organizaţiile B9, careau ca scop aplicarea prevederilor tratatelor de instituire şi a cadrului constituţional prin directive,regulamente, decizii şi hotărri obligatorii, şi de asemenea prin recomandări, opinii, declaraţii,rezoluţii, hotărri-cadru etc

"nstrumentele juridice comunitare sunt instrumentele de care dispun instituţiile comunitare pentru a-şi îndeplini sarcinile în conformitate cu =ratatul de constituire a !omunităţii 9urope, cu

respectarea în acelaşi timp a principiului subsidiarităţiicestea sunt următoarele:

- regulamente: acte normative comunitare adoptate de către !onsiliul B9 şi 4arlamentul 9uropeanplicarea lor are caracter general şi obligatoriu în întregime şi în toate elementele sale, în toate+tatele #embre B9;

- directive: instrumente pentru transpunerea legislaţiei adoptat de către !onsiliul B9 sau !omisia9uropeană şi care se adresează, în principiu, unuia, unora sau tuturor +tatelor #embre, ca procedură a procesului juridic indirect, indicnd numai rezultatul la care trebuie să se ajungă, şi

7/23/2019 altm


lăsnd la latitudinea autorităţilor naţionale competente să utilizeze formele şi mijloacele necesare pentru a realiza conformitatea între legislaţia naţională şi cea comunitară;

- decizii: instrumente privind aplicarea administrativă obligatorie a legislaţiei comunitare *înîntregime şi în toate elementele sale, nu numai în ceea ce priveşte rezultatul care trebuie obţinut, prin care se stabileşte, pentru unul sau mai multe state, un obiectiv a cărui realizare implică

adoptarea anumitor măsuri la nivel naţional, cu efect internaţional;- recomandări şi opinii E nu constituie surse ale legilor comunitare, nu au un efect juridicobligatoriu, sunt folosite orientativ în elaborarea legislaţiei naţionale

=ip ct .$ $bli-

gatoriu

5e-

neral

"ndivi-

dual

4t

+tat

4t

"ndivid

"mplemen-

tare

0irect

plica-bil.egulament 0 0 AB 0 0 AB 00irectivă 0 AB 0 0 AB 0 AB0ecizie 0 AB 0 0 0 AB 0.ecomandare AB 0 0 0 0 AB AB$pinie AB 0 0 0 0 AB AB

72 Rolul institu/iilor europene 0n adoptarea acJuis&ului

72(2 Comisia European4

4rofilul !omisiei a evoluat în cursul anilor Cn opinia părinţilor fondatori, !omisia constadintr-un grup limitat de ZtehnocraţiI, respectiv eperţi profesionişti, numiţi de guvernele lor, dar servind în mod eclusiv intereselor europene ceşti comisari ar putea fi comparaţi cuguvernatorii băncilor centrale, numiţi de guvernele lor, păstrnd însă o distanţă critică faţă deacestea 0eşi nealeşi, legitimitatea lor provenea din calitatea procesului decizional şi a politicilor elaborate

ceastă filozofie este încă valabilă, dar dimensiunea organizaţiei a fost modificată înurma etinderii Bniunii ?iecare dintre cele 3( +tate #embre este reprezentat în !omisie =otuşiluarea deciziilor se face colectiv #ai mult, un personal de funcţionari publici înalt calificatsprijină acest colegiu de comisari Cmpărţită în direcţi generale, această birocraţie este braţuloperativ al B9

7/23/2019 altm


=otuşi, !omisia nu este un guvern în sensul tradiţional .olul său se concentrează pefuncţiile de pregătire şi propunere a politicilor, precum şi de punere în aplicare a acestora %uarea propriu-zisă a deciziilor ţine de +tatele #embre, cel mai des în interacţiune cu 4arlamentul9uropean !u alte cuvinte, dacă dinamica procesului de formulare a politicilor intră în sarcina!omisiei, guvernele +tatelor #embre şi 4arlamentul 9uropean sunt factorii decizionali finali

!omisia 9uropeană are dreptul de iniţiativă, rolul său fiind de iniţiator al politicilor comunitare Cn plus, !omisia funcţionează ca organ eecutiv al Bniunii 9uropene, veghind larespectarea tratatelor încheiate 4rincipala sa preocupare este aceea de a apăra intereselecetăţenilor B9

$ altă funcţie a !omisiei este aceea de a veghea la respectarea tratatelor B9, astfel înctlegislaţia B9 să fie corect aplicată de către +tatele #embre, iar toţi cetăţenii şi participanţii la4iaţa !omună să poată beneficia de condiţii unitare

!ea de a treia funcţie a !omisiei este aceea de organ eecutiv al Bniunii, avndresponsabilitatea implementării şi coordonării politicilor Bna dintre atribuţiile sale eecutiveconstă în gestionarea bugetului anual al Bniunii şi a ?ondurilor +tructurale, al căror principalscop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace aleBniunii

7232 Consiliul European

Cn contrast cu !omisia, devotată intereselor ZeuropeneI, se consideră că +tatele #embre promovează interesele naţionale !onsiliul de #iniştrii şi !onsiliul 9uropean sunt reprezentanţiisupremi ai statelor constitutive ale Bniunii cestea sunt numite Zstăpnii tratatelorI, deoarecetoate aranjamentele de bază se fondează pe consensul lor stfel, rolul principal al !onsiliului9uropean este definit de art ) al dispoziţiilor comune din tratatul B9: I!onsiliul 9uropean dăBniunii impulsurile necesare dezvoltării sale şi îi defineşte orientările politice generaleI

+pre deosebire de 4arlamentul 9uropean, !onsiliu, !omisie, !urtea de Vustiţie şi !urteade conturi, !onsiliul 9uropean nu este din punct de vedere juridic o instituţie a !omunităţii9uropene !u toate acestea el joacă un rol important în toate domeniile de activitate ale B9

!onsiliul 9uropean reuneşte şefii de stat sau de guverne ai celor 3( de +tate #embre aleB9 şi 4reşedintele !omisiei 9uropene Au trebuie confundat cu !onsiliul 9uropei care este unorganism internaţional sau cu !onsiliul Bniunii 9uropene *care este format din miniştrii ai celor 3( de +tate membre

7/23/2019 altm


%ucrările !onsiliului 9uropean sunt găzduite de +tatul #embru care asigură preşedinţia!onsiliului şi participă la viaţa politică şi evoluţia B9 prin întlniri organizate cel puţin de douăori pe an *de obicei în lunile iunie şi decembrie 0in 3223 şi în conformitate cu tratatul de la Aisa, ce puţin un !onsiliu 9uropean per preşedinţie se ţine în ruelles 0upă etinderea Bniuniise aşteaptă ca toate întlnirile !onsiliului 9uropean să aibă loc la ruelles

7272 Consiliul "niunii Europene

Cn baza tratatului de constituire a !omunităţii 9uropene, !onsiliul Bniunii 9uropene areurmătoarele responsabilităţi:

- este organul legislativ al !omunităţii; în rezolvarea unei game largi de probleme comunitare îşi

eercită această putere legislativă împreună cu 4arlamentul 9uropean;- coordonează politica economică generală a statelor membre;- încheie în numele !omunităţii, acorduri internaţionale;- împreună cu 4arlamentul 9uropean formează autoritatea bugetară care adoptă bugetul

!omunităţiiCn baza tratatului privind Bniunea 9uropeană,

- adoptă deciziile necesare pentru definirea şi punerea în practică a politicii eterne şi de securitatecomună, pe baza orientărilor generale ale !omunităţii;

- coordonează activităţile +tatelor #embre şi adoptă măsurile necesare cu privire la cooperarea poliţienească şi juridică în materie penală

!onsiliul este asistat de către un +ecretar general, care pregăteşte şi asigură bunafuncţionare a lucrărilor !onsiliului la toate nivelurile

72,2 !arlamentul European

!ompetenţele 4arlamentului 9uropean pot fi comparate cu cele ale parlamentelor dinsistemele politice democratice cestea cuprind următoarele funcţii:

- !ontrol: discuţii politice şi supraveghere bugetară %a limită, poate fi retrasă încrederea acordată!omisiei 9uropene, determinnd demisia acesteia;

- %egislaţie: este implicat în elaborarea legislaţiei europene, chiar dacă prin proceduri diferite înfuncţie de subiect *de la consultare, la cooperare şi concluzie;

- 4utere bugetară: bugetul B9 trebuie stabilit de !onsiliu şi 4arlament;- viz conform: acordurile cruciale, precum acceptarea unor noi state membre şi numirea

preşedinţilor şi membrilor !omisiei 9uropene, trebuie acceptate de 4arlament

7/23/2019 altm


$ dată pe lună au loc sesiuni plenare la +trasbourg, în timp ce reuniunile pe comisii şigrupuri parlamentare au loc la ruelles, două săptămni pe lună

0eşi membrii 4arlamentului 9uropean sunt aleşi în circumscripţiile naţionale *sausubnaţionale printr-un sistem proporţional, pentru un mandat de 6 ani, aceştia nu reprezintă în

primul rnd interesele naţionale, ci interesul european în ansamblu 0e aceea, grupurile politicenu sunt naţionale, ci mai curnd ideologice

722 Curtea de @usti/ie

!urtea de justiţie are sediul în %uemburg şi şi-a construit de-a lungul anilor o reputaţiesolidă, nu numai în privinţa soluţionării disputelor juridice, dar şi în domeniul interpretării

autoritare a dreptului european Au trebuie uitat faptul că aplicarea zilnică a legii este în primulrnd responsabilitatea instanţelor şi agenţiilor naţionale stfel că judecătorii ZnaţionaliI consultăadesea !urtea de Vustiţie înainte de emiterea verdictului

Cn urma cauzelor aduse în faţa !urţii de Vustiţie de la %uemburg şi a interpretărilor datela cererea instanţelor naţionale, s-a dezvoltat o întreagă ZjurisprudenţăI, un corpus consistent dedrept european care suplimentează tratatele !el mai bine cunoscut eemplu al impactului !urţiide justiţie asupra înţelegerii de sine a B9 este principiul conform căruia dreptul european are prioritate *supremaţie asupra dreptului naţional ceastă decizie a !urţii a fost integrată ca principiu de bază în tratatul !onstituţional

şadar, !utea de justiţie nu este numai formal o instituţie a B9 9ste un factor principal,dată fiind vigilenţa sa constatată în aplicarea statului de drept şi contribuţia sa la formarea unuicadru juridic consistent

72<2 Avocatul poporului european

4oziţia avocatului poporului european a fost creată prin =ratatul privind Bniunea9uropeană *#aastricht, &''3 vocatul poporului acţionează ca un intermediar între cetăţeni şiautorităţile B9 9l este împuternicit să primească şi să investigheze plngeri de la cetăţenii B9,oameni de afaceri şi organizaţii, şi de la oricine este rezident sau are compania înregistrată într-un stat al B9

vocatul poporului este ales de către 4arlamentul 9uropean pentru o perioadă de 6 ani,care corespunde unui mandat legislativ al 4arlamentului AiYiforos 0iamandouros, avocatul

7/23/2019 altm


poporului naţional al 5reciei, a luat în primire postul de avocat al poporului 9uropean in aprilie3227 şi a fost re-ales în ianuarie 3226 pentru o perioadă de 6 ani

vocatul poporului 9uropean ajută la descoperirea Zproastei administrăriI în instituţiile şiorganismele B9 Z4roasta administrareI înseamnă slaba administrare sau eşecul acesteia E cu alte

cuvinte, cnd o instituţie eşuează în acţionarea conform legii sau eşuează în respectarea principiilor bunei administrări ori încalcă drepturile omului !teva eemple sunt:

- lipsa corectitudinii;

- discriminare;

- abuz de putere;

- lipsa sau refuzul informaţiei;

- întrzieri nejustificate;

- proceduri incorecte

vocatul poporului desfăşoară investigaţii ca urmare a unei plngeri sau din proprieiniţiativă 9l acţionează complet independent şi imparţial Au acceptă sau solicită instrucţiuni dela nici o organizaţie sau guvern

,2 Cum ia "E deci5ii

%uarea deciziilor la nivelul B9 implică diferite instituţii europene, în particular

& !omisia 9uropeană& 4arlamentul 9uropean& !onsiliul Bniunii 9uropene

Cn general, !omisia 9uropeană este cea care propune noua legislaţie, iar 4arlamentul şi

!onsiliul cele care adoptă legile 0e asemenea sunt implicate şi alte instituţii şi organisme.egulile şi procedurile conform cărora B9 ia decizii sunt stabilite în tratate *procedura de

codecizie este prevăzută de art 36& al =ratatului instituind !omunitatea 9uropeană, în aneă$rice propunere pentru o nouă lege europeană este bazată pe un articol specific al tratatului, lacare se face referire ca fiind Zbaza legalăI a propunerii ceasta determină procedura legislativăcare trebuie urmată 4rincipalele 7 proceduri sunt ZconsultareI, ZconsimţămntI şi Zco-decizieI

7/23/2019 altm


,2(2 Consultarea

!onform procedurii de consultare, !onsiliul consultă 4arlamentul, ca şi !omitetul +ocialşi 9conomic 9uropean şi !omitetul .egiunilor 4arlamentul poate:

& aproba propunerea !omisiei;& respinge;& sau cere amendamente

0acă 4arlamentul cere amendamente, !omisia va lua în considerare toate schimbărilesugerate de 4arlament 0acă este acceptata oricare dintre aceste sugestii, va fi trimisă !onsiliuluio propunere de amendament

!onsiliul eaminează propunerile de amendamente şi fie le adoptă sau le amendează încontinuare Cn această procedură, ca şi în toate celelalte, dacă !onsiliul amendează o propunere a!omisiei, aceasta trebuie să fie unanimă

,232 Consim/4mHntul

ceastă procedură constă în obţinerea de către !onsiliu a consimţămntului4arlamentului 9uropean înainte ca deciziile foarte importante să fie luate

4rocedura este aceeaşi ca şi în cazul consultării, cu ecepţia faptului că 4arlamentul nu poate amenda o propunere: o poate doar accepta sau respinge cceptarea *ZconsimţămntulIcere o majoritate absolută a voturilor

,272 Co&deci5ia

4rocedura de codecizie *rticolul 36& al =ratatului !9, fostul rticol &1'b a fostintrodusă prin =ratatul de la #aastricht 9a permite 4arlamentului 9uropean să adopteinstrumente legislative împreună cu !onsiliul B9 Cn practică, aceasta a dus la sporirea puterilor legislative ale 4arlamentului în următoarele domenii: libera circulaţie a forţei de muncă, dreptulde stabilire a reşedinţei, serviciile, piaţa interna, educaţia *măsuri stimulative, sănătatea *măsuristimulative, protecţia consumatorului, reţelele trans-europene *linii directoare, mediul

7/23/2019 altm


înconjurător *program general de acţiune, cultura *măsuri stimulative şi cercetarea *programcadru

=ratatul de la msterdam a simplificat procedura de codecizie, care astfel a devenit mairapida, mai eficientă şi mai transparentă "n plus, ea a fost etinsă la noi domenii cum ar fi

ecluderea socială, sănătatea publică şi combaterea fraudei

+istemul de luare a deciziilor B9 a evoluat de-a lungul ultimei jumătăţi de secol "niţial ela fost proiectat pentru o comunitate cu numai 8 naţiuni cum B9 are 3( de +tate #embre şinumărul acestora va creşte în anii următori şadar sistemul de luare a deciziilor necesitasimplificări şi adaptări 4entru a evita paralelismele, funcţie de domeniu, deciziile vor fi luate prin votul majorităţii calificate, votul majorităţii simple sau prin unanimitate de voturi

4rocedura de codecizie se aplica în acele domenii pentru care legislaţia este adoptata încomun de 4arlamentul 9uropean şi, respectiv, !onsiliu Cn vasta majoritate a cazurilor, !onsiliul

decide cu majoritate calificată +e aplica mai ales în cazul următoarelor domenii:- competitivitate;

- mediu;

- ocuparea forţei de munca;

- politica sociala;

- sănătate şi protecţia consumatorului;

- transporturi, telecomunicaţii şi energie;- educaţie, tineret si cultura;

- agricultura si pescuit

0in aceasta cauza dosarele de co-decizie sunt pregătite, în marea majoritate, de !$.949. &*partea "

,272(2 !rima lectura a !arlamentului European i9 respectiv9 a Consiliului *nu are limita de

timp

!irca 62 D din legislaţia se adopta în prima lectură a procedurii de codecizie

!omisia prezintă propunerea de act normativ şi o transmite simultan !onsiliului şi4arlamentului 9uropean, care o analizează în paralel Cn !onsiliu se analizează propunerea de act

7/23/2019 altm


normativ în cadrul grupurilor de lucru formate din eperţi guvernamentali din statele membre şi prezidate de către delegaţia statului care deţine 4reşedinţia

Cn 4arlamentul 9uropean este numit un raportor care pregăteşte un proiect de primaopinie 4roiectul este discutat şi amendat în !omisia 4arlamentară de resort şi apoi dezbătut în

plen, unde trebuie să fie adoptat cu majoritatea simpla *^ 62D _ & din #49 prezenţi +e adopta$pinia 4arlamentului 9uropean *prima lectura a 4arlamentului 9uropean

pinia este trimisa !onsiliului, care, în cadrul primei lecturi a !onsiliului :

- o accepta ` actul normativ este adoptat de !onsiliu şi trimis 4reşedinţilor şi+ecretarilor generali ai !onsiliului şi 4arlamentului 9uropean, iar apoi publicat în Vurnalul$ficial

sau

- o respinge ` atunci !onsiliul trebuie să adopte o 4oziţie !omuna2 ceasta vareprezenta documentul pe care se va desfăşura cea de-a doua lectura a 4arlamentului 9uropean

Cncă din aceasta etapă, în scopul accelerării adoptării actului legislativ şi evitării ajungeriila o a doua lectură, au loc mai multe reuniuni informale între 4reşedinte şi raportorul4arlamentului 9uropean pentru armonizarea poziţiilor şi favorizarea ajungerii la un acord între!onsiliu şi 4arlamentul 9uropean *care se poate finaliza prin acceptarea de către !onsiliu a$piniei 4arlamentului 9uropean, negociată/agreată în prealabil

9istă posibilitatea ca prima lectură în cadrul !onsiliului să fie terminată înainte deadoptarea $piniei 4arlamentului 9uropean Cn astfel de condiţii, documentul !onsiliului senumeşte Zgeneral approachI, titulatura utilizată pentru a permite ca, formal, $pinia4arlamentului 9uropean să fie prima poziţie adoptată

9ste etapa în care poziţiile naţionale au şansele cele mai mari de a fi promovate *att încadrul !onsiliului ct şi la nivelul 4arlamentului 9uropean 4oziţia naţionala este însăcondiţionată de $pinia 4arlamentului 9uropean *dacă proiectul se adoptă în prima lectură

0aca nu este acceptata $pinia 4arlamentului 9uropean, poziţia naţională este înlocuită de4oziţia !omună a !onsiliului, iar interesele specifice urmează a fi promovate doar în raport cumodificările *amendamentele la 4oziţia !omuna

7/23/2019 altm


7/23/2019 altm


,27232 A doua lectura

a% A doua lectura a !arlamentului European *limita de timp 7 _& luni

doua lectură în 4arlamentul 9uropean are loc dacă s-a adoptat, de către !onsiliu,4oziţia !omună

=ermenul la care 4arlamentul 9uropean trebuie să decidă asupra acesteia, în sesiune plenară, care este de 7 luni, de la primirea sa formală =ermenul poate fi etins cu o lună=ermenul este respectat dacă 4arlamentul 9uropean votează în plen asupra 4oziţiei !omune

Cn cazul în care 4arlamentul 9uropean nu ia o decizie în acest interval, 4oziţia !omuna seconsideră a fi aprobată de către 4arlamentul 9uropean *se aplica, practic, aprobarea tacită

0acă în sesiunea plenară:

- 4arlamentul 9uropean aprobă 4oziţia !omună ` actul normativ este adoptat în forma4oziţiei !omune şi trimis secretarilor generali, 4reşedinţilor !onsiliului şi 4arlamentului9uropean, iar apoi publicat în Vurnalul $ficial;

- 4arlamentul 9uropean respinge 4oziţia !omună cu majoritatea absolută a membrilor 4arlamentului 9uropean, adică 78( voturi *62D _ & din membri ` actul normativ a fost respinsşi procesul legislativ s-a încheiat 0osarul poate fi reeaminat doar pe baza unei noi propuneri a

!omisiei;- 4arlamentul 9uropean propune amendamente la 4oziţia !omună, votate de către

majoritatea absoluta a membrilor 4arlamentului 9uropean ` rezultatul este prezentat !onsiliuluişi !omisiei !omisia are obligaţia să elaboreze o opinie asupra amendamentelor

1% A doua lectura a Consiliului *în limita a 7 _& luni

cest termen începe la data primirii oficiale, la !onsiliu, a amendamentelor adoptate la adoua lectura a 4arlamentului 9uropean, privind 4oziţia !omună !omisia transmite, deasemenea, !onsiliului, opinia sa privind amendamentele

Cn cazul în care !onsiliul:

7/23/2019 altm


- acceptă în întregime amendamentele 4arlamentului 9uropean ` actul normativ a fostadoptat în forma 4oziţiei !omune amendate şi trimis secretarilor generali, 4reşedinţilor !onsiliului şi 4arlamentului 9uropean, urmnd a fi publicat în #onitorul $ficial;

& nu sunt acceptate în întregime ` atunci se convoacă !omitetul de !onciliere

!oncilierea este o procedura constrngătoare, anevoioasă, astfel înct în general celedoua instituţii încearcă evitarea sa

Cn consecinţă, ca şi în cazul primei lecturi, şi în această etapă au loc mai multe reuniuniinformale între 4reşedinte şi raportorul 4arlamentului 9uropean *sau alţi membri ai !omisiei despecialitate pentru armonizarea poziţiilor şi favorizarea ajungerii la un acord între !onsiliu şi4arlamentul 9uropean *care se va finaliza ulterior prin acceptarea fie de către 4arlamentul9uropean a 4oziţiei !omune, fie prin acceptarea de către !onsiliu a tuturor amendamentelor 4arlamentului 9uropean

ceste reuniuni se numesc Itrialoguri informaleI, întruct !omisia participă în modobligatoriu

7/23/2019 altm


,27272 Concilierea *in limita a 8 _ 3 săptămni

!onsiliul notifică formal 4arlamentul 9uropean că nu poate accepta toate amendamenteleacestuia la 4oziţia !omuna

4reşedintele !onsiliului convoacă împreuna cu 4reşedintele 4arlamentului 9uropean,!omitetul de !onciliere, care se întruneşte în prima sa reuniune formală

7/23/2019 altm


a% !reg4tirea concilierii

=ermenul de derulare al procedurii de conciliere este de 8 săptămni de la data primeireuniuni a !omitetului de !onciliere, cu posibilitatea de a fi etins cu încă 3 săptămni

Cntruct nu eistă obligaţia suprapunerii celor două date *a notificării de către !onsiliu şi,respectiv, a întrunirii !omitetului de !onciliere, concilierea propriu-zisă este precedată de oserie de contacte informale între cele 7 părţi E 4arlamentul 9uropean, !onsiliu şi !omisie E cunoscute sub denumirea de trialoguri informale

=rialogurile informale sunt conduse, din partea !onsiliului, de 4reşedintele !$.949. &,de regula în baza unui mandat !$.949. & .ezultatele acestor trialoguri sunt prezentate

!$.949. & pentru eaminare 4entru anumite chestiuni, trialogurile pot fi precedate sau urmatede întlniri de specialitate între +ecretariatele celor trei instituţii, la care participă de regulă şi4reşedinţia grupului de lucru

=rialogurile pot permite obţinerea unui acord încă de la prima reuniune a !omitetului de!onciliere *unde se formalizează acordul convenit în prealabil

1% Comitetul de Conciliere

!omitetul de !onciliere:

- !onsiliul este reprezentant, din partea 4reşedinţiei, de ministrul care conduce lucrărileformatului competent precum şi, de regulă, de membrii !$.949. & *au fost însă cazuri cndanumite state au fost reprezentate şi la nivel de secretar de stat, pentru a sublinia sensibilitateachestiunii;

- din partea 4arlamentului 9uropean participa 3( membri şi 3( locţiitori *ultimii avnddreptul să voteze doar în cazul în care membrul grupului politic pe care îl reprezintă este absent

=rei @icepreşedinţi ai 4arlamentului 9uropean sunt membri permanenţi al !omitetului de!onciliere şi prezidează pe rnd !eilalţi 36 membrii ai 4arlamentului 9uropean sunt numiţi decătre grupurile politice din 4arlamentul 9uropean, însă marea majoritate aparţin !omisiei4arlamentare de resort

- !omisia este reprezentată, de obicei, de comisarul de resort !omisia are rolul de areconcilia poziţiile 4arlamentului 9uropean şi ale !onsiliului

7/23/2019 altm


!omitetul de !onciliere este co-prezidat de către un vicepreşedinte al 4arlamentului9uropean şi de ministrul statului membru care deţine 4reşedinţia

4entru ajungerea la un acord este necesara:

- majoritatea calificată în cadrul delegaţiei !onsiliului *sau chiar unanimitatea acolo undeeste prevăzuta de =9!;

şi

- majoritatea simplă în cadrul delegaţiei 4arlamentului 9uropean

!u puţin înaintea întrunirii !omitetului de !onciliere, cei doi co-preşedinşi şi comisarulresponsabil se întlnesc în cadrul unui trialog formal pentru o analiză de ansamblu asuprachestiunilor implicate în conciliere şi stabilirea celei mai bune metode de abordare a lor în cadrulîntrunirii cest trialog e precedat, de regulă, de o reuniune prealabilă a fiecărei delegaţii

%a dispoziţia !omitetului de !onciliere se afla:

- propunerea !omisiei;

- poziţia !omună a !onsiliului;

- amendamentele propuse de 4arlamentul 9uropean şi opinia !omisiei;

- un document de lucru comun elaborat de delegaţiile !onsiliului si 4arlamentului9uropean care cuprinde două parţi:

*a elementele asupra cărora s-a ajuns deja la un compromis în cadrul reuniunilor /trialogurilor informale

şi

*b punctele nerezolvate încă cu poziţiile de negociere respective *de obicei un tabelcu ) coloane

!omitetul de conciliere se întalneşte alternativ, la sediul !onsiliului şi al 4arlamentului9uropean ceastă regulă alternativă se aplica de la un dosar la altul, precum şi în cadrul fiecăruidosar 9istă ecepţii de la această regulă din motive organizatorice *disponibilitatea sălilor de

întrunire şi/sau a echipelor de interpreţi

"nstituţia care găzduieşte prima întrunire a !omitetului de !onciliere este responsabilă deeditarea tetului comun şi a scrisorii de trimitere, iar, după adoptarea definitiva a actuluilegislativ în chestiune de către 4arlamentul 9uropean şi !onsiliu, de semnarea actului legislativde către 4reşedinţii 4arlamentului 9uropean şi !onsiliului, precum şi de publicarea acestuia înVurnalul $ficial

7/23/2019 altm


0acă acest !omitet nu reuşeşte să aprobe tetul comun în termenul prevăzut, actul propuseste considerat a fi fost neadoptat

,272,2 A treia lectura *termen limita: 8 _ 3 săptămni

0acă !omitetul de !onciliere aprobă un tet comun, ambele instituţii au un termen limitade 8_3 săptămni în care să adopte actul în discuţie, în acord cu tetul comun

4erioada de 8 săptămni, care poate fi prelungită cu încă 3 săptămni, începe la dataaprobării tetului comun, care nu corespunde în mod necesar cu data ultimei întruniri a!omitetului de !onciliere, ci cu data semnării de către cei 3 4reşedinţi ai !omitetului, a scrisoriiadresate 4reşedinţilor 4arlamentului 9uropean şi !onsiliului, scrisoare care conţine tetul agreat

în comun

0acă una dintre instituţii nu adopta actul propus în perioada prevăzută, acesta esteconsiderat ca neadoptat

7/23/2019 altm


7/23/2019 altm


2 Conclu5ii

Bniunea 9uropeană nu este o federaţie, asemenea +tatelor Bnite, dar nu este nici o

organizaţie simplă de cooperare, asemenea Aaţiunilor Bnite Sările care fac parte din Bniunea9uropeană sunt independente, păstrndu-şi suveranitatea naţională, pe care o folosesc în scopulobţinerii unei puteri şi influenţe intenţionale pe care nu ar fi avut-o individual Cn mod practic,statele membre îţi deleagă puterile de decizie, care funcţionează în cadrul instituţiilor pe care le-au creat, astfel înct deciziile în cazul problemelor specifice de interes comun să poată fi luate înmod democratic, la nivel european

Curs VI

ACTE NORMATIVE ALE LEBI$LAŢIEI MARITIME COM"NITARE !RIVIN-$IB"RANŢA NAVIBAŢIEI .I $EC"RITATEA

(2 Organi5a/ii recunoscute #-irectiva ),D*DCE%

0irectiva ')/6(/!9 a !onsiliului privind normele şi standardele comune pentruorganismele cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu aleadministraţiilor maritime, din 33 noiembrie &''), a fost publicată în V$ % 7&', &3&3&''), p 329a a suferit o serie de modificări ulterioare prin amendamentele aduse de:

- 0irectiva '(/61/!9 a !omisiei din 38 septembrie &''(, V$ % 3() din ( octombrie&''(;

- 0irectiva 322&/&26/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului, din &' decembrie322&;

- 0irectiva 3223/1)/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului, din 6 noiembrie3223

Cn rezoluţia sa din 1 iunie &''7 privind o politică comună în domeniul siguranţeimaritime, !onsiliul a stabilit ca obiectiv eliminarea din apele comunitare a tuturor navelor carenu se conformează standardelor, considernd ca prioritare acţiunile !omunităţii privindasigurarea aplicării efective şi unitare a normelor internaţionale, prin elaborarea unor standarde

7/23/2019 altm


comune pentru societăţile de clasificare 4lecnd de la acest obiectiv, 0irectiva ')/6(/!9 are cascop stabilirea măsurilor care trebuie respectate de către statele membre şi de către organismelecu atribuţii de inspecţie, control şi certificare a navelor din punct de vedere al conformităţii cudispoziţiile convenţiilor internaţionale privind siguranţa maritimă şi prevenirea poluării marine,concomitent cu promovarea liberei prestări de servicii cest proces include elaborarea şi

aplicarea, în temeiul convenţiilor internaţionale, a cerinţelor de siguranţă referitoare la corpulnavei, maşini, instalaţii electrice şi de control de la bordul navelor

+iguranţa maritimă şi prevenirea poluării marine pot fi ameliorate în mod eficient prinaplicarea strictă a convenţiilor, rezoluţiilor şi codurilor internaţionale, urmărindu-se în acelaşitimp obiectivul liberei prestări de servicii .evine statului de pavilion şi a statului portuar răspunderea de a controla dacă navele respectă standardele unitare internaţionale în materie desiguranţă maritimă şi de prevenire a poluării marine 0e asemenea, este responsabilitatea statelor membre de a elibera certificatele internaţionale de siguranţă maritimă şi de prevenire a poluăriimarine prevăzute de convenţii, cum ar fi !onvenţia +$%+ 6 privind siguranţa vieţii pe mare din

&'(), !onvenţia din &'88 privind liniile de încărcare *%% 88 şi !onvenţia #.4$%8 privind prevenirea poluării marine de către nave din &'(7 şi protocolul aferent din &'(1 şi, precum şi, dea asigura aplicarea dispoziţiilor acestor convenţii

Cn temeiul convenţii amintite anterior, toate statele membre pot autoriza organismeletehnice, în diferite proporţii, să certifice conformitatea cu aceste dispoziţii şi le pot delega săelibereze certificate de siguranţă

0in păcate, la nivel mondial un mare număr de societăţi de clasificare nu sunt în măsurăsă aplice corespunzător normele sau reglementările internaţionale relevante în vigoare atunci

cnd acţionează în numele administraţiilor naţionale, avnd în vedere că ele nu dispun destructurile şi eperienţa necesare pentru a fi considerate fiabile şi a putea îndeplini atribuţiile cele revin la un înalt nivel de profesionalism

0e aceea, s-a considerat că obiectivul de a aplica standarde corespunzătoare societăţilor de clasificare nu poate fi îndeplinit integral de către statele membre care acţionează individual şică acesta poate fi mai bine realizat la nivel comunitar Cn plus, s-a considerat că cel mai bun modde acţiune îl constituie stabilirea de criterii minime de recunoaştere a organismelor la nivelcomunitar, care să fie aplicate uniform de către statele membre, dar, în acelaşi timp, să fie lăsat la

5 SOLAS - (Safety of Life at Sea) reprezintă cel mai important tratat ce protejează transporturile navale. Primaversiune a apărut in 11! ca urmare a scufun"ării #itanic-ului. $n tratat sunt prevăzute numărul %ărcilor si plutelor "esalvare& precum si a altor ec'ipamente "e siurana. *om+nia a acceptat amen"amentele "in 1, la onveniaSOLAS /!.

6 onvenia internaionala "in 1/ pentru prevenirea poluării "e către nave& mo"ificata prin Protocolul 0nc'eiat laLon"ra la "ata "e 1/ fe%ruarie 1/,& la care *om+nia a a"erat prin Leea nr. 21& in versiunea sa actualizata sinu a acceptat ane3ele si !.

7/23/2019 altm


aprecierea acestora recunoaşterea propriu-zisă, modalităţile de punere în practică şi aplicareadirectivei

Cn stabilirea criteriilor minime de recunoaştere a organismelor la nivel comunitar s-a ţinutcont de standardele 9A )622) şi 9A 3'22& coroborate cu standardele sociaţiei "nternaţionale a

+ocietăţilor de !lasificare *"+!, care reprezintă garanţia corespunzătoare în ceea ce priveştecalitatea performanţei acestor organisme $rganizaţiile, în desfăşurarea activităţilor lor specifice,trebuie să acţioneze în conformitate cu dispoziţiile din anea la .ezoluţia $#" (1'*&' privindspecificaţiile care definesc funcţiile de supraveghere şi certificare ale organizaţiilor recunoscutecare acţionează în numele administraţiei

$rganismele care doresc să fie recunoscute în sensul prezentei directive trebuie să prezinte statelor membre informaţii şi dovezi ehaustive privind conformitatea lor cu criteriileminime, iar statele membre trebuie să notifice !omisiei şi celorlalte state membre organismele pe care le-au recunoscut

!omisia poate să acorde o recunoaştere pe o perioadă de trei ani acelor organisme care nuîndeplinesc criteriile din aneă, care stabilesc numărul şi tonajul minim la navele clasificate, precum şi numărul minim de inspectori eclusivi, dar care îndeplinesc celelalte criterii Cntructaceste organisme ar trebui să beneficieze de o prelungire la finele perioadei de trei ani în cazul încare îndeplinesc în continuare aceleaşi criterii, efectele recunoaşterii pe trei ani ar trebui să selimiteze la statul membru solicitant doar pentru perioada respectivă

"nstituirea pieţei interne implică libera circulaţie a serviciilor stfel organismele careîndeplinesc un ansamblu de criterii comune care le garantează profesionalismul şi fiabilitatea nu

trebuie să fie împiedicate să-şi ofere serviciile în !omunitate, cu condiţia ca un stat membru să fidecis delegarea atribuţiilor statutare

4unerea în aplicare a principiului libertăţii de a presta servicii de inspecţie şi de control alnavelor ar putea fi progresivă, dar fără a se depăşi termenul stabilit 0e aceea, un stat membru poate, totuşi, să restrngă numărul organismelor pe care le autorizează în funcţie de necesităţile

7/23/2019 altm


sale, stabilite în mod transparent şi obiectiv, sub rezerva controlului eercitat de !omisie prin proceduri de comitologie(

$ mai mare participare a administraţiilor naţionale la controlul navelor, la eliberareacertificatelor aferente este necesară pentru a se asigura deplina conformitate cu normele

internaţionale de siguranţă, chiar dacă statele membre se bazează pe organisme eterne care săîndeplinească atribuţiile statutare 4rin urmare, ar trebui să se stabilească o relaţie de lucrustrnsă între administraţii şi organisme, ceea ce poate presupune ca organismul să aibă oreprezentare locală pe teritoriul statului membru în numele căruia îşi îndeplineşte atribuţiile

"niţial, 0irectiva ')/6(/!9 prevedea la articolului ( necesitatea înfiinţării un comitet dereglementare pentru a asista !omisia în efortul ei de a garanta aplicarea efectivă a normelor desiguranţă maritimă şi de mediu eistente, ţinnd-se cont, în acelaşi timp, de procedurile naţionalede ratificare !onform modificărilor aduse prin 0irectiva 3223/1)/!9 la articolul (, !omisiaeste sprijinită de !omitetul pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave

*!$++ instituit în temeiul articolului 7 din .egulamentul *!9 nr 32''/3223 al 4arlamentului9uropean şi al !onsiliului din 6 noiembrie 3223 de instituire a unui !omitet pentru siguranţamaritimă şi prevenirea poluării de către nave *!$++1

!omisia trebuie să hotărască, în conformitate cu procedura stabilită la articolul &7, ţinndseama de progresele realizate în forurile internaţionale şi de actualizările aduse criteriilor minime, precum şi pe baza informaţiilor furnizate, în conformitate cu articolul &&, de către statelemembre referitoare la performanţele organismelor care îşi desfăşoară activitatea în numele lor,dacă va cere statelor membre să retragă recunoaşterea organismelor recunoscute care nu maiîndeplinesc criteriile minime comune

7 omitoloie - onform #ratatului 4& omisia 4uropeana "eine competena "e e3ecuie a "eciziilor a"optate "ecătre onsiliul 54 (această situaie e3ista "upă Actul 5nic 4uropean& "eoarece p+nă la el onsiliul era instituia careavea at+t competene leislative c+t si "e e3ecuie). Pentru a suprave'ea mo"ul 0n care omisia e3ercită putereae3ecutivă& onsiliul a creat trei tipuri "e comitete compuse "in e3peri naionali6 comitet consultativ& comitet "eestiune si comitet "e relementare& 0n funcie "e ra"ul "e sensi%ilitate a sectorului 0n c'estiune. Acestea pot& 0nanumite cazuri& prin votul lor nefavora%il& să retraă omisiei facultatea "e "ecizie pentru a o 0napoia onsiliului.urtea "e 7ustiie a 4 a apreciat că această proce"ură este conformă cu #ratatele constitutive& at+ta timp c+t nu semo"ifica ec'ili%rul instituional. A8a a apărut termenul "e comitoloie& care 0n lim%ajul comunitar "esemnează tocmaiaceasta practică a utilizării comitetelor 0n procesul "e e3ecuie. omitetul consultativ poate face "oar recoman"ăriomisiei& fără ca aceasta să fie o%liată să ină cont "e ele. omitetul "e estiune poate 0nsă suspen"a măsurile "e

e3ecuie luate "e omisie 8i trimite "osarul onsiliului pentru "ecizie. 9acă onsiliul nu se pronună 0ntr-un anumitinterval "e timp& atunci se aplica "ecizia omisiei. el "e-al treilea comitet& cel "e relementare& a fost "eseori criticat"eoarece 0n situaia 0n care onsiliul nu 0ntrune8te nici majoritatea calificata pentru acceptarea propunerii omisiei&"ar nici unanimitatea pentru a o mo"ifica& ci poate a"una o majoritate simplă "e voturi pentru a se opune măsurilorluate "e omisie& intervine vi"ul leislativ.

8 OSS - omitet pentru siuranta maritimă si prevenirea poluării "e către nave si "e mo"ificare a reulamentelorprivin" siuranta maritimă si prevenirea poluării "e către nave.

7/23/2019 altm


!u toate acestea, statele membre au posibilitatea de a suspenda autorizaţia acordată unuiorganism pe motive de risc major pentru siguranţa maritimă sau pentru mediu !omisia decidefără întrziere, conform procedurii menţionate la articolul &7, dacă este necesar să se abrogemăsura naţională privind suspendarea sau să se stabilească măsurii privind retragerearecunoaşterii organismelor recunoscute care nu mai îndeplinesc criteriile minime comune

?iecare stat membru trebuie să evalueze periodic performanţele organismelor careacţionează în numele său şi să furnizeze !omisiei şi celorlalte state membre informaţii precisereferitoare la aceste performanţe

+tatele membre, în calitate de autorităţi portuare, au obligaţia de a ameliora condiţiile desiguranţă şi prevenirea poluării în apele comunitare prin inspectarea cu prioritate a navelor alecăror certificate au fost eliberate de organismele care nu respectă criteriile comune, asigurndastfel că navele care arborează pavilionul unui stat terţ nu beneficiază de un tratament maifavorabil

4rocedura de decizie a comitetului trebuie să fie procedura """ de la articolul 3 din0ecizia 1(/7(7/!99 a !onsiliului din &7 iulie &'1( de stabilire a procedurii de eercitare acompetenţei de eecuţie conferită !omisiei

+ocietăţile de clasificare trebuie să actualizeze şi să pună în aplicare standardele tehniceîn vederea armonizării normelor de siguranţă şi aplicării unitare a normelor internaţionale încadrul !omunităţii Cn prezent eistă standarde internaţionale unitare pe care să le îndeplineascănavele în etapa de construcţie şi pe tot timpul funcţionării lor în ceea ce priveşte corpul navei,maşinile, instalaţiile

electrice şi de control stfel de standarde' au fost stabilite în conformitate cu normelesocietăţilor de clasificare recunoscute sau cu standarde echivalente stabilite de administraţiilenaţionale

Cn cadrul aneei la 0irectiva ')/6(/!9, aşa cum a fost amendată, sunt stabilite criteriileminime pe care trebuie să le îndeplinească organismele recunoscute:

!riterii minime generale& 9perienţa privind evaluarea proiectării şi construcţiei navelor comerciale;

3 Aumărul de nave;

7 Aumărul de angajaţi;

9 0n conformitate cu proce"ura sta%ilită 0n 9irectiva ,21,244 a onsiliului "in :, martie 1, care preve"eproce"ura "e informare 0n materie "e stan"ar"e 8i relementări te'nice.

7/23/2019 altm


) .eguli, publicate şi menţinute la zi prin programe de cercetare şi dezvoltare;

6 .egistru;

8 "ndependenţa organismului recunoscut şi a angajaţilor săi faţă de armatori;

( $perarea în conformitate cu .ezoluţia (1'*&'

!riterii minime specifice& *a important personal tehnic pentru nave şi reglementări;

*b personal tehnic care să poată asigura o acoperire la nivel mondial;

3 !od etic;

7 !onfidenţialitate;) ?urnizarea de informaţii către administraţii, !omisie şi părţi interesate;

6 0efinirea politicii în domeniul calităţii şi a obiectivelor specifice;

8 +istem intern de calitate *9A )622) şi "+$ '22&:3222 conform "+!;

( $rganismele recunoscute trebuie să-şi demonstreze abilităţile de a:

*a dezvolta şi menţine la zi un ansamblu complet şi corespunzător dereglementări în conformitate cu !onvenţiile "#$;*b realiza inspecţiile cerute de !onvenţiile "#$ *inclusiv "+#;

1 $rganismul face obiectul certificării din punct de vedere al sistemului său decalitate de către un organism independent de auditori, recunoscut de administraţiastatului în care îşi are sediu;

' $rganizaţia trebuie să permită participarea reprezentanţilor administraţiei şi aialtor părţi implicate la elaborarea reglementărilor sale

32 Legisla/ie $TCG(> #-irectiva 3>>(D3DCE%

10 Stan"ar"s of #rainin& ertification ; <atc'=eepin - $n 1/, convenia S#< a pus %aza cerinelor "epreătire& certificare 8i calificare internaionala a transportatorilor maritimi.

7/23/2019 altm


0irectiva 322&/36/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului privind nivelul minimde formare a navigatorilor, din ) aprilie322&, a fost publicată în V$ % &78, &16322&, p &(0atorită importanţei acordate şi a eperienţei cştigate pe parcursul implementării prevederilor sale de către statele membre, această 0irectivă a fost modificată substanţial, fiind amendată înrepetate rnduri de către:

- 0irectiva 3223/1)/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din 6 noiembrie3223, publicată în V$ % 73), din 3'&&3223;

- 0irectiva 3227/&27/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din &( noiembrie3227, publicată în V$ % 738, din &7&33227;

- 0irectiva 3226/37/!9 a !omisiei din 1 martie 3226, publicată în V$ % 83 din'73226;

- 0irectiva 3226/)6/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din ( septembrie3226, publicată în V$ % 366 din 72'3226

Cn concluziile sale cu privire la siguranţa maritimă şi la prevenirea poluării în!omunitate, din 36 ianuarie &''7, !onsiliul a luat notă de importanţa factorului uman pentrusiguranţa navigaţiei

!onsiliul a stabilit obiectivul de eliminare a echipajelor insuficient calificate şi aacordat prioritate acţiunilor !omunităţii care vizează consolidarea formării şi educaţiei prindezvoltarea de standarde comune pentru nivelurile minime de formare a personalului careeercită funcţii esenţiale, inclusiv problema utilizării unei limbi comune la bordul vaselor !omunităţii&&

%a 3) martie &''(, prin .ezoluţia sa din privind o nouă strategie pentru a măricompetitivitatea transporturilor maritime ale !omunităţii, !onsiliul a intenţionat să promovezeîncadrarea în muncă a navigatorilor !omunităţii şi a personalului de coastă Cn acest scop,!onsiliul a căzut de acord că trebuie luate măsuri pentru a ajuta sectorul transporturilor maritimedin !omunitate să se străduiască în continuare pentru creşterea calităţii şi îmbunătăţireacompetitivităţii sale, prin asigurarea continuă a unei formări de înaltă calitate a navigatorilor !omunităţii de toate rangurile şi a personalului de coastă

%a momentul adoptării acestei directive, standardele de formare pentru acordarea brevetelor de calificare profesională navigatorilor variau de la un stat membru la altul0iversitatea legislaţiilor naţionale din domeniul formării la care se referă prezenta directivă nuasigurau un nivel consecvent al formării necesare pentru siguranţa maritimă

0irectivele 1'/)1/!99 şi '3/6&/!99 ale !onsiliului privind sistemul general derecunoaştere a diplomelor şi formării profesionale se aplică profesiilor din domeniul maritim,acoperite de prezenta directivă, astfel acestea contribuind la facilitarea respectării obligaţiilor

11 Prin *ezoluia sa "in , iunie 1 privin" o politică comună pentru siurana maritimă.

7/23/2019 altm


instituite prin tratat, de desfiinţare a obstacolelor pentru libera circulaţie a persoanelor şiserviciilor între statele membre .ecunoaşterea reciprocă a diplomelor şi certificatelor prevăzutăde directive privind sistemul general menţionat anterior nu garantează întotdeauna un nivel deformare standardizat pentru toţi navigatorii care servesc la bordul vaselor ce arborează pavilionulunui stat membru, acest lucru fiind esenţial din punctul de vedere al securităţii maritime

4rin urmare, a fost esenţial să se definească un nivel minim de formare pentru navigatoriidin !omunitate, fiind oportun ca măsurile din acest domeniu să se bazeze pe standardele deformare deja adoptate la nivel internaţional şi anume !onvenţia din &'(1 a $rganizaţiei#aritime "nternaţionale *"#$ privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare şi deefectuare a serviciului de cart *!onvenţia +=!M, astfel cum a fost revizuită prin protocolul din&''6 =rebuie precizat faptul că toate statele membre sunt participante la această convenţie

!onform prezentei directive, statele membre pot să stabilească standarde cu nivel mairidicat dect standardele minime stabilite prin !onvenţia +=!M şi prin

această directivă Aormele !onvenţiei +=!M, cuprinse în anea " a directivei, trebuie să fiesuplimentate cu prevederile obligatorii conţinute în partea din !odul +=!M; partea din!odul +=!M cuprinde recomandări de linii directoare destinate să ajute statele părţi la!onvenţia +=!M şi persoanele implicate în implementarea, aplicarea sau eecutarea măsurilor sale să ducă la îndeplinirea în întregime şi pe deplin a convenţiei într-un mod uniform

4entru îmbunătăţirea siguranţei maritime şi prevenirea poluării pe mare, prin prezentadirectivă se stabilesc dispoziţii privind perioadele minime de odihnă pentru personalul de cart, înconformitate cu !onvenţia +=!M ceste dispoziţii trebuie aplicate fără a aduce atingere

prevederilor 0irectivei &'''/87/!9 a !onsiliului din 3& iunie &''' referitoare la cordul deorganizare a timpului de lucru al navigatorilor, încheiat între sociaţia 4roprietarilor de Aave din!omunitatea 9uropeană *9!+ şi ?ederaţia +indicatelor %ucrătorilor din =ransporturi dinBniunea 9uropeană *?+=

0e asemenea, se stabilesc competenţe specifice pe care trebuie să le deţină personalulnavigant care îşi desfăşoară activitatea la bordul navelor specializate 0e pildă:

- personalul de la bordul navelor de pasageri desemnat pentru a ajuta pasagerii în situaţiide urgenţă trebuie să fie capabil să comunice cu pasagerii;

- echipajele care servesc la bordul navelor-tanc, care transportă încărcături nocive sau poluante, trebuie să fie capabile să acţioneze în mod eficient pentru prevenireaaccidentelor şi să facă faţă situaţiilor de urgenţă

Cn plus, este foarte important ca între comandant, ofiţeri şi ceilalţi membrii de echipaj săse stabilească o comunicare corespunzătoare, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul&(

7/23/2019 altm


!onform prevederilor acestei directive, sunt necesare măsuri pentru a garanta cănavigatorii care deţin brevete emise de un stat terţ au un nivel de competenţă echivalent cu celimpus de !onvenţia +=!M 4entru a atinge acest obiectiv, a fost necesară definirea de criteriicomune pentru recunoaşterea brevetelor străine în !omunitate +tabilirea criteriilor comune pentru recunoaşterea de către statele membre a brevetelor emise de un stat terţ trebuie să se

bazeze pe standardele privind formarea şi brevetarea adoptate în cadrul !onvenţiei +=!M

Cn beneficiul securităţii pe mare, statele membre trebuie să recunoască calificările caredemonstrează nivelul de formare cerut, numai cnd acestea sunt emise de către sau în numelestatelor participante la !onvenţia +=!M al cărei !omitet de +ecuritate #aritimă *#+! al "#$a stabilit că au aplicat sau continuă să aplice în întregime standardele prezentate în aceaconvenţie 4entru perioada intermediară, pnă cnd #+! va fi în măsură să efectueze o astfel deverificare, este necesară o procedură de recunoaştere preliminară a brevetelor

tunci cnd este cazul, institutele maritime, programele şi cursurile de formare trebuie să

fie inspectate Cn consecinţă, a fost necesar să se stabilească criteriile pentru astfel de inspecţii

!omisia este sprijinită pentru realizarea sarcinilor legate de acţiunea de recunoaştere a brevetelor emise de institutele de formare sau administraţiile dintr-un stat terţ de către !omitetul pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave *!$++ instituit în temeiularticolului 7 din .egulamentul *!9 nr 32''/3223 al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliuluidin 6 noiembrie 3223

+tatele membre, ca autorităţi portuare, sunt solicitate să consolideze siguranţa şi să prevină poluarea în apele teritoriale ale !omunităţii, cu prioritate prin inspecţii ale vaselor care

arborează pavilionul unui stat terţ care nu a ratificat !onvenţia +=!M, asigurndu-se că vaselecare arborează pavilionul unui stat terţ nu mai beneficiază de un tratament mai favorabil

Cn prezenta directivă sunt incluse dispoziţii cu privire la controlul statului portului, înarticolul &( litera *f şi în articolele &'-3&, pnă la modificarea 0irectivei '6/3&/!9 a !onsiliuluidin &' iunie &''6 privind aplicarea, în ceea ce priveşte flota care utilizează porturile !omunităţiişi navighează în apele aflate sub jurisdicţia statelor membre, a standardelor internaţionale pentrusiguranţa navelor, prevenirea poluării şi condiţiile de viaţă şi de muncă de la bordul navei*controlul statului portului, cu scopul de a fi transferate în noua directivă

!onform prevederilor articolului 3&a, introdus de 0irectiva 3226/)6/!9, fără a se aduce

atingere competenţelor care îi sunt conferite în temeiul articolului 338 din tratat, !omisia,asistată de genţia 9uropeană pentru +iguranţa #aritimă, instituită prin .egulamentul *!9 nr&)28/3223, verifică, periodic şi cel puţin la fiecare cinci ani, dacă statele membre respectăcerinţele minime prevăzute de prezenta directivă&3

12 >ăsurile necesare pentru aplicarea acestei "irective sunt a"optate 0n conformitate cu 9ecizia 12!,24 aonsiliului "in :, iunie 1 "e sta%ilire a proce"urilor pentru e3ercitarea autorităii "e aplicare conferite "e omisie.

7/23/2019 altm


!onsiliul trebuia să revizuiască anea "", !riterii pentru recunoaşterea ţărilor terţe care aueliberat un brevet sau sub a căror autoritate a fost eliberat un brevet, prevăzute la articolul &1alineatul *7 litera *a, introdusă de 0irectiva 3227/&27/!9, avnd în vedere eperienţadobndită din aplicarea prezentei directive, acţionnd pe baza unei propuneri prezentate de către!omisie pnă la data de 36 mai 3227

4nă la data de & februarie 3223, statelor membre au fost autorizate să accepte pe navelelor navigatori care sunt titulari ai brevetelor emise în conformitate cu prevederile care se aplicauînainte de & februarie &''(, data intrării în vigoare a !onvenţiei +=!M revizuite, cu condiţia caacei navigatori să-şi fi început serviciul sau formarea înainte de & august &''1

4rezenta directivă nu aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveştetermenele pentru transpunerea directivelor 1'/)1/!99 şi '3/6&/!99 ale !onsiliului privindsistemul general de recunoaştere a diplomelor şi formării profesionale

72 Ec?ipamente maritime #-irectiva )<D)+DCE%

0irectiva '8/'1/!9 a !onsiliului privind echipamentele maritime, din 32 decembrie&''8, a fost publicată în V$ % )8, &(3&''(, p 36 Cntruct în cadrul politicii comune îndomeniul transporturilor trebuiau să se adopte noi măsuri de asigurare a siguranţei transportuluimaritim, directiva a suferit o serie de modificări:

- 0irectiva '1/16/!9 a !omisiei din && noiembrie &''1, publicată în V$ % 7&6 din36&&&''1;

- 0irectiva 322&/67/!9 a !omisiei din &2 "ulie 322&, publicată în V$ % 32) din31(322;

- 0irectiva 3223/(6/!9 a !omisiei din 3 septembrie 3223, publicată în V$ % 36) din37'3223;

- 0irectiva 3223/1)/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din 6 noiembrie3223, publicată în V$ % 73) din 3'&&32

ccidentele din domeniul transporturilor maritime reprezintă un motiv serios deîngrijorare pentru !omunitate, în special cele care cauzează pierderea de vieţi omeneşti şi poluarea mărilor şi coastelor statelor membre .iscul accidentelor din domeniul transporturilor maritime poate fi efectiv redus prin standarde comune care asigură niveluri ridicate de siguranţăîn timpul funcţionării echipamentelor aflate la bordul vaselor, întruct standardele de testare şimetodele de testare pot avea o mare influenţă asupra viitoarelor performanţe ale echipamentelor

!onform articolului &, scopul prezentei directive este de a spori siguranţa transporturilor maritime şi prevenirea poluării marine prin aplicarea unitară a dispoziţiilor internaţionale în

7/23/2019 altm


domeniu referitoare la echipamentul maritim, menţionat în anea , care urmează să fie montatla bordul navelor pentru care se emit certificate de conformitate de către statele membre sau înnumele statelor membre, ca urmare a convenţiilor internaţionale şi de a asigura circulaţia liberă aacestor echipamente în interiorul !omunităţii

!onvenţiile internaţionale impun ca statele de pavilion să ia măsuri pentru caechipamentele de la bordul navelor să respecte anumite cerinţe privind siguranţa şi să eliberezecertificate corespunzătoare Cn acest scop, autorităţile internaţionale din domeniul standardizăriişi $rganizaţia #aritimă "nternaţională *"#$ au realizat standarde de testare pentru anumitetipuri de echipamente maritime +tandardele de testare naţionale care aplică standardeleinternaţionale lasă o marjă de acţiune autorităţilor ce eliberează certificate, chiar aceste autorităţiavnd niveluri diferite de calificare şi eperienţă ceasta duce la niveluri variabile ale siguranţei pentru produsele pe care autorităţile naţionale competente le-au certificat ca respectndstandardele de siguranţă internaţionale în domeniu şi la o mare reticenţă din partea statelor membre de a accepta ca, fără o verificare ulterioară, navele care arborează pavilionul lor să aibă

la bord echipament aprobat de alte state membre

stfel au fost stabilite norme comune pentru eliminarea diferenţelor în aplicareastandardelor internaţionale ceste norme comune au avut drept rezultat eliminarea costurilor şi procedurilor administrative inutile legate de aprobarea echipamentelor, îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare şi a poziţiei concurenţiale a transportului naval comunitar, precum şi eliminarea barierelor tehnice care stau în calea comerţului prin marcajul de conformitate aplicat peechipament

+-a considerat că o acţiune la nivel comunitar este singurul mod posibil de realizare a

unei astfel de armonizări, deoarece statele membre, acţionnd independent sau prin organizaţiiinternaţionale nu pot să atingă acelaşi nivel de performanţă în domeniul siguranţeiechipamentelor !a urmare, în rezoluţia sa din 1 iunie &''7 privind o politică comună referitoarela siguranţa transportului maritim *&, !onsiliul a recomandat !omisiei să prezinte propuneri dearmonizare a aplicării standardelor şi procedurilor "#$ de aprobare a echipamentului maritim

fost necesar să se abordeze, în primul rnd, echipamentul a cărui utilizare la bordulnavelor şi a cărui omologare de către administraţiile naţionale în conformitate cu standardele desiguranţă stabilite în convenţii sau rezoluţii internaţionale sunt obligatorii în conformitate cu principalele convenţii internaţionale

9istă diferite directive care asigură libera circulaţie a anumitor produse care ar putea fiutilizate, inter alia"*, ca echipament la bordul navelor, dar care nu au legătură cu certificarea decătre statele membre a echipamentului în conformitate cu convenţiile internaţionale în domeniu!a urmare, echipamentul ce urmează să fie montat la bordul vaselor trebuie să fie, reglementateclusiv conform prevederilor acestei directive

13 $nter alia ? e3presie "in l%. latina @printre alte lucruri.

7/23/2019 altm


0irectiva prevede că trebuie stabilite noi standarde de testare, de preferinţă la nivelinternaţional, pentru acele echipamente pentru care nu eistă deja astfel de standarde sau nu suntsuficient de detaliate Cn plus, statele membre trebuie să asigure că organismele notificate careevaluează conformitatea echipamentelor cu standardele de testare sunt independente, eficiente şicompetente din punct de vedere profesional să-şi îndeplinească sarcinile

.espectarea standardelor de testare internaţionale poate fi cel mai bine demonstrată prin proceduri de evaluare a conformităţii, cum sunt cele stabilite în 0ecizia '7/)86/!99 a!onsiliului din 33 iulie &''7 privind modulele diferitelor etape ale procedurilor de evaluare aconformităţii şi a normelor de aplicare şi utilizare a marcajului de conformitate !9 care seintenţionează să fie folosite în directivele de armonizare tehnică

4rocedura de evaluare a conformităţii, prezentată detaliat în anea a directivei, constădin:

*i eaminare !9 tip *modulul b şi, înainte de plasarea echipamentului pe piaţă şi înconformitate cu opţiunea aleasă de fabricant sau de reprezentantul său autorizat funcţionnd încadrul !omunităţii dintre posibilităţile indicate în anea &, întregul echipament este supus:

*a declaraţiei de conformitate !9 de tip *modulul !;

*b declaraţiei de conformitate !9 de tip *producţie-asigurarea calităţii *modulul 0;

*c declaraţiei de conformitate !9 de tip *producţie-asigurarea calităţii *modulul 9;

*d declaraţiei de conformitate !9 de tip *verificarea produsului *modulul ? sau

*ii asigurării complete a calităţii *modulul <

0eclaraţiei de conformitate !9 de tip este în formă scrisă şi prezintă informaţiilespecificate în anea Cn cazul în care seturile de echipamente se produc individual sau încantităţi mici şi nu în serie sau în masă, procedura de evaluare a conformităţii poate fi verificareaunitară !9 *modulul 5 !omisia păstrează o listă actualizată a echipamentului omologat şi asolicitărilor retrase sau refuzate şi o pune la dispoziţia părţilor interesate

Aimic din prezenta directivă nu restricţionează dreptul acordat prin convenţiiinternaţionale administraţiei statului al cărui pavilion îl arborează nava de a efectua verificări

operaţionale şi ale performanţelor la bordul unei nave pentru care a eliberat un certificat desiguranţă, cu condiţia ca aceste verificări să nu se suprapună procedurilor de evaluare aconformităţii

9chipamentul care intră sub incidenţa prezentei directive trebuie să poarte, ca regulăgenerală, un marcaj pentru a se indica faptul că respectă cerinţele prezentei directive, marcajulfiind aplicat pe el de către fabricant sau reprezentantul său autorizat înmatriculat în !omunitate#arcajul este urmat de numărul de identificare al organismului notificat care a realizat procedura

7/23/2019 altm


de evaluare a conformităţii, dacă acel organism este implicat în faza controlului producţiei şi deultimele două cifre ale anului în care se aplică marcajul Aumărul de identificare al organismuluinotificat se aplică fie pe răspunderea organismului însuşi fie pe răspunderea fabricantului saureprezentantului său autorizat înmatriculat în !omunitate

Cn cazul în care un stat membru constată prin inspecţie sau într-un alt mod că, deşi poartămarcajul, un echipament menţionat în anea &, atunci cnd este instalat, întreţinut şi utilizat înmod corect pentru scopul căruia îi este destinat, poate compromite sănătatea şi/sau siguranţaechipajului, pasagerilor sau, după caz, a altor persoane sau poate afecta mediul marin, poateinterzice sau restricţiona plasarea sa pe piaţă sau utilizarea sa la bordul unei nave pentru careeliberează certificatele de siguranţă +tatul membru informează imediat celelalte state membre şi!omisia în legătură cu această măsură şi indică motivele deciziei sale

+tatele membre pot lua, în anumite cazuri, măsuri de limitare sau interzicere a utilizăriiechipamentului care poartă marcajul de conformitate Btilizarea echipamentului care nu poartă

marcajul de conformitate poate fi permisă numai în împrejurări ecepţionale

,2 $ecuritate maritim4 #Regulamentul #CE% *3D3>>,%

.egulamentul *!9 nr (36/322) al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului din privindconsolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare, din 7& martie 322), a fost publicat înV$ % &3'/8, din 3' aprilie 322), p &1& E 387

ctele ilegale intenţionate şi, în special, terorismul sunt unele dintre cele mai graveameninţări la adresa idealurilor democraţiei şi libertăţii şi a valorilor păcii, care constituie însăşiesenţa Bniunii 9uropene 0e aceea, este necesar să fie asigurată în permanenţă securitateatransporturilor maritime ale !omunităţii 9uropene şi a cetăţenilor care utilizează acest tip detransport, precum şi a mediului, în faţa ameninţării pe care o reprezintă actele ilegaleintenţionate, precum actele de terorism, actele de piraterie sau alte acte de acest tip

4rincipalul obiectiv al prezentului regulament îl reprezintă instituirea şi punerea înaplicare a unor măsuri comunitare care vizează consolidarea securităţii navelor utilizate încomerţul internaţional şi în traficul naţional şi a instalaţiilor portuare aferente acestora, în faţaameninţărilor reprezentate de actele ilegale intenţionate Cn cadrul transportului de mărfuri ceconţin substanţe deosebit de periculoase E de eemplu substanţe chimice şi radioactive - pericolele prezentate de actele ilegale intenţionate pot avea consecinţe foarte grave pentrucetăţenii şi pentru mediul Bniunii 9uropene

.egulamentul vizează, de asemenea, să furnizeze o bază pentru armonizarea interpretăriişi punerii în aplicare, precum şi un control la nivel comunitar, a măsurilor speciale pentru

7/23/2019 altm


întărirea securităţii maritime adoptate de către !onferinţa diplomatică a "#$ la &3 decembrie3223, care a modificat !onvenţia internaţională privind siguranţa vieţii pe mare din &'()*!onvenţia +$%+ şi a instituit !odul internaţional pentru securitatea navelor şi a instalaţiilor portuare *!odul "+4+&) ceste instrumente sunt menite să consolideze securitatea navelor utilizate în comerţul internaţional şi a instalaţiilor portuare aferente şi cuprind dispoziţii

obligatorii, precum şi recomandări, dintre care unele obligatorii în cadrul !omunităţii 9uropene

.espectarea normelor de securitate trebuie să facă obiectul unui control vigilent din partea statelor în ceea ce priveşte navele, indiferent de pavilion, care doresc să intre într-un portal !omunităţii 9uropene 9ste necesar ca statele membre în cauză să desemneze o Zautoritate desecuritate maritimă competentăI însărcinată să coordoneze, să pună în aplicare şi să monitorizezeaplicarea măsurilor de securitate prevăzute de prezentul regulament în ceea ce priveşte navele şiinstalaţiile portuare ceastă autoritate trebuie să îi solicite fiecărei nave care doreşte să intre în port să furnizeze în prealabil informaţii cu privire la certificatul internaţional de securitate alacesteia şi la nivelele de securitate la care operează şi la care a operat anterior, precum şi orice

altă informaţie practică privind securitatea

!ontroalele de securitate din port pot fi efectuate de către autorităţile de securitatemaritimă competente ale statelor membre, dar şi, în ceea ce priveşte certificatul internaţional desecuritate, de către inspectori acţionnd în cadrul controlului statului de port, astfel cum este prevăzut în 0irectiva nr '6/3&/!9 a !onsiliului privind punerea în aplicare, în ceea ce priveştenavele care fac escală în porturile comunitare sau în apele care intră sub jurisdicţia statelor membre, a standardelor internaţionale privind siguranţa maritimă, prevenirea poluării şicondiţiile de viaţă şi de muncă de la bordul navelor *controlul statului de port, din &' iunie&''6, cu modificările 9ste necesar ca autorităţile implicate să acţioneze complementar, în cazul

în care acestea sunt diferite

!onform prevederilor acestui regulament, statele membre pot să fie autorizate să acordescutiri navelor care operează în serviciu regulat de la solicitarea sistematică de a furnizainformaţiile cu privire la certificatul internaţional de securitate al navelor şi la nivelele desecuritate la care operează şi la care au operat anterior, precum şi orice altă informaţie practică privind securitatea pentru serviciile regulate de transport maritim intracomunitare sau naţionale,sub rezerva ca aceste informaţii să poată fi furnizate în orice moment de către compania careoperează serviciile respective, la cererea autorităţilor competente ale statelor membre

vnd în vedere numărul părţilor implicate în punerea în aplicare a măsurilor desecuritate, este necesar ca fiecare stat membru să desemneze o singură autoritate competentă,

14 $SPS - o"ul $nternaional pentru Securitatea Bavelor si Cacilitailor Portuare - a fost ela%orat "upă evenimentele"in 11 Septem%rie :DD1 "in Statele 5nite& si a"optat prin *ezoluia nr. : a onferinei 9iplomatice a Euvernelorontractante a Oranizaiei >aritime $nternaionale ($>O)& care a avut loc la Lon"ra in perioa"a -1 "ecem%rie:DD:.

7/23/2019 altm


însărcinată să coordoneze şi să monitorizeze, la nivel naţional, aplicarea măsurilor de securitate pentru transportul maritim +tatele membre trebuie să instituie mijloacele necesare şi un plannaţional de punere în aplicare a prezentului regulament, pentru a realiza obiectivul de securitate prevăzut la articolul &, în special prin stabilirea unui calendar &6 pentru punerea în aplicare în modanticipat a anumitor măsuri 9ste necesar ca eficienţa controalelor privind punerea în aplicare a

fiecărui sistem naţional să facă obiectul unor inspecţii supervizate de către !omisie

plicarea eficientă şi unitară a măsurilor adoptate conform acestei politici ridică întrebăriimportante cu privire la finanţarea ei ?inanţarea anumitor măsuri de securitate suplimentare nutrebuie să ducă la denaturări ale concurenţei Cn acest scop, !omisia trebuie să efectueze unstudiu *referitor în special la modul de repartizare a finanţării între autorităţile publice şioperatori, fără a aduce atingere distribuţiei competenţelor între statele membre şi !omunitatea9uropeană şi să înainteze 4arlamentului 9uropean şi !onsiliului rezultatele acestuia şi, dupăcaz, eventuale propuneri

4rezentul regulament prevede că este necesar să se adopte măsuri pentru punerea sa înaplicare&8 0e asemenea, este necesar să se definească o procedură de adaptare a prezentuluiregulament, ţinnd seama de eperienţa dobndită, pentru ca alte dispoziţii din partea din!odul "+4+ care nu au fost iniţial obligatorii să devină obligatorii în conformitate cu prezentulregulament

"ntegrarea modificărilor aduse instrumentelor internaţionale cu privire la navele careoperează servicii naţionale şi la instalaţiile portuare care le deservesc, cărora li se aplică prezentul regulament, în măsura în care constituie o actualizare de natură tehnică a dispoziţiilor !onvenţiei +$%+ şi ale !odului "+4+, se decide în conformitate cu procedura prevăzută la

articolul && alineatul *3 4rocedura de verificare a conformităţii prevăzută la alineatul *6 de laarticolul &2 nu se aplică în aceste cazuri "nstrumentele internaţionale sunt cele care sunt învigoare şi includ cele mai recente modificări care le-au fost aduse, cu ecepţia modificărilor ecluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament şi care decurg din procedura deverificare a conformităţii prevăzută la alineatul *6 de la articolul &2 al prezentului regulament

$biectivele prezentului regulament, respectiv instituirea şi punerea în aplicare amăsurilor adecvate în domeniul politicii transportului maritim, nu pot fi îndeplinite în modsatisfăcător numai la nivelul statelor membre, ele putnd, dată fiind dimensiunea europeană a prezentului regulament, să fie realizate mai bine la nivel comunitar Cn consecinţă, !omunitatea

poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii stabilit prin articolul 6 din tratatCn conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut în articolul menţionat,

15 0n conformitate cu *ezoluia a"optată la 1: "ecem%rie :DD: "e către onferina "iplomatică a $>O.

16 0n conformitate cu 9ecizia 12!,24 a onsiliului "in :, iunie 1 "e sta%ilire a proce"urilor pentrue3ercitarea competenelor e3ecutive conferite omisiei.

7/23/2019 altm


prevederile prezentului regulamentul nu depăşesc ceea ce este necesar în vederea atingeriiacestor obiective

.egulamentul prevede, de asemenea, la articolul &3, necesitatea confidenţialităţii informaţiilor privind securitatea stfel, !omisia, în conformitate cu dispoziţiile 0eciziei 322&/1))/!9,

!9!$, 9uratom a !omisiei din 3' noiembrie 322& de modificare a regulamentului intern,trebuie să adopte măsuri adecvate pentru protecţia informaţiilor supuse cerinţelor deconfidenţialitate la care are acces sau care îi sunt comunicate de către statele membre =otodată,statele membre adoptă măsuri echivalente în conformitate cu legislaţia internă în domeniu Cn plus, personalul însărcinat cu efectuarea inspecţiilor de securitate sau cu operarea informaţiilor confidenţiale privind prezentul regulament trebuie supus unei evaluări adecvate a nivelului său înmaterie de securitate de către statul membru al cărui cetăţean este

2 Consolidarea securit4/ii portuare #-irectiva 3>>D<DCE%

0irectiva 3226/86/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din 38 octombrie 3226 privind consolidarea securităţii portuare a fost publicată în V$ % 7&2/31 din 36 noiembrie 3226, p 62 E 8&

%a 7& martie 322), 4arlamentul 9uropean şi !onsiliul Bniunii 9uropene au adoptat.egulamentul *!9 nr (36/322) *) privind consolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare&( #ăsurile de securitate maritimă impuse prin acest regulament constituie numai o parte

din măsurile necesare pentru atingerea unui nivel corespunzător de securitate în toate lanţurile detransporturi legate de transportul maritim 0omeniul de aplicare a regulamentului respectiv selimitează la măsurile de securitate de la bordul navelor şi la interfaţa imediată navă/port

4entru a atinge cel mai mare grad de protecţie posibilă pentru industria maritimă şiindustria portuară, a fost necesară introducerea de măsuri de securitate portuară care să vizezefiecare port din perimetrul definit de statul membru în cauză, pentru a se garanta că măsurile de

17 o"ul $SPS si *eulamentul(4) /:F2:DD! au la %aza trei ra"e "e securitate. an" e3ista un risc "e pro"ucerea unui inci"ent& ra"ul "e securitate este ri"icat. $n acest caz navele si terminalele tre%uie sa a"opte o serie "emasuri "e securitate.Era"ul "e securitate 1 6 Situaie normală& cu un număr stan"ar" "e măsuri "e securitate.

Era"ul "e securitate : 6 Situaie cu risc "e inci"ent ri"icat. Se a"optă măsuri a"iionale "e securitate.Era"ul "e securitate 6 Situaie in care un inci"ent "e securitate este foarte pro%a%il. $n acest caz se a"opta masurispecifice avansate "e securitate.Era"ele "e securitate sunt sta%ilite "e uvern. $n cazul navelor care intra su% inci"enta acestor preve"eri acesteasunt sta%ilite "e uvernul tarii al cărei pavilion este ar%orat& iar in cazul facilitailor portuare "e uvernul tarii peteritoriul căreia acestea sunt amplasate.Cacilităile portuare au "esemnate fiecare in parte cate un ofier "e securitate&care se ocupa cu implementarea simeninerea unui Sistem "e manaement al securităii&ceea ce crează un climat "e "eplina siurană pe platformeleportuare .

7/23/2019 altm


securitate luate în temeiul .egulamentului *!9 nr (36/322) beneficiază de măsuri de securitateconsolidate în zonele de activitate portuară ceste măsuri trebuie să se aplice tuturor porturilor în care se află una sau mai multe instalaţii portuare aflate sub incidenţa .egulamentului *!9 nr(36/322)

4rincipalul obiectiv al prezentei directive este acela de a introduce măsuri comunitare pentru consolidarea securităţii portuare în faţa ameninţării atentatelor la adresa securităţii4rezenta directivă garantează, de asemenea, că măsurile de securitate luate în temeiul.egulamentului *!9 nr (36/322) beneficiază de consolidarea securităţii portuare $biectivul desecuritate al prezentei directive trebuie realizat prin adoptarea unor măsuri corespunzătoare, caresă nu aducă atingere normelor statelor membre din domeniul securităţii naţionale, şi a unor măsuri care ar putea fi luate în temeiul titlului @" din =ratatul privind Bniunea 9uropeană

!onform acestei directive, este necesar ca statele membre să se bazeze pe evaluări desecuritate detaliate pentru identificarea limitelor eacte ale zonei portuare relevante din punct de

vedere al securităţii, precum şi a diferitelor măsuri necesare pentru a asigura securitatea portuarăcorespunzătoare ceste măsuri trebuie să difere în funcţie de nivelul de securitate eistent şi săreflecte profilul de risc al diferitelor subzone ale portului

0e asemenea, este necesar ca statele membre să aprobe planuri de securitate portuară caresă încorporeze concluziile evaluării securităţii portuare 9ficacitatea măsurilor de securitateimpune, de asemenea, o repartiţie precisă a sarcinilor între toate părţile implicate, precum şieerciţii efectuate cu regularitate +e consideră că această repartiţie precisă a sarcinilor şiînregistrarea procedurilor de eerciţiu în formatul prevăzut în planul de securitate portuară are ocontribuţie importantă att la eficacitatea măsurilor preventive de securitate portuară, ct şi la

eficacitatea celor corective

Aavele de tip ro-ro&1 sunt deosebit de vulnerabile la atentatele la adresa securităţii, înspecial în cazul în care transportă att pasageri, ct şi mărfuri Cn consecinţă, trebuie luate măsuriadecvate în baza evaluărilor de risc care să garanteze că automobilele şi vehiculele de marfădestinate transportului pe nave de tip ro-ro pe rute interne şi internaţionale nu constituie un risc pentru navă, pentru pasagerii şi echipajul acesteia sau pentru încărcătură #ăsurile trebuie luateîntr-un mod care să împiedice ct mai puţin posibil fluiditatea operaţiunilor

+tatele membre trebuie să se asigure că responsabilităţile în ceea ce priveşte securitatea

portuară sunt recunoscute în mod evident de toate părţile implicate 9ste necesar ca statelemembre să monitorizeze respectarea normelor de securitate şi să desemneze în mod clar oautoritate responsabilă pentru toate porturile lor, care să aprobe toate evaluările şi planurile de

18 Bave tip roll-on roll-off (nave ro-ro)& cu o mare suprafaă a punii li%ere& la care 0ncărcarea se face pe orizontalăprin prova sau pupa. Bava poate transporta vaoane "e cale ferată& ve'icule rutiere& trailere cu 8asiuri& av+n" peplatformele lor containere.

7/23/2019 altm


securitate pentru porturile lor, să stabilească şi să comunice, după caz, nivelurile de securitate şisă se asigure că măsurile sunt bine comunicate, puse în aplicare şi coordonate

+tatele membre trebuie să aprobe evaluări şi planuri şi să monitorizeze punerea înaplicare a acestora în porturile lor 4entru a reduce la minimum perturbarea activităţilor portuare

şi povara administrativă asupra organismelor de inspecţie, monitorizarea de către !omisie aaplicării prezentei directive trebui să se desfăşoare în comun cu inspecţiile prevăzute la articolul' alineatul *) din .egulamentul *!9 nr (36/322)

4entru evaluarea securităţii portuare şi întocmirea de planuri de securitate pentru porturilelor, statele membre pot numi organizaţii de securitate recunoscute în sensul prezentei directive$rganizaţiile de securitate recunoscute trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în anea "@

nea "@ a prezentei directive prevede condiţiile care trebuie îndeplinite de o organizaţiede securitate recunoscută stfel, o organizaţie de securitate recunoscută trebuie să poată

demonstra:*& epertiza în aspectele relevante ale securităţii portuare;

*3 cunoaşterea corespunzătoare a operaţiunilor portuare, inclusiv cunoştinţe de proiectare portuară şi construcţie;

*7 cunoaşterea corespunzătoare a altor operaţiuni relevante pentru securitate care ar putea afecta securitatea portuară;

*) capacitatea de a evalua riscurile de securitate portuară probabile;

*6 abilitatea de a menţine şi îmbunătăţi cunoştinţele specializate ale personalului său îndomeniul securităţii portuare;

*8 abilitatea de a monitoriza capacitatea personalului de a prezenta încredere în permanenţă;

*( abilitatea de a menţine măsuri corespunzătoare pentru a evita divulgarea neautorizatăsau accesul la materiale sensibile din punct de vedere al securităţii;

*1 cunoaşterea legislaţiei şi a cerinţelor de securitate naţionale şi internaţionale relevate;

*' cunoaşterea ameninţărilor actuale la adresa securităţii şi a modelelor acestora;

*&2 abilitatea de a recunoaşte şi depista arme, substanţe şi dispozitive periculoase;

*&& abilitatea de a recunoaşte, fără discriminare, caracteristicile şi modelulcomportamental al persoanelor susceptibile de a ameninţa securitatea portuară;

*&3 cunoaşterea tehnicilor utilizate pentru eludarea măsurilor de securitate;

7/23/2019 altm


*&7 cunoaşterea echipamentelor şi sistemelor de securitate şi supraveghere şi a limitelor operaţionale ale acestora

$ organizaţie de securitate recunoscută care a efectuat o evaluare a securităţii portuaresau o revizuire a unei asemenea evaluări pentru un port nu poate întocmi sau revizui planul de

securitate portuară pentru acelaşi port

9ste necesar ca statele membre să poată înfiinţa comitete pentru securitatea portuară, caresă aibă misiunea de a furniza sfaturi practice în porturile vizate de prezenta directivă

Cn plus, statele membre trebuie să se asigure că un punct de convergenţă pentrusecuritatea portuară are rolul de punct de contact între !omisie şi statele membre cesteatrebuie să notifice !omisiei porturile vizate de prezenta directivă, în baza evaluărilor desecuritate efectuate

plicarea eficientă şi uniformă a măsurilor prevăzute în prezenta politică de securitate

ridică probleme importante cu privire la finanţarea acesteia ?inanţarea măsurilor suplimentarede securitate nu trebuie să conducă la denaturarea concurenţei %a 72 iunie 3228, !omisia a prezinte 4arlamentului 9uropean şi !onsiliului concluziile unui studiu privind cheltuielile pecare le presupun măsurile luate în temeiul prezentei directive, abordnd în special distribuireafinanţării între autorităţile publice, autorităţile portuare şi operatori

#ăsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive de către statele membretrebuie să fie adoptate în conformitate cu 0ecizia &'''/)81/!9 a !onsiliului din 31 iunie &'''de stabilire a procedurilor de eercitare a competenţelor de eecutare conferite !omisiei4rezenta directivă respectă drepturile fundamentale şi principiile recunoscute în special în !arta

drepturilor fundamentale a Bniunii 9uropene

fost necesară definirea unei proceduri de adaptare a prezentei directive pentru a lua înconsiderare evoluţiile din instrumentele internaţionale şi, avnd în vedere eperienţa, de adaptaresau suplimentare a dispoziţiilor detaliate din aneele la prezenta directivă, fără a etindedomeniul de aplicare al prezentei directive cest deziderat a fost realizat prin prevederilearticolului &6 al acestei directive

<2 Monitori5area tra6icului() #-irectiva 3>>3D)DCE%

19 9irectiva :DD:2F24 a Parlamentului 4uropean 8i a onsiliului "in :/ iunie :DD: "e instituire a unui sistemcomunitar "e monitorizare 8i informare privin" traficul navelor maritime 8i "e a%roare a 9irectivei 2/F244 aonsiliului a fost pu%licată 0n 7O L :D,21D "in F auust :DD:& p. 11 ? 1/,.

7/23/2019 altm


Cn comunicarea sa din 3) februarie &''7 privind o politică comună a siguranţei maritime,!omisia a indicat că un obiectiv la nivel comunitar a fost introducerea unui sistem de informareobligatorie prin care să se ofere statelor membre un acces rapid la toate informaţiile importantereferitoare la mişcarea navelor care transportă materiale periculoase sau poluante şi natura precisă a încărcăturii transportate

0irectiva '7/(6/!99 a !onsiliului din &7 septembrie &''7 privind cerinţele minime pentru navele care se îndreaptă spre porturile comunitare sau pleacă din aceste porturi maritimeşi care transportă mărfuri periculoase ori poluante a introdus un sistem prin care autorităţilecompetente primesc informaţii despre navele care au ca destinaţie sau părăsesc un port comunitar şi care transportă substanţe periculoase sau poluante, precum şi despre incidentele petrecute pemare 0irectiva menţionată cere !omisiei să elaboreze noi propuneri pentru introducerea unuisistem de notificare mai detaliat pentru !omunitate, care să cuprindă eventual şi navele aflate întranzit de-a lungul coastelor statelor membre

.ezoluţia !onsiliului din 1 iunie &''7 privind o politică comună a siguranţei maritime asubliniat că principalele obiective ale acţiunii comunitare cuprind adoptarea unui sistem deinformare mai detaliat

"ntroducerea unui sistem comunitar de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime a contribuit la prevenirea accidentelor şi cazurilor de poluare pe mare şi a redusconsecinţele lor asupra mediului marin şi costier, asupra economiei şi sănătăţii comunităţilor locale 9ficienţa traficului maritim, în special a gestionării escalelor făcute de nave în porturi,depinde şi de preavizul dat de nave cu suficient timp înainte de sosire

#ai multe sisteme de raportare obligatorie a navelor au fost introduse de-a lungulcoastelor europene, în conformitate cu normele în materie adoptate de $rganizaţia #aritimă"nternaţională *"#$ 4entru ca aceste sisteme să fie eficiente şi să-şi împlinească menirea,trebuie asigurată respectarea de către nave a cerinţelor de raportare în vigoare în cadrul acestor sisteme

0e asemenea, au fost introduse servicii de trafic maritim şi sisteme de dirijare a navelor care joacă un rol important în prevenirea accidentelor şi a poluării în anumite zone maritimeaglomerate sau periculoase pentru navigaţie 4entru ca acest deziderat să fie atins, este necesar canavele să utilizeze serviciile de trafic maritim şi să se conformeze regulilor aplicabile sistemelor

de dirijare a traficului aprobate de "#$+-au înregistrat progrese tehnologice esenţiale în domeniul echipamentelor de bord care

permit identificarea automată a navelor *sisteme "+32 în vederea unei monitorizări

20 Automatic $"entification System ? este un sistem folosit "e nave si "e G#S pentru i"entificarea si localizareanavelor.

7/23/2019 altm


perfecţionate a navelor, ca şi în ceea ce priveşte înregistrarea datelor de voiaj *sisteme @0. 3& sauZcutiile negreI pentru a se facilita efectuarea anchetelor în urma producerii accidentelor vndîn vedere importanţa lor în elaborarea unei politici care să prevină accidentele de navigaţie, prezenţa acestor echipamente,conform prevederilor prezentei directive, devine obligatorie la bordul navelor care efectuează curse naţionale sau internaţionale cu escale în porturile

comunitare 0atele furnizate de sistemele @0. pot fi folosite att după un accident pentruinvestigarea cauzelor acestuia, ct şi preventiv, pentru a trage concluziile necesare din astfel desituaţii +tatele membre trebuie să încurajeze utilizarea acestor date în ambele scopuri 0easemenea, este necesar ca statele membre să se asigure că la staţiile de coastă ale autorităţilor competente eistă, pe lngă echipamente tehnice corespunzătoare, personal este suficient şicalificat corespunzător

4rezenta directivă, alături de 0irectiva &'''/76/!9, stabileşte necesitatea desfăşurăriiunei anchete pentru investigarea accidentelor şi incidentelor maritime, în vederea stabiliriicauzelor care au dus la producerea evenimentelor pentru ca acesta să poată fi evitate pe viitor

stfel articolul && al acestei directive prevede ca, fără a aduce atingere articolul &3 din 0irectiva&'''/76/!9, în cazul în care efectuează o anchetă în care este implicată o navă menţionată în prezenta directivă, statele membre trebuie să respecte prevederile din !odul "#$ privindderularea anchetelor în legătură cu accidentele şi incidentele maritime +tatele membre trebuie săcoopereze la derularea anchetelor în legătură cu accidentele şi incidentele maritime care implicănave aflate sub pavilionul lor

!unoaşterea precisă a mărfurilor periculoase sau poluante transportate la bordul navelor, precum şi a altor informaţii pertinente din domeniul siguranţei, cum ar fi informaţiile referitoarela incidente de navigaţie, este esenţială pentru pregătirea şi eficienţa operaţiilor de intervenţie în

caz de poluare sau cu risc de poluare pe mare Aavele care au ca destinaţie sau părăsesc porturilestatelor membre trebuie să transmită aceste informaţii autorităţilor competente sau autorităţilor portuare din aceste state membre

4entru a facilita şi accelera transmiterea şi folosirea informaţiilor, care pot fi în cantitateimensă, despre încărcăturile navelor, acestea trebuie să fie transmise ori de cte ori este posibil prin mijloace electronice către autoritatea competentă sau autoritatea portuară interesată 0inaceleaşi motive, este necesar ca schimburile de informaţii între autorităţile competente alestatelor membre să se facă pe cale electronică

4entru cazul în care companiile interesate au introdus proceduri interne, conformndu-secerinţelor statelor membre, pentru a garanta că informaţiile cerute de directivă sunt transmiseautorităţii competente fără întrziere, prezenta directivă prevede posibilitatea de a ecepta

21 Gi"eo 9is= *ecore"er ? inreistrator ce permite stocarea "atelor si parametrilor functionali ai anumitor instalatii"e la %or"ul navei& reprezinta ec'ivalentul cutiei nere la avioane.

7/23/2019 altm


serviciile regulate dintre două sau mai multe state, dintre care cel puţin unul este un stat membru,de la cerinţa de notificare a fiecărei curse

Bnele nave prezintă riscuri potenţiale pentru siguranţa navigaţiei şi a mediului din cauzacomportamentului sau a stării în care se află 0in această cauză, statele membre ar trebui să

acorde atenţie specială urmăririi acestor nave, să adopte măsurile corespunzătoare pentru a preveni agravarea riscurilor pe care acestea le prezintă şi să transmită informaţiile pertinente pecare le posedă despre aceste nave celorlalte state membre interesate #ăsurile pot fi asigurate prin activităţile de control desfăşurate de statul portului

+tatele membre trebuie să ia măsuri de apărare împotriva ameninţărilor la adresasiguranţei maritime, a siguranţei persoanelor şi a mediului marin şi costier generate de incidente,accidente sau alte situaţii produse pe mare şi de prezenţa petelor de substanţe poluante sau acoletelor în derivă pe suprafaţa mării Cn acest scop, căpitanii de nave care navighează în zona decăutare şi salvare, în zona economică eclusivă sau într-o zonă echivalentă a statelor membre

trebuie să comunice astfel de cazuri autorităţilor de coastă, furniznd toate informaţiilecorespunzătoare %und în considerare particularităţile propriei lor situaţii, statele membre aulibertatea de a stabili ele însele zonele geografice care intră în obligaţia de notificare

Cn cazul producerii unui incident sau accident pe mare, cooperarea deplină şi completă a părţilor implicate în trafic contribuie în mod semnificativ la eficienţa operaţiilor întreprinse deautorităţile competente

0acă o autoritate competentă desemnată de un stat membru consideră, în urma unei previziuni privind starea mării sau condiţiile meteorologice furnizate de un serviciu meteorologic

calificat, că se profilează o ameninţare gravă la adresa siguranţei vieţilor omeneşti sau un riscgrav de poluare din cauza condiţiilor meteorologice etrem de nefavorabile sau a stării mării,aceasta trebuie să-l informeze comandanţii navelor care intenţionează să intre în port sau să părăsească portul cu privire la situaţie şi poate lua toate măsurile pe care le consideră cele maiindicate ?ără a aduce atingere îndatoririi de a acorda ajutor navelor în primejdie, măsurile ar putea cuprinde interdicţia ca nava să intre în port sau să-l părăsească pnă la normalizareasituaţiei Cn eventualitatea unui posibil risc de siguranţă sau de poluare şi ţinnd seama de situaţiaspecifică a portului respectiv, autoritatea competentă poate recomanda navelor să nu părăsească portul Cn cazul în care comandantul navei decide părăsirea portului, el face acest lucru pe propria răspundere şi trebuie să precizeze motivele deciziei sale

$ problemă foarte importanta privind siguranţa navigaţiei, a echipajelor şi mărfii aflate lanavelor, precum şi prevenirea poluării mediului o reprezintă stabilirea de către statele membre alocurilor de refugiu bsenţa unui loc de refugiu poate avea consecinţe grave în cazul unuiaccident pe mare 4rin urmare, statele membre trebuie să întocmească planuri astfel înct navelor în primejdie, dacă situaţia impune acest lucru, să li se ofere refugiu în porturile lor sau în orice altloc adăpostit în cele mai bune condiţii posibile 0acă este necesar şi posibil, aceste planuri

7/23/2019 altm


trebuie să cuprindă furnizarea de mijloace şi instalaţii corespunzătoare de asistenţă, salvare şicombatere a poluării 4orturile care adăpostesc o navă în primejdie trebuie să conteze pe odespăgubire promptă pentru cheltuielile şi daunele posibile generate de această operaţie 4rinurmare, îi revine !omisiei eaminarea posibilităţilor de introducere a unui sistem adecvat dedespăgubire pentru porturile comunitare care adăpostesc o navă în primejdie şi posibilitatea de a

cere ca o navă care intră într-un port comunitar să fie asigurată în mod corespunzător

4roblema locurilor de refugiu nu a fost complet rezolvată de prevederile prezenteidirective 0eşi 9#+33 face eforturi susţinute în consilierea statelor membre pentru punerea înaplicare a prevederilor articolului 32 al prezentei directive, acestea sunt departe de o soluţionaresatisfăcătoare a problemei privind locurile de refugiu 0oar cteva dintre statele membre *deeemplu +uedia au publicat lista locurilor de refugiu, împreună cu harţi ale acestora şi planurilede acţiune în situaţiile de urgenţă care implica permiterea accesului unei nave aflate în pericolîntr-un loc de refugiu

9ficienţa prezentei directive depinde în mare măsură de controlul strict al aplicării sale,eercitat de statele membre Cn acest scop, statele membre trebuie să efectueze periodic inspecţiisau orice alte acţiuni necesare pentru a se asigura că legăturile de comunicare stabilite în vedereaîndeplinirii cerinţelor din prezenta directivă funcţionează în mod satisfăcător =rebuie, deasemenea, introdus un sistem de sancţiuni pentru a garanta că părţile interesate se conformeazăcerinţelor de notificare şi de dotare cu echipamente prevăzute în prezenta directivă

numite dispoziţii din prezenta directivă pot fi modificate de procedura prevăzută în0ecizia &'''/)81/!9 a !onsiliului din 31 iunie &''' de stabilire a modalităţilor de eercitare acompetenţelor eecutive acordate !omisiei, astfel înct să se ia în considerare evoluţia

instrumentelor comunitare şi internaţionale şi eperienţa acumulată în aplicarea prezenteidirective, în măsura în care aceste modificări nu lărgesc domeniul de aplicare a prezenteidirective Bn instrument util pentru evaluarea de către !omisie a eperienţei cştigate dinaplicarea prezentei directive îl constituie notificarea adecvată cu privire la această aplicareîntocmită de către statele membre

Cntruct dispoziţiile 0irectivei '7/(6/!99 au fost în mod semnificativ consolidate,etinse şi modificate prin prezenta directivă, s-a considerat că este cazul ca 0irectiva '7/(6/!99să fie abrogată

*2 Controlul statului portului #-irectiva )D3(DCE%

22 4>SA reprezintă aenia 5niunii 4uropene ce are ca sarcina re"ucerea riscurilor acci"entelor maritime& poluariisi pier"erilor "e vieti omenesti pe mare. Are se"iul in Lisa%ona si a fost 0nfiinată 0n :DD: ca urmare a poluărilorurmate "e petrolierele 4ri=a si Prestie si a naufraiului ferry%oat-ului 4stonia.

7/23/2019 altm


0irectiva '6/3&/!9 a !onsiliului din &' iunie &''6 privind controlul navelor de cătrestatul portului a fost publicată în V$ % &6(, din ( iulie &''6, p &-7& Cntruct !omunitatea9uropeană este în mod serios preocupată de dezastrele maritime şi poluarea mărilor şi a coastelor

maritime ale statelor membre şi, de asemenea, preocupată de condiţiile de viaţă şi de muncă de la bordul navelor, directiva a fost amendată de mai multe ori:

- 0irectiva '1/36/!9 a !onsiliului din 3( aprilie &''1, publicată în V$ % &77 din ( mai&''1;

- 0irectiva '1/)3/!9 a !omisiei din &' iunie &''1, publicată în V$ % &1) din 3( iunie&''1;

- 0irectiva &'''/'(/!9 a !omisiei din &7 decembrie &''', publicată în V$ % 77& din37 decembrie &''';

- 0irectiva 322&/&28/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din &' decembrie322&, publicată în V$ % &' din 33 ianuarie 3223;

- 0irectiva 3223/1)/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din 6 noiembrie3223, publicată în % 73) din 3' noiembrie 3223

"niţial prezenta directiva a avut numele de Z0irectiva '6/3&/!9 a !onsiliului privind punerea în aplicare, în ceea ce priveşte navele care fac escală în porturile comunitare sau înapele care intră sub jurisdicţia statelor membre, a standardelor internaţionale privind siguranţamaritimă, prevenirea poluării şi condiţiile de viaţă şi de muncă de la bordul navelor *controlulstatului portuluiI cest nume a fost modificat de 0irectiva 322&/&28/!9 în Z0irectiva'6/3&/!9 a !onsiliului din &' iunie &''6 privind controlul navelor de către statul portului

*4+!37

I!onsiliul, în reuniunea sa din 36 ianuarie &''7, a adoptat concluziile care determină

!omunitatea şi statele membre să asigure intrarea în vigoare şi aplicarea mai eficiente astandardelor internaţionale adecvate privind siguranţa maritimă şi protecţia mediului şi să punăîn aplicare noile măsuri, cnd acestea sunt adoptate

4rin .ezoluţia sa din 1 iunie &''7 privind politica comună de siguranţă maritimă,!onsiliul a îndemnat !omisia să prezinte ct mai repede !onsiliului propuneri de acţiunispecifice şi propuneri oficiale privind criteriile de inspecţie a navelor 3), inclusiv armonizareacondiţiilor de reţinere şi posibilitatea publicării rezultatelor inspecţiilor şi refuzul accesului în

porturile comunitare

23 Port State ontrol - vizita la %or"ul unei nave pentru verificarea at+t a vala%ilităii certificatelor relevante& a"ocumentelor& a stării navei& a ec'ipamentelor sale si a ec'ipajului acesteia precum si a con"iiilor "e muncă si viaăla %or" ale ec'ipajului. Bormele comunitare presupun sta%ilirea unui criteriu comun pentru controlul navelor "e cătrestatul portului& armonizarea proce"urilor "e inspecie 8i reinere.

7/23/2019 altm


+copul prezentei directive este de a sprijini reducerea drastică a numărului navelor carenu corespund standardelor şi care navighează în apele care intră în jurisdicţia statelor membre prin:

sporirea conformităţii cu legislaţia internaţională şi comunitară relevantă privind

siguranţa maritimă, protecţia mediului maritim şi condiţiile de viaţă şi de muncă la bordulnavelor aflate sub orice pavilion;

stabilirea unor criterii comune pentru controlul navelor de către statul de port şiarmonizarea procedurilor de inspecţie şi reţinere, ţinnd seama în mod corespunzător deangajamentele luate de autorităţile maritime ale statelor membre în conformitate cu#emorandumul de înţelegere privind controlul statului portului de la 4aris *4aris #$B

#onitorizarea conformităţii navelor cu standardele internaţionale privind siguranţa, prevenirea poluării şi condiţiile de viaţă şi de muncă la bord trebuie să fie, în primul rnd, de

competenţa statului de pavilion 0eoarece un număr tot mai mare de state de pavilion întmpinăserioase dificultăţi în a pune în aplicare standardele internaţionale, conform acestei directive,monitorizarea conformităţii cu standardele internaţionale privind siguranţa, prevenirea poluării şicondiţiile de viaţă şi de muncă la bord este asigurată de statul portului

+-a considerat că o abordare armonizată a punerii în vigoare eficiente de către statelemembre a standardelor internaţionale privind navigarea în apele lor teritoriale şi folosirea porturilor lor va evita perturbări la nivelul concurenţei stfel, dacă o serie de state aplică o seriede măsuri mai drastice privind inspecţiile la bordul navelor care fac escală în porturile lor, acestfapt poate conduce la evitarea acestor porturi de către armatori şi preferarea în locul acestora a

porturilor altor state care au o politică mai indulgentă în ceea ce priveşte respectarea standardelor internaţionale

4entru evitarea unui asemenea fenomen, migrarea navelor către statele cu o politică mai blndă în domeniu siguranţei maritime şi prevenirii poluării mediului marin de către nave, s-aconsiderat că un cadru legal comunitar pentru armonizarea procedurilor de inspecţie estefundamental pentru asigurarea aplicării omogene a principiilor de siguranţă a navigaţiei şi prevenirea poluării, care sunt în centrul politicilor comunitare de transport şi mediu

Cn plus, întruct poluarea mărilor este prin natura sa un fenomen transfrontalier şi, înconformitate cu principiul subsidiarităţii, s-a considerat că dezvoltarea mijloacelor de prevenire

24 ateoriile "e nave enumerate 0n ane3a G la 9irectiva F2:124 prezintă "e asemenea un risc major "e acci"entsau poluare atunci c+n" atin o anumită vec'ime. Puterea "iscreionară "e care "ispune autoritatea "e inspecie cuprivire la selectarea unei astfel "e nave pentru o inspecie e3tinsă nu permite realizarea unor practici unitare 0ninteriorul omunităii. Hn consecină& este necesar ca inspectarea acestor nave să fie o%liatorie. Av+n" 0n ve"ere 0nspecial riscurile unei poluări majore cauzate "e tancurile petroliere i faptul că marea majoritate a "eficienelor careș

"uc la re inerea navelor se referă la nave cu o vec'ime mai mare "e 1F ani& reimul inspec iei e3tinse ar tre%ui să seț ț

aplice petrolierelor cu o vec'ime mai mare "e 1F ani.

7/23/2019 altm


în acest domeniu, în ceea ce priveşte mările vecine ale statelor membre, se realizează cel mai bine la nivel comunitar, deoarece statele membre nu pot lua separat măsuri adecvate şi eficiente4entru acesta, adoptarea prezentei directive a !onsiliului a fost procedura corespunzătoare pentru stabilirea cadrului legal şi a normelor şi criteriilor armonizate pentru controlul statului portului

4rezenta directivă prevede inspectarea de către fiecare stat membru a cel puţin 36 D dinnumărul de nave străine care intră în porturile sale în cursul unui an dat, în practică, însemnndcă un număr mare de nave ce operează în cadrul !omunităţii în orice moment au fost supuse uneiinspecţii 4+!

Aormele şi procedurile pentru inspecţiile statului de port, inclusiv criteriile de reţinere anavelor, au fost armonizate pentru a asigura o eficienţă constantă în toate porturile, ceea ce a dusla reducerea radicală a folosirii selectivă a unor porturi de destinaţie pentru a evita reţeaua decontrol 4+!

+tatisticile privind dezastrele, reţinerea şi anomaliile, publicate în comunicarea !omisieiintitulată Z4olitica comună de siguranţă maritimăI şi în raportul anual al #$B, arată că anumitecategorii de nave trebuie să fie supuse unor inspecţii amănunţite stfel, dacă în urma uneiinspecţii inspectorii 4+! care realizează inspecţia respectivă consideră că eistă doveziconcludente ca nava nu respectă standardele internaţionale pot supune nava unei inspecţii maiamănunţite în sectoarele în care au fost determinate neconformităţi majore

Aeconformitatea cu dispoziţiile convenţiilor relevante trebuie corectată, navele fiindobligate să adopte măsuri corective "nspectorii 4+! trebuie, în cazul în care deficienţele privind

conformitatea prezintă un risc clar pentru siguranţă, sănătate sau mediu, să se reţină nava pnăcnd neconformitatea a fost corectată 0acă neconformitatea stabilită nu poate fi corectată în portul respectiv şi dacă acest lucru nu prezintă un risc clar pentru siguranţă, sănătate sau mediu,inspectorii 4+! pot permite navei să plece pnă în primul port de escală în care urmează caneconformitatea stabilită să fie stinsă Aava este obligată să plece direct către portul stabilit deinspectorii 4+!, fără întrzieri sau abateri de la ruta recomandată, pentru a remedia în cel maiscurt timp posibil deficienţele constatate

4revederile acestei directive stabilesc că trebuie să eiste şi dreptul de acţiune împotrivadeciziilor de reţinere luate de autorităţile competente, pentru a preveni decizii iresponsabile care

pot cauza reţineri necuvenite sau întrzieri naveivnd în vedere compleitatea dispoziţiilor cuprinse în convenţii în ceea ce priveşte

construcţia navelor, echipamentul şi echipajul, consecinţele grave ale deciziilor luate deinspectori şi necesitatea ca inspectorii să ia decizii absolut imparţiale, inspecţiile trebuie să fieefectuate de către inspectori ce sunt funcţionari sau alte persoane abilitate corespunzător sau alteasemenea persoane, cu vaste cunoştinţe şi eperienţă stfel, autorităţile competente ale statelor membre trebuie să dispună de inspectori bine pregătiţi în domeniu, cu o vastă eperienţă şi să fie

7/23/2019 altm


în permanenţă preocupate de instruirea şi menţinerea la zi a cunoştinţelor inspectorilor despecialitate 4entru a se asigura de acest lucru, !omisia a pus la punct un sistem de punctare ainspectorilor 4+!36 !onform acestui sistem, fiecare inspector 4+! este supus unor evaluări periodice şi îî este alocat un punctaj în funcţie de numărul de inspecţii realizate într-un intervalde 6 ani, de cursurile de instruire şi perfecţionare la care acesta participat în perioada respectivă,

etc

4entru o bună monitorizare a navelor care fac escală în porturile comunitare, piloţii şiautorităţile portuare pot fi în măsură să furnizeze informaţii utile privind deficientele unor astfelde nave şi a echipajelor acestora 9ste necesară cooperarea între autorităţile competente alestatelor membre şi alte autorităţi sau organizaţii pentru a asigura o urmărire atentă în ceea ce priveşte navele cu deficienţe cărora li s-a permis înaintarea şi pentru schimbul de informaţii privind navele din port

4ublicarea informaţiilor privind navele care nu respectă standardele internaţionale privind

siguranţa, sănătatea şi protecţia mediului maritim este un mijloc eficient de descurajare aîncărcătorilor de a folosi asemenea nave şi un stimulent pentru proprietarii acestora de a luamăsuri corective fără a fi constrnşi +istemul informaţional, denumit +".9A!, este stabilit înconformitate cu #oB şi oferă un volum mare de informaţii suplimentare necesare aplicării prezentei directive

=oate costurile de inspecţie a navelor ce justifică reţinerea trebuie suportate de proprietar sau de operator ceste costuri trebuie să fie uniforme, aceleaşi în toate statele Bniunii 9uropene, pentru nu a determina armatorii să aibă preferinţe în vederea alegerii portului în care să realizezeinspecţiile 4+! obligatorii

Cn scopul punerii în aplicare a prezentei directive trebuie să se utilizeze comitetul instituitconform articolul &3 din 0irectiva '7/(6/ !99 a !onsiliului din &7 septembrie &''7 privindcerinţele minime pentru navele care au ca destinaţie sau punct de plecare porturile !omunităţii şitransportă mărfuri periculoase sau poluante, pentru a asista !omisia în adaptarea obligaţiilor statelor membre privind inspecţia pe baza eperienţei dobndite, ţinnd seama de evoluţiile#oB, precum şi în adoptarea aneelor, în cazul în care este necesar, în temeiul modificărilor convenţiilor, protocoalelor, codurilor şi rezoluţiilor organismelor internaţionale pertinente şi ale#oB

+2 Agen/ia European4 de $iguran/4 Maritim4 #Regulamentul #CE% nr2 (,><D3>>3%

25 *ecrutarea i preătirea inspectorilor califica i necesită o anumită perioa"ă "e timp& motiv pentru care statelorș ț

mem%re tre%uie să li se permită să- i constituie treptat propriul serviciu "e inspec ie.ș ț

7/23/2019 altm


.egulamentul *!9 nr &)28/3223 al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului, din 3(iunie 3223, de instituire a unei genţii 9uropene pentru +iguranţă #aritimă a fost publicat în V$% 321, din 6 august 3223, p & 9l a fost ulterior modificat de două ori prin:

− .egulamentul *!9 nr &8))/3227 al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului, din 33

iulie 3227, publicat în V$ % 3)6, din 3' septembrie 3227;− .egulamentul *!9 nr (3)/322) al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului, din 7&

martie 322), publicat în V$ % &3', din 3' aprilie 322)

Cn !omunitatea 9uropeană au fost adoptate un mare număr de măsuri legislative pentru aîntări siguranţa şi a preveni poluarea în transporturile maritime %egislaţia în cauză, pentru a fieficientă, trebuie să fie aplicată în mod corespunzător şi uniform pe tot cuprinsul !omunităţii9uropene Cn acest fel se asigură condiţiile unei concurenţe echitabile, se reduce denaturareaconcurenţei rezultată din avantajele economice de care se bucură navele neconforme şi se

recompensează actorii maritimi serioşinumite sarcini care în prezent sunt îndeplinite la nivel comunitar sau naţional ar putea

să fie eecutate de un organism specializat Cntr-adevăr, s-a simţit nevoia unui sprijin tehnic şiştiinţific şi a unui nivel ridicat de epertiză stabilă pentru aplicarea corespunzătoare a legislaţieicomunitare în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării cauzate de navele maritimeşi pentru monitorizarea aplicării acestei legislaţii şi evaluarea eficienţei măsurilor deja în vigoare0e aceea a fost necesar ca, în cadrul structurii instituţionale eistente şi cu respectareaechilibrului de puteri din !omunitate, să se înfiinţeze o genţie 9uropeană pentru +iguranţă#aritimă *9#+

Cn general, 9#+ reprezintă organismul tehnic care furnizează !omunităţii mijloacelenecesare pentru a acţiona eficient în scopul îmbunătăţirii normelor referitoare la siguranţamaritimă în ansamblu, precum şi la prevenirea poluării cauzate de navele maritime 9#+sprijină !omisia în procesul continuu de actualizare şi dezvoltare a legislaţiei comunitare îndomeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării de către navele maritime şi trebuie săasigure sprijinul necesar pentru o punere în aplicare convergentă şi eficientă a acestei legislaţii înîntreg spaţiul comunitar, ajutnd !omisia la îndeplinirea sarcinilor care-i sunt atribuite prinlegislaţia comunitară prezentă şi viitoare în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluăriicauzate de navele maritime

Cn vederea realizării corespunzătoare a obiectivelor pentru care a fost înfiinţată 9#+,este necesar ca aceasta să îndeplinească o serie de alte sarcini importante menite săîmbunătăţească siguranţa maritimă şi prevenirea poluării cauzate de navele maritime în apeleteritoriale ale statelor membre Cn acest sens, 9#+ trebuie să conlucreze cu statele membre învederea organizării unor activităţi corespunzătoare de formare profesională privind controlulstatului de port şi competenţa statului al cărui pavilion îl arborează nava şi pentru asigurareaasistenţei tehnice în legătură cu punerea în aplicare a legislaţiei comunitare 9#+ trebuie să

7/23/2019 altm


faciliteze cooperarea dintre statele membre şi !omisie38 prin crearea şi eploatarea oricăruisistem de informare necesar pentru atingerea obiectivelor din această directivă, ct şi cooperareaîn activităţile de investigaţie a accidentelor maritime grave 9#+ trebuie să furnizeze !omisieişi statelor membre informaţii şi date obiective, fiabile şi comparabile în domeniul siguranţeimaritime şi al prevenirii poluării cauzate de navele maritime, pentru a le da posibilitatea să

adopte iniţiativele necesare pentru îmbunătăţirea măsurilor deja în vigoare şi evaluarea eficienţeiacestora 9ste necesar să pună la dispoziţia statelor candidate la aderare YnoP-hoP comunitar îndomeniul siguranţei maritime 9#+ trebuie să fie deschisă participării acestor state ca şi a altor ţări terţe care au încheiat acorduri cu !omunitatea prin care acestea adoptă şi pun în aplicarelegislaţia comunitară în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării cauzate de navelemaritime

9#+ trebuie să acţioneze în favoarea instituirii unei mai bune cooperări între statelemembre, să dezvolte şi să răspndească cele mai bune practici în !omunitate %a rndul său,aceasta va contribui la îmbunătăţirea globală a sistemului de siguranţă maritimă în !omunitate,

precum şi la diminuarea riscului de accidente maritime, a poluării marine şi a pierderii de vieţiomeneşti pe mare

4entru ca să-şi poată îndeplini corespunzător atribuţiile, se impune ca funcţionarii 9#+să efectueze vizite în statele membre în vederea monitorizării în ansamblu a sistemuluicomunitar în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării cauzate de navele maritime@izitele trebuie să se deruleze în conformitate cu politica elaborată de consiliul de administraţieal 9#+ şi să beneficieze de sprijinul autorităţilor din statele membre

9ste necesar ca 9#+ să aplice legislaţia comunitară corespunzătoare privind accesul

public la documente şi protecţia persoanelor în ce priveşte tratarea datelor cu caracter personal9ste necesar, de asemenea, să furnizeze publicului şi oricăror părţi interesate informaţiiobiective, fiabile şi uşor de înţeles cu privire la activitatea sa

Cn ceea ce priveşte răspunderea contractuală a 9#+, reglementată de legea aplicabilăcontractelor încheiate de 9#+, !urtea de Vustiţie trebuie să aibă competenţă să se pronunţe înlegătură cu clauzele de arbitraj cuprinse în contract 0e asemenea, !urtea de Vustiţie arecompetenţa de a se pronunţa în litigiile privind despăgubirile pentru prejudiciile rezultate dinrăspunderea etra-contractuală a genţiei

4entru a asigura în mod eficient îndeplinirea funcţiilor 9#+, statele membre şi !omisiasunt reprezentate într-un consiliu de administraţie împuternicit să stabilească bugetul, să verificeeecuţia acestuia, să adopte normele financiare corespunzătoare, să instituie proceduri de lucrutransparente pentru procesul decizional al 9#+, să adopte programul de lucru, să eamineze

26 conform preve"erilor "in 9irectiva :DD:2F24 a Parlamentului 4uropean 8i a onsiliului& "in :/ iunie :DD:&privin" 0nfiinarea unui sistem comunitar "e monitorizare 8i informare 0n "omeniul traficului navelor maritime 8i "ea%roare a 9irectivei 2/F244 a onsiliului.

7/23/2019 altm


cererile de asistenţă tehnică primite din partea statelor membre, să definească politica privinddeplasările în statele membre şi să-l numească pe directorul eecutiv vnd în vedere cămisiunea şi sarcinile 9#+ au un pronunţat caracter tehnic şi ştiinţific, consiliul de administraţietrebuie să fie alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru şi patru reprezentanţi ai!omisiei, cu un înalt nivel de competenţă 4entru a asigura un nivel maim de competenţă şi

eperienţă al consiliului de administraţie şi pentru a implica sectoarele cele mai vizate înactivităţile 9#+, !omisia numeşte, în calitate de membri în consilii de conducere, profesioniştiindependenţi din aceste sectoare, fără drept de vot, pe baza meritelor personale şi eperienţeidobndite în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării cauzate de navele maritime şinu în calitate de reprezentanţi ai unor organizaţii profesionale date

4entru buna funcţionare a 9#+ directorul eecutiv este numit pe baza meritelor şiaptitudinilor sale de administrare şi gestionare confirmate, precum şi a competenţei şi eperienţeiîn ceea ce priveşte siguranţa maritimă şi prevenirea poluării cauzate de navele maritime 0easemenea, el îşi eercită atribuţiile cu o totală independenţă şi fleibilitate în ce priveşte

organizarea funcţionării interne a genţiei Cn acest scop, directorul eecutiv trebuie să elaborezeşi să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea corespunzătoare a programului delucru al 9#+, trebuie să întocmească în fiecare an un proiect de raport general care să fie prezentat consiliului de administraţie şi să întocmească bugetul estimativ al genţiei de veniturişi cheltuieli şi trebuie să eecute bugetul

4entru a garanta deplina autonomie şi independenţă a 9#+, s-a considerat necesar să ise acorde un buget autonom, alimentat în principal prin contribuţia !omunităţii Cn ultimii ani, pemăsură ce s-au înfiinţat tot mai multe agenţii descentralizate, autoritatea bugetară a căutat săîmbunătăţească transparenţa şi controlul gestionării fondurilor comunitare acordate acestora, în

special în ce priveşte introducerea taelor ca articol bugetar, controlul financiar, competenţa dedescărcare a gestiunii, contribuţiile la sistemul de pensii şi procedura bugetară internă *codul deconduită Cn acelaşi mod, .egulamentul *!9 nr &2(7/&''' al 4arlamentului 9uropean şi al!onsiliului, din 36 mai &''', privind investigaţiile efectuate de $ficiul european de luptă anti-fraudă *$%?3( se aplică fără restricţii în cazul 9#+

.egulamentul prevede ca, în termen de cinci ani de la data la care 9#+ începe să şieercite atribuţiile, consiliul de administraţie trebuie să comande o evaluare eternăindependentă pentru a eamina efectele pe care prezentul regulament, 9#+ şi metodele sale delucru le au în ceea ce priveşte crearea unui nivel ridicat de siguranţă maritimă şi de prevenire a

poluării cauzate de navele maritime

27 OLAC - Oficiului 4uropean "e Luptă Anti-frau"ă are misiunea "e a proteja interesele financiare ale 5niunii4uropene& "e a lupta 0mpotriva frau"ei& a corupiei 8i a oricărei alte nereuli& inclusiv a%aterile 0n ca"rul instituiiloreuropene. Prin 0n"eplinirea acestei misiuni 0n mo" responsa%il& transparent 8i eficient "in punct "e ve"ere alcosturilor.

http://ec.europa.eu/anti_fraud/budget/index_en.html



7/23/2019 altm


Curs VII

LEBI$LAŢIE COM"NITAR .I !ROTECŢIA ME-I"L"I MARIN #II%

72 EriFa III

72(2 Ac/iunea "niunii Europene pentru promovarea competitivit4/ii9 siguran/ei i calit4/ii

ridicate a transportului maritim

0atorită geografiei B9, a istoriei sale şi a globalizării în creştere a comerţului,dezvoltarea economică a B9 este încă foarte dependentă de transportul maritim 0e eemplu:

• aproape '2D din comerţul său etern de bunuri şi mai mult de )2D din comerţul săuintern se desfăşoară pe mare;

• în jur de un miliard de tone de produse petroliere intră în porturile B9 sau traverseazăapele ce înconjoară teritoriul său în fiecare an;

•

companiile de transport maritim deţinute de cetăţeni B9 controlează aproimativ )2Ddin flota mondială;• sectorul maritim, în sensul cel mai larg, de eemplu incluznd construcţia de nave,

porturile, industria de pescuit şi industriile şi serviciile conee *asigurare, finanţe,etc, cumulează în jur de trei milioane de cetăţeni ai B9

Cn consecinţă, este vital pentru B9 să aibă o flotă competitivă şi un sector maritim care poate să asigure viitorul său economic şi întărirea capacităţii de acţiune la nivel internaţional 0emulţi ani, B9 desfăşoară o politică activă de susţinere a competitivităţii flotei sale, prinintermediul:

- reglementarilor, de eemplu, cadrul pentru jutorul de +tat pentru sectorul maritim,

cu liniile directoare ale !omunităţii, revizuite în 322), care sunt destinate promovării,în special a trecerii la pavilionul european pentru o mai bună garantare a calităţii şisiguranţei;

- acordurile, precum acordurile maritime bilaterale şi internaţionale pentru promovareaaccesului liber şi ne discriminatoriu al operatorilor din B9 la piaţa internaţională aserviciilor de transport maritim,

7/23/2019 altm


- ajutorului acordat, în special în contetul reţelei de transport trans-european, prinstabilirea infrastructurii portuare şi accesului în porturi, prin promovarea serviciilor inovatoare prin intermediul programului #arco-4olo31 şi prin dezvoltarea cercetării însectorul transporturilor maritime

!alitatea serviciilor maritime oferite de operatori unii altora este de asemenea unul dintre

aspectele majore ale competitivităţii din cadrul sectorului #ăsurile propuse de către !omisie înurma tragicelor accidente ale tancurilor petroliere din ultimii ani trebuie în consecinţă să fie privite ca parte a procesului de întărire a standardelor de calitate ale sectorului transporturilor maritime şi considerate de către cei mai buni dintre operatori ca o oportunitate de a-şi afirmacompetitivitatea pe piaţa internaţională

7232(2 Al treilea pac?et de m4suri legislative privind siguran/a maritim4 0n "E

0upă accidentul 4restige din noiembrie 3223, a eistat un val de solidaritate în întreaga9uropa, iar instituţiile şi cele mai importante autorităţi ale B9 şi-au eprimat poziţia fermă privind continuarea şi consolidarea politicii de întărire a siguranţei maritime iniţiată ulterior accidentului 9riYa din &'''

%a întrunirea sa de la !openhaga, din &3 şi &7 decembrie 3223, la scurt timp dupăaccidentul 4restige, !onsiliul Bniunii 9uropene a luat notă de eforturile susţinute ale !omunităţii9uropene şi de cele ale $rganizaţiei #aritime "nternaţionale desfăşurate din momentulaccidentului 9riYa, în vederea întăririi siguranţei maritime şi prevenirii poluării, şi a menţionat că

B9 era hotărta să ia toate măsurile necesare în vederea evitării repetării unor dezastre similareceastă hotărre este de asemenea împărtăşită şi de 4arlamentul 9uropean, care prin

.ezoluţia sa privind siguranţa pe mare, adoptată la 3( aprilie 322), care a avut la bază munca!omitetului =emporar pentru Cmbunătăţirea +iguranţei pe #are *#.9, a confirmat necesitateacontinuării eforturilor

ceasta rezoluţie subliniază în special un număr de măsuri concrete, solicitate de4arlamentul 9uropean în vederea îmbunătăţirii siguranţei maritime la nivel european şiinternaţional, îndeosebi prin:

- crearea unei J zone europene de siguranţă maritimă K, incluznd interzicerea navelor sub-standard3' şi introducerea unui sistem de răspundere care să acopere întregul lanţal transportului maritim şi autorităţile publice responsabile pentru siguranţa pe mare;

28 Obiectivele principale ale programului Marco Polo sunt reducerea aglomerarilor rutiere siimbunatatirea perormantelor de mediu ale intregului sistem de transport de maruri! prininlocuirea transportului rutier de maruri cu cel maritim de scurta durata! eroviar sau rutier"

7/23/2019 altm


- stabilirea unui cadru operaţional care să facă posibilă intervenţia mai eficientă încazul accidentelor şi limitarea consecinţelor lor potenţiale, în special în vederea uneimai bune utilizări a locurilor de refugiu;

- îmbunătăţirea acoperirii pentru daune accidentale prin înăsprirea cerinţelor privindasigurarea obligatorie şi compensarea;

- sporirea cooperării şi afirmarea principiului investigărilor independente a accidentelor maritime;- întărirea inspecţiilor la nave prin aplicare riguroasa a controlului statului portului şi o

mai buna monitorizare a activităţilor societăţilor de clasificareccidentele 9riYa şi 4restige au dus de fapt la o întărire semnificativa a regulilor de

siguranţă la nivel european şi, în anumite cazuri, la o reducere drastică a unor anumite riscuri,cum ar fi acelea ce provin din transportul combustibilului greu în tancuri petroliere cu un singur corp

ceste eforturi trebuie să fie continuate şi intensificate .ăspunsul la aceste cerinţetrebuie să ia în considerare importanţa industriei transporturilor maritime la nivelul decompetitivitate al 9uropei

Cn acest contet, !omisia a propus un al treilea pachet de măsuri legislative destinatîmbunătăţirii siguranţei pe mare şi, în acelaşi timp, întăririi competitivităţii pavilionului statelor membre, pachet de măsuri ce decurge din pachetele 9riYa " şi 9riYa "" cest pachet este pedeplin în acord cu obiectivele strategice al !omisiei pentru perioada 3226- 322', din moment ce, prin stabilirea viziunii sale J 9uropa 32&2, un parteneriat pentru reînnoirea 9uropei - prosperitate, solidaritate şi securitate K, !omisia a subliniat ca un aspect esenţial al calităţii vieţiieste o politică care să administreze şi să reducă riscurile cu care sunt confruntaţi oamenii, cum ar fi riscurile accidentelor pe mare

Cn cele din urmă, într-un cadru mai general, al treilea pachet a ajutat la întărirea aspectelor de siguranţă din cadrul politicii integrate maritime europene desfăşurate, perspectivele căreiasunt subliniate în J!arta @erde privind politica maritima viitoare a Bniunii: o viziune pentruoceane şi mari K72 ceasta politică integrată se străduieşte să menţină o balanţă echitabilă întreaspectele economice, sociale, de mediu, de securitate şi siguranţă ale activităţilor de transportmaritim, asigurnd att conservarea resurselor ct şi îmbunătăţirea competitivităţii, dezvoltarea pe termen lung şi angajarea forţei de munca în sectorul maritim

29 Organi#atia Maritim$ %nterna&ional$ 'OM%( la )ndemnul *+! propune capetrolierele monococ$ mai vec,i! cum erau +ri-a si Prestige! care transport$combustibil lic,id greu! nu vor mai putea ridica ancora de pe coastele *+ si dintoat$ lumea cel mai t.r#iu )ncep.nd cu 4 aprilie 2005"

30 Publicata in 2006"

7/23/2019 altm


4rin intermediul celui de-al treilea pachet de măsuri privind siguranţa maritimă, !omisiaintenţionează să continue şi să sporească aplicarea riguroasă şi uniformă a regulilor internaţionale adoptate sub auspiciile "#$ $ abordare similară va fi urmată şi în ceea ce priveşte regulile $rganizaţiei "nternaţionale a #uncii *"%$, în contetul modificării actuale aconvenţiilor adoptate sub auspiciile acestei organizaţii

Cn plus, în elaborarea celui de-al treilea pachet de măsuri privind siguranţa maritimă,!omisia a dorit să contribuie la atingerea obiectivelor +trategiei %isabona prin îmbunătăţirea şisimplificarea tetelor legislative eistente, cum ar fi 0irectiva privind !ontrolul statului portului*4+! şi 0irectiva privind societăţile de clasificare, directive ce au fost amendate în mai multernduri $biectivul este în special acela de a îmbunătăţi claritatea şi eficienţa cadrului legislativcomunitar în primul rnd în beneficiul cetăţenilor europeni şi ai operatorilor de transportmaritim

"mplementarea măsurilor conţinute în acest pachet legislativ va implica, acolo unde este

cazul, genţia 9uropeană de +iguranţă #aritimă *9#+, înfiinţată prin .egulamentul!9/&)28/3223 al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului Bnele dintre măsuri sunt dejaconţinute în acest .egulament !elelalte fac obiectul unei propuneri de amendare a.egulamentului prin care se înfiinţează agenţia

723232 Con/inutul celui de&al treilea pac?et de m4suri privind siguran/a maritim4

!ele opt propuneri cuprinse în pachet *iniţial au fost doar ( vizează suplimentarearegulilor de siguranţă maritimă europeană prin eficientizarea măsurilor eistente, ce vor contribuila competitivitatea flotei comunitare cestea sunt după cum urmează:

723272 !ropunerea pentru o directiva privind responsa1ilitatea statelor de pavilion #;$C%7(

$dată cu etinderea Bniunii 9uropene la 3( state membre, B9 este acum o putere

maritimă majoră: procentul statelor B9 la flota mondială a crescut de la &8D la 36D dupăetindere *31D din zona economică europeană 0acă nu se ţine cont de pavilioane, intereseleoperatorilor din B9 reprezintă chiar o parte mai mare din tonajul mondial, şi anume 7(D pentrucele 3( state membre *)7D pentru zona economica europeană Cn pofida unei performanţe în

31 /lag tate ontrol repre#inta autoritatea de control portuar responsabila cu inspectia inconcordanta cu pavilionul arborat de nava respectiva"

7/23/2019 altm


general bune a pavilionului european, nu trebuie negat faptul ca încă trebuie îmbunătăţităcalitatea acestuia 4e baza statisticilor #emorandumului de la 4aris privind controlul statului portului pentru perioada 3223-322), cele &6 state membre în acel moment aveau o rată medie dedetenţie a navelor în porturile de sub incidenţa memorandumului de 3,'D $dată cu etinderea la36 state membre, rata a crescut la ),8D şi situaţia a devenit şi mai problematică cu cele 3 state

noi care aduc rata la 6,)D 4rin urmare, este esenţial să se impună reguli stricte în vedereaasigurării calităţii eemplare a pavilionului 9uropean

0eterminarea statelor de pavilion să accepte responsabilităţi sporite este de fapt principala lipsă din cadrul legislaţiei comunitare $biectivul !omisiei este acela de a solicitastatelor membre să monitorizeze respectarea standardelor internaţionale de către navele carearborează pavilioanele lor, şi să aibă, în acest scop, o administraţie maritimă care să funcţionezeîn conformitate cu criterii de înaltă calitate

+e propune ca procedurile de inspecţie furnizate de către !odul "#$ privind

conformitatea statelor de pavilion cu prevederile convenţiilor internaţionale să fie incorporate înlegislaţia comunitară şi impuse ca obligatorii Aivelul de performanţă al administraţiilor de pavilion va fi inspectat şi evaluat în legătură cu prevederile procedurii "#$ de inspecţie astatului de pavilion ceastă iniţiativă vine ca răspuns la o solicitare specifică eprimată de4arlamentul 9uropean în .ezoluţia sa #.9

+timulentele, sub forma controalelor restrnse, vor fi propuse pentru navele al căror pavilion a demonstrat rezultate de înaltă calitate, în special prin aplicarea schemei "#$ de audita statului de pavilion ?aptul că au acceptat propunerea dă posibilitatea încheierii de acorduri custatele terţe care se angajează la aceleaşi standarde de calitate ca şi statele membre, ceea ce le va

da posibilitatea să beneficieze de aceleaşi stimulente

7232,2 !ropunere pentru o nou4 directiv4 privind societ4/ile de clasi6icare

0irectiva ')/6(/!9 a !onsiliului din 33 noiembrie &'') privind normele şi standardelecomune pentru organismele cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru activităţileîn domeniu ale administraţiilor maritime a fost modificată de mai multe ori în mod semnificativ

0eoarece urma să i se mai aducă şi alte modificări, s-a recomandat reformarea sa din motive declaritate

%a momentul iniţial, a eistat o singură propunere de directivă privind normele şistandardele comune pentru organismele cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentruactivităţile în domeniu ale administraţiilor maritime Cn urma discuţiilor purtate, s-a stabilit

7/23/2019 altm


necesitatea scindării acestui proiect de act legislativ în doua părţi distincte: un proiect dedirectivă şi unul de regulament

4ropunerea de directivă este menită să aducă îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitateaactivităţii organizaţiilor autorizate să efectueze inspecţii şi certificări în numele statelor membre

într-un contet al independentei, competentei şi responsabilităţii

Cn rezoluţia sa din 1 iunie &''7 privind o politică comună în domeniul siguranţeimaritime, !onsiliul a stabilit ca obiectiv eliminarea din apele comunitare a tuturor navelor carenu se conformează standardelor, considernd ca prioritare acţiunile comunităţii privindasigurarea aplicării efective şi unitare a normelor internaţionale, prin elaborarea unor standardecomune pentru societăţile de clasificare

+iguranţa maritimă şi prevenirea poluării marine pot fi ameliorate în mod eficient prinaplicarea strictă a convenţiilor, rezoluţiilor şi codurilor internaţionale, urmărindu-se în acelaşi

timp obiectivul asigurării libertăţii de a presta servicii Cn conformitate cu aceste convenţii, toatestatele membre pot autoriza, în proporţii diferite, organizaţii recunoscute să certificeconformitatea cu aceste dispoziţii şi pot delega eliberarea certificatelor aferente de siguranţă şi prevenire a poluării

$rganizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor trebuie să fie capabile să îşi ofereserviciile pe întreg teritoriul !omunităţii şi să concureze între ele pentru furnizarea unor niveluriegale de protecţie a siguranţei şi a mediului 4rin urmare, standardele profesionale necesareactivităţilor desfăşurate de acestea trebuie stabilite şi aplicate uniform în !omunitate 0e aceea,este important ca organizaţiile recunoscute să colaboreze, pentru a emite cerinţe comune,

proceduri comune şi interpretări comune *sub autoritatea pavilioanelor a convenţiilor internaţionale ceste activităţi, pe care principalele organizaţii recunoscute le efectuează de multtimp în cadrul "!+ *sociaţia "nternaţională a +ocietăţilor de !lasificare sub forma devoluntariat, trebuie etinse astfel înct să includă toate organizaţiile recunoscute şi să devinăobligatorii pentru ca acestea să fie în continuare recunoscute de !omunitate

9ste necesară implicarea îndeaproape a administraţiilor naţionale în controlul navelor şiîn eliberarea certificatelor aferente pentru a se asigura deplina conformitate cu normeleinternaţionale de siguranţă, chiar dacă statele membre se bazează pe organizaţii recunoscutedinafara administraţiilor lor care să îndeplinească atribuţiile statutare 4rin urmare, este necesar

să se stabilească o relaţie de lucru strnsă între administraţii şi organizaţiile recunoscuteautorizate de acestea, ceea ce poate presupune ca organizaţiile recunoscute să aibă o reprezentarelocală pe teritoriul statului membru în numele căruia îşi îndeplinesc atribuţiile

0ivergenţele între regimurile de răspundere financiară a organizaţiile recunoscute carelucrează în numele statelor membre ar împiedica aplicarea adecvată a prevederilor propunerii dedirectivă 4entru a contribui la rezolvarea acestei probleme, s/a stabilit la nivel comunitar unanumit grad de armonizare a răspunderii pentru un incident provocat de către o organizaţie

7/23/2019 altm


recunoscută, conform hotărrii unei instanţe judecătoreşti, inclusiv soluţionarea unui litigiu prinarbitraj

72322 !ropunere de regulament privind organi5a/iile recunoscute

4ropunerea de regulament are ca prim obiectiv care trebuie atins stabilirea unui sistem deauditare şi certificare a sistemelor de calitate a organizaţiilor recunoscute, sistem independent deacestea în totalitate şi cu resurse necesare pentru asigurarea eficientei 4entru aceasta, estenecesar un control continuu pentru a detecta imediat orice neconcordanta apăruta în regulile şimetodele organizaţiilor recunoscute, cu privire la acţiunile corective individuale sau colectiveîntreprinse cu asistenta !omisiei cest lucru va avea ca rezultat disponibilitatea elementelor comune esenţiale în asigurarea cadrului de referinţa necesar acestui nou sistem şi constituirea

unei siguranţe uniforme pentru pavilioanele !omunităţii

Aoul sistem de control al calităţii este complementar, dar diferit de controlul eercitat decătre !omisie: !omisia monitorizează conformitatea organizaţiilor recunoscute cu criteriile deaprobare şi obligaţiile prevăzute în 0irectiva, şi are puterea de a impune penalităţi

Cn al doilea rnd, se rectifică deficienţele sistemului de control curent şi penalităţile pecare le aplica !omisia în cazul organizaţiilor recunoscute ale !omunităţii cest sistem a fostînfiinţat pentru a pedepsi societăţile de clasificare care nu se conformează prevederilor directiveisau ale căror performanţe slabe constituie o ameninţare pentru siguranţa şi mediu =otuşi, trebuie

admis faptul că acest sistem este într-un fel infleibil, datorită faptului că singura posibilitate pecare o oferă, atunci cnd se stabileşte o insuficienţă, este aceea de a lua măsuri radicale cum ar fisuspendarea şi mai ales retragerea recunoaşterii 0e aceea a fost necesară prelucrarea sistemului prin simplificarea acestuia şi introducerea mecanismelor de sancţiuni treptate şi fleibile E dar fără a înlătura posibilitatea de retragere a recunoaşterii în cele mai grave cazuri 0in acest punctde vedere, sancţiunile financiare sunt cele mai puternice şi fără îndoiala cele mai potrivitemodalităţi de abordare a diferitelor situaţii de abatere, incluznd impunerea amenzilor pentru ainiţia acţiunea corectivă necesară pentru restabilirea garanţiilor privind siguranţa Cn ultimul rnd,au fost însoţite de o clarificare în ceea ce priveşte dreptul !omisiei de inspecţie pentru a înlăturaorice îndoială legată de capacitatea inspectorilor săi de a evalua organizaţiile recunoscute prin

accesul la nave şi dosare, indiferent de pavilion

#ai rămne problema recunoaşterii limitate $ aşa numită recunoaştere uzuală pentru osocietate de clasificare este validă pentru o perioada nelimitată pe tot teritoriul !omunităţii;totuşi, în cazul companiilor mici care îndeplinesc criteriile de calitate, dar nu au mărimeanecesara obţinerii unei recunoaşterii uzuale, directiva prevede posibilitatea unei recunoaşterilimitate de trei ani, validă doar pentru ţările care cer acest lucru şi ulterior reînnoiesc această

7/23/2019 altm


cerere cest sistem era prea rudimentar, din moment ce nu garanta accesul pe piaţa şi nu ţineacont de asemenea de capabilităţile reale ale organizaţiilor în cauza E şi de aceea a trebuit revizuit

7232<2 Amendarea directivei privind Controlul $tatului !ortului #!$C%

0in &''6, de cnd a fost adoptată 0irectiva '6/3&/!9, aranjamentele privind controlulstatului portului au fost schimbate în diferite ocazii pentru a mări controlul şi a etinde ariileacoperite de inspecţii

Cn plus, scopul geografic al 4+! a fost semnificativ etins odată cu etinderea, şi a fostnecesară o clarificarea a respectivelor responsabilităţi ale B9 conform 0irectivei '6/3&/!9, ale4aris #oB *care include şi state terţe şi celelalte memorandumuri asemănătoare *ale

#editeranei şi ale #arii Aegre, care include noi state membre şi state în curs de aderare la B9ceastă situaţie nouă face mai necesar ca niciodată asigurarea aplicării integrale şi de îndată adirectivei de către toate statele membre ale B9 şi întărirea cooperării regionale între B9 şivecinii săi

Cn conformitate cu obiectivele politicii B9 de îmbunătăţire a reglementarilor, primulobiectiv al !omisiei este de a asigura consolidarea 0irectivei '6/3&/!9 într-un singur tet, şi prinaceasta, îmbunătăţirea consistenţei şi lizibilităţii acestui tet care stabileşte dispoziţiilecomunitare privind controlul statului portului

l doilea obiectiv este acela de a răspunde aşteptărilor 4arlamentului 9uropean şi!onsiliului ca urmare a accidentului 4restige în privinţa întăririi controlului statului portului, înspecial pentru navele cu cel mai mare grad de risc

+copul general al măsurilor introduce prin această directivă este de a face dispoziţiilecomunitare privind controlul statului portului mai disuasive, mai ales în ceea ce priveşte navelesub-standard, în paralel cu scutirea operatorilor de nave de controale de înaltă calitate ecesive,fapt care le poate determina scăderea competitivităţii .olul piloţilor în determinareaeventualelor lipsuri la bordul navelor va fi etins în aşa fel înct să acopere pilotajul navelor întranzit în afara coastelor statelor membre Cn plus, sancţiunea etremă de interzicere a navelor *banning va fi întărită şi etinsă pentru a acoperi toate categoriile de nave 0e asemenea, vor fiintroduse măsuri pentru îmbunătăţire a calităţii administraţiilor de 4+!, un obiectiv vital înlumina etinderii graduale a B9, şi se vor pune la dispoziţia !omisiei mijloace de monitorizare şiimplementare a directivei, în special cu ajutorul 9#+

4ropunerea !omisiei este văzută de asemenea ca o intenţie de răspuns la preocupărilespecifice eprimate de 4arlamentul 9uropean ulterior raportului !omitetului =emporar #.90atorită neliniştii eprimate de către 4arlamentul 9uropean în ceea ce priveşte răspndirea

7/23/2019 altm


certificatelor de competenţă ilegale şi contrafăcute, !omisia propune întărirea controalelor şisancţiunilor aplicabile Cn mod similar, !omisia răspunde cererii 4arlamentului de a creştetransparenţa sectorului maritim, în special în ceea ce priveşte identitatea operatorilor, prin publicarea de către !omisie a unei liste negre a companiilor care operează nave care sunt cel maides reţinute sau interzise în porturile !omunităţii

Cn cele din urmă, !omisia consideră că această propunere trebuie urmată de o revizuireamănunţita a directivei privind controlul statului portului ceastă revizuire este în acord cuobiectivele +trategiei revizuite de la %isabona, care se aează încă odată pe progresul şi gradul deangajare, manifestat de B9 .egulile privind controlul statului portului au ca scop primar asigurarea siguranţei persoanelor şi mărfii şi protecţia mediului tingerea acestui obiectiv nutrebuie să ducă la apariţia costurilor administrative disproporţionate, ci dimpotrivă la reducereatuturor costurilor, prin folosirea mai chibzuinţă a resurselor şi prin reducerea numărului deinspecţii nejustificate

!omisia consideră că un sistem de inspecţii eficiente73 trebuie să facă posibilă inspectareaa &22D din navele care au ca port de destinaţie un port al B9 şi efectuarea de inspecţii maiamănunţite şi mai frecvente la navele care reprezintă o ameninţare, în timp ce se reduce numărulde inspecţii la navele cu un nivel înalt de calitate Cn baza acestor obiective, !omisia a ceruteperţilor de la 4aris #emorandum să proiecteze un nou sistem de inspecţii

7232*2 Amendarea directivei privind monitori5area tra6icului #VT$%77

32 %nspecia etins ba#at pe vericarea obligatorie a anumitor elemente ale naveinecesit oarte mult timp i organi#are" r trebui uurat sarcina de pregtire ainspeciei! ceea ce ar determina o mai mare ecien a acesteia" n acest scop!comandantul sau operatorul oricrei nave care intr )ntrun port comunitar ar trebuis comunice anumite inormaii de natur operaional" %mportana cresc.nd acontrolului eectuat de statul de port )n lupta )mpotriva practicilor substandarddetermin o cretere global a sarcinilor inspectorilor" Prin urmare! ar trebui cutun eort deosebit pentru a se evita inspeciile redundante i a crete calitateainormaiilor de care dispun inspectorii cu privire la inspeciile eectuate )n porturileanterioare" n consecin! procesul verbal al inspeciei! )ntocmit de inspector lanali#area unei inspecii! a unei inspecii mai amnunite sau a unei inspecii ample!

ar trebui s menione#e prile navei care au ost de:a inspectate; )n acest el!inspectorul din urmtorul port de escal va putea! dac este ca#ul! s decid s numai inspecte#e o parte a navei dac la inspecia precedent nu sau )nregistratdeciene"

33 <essel =ra>c ervice ? din lb" engle#a serviciul de trac naval"

7/23/2019 altm


Aecesitatea de clarificare şi întărire a prevederilor 0irective 3223/6'/!9 privind locurilede refugiu este una din învăţăturile principale ce trebuie trase în urma accidentului 4restige

Cn .ezoluţia adoptata la 3( aprilie 322) *#.9, 4arlamentul a subliniat importanţaacestui aspect şi a chemat Hfiecare stat membru de coastă să stabilească o structură clarădecizionala şi de comandă care să se ocupe de urgenţele maritime şi o autoritate independentăcare să aibă puterea şi eperienţa necesare pentru a lua deciziile necesare care să se răsfrngăasupra tuturor părţilor implicate, în special în ceea ce priveşte alegerea şi evaluarea obligatorie aunor dane de acostare sau porturi pentru situaţii de urgenţăI

4arlamentul a reiterate de asemenea solicitarea sa ca, !omisia să prezinte ct de curnd posibil propuneri destinate furnizării compensării financiare pentru locurile de refugiu

+tabilirea unui cadru legal clar şi eact pentru locurile de refugiu a fost în consecinţă

obiectivul principal al propunerii de amendare a 0irectivei 3223/6'/!9 ceasta va face posibilăgarantarea faptului ca autorităţile responsabile pentru desemnarea locurilor de refugiu sunt clar identificate şi deţin informaţiile necesare pe baza cărora ele pot să ia deciziile, incluznd uninventar al potenţialelor locuri de refugiu de-a lungul coastei 4revederile eistente referitoare latransparenţa şi comunicarea informaţiilor privind locurile şi planurile de refugiu vor fi deasemenea îmbunătăţite

Cn plus, !omisia propune să se facă încă un pas înspre stabilirea unui sistem vast deinformaţii şi management al traficului maritime la nivel comunitar care să aibă la bază cele maimoderne şi eficiente tehnologii de comunicare, fundamentele căruia au fost stabilite prin

0irectiva 3223/6'/!9

4rincipalul scop este acela de a furniza B9 mijloacele necesare pentru a duce o politicaveritabilă de siguranţă maritimă, ca bază pentru un viitor posibil serviciu de coastă 9uropeancest obiectiv impune identificarea şi strngerea de informaţii ct de curnd posibil desprenavele care navigă în apele comunitare, în special despre cele care sunt suspecte din punct devedere al siguranţei, protecţiei mediului sau securităţii

!omisia a început deja să dezvolte mijloace care vor face posibilă această priviregenerală asupra transportului maritim şi shipping-ului, şi anume +afe+eaAet, o platformă pentru

schimbul de informaţii între administraţiile maritime ale statelor membre privind aplicarealegislaţiei comunitare de siguranţă maritimă

4rin propunerea de amendament, !omisia răspunde deci solicitării 4arlamentului9uropean, aceea de Ha dezvolta în continuare platforma europeană de schimb de informaţii

7/23/2019 altm


+afe+eaAet7) în vederea adăugării de noi funcţionalităţi şi integrării unor noi tehnologiiI şireaminteşte statelor membre că 4arlamentul le cere Hsă utilizeze în totalitate acest sistem învederea monitorizării mai atente a traficului şi pentru o mai bună identificare a navelor ce prezintă un risc asupra siguranţei, securităţii sau mediului I

!omisia este de asemenea conştientă de necesitatea îmbunătăţirii siguranţei pescarilor pemare, din moment ce pescuitul rămne unul dintre cele mai periculoase domenii de activitate0in aceasta perspective, se propune ca navele de pescuit să fie echipate cu sisteme de identificareautomata *"+, în vederea reducerii riscurilor de coliziune pe mare, şi în acelaşi timp seeaminează posibilele sinergii cu sisteme pentru monitorizarea flotelor de pescadoare

Cn cele din urmă, propunerea conţine prevederi specifice care să dea posibilitatea statelor costiere să ia măsurile corespunzătoare pentru limitarea posibilelor pericole pentru transportulmaritim, pericole ce se datorează formaţiunilor de gheaţă din anumite zone maritime din nordulB9 "mportanţa acestui aspect din lumina riscurilor mărite ca rezultat al creşterii volumelor de

produse petroliere transportate în #area altica a fost subliniat de către 4arlamentul 9uropean prin rezoluţia #.9 ceasta demonstrează necesitatea dezvoltării cooperării între B9 şi .usiaîn contetual parteneriatului privind energia .uso/B9 0ialogul stabilit a ajutat la asigurareafaptului ca poziţia B9 a fost luată în considerare în contetul "#$

7232+2 !ropunerea pentru o directiva privind investigarea accidentelor

Cn contrast cu situaţia din sectorul aviatic, regulile internaţionale privind investigaţiile întransportul maritim suferă de lipsa de armonizare şi nu sunt imperative

0ificultatea de a trage concluzii şi învăţăminte importante din accidentele majoreconstituie un obstacol semnificativ în înţelegerea cauzelor acestor accidente şi în consecinţăafectează capacitatea de a îmbunătăţi siguranţa maritimă 9act pe baza analizei circumstanţelor

34 aeea@et este o platorm european pentru intersc,imbul de date )ntreautoritAile maritime! creat )n scopul prevenirii accidentelor maritime Bi a polurii"CeAeaua aeea@et implic mai multe state membre *+! plus %slanda Bi @orvegia!ecare cu propria inrastructur %=! eist.nd un numr de autoritAi pe Aar at.t la

nivel local c.t Bi central" Obiectivul aeea@et este de a acilita colectarea!rsp.ndirea Bi armoni#area sc,imbului de date maritime" *tili#area serviciuluiaeea@et ace posibil creBterea gradului de ecienA a logisticii portuare! cum ar determinarea cu preci#ie a momentului sosirii navelor sau modul de administrarea deBeurilor! luarea de msuri )n cel mai scurt timp! )n ca#ul unei ameninAri privindsiguranAa pe mare! precum Bi )mbuntAirea msurilor de urgenA )n ca# deincidente de poluare marin"

7/23/2019 altm


şi cauzelor unui accident sau incident se pot elabora recomandări privind siguranţa cătreconstructorii de nave, administraţiile maritime, operatori, navigatori şi, în general, către toate părţile responsabile pentru siguranţa maritimă

0upă cum s-a subliniat în rezoluţia 4arlamentului 9uropean ulterioara accidentului

4restige: Heste necesară în vederea prevenirii accidentelor şi incidentelor ulterioare, elaborareaunor linii directoare clare în cadrul B9 referitoare la modul de desfăşurare al investigaţieiindependente a accidentelor şi incidentelor pe mareI 4arlamentul a subliniat de asemeneanecesitatea introducerii în cadrul propunerii de directiva a unui sistem care să garanteze schimbuloptim de informaţii ce rezultă în urma investigaţiilor între statele membre, !omisie şi 9#+

Cn concluzie, !omisia propune stabilirea unui cadrul comun în B9 care să garantezeeficienţa, obiectivitatea şi transparenţa investigaţiilor accidentelor maritime cest cadru legalvizează investigaţiile tehnice care trebuie diferenţiate de procedurile judiciare, care au ca scopstabilirea responsabilităţii sau vinei

4ropunerea de directiva furnizează principii comune pentru desfăşurarea investigaţiilor maritime în concordanţă cu recomandările "#$, şi propune un sistem de colectare a informaţiilor rezultate din aceste investigaţii "nvestigaţiile se vor efectua de către investigatori competenţi şi bine pregătiţi care lucrează în cadrul unei structuri administrative care le permite să-şiîndeplinească sarcinile rapid şi le asigură imparţialitatea

Cn final, directiva va stabili o platforma pentru cooperarea tehnică efectivă care săîmbunătăţească cooperarea între administraţiile naţionale prin intermediul epertizei 9#++tabileşte în special faptul că accidentele care implică două sau mai multe state membre vor fi

investigate în comun=otuşi trebuie menţionat, de asemenea, că propunerea de directiva nu aduce prejudicii

nici unor proceduri care trebuie urmate pentru cuantificarea daunelor cauzate persoanelor, bunurilor sau mediului înconjurător, în statele membre

7232)2 !ropunerea de regulament privind compensarea pasagerilor 0n ca5ul accidentelormaritime

spectele legate de siguranţa pasagerelor au făcut obiectul unui număr de iniţiative ale"#$, care au fost în mare parte preluate deja la nivel comunitar !omisia eaminează deasemenea modul în care se pot garanta drepturile persoanelor cu dificultăţi motorii, atunci cndutilizează transportul maritim, în conformitate cu comunicarea sa din &8 februarie 3226 privindîntărirea drepturilor persoanelor în B9 Cmbunătăţirea protecţiei pasagerilor impune stabilirea

7/23/2019 altm


unui sistem de răspundere a transportatorilor care să se compare cu celelalte sisteme în vigoare,din celelalte domenii de transport, în special în domeniul aviaţiei şi căilor ferate

!onvenţia tena76 din 3223 privind transportul pe mare al pasagerilor şi bagajelor acestora, adoptată sub auspiciile "#$, întruneşte preocupările statelor membre şi epectativele

4arlamentului 9uropean şi ale !omisiei legate de această problemă Cn prezent, este esenţial săaplicăm în totalitate această !onvenţie cesta este motivul pentru care statele membre şi!omunitatea sunt pregătite să adere la ea =ot acesta este motivul pentru care !omisia propuneca acest pachet legislativ să incorporeze prevederile !onvenţiei tena 3223 în legislaţiacomunitară

4rin adoptarea acestei propuneri, 4arlamentul 9uropean şi !onsiliul vor garanta pasagerilor şi transportatorilor drepturi şi obligaţii care sunt att efective, ct şi uniforme înîntreaga 9uropă +istemul legislativ comunitar, care prin natura sa se distinge de instrumenteleinternaţionale de drept public, cum ar fi convenţiile, va asigura faptul că aceste prevederi sunt

puse în totalitate în vigoare Bniformitatea va face posibilă să se ia în considerare şi transportulintracomunitar, şi anume călătoriile locale, indiferent dacă se desfăşoară pe mare sau pe apeinterioare

7232(>2 !ropunerea de directiva privind r4spunderea civil4 a armatorilor

!omisia consideră necesară eaminarea îndeaproape a măsurii în care privilegiul

operatorilor de nave de a-şi limita răspunderea este justificată

.egimurile răspunderii în sectorul maritim, fie în general sau pe domenii, se bazează pe principiul limitării răspunderii !omisia consideră că acest privilegiu pentru industria maritima poate conduce la o deteriorare a simţului de răspundere al operatorilor şi că justificarea pentruasemenea privilegiu trebuie reconsiderată

$ revizie a acestor sisteme pare esenţială din acest punct de vedere:

- regimul internaţional !%! privind poluarea cu produse petroliere poate face obiectulunor îmbunătăţiri precum micşorarea plafonului privind răspunderea civilă +-au purtat discuţii

35 onvenAia de la tena se limitea# la transportul maritim internaAional si oeratuturor pasagerilor aDaAi la bordul navelor! oricare ar parcursul acestora! precumBi transportatorilor! un cadru :uridic armoni#at privind drepturile Bi obligaAiileacestora" @ivelul armoni#rii trebuie s e sucient de ridicat pentru a puteagaranta nu doar o reparti#are mai corect a pagubelor! ci Bi o mai bun prevenire aaccidentelor"

7/23/2019 altm


în acest sens timp de cinci ani între părţile contractante ale !%! în vederea evaluării necesităţiimodernizării acestor convenţii !omisia regretă faptul că, pnă în acest moment, nu s-a ajuns lanici o înţelegere între statele implicate şi va continua să pledeze pentru o revizuire a sistemului!%!, avnd ca scop protejarea intereselor victimelor într-un mod mai eficient şi determinareaoperatorilor de a fi ct mai responsabili

- convenţia <A+78 privind poluare cu produse chimice şi !onvenţia unYer 7( vor permiteacordarea unei mai mari atenţii daunelor provenite din aceste două tipuri de poluare, dar intrarealor în vigoare, cel mai devreme în 3221, şi aria lor de aplicabilitate, rămn incerte datorităritmului lent al proceselor de ratificare naţională

- pentru celelalte tipuri de poluare şi daune asupra terţilor, eistă un sistem generalînfiinţat prin !onvenţia din &'(8 privind limitarea răspunderii pentru creanţe maritime*!onvenţia %%#!71, amendată prin 4rotocolul din &''8 !omisia propune incorporarea prevederilor !onvenţiei %%#! într-o directivă şi solicită statelor membre să o ratifice #ai mult

dect att, propunerea de directiva stipulează navele care arborează pavilionul unui stat care nueste membru al !onvenţiei %%#! pot fi supuşi unui sistem mai sever de răspundere cest lucrueste în conformitate cu regulile acestei !onvenţii şi va determina aderarea la ea la nivel mondialCn cele din urmă, !omisia propune căutarea unui împuternicit care să lanseze procesul derevizuire a acestui instrument la "#$, după consultarea diferiţilor acţionari

- analiză temeinică economică a aspectelor şi progresului sectorului de transport maritim

Cn paralel cu aceste iniţiative, !omisia intenţionează să promoveze o serie de prevederifoarte stricte referitoare la asigurări 4ropunerea de directivă tratează de asemenea, în acest scop,

problema garanţiilor financiare menite a acoperi răspunderea terţilor ct şi răspunderea în cazulabandonului navigatorilor Cn acest sens, propunerea !omisiei este în concordanţă cu solicitarea4arlamentului 9uropean în contetul rezoluţiei #.9 şi anume de a se eamina posibilitateasolicitării asigurării pentru navele care navigă în apele 9uropene

36 onventia E@ onvenAia internaAional din 1996 privind rspunderea Bidespgubirile pentru pre:udicii )n legtur cu transportul pe mare al substanAelorpericuloase Bi nocive"

37 onventia Fun-er Oil onvenAia internaAional din 2001 privind rspundereacivil pentru pre:udicii provocate de poluarea cu ,idrocarburi utili#ate pentrupropulsia navei"

38 onventia GGM ? onventia din 1996 privind limitarea rspunderii )n materia creanAelormaritime"

7/23/2019 altm


727 Conclu5ii

!a o concluzie, consolidarea legislaţiei, îmbunătăţirea eficienţei administraţiilor

maritime, direcţionarea inspecţiilor la navele cu un grad crescut de risc, reducerea controalelor lanavele cu un factor de risc scăzut vor contribui semnificativ la îmbunătăţirea competitivităţiiindustriei comunitare +iguranţa nu poate fi disociată de competitivitate

ceste măsuri eprimă mai mult dect o simplă reacţie la un accident particular 9leurmăresc punerea în practică a unei reforme amănunţite privind practicile curente de transportmaritim şi, după afirmaţiile 4arlamentului 9uropean, subliniază necesitatea unei Zpolitici9uropene maritime vaste şi bine structurată, care ar avea ca obiectiv crearea unei zone europenede siguranţa maritimăI7' Cn plus, noul pachet legislativ, la fel ca cele anterioare, a contribuit laatingerea obiectivelor strategiei tematice pentru protecţia mediului marin cerută de al şaselea

program privind protecţia mediului

Curs VI

ACTE NORMATIVE ALE LEBI$LAŢIEI MARITIME COM"NITARE !RIVIN-$IB"RANŢA NAVIBAŢIEI .I $EC"RITATEA

(2 Organi5a/ii recunoscute

(2(2 -irectiva 3>>)D(DCE

0irectiva 322'/&6/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului privind normele şi

standardele comune pentru organismele cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentruactivităţile în domeniu ale administraţiilor maritime, din 37 aprilie 322', a abrogat 0irectiva')/6(/!9 0e asemenea, o parte dintre prevederile 0irectivei ')/6(/!9 au fost preluate de către.egulamentul *!9 nr 7'&/322' al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului din 37 aprilie 322'

39 )n Ce#oluAia din 27 aprilie 2004"

7/23/2019 altm


privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control alnavelor *reformare

Cn rezoluţia sa din 1 iunie &''7 privind o politică comună în domeniul siguranţeimaritime, !onsiliul a stabilit ca obiectiv eliminarea din apele comunitare a tuturor navelor care

nu se conformează standardelor, considernd ca prioritare acţiunile !omunităţii privindasigurarea aplicării efective şi unitare a normelor internaţionale, prin elaborarea unor standardecomune pentru societăţile de clasificare 4lecnd de la acest obiectiv, 0irectiva ')/6(/!9 are cascop stabilirea măsurilor care trebuie respectate de către statele membre şi de către organismelecu atribuţii de inspecţie, control şi certificare a navelor din punct de vedere al conformităţii cudispoziţiile convenţiilor internaţionale privind siguranţa maritimă şi prevenirea poluării marine,concomitent cu promovarea liberei prestări de servicii cest proces include elaborarea şiaplicarea, în temeiul convenţiilor internaţionale, a cerinţelor de siguranţă referitoare la corpulnavei, maşini, instalaţii electrice şi de control de la bordul navelor

+iguranţa maritimă şi prevenirea poluării marine pot fi ameliorate în mod eficient prinaplicarea strictă a convenţiilor, rezoluţiilor şi codurilor internaţionale, urmărindu-se în acelaşitimp obiectivul liberei prestări de servicii .evine statului de pavilion şi a statului portuar răspunderea de a controla dacă navele respectă standardele unitare internaţionale în materie desiguranţă maritimă şi de prevenire a poluării marine 0e asemenea, este responsabilitatea statelor membre de a elibera certificatele internaţionale de siguranţă maritimă şi de prevenire a poluăriimarine prevăzute de convenţii, cum ar fi !onvenţia +$%+)2 privind siguranţa vieţii pe mare din&'(), !onvenţia din &'88 privind liniile de încărcare *%% 88 şi !onvenţia #.4$% )& privind prevenirea poluării marine de către nave din &'(7 şi protocolul aferent din &'(1 şi, precum şi, dea asigura aplicarea dispoziţiilor acestor convenţii

Cn temeiul convenţiilor amintite anterior, toate statele membre pot autoriza organismeletehnice, în diferite proporţii, să certifice conformitatea cu aceste dispoziţii şi le pot delega săelibereze certificate de siguranţă

0in păcate, la nivel mondial un mare număr de societăţi de clasificare nu sunt în măsurăsă aplice corespunzător normele sau reglementările internaţionale relevante în vigoare atuncicnd acţionează în numele administraţiilor naţionale, avnd în vedere că ele nu dispun de

40 SOLAS - (Safety of Life at Sea) reprezintă cel mai important tratat ce protejează transporturile navale. Primaversiune a apărut in 11! ca urmare a scufun"ării #itanic-ului. $n tratat sunt prevăzute numărul %ărcilor si plutelor "esalvare& precum si a altor ec'ipamente "e siurana. *om+nia a acceptat amen"amentele "in 1, la onveniaSOLAS /!.

41 onvenia internaionala "in 1/ pentru prevenirea poluării "e către nave& mo"ificata prin Protocolul 0nc'eiat laLon"ra la "ata "e 1/ fe%ruarie 1/,& la care *om+nia a a"erat prin Leea nr. 21& in versiunea sa actualizata sinu a acceptat ane3ele si !.

7/23/2019 altm


structurile şi eperienţa necesare pentru a fi considerate fiabile şi a putea îndeplini atribuţiile cele revin la un înalt nivel de profesionalism

0e aceea, s-a considerat că obiectivul de a aplica standarde corespunzătoare societăţilor de clasificare nu poate fi îndeplinit integral de către statele membre care acţionează individual şi

că acesta poate fi mai bine realizat la nivel comunitar Cn plus, s-a considerat că cel mai bun modde acţiune îl constituie stabilirea de criterii minime de recunoaştere a organismelor la nivelcomunitar, care să fie aplicate uniform de către statele membre, dar, în acelaşi timp, să fie lăsat laaprecierea acestora recunoaşterea propriu-zisă, modalităţile de punere în practică şi aplicareadirectivei

Cn stabilirea criteriilor minime de recunoaştere a organismelor la nivel comunitar s-a ţinutcont de standardele 9A )622) şi 9A 3'22& coroborate cu standardele sociaţiei "nternaţionale a+ocietăţilor de !lasificare *"+!, care reprezintă garanţia corespunzătoare în ceea ce priveştecalitatea performanţei acestor organisme $rganizaţiile, în desfăşurarea activităţilor lor specifice,

trebuie să acţioneze în conformitate cu dispoziţiile din anea la .ezoluţia $#" (1'*&' privindspecificaţiile care definesc funcţiile de supraveghere şi certificare ale organizaţiilor recunoscutecare acţionează în numele administraţiei

$rganismele care doresc să fie recunoscute în sensul prezentei directive trebuie să prezinte statelor membre informaţii şi dovezi ehaustive privind conformitatea lor cu criteriileminime, iar statele membre trebuie să notifice !omisiei şi celorlalte state membre organismele pe care le-au recunoscut

!omisia poate să acorde o recunoaştere pe o perioadă de trei ani acelor organisme care nu

îndeplinesc criteriile din aneă, care stabilesc numărul şi tonajul minim la navele clasificate, precum şi numărul minim de inspectori eclusivi, dar care îndeplinesc celelalte criterii Cntructaceste organisme ar trebui să beneficieze de o prelungire la finele perioadei de trei ani în cazul încare îndeplinesc în continuare aceleaşi criterii, efectele recunoaşterii pe trei ani ar trebui să selimiteze la statul membru solicitant doar pentru perioada respectivă

"nstituirea pieţei interne implică libera circulaţie a serviciilor stfel organismele careîndeplinesc un ansamblu de criterii comune care le garantează profesionalismul şi fiabilitatea nutrebuie să fie împiedicate să-şi ofere serviciile în !omunitate, cu condiţia ca un stat membru să fidecis delegarea atribuţiilor statutare

4unerea în aplicare a principiului libertăţii de a presta servicii de inspecţie şi de control alnavelor ar putea fi progresivă, dar fără a se depăşi termenul stabilit 0e aceea, un stat membru poate, totuşi, să restrngă numărul organismelor pe care le autorizează în funcţie de necesităţile

7/23/2019 altm


sale, stabilite în mod transparent şi obiectiv, sub rezerva controlului eercitat de !omisie prin proceduri de comitologie)3

$ mai mare participare a administraţiilor naţionale la controlul navelor, la eliberareacertificatelor aferente este necesară pentru a se asigura deplina conformitate cu normele

internaţionale de siguranţă, chiar dacă statele membre se bazează pe organisme eterne care săîndeplinească atribuţiile statutare 4rin urmare, ar trebui să se stabilească o relaţie de lucrustrnsă între administraţii şi organisme, ceea ce poate presupune ca organismul să aibă oreprezentare locală pe teritoriul statului membru în numele căruia îşi îndeplineşte atribuţiile

"niţial, 0irectiva ')/6(/!9 prevedea la articolului ( necesitatea înfiinţării un comitet dereglementare pentru a asista !omisia în efortul ei de a garanta aplicarea efectivă a normelor desiguranţă maritimă şi de mediu eistente, ţinnd-se cont, în acelaşi timp, de procedurile naţionalede ratificare !onform modificărilor aduse prin 0irectiva 3223/1)/!9 la articolul (, !omisiaeste sprijinită de !omitetul pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave

*!$++ instituit în temeiul articolului 7 din .egulamentul *!9 nr 32''/3223 al 4arlamentului9uropean şi al !onsiliului din 6 noiembrie 3223 de instituire a unui !omitet pentru siguranţamaritimă şi prevenirea poluării de către nave *!$++)7

!omisia trebuie să hotărască, în conformitate cu procedura stabilită la articolul &7, ţinndseama de progresele realizate în forurile internaţionale şi de actualizările aduse criteriilor minime, precum şi pe baza informaţiilor furnizate, în conformitate cu articolul &&, de către statelemembre referitoare la performanţele organismelor care îşi desfăşoară activitatea în numele lor,dacă va cere statelor membre să retragă recunoaşterea organismelor recunoscute care nu maiîndeplinesc criteriile minime comune

42 omitoloie - onform #ratatului 4& omisia 4uropeana "eine competena "e e3ecuie a "eciziilor a"optate "ecătre onsiliul 54 (această situaie e3ista "upă Actul 5nic 4uropean& "eoarece p+nă la el onsiliul era instituia careavea at+t competene leislative c+t si "e e3ecuie). Pentru a suprave'ea mo"ul 0n care omisia e3ercită putereae3ecutivă& onsiliul a creat trei tipuri "e comitete compuse "in e3peri naionali6 comitet consultativ& comitet "eestiune si comitet "e relementare& 0n funcie "e ra"ul "e sensi%ilitate a sectorului 0n c'estiune. Acestea pot& 0nanumite cazuri& prin votul lor nefavora%il& să retraă omisiei facultatea "e "ecizie pentru a o 0napoia onsiliului.urtea "e 7ustiie a 4 a apreciat că această proce"ură este conformă cu #ratatele constitutive& at+ta timp c+t nu semo"ifica ec'ili%rul instituional. A8a a apărut termenul "e comitoloie& care 0n lim%ajul comunitar "esemnează tocmaiaceasta practică a utilizării comitetelor 0n procesul "e e3ecuie. omitetul consultativ poate face "oar recoman"ăriomisiei& fără ca aceasta să fie o%liată să ină cont "e ele. omitetul "e estiune poate 0nsă suspen"a măsurile "e

e3ecuie luate "e omisie 8i trimite "osarul onsiliului pentru "ecizie. 9acă onsiliul nu se pronună 0ntr-un anumitinterval "e timp& atunci se aplica "ecizia omisiei. el "e-al treilea comitet& cel "e relementare& a fost "eseori criticat"eoarece 0n situaia 0n care onsiliul nu 0ntrune8te nici majoritatea calificata pentru acceptarea propunerii omisiei&"ar nici unanimitatea pentru a o mo"ifica& ci poate a"una o majoritate simplă "e voturi pentru a se opune măsurilorluate "e omisie& intervine vi"ul leislativ.

43 OSS - omitet pentru siuranta maritimă si prevenirea poluării "e către nave si "e mo"ificare a reulamentelorprivin" siuranta maritimă si prevenirea poluării "e către nave.

7/23/2019 altm


!u toate acestea, statele membre au posibilitatea de a suspenda autorizaţia acordată unuiorganism pe motive de risc major pentru siguranţa maritimă sau pentru mediu !omisia decidefără întrziere, conform procedurii menţionate la articolul &7, dacă este necesar să se abrogemăsura naţională privind suspendarea sau să se stabilească măsurii privind retragerearecunoaşterii organismelor recunoscute care nu mai îndeplinesc criteriile minime comune

?iecare stat membru trebuie să evalueze periodic performanţele organismelor careacţionează în numele său şi să furnizeze !omisiei şi celorlalte state membre informaţii precisereferitoare la aceste performanţe

+tatele membre, în calitate de autorităţi portuare, au obligaţia de a ameliora condiţiile desiguranţă şi prevenirea poluării în apele comunitare prin inspectarea cu prioritate a navelor alecăror certificate au fost eliberate de organismele care nu respectă criteriile comune, asigurndastfel că navele care arborează pavilionul unui stat terţ nu beneficiază de un tratament maifavorabil

4rocedura de decizie a comitetului trebuie să fie procedura """ de la articolul 3 din0ecizia 1(/7(7/!99 a !onsiliului din &7 iulie &'1( de stabilire a procedurii de eercitare acompetenţei de eecuţie conferită !omisiei

+ocietăţile de clasificare trebuie să actualizeze şi să pună în aplicare standardele tehniceîn vederea armonizării normelor de siguranţă şi aplicării unitare a normelor internaţionale încadrul !omunităţii Cn prezent eistă standarde internaţionale unitare pe care să le îndeplineascănavele în etapa de construcţie şi pe tot timpul funcţionării lor în ceea ce priveşte corpul navei,maşinile, instalaţiile

electrice şi de control stfel de standarde)) au fost stabilite în conformitate cu normelesocietăţilor de clasificare recunoscute sau cu standarde echivalente stabilite de administraţiilenaţionale

Cn cadrul aneei la 0irectiva ')/6(/!9, aşa cum a fost amendată, sunt stabilite criteriileminime pe care trebuie să le îndeplinească organismele recunoscute:

! !riterii minime generale& 9perienţa privind evaluarea proiectării şi construcţiei navelor comerciale;

3 Aumărul de nave;

7 Aumărul de angajaţi;

44 0n conformitate cu proce"ura sta%ilită 0n 9irectiva ,21,244 a onsiliului "in :, martie 1, care preve"eproce"ura "e informare 0n materie "e stan"ar"e 8i relementări te'nice.

7/23/2019 altm


) .eguli, publicate şi menţinute la zi prin programe de cercetare şi dezvoltare;

6 .egistru;

8 "ndependenţa organismului recunoscut şi a angajaţilor săi faţă de armatori;

( $perarea în conformitate cu .ezoluţia (1'*&'

0 !riterii minime specifice& *a important personal tehnic pentru nave şi reglementări;

*b personal tehnic care să poată asigura o acoperire la nivel mondial;

3 !od etic;

7 !onfidenţialitate;) ?urnizarea de informaţii către administraţii, !omisie şi părţi interesate;

6 0efinirea politicii în domeniul calităţii şi a obiectivelor specifice;

8 +istem intern de calitate *9A )622) şi "+$ '22&:3222 conform "+!;

( $rganismele recunoscute trebuie să-şi demonstreze abilităţile de a:

*c dezvolta şi menţine la zi un ansamblu complet şi corespunzător dereglementări în conformitate cu !onvenţiile "#$;*d realiza inspecţiile cerute de !onvenţiile "#$ *inclusiv "+#;

1 $rganismul face obiectul certificării din punct de vedere al sistemului său decalitate de către un organism independent de auditori, recunoscut de administraţiastatului în care îşi are sediu;

' $rganizaţia trebuie să permită participarea reprezentanţilor administraţiei şi aialtor părţi implicate la elaborarea reglementărilor sale

&3 REB"LAMENT"L #CE% NR2 7)(D3>>)

.egulamentul *!9 nr 7'&/322' al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului privindnormele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor *reformare a fost adoptat pe 37 aprilie 322'

7/23/2019 altm


0irectiva ')/6(/!9 a !onsiliului a fost modificată de mai multe ori în mod semnificativvnd în vedere natura dispoziţiilor 0irectivei ')/6(/!9, s-a dovedit oportună reformareadispoziţiilor acesteia prin intermediul a două instrumente juridice comunitare diferite, şi anume printr-o directivă şi un regulament

$rganizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor ar trebui să aibă posibilitatea să îşiofere serviciile pe întreg teritoriul !omunităţii şi să concureze între ele asigurnd acelaşi nivel desiguranţă şi protecţie a mediului 4rin urmare, standardele profesionale necesare activităţilor desfăşurate de acestea trebuiau stabilite şi aplicate uniform în !omunitate

cest obiectiv a fost realizat prin măsuri care să fie în deplină conformitate cu activitatea$rganizaţiei #aritime "nternaţionale *"#$ şi contribuie, după caz, la dezvoltarea şi lacompletarea acesteia 0e asemenea, statele membre şi !omisia trebuie să promoveze elaborareade către "#$ a unui cod internaţional pentru organizaţiile recunoscute

fost necesar să se stabilească criteriile minime de recunoaştere a organizaţiilor, învederea creşterii siguranţei navelor şi a prevenirii poluării de către acestea Cn consecinţă, au fostconsolidate criteriile minime prevăzute de 0irectiva ')/6(/!9

4entru a acorda recunoaşterea iniţială organizaţiilor care doresc să fie autorizate să lucreze înnumele statelor membre, respectarea criteriilor minime prevăzute în prezentul regulament trebuiesă fie evaluată mai eficient, într-un mod armonizat şi centralizat, de către !omisie, împreună custatele membre care solicită recunoaşterea .ecunoaşterea trebuie acordată numai pe baza performanţei organizaţiei în materie de calitate şi siguranţă 0e asemenea, trebuie să se asigurefaptul că recunoaşterea corespunde în orice moment capacităţii reale a organizaţiei în cauză Cn

plus, recunoaşterea trebuie să ţină seama de diferenţele de statut juridic şi structurăorganizaţională eistente între organizaţiile recunoscute, asigurnd, în acelaşi timp, aplicareauniformă a criteriilor minime prevăzute în l regulament şi eficienţa controalelor comunitare

$ricare ar fi structura organizaţională, organizaţia care urmează a fi recunoscută trebui săfurnizeze servicii la nivel mondial, iar entităţilor sale juridice ar trebui să li se aplice principiulrăspunderii solidare

#ăsurile necesare pentru punerea în aplicare a regulament trebui adoptate în conformitatecu 0ecizia &'''/)81/!9 a !onsiliului din 31 iunie &''' de stabilire a normelor privindeercitarea competenţelor de eecutare conferite

!omisia a fost împuternicită să modifice prezentul regulament pentru a încorporamodificările

ulterioare la convenţiile internaţionale, protocoalele, codurile şi rezoluţiile aferente, pentru a

actualiza criteriile minime stabilite în anea " și pentru

7/23/2019 altm


a adopta criteriile de evaluare a eficacității normelor și a

procedurilor, precum și a performanței organizațiilor

recunoscute în materie de siguran ăț a propriilor nave

clasificate și de prevenire a poluării cauzate de acestea

0eoarece măsurile respective au un domeniu general de

aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale

ale prezentului regulament, inter alia, prin completarea

acestuia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie

adoptate în conformitate cu procedura de reglementare

cu control prevăzută la articolul 6a din 0ecizia

&'''/)81/!9

*&2 9ste de cea mai mare importan ăț ca nerespectarea de

către o organizație recunoscută a obligațiilor ce îi revin

să poată fi abordată într-o manieră promptă, eficientă și

propor țională 4rincipalul obiectiv ar trebui să îl

constituie remedierea deficiențelor, în vederea eliminării,

încă dintr-un stadiu timpuriu, a riscurilor posibile la

adresa siguranței și a mediului înconjurător 4rin

urmare, ar trebui să i se acorde !omisiei competențele

necesare pentru a solicita ca organizația recunoscută să

adopte măsurile de prevenire și remediere necesare și

pentru a impune amenzi și penalități periodice ca

măsuri coercitive Cn eercitarea respectivelor competențe,

!omisia ar trebui să asigure respectarea drepturilor

fundamentale și a dreptului organizației de a-și face

7/23/2019 altm


cunoscute opiniile pe tot parcursul procedurii

*&& Cn conformitate cu abordarea eistentă la nivelul !omunității,

decizia de retragere a recunoașterii unei organizații

care nu-și respectă obligațiile prevăzute în prezentul regulament,

în cazul în care măsurile menționate mai sus se

dovedesc ineficiente sau organizația constituie o

amenințare inacceptabilă pentru siguran ăț sau mediu,

trebuie să fie luată la nivel comunitar și, prin urmare,

de către !omisie, în temeiul procedurii comitetului

*&3 #onitorizarea continuă a posteriori a organizațiilor recunoscute,

pentru a evalua conformitatea acestora cu

prezentul regulament, se poate efectua mai eficient în

mod armonizat și centralizat 4rin urmare, este oportun

ca această sarcină să fie încredințată !omisiei și

statului membru care solicită recunoașterea, în numele

!omunității

*&7 Cn cadrul monitorizării operațiunilor organizațiilor recunoscute,

este esențial ca inspectorii !omisiei să aibă acces

la nave și la documentația corespunzătoare navelor,

oricare ar fi pavilionul arborat de acestea, pentru a

constata dacă organizațiile recunoscute respectă criteriile

minime stabilite de prezentul regulament, aplicabile

tuturor navelor din clasa respectivă

*&) !apacitatea organizațiilor recunoscute de a identifica

rapid și de a remedia punctele slabe ale normelor, procedurilor

7/23/2019 altm


și controalelor lor interne este esențială pentru

siguranța navelor pe care le inspectează și le certifică

9ste necesar ca această capacitate să fie consolidată prin

intermediul unei entități de certificare și de evaluare a

calității, care ar trebui să fie independentă de interese

comerciale sau politice, să poată propune acțiuni

comune în vederea îmbunătățirii permanente a tuturor

organizațiilor recunoscute și să asigure o cooperare fructuoasă

cu !omisia

*&6 Aormele și procedurile organizațiilor recunoscute sunt un

factor-cheie pentru creșterea siguranței și pentru

prevenirea accidentelor și a poluării $rganizațiile recunoscute

au inițiat procesul care ar trebui să ducă la armonizarea

normelor și a procedurilor acestora cest proces

ar trebui încurajat și sprijinit de legislația comunitară,

deoarece ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra siguranței

maritime, dar și asupra competitivității industriei

europene a construcțiilor navale

*&8 rmonizarea normelor organizațiilor recunoscute în ceea

ce privește proiectarea, construcția și supravegherea

periodică a navelor comerciale reprezintă un proces în

desfășurare Cn consecin ăț , obligația de a avea un

ansamblu de norme proprii sau capacitatea demonstrată

de a avea norme proprii ar trebui să fie considerată în

contetul procesului de armonizare și nu ar trebui să

7/23/2019 altm


constituie un obstacol pentru activitatea organizațiilor

recunoscute sau a potențialilor candidați la recunoaștere

*&( $rganizațiile recunoscute ar trebui să fie obligate să-și

actualizeze standardele tehnice și să le pună în aplicare

într-un mod coerent, în vederea armonizării normelor de

siguran ăț și a aplicării unitare a normelor internaționale

în cadrul !omunității Cn cazul în care standardele tehnice

ale organizațiilor recunoscute sunt identice sau foarte

asemănătoare, ar trebui luată în considerare recunoașterea

reciprocă a certificatelor pentru materiale, echipamente și

componente, în cazurile în care acest lucru este adecvat,

lund ca referin ăț standardele cele mai riguroase și mai

stricte

*&1 Cn timp ce fiecare organizație recunoscută ar trebui, în

principiu, să răspundă în mod individual și eclusiv

pentru păr țile pe care le certifică, răspunderea organizațiilor

recunoscute și a fabricanților respectă condițiile

convenite sau, după caz, legislația aplicabilă în fiecare

caz în parte

*&' 0at fiind că transparența și schimbul de informații între

păr țile interesate, precum și dreptul de acces al publicului

la informații, sunt instrumente fundamentale pentru

prevenirea accidentelor pe mare, organizațiile recunoscute

ar trebui să furnizeze autorităților de control ale statului

portului toate informațiile relevante prevăzute de lege

7/23/2019 altm


referitoare la condiția navelor care figurează în clasificarea

lor și să le pună la dispoziția publicului larg

% &7&/&3 .$ Vurnalul $ficial al Bniunii 9uropene 316322'

*32 Cn scopul de a elimina posibilitatea ca navele să își

schimbe clasa pentru a evita efectuarea reparațiilor

necesare, organizațiile recunoscute ar trebui să efectueze

un schimb al tuturor informațiilor relevante cu privire la

condiția navelor care își schimbă clasa și să implice statul

de pavilion, după caz

*3& 4rotecția drepturilor de proprietate intelectuală ale

actorilor interesați din domeniul maritim, inclusiv ale

șantierelor navale, ale furnizorilor de echipamente și ale

proprietarilor de nave, nu ar trebui să împiedice desfășurarea

operațiunilor normale de afaceri și nici a serviciilor

convenite prin contract între aceste păr ți

*33 genția 9uropeană pentru +iguran ăț #aritimă *9+#

instituită prin .egulamentul *!9 nr &)28/3223 al 4arlamentului

9uropean și al !onsiliului * & ar trebui să

furnizeze asistența necesară pentru a asigura aplicarea

prezentului regulament

*37 0eoarece obiectivul prezentului regulament, și anume

stabilirea măsurilor care trebuie respectate de către organizațiile

însărcinate cu inspecția, controlul și certificarea

navelor care își desfășoară activitatea în !omunitate, nu

poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de statele membre

7/23/2019 altm


și, prin urmare, ținnd seama de amploarea acțiunii,

poate fi mai bine realizat la nivel comunitar, !omunitatea

poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității,

astfel cum este prevăzut la articolul 6 din tratat

Cn conformitate cu principiul propor ționalității, astfel

cum este enunțat la respectivul articol, prezentul regulament

nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea

obiectivului în cauză

*3) #ăsurile care trebuie respectate de către statele membre

cu privire la organizațiile cu rol de inspecție și control al

navelor sunt stabilite în 0irectiva 322'/&6/!9 a 4arlamentului

9uropean și a !onsiliului din 37 aprilie 322'

privind normele și standardele comune pentru organizațiile

cu rol de inspecție și control al navelor, precum

și pentru activitățile în domeniu ale administrațiilor

maritime * 3 ,

32 Legisla/ie $TCG, #-irectiva 3>>(D3DCE%

0irectiva 322&/36/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului privind nivelul minimde formare a navigatorilor, din ) aprilie322&, a fost publicată în V$ % &78, &16322&, p &(0atorită importanţei acordate şi a eperienţei cştigate pe parcursul implementării prevederilor sale de către statele membre, această 0irectivă a fost modificată substanţial, fiind amendată înrepetate rnduri de către:

45 Stan"ar"s of #rainin& ertification ; <atc'=eepin - $n 1/, convenia S#< a pus %aza cerinelor "epreătire& certificare 8i calificare internaionala a transportatorilor maritimi.

7/23/2019 altm


- 0irectiva 3223/1)/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din 6 noiembrie3223, publicată în V$ % 73), din 3'&&3223;

- 0irectiva 3227/&27/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din &( noiembrie3227, publicată în V$ % 738, din &7&33227;

- 0irectiva 3226/37/!9 a !omisiei din 1 martie 3226, publicată în V$ % 83 din

'73226;- 0irectiva 3226/)6/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din ( septembrie3226, publicată în V$ % 366 din 72'3226

Cn concluziile sale cu privire la siguranţa maritimă şi la prevenirea poluării în!omunitate, din 36 ianuarie &''7, !onsiliul a luat notă de importanţa factorului uman pentrusiguranţa navigaţiei

!onsiliul a stabilit obiectivul de eliminare a echipajelor insuficient calificate şi aacordat prioritate acţiunilor !omunităţii care vizează consolidarea formării şi educaţiei prin

dezvoltarea de standarde comune pentru nivelurile minime de formare a personalului careeercită funcţii esenţiale, inclusiv problema utilizării unei limbi comune la bordul vaselor !omunităţii)8

%a 3) martie &''(, prin .ezoluţia sa din privind o nouă strategie pentru a măricompetitivitatea transporturilor maritime ale !omunităţii, !onsiliul a intenţionat să promovezeîncadrarea în muncă a navigatorilor !omunităţii şi a personalului de coastă Cn acest scop,!onsiliul a căzut de acord că trebuie luate măsuri pentru a ajuta sectorul transporturilor maritimedin !omunitate să se străduiască în continuare pentru creşterea calităţii şi îmbunătăţireacompetitivităţii sale, prin asigurarea continuă a unei formări de înaltă calitate a navigatorilor

!omunităţii de toate rangurile şi a personalului de coastă

%a momentul adoptării acestei directive, standardele de formare pentru acordarea brevetelor de calificare profesională navigatorilor variau de la un stat membru la altul0iversitatea legislaţiilor naţionale din domeniul formării la care se referă prezenta directivă nuasigurau un nivel consecvent al formării necesare pentru siguranţa maritimă

0irectivele 1'/)1/!99 şi '3/6&/!99 ale !onsiliului privind sistemul general derecunoaştere a diplomelor şi formării profesionale se aplică profesiilor din domeniul maritim,acoperite de prezenta directivă, astfel acestea contribuind la facilitarea respectării obligaţiilor instituite prin tratat, de desfiinţare a obstacolelor pentru libera circulaţie a persoanelor şiserviciilor între statele membre .ecunoaşterea reciprocă a diplomelor şi certificatelor prevăzutăde directive privind sistemul general menţionat anterior nu garantează întotdeauna un nivel deformare standardizat pentru toţi navigatorii care servesc la bordul vaselor ce arborează pavilionulunui stat membru, acest lucru fiind esenţial din punctul de vedere al securităţii maritime

46 Prin *ezoluia sa "in , iunie 1 privin" o politică comună pentru siurana maritimă.

7/23/2019 altm


4rin urmare, a fost esenţial să se definească un nivel minim de formare pentru navigatoriidin !omunitate, fiind oportun ca măsurile din acest domeniu să se bazeze pe standardele deformare deja adoptate la nivel internaţional şi anume !onvenţia din &'(1 a $rganizaţiei#aritime "nternaţionale *"#$ privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare şi deefectuare a serviciului de cart *!onvenţia +=!M, astfel cum a fost revizuită prin protocolul din

&''6 =rebuie precizat faptul că toate statele membre sunt participante la această convenţie

!onform prezentei directive, statele membre pot să stabilească standarde cu nivel mairidicat dect standardele minime stabilite prin !onvenţia +=!M şi prin

această directivă Aormele !onvenţiei +=!M, cuprinse în anea " a directivei, trebuie să fiesuplimentate cu prevederile obligatorii conţinute în partea din !odul +=!M; partea din!odul +=!M cuprinde recomandări de linii directoare destinate să ajute statele părţi la!onvenţia +=!M şi persoanele implicate în implementarea, aplicarea sau eecutarea măsurilor sale să ducă la îndeplinirea în întregime şi pe deplin a convenţiei într-un mod uniform

4entru îmbunătăţirea siguranţei maritime şi prevenirea poluării pe mare, prin prezentadirectivă se stabilesc dispoziţii privind perioadele minime de odihnă pentru personalul de cart, înconformitate cu !onvenţia +=!M ceste dispoziţii trebuie aplicate fără a aduce atingere prevederilor 0irectivei &'''/87/!9 a !onsiliului din 3& iunie &''' referitoare la cordul deorganizare a timpului de lucru al navigatorilor, încheiat între sociaţia 4roprietarilor de Aave din!omunitatea 9uropeană *9!+ şi ?ederaţia +indicatelor %ucrătorilor din =ransporturi dinBniunea 9uropeană *?+=

0e asemenea, se stabilesc competenţe specifice pe care trebuie să le deţină personalul

navigant care îşi desfăşoară activitatea la bordul navelor specializate 0e pildă:- personalul de la bordul navelor de pasageri desemnat pentru a ajuta pasagerii în situaţiide urgenţă trebuie să fie capabil să comunice cu pasagerii;

- echipajele care servesc la bordul navelor-tanc, care transportă încărcături nocive sau poluante, trebuie să fie capabile să acţioneze în mod eficient pentru prevenireaaccidentelor şi să facă faţă situaţiilor de urgenţă

Cn plus, este foarte important ca între comandant, ofiţeri şi ceilalţi membrii de echipaj săse stabilească o comunicare corespunzătoare, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul

&(

!onform prevederilor acestei directive, sunt necesare măsuri pentru a garanta cănavigatorii care deţin brevete emise de un stat terţ au un nivel de competenţă echivalent cu celimpus de !onvenţia +=!M 4entru a atinge acest obiectiv, a fost necesară definirea de criteriicomune pentru recunoaşterea brevetelor străine în !omunitate +tabilirea criteriilor comune

7/23/2019 altm


pentru recunoaşterea de către statele membre a brevetelor emise de un stat terţ trebuie să se bazeze pe standardele privind formarea şi brevetarea adoptate în cadrul !onvenţiei +=!M

Cn beneficiul securităţii pe mare, statele membre trebuie să recunoască calificările caredemonstrează nivelul de formare cerut, numai cnd acestea sunt emise de către sau în numele

statelor participante la !onvenţia +=!M al cărei !omitet de +ecuritate #aritimă *#+! al "#$a stabilit că au aplicat sau continuă să aplice în întregime standardele prezentate în aceaconvenţie 4entru perioada intermediară, pnă cnd #+! va fi în măsură să efectueze o astfel deverificare, este necesară o procedură de recunoaştere preliminară a brevetelor

tunci cnd este cazul, institutele maritime, programele şi cursurile de formare trebuie săfie inspectate Cn consecinţă, a fost necesar să se stabilească criteriile pentru astfel de inspecţii

!omisia este sprijinită pentru realizarea sarcinilor legate de acţiunea de recunoaştere a brevetelor emise de institutele de formare sau administraţiile dintr-un stat terţ de către !omitetul

pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave *!$++ instituit în temeiularticolului 7 din .egulamentul *!9 nr 32''/3223 al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliuluidin 6 noiembrie 3223

+tatele membre, ca autorităţi portuare, sunt solicitate să consolideze siguranţa şi să prevină poluarea în apele teritoriale ale !omunităţii, cu prioritate prin inspecţii ale vaselor carearborează pavilionul unui stat terţ care nu a ratificat !onvenţia +=!M, asigurndu-se că vaselecare arborează pavilionul unui stat terţ nu mai beneficiază de un tratament mai favorabil

Cn prezenta directivă sunt incluse dispoziţii cu privire la controlul statului portului, înarticolul &( litera *f şi în articolele &'-3&, pnă la modificarea 0irectivei '6/3&/!9 a !onsiliului

din &' iunie &''6 privind aplicarea, în ceea ce priveşte flota care utilizează porturile !omunităţiişi navighează în apele aflate sub jurisdicţia statelor membre, a standardelor internaţionale pentrusiguranţa navelor, prevenirea poluării şi condiţiile de viaţă şi de muncă de la bordul navei*controlul statului portului, cu scopul de a fi transferate în noua directivă

!onform prevederilor articolului 3&a, introdus de 0irectiva 3226/)6/!9, fără a se aduceatingere competenţelor care îi sunt conferite în temeiul articolului 338 din tratat, !omisia,asistată de genţia 9uropeană pentru +iguranţa #aritimă, instituită prin .egulamentul *!9 nr&)28/3223, verifică, periodic şi cel puţin la fiecare cinci ani, dacă statele membre respectăcerinţele minime prevăzute de prezenta directivă)(

!onsiliul trebuia să revizuiască anea "", !riterii pentru recunoaşterea ţărilor terţe care aueliberat un brevet sau sub a căror autoritate a fost eliberat un brevet, prevăzute la articolul &1alineatul *7 litera *a, introdusă de 0irectiva 3227/&27/!9, avnd în vedere eperienţa

47 >ăsurile necesare pentru aplicarea acestei "irective sunt a"optate 0n conformitate cu 9ecizia 12!,24 aonsiliului "in :, iunie 1 "e sta%ilire a proce"urilor pentru e3ercitarea autorităii "e aplicare conferite "e omisie.

7/23/2019 altm


dobndită din aplicarea prezentei directive, acţionnd pe baza unei propuneri prezentate de către!omisie pnă la data de 36 mai 3227

4nă la data de & februarie 3223, statelor membre au fost autorizate să accepte pe navelelor navigatori care sunt titulari ai brevetelor emise în conformitate cu prevederile care se aplicau

înainte de & februarie &''(, data intrării în vigoare a !onvenţiei +=!M revizuite, cu condiţia caacei navigatori să-şi fi început serviciul sau formarea înainte de & august &''1

4rezenta directivă nu aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveştetermenele pentru transpunerea directivelor 1'/)1/!99 şi '3/6&/!99 ale !onsiliului privindsistemul general de recunoaştere a diplomelor şi formării profesionale

72 Ec?ipamente maritime #-irectiva )<D)+DCE%

0irectiva '8/'1/!9 a !onsiliului privind echipamentele maritime, din 32 decembrie&''8, a fost publicată în V$ % )8, &(3&''(, p 36 Cntruct în cadrul politicii comune îndomeniul transporturilor trebuiau să se adopte noi măsuri de asigurare a siguranţei transportuluimaritim, directiva a suferit o serie de modificări:

- 0irectiva '1/16/!9 a !omisiei din && noiembrie &''1, publicată în V$ % 7&6 din36&&&''1;

- 0irectiva 322&/67/!9 a !omisiei din &2 "ulie 322&, publicată în V$ % 32) din31(322;

- 0irectiva 3223/(6/!9 a !omisiei din 3 septembrie 3223, publicată în V$ % 36) din37'3223;

- 0irectiva 3223/1)/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din 6 noiembrie3223, publicată în V$ % 73) din 3'&&32

ccidentele din domeniul transporturilor maritime reprezintă un motiv serios deîngrijorare pentru !omunitate, în special cele care cauzează pierderea de vieţi omeneşti şi poluarea mărilor şi coastelor statelor membre .iscul accidentelor din domeniul transporturilor maritime poate fi efectiv redus prin standarde comune care asigură niveluri ridicate de siguranţăîn timpul funcţionării echipamentelor aflate la bordul vaselor, întruct standardele de testare şimetodele de testare pot avea o mare influenţă asupra viitoarelor performanţe ale echipamentelor

!onform articolului &, scopul prezentei directive este de a spori siguranţa transporturilor maritime şi prevenirea poluării marine prin aplicarea unitară a dispoziţiilor internaţionale îndomeniu referitoare la echipamentul maritim, menţionat în anea , care urmează să fie montatla bordul navelor pentru care se emit certificate de conformitate de către statele membre sau în

7/23/2019 altm


numele statelor membre, ca urmare a convenţiilor internaţionale şi de a asigura circulaţia liberă aacestor echipamente în interiorul !omunităţii

!onvenţiile internaţionale impun ca statele de pavilion să ia măsuri pentru caechipamentele de la bordul navelor să respecte anumite cerinţe privind siguranţa şi să elibereze

certificate corespunzătoare Cn acest scop, autorităţile internaţionale din domeniul standardizăriişi $rganizaţia #aritimă "nternaţională *"#$ au realizat standarde de testare pentru anumitetipuri de echipamente maritime +tandardele de testare naţionale care aplică standardeleinternaţionale lasă o marjă de acţiune autorităţilor ce eliberează certificate, chiar aceste autorităţiavnd niveluri diferite de calificare şi eperienţă ceasta duce la niveluri variabile ale siguranţei pentru produsele pe care autorităţile naţionale competente le-au certificat ca respectndstandardele de siguranţă internaţionale în domeniu şi la o mare reticenţă din partea statelor membre de a accepta ca, fără o verificare ulterioară, navele care arborează pavilionul lor să aibăla bord echipament aprobat de alte state membre

stfel au fost stabilite norme comune pentru eliminarea diferenţelor în aplicareastandardelor internaţionale ceste norme comune au avut drept rezultat eliminarea costurilor şi procedurilor administrative inutile legate de aprobarea echipamentelor, îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare şi a poziţiei concurenţiale a transportului naval comunitar, precum şi eliminarea barierelor tehnice care stau în calea comerţului prin marcajul de conformitate aplicat peechipament

+-a considerat că o acţiune la nivel comunitar este singurul mod posibil de realizare aunei astfel de armonizări, deoarece statele membre, acţionnd independent sau prin organizaţiiinternaţionale nu pot să atingă acelaşi nivel de performanţă în domeniul siguranţei

echipamentelor !a urmare, în rezoluţia sa din 1 iunie &''7 privind o politică comună referitoarela siguranţa transportului maritim *&, !onsiliul a recomandat !omisiei să prezinte propuneri dearmonizare a aplicării standardelor şi procedurilor "#$ de aprobare a echipamentului maritim

fost necesar să se abordeze, în primul rnd, echipamentul a cărui utilizare la bordulnavelor şi a cărui omologare de către administraţiile naţionale în conformitate cu standardele desiguranţă stabilite în convenţii sau rezoluţii internaţionale sunt obligatorii în conformitate cu principalele convenţii internaţionale

9istă diferite directive care asigură libera circulaţie a anumitor produse care ar putea fi

utilizate, inter alia

2-

, ca echipament la bordul navelor, dar care nu au legătură cu certificarea decătre statele membre a echipamentului în conformitate cu convenţiile internaţionale în domeniu!a urmare, echipamentul ce urmează să fie montat la bordul vaselor trebuie să fie, reglementateclusiv conform prevederilor acestei directive

48 $nter alia ? e3presie "in l%. latina @printre alte lucruri.

7/23/2019 altm


0irectiva prevede că trebuie stabilite noi standarde de testare, de preferinţă la nivelinternaţional, pentru acele echipamente pentru care nu eistă deja astfel de standarde sau nu suntsuficient de detaliate Cn plus, statele membre trebuie să asigure că organismele notificate careevaluează conformitatea echipamentelor cu standardele de testare sunt independente, eficiente şicompetente din punct de vedere profesional să-şi îndeplinească sarcinile

.espectarea standardelor de testare internaţionale poate fi cel mai bine demonstrată prin proceduri de evaluare a conformităţii, cum sunt cele stabilite în 0ecizia '7/)86/!99 a!onsiliului din 33 iulie &''7 privind modulele diferitelor etape ale procedurilor de evaluare aconformităţii şi a normelor de aplicare şi utilizare a marcajului de conformitate !9 care seintenţionează să fie folosite în directivele de armonizare tehnică

4rocedura de evaluare a conformităţii, prezentată detaliat în anea a directivei, constădin:

*i eaminare !9 tip *modulul b şi, înainte de plasarea echipamentului pe piaţă şi înconformitate cu opţiunea aleasă de fabricant sau de reprezentantul său autorizat funcţionnd încadrul !omunităţii dintre posibilităţile indicate în anea &, întregul echipament este supus:

*a declaraţiei de conformitate !9 de tip *modulul !;

*b declaraţiei de conformitate !9 de tip *producţie-asigurarea calităţii *modulul 0;

*c declaraţiei de conformitate !9 de tip *producţie-asigurarea calităţii *modulul 9;

*d declaraţiei de conformitate !9 de tip *verificarea produsului *modulul ? sau

*ii asigurării complete a calităţii *modulul <

0eclaraţiei de conformitate !9 de tip este în formă scrisă şi prezintă informaţiilespecificate în anea Cn cazul în care seturile de echipamente se produc individual sau încantităţi mici şi nu în serie sau în masă, procedura de evaluare a conformităţii poate fi verificareaunitară !9 *modulul 5 !omisia păstrează o listă actualizată a echipamentului omologat şi asolicitărilor retrase sau refuzate şi o pune la dispoziţia părţilor interesate

Aimic din prezenta directivă nu restricţionează dreptul acordat prin convenţiiinternaţionale administraţiei statului al cărui pavilion îl arborează nava de a efectua verificări

operaţionale şi ale performanţelor la bordul unei nave pentru care a eliberat un certificat desiguranţă, cu condiţia ca aceste verificări să nu se suprapună procedurilor de evaluare aconformităţii

9chipamentul care intră sub incidenţa prezentei directive trebuie să poarte, ca regulăgenerală, un marcaj pentru a se indica faptul că respectă cerinţele prezentei directive, marcajulfiind aplicat pe el de către fabricant sau reprezentantul său autorizat înmatriculat în !omunitate#arcajul este urmat de numărul de identificare al organismului notificat care a realizat procedura

7/23/2019 altm


de evaluare a conformităţii, dacă acel organism este implicat în faza controlului producţiei şi deultimele două cifre ale anului în care se aplică marcajul Aumărul de identificare al organismuluinotificat se aplică fie pe răspunderea organismului însuşi fie pe răspunderea fabricantului saureprezentantului său autorizat înmatriculat în !omunitate

Cn cazul în care un stat membru constată prin inspecţie sau într-un alt mod că, deşi poartămarcajul, un echipament menţionat în anea &, atunci cnd este instalat, întreţinut şi utilizat înmod corect pentru scopul căruia îi este destinat, poate compromite sănătatea şi/sau siguranţaechipajului, pasagerilor sau, după caz, a altor persoane sau poate afecta mediul marin, poateinterzice sau restricţiona plasarea sa pe piaţă sau utilizarea sa la bordul unei nave pentru careeliberează certificatele de siguranţă +tatul membru informează imediat celelalte state membre şi!omisia în legătură cu această măsură şi indică motivele deciziei sale

+tatele membre pot lua, în anumite cazuri, măsuri de limitare sau interzicere a utilizăriiechipamentului care poartă marcajul de conformitate Btilizarea echipamentului care nu poartă

marcajul de conformitate poate fi permisă numai în împrejurări ecepţionale

,2 $ecuritate maritim4 #Regulamentul #CE% *3D3>>,%

.egulamentul *!9 nr (36/322) al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului din privindconsolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare, din 7& martie 322), a fost publicat înV$ % &3'/8, din 3' aprilie 322), p &1& E 387

ctele ilegale intenţionate şi, în special, terorismul sunt unele dintre cele mai graveameninţări la adresa idealurilor democraţiei şi libertăţii şi a valorilor păcii, care constituie însăşiesenţa Bniunii 9uropene 0e aceea, este necesar să fie asigurată în permanenţă securitateatransporturilor maritime ale !omunităţii 9uropene şi a cetăţenilor care utilizează acest tip detransport, precum şi a mediului, în faţa ameninţării pe care o reprezintă actele ilegaleintenţionate, precum actele de terorism, actele de piraterie sau alte acte de acest tip

4rincipalul obiectiv al prezentului regulament îl reprezintă instituirea şi punerea înaplicare a unor măsuri comunitare care vizează consolidarea securităţii navelor utilizate încomerţul internaţional şi în traficul naţional şi a instalaţiilor portuare aferente acestora, în faţaameninţărilor reprezentate de actele ilegale intenţionate Cn cadrul transportului de mărfuri ceconţin substanţe deosebit de periculoase E de eemplu substanţe chimice şi radioactive - pericolele prezentate de actele ilegale intenţionate pot avea consecinţe foarte grave pentrucetăţenii şi pentru mediul Bniunii 9uropene

.egulamentul vizează, de asemenea, să furnizeze o bază pentru armonizarea interpretăriişi punerii în aplicare, precum şi un control la nivel comunitar, a măsurilor speciale pentru

7/23/2019 altm


întărirea securităţii maritime adoptate de către !onferinţa diplomatică a "#$ la &3 decembrie3223, care a modificat !onvenţia internaţională privind siguranţa vieţii pe mare din &'()*!onvenţia +$%+ şi a instituit !odul internaţional pentru securitatea navelor şi a instalaţiilor portuare *!odul "+4+)' ceste instrumente sunt menite să consolideze securitatea navelor utilizate în comerţul internaţional şi a instalaţiilor portuare aferente şi cuprind dispoziţii

obligatorii, precum şi recomandări, dintre care unele obligatorii în cadrul !omunităţii 9uropene

.espectarea normelor de securitate trebuie să facă obiectul unui control vigilent din partea statelor în ceea ce priveşte navele, indiferent de pavilion, care doresc să intre într-un portal !omunităţii 9uropene 9ste necesar ca statele membre în cauză să desemneze o Zautoritate desecuritate maritimă competentăI însărcinată să coordoneze, să pună în aplicare şi să monitorizezeaplicarea măsurilor de securitate prevăzute de prezentul regulament în ceea ce priveşte navele şiinstalaţiile portuare ceastă autoritate trebuie să îi solicite fiecărei nave care doreşte să intre în port să furnizeze în prealabil informaţii cu privire la certificatul internaţional de securitate alacesteia şi la nivelele de securitate la care operează şi la care a operat anterior, precum şi orice

altă informaţie practică privind securitatea

!ontroalele de securitate din port pot fi efectuate de către autorităţile de securitatemaritimă competente ale statelor membre, dar şi, în ceea ce priveşte certificatul internaţional desecuritate, de către inspectori acţionnd în cadrul controlului statului de port, astfel cum este prevăzut în 0irectiva nr '6/3&/!9 a !onsiliului privind punerea în aplicare, în ceea ce priveştenavele care fac escală în porturile comunitare sau în apele care intră sub jurisdicţia statelor membre, a standardelor internaţionale privind siguranţa maritimă, prevenirea poluării şicondiţiile de viaţă şi de muncă de la bordul navelor *controlul statului de port, din &' iunie&''6, cu modificările 9ste necesar ca autorităţile implicate să acţioneze complementar, în cazul

în care acestea sunt diferite

!onform prevederilor acestui regulament, statele membre pot să fie autorizate să acordescutiri navelor care operează în serviciu regulat de la solicitarea sistematică de a furnizainformaţiile cu privire la certificatul internaţional de securitate al navelor şi la nivelele desecuritate la care operează şi la care au operat anterior, precum şi orice altă informaţie practică privind securitatea pentru serviciile regulate de transport maritim intracomunitare sau naţionale,sub rezerva ca aceste informaţii să poată fi furnizate în orice moment de către compania careoperează serviciile respective, la cererea autorităţilor competente ale statelor membre

vnd în vedere numărul părţilor implicate în punerea în aplicare a măsurilor desecuritate, este necesar ca fiecare stat membru să desemneze o singură autoritate competentă,

49 $SPS - o"ul $nternaional pentru Securitatea Bavelor si Cacilitailor Portuare - a fost ela%orat "upă evenimentele"in 11 Septem%rie :DD1 "in Statele 5nite& si a"optat prin *ezoluia nr. : a onferinei 9iplomatice a Euvernelorontractante a Oranizaiei >aritime $nternaionale ($>O)& care a avut loc la Lon"ra in perioa"a -1 "ecem%rie:DD:.

7/23/2019 altm


însărcinată să coordoneze şi să monitorizeze, la nivel naţional, aplicarea măsurilor de securitate pentru transportul maritim +tatele membre trebuie să instituie mijloacele necesare şi un plannaţional de punere în aplicare a prezentului regulament, pentru a realiza obiectivul de securitate prevăzut la articolul &, în special prin stabilirea unui calendar 62 pentru punerea în aplicare în modanticipat a anumitor măsuri 9ste necesar ca eficienţa controalelor privind punerea în aplicare a

fiecărui sistem naţional să facă obiectul unor inspecţii supervizate de către !omisie

plicarea eficientă şi unitară a măsurilor adoptate conform acestei politici ridică întrebăriimportante cu privire la finanţarea ei ?inanţarea anumitor măsuri de securitate suplimentare nutrebuie să ducă la denaturări ale concurenţei Cn acest scop, !omisia trebuie să efectueze unstudiu *referitor în special la modul de repartizare a finanţării între autorităţile publice şioperatori, fără a aduce atingere distribuţiei competenţelor între statele membre şi !omunitatea9uropeană şi să înainteze 4arlamentului 9uropean şi !onsiliului rezultatele acestuia şi, dupăcaz, eventuale propuneri

4rezentul regulament prevede că este necesar să se adopte măsuri pentru punerea sa înaplicare6& 0e asemenea, este necesar să se definească o procedură de adaptare a prezentuluiregulament, ţinnd seama de eperienţa dobndită, pentru ca alte dispoziţii din partea din!odul "+4+ care nu au fost iniţial obligatorii să devină obligatorii în conformitate cu prezentulregulament

"ntegrarea modificărilor aduse instrumentelor internaţionale cu privire la navele careoperează servicii naţionale şi la instalaţiile portuare care le deservesc, cărora li se aplică prezentul regulament, în măsura în care constituie o actualizare de natură tehnică a dispoziţiilor !onvenţiei +$%+ şi ale !odului "+4+, se decide în conformitate cu procedura prevăzută la

articolul && alineatul *3 4rocedura de verificare a conformităţii prevăzută la alineatul *6 de laarticolul &2 nu se aplică în aceste cazuri "nstrumentele internaţionale sunt cele care sunt învigoare şi includ cele mai recente modificări care le-au fost aduse, cu ecepţia modificărilor ecluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament şi care decurg din procedura deverificare a conformităţii prevăzută la alineatul *6 de la articolul &2 al prezentului regulament

$biectivele prezentului regulament, respectiv instituirea şi punerea în aplicare amăsurilor adecvate în domeniul politicii transportului maritim, nu pot fi îndeplinite în modsatisfăcător numai la nivelul statelor membre, ele putnd, dată fiind dimensiunea europeană a prezentului regulament, să fie realizate mai bine la nivel comunitar Cn consecinţă, !omunitatea

poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii stabilit prin articolul 6 din tratatCn conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut în articolul menţionat,

50 0n conformitate cu *ezoluia a"optată la 1: "ecem%rie :DD: "e către onferina "iplomatică a $>O.

51 0n conformitate cu 9ecizia 12!,24 a onsiliului "in :, iunie 1 "e sta%ilire a proce"urilor pentrue3ercitarea competenelor e3ecutive conferite omisiei.

7/23/2019 altm


prevederile prezentului regulamentul nu depăşesc ceea ce este necesar în vederea atingeriiacestor obiective

.egulamentul prevede, de asemenea, la articolul &3, necesitatea confidenţialităţii informaţiilor privind securitatea stfel, !omisia, în conformitate cu dispoziţiile 0eciziei 322&/1))/!9,

!9!$, 9uratom a !omisiei din 3' noiembrie 322& de modificare a regulamentului intern,trebuie să adopte măsuri adecvate pentru protecţia informaţiilor supuse cerinţelor deconfidenţialitate la care are acces sau care îi sunt comunicate de către statele membre =otodată,statele membre adoptă măsuri echivalente în conformitate cu legislaţia internă în domeniu Cn plus, personalul însărcinat cu efectuarea inspecţiilor de securitate sau cu operarea informaţiilor confidenţiale privind prezentul regulament trebuie supus unei evaluări adecvate a nivelului său înmaterie de securitate de către statul membru al cărui cetăţean este

2 Consolidarea securit4/ii portuare #-irectiva 3>>D<DCE%

0irectiva 3226/86/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din 38 octombrie 3226 privind consolidarea securităţii portuare a fost publicată în V$ % 7&2/31 din 36 noiembrie 3226, p 62 E 8&

%a 7& martie 322), 4arlamentul 9uropean şi !onsiliul Bniunii 9uropene au adoptat.egulamentul *!9 nr (36/322) *) privind consolidarea securităţii navelor şi a instalaţiilor portuare63 #ăsurile de securitate maritimă impuse prin acest regulament constituie numai o parte

din măsurile necesare pentru atingerea unui nivel corespunzător de securitate în toate lanţurile detransporturi legate de transportul maritim 0omeniul de aplicare a regulamentului respectiv selimitează la măsurile de securitate de la bordul navelor şi la interfaţa imediată navă/port

4entru a atinge cel mai mare grad de protecţie posibilă pentru industria maritimă şiindustria portuară, a fost necesară introducerea de măsuri de securitate portuară care să vizezefiecare port din perimetrul definit de statul membru în cauză, pentru a se garanta că măsurile de

52 o"ul $SPS si *eulamentul(4) /:F2:DD! au la %aza trei ra"e "e securitate. an" e3ista un risc "e pro"ucerea unui inci"ent& ra"ul "e securitate este ri"icat. $n acest caz navele si terminalele tre%uie sa a"opte o serie "emasuri "e securitate.Era"ul "e securitate 1 6 Situaie normală& cu un număr stan"ar" "e măsuri "e securitate.

Era"ul "e securitate : 6 Situaie cu risc "e inci"ent ri"icat. Se a"optă măsuri a"iionale "e securitate.Era"ul "e securitate 6 Situaie in care un inci"ent "e securitate este foarte pro%a%il. $n acest caz se a"opta masurispecifice avansate "e securitate.Era"ele "e securitate sunt sta%ilite "e uvern. $n cazul navelor care intra su% inci"enta acestor preve"eri acesteasunt sta%ilite "e uvernul tarii al cărei pavilion este ar%orat& iar in cazul facilitailor portuare "e uvernul tarii peteritoriul căreia acestea sunt amplasate.Cacilităile portuare au "esemnate fiecare in parte cate un ofier "e securitate&care se ocupa cu implementarea simeninerea unui Sistem "e manaement al securităii&ceea ce crează un climat "e "eplina siurană pe platformeleportuare .

7/23/2019 altm


7/23/2019 altm


securitate pentru porturile lor, să stabilească şi să comunice, după caz, nivelurile de securitate şisă se asigure că măsurile sunt bine comunicate, puse în aplicare şi coordonate

+tatele membre trebuie să aprobe evaluări şi planuri şi să monitorizeze punerea înaplicare a acestora în porturile lor 4entru a reduce la minimum perturbarea activităţilor portuare

şi povara administrativă asupra organismelor de inspecţie, monitorizarea de către !omisie aaplicării prezentei directive trebui să se desfăşoare în comun cu inspecţiile prevăzute la articolul' alineatul *) din .egulamentul *!9 nr (36/322)

4entru evaluarea securităţii portuare şi întocmirea de planuri de securitate pentru porturilelor, statele membre pot numi organizaţii de securitate recunoscute în sensul prezentei directive$rganizaţiile de securitate recunoscute trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în anea "@

nea "@ a prezentei directive prevede condiţiile care trebuie îndeplinite de o organizaţiede securitate recunoscută stfel, o organizaţie de securitate recunoscută trebuie să poată

demonstra:*& epertiza în aspectele relevante ale securităţii portuare;

*3 cunoaşterea corespunzătoare a operaţiunilor portuare, inclusiv cunoştinţe de proiectare portuară şi construcţie;

*7 cunoaşterea corespunzătoare a altor operaţiuni relevante pentru securitate care ar putea afecta securitatea portuară;

*) capacitatea de a evalua riscurile de securitate portuară probabile;

*6 abilitatea de a menţine şi îmbunătăţi cunoştinţele specializate ale personalului său îndomeniul securităţii portuare;

*8 abilitatea de a monitoriza capacitatea personalului de a prezenta încredere în permanenţă;

*( abilitatea de a menţine măsuri corespunzătoare pentru a evita divulgarea neautorizatăsau accesul la materiale sensibile din punct de vedere al securităţii;

*1 cunoaşterea legislaţiei şi a cerinţelor de securitate naţionale şi internaţionale relevate;

*' cunoaşterea ameninţărilor actuale la adresa securităţii şi a modelelor acestora;

*&2 abilitatea de a recunoaşte şi depista arme, substanţe şi dispozitive periculoase;

*&& abilitatea de a recunoaşte, fără discriminare, caracteristicile şi modelulcomportamental al persoanelor susceptibile de a ameninţa securitatea portuară;

*&3 cunoaşterea tehnicilor utilizate pentru eludarea măsurilor de securitate;

7/23/2019 altm


*&7 cunoaşterea echipamentelor şi sistemelor de securitate şi supraveghere şi a limitelor operaţionale ale acestora

$ organizaţie de securitate recunoscută care a efectuat o evaluare a securităţii portuaresau o revizuire a unei asemenea evaluări pentru un port nu poate întocmi sau revizui planul de

securitate portuară pentru acelaşi port

9ste necesar ca statele membre să poată înfiinţa comitete pentru securitatea portuară, caresă aibă misiunea de a furniza sfaturi practice în porturile vizate de prezenta directivă

Cn plus, statele membre trebuie să se asigure că un punct de convergenţă pentrusecuritatea portuară are rolul de punct de contact între !omisie şi statele membre cesteatrebuie să notifice !omisiei porturile vizate de prezenta directivă, în baza evaluărilor desecuritate efectuate

plicarea eficientă şi uniformă a măsurilor prevăzute în prezenta politică de securitate

ridică probleme importante cu privire la finanţarea acesteia ?inanţarea măsurilor suplimentarede securitate nu trebuie să conducă la denaturarea concurenţei %a 72 iunie 3228, !omisia a prezinte 4arlamentului 9uropean şi !onsiliului concluziile unui studiu privind cheltuielile pecare le presupun măsurile luate în temeiul prezentei directive, abordnd în special distribuireafinanţării între autorităţile publice, autorităţile portuare şi operatori

#ăsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive de către statele membretrebuie să fie adoptate în conformitate cu 0ecizia &'''/)81/!9 a !onsiliului din 31 iunie &'''de stabilire a procedurilor de eercitare a competenţelor de eecutare conferite !omisiei4rezenta directivă respectă drepturile fundamentale şi principiile recunoscute în special în !arta

drepturilor fundamentale a Bniunii 9uropene

fost necesară definirea unei proceduri de adaptare a prezentei directive pentru a lua înconsiderare evoluţiile din instrumentele internaţionale şi, avnd în vedere eperienţa, de adaptaresau suplimentare a dispoziţiilor detaliate din aneele la prezenta directivă, fără a etindedomeniul de aplicare al prezentei directive cest deziderat a fost realizat prin prevederilearticolului &6 al acestei directive

<2 Monitori5area tra6icului, #-irectiva 3>>3D)DCE%

54 9irectiva :DD:2F24 a Parlamentului 4uropean 8i a onsiliului "in :/ iunie :DD: "e instituire a unui sistemcomunitar "e monitorizare 8i informare privin" traficul navelor maritime 8i "e a%roare a 9irectivei 2/F244 aonsiliului a fost pu%licată 0n 7O L :D,21D "in F auust :DD:& p. 11 ? 1/,.

7/23/2019 altm


Cn comunicarea sa din 3) februarie &''7 privind o politică comună a siguranţei maritime,!omisia a indicat că un obiectiv la nivel comunitar a fost introducerea unui sistem de informareobligatorie prin care să se ofere statelor membre un acces rapid la toate informaţiile importantereferitoare la mişcarea navelor care transportă materiale periculoase sau poluante şi natura precisă a încărcăturii transportate

0irectiva '7/(6/!99 a !onsiliului din &7 septembrie &''7 privind cerinţele minime pentru navele care se îndreaptă spre porturile comunitare sau pleacă din aceste porturi maritimeşi care transportă mărfuri periculoase ori poluante a introdus un sistem prin care autorităţilecompetente primesc informaţii despre navele care au ca destinaţie sau părăsesc un port comunitar şi care transportă substanţe periculoase sau poluante, precum şi despre incidentele petrecute pemare 0irectiva menţionată cere !omisiei să elaboreze noi propuneri pentru introducerea unuisistem de notificare mai detaliat pentru !omunitate, care să cuprindă eventual şi navele aflate întranzit de-a lungul coastelor statelor membre

.ezoluţia !onsiliului din 1 iunie &''7 privind o politică comună a siguranţei maritime asubliniat că principalele obiective ale acţiunii comunitare cuprind adoptarea unui sistem deinformare mai detaliat

"ntroducerea unui sistem comunitar de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime a contribuit la prevenirea accidentelor şi cazurilor de poluare pe mare şi a redusconsecinţele lor asupra mediului marin şi costier, asupra economiei şi sănătăţii comunităţilor locale 9ficienţa traficului maritim, în special a gestionării escalelor făcute de nave în porturi,depinde şi de preavizul dat de nave cu suficient timp înainte de sosire

#ai multe sisteme de raportare obligatorie a navelor au fost introduse de-a lungulcoastelor europene, în conformitate cu normele în materie adoptate de $rganizaţia #aritimă"nternaţională *"#$ 4entru ca aceste sisteme să fie eficiente şi să-şi împlinească menirea,trebuie asigurată respectarea de către nave a cerinţelor de raportare în vigoare în cadrul acestor sisteme

0e asemenea, au fost introduse servicii de trafic maritim şi sisteme de dirijare a navelor care joacă un rol important în prevenirea accidentelor şi a poluării în anumite zone maritimeaglomerate sau periculoase pentru navigaţie 4entru ca acest deziderat să fie atins, este necesar canavele să utilizeze serviciile de trafic maritim şi să se conformeze regulilor aplicabile sistemelor

de dirijare a traficului aprobate de "#$+-au înregistrat progrese tehnologice esenţiale în domeniul echipamentelor de bord care

permit identificarea automată a navelor *sisteme "+66 în vederea unei monitorizări

55 Automatic $"entification System ? este un sistem folosit "e nave si "e G#S pentru i"entificarea si localizareanavelor.

7/23/2019 altm


perfecţionate a navelor, ca şi în ceea ce priveşte înregistrarea datelor de voiaj *sisteme @0. 68 sauZcutiile negreI pentru a se facilita efectuarea anchetelor în urma producerii accidentelor vndîn vedere importanţa lor în elaborarea unei politici care să prevină accidentele de navigaţie, prezenţa acestor echipamente,conform prevederilor prezentei directive, devine obligatorie la bordul navelor care efectuează curse naţionale sau internaţionale cu escale în porturile

comunitare 0atele furnizate de sistemele @0. pot fi folosite att după un accident pentruinvestigarea cauzelor acestuia, ct şi preventiv, pentru a trage concluziile necesare din astfel desituaţii +tatele membre trebuie să încurajeze utilizarea acestor date în ambele scopuri 0easemenea, este necesar ca statele membre să se asigure că la staţiile de coastă ale autorităţilor competente eistă, pe lngă echipamente tehnice corespunzătoare, personal este suficient şicalificat corespunzător

4rezenta directivă, alături de 0irectiva &'''/76/!9, stabileşte necesitatea desfăşurăriiunei anchete pentru investigarea accidentelor şi incidentelor maritime, în vederea stabiliriicauzelor care au dus la producerea evenimentelor pentru ca acesta să poată fi evitate pe viitor

stfel articolul && al acestei directive prevede ca, fără a aduce atingere articolul &3 din 0irectiva&'''/76/!9, în cazul în care efectuează o anchetă în care este implicată o navă menţionată în prezenta directivă, statele membre trebuie să respecte prevederile din !odul "#$ privindderularea anchetelor în legătură cu accidentele şi incidentele maritime +tatele membre trebuie săcoopereze la derularea anchetelor în legătură cu accidentele şi incidentele maritime care implicănave aflate sub pavilionul lor

!unoaşterea precisă a mărfurilor periculoase sau poluante transportate la bordul navelor, precum şi a altor informaţii pertinente din domeniul siguranţei, cum ar fi informaţiile referitoarela incidente de navigaţie, este esenţială pentru pregătirea şi eficienţa operaţiilor de intervenţie în

caz de poluare sau cu risc de poluare pe mare Aavele care au ca destinaţie sau părăsesc porturilestatelor membre trebuie să transmită aceste informaţii autorităţilor competente sau autorităţilor portuare din aceste state membre

4entru a facilita şi accelera transmiterea şi folosirea informaţiilor, care pot fi în cantitateimensă, despre încărcăturile navelor, acestea trebuie să fie transmise ori de cte ori este posibil prin mijloace electronice către autoritatea competentă sau autoritatea portuară interesată 0inaceleaşi motive, este necesar ca schimburile de informaţii între autorităţile competente alestatelor membre să se facă pe cale electronică

4entru cazul în care companiile interesate au introdus proceduri interne, conformndu-secerinţelor statelor membre, pentru a garanta că informaţiile cerute de directivă sunt transmiseautorităţii competente fără întrziere, prezenta directivă prevede posibilitatea de a ecepta

56 Gi"eo 9is= *ecore"er ? inreistrator ce permite stocarea "atelor si parametrilor functionali ai anumitor instalatii"e la %or"ul navei& reprezinta ec'ivalentul cutiei nere la avioane.

7/23/2019 altm


serviciile regulate dintre două sau mai multe state, dintre care cel puţin unul este un stat membru,de la cerinţa de notificare a fiecărei curse

Bnele nave prezintă riscuri potenţiale pentru siguranţa navigaţiei şi a mediului din cauzacomportamentului sau a stării în care se află 0in această cauză, statele membre ar trebui să

acorde atenţie specială urmăririi acestor nave, să adopte măsurile corespunzătoare pentru a preveni agravarea riscurilor pe care acestea le prezintă şi să transmită informaţiile pertinente pecare le posedă despre aceste nave celorlalte state membre interesate #ăsurile pot fi asigurate prin activităţile de control desfăşurate de statul portului

+tatele membre trebuie să ia măsuri de apărare împotriva ameninţărilor la adresasiguranţei maritime, a siguranţei persoanelor şi a mediului marin şi costier generate de incidente,accidente sau alte situaţii produse pe mare şi de prezenţa petelor de substanţe poluante sau acoletelor în derivă pe suprafaţa mării Cn acest scop, căpitanii de nave care navighează în zona decăutare şi salvare, în zona economică eclusivă sau într-o zonă echivalentă a statelor membre

trebuie să comunice astfel de cazuri autorităţilor de coastă, furniznd toate informaţiilecorespunzătoare %und în considerare particularităţile propriei lor situaţii, statele membre aulibertatea de a stabili ele însele zonele geografice care intră în obligaţia de notificare

Cn cazul producerii unui incident sau accident pe mare, cooperarea deplină şi completă a părţilor implicate în trafic contribuie în mod semnificativ la eficienţa operaţiilor întreprinse deautorităţile competente

0acă o autoritate competentă desemnată de un stat membru consideră, în urma unei previziuni privind starea mării sau condiţiile meteorologice furnizate de un serviciu meteorologic

calificat, că se profilează o ameninţare gravă la adresa siguranţei vieţilor omeneşti sau un riscgrav de poluare din cauza condiţiilor meteorologice etrem de nefavorabile sau a stării mării,aceasta trebuie să-l informeze comandanţii navelor care intenţionează să intre în port sau să părăsească portul cu privire la situaţie şi poate lua toate măsurile pe care le consideră cele maiindicate ?ără a aduce atingere îndatoririi de a acorda ajutor navelor în primejdie, măsurile ar putea cuprinde interdicţia ca nava să intre în port sau să-l părăsească pnă la normalizareasituaţiei Cn eventualitatea unui posibil risc de siguranţă sau de poluare şi ţinnd seama de situaţiaspecifică a portului respectiv, autoritatea competentă poate recomanda navelor să nu părăsească portul Cn cazul în care comandantul navei decide părăsirea portului, el face acest lucru pe propria răspundere şi trebuie să precizeze motivele deciziei sale

$ problemă foarte importanta privind siguranţa navigaţiei, a echipajelor şi mărfii aflate lanavelor, precum şi prevenirea poluării mediului o reprezintă stabilirea de către statele membre alocurilor de refugiu bsenţa unui loc de refugiu poate avea consecinţe grave în cazul unuiaccident pe mare 4rin urmare, statele membre trebuie să întocmească planuri astfel înct navelor în primejdie, dacă situaţia impune acest lucru, să li se ofere refugiu în porturile lor sau în orice altloc adăpostit în cele mai bune condiţii posibile 0acă este necesar şi posibil, aceste planuri

7/23/2019 altm


trebuie să cuprindă furnizarea de mijloace şi instalaţii corespunzătoare de asistenţă, salvare şicombatere a poluării 4orturile care adăpostesc o navă în primejdie trebuie să conteze pe odespăgubire promptă pentru cheltuielile şi daunele posibile generate de această operaţie 4rinurmare, îi revine !omisiei eaminarea posibilităţilor de introducere a unui sistem adecvat dedespăgubire pentru porturile comunitare care adăpostesc o navă în primejdie şi posibilitatea de a

cere ca o navă care intră într-un port comunitar să fie asigurată în mod corespunzător

4roblema locurilor de refugiu nu a fost complet rezolvată de prevederile prezenteidirective 0eşi 9#+6( face eforturi susţinute în consilierea statelor membre pentru punerea înaplicare a prevederilor articolului 32 al prezentei directive, acestea sunt departe de o soluţionaresatisfăcătoare a problemei privind locurile de refugiu 0oar cteva dintre statele membre *deeemplu +uedia au publicat lista locurilor de refugiu, împreună cu harţi ale acestora şi planurilede acţiune în situaţiile de urgenţă care implica permiterea accesului unei nave aflate în pericolîntr-un loc de refugiu

9ficienţa prezentei directive depinde în mare măsură de controlul strict al aplicării sale,eercitat de statele membre Cn acest scop, statele membre trebuie să efectueze periodic inspecţiisau orice alte acţiuni necesare pentru a se asigura că legăturile de comunicare stabilite în vedereaîndeplinirii cerinţelor din prezenta directivă funcţionează în mod satisfăcător =rebuie, deasemenea, introdus un sistem de sancţiuni pentru a garanta că părţile interesate se conformeazăcerinţelor de notificare şi de dotare cu echipamente prevăzute în prezenta directivă

numite dispoziţii din prezenta directivă pot fi modificate de procedura prevăzută în0ecizia &'''/)81/!9 a !onsiliului din 31 iunie &''' de stabilire a modalităţilor de eercitare acompetenţelor eecutive acordate !omisiei, astfel înct să se ia în considerare evoluţia

instrumentelor comunitare şi internaţionale şi eperienţa acumulată în aplicarea prezenteidirective, în măsura în care aceste modificări nu lărgesc domeniul de aplicare a prezenteidirective Bn instrument util pentru evaluarea de către !omisie a eperienţei cştigate dinaplicarea prezentei directive îl constituie notificarea adecvată cu privire la această aplicareîntocmită de către statele membre

Cntruct dispoziţiile 0irectivei '7/(6/!99 au fost în mod semnificativ consolidate,etinse şi modificate prin prezenta directivă, s-a considerat că este cazul ca 0irectiva '7/(6/!99să fie abrogată

*2 Controlul statului portului #-irectiva )D3(DCE%

57 4>SA reprezintă aenia 5niunii 4uropene ce are ca sarcina re"ucerea riscurilor acci"entelor maritime& poluariisi pier"erilor "e vieti omenesti pe mare. Are se"iul in Lisa%ona si a fost 0nfiinată 0n :DD: ca urmare a poluărilorurmate "e petrolierele 4ri=a si Prestie si a naufraiului ferry%oat-ului 4stonia.

7/23/2019 altm


0irectiva '6/3&/!9 a !onsiliului din &' iunie &''6 privind controlul navelor de cătrestatul portului a fost publicată în V$ % &6(, din ( iulie &''6, p &-7& Cntruct !omunitatea9uropeană este în mod serios preocupată de dezastrele maritime şi poluarea mărilor şi a coastelor

maritime ale statelor membre şi, de asemenea, preocupată de condiţiile de viaţă şi de muncă de la bordul navelor, directiva a fost amendată de mai multe ori:

- 0irectiva '1/36/!9 a !onsiliului din 3( aprilie &''1, publicată în V$ % &77 din ( mai&''1;

- 0irectiva '1/)3/!9 a !omisiei din &' iunie &''1, publicată în V$ % &1) din 3( iunie&''1;

- 0irectiva &'''/'(/!9 a !omisiei din &7 decembrie &''', publicată în V$ % 77& din37 decembrie &''';

- 0irectiva 322&/&28/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din &' decembrie322&, publicată în V$ % &' din 33 ianuarie 3223;

- 0irectiva 3223/1)/!9 a 4arlamentului 9uropean şi a !onsiliului din 6 noiembrie3223, publicată în % 73) din 3' noiembrie 3223

"niţial prezenta directiva a avut numele de Z0irectiva '6/3&/!9 a !onsiliului privind punerea în aplicare, în ceea ce priveşte navele care fac escală în porturile comunitare sau înapele care intră sub jurisdicţia statelor membre, a standardelor internaţionale privind siguranţamaritimă, prevenirea poluării şi condiţiile de viaţă şi de muncă de la bordul navelor *controlulstatului portuluiI cest nume a fost modificat de 0irectiva 322&/&28/!9 în Z0irectiva'6/3&/!9 a !onsiliului din &' iunie &''6 privind controlul navelor de către statul portului

*4+!61

I!onsiliul, în reuniunea sa din 36 ianuarie &''7, a adoptat concluziile care determină

!omunitatea şi statele membre să asigure intrarea în vigoare şi aplicarea mai eficiente astandardelor internaţionale adecvate privind siguranţa maritimă şi protecţia mediului şi să punăîn aplicare noile măsuri, cnd acestea sunt adoptate

4rin .ezoluţia sa din 1 iunie &''7 privind politica comună de siguranţă maritimă,!onsiliul a îndemnat !omisia să prezinte ct mai repede !onsiliului propuneri de acţiunispecifice şi propuneri oficiale privind criteriile de inspecţie a navelor 6', inclusiv armonizareacondiţiilor de reţinere şi posibilitatea publicării rezultatelor inspecţiilor şi refuzul accesului în

porturile comunitare

58 Port State ontrol - vizita la %or"ul unei nave pentru verificarea at+t a vala%ilităii certificatelor relevante& a"ocumentelor& a stării navei& a ec'ipamentelor sale si a ec'ipajului acesteia precum si a con"iiilor "e muncă si viaăla %or" ale ec'ipajului. Bormele comunitare presupun sta%ilirea unui criteriu comun pentru controlul navelor "e cătrestatul portului& armonizarea proce"urilor "e inspecie 8i reinere.

7/23/2019 altm


+copul prezentei directive este de a sprijini reducerea drastică a numărului navelor carenu corespund standardelor şi care navighează în apele care intră în jurisdicţia statelor membre prin:

sporirea conformităţii cu legislaţia internaţională şi comunitară relevantă privind

siguranţa maritimă, protecţia mediului maritim şi condiţiile de viaţă şi de muncă la bordulnavelor aflate sub orice pavilion;

stabilirea unor criterii comune pentru controlul navelor de către statul de port şiarmonizarea procedurilor de inspecţie şi reţinere, ţinnd seama în mod corespunzător deangajamentele luate de autorităţile maritime ale statelor membre în conformitate cu#emorandumul de înţelegere privind controlul statului portului de la 4aris *4aris #$B

#onitorizarea conformităţii navelor cu standardele internaţionale privind siguranţa, prevenirea poluării şi condiţiile de viaţă şi de muncă la bord trebuie să fie, în primul rnd, de

competenţa statului de pavilion 0eoarece un număr tot mai mare de state de pavilion întmpinăserioase dificultăţi în a pune în aplicare standardele internaţionale, conform acestei directive,monitorizarea conformităţii cu standardele internaţionale privind siguranţa, prevenirea poluării şicondiţiile de viaţă şi de muncă la bord este asigurată de statul portului

+-a considerat că o abordare armonizată a punerii în vigoare eficiente de către statelemembre a standardelor internaţionale privind navigarea în apele lor teritoriale şi folosirea porturilor lor va evita perturbări la nivelul concurenţei stfel, dacă o serie de state aplică o seriede măsuri mai drastice privind inspecţiile la bordul navelor care fac escală în porturile lor, acestfapt poate conduce la evitarea acestor porturi de către armatori şi preferarea în locul acestora a

porturilor altor state care au o politică mai indulgentă în ceea ce priveşte respectarea standardelor internaţionale

4entru evitarea unui asemenea fenomen, migrarea navelor către statele cu o politică mai blndă în domeniu siguranţei maritime şi prevenirii poluării mediului marin de către nave, s-aconsiderat că un cadru legal comunitar pentru armonizarea procedurilor de inspecţie estefundamental pentru asigurarea aplicării omogene a principiilor de siguranţă a navigaţiei şi prevenirea poluării, care sunt în centrul politicilor comunitare de transport şi mediu

Cn plus, întruct poluarea mărilor este prin natura sa un fenomen transfrontalier şi, înconformitate cu principiul subsidiarităţii, s-a considerat că dezvoltarea mijloacelor de prevenire

59 ateoriile "e nave enumerate 0n ane3a G la 9irectiva F2:124 prezintă "e asemenea un risc major "e acci"entsau poluare atunci c+n" atin o anumită vec'ime. Puterea "iscreionară "e care "ispune autoritatea "e inspecie cuprivire la selectarea unei astfel "e nave pentru o inspecie e3tinsă nu permite realizarea unor practici unitare 0ninteriorul omunităii. Hn consecină& este necesar ca inspectarea acestor nave să fie o%liatorie. Av+n" 0n ve"ere 0nspecial riscurile unei poluări majore cauzate "e tancurile petroliere i faptul că marea majoritate a "eficienelor careș

"uc la re inerea navelor se referă la nave cu o vec'ime mai mare "e 1F ani& reimul inspec iei e3tinse ar tre%ui să seț ț

aplice petrolierelor cu o vec'ime mai mare "e 1F ani.

7/23/2019 altm


în acest domeniu, în ceea ce priveşte mările vecine ale statelor membre, se realizează cel mai bine la nivel comunitar, deoarece statele membre nu pot lua separat măsuri adecvate şi eficiente4entru acesta, adoptarea prezentei directive a !onsiliului a fost procedura corespunzătoare pentru stabilirea cadrului legal şi a normelor şi criteriilor armonizate pentru controlul statului portului

4rezenta directivă prevede inspectarea de către fiecare stat membru a cel puţin 36 D dinnumărul de nave străine care intră în porturile sale în cursul unui an dat, în practică, însemnndcă un număr mare de nave ce operează în cadrul !omunităţii în orice moment au fost supuse uneiinspecţii 4+!

Aormele şi procedurile pentru inspecţiile statului de port, inclusiv criteriile de reţinere anavelor, au fost armonizate pentru a asigura o eficienţă constantă în toate porturile, ceea ce a dusla reducerea radicală a folosirii selectivă a unor porturi de destinaţie pentru a evita reţeaua decontrol 4+!

+tatisticile privind dezastrele, reţinerea şi anomaliile, publicate în comunicarea !omisieiintitulată Z4olitica comună de siguranţă maritimăI şi în raportul anual al #$B, arată că anumitecategorii de nave trebuie să fie supuse unor inspecţii amănunţite stfel, dacă în urma uneiinspecţii inspectorii 4+! care realizează inspecţia respectivă consideră că eistă doveziconcludente ca nava nu respectă standardele internaţionale pot supune nava unei inspecţii maiamănunţite în sectoarele în care au fost determinate neconformităţi majore

Aeconformitatea cu dispoziţiile convenţiilor relevante trebuie corectată, navele fiindobligate să adopte măsuri corective "nspectorii 4+! trebuie, în cazul în care deficienţele privind

conformitatea prezintă un risc clar pentru siguranţă, sănătate sau mediu, să se reţină nava pnăcnd neconformitatea a fost corectată 0acă neconformitatea stabilită nu poate fi corectată în portul respectiv şi dacă acest lucru nu prezintă un risc clar pentru siguranţă, sănătate sau mediu,inspectorii 4+! pot permite navei să plece pnă în primul port de escală în care urmează caneconformitatea stabilită să fie stinsă Aava este obligată să plece direct către portul stabilit deinspectorii 4+!, fără întrzieri sau abateri de la ruta recomandată, pentru a remedia în cel maiscurt timp posibil deficienţele constatate

4revederile acestei directive stabilesc că trebuie să eiste şi dreptul de acţiune împotrivadeciziilor de reţinere luate de autorităţile competente, pentru a preveni decizii iresponsabile care

pot cauza reţineri necuvenite sau întrzieri naveivnd în vedere compleitatea dispoziţiilor cuprinse în convenţii în ceea ce priveşte

construcţia navelor, echipamentul şi echipajul, consecinţele grave ale deciziilor luate deinspectori şi necesitatea ca inspectorii să ia decizii absolut imparţiale, inspecţiile trebuie să fieefectuate de către inspectori ce sunt funcţionari sau alte persoane abilitate corespunzător sau alteasemenea persoane, cu vaste cunoştinţe şi eperienţă stfel, autorităţile competente ale statelor membre trebuie să dispună de inspectori bine pregătiţi în domeniu, cu o vastă eperienţă şi să fie

7/23/2019 altm


în permanenţă preocupate de instruirea şi menţinerea la zi a cunoştinţelor inspectorilor despecialitate 4entru a se asigura de acest lucru, !omisia a pus la punct un sistem de punctare ainspectorilor 4+!82 !onform acestui sistem, fiecare inspector 4+! este supus unor evaluări periodice şi îî este alocat un punctaj în funcţie de numărul de inspecţii realizate într-un intervalde 6 ani, de cursurile de instruire şi perfecţionare la care acesta participat în perioada respectivă,

etc

4entru o bună monitorizare a navelor care fac escală în porturile comunitare, piloţii şiautorităţile portuare pot fi în măsură să furnizeze informaţii utile privind deficientele unor astfelde nave şi a echipajelor acestora 9ste necesară cooperarea între autorităţile competente alestatelor membre şi alte autorităţi sau organizaţii pentru a asigura o urmărire atentă în ceea ce priveşte navele cu deficienţe cărora li s-a permis înaintarea şi pentru schimbul de informaţii privind navele din port

4ublicarea informaţiilor privind navele care nu respectă standardele internaţionale privind

siguranţa, sănătatea şi protecţia mediului maritim este un mijloc eficient de descurajare aîncărcătorilor de a folosi asemenea nave şi un stimulent pentru proprietarii acestora de a luamăsuri corective fără a fi constrnşi +istemul informaţional, denumit +".9A!, este stabilit înconformitate cu #oB şi oferă un volum mare de informaţii suplimentare necesare aplicării prezentei directive

=oate costurile de inspecţie a navelor ce justifică reţinerea trebuie suportate de proprietar sau de operator ceste costuri trebuie să fie uniforme, aceleaşi în toate statele Bniunii 9uropene, pentru nu a determina armatorii să aibă preferinţe în vederea alegerii portului în care să realizezeinspecţiile 4+! obligatorii

Cn scopul punerii în aplicare a prezentei directive trebuie să se utilizeze comitetul instituitconform articolul &3 din 0irectiva '7/(6/ !99 a !onsiliului din &7 septembrie &''7 privindcerinţele minime pentru navele care au ca destinaţie sau punct de plecare porturile !omunităţii şitransportă mărfuri periculoase sau poluante, pentru a asista !omisia în adaptarea obligaţiilor statelor membre privind inspecţia pe baza eperienţei dobndite, ţinnd seama de evoluţiile#oB, precum şi în adoptarea aneelor, în cazul în care este necesar, în temeiul modificărilor convenţiilor, protocoalelor, codurilor şi rezoluţiilor organismelor internaţionale pertinente şi ale#oB

+2 Agen/ia European4 de $iguran/4 Maritim4 #Regulamentul #CE% nr2 (,><D3>>3%

60 *ecrutarea i preătirea inspectorilor califica i necesită o anumită perioa"ă "e timp& motiv pentru care statelorș ț

mem%re tre%uie să li se permită să- i constituie treptat propriul serviciu "e inspec ie.ș ț

7/23/2019 altm


.egulamentul *!9 nr &)28/3223 al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului, din 3(iunie 3223, de instituire a unei genţii 9uropene pentru +iguranţă #aritimă a fost publicat în V$% 321, din 6 august 3223, p & 9l a fost ulterior modificat de două ori prin:

− .egulamentul *!9 nr &8))/3227 al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului, din 33

iulie 3227, publicat în V$ % 3)6, din 3' septembrie 3227;− .egulamentul *!9 nr (3)/322) al 4arlamentului 9uropean şi al !onsiliului, din 7&

martie 322), publicat în V$ % &3', din 3' aprilie 322)

Cn !omunitatea 9uropeană au fost adoptate un mare număr de măsuri legislative pentru aîntări siguranţa şi a preveni poluarea în transporturile maritime %egislaţia în cauză, pentru a fieficientă, trebuie să fie aplicată în mod corespunzător şi uniform pe tot cuprinsul !omunităţii9uropene Cn acest fel se asigură condiţiile unei concurenţe echitabile, se reduce denaturareaconcurenţei rezultată din avantajele economice de care se bucură navele neconforme şi se

recompensează actorii maritimi serioşinumite sarcini care în prezent sunt îndeplinite la nivel comunitar sau naţional ar putea

să fie eecutate de un organism specializat Cntr-adevăr, s-a simţit nevoia unui sprijin tehnic şiştiinţific şi a unui nivel ridicat de epertiză stabilă pentru aplicarea corespunzătoare a legislaţieicomunitare în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării cauzate de navele maritimeşi pentru monitorizarea aplicării acestei legislaţii şi evaluarea eficienţei măsurilor deja în vigoare0e aceea a fost necesar ca, în cadrul structurii instituţionale eistente şi cu respectareaechilibrului de puteri din !omunitate, să se înfiinţeze o genţie 9uropeană pentru +iguranţă#aritimă *9#+

Cn general, 9#+ reprezintă organismul tehnic care furnizează !omunităţii mijloacelenecesare pentru a acţiona eficient în scopul îmbunătăţirii normelor referitoare la siguranţamaritimă în ansamblu, precum şi la prevenirea poluării cauzate de navele maritime 9#+sprijină !omisia în procesul continuu de actualizare şi dezvoltare a legislaţiei comunitare îndomeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării de către navele maritime şi trebuie săasigure sprijinul necesar pentru o punere în aplicare convergentă şi eficientă a acestei legislaţii înîntreg spaţiul comunitar, ajutnd !omisia la îndeplinirea sarcinilor care-i sunt atribuite prinlegislaţia comunitară prezentă şi viitoare în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluăriicauzate de navele maritime

Cn vederea realizării corespunzătoare a obiectivelor pentru care a fost înfiinţată 9#+,este necesar ca aceasta să îndeplinească o serie de alte sarcini importante menite săîmbunătăţească siguranţa maritimă şi prevenirea poluării cauzate de navele maritime în apeleteritoriale ale statelor membre Cn acest sens, 9#+ trebuie să conlucreze cu statele membre învederea organizării unor activităţi corespunzătoare de formare profesională privind controlulstatului de port şi competenţa statului al cărui pavilion îl arborează nava şi pentru asigurareaasistenţei tehnice în legătură cu punerea în aplicare a legislaţiei comunitare 9#+ trebuie să

7/23/2019 altm


faciliteze cooperarea dintre statele membre şi !omisie8& prin crearea şi eploatarea oricăruisistem de informare necesar pentru atingerea obiectivelor din această directivă, ct şi cooperareaîn activităţile de investigaţie a accidentelor maritime grave 9#+ trebuie să furnizeze !omisieişi statelor membre informaţii şi date obiective, fiabile şi comparabile în domeniul siguranţeimaritime şi al prevenirii poluării cauzate de navele maritime, pentru a le da posibilitatea să

adopte iniţiativele necesare pentru îmbunătăţirea măsurilor deja în vigoare şi evaluarea eficienţeiacestora 9ste necesar să pună la dispoziţia statelor candidate la aderare YnoP-hoP comunitar îndomeniul siguranţei maritime 9#+ trebuie să fie deschisă participării acestor state ca şi a altor ţări terţe care au încheiat acorduri cu !omunitatea prin care acestea adoptă şi pun în aplicarelegislaţia comunitară în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării cauzate de navelemaritime

9#+ trebuie să acţioneze în favoarea instituirii unei mai bune cooperări între statelemembre, să dezvolte şi să răspndească cele mai bune practici în !omunitate %a rndul său,aceasta va contribui la îmbunătăţirea globală a sistemului de siguranţă maritimă în !omunitate,

precum şi la diminuarea riscului de accidente maritime, a poluării marine şi a pierderii de vieţiomeneşti pe mare

4entru ca să-şi poată îndeplini corespunzător atribuţiile, se impune ca funcţionarii 9#+să efectueze vizite în statele membre în vederea monitorizării în ansamblu a sistemuluicomunitar în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării cauzate de navele maritime@izitele trebuie să se deruleze în conformitate cu politica elaborată de consiliul de administraţieal 9#+ şi să beneficieze de sprijinul autorităţilor din statele membre

9ste necesar ca 9#+ să aplice legislaţia comunitară corespunzătoare privind accesul

public la documente şi protecţia persoanelor în ce priveşte tratarea datelor cu caracter personal9ste necesar, de asemenea, să furnizeze publicului şi oricăror părţi interesate informaţiiobiective, fiabile şi uşor de înţeles cu privire la activitatea sa

Cn ceea ce priveşte răspunderea contractuală a 9#+, reglementată de legea aplicabilăcontractelor încheiate de 9#+, !urtea de Vustiţie trebuie să aibă competenţă să se pronunţe înlegătură cu clauzele de arbitraj cuprinse în contract 0e asemenea, !urtea de Vustiţie arecompetenţa de a se pronunţa în litigiile privind despăgubirile pentru prejudiciile rezultate dinrăspunderea etra-contractuală a genţiei

4entru a asigura în mod eficient îndeplinirea funcţiilor 9#+, statele membre şi !omisiasunt reprezentate într-un consiliu de administraţie împuternicit să stabilească bugetul, să verificeeecuţia acestuia, să adopte normele financiare corespunzătoare, să instituie proceduri de lucrutransparente pentru procesul decizional al 9#+, să adopte programul de lucru, să eamineze

61 conform preve"erilor "in 9irectiva :DD:2F24 a Parlamentului 4uropean 8i a onsiliului& "in :/ iunie :DD:&privin" 0nfiinarea unui sistem comunitar "e monitorizare 8i informare 0n "omeniul traficului navelor maritime 8i "ea%roare a 9irectivei 2/F244 a onsiliului.

7/23/2019 altm


cererile de asistenţă tehnică primite din partea statelor membre, să definească politica privinddeplasările în statele membre şi să-l numească pe directorul eecutiv vnd în vedere cămisiunea şi sarcinile 9#+ au un pronunţat caracter tehnic şi ştiinţific, consiliul de administraţietrebuie să fie alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru şi patru reprezentanţi ai!omisiei, cu un înalt nivel de competenţă 4entru a asigura un nivel maim de competenţă şi

eperienţă al consiliului de administraţie şi pentru a implica sectoarele cele mai vizate înactivităţile 9#+, !omisia numeşte, în calitate de membri în consilii de conducere, profesioniştiindependenţi din aceste sectoare, fără drept de vot, pe baza meritelor personale şi eperienţeidobndite în domeniul siguranţei maritime şi al prevenirii poluării cauzate de navele maritime şinu în calitate de reprezentanţi ai unor organizaţii profesionale date

4entru buna funcţionare a 9#+ directorul eecutiv este numit pe baza meritelor şiaptitudinilor sale de administrare şi gestionare confirmate, precum şi a competenţei şi eperienţeiîn ceea ce priveşte siguranţa maritimă şi prevenirea poluării cauzate de navele maritime 0easemenea, el îşi eercită atribuţiile cu o totală independenţă şi fleibilitate în ce priveşte

organizarea funcţionării interne a genţiei Cn acest scop, directorul eecutiv trebuie să elaborezeşi să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea corespunzătoare a programului delucru al 9#+, trebuie să întocmească în fiecare an un proiect de raport general care să fie prezentat consiliului de administraţie şi să întocmească bugetul estimativ al genţiei de veniturişi cheltuieli şi trebuie să eecute bugetul

4entru a garanta deplina autonomie şi independenţă a 9#+, s-a considerat necesar să ise acorde un buget autonom, alimentat în principal prin contribuţia !omunităţii Cn ultimii ani, pemăsură ce s-au înfiinţat tot mai multe agenţii descentralizate, autoritatea bugetară a căutat săîmbunătăţească transparenţa şi controlul gestionării fondurilor comunitare acordate acestora, în

special în ce priveşte introducerea taelor ca articol bugetar, controlul financiar, competenţa dedescărcare a gestiunii, contribuţiile la sistemul de pensii şi procedura bugetară internă *codul deconduită Cn acelaşi mod, .egulamentul *!9 nr &2(7/&''' al 4arlamentului 9uropean şi al!onsiliului, din 36 mai &''', privind investigaţiile efectuate de $ficiul european de luptă anti-fraudă *$%?83 se aplică fără restricţii în cazul 9#+

.egulamentul prevede ca, în termen de cinci ani de la data la care 9#+ începe să şieercite atribuţiile, consiliul de administraţie trebuie să comande o evaluare eternăindependentă pentru a eamina efectele pe care prezentul regulament, 9#+ şi metodele sale delucru le au în ceea ce priveşte crearea unui nivel ridicat de siguranţă maritimă şi de prevenire a

poluării cauzate de navele maritime

62 OLAC - Oficiului 4uropean "e Luptă Anti-frau"ă are misiunea "e a proteja interesele financiare ale 5niunii4uropene& "e a lupta 0mpotriva frau"ei& a corupiei 8i a oricărei alte nereuli& inclusiv a%aterile 0n ca"rul instituiiloreuropene. Prin 0n"eplinirea acestei misiuni 0n mo" responsa%il& transparent 8i eficient "in punct "e ve"ere alcosturilor.




7/23/2019 altm


Curs I'

LEBI$LAŢIA NAŢIONAL !RIVIN- !REVENIREA .I COM=ATEREA !OL"RIIMARINE !RO-"$E -E NAVE

(2 Legea apelor – Legea nr2 (*D())> cu modi6ic4rile ulterioare

0efiniţie - este mijlocul prin care omul introduce direct sau indirect substanţe sauenergie *substanţe radioactive în mediul marin *inclusiv în estuare, rezultnd în acest modefecte nocive de lezare a resurselor ori pericole pentru sănătatea omului, obstacole pentruactivităţi marine, inclusiv pescuitul, deteriorarea calităţii apei de mare şi creşterea activităţiiradioactive

- este interzisă poluarea apelor maritime interioare şi a mării teritoriale, precum şi aatmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de penave sau alte instalaţii plutitoare sau fie, din aparate de zbor, precum şi de către surse aflate peţărm, a unor substanţe sau reziduuri de substanţe toice, radioactive, hidrocarburi, precum şi aaltor substanţe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru fauna şi floramării;

- în cazul în care o navă folosită în scopuri comerciale, care se afla în marea interioarăsau teritorială, a încălcat prevederile legislaţiei romne sau internaţionale privind prevenirea,reducerea şi menţinerea sub control a poluării, organele romne sunt în drept să ceară eplicaţiinavei respective, precum şi să inspecteze această navă;

- în cazul în care eistă dovezi clare, că o nava comercială a încălcat această legislaţie,

organele romne competente vor putea reţine nava şi deschide o anchetă în legătură cu aceastăîncălcare;

- în cazul unei coliziuni, eşuări sau a altei avarii maritime cu consecinţe asupra măriiinterioare, teritoriale sau pentru ţărmul romnesc, organele competente sunt în drept să adoptemăsurile necesare, corespunzător cu paguba efectivă sau cu ameninţarea pe care o reprezintă înscopul apărării împotriva poluării sau ameninţării cu poluarea

7/23/2019 altm


9fecte:

a acţiuni ce dăunează sănătăţii oamenilor; b acţiuni ce dăunează florei şi faunei;c acţiuni ce provoacă pagube ţărmului romnesc;

d acţiuni ce creează obstacole în utilizarea legitimă a mării

Constarea producerii poluării. ancţiuni prevă,ute +n legea 17)199'

Constatarea. !rganul constatator. Procesul ver-al de contravenţie

Conform prevederilor art 2* al 0egii nr "3/"##, rep% pot fi evidenţiate următoareleconsiderente cu privire la protecţia mediului marin G

aZ4revenirea, reducerea şi menţinerea sub control a poluării mediului marin, provocată

sau care este legată de activităţile din apele maritime interioare, din marea teritorială, din zonaeconomică eclusivă şi din atmosfera de deasupra acestora, se realizează în conformitate culegislaţia romnă în vigoare şi cu prevederile !onvenţiilor internaţionale la care .omnia este parteI 87

bZ$rganele romne competente stabilesc norme şi i-au măsuri pentru protejarea şiconservarea mediului marin, precum şi pentru prevenirea, reducerea şi menţinerea sub control a poluării mediului marin şi în legătură cu menţinerea securităţii şi a protecţiei navigaţiei specificezonei respective şi asigură respectarea şi aplicarea acestora în porturi, în apele maritimeinterioare, în marea teritorială şi în zona economică eclusivă a .omnieiZ8)

cZ#ăsurile luate vizează, toate sursele de poluare ale mediului marin 9le includ înspecial, măsurile care limitează :

• 9vacuarea de substanţe toice, dăunătoare sau novice, mai ales substanţe nedegradabile, provenind din surse terestre, din atmosferă ori prin atmosferă sau prin scufundare

• 4oluarea de către nave, îndeosebi măsurile pentru prevenirea accidentelor şi pentru a se face faţăcazurilor de urgenţă, a se preveni deversările, fie că sunt intenţionate sau nu şi pentru a sereglementa proiectarea, construcţia, echiparea şi eploatarea navelor şi componenţa personaluluiafectat acestora

• 4oluarea provenind de la instalaţiile sau aparatura utilizată pentru eplorarea ori eploatarea

resurselor naturale de pe fundul mării şi din subsolul ei, în mod deosebit măsurile pentru prevenirea accidentelor şi pentru a se face faţă cazurilor de urgenţă, a se reglementa proiectarea,construcţia, echiparea şi eploatarea acestor instalaţii şi aparaturi şi componenţa personaluluiafectat acestora

63 %egea nr &(/&''2 .ep art )7 *lg &&2/&''8

64 %egea nr &(/&''2 .ep, art )7 *lg &&2/&''8

7/23/2019 altm


• 4oluarea provenind de la celelalte instalaţii care funcţionează în mediul marin, aplicnd măsurile pentru prevenirea accidentelor şi pentru a face faţă cazurilor de urgenţă, a se asigura securitateaacţiunilor pe mareI86

Hn acest sens% art 22 al aceleiaşi legi prevede interzicerea poluării de orice natură aapelor maritime interioare, a mării teritoriale şi a zonei economice eclusive, precum şi a

atmosferei de deasupra acestora, prin orice mod sau mijloace, cum ar fi: deversarea, aruncarea,scufundarea sau degajarea de pe nave ori alte instalaţii plutitoare, de pe aparate de zbor a unor substanţe nocive, dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora şi faunamării, sau a altor reziduuri ori materiale care pot să producă pagube ţărmului romnesc ori săcreeze obstacole în calea utilizării legitime a mării

Hn înţelesul art 23 din 0egea nr "3/"##, repu!licată% prin e4presiile :

a Z4oluarea mediului marin, se înţelege introducerea de către orice persoană fizică sau juridică, direct ori indirect, de substanţe ori energie în mediul marin, cnd aceasta are sau poate

avea efecte vătămătoare, cum ar fii daune aduse resurselor biologice, faunei şi florei marine,riscuri pentru sănătatea omului, piedici pentru activităţile marine, inclusiv pescuitului şicelorlalte utilizări legitime ale mării, alterarea calităţii apei mării din punct de vedere alîntrebuinţării acesteia şi degradarea valorilor sale de agrementI88

b 4rin scufundare se înţelege :

• Z$rice evacuare deliberată de deşeuri sau de alte materii de pe nave, aeronave, platforme sau altelucrări plasate pe mare

• $rice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrăriI8(

+cufundarea de deşeuri în marea teritorială, zona economică a .omniei, sau pe platoul

continental al .omniei, astfel cum este acesta definit la art (8 din !onvenţia Aaţiunilor Bniteasupra dreptului mării, nu poate avea loc fără acordul prealabil epres al organelor romnecompetente, acestea au dreptul să autorizeze, să reglementeze şi să controleze aceastăscufundare, după ce au eaminat în modul cuvenit problema împreună cu celelalte state pentrucare această scufundare poate, datorită situaţiei lor geografice, să cauzeze, prin poluare, prejudicii acestora şi mediului lor înconjurător

Cn caz că are loc: o coliziune, eşuare, altă avarie maritimă în apele teritoriale sauinterioare cu consecinţe dăunătoare pentru mediu, organele competente adoptă măsuri necesare,corespunzătoare cu paguba produsă

65 %egea nr &(/&''2 .ep, art )7 *lg &&2/&''8

66 %egea nr &(/&''2 .ep, art )( *lg &&2/&''8

67 %egea nr &(/&''2 .ep, art )( *lg &&2/&''8

7/23/2019 altm


ContravenţiiG

& "nterzis accesul în apele teritoriale şi în porturile romaneşti a navelor care au la bord:arme nucleare, chimice, de distrugere în masă sau mărfuri şi produse interzise de legileromneşti

3 "nterzisă poluarea apelor maritime şi interioare cu gunoi, substanţe toice, reziduuriradioactive

7 4escuitul industrial sau alte activităţi ilegale de eploatare a resurselor din apelemaritime şi interioare

) +abordarea unei nave în apele maritime şi interioare

6 "ntrarea în port a navelor cu propulsie nucleară fără aprobare specială

8 Aeprezentarea documentelor prevăzute de acordurile internaţionale pentru navele caretransportă substanţe radioactive sau toice

( 9fectuarea fără aprobare a unor activităţii, precum cercetare ştiinţifică sau prospectare

1 Cmbarcarea/debarcarea de persoane sau materiale în afara portului fără aprobarespecială

' 4ătrunderea neautorizată a unei nave întrun port declarat închis

&2 Aavele străine care trec prin marea teritorială sau staţionează în radă nu au voie săfolosească aparatura radio-electronică dect pentru siguranţa navigaţiei

&& "nterzisă decolarea/apuntarea îmbarcarea pe nava a diferite aparate de zbor, lansarea,debarcarea/ambarcarea de tehnică militară, scafandrii sau alte activităţi care se desfăşoară cuîncălcarea reglementărilor internaţionale

&3 Aerespectarea regulilor privind securitatea navigaţiei, protecţia cablurilor submarineşi a conductelor

SancţiuniG

+ancţiunile sunt aplicabile la locul constatării faptelor 0acă faptele de la punctele & - (se repetă sau rezultă pagube importante, amenda este de la & milioane la 3 milioane 4entrufaptele de la punctele 3 şi 7 cu rezultate foarte grave, amenda este de la 3 la &2 milioane Cnsituaţii deosebit de grave se poate confisca nava, uneltele de pescuit, instrumente etc

0acă unele fapte au fost săvrşite în scopul garantării securităţii navei, salvării de vieţiiomeneşti, nu constituie contravenţie

7/23/2019 altm


7/23/2019 altm


0e asemenea eliberarea dreptului arborare a pavilionului romn este posibila numai dacăsolicitantul face dovada că nava îndeplineşte condiţiile tehnice minime care să îi permităstaţionarea sau deplasarea în siguranţă şi că nu constituie o sursă de poluare a mediului

Comandantul navei% indiferent de pavilionul pe care îl ar!orea7ă% atunci c'nd nava se

află în staţionare sau navig8ea7ă în apele naţionale naviga!ile ale &om'niei% navig8ea7ă înapele interioare naţionale naviga!ile ale altor state sau în marea li!eră şi urmea7ă să facăescală întrun port rom'nesc% este o!ligat să întocmească un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navă% precumG a!orda% avarie% poluare% incendiu% înec% acte de indisciplină saurevoltă la !ord şi altele asemenea

Cn toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau deinteres general, apărute pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturi, căpitănia de port îna cărei zonă de activitate se petrec acestea coordonează toate activităţile de salvare şi de limitarea efectelor acestora

Hn situaţiile prevă7ute anterior căpitănia de port poate cere concursul navelor şi al

ec8ipaelor aflate în port sau în apropiere% precum şi al oricărei persoane care desfăşoară oactivitate de transport naval% acestea fiind o!ligate să acorde spriinul solicitat şi să respecteordinele date de căpitănia de port

Cn cazul în care căpitănia de port consideră că eşuarea sau scufundarea unei nave în apelenaţionale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigaţie, aceasta va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei să procedeze în maimum 3) de ore de la notificare laînceperea operaţiunilor de scoatere a navei şi la curăţarea fundului albiei

Cn cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu începe aceste operaţiuni în termenul prevăzut la alin *&, căpitănia de port va proceda în conformitate cu prevederile art &27 alin *7

Hn situaţii e4cepţionale% în care pericolul de navigaţie sau poluare determină acţiuneaimediată% căpitănia de port dispune administraţiei portuare şi/sau de căi naviga!ile a 7oneirespective efectuarea operaţiunilor% fără notificarea scrisă prevă7ută la alin (")

72 !revenirea polu4rii2 Modalit4/i de reali5are

%959 A. &&2 0"A &2 $!=$#."9 &''8 4."@"A0 .="?"!.9 !$A@9AS"9" AS"BA"%$. BA"=9 +B4. 0.94=B%B" #."", CA!<9"=Q % #$A=95$ W*V#"! % &2 09!9#."9 &'13( .= &') #asuri pentru prevenirea, reducerea şicontrolul poluării mediului marin

& +tatele vor lua, separat sau împreuna, după caz, toate masurile compatibile cu prezentaconvenţie, care sunt necesare pentru a preveni, reduce şi controla poluarea mediului marin,oricare ar fi sursa acesteia: ele vor recurge, în acest scop, la mijloacele cele mai bine adaptate decare dispun în funcţie de posibilităţile lor, şi se vor strădui să-şi armonizeze politicile în aceasta privinţa

7/23/2019 altm


3 +tatele vor lua toate masurile necesare pentru ca activităţile de sub jurisdicţia sau desub controlul lor să fie conduse intr-un asemenea mod, înct să nu cauzeze, prin poluare, prejudicii altor state şi mediului lor înconjurător, astfel înct poluarea datorata unor incidente sauunor activităţi de sub jurisdicţia sau de sub controlul lor să nu se întindă dincolo de zonele în careele eercita drepturi suverane în conformitate cu prevederile convenţiei

7 #asurile luate în aplicarea prezentei părţi vizează toate sursele de poluare a mediuluimarin 9le includ, în special masurile ce tind a limita, pe cat posibil:

a evacuarea de substanţe toice, dăunătoare sau nocive, mai ales de substanţenedegradabile, provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin atmosfera sau prin imersiune;

b poluarea de către nave, îndeosebi masurile pentru prevenirea accidentelor şi pentru a seface fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operaţiunilor pe mare, a se prevenideversările, fie ca sunt intenţionate sau nu, şi a se reglementa proiectarea, construcţia, echiparea

şi eploatarea navelor şi componenta personalului afectat acestora;c poluarea provenind de la instalaţiile sau aparatura utilizate pentru eplorarea sau

eploatarea resurselor naturale de pe fundul marilor şi din subsolul lor, în mod deosebit masurile pentru prevenirea accidentelor şi pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigurasecuritatea operaţiunilor pe mare şi a se reglementa proiectarea, construcţia, echiparea şieploatarea acestor instalaţii şi aparaturi şi componenta personalului afectat acestora;

d poluarea provenind de la celelalte instalaţii sau aparaturi care funcţionează în mediulmarin, în special masurile de prevenire a accidentelor şi pentru a se face fata cazurilor deurgenta, a se asigura securitatea operaţiunilor pe mare şi a se reglementa proiectarea, construcţia,

echiparea şi eploatarea acestor instalaţii şi aparaturi, precum şi componenta personalului afectatacestora;

) tunci cnd iau masuri pentru prevenirea, reducerea sau controlul poluării mediuluimarin, statele se vor abţine de la orice amestec nejustificat în activităţile întreprinse de alte stateîn eercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor lor, în conformitate cu prevederileconvenţiei

6 #asurile luate potrivit prezentei părţi cuprind masurile necesare pentru protejarea şiconservarea ecosistemelor rare sau delicate, ca şi a mediului de viata al speciilor şi organismelor

marine în scădere, ameninţate sau pe cale de dispariţie

.= &'6 $bligaţia de a nu deplasa prejudiciul sau riscurile şi de a nu înlocui un tip de poluare cu altul

tunci cnd iau masuri pentru prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului marin,statele vor acţiona în aşa fel, înct să nu deplaseze, direct sau indirect, prejudiciul sau

7/23/2019 altm


riscurile dintr-o zona în alta şi să nu înlocuiască un tip de poluare cu altul

.= &'8 Btilizarea de tehnici sau introducerea de specii străine sau noi

& +tatele vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi controlul

poluării mediului marin rezultata din utilizarea de tehnici, în cadrul jurisdicţiei lor sau subcontrolul lor, ori din introducerea, cu intenţie sau în mod accidental, intr-o zona a mediuluimarin, de specii străine sau noi care pot provoca acestuia schimbări importante şi dăunătoare

,2 !reg4tirea9 r4spunsul i cooperarea 0n ca5 de poluare

$.0$AAS A. &)1 0"A 3( "AB."9 3222 49A=.B 09..9 .$#RA"9"% !$A@9AS" "A=9.AS"$A%Q 4."@"A0 4.95Q=".9, .Q+4BA+B% T"

!$$49..9 CA !F 09 4$%B.9 !B <"0.$!.B.", 0$4==Q % %$A0.% 72 A$"9#."9 &''2

rt 7: 4lanuri de urgenţă pentru combaterea poluării cu hidrocarburi

*& a ?iecare parte va cere ca navele autorizate să arboreze pavilionul său să posede la bord un plan de urgenţă pentru combaterea poluării cu hidrocarburi, astfel cum se solicită şi prin prevederile adoptate în acest scop de $rganizaţie şi în conformitate cu acestea

b $ navă care trebuie să aibă la bord un plan de urgenţă pentru combaterea poluării cuhidrocarburi, conform sub-paragrafului a, este supusă, atta timp ct se află într-un port sau la

un terminal în mare, sub jurisdicţia unei părţi, controlului funcţionarilor autorizaţi corespunzător în acest scop de acea parte, conform practicilor prevăzute în acordurile internaţionale eistentesau în legislaţia sa naţională

*3 ?iecare parte va cere ca operatorii unităţilor de foraj marin aflate sub jurisdicţia sa să posede planuri de urgenţă pentru combaterea poluării cu hidrocarburi, care să fie coordonate cusistemul naţional, stabilit conform art 8, şi să fie aprobate conform procedurilor stabilite deautoritatea naţională competentă

*7 ?iecare parte va cere ca autorităţile sau operatorii aflaţi în serviciul acestor porturi

maritime şi al mijloacelor de manipulare a hidrocarburilor, de sub jurisdicţia sa, după caz, să posede planuri de urgenţă pentru combaterea poluării cu hidrocarburi sau aranjamente similare,care să fie coordonate cu sistemul naţional, stabilit conform art 8, şi să fie aprobate conform procedurilor stabilite de autoritatea naţională competentă

rt ): 4rocedee de raportare a poluării cu hidrocarburi

*& ?iecare parte:

7/23/2019 altm


a va cere comandanţilor sau celorlalte persoane care au în subordine nave ce arborează pavilionul său şi persoanelor care au în subordine unităţi de foraj marin aflate sub jurisdicţia sasă raporteze fără întrziere orice eveniment la nava lor sau la unitatea de foraj, care implică oscurgere sau o scurgere probabilă de hidrocarburi:

*i în cazul unei nave, statului de coastă cel mai apropiat;

*ii în cazul unei unităţi de foraj, statului de coastă sub a cărui jurisdicţie se află unitatea;

b va cere comandanţilor sau altor persoane care au în subordine nave ce arborează pavilionul său şi persoanelor care au în subordine unităţi de foraj aflate sub jurisdicţia sa săraporteze fără întrziere orice eveniment observat pe mare, în care este implicată o scurgere dehidrocarburi sau prezenţa hidrocarburilor:

*i în cazul unei nave, statului de coastă cel mai apropiat;

*ii în cazul unei unităţi de foraj, statului de coastă sub a cărui jurisdicţie se află unitatea;

c va cere persoanelor care au în subordine porturile maritime şi mijloacele de manipularea hidrocarburilor de sub jurisdicţia sa să raporteze, fără întrziere, autorităţii naţionalecompetente orice eveniment ce implică o descărcare sau o descărcare probabilă de hidrocarburiori prezenţa hidrocarburilor;

d va instrui navele sale maritime sau avioanele sale de inspecţie şi alte servicii saufuncţionari anume desemnaţi să raporteze neîntrziat autorităţii naţionale competente sau, dupăcaz, statului de coastă cel mai apropiat orice eveniment observat pe mare sau într-un port maritimori mijloc de manipulare a hidrocarburilor, care implică o descărcare de hidrocarburi sau prezenţa hidrocarburilor;

e va cere piloţilor de avioane civile să raporteze, fără întrziere, statului de coastă celmai apropiat orice eveniment observat pe mare, care implică o descărcare de hidrocarburi sau prezenţa hidrocarburilor

*3 .apoartele la care se referă paragraful *& a *i vor fi întocmite în conformitate cucerinţele elaborate de $rganizaţie şi vor fi bazate pe liniile directoare şi pe principiile generaleadoptate de $rganizaţie .apoartele la

care se referă paragrafele & a *ii, b, c şi d vor fi întocmite conform liniilor directoareşi principiilor generale adoptate de $rganizaţie, în măsura în care acestea se aplică

7/23/2019 altm


2 !lanul na/ional de contingen/4 privind poluarea marin4 cu ?idrocar1uri

.omnia se poate lăuda că a reuşit să transpună în legislaţia noastră toate prevederile

internaţionale privind intervenţia în cazul poluărilor cu hidrocarburi, substanţe chimice periculoase şi alte substanţe dăunătoare Bltimul act normativ, aprobat de 9ecutiv şiimplementat deja la nivel local, este <otărrea nr 1'7 din 6 iulie 3228 care aduce unelemodificări Z4lanului naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cuhidrocarburi şi alte substanţe dăunătoareN *4lanul Aaţional de !ontingenţă 4otrivit directorului!entrului #aritim de !oordonare din cadrul utorităţii Aavale .omne *A., drian lee,Zsuntem printre primii în 9uropa care am implementat aceste prevederi, bineînţeles cu asistenţătehnică din partea 5uvernului $landei prin firma .o>al <asYoningI 4lanul Aaţional de!ontingenţă are ca scop aplicarea prevederilor !onvenţiei $4.! pe litoralul romnesc, mareateritorială şi în zona economică eclusivă a .omniei, pentru a face faţă prompt şi eficient

poluărilor marine cu hidrocarburi, în vederea protejării populaţiei, proprietăţii, mediului marin şia zonei de coastă cesta include organizarea la nivel naţional a pregătirii, cooperării şiintervenţiei în cazul producerii poluărilor marine att cu hidrocarburi, ct şi cu alte substanţedăunătoare, modul de acţiune la primirea unui raport privind poluarea cu hidrocarburi şi altesubstanţe dăunătoare, promovarea cooperării internaţionale şi a cercetării în domeniul combaterii poluărilor marine cu una dintre substanţele amintite

4otrivit legislaţiei, fiecare petrolier cu un tonaj brut de &62 sau mai mult, fiecare unitate de forajmarin şi oricare altă navă, cu un tonaj brut de )22 sau mai mult, indiferent de pavilionul pe careîl arborează, trebuie să aibă la bord un plan de urgenţă pentru combaterea poluării cu

hidrocarburi, întocmit în conformitate cu cerinţele minimale ale convenţiilor internaţionalecest plan de urgenţă va fi aprobat de A. şi de pele .omne şi va sta la baza intervenţieiautorităţilor locale pentru îndepărtarea poluării marine $bligaţia de a raporta reprezentanţilor A. orice incident de poluare marină revine comandanţilor navelor, respectiv conducătoriiunităţilor de foraj marin, ai porturilor şi instalaţiilor de manipulare a hidrocarburilor şisubstanţelor dăunătoare ceştia trebuie să informeze autoritatea nu numai despre poluările produse de navele lor, ci şi despre cele produse de alte nave, precum şi prezenţa hidrocarburilor sau a substanţelor dăunătoare pe apă, în caz contrar riscnd amenzi costisitoare +ingura ZbilăneagrăI care poate fi acordată acestei hotărri este pentru nedeclararea locurilor de refugiu încare să fie izolate navele cu risc şa cum prevede acum legislaţia, pentru anumite situaţii de

pericol toate porturile maritime romneşti pot reprezenta locuri de refugiu, la deciziacoordonatorului general al operaţiunii 0eci nu se specifică eact locurile, ci trebuie stabilite pemoment, în funcţie de pericolul pe care îl reprezintă nava respectivă cesta este pentru primadată cnd se specifică clar cine ia deciziile asupra acordării locului de refugiu pentru naveleimplicate în incidentele de poluare marină sau în orice altă situaţie de pericol în care suntimplicate nave, care pot să afecteze sănătatea oamenilor, flora sau fauna marină ori să producă pagube importante ţărmului romnesc sau să creeze obstacole în calea utilizării legitime a mării

7/23/2019 altm


<2 R4spunderea i consecin/ele @uridice ale polu4rii

%959 A. &'6/3226 privind protec ia mediului cu modificările ulterioareț

4rincipiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei legi, în scopul asigurării uneidezvoltări durabile, sunt:

a principiul precauţiei în luarea deciziei;

b principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor;

c principiul conservării bio-diversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeograficnatural;

d principul Npoluatorul plăteşteN;

e înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătateaoamenilor;

f crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a mediului;

g utilizarea durabilă;

h menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate;

i crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei laelaborarea şi aplicarea deciziilor;

j dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului

4rotecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în carescop:

a solicită autorităţilor pentru protecţia mediului acord şi/sau autorizaţie de mediu, dupăcaz, potrivit prezentei legi;

b asistă persoanele împuternicite cu inspecţia, punndu-le la dispoziţie evidenţamăsurătorilor proprii, toate documentele relevante, şi le facilitează controlul activităţilor şi prelevarea de probe;

c se supun ordinului de încetare temporară sau definitivă a activităţii;

d suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta,restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului;

7/23/2019 altm


e asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi pentru analiza şi controlul poluanţilor pe raza de incidenţă a activităţilor desfăşurate şi evidenţarezultatelor, în scopul prevenirii şi evitării riscurilor tehnologice şi eliberărilor accidentale de poluanţi în mediu şi

raportează lunar rezultatele supravegherii mediului autorităţii competente pentru protecţiamediului;

f informează autorităţile competente şi populaţia în caz de eliminări accidentale de poluanţi în mediu sau de accident major;

g restructurează, pentru activităţile eistente, şi propun, la solicitarea autorizaţiei demediu, programe pentru conformare în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi;

h adoptă soluţii adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor sau activităţilor noi, precum şi pentru modificarea celor eistente;

i nu degradează mediul natural sau amenajat prin depozitări necontrolate de deşeuri deorice fel

.ăspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culpă, în cazul pluralităţii autorilor, răspunderea este solidară

"n cazul activităţilor generatoare de risc major, asigurarea pentru daune este obligatorie

"ncălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz

*2 Responsa1ilit4/ile comandantului i o6i/erilor de la 1ordul navei pentru protec/iamediului marin

"n conformitate cu $rdinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr&(72/322& privind aprobarea sistemelor de raportare a incidentelor în care sunt implicate navemaritime care transportă mărfuri periculoase, substanţe dăunătoare şi/sau poluanţi marini:

!omandanţii navelor maritime care transportă mărfuri periculoase, substanţe dăunătoaresau poluanţi marini în vrac ori în formă ambalată, implicate într-un incident în apele aflate sub jurisdicţia .omniei sau în porturile romneşti, precum şi comandanţii navelor maritime carearborează pavilionul romn, implicate într-un incident în afara apelor aflate sub jurisdicţia.omniei sau în afara porturilor romneşti, sunt obligaţi să redacteze şi să transmită rapoarte, curespectarea cerinţelor prevăzute în prezentul ordin

.apoartele prevăzute trebuie să fie transmise după cum urmează:

7/23/2019 altm


& în cazul în care se produce un incident în apele aflate sub jurisdicţia .omniei,comandantul navei implicate trebuie să îl notifice imediat către operatorul serviciului decomunicaţii de apel, pericol şi salvare, prin staţia de radio-coastă, pe cel puţin una dintrefrecvenţele alocate comunicaţiilor de apel, pericol şi salvare pe 3&1(,6 X<z sau canalul (2 @<?

3 în cazul în care se produce un incident în care este implicată o navă care arborează pavilionul romn, în afara apelor aflate sub jurisdicţie romnă, raportul trebuie să fie făcut cătrestatul riveran cel mai apropiat, prin staţia de radio-coastă adecvată în cazul în care incidentulafectează siguranţa navigaţiei, raportul va fi precedat de un apel de pericol, iar în cazul în careincidentul afectează siguranţa navei sau a persoanelor, de un apel de urgenţă

7 în cazul în care nava nu se află în vecinătatea unei staţii de radio-coastă de frecvenţămedie *#? sau de frecvenţă foarte înaltă *@<?, raportul trebuie făcut către cea mai apropiatăstaţie de radio-coastă de frecvenţă înaltă *<? sau prin sistemul de comunicaţii maritime prinsatelit

) în cazul în care nava se află în interiorul sau în apropierea unei zone în care a foststabilit un sistem de raportare de către navele maritime, raportul trebuie transmis cătreorganismul desemnat responsabil de operarea acelui sistem

6 ?ormatul rapoartelor şi procedurile de raportare trebuie să fie conforme cu cerinţele prevăzute în secţiunea a 3-a N?ormatul şi procedurile standard de raportareN a aneei la prezentulordin

8 4e lngă rapoartele făcute conform pct &, în cazul în care incidentul se produce la unterminal de manipulare a hidrocarburilor, operatorul terminalului trebuie, de asemenea, să

raporteze acest incident:

a ct mai repede posibil şi utiliznd mijloacele cele mai rapide, la căpitănia portului în acărei zonă de activitate se află terminalul;

b după posibilităţi, în conformitate cu prevederile secţiunii a 3-a a aneei la prezentulordin

4entru comunicarea rapoartelor staţia de radio-coastă nu percepe tarife

.apoartele trebuie să conţină informaţiile specifice incluse în secţiunea a 7-a N!erinţe

privind raportarea detaliatăN a aneei la prezentul ordin

%a redactarea rapoartelor se vor utiliza termenii şi noţiunile specifice prevăzute în !odulf#05, !odul "!, !odul "5! şi !odul "A?

4revederile aneei la prezentul ordin nu se aplică mesajelor de pericol la care se facereferire în regula @/3 din !onvenţia +$%+

7/23/2019 altm


0etaliile care nu sunt disponibile imediat trebuie să fie transmise într-un raportsuplimentar

"n cazul în care sunt implicate substanţe dăunătoare şi/sau poluanţi marini, raportulsuplimentar trebuie să urmeze imediat sau ct mai repede posibil după raportul iniţial

"n raportul suplimentar trebuie incluse informaţiile care sunt esenţiale pentru protecţiamediului marin, în concordanţă cu incidentul ceste informaţii trebuie să includă lit 4, , ., +şi G, a cum sunt prevăzute în secţiunea a 3-a a aneei la prezentul ordin

4robabilitatea unei deversări rezultate din avarierea navei sau echipamentelor saleconstituie un motiv pentru a face un raport 4entru a se stabili dacă eistă o astfel de probabilitateşi dacă este necesar să se facă raportul, trebuie să se ţină seama, printre altele, de următoriifactori:

& natura avariei, deteriorării sau defectării navei, instalaţiilor ori echipamentelor; i

3 starea mării şi condiţiile meteorologice, precum şi densitatea traficului în zonă, lamomentul şi locul producerii incidentului

!omandantul navei trebuie să facă raport cel puţin în următoarele cazuri:

& avarierea, deteriorarea sau defectarea navei care afectează siguranţa acesteia, produsăca urmare a unor incidente cum sunt: coliziunea, eşuarea, incendiul, eplozia, deteriorareastructurală, inundarea, deplasarea mărfii; şi

3 defectarea instalaţiilor sau echipamentelor navei care are ca rezultat afectarea

siguranţei navigaţiei, produsă ca urmare a unor incidente cum sunt: defectarea instalaţiei deguvernare, a instalaţiei de propulsie, a sistemului de generare a energiei electrice *generatorulelectric, a mijloacelor navale esenţiale de asigurare a navigaţiei

"n cazul în care o navă este angajată sau şi se cere să fie angajată într-o operaţiune deacordare de asistenţă sau salvare a unei nave implicate într-un incident la care se face referire înart C" alin & lit a sau b din 4rotocolul " la !onvenţia #.4$% (7/(1, comandantul naveisalvatoare trebuie să raporteze fără întrziere caracteristicile acţiunii întreprinse sau planificate.aportul trebuie să includă lit , , ! *sau 0, 9, ?, %, #, A, 4, , ., +, =, B şi G

!omandantul navei salvatoare trebuie să se asigure că statul riveran este informat asupradesfăşurării acţiunii de salvare

Aerespectarea prevederilor prezentului ordin de către comandanţii navelor maritime carearborează pavilionul romn constituie acţiune de indisciplină şi se sancţionează în conformitatecu prevederile legale

Aerespectarea prevederilor prezentului ordin de către comandanţii navelor maritime care

7/23/2019 altm


arborează pavilionul altui stat, aflate în apele de sub jurisdicţia .omniei, constatată decăpităniile de port, va fi adusă la cunoştinţă de către A. autorităţii care a eliberat brevetulrespectivului comandant şi autorităţii care a acordat dreptul de arborare a pavilionului naveiimplicate

+2 Controlul9 constatarea i sanc/ionarea ca5urilor de poluare

"n situaţii deosebit de grave, organele romane competente pot dispune, ca masuricomplementare, confiscarea navei, a instalaţiilor, a uneltelor de pescuit, a aparaturii şi a altor obiecte de la contravenient, folosite la săvrşirea contravenţiei

unurile dobndite prin săvrşirea contravenţiei se confisca

+ancţiunile se aplică şi persoanelor juridice Au constituie contravenţie faptele prevăzute, dacă au fost săvrşite în scopul garantării

securităţii navei ori a navigaţiei sau al salvării de vieţi omeneşti ori în scopul evitării unor avariila navă sau la încărcătură

!ontravenţiile se constată şi sancţiunile se aplică, în conformitate cu reglementările învigoare, de personalul cu sarcini de supraveghere şi control al navigaţiei din cadrul #inisterului%ucrărilor 4ublice, =ransporturilor şi %ocuinţei, de personalul special împuternicit de ministrulapărării naţionale, ministrul de interne, ministrul apelor şi protecţiei mediului, ministrulagriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi de ministrul sănătăţii şi familiei, precum şi de alte

persoane special împuternicite prin lege

plicarea amenzilor pentru contravenţii nu scuteşte contravenientul de obligaţia dedespăgubire pentru daunele pricinuite pe uscat, în apele maritime interioare, în marea teritorialăşi în zona economică eclusivă ale .omniei, în conformitate cu legislaţia romnă menzileaplicate persoanelor fizice sau juridice străine se plătesc în valuta convertibila, printransformarea amenzilor din lei în valuta la cursul de schimb oficial din momentul săvrşiriicontravenţiei

"mpotriva procesului-verbal de contravenţie se poate face plngere, în termen de &6 zile

de la data comunicării, la +ecţia maritima şi fluviala a Vudecătoriei !onstanta

!ontravenţiilor le sunt aplicabile prevederile $rdonanţei 5uvernului nr 3/322& privindregimul juridic al contravenţiilor

"n cazul comiterii unor fapte pentru care legea romana prevede arestarea comandantuluinavei străine sau reţinerea acesteia, organele romane competente vor înştiinţa imediat oficiulconsular sau misiunea diplomatica ale statului de pavilion despre masurile luate

7/23/2019 altm


Aava reţinuta şi echipajul sau vor fi eliberate de îndată ce a fost depusa o cauţiunecorespunzătoare, potrivit reglementarilor legale în vigoare !auţiunea va fi stabilita în lei şi se va plaţi în valuta convertibila, prin transformarea sumei din lei în valuta la cursul de schimb oficialde la data săvrşirii contravenţiei

$rganele #inisterului părării Aaţionale şi ale #inisterului de "nterne vor asiguraaplicarea prevederilor legale şi vor acorda sprijin altor organe de stat competente la aplicareaunor măsuri de constrngere împotriva navelor străine în marea teritorială şi în zona economicăeclusivă ale .omniei, în baza prevederilor prezentei legi

)2 Institu/ia romHn4 cu competen/4 i atri1u/iuni 0n prevenirea i com1aterea polu4rii laMarea Neagr4

4entru îndeplinirea cerinţelor !onvenţiilor internaţionale la care .omnia este parte, precum, #.4$%-&'(7/&'(1, $4.!-&''2, !%!-&''3 şi !onvenţia de la ucureşti-&''3, aşacum sunt prevăzute în %egea 8/&&'7, $5 &)/3222, $5 &6/3222, %egea '1/&''3, %egea 7&/&''',%egea &82/3222 %egea )&3/322) si <51'7/3228, instituţia responsabilă cu organizarea şicoordonarea serviciilor maritime de intervenţie pentru salvări de vieţi omeneşti pe mare şi prevenire şi răspuns la poluare este utoritatea Aavală .omnă *A.

A. eercită funcţiile de +.-$4.! în concordanţă cu 4lanul #aritim +. şi 4lanulnaţional pentru pregătire, răspuns şi cooperare în cazul poluărilor cu hidrocarburi

4lanul naţional de pregătire, prevenire, răspuns şi cooperare în caz de poluare cuhidrocarburi este conceput în cadrul legal stipulat de !onvenţia $4.!/&''2

Cn mod normal, în sistemul maritim +.-$4.! se disting trei componente principale :management, coordonare şi unităţi mobile de intervenţie ale misiunilor +.-$4.!

4rin organizarea, coordonarea şi monitorizarea activităţii $4.!, A. îşi propune săasigure eficienţa maimă a sistemului în regim continuu !entrul #aritim de !oordonareorganizat în cadrul A., eercită toate atribuţiile legate de activitatea de coordonare +. si$4.!

0e asemenea, !entrul #aritim de !oordonare face legătura cu celelalte organizaţii din.omnia implicate în activitatea de salvare şi de combatere a poluării, participă la diverseactivităţi pe plan naţional şi internaţional, organizează cooperarea naţională şi internaţională şiiniţiază acţiuni în vederea încheierii de acorduri cu organizaţiile implicate în activitatea +.-$4.!

7/23/2019 altm


!entrul #aritim de !oordonare +.-$4.! evaluează eficacitatea misiunilor +.-$4.! în funcţie de criteriile de performanţă stabilite prin politica A. !oordonarea efectivă aacţiunilor +.-$4.! este asigurată prin !entrul #aritim de !oordonare *!#! !#! asigurăîndeplinirea sarcinilor pe linie operaţională la un standard ct mai ridicat de eficienţă,reprezentnd mecanismul de coordonare al misiunilor +.-$4.! al utorităţii Aavale .omane

!oordonarea acţiunilor +.-$4.! se face în concordanţă cu procedurile operaţionalespecifice Cn cazul incidentelor complee sau a eerciţiilor comune, Teful !entrului #aritim de!oordonare +.-$4.! sau înlocuitorul acestuia, elaborează planurile de acţiune şi coordoneazăacţiunile, consultnd !omitetul +.-$4.! format din reprezentanţi ai A. şi ai instituţiilor direct implicate

0e asemenea, în cazul incidentelor de poluare marină majoră, !#! solicită!oordonatorului 5eneral *4refectului judeţului !onstanţa al !omandamentului $perativ de0epoluare #arină *!$0#, activarea 4lanului Aaţional pentru pregătire, răspuns şi cooperare în

caz de poluare şi coordonează intervenţia în cadrul 0iviziei de $peraţiuni #aritime

Coordonarea sistemului P&C în situaţii de urgenţă G

4rocedura operaţională stabileşte modul de acţiune ce trebuie aplicat în cazul produceriiunor incidente de poluare cu hidrocarburi în apele litoralului romnesc, apele maritime interioarenavigabile, marea teritorială, zona contiguă ţi în zona economică eclusivă

!entrul #aritim de !oordonare din cadrul A. stabileşte strategia optimă de răspuns a0iviziei pentru $peraţiuni #aritime în cazul poluării maritime cu hidrocarburi

4rocedura se aplică în cadrul !entrului #aritim de !oordonare prin +erviciul +.-4oluare!onstanţa, !ăpităniile, #angalia, #idia şi +ulina, pentru zonele lor de jurisdicţie

!onform acestei operaţiuni, sunt definite următoarele epresii:

- Fona de responsabilitate: este zona care include apele litoralului romnesc, apelemaritime interioare navigabile, marea teritorială, zona contiguă şi zona economică eclusivă a.omniei, în conformitate cu legislaţia internă

- !omandamentul $perativ pentru 0epoluare #arină *!$0#: organismul de planificareîn coordonare a răspunsului în caz de poluare marină cu hidrocarburi, aflat în subordinea

4refectului judeţului !onstanţa, care îndeplineşte funcţia de !oordonator 5eneral

- 0ivizia pentru $peraţiuni #aritime *0$#: reprezintă totalitatea instituţiilor si firmelor deţinătoare de mijloace, echipamente şi forţe umane specializate pentru intervenţie în caz de poluare, ce pot activa pe mare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi care suntcoordonate de utoritatea Aavală .omnă prin !entrul #aritim de !oordonare *#.!!

7/23/2019 altm


- utoritatea Aaţională #aritimă: este utoritatea Aaţională competentă desemnată decătre #=!= pentru coordonarea activităţii de prevenire a poluării apelor de către navele aflateîn apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare este utoritatea Aavală .omnă!entrul #aritim de !oordonare este o 0irecţie în cadrul A. însărcinată să asigure organizareaşi coordonarea eficientă a activităţii de prevenire şi răspuns în cazul poluării marine cu

hidrocarburi sau alte substanţe poluante de la nave

- !ăutare/observare: este operaţiunea coordonată de către !entrul #aritim de !oordonare*#.!!, folosind personal şi facilităţi disponibile *unităţi aeriene, navale sau terestre, publiceşi/sau private în vederea localizării şi monitorizării ct mai eacte a zonelor afectate cu poluarea, precum şi pentru o primă estimare a incidentului

- Fona de căutare /observare: zonă cu dimensiuni definite *careu, în limitele căreia sunttrimise facilităţi disponibile de căutare/observare, pentru obţinerea de informaţii la faţa locului înceea ce priveşte incidentul de poluare

- 5ravitatea incidentului de poluare: aprecierea amplorii fenomenului de poluare produssau pe cale de a se produce în funcţie de cantitatea de hidrocarburi deversate, sau pe cale de a fideversate Cn sensul prezentei proceduri si reglementari ale "#$ *$rganizaţia #aritimă"nternaţională, se disting trei clase de poluare:

- poluare marină minoră E nivel & E mai puţin de ( tone hidrocarburi deversate

- poluare marină medie E nivel 3 E între (-(22 tone hidrocarburi deversate

- poluare marină majoră E nivel 7 E peste (22 tone hidrocarburi deversate, sau care se

asimilează situaţiei de dezastru

- $peraţiuni pe mare: orice acţiuni, precum supravegherea şi observarea aeriană, navalăsau terestră, izolarea poluantului, prelevarea de probe pentru încercări de laborator şiinterpretarea acestora, recuperarea poluantului, aplicarea substanţelor de tratare permise dinaparatele de zbor, nave sau ambarcaţiuni şi orice alte măsuri aplicate pe mare pentru a interveniîn combaterea poluării, pentru a restrnge aria de răspndire şi a diminua consecinţeleincidentului

- Fone maritime sensibile: zonele ale căror resurse *faună sau floră pot fii puse în pericolîn cazul unui incident maritim de poluare

- 4regătire: ansamblul activităţilor de prevenire, de asigurare a suportului decizional deorganizare şi asigurare a forţelor, mijloacelor, echipamentelor şi materialelor de intervenţie

- .ăspunsul: este ansamblul măsurilor operative pentru activitatea de alertare,căutare/observare, intervenţie şi combatere efectiva în caz de poluare şi a măsurilor de restabilirea situaţiei normale după încetarea incidentului, la nivel naţional şi/sau regional

7/23/2019 altm


- !ooperare: ansamblul măsurilor pentru asigurarea activităţilor de pregătire, prevenire şirăspuns în caz de poluare şi al măsurilor de restabilire a situaţiei normale după încetareaincidentului, la nivel naţional şi/sau regional

- 0aună produsă mediului înconjurător: deteriorarea substanţială produsă sănătăţii umane

sau vieţii marine *faună-floră ori resurselor din apele de coastă, interioare sau în zoneleadiacente acestora, cauzate prin poluare sau contaminare în urma unui incendiu, eplozie sau alteincidente majore similare

(>2 Activitatea de r4spuns i interven/ie la poluare

4rocedura de alertare şi răspuns în cazul unui incident de poluare marină ţine cont în

principal de prevederile <5 1'7/3228, privind aprobarea 4lanului naţional de pregătire, răspunsşi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi şi de prevederile $#=!= 3&(/322), privind aprobarea .egulamentului de organizare şi funcţionare a !omandamentului operativ pentru 0epoluare #arină

(>2(2 4tapele răspunsului raportarea* con6irmarea (i evaluarea incidentului de poluare

a .aportarea *alertarea: reprezintă înştiinţarea transmisă de către o navă, aeronavă, persoană fizică sau agenţie, conducători ai instalaţiilor portuare de manipulare hidrocarburi,unităţi de foraj marin, etc către unităţile de recepţionare permanentă, respectiv @=+ !onstanţa,+erviciul +. - 4oluare din cadrul !entrului #aritim de !oordonare, +erviciile permanente de+iguranţa a navigaţiei ale căpităniilor !onstanţa Aord şi +ud, #angalia, #idia şi +ulina, că osituaţie de poluare s-a produs sau este pe cale de a se produce şi care se efectuează după cumurmează:

- direct la !entrul #aritim de !oordonare *#.!! !onstanţa al utorităţii Aavale.omne, în zona de acoperire a echipamentelor radio din dotare,

- direct la .0"$A@ !onstanţa prin radio, telefon, fa, dacă raportarea provine dinafara zonei de acoperire a echipamentelor radio ale !#!/#.!!,

- direct la !ăpităniile menţionate, prin radio, telefon, fa, iar la !ăpitănia +ulina şi prin.0"$A@

7/23/2019 altm


4ersonalul acestor unităţi de recepţie permanentă va avea în momentul primiriiraportărilor despre poluări, calitatea de H operatori de serviciu H

4ersonalul de tură din cadrul +erviciului +. - 4oluare al !#!/#.!!, va avea calitatea de Hcoordonatori de serviciu H din momentul primirii raporturilor despre poluări

Cn conformitate cu cerinţele şi prevederile !onvenţiei internaţionale #.4$% (7/(1,nea ", 4rotocolul ", .egula 38; .ezoluţia "#$E 16&*3; $5 nr )3/&''(-privind transportulnaval, republicată în martie 322) şi modificată prin $5 nr()/3228 şi $#=!= nr (31/3227 privind raportarea incidentelor de poluare marină, prevederi conform cărora, comandanţiinavelor maritime, conducătorii ambarcaţiunilor, conducătorii unităţilor de foraj marin, ai porturilor şi instalaţiilor de manipulare a hidrocarburilor, au obligaţia să raporteze neîntrziatunităţilor de recepţionare permanentă menţionate, orice incident de poluare observat sauconstatat şi să transmită un raport privind incidentul respectiv

0e asemenea, prin !entrul de !ontrol al =raficului erian se asigură transmitereaoperativă către A. a informaţiilor primite de la aeronavele civile sau militare în legătură cuobservarea din aer a petelor de hidrocarburi de pe suprafaţa apei mării "nformaţiile iniţiale primite vor cuprinde cel puţin următoarele date :

- sursa de poluare şi localizarea ei,

- identitatea şi poziţia navei sau a sursei poluatoare,

- marfa transportată,

- portul de plecare şi de destinaţie,

- cantitatea deversată în prima fază cu aproimaţie,

- adresa de la care se pot obţine informaţii cu privire la marfa poluantă sau orice alteinformaţii relevante cu privire la incident

4ersonalul unităţilor de recepţie permanentă menţionat, avnd în astfel de situaţii calitateade H operatori de serviciu H, vor informa despre incident în cel mai scurt timp personalul!#!/#.!! şi pe şefii lor ierarhici, respectiv: 0irectorii A. şi !ăpitanul şef al !ăpităniei dinzona de jurisdicţie unde s-a produs poluarea

b!onfirmarea: pnă la sosirea în #.!! a persoanelor responsabile cu coordonarearăspunsului la poluare din cadrul centrului *aceasta făcndu-se numai în funcţie de gravitateaincidentului, operatorul de serviciu *$+ din cadrul unităţilor de recepţionare permanentăacţionează astfel :

- primeşte şi transmite imediat toate informările privind poluarea către Hcoordonatorul deserviciuI

7/23/2019 altm


- confirmă recepţionarea raportării poluării prin aceeaşi modalitate prin care s-a primitmesajul, confirmare care trebuie făcută ct mai repede posibil către sursa care a raportat-o

- informează şi colaborează cu coordonatorul de serviciu în acţiunile de alertare, evaluarea situaţiei şi pregătirea intervenţiei în conformitate cu instrucţiunile primite de la şeful #.!!,

pnă la sosirea acestuia

!oordonatorul de serviciu clarifică aspectele legate de poluarea raportată, deplasndu-sede asemenea la faţa locului pentru verificarea şi confirmarea raportării sesizării poluării şi pentrudeclanşarea investigaţiei necesare depistării poluatorului

c 9valuarea: $peratorii de serviciu continuă să recepţioneze informaţii privitoare la producerea poluării, menţinnd legătura radio cu sursa care a raportat poluarea şi/sau cu poluatorul, încercnd să obţină şi alte informaţii legate de :

- denumirea şi caracteristicile substanţei poluante;

- dacă nava este în derivă, în marş sau la ancoră şi condiţiile hidrometeorologiceeistente;

- locul *compartimentul, tancul şi bordul din care se scurge materialul poluant şi dacăeistă pericolul ca un alt compartiment sau tanc să etindă poluarea;

- debitul *cantitatea estimată de produs poluant care se scurge în unitatea de timp;

- dacă eistă pericol de incendiu sau eplozie;

- numărul membrilor de echipaj eistenţi la bord, implicarea acestora şi posibilitatea deutilizare a mijloacelor şi echipamentelor de bord pentru prima intervenţie;

- în ce constă ajutorul solicitat de navă care a produs poluarea;

- tendinţa de dispersare şi deplasare a produsului poluant în funcţie de caracteristici şicondiţiile hidro - meteo *curent, vnt, valuri, temperatura apei şi a aerului

0acă incidentul a fost semnalat în afara zonei de responsabilitate a #.!! !onstanţa, seinformează centrul în a cărui zonă de responsabilitate s-a produs incidentul, informndu-se şi+ecretariatul 4ermanent al !$0#

Cn cazul în care o poluare apare în zona de responsabilitate a #.!! !onstanţa dreptconsecinţă a deplasării *derivei produsului poluant din zona de responsabilitate a unui stat vecin,datorită condiţiilor hidro - meteo *curent, vnt, #.!! !onstanţa va activa si mobiliza0ivizia de $peraţiuni #aritime *0$# pentru intervenţie, informnd în prealabil !oordonatorul5eneral - 4refectul jud !onstanţa, conform prevederilor 4lanului de "ntervenţie pentru #area Aeagră

7/23/2019 altm


(>232 Activarea planurilor de intervenţie

0upă confirmarea primirii raportării şi evaluarea iniţială a incidentului de poluare, se procedează la deplasarea la faţa locului a !oordonatorului de serviciu din cadrul serviciului +. - 4oluare al !entrului #aritim de !oordonare, pentru zona de jurisdicţie a !ăpităniei !onstanţasau a ofiţerilor operativi desemnaţi din cadrul +erviciilor cu program permanent ale !ăpităniilor #angalia, #idia sau +ulina, pentru verificarea datelor recepţionate în prima fază, pentruverificarea eistenţei incidentului şi pentru colectarea probelor şi dovezilor necesare investigaţiei*înscrisuri de la navă, declaraţii de martori, fotografii, filme, probe pentru analize de laborator,etc, în vederea depistării poluatorului de la care urmează a fii recuperate toate cheltuielile cedecurg dintr-un astfel de incident !oordonatorul de serviciu solicită toate mijloacele pentru a

opri sau a reduce deversarea de produs poluant şi acţionează pentru limitarea consecinţelor ecologice sau economice ale poluării marine în zona lui de competenţă

Cn cazul constatării unei poluări majore sau a unei poluări medii pe cale de a devenimajoră, 0irectorul !#! sau personalul acestuia vor informa la rndul lor în baza datelor primiteiniţial şi a celor de la faţa locului, pe directorii A. şi de asemenea următoarele instituţii:

- +ecretariatul 4ermanent al !$0# care funcţionează în cadrul "nspectoratului Vudeţean pentru +ituaţii de Brgenţă E 0obrogea *"V+B 0ispecerul de serviciu informează pe!oordonatorul 5eneral *4refectul jud !onstanţa, pentru activarea 4lanului de răspuns la poluare, att pe mare ct şi pe uscat

- 0ispeceratul .+@$# !onstanţa, instituţie de stat special creată pentru intervenţie cunave şi echipamente

- "nspectoratul Vudeţean al 4oliţiei de ?rontieră !onstanţa E 5rup nave

- Cn cazul raportărilor-alertărilor primite pentru zona dministraţiei .ezervaţiei iosferei0elta 0unării, va fii anunţat şi 0irectorul !ăpităniei Fonale =ulcea

0acă raporturile se confirmă şi ofiţerul operativ care s-a deplasat la faţa locului considerăcă eistă posibilitatea depistării poluatorului, informează personalul !entrului #aritim de

!oordonare, pentru ca aceştia să solicite imediat echipa de prelevare probe şi analize de laborator *.! E .ompetrol ualit> !ontrol, conform 4rotocolului din &1&2322), actualizat anual

0upă confirmarea şi primirea detaliilor de la faţa locului asupra poluării, operatorii deserviciu informează din nou #.!! şi pe şefii lor ierarhici, după care contactează pentruinformare şi instituţiile care răspund pe plan local de gestionarea şi protecţia factorilor de mediu,respectiv: pele .omne; gentul navei implicate în incident sau armatorul său

7/23/2019 altm


Cn cazul unui incident de poluare evaluat ca o poluare minoră, operatorul de serviciu saucoordonatorul de serviciu impune comandanţilor navelor, operatorilor portuari sauconducătorilor unităţilor de foraj marin, implicaţi în incident, să-şi activeze 4lanurile de Brgenţă proprii pentru intervenţie

Cn cazul poluărilor cu autori nedepistaţi/necunoscuţi, !oordonatorul de serviciuinformează 0ispeceratul central dministraţia porturilor maritime !onstanţa *!A 4#! desprelocurile şi zonele poluate apărute din surse nedepistate, datorită condiţiilor meteo *vnt, curenţi, ploi, etc în acvatoriile porturilor pentru intervenţia de curăţare cu mijloace şi materiale proprii

0acă incidentul de poluare s-a produs într-o zonă de unde deplasarea petei se presupunecă nu ar afecta zonele sensibile adiacente ţărmului romnesc, datorită distanţei şi factorilor demediu, va fii anunţat !oordonatorul 5eneral pentru informarea statelor vecine care se presupunecă ar putea fii afectate 0acă poluarea se constată că s-a produs în zona de responsabilitate a unui#.!! aparţinnd unui stat vecin riveran al #ării Aegre, #.!! !onstanţa va informa pe

orice cale respectivul #.!!

(>272 !-servarea aeriană

.ecunoaşterea aeriană este un important element pentru răspunsul eficace la poluarea cuhidrocarburi #etoda este folosită pentru detectarea locaţiei şi a ariei de etindere a petei dehidrocarbură +urvolarea aeriană asigură informaţii necesare pentru buna desfăşurare a

operaţiunilor de răspuns la poluare pe mare, pentru protecţia zonei costiere şi pentru pregătirearesurselor ce se folosesc la curăţarea malurilor

Strategia de recunoaştere aeriană :

HCn urma unui incident de poluare, raporturile de recunoaştere aeriană sunt deseori vitale pentru a stabili natura şi întinderea petei de petrol +upravegherea aeriană ar trebui realizatăregulat, mai precis la începutul sau la sfrşitul fiecărei zile, astfel înct rezultatele să poată fifolositoare la operaţiunea de răspuns la poluare 4entru stabilirea poziţiei petei de petrol estenecesar să se cunoască date despre direcţia şi puterea vntului şi a curentului, deoarece acesteainfluenţează deplasarea petei de hidrocarbură +-a constatat că factorul de vnt influenţeazădeplasarea cu 7D, iar curenţii influenţează cu '6-'(D deplasarea şi evoluţia petei de petrol, înfuncţie de puterea curenţilor stfel, cunoscnd viteza şi direcţia vntului şi a curenţilor la unmoment dat, se poate stabili traiectoria de deplasare şi fenomenul de dispersie al petei dehidrocarbură 4entru a evita erorile de calcul, şi pentru a stabili prezenţa sau absenţa unei pete de petrol pe o anumită suprafaţă din largul mării, este necesară observaţia aeriană !nd se planificăo survolare, trebuie să se acorde atenţie vizibilităţii, altitudinii, perioadei de timp aproimativă a

7/23/2019 altm


zborului şi provizia de combustibil *autonomia de zbor, împreună cu alte detalii ce le poatefurniza pilotul Z81

4etele de petrol au tendinţa de a se alungi şi alinia paralel cu direcţia curentului şi a vntului 0eaceea este recomandată o supraveghere a suprafeţei apei în funcţie de direcţia curentului şi

avntului, pentru a creşte şansele de detectare a petelor plutitoare de petrol ltitudinea de la carese survolează este în general determinată de vizibilitate

I0easupra unei suprafeţe mari de apă limpede, de la 722-)62 metri altitudine suntcondiţii optime pentru o scanare a suprafeţei apei, fără a se pierde claritatea observaţieiI 8'

$ricum este necesar să se coboare sub jumătatea acestei altitudini pentru a detecta pata de uleiori pentru a analiza natura acesteia Cn cazul elicopterelor, cnd se survolează aproape de mal şidacă nu se impun anumite condiţii din cauza vremii, viteza zborului trebuie să fie de &22-&32Xm/h la o altitudine de &32-&62 metri

1pariţia petei de petrol pe mare şi l'ngă malG#ajoritatea petelor de petrol se împrăştie cu rapiditate pe suprafeţe largi ale mării 0eşi, laînceput pata este compactă, aceasta se desparte apoi în mai multe fragmente în funcţie de curenţiimarini 4e parcurs ce pata se împrăştie, se remarcă schimbări de culoare, de la negru sau maronînchis, spre gri în locurile unde pata se subţiază 4etele de petrol crud, sunt foarte vscoase şi tindsă nu se fragmenteze Cn general, în cazul acestor pete, se formează un amestec de apă cu petrol,un fel de emulsie, care este caracterizată printr-o culoare maronie/orange 0in observareaaeriană, uneori se confundă pata de petrol cu alte fenomene naturale Cn cazul survolării la mal,se poate cerceta eistenţa unei pete de petrol observată printr-o inspecţie efectuată cu o barcă sau

navă ?enomenele naturale care pot induce în eroare sunt: umbrele norilor, diferenţa de culoareîntre două mase de apă adiacente, sedimente, meduze plutitoare, alge şi corali

0eseori este dificil să se estimeze cantitatea de petrol în urma observării aeriene 0ar,lund în calcul unii factori, se poate socoti gravitatea poluării, care poate folosi în planificarearăspunsului la poluare

(>2,2 Coordonarea operaţiunilor de răspuns la poluare +n cadrul ivi,iei de !peraţiuni

Maritime !M

68 Herian observation of oilI "=$4?, pg )3

69 erian observation of oilI "=$4?, pg )3

7/23/2019 altm


4entru situaţii de poluări majore sau medii pe cale să devină majore *nivel 7 sau nivel 3spre 7, după sosirea în #.!!, 0irectorul !#! sau înlocuitorul său legal *Teful +erviciului+. - 4oluare, preia conducerea operaţiunilor, stabileşte componenţa !omitetului 0$# pentrua evita intrarea în #.!! a persoanelor a căror prezenţă nu este absolut necesară şi stabileşte planul de acţiune împreună cu membrii !omitetului

4entru incidentele evaluate ca poluări majore sau medii pe cale să devină majore, se propune +ecretariatului 4ermanent al !$0# activarea 4lanului Aaţional de !ontingenţă Cnaceastă etapă se i-au şi măsuri pentru asigurarea unei bune comunicări şi legături directe între0$# şi +ecretariatul 4ermanent al !$0# prin #.!!

=oate planurile de intervenţie sunt aduse la cunoştinţa +ecretariatului tehnic al !$0# pentru informarea !oordonatorului 5eneral 0upă confirmarea activării 4lanului, se acţioneazăîn continuare pentru obţinerea de informaţii suplimentare necesare alegerii strategiei optime deintervenţie Cn acest sens, se întocmeşte şi se aplică planul operaţional de observare aeriană a

zonei poluate cu instrucţiuni de observare şi cerinţe de raportare

+e hotărăşte asupra detaliilor intervenţiei modul de întrebuinţare a bazei materiale şi aforţelor disponibile care urmează a fii solicitate 0upă caz, se alarmează telefonic şi prin fa0ispeceratele instituţiilor care sunt în competenţa 0$# 4e baza datelor obţinute,!oordonatorul 0$# în persoana 0irectorului !#!, decide alegerea strategiei optime, alocaţiei şi a momentului de intervenţie 9l va selecta tehnicile ce urmează a fii folosite şi vaordona intervenţia lund în considerare şi:

- folosirea disperanţilor, dar numai cu acceptul #inistrului #ediului şi 5ospodăririi

pelor;- cea mai potrivită variantă a tehnicilor de recuperare pe mare a produsului poluant;

- cele mai potrivite echipamente disponibile, ţinnd cont de condiţiile hidro - meteo*curent marin, valuri, vnt, temperatură, de grosimea şi caracteristicile peliculei, precum şi detimpul necesar punerii pe poziţia optimă a echipamentelor;

- posibilităţile de recuperare şi depozitare a produsului poluant pe mare prin metodelespecifice

+e acţionează pentru activarea tuturor mijloacelor de oprire sau reducere a deversării*scurgerii produsului poluant 0acă marea este liniştită şi nu se poate face transfer din tanculavariat într-un alt tanc al navei, se va solicita armatorului acceptul pentru a descărca o parte sauîn totalitate încărcătura în altă navă special destinată pentru această operaţiune 4ersonalul#.!! va estima cu ajutorul softului de modelare în funcţie de condiţiile hidro-meteo,caracteristicile produsului poluant şi în baza datelor obţinute de la faţa locului, evoluţia produsului poluant în mediul marin *pe suprafaţa apei în ceea ce priveşte:

7/23/2019 altm


- traseul petei într-o perioadă de timp determinată şi aria de etindere;

- zona şi timpul estimat de impact al petei cu ţărmul sau construcţii hidrotehnice;

- date privind transformările peliculei de produs poluant, în timp *dispersie, evaporare,

emulsie, depunere, degradare Cn următoarele situaţii, în afară de monitorizare, nu se i-au alte măsuri în afară de

colectare la faţa locului, dacă este posibil:

- cnd pata de produs poluant nu se îndreaptă spre ţărm;

- cnd este afectată siguranţa şi sănătatea personalului de intervenţie,

- dacă produsul deversat este volatil, pata se rupe, se disipă şi se evaporă natural,

- cnd nu sunt puse în pericol resurse acvatice sau terestre importante,

- cnd condiţiile atmosferice şi starea mării nu permit intervenţia

Cn cazul luării deciziei de monitorizare a petei fără a se interveni, se va întocmi un .aportcu motivaţia alegerii acestei opţiuni şi se va înainta !$0# pentru elaborarea unui comunicat de presă 4e tot parcursul incidentului se evidenţiază şi se centralizează toate datele cu referire laacţiunile întreprinse, întocmindu-se un "storic al incidentului, începnd cu primirearaportării/alertării şi pnă la finalizarea acţiunilor de răspuns

(>22 esponsa-ilităţi

$peratorii de serviciu care recepţionează raportările/ alertările privind incidentele de poluare marină, anunţă de urgenţă şefii lor ierarhici şi instituţiile menţionate mai sus ceştiaacţionează în calitate de !oordonatori de serviciu, cu toate sarcinile şi atribuţiile ce decurg din

aceasta, încercnd în acelaşi timp să obţină ct mai multe detalii şi informaţii despre poluare

4ersonalul din cadrul !entrului #aritim de !oordonare :

- iniţiază procedura de confirmare şi retransmitere a raporturilor sau sesizărilor;

- iniţiază alertarea instituţiilor menţionate în procedură şi care deţin resurse adecvateintervenţiei, după analizarea tuturor datelor şi informaţiilor;

7/23/2019 altm


- evidenţiază toate informaţiile primite/ transmise şi cele referitoare la desfăşurareaoperaţiunilor de intervenţie, în legătură cu incidentul de poluare, prin întocmirea unui "storic alevenimentului;

- coordonează acţiunile de intervenţie pentru răspuns la poluare cu resursele disponibile

deţinute de instituţiile care alcătuiesc 0ivizia pentru operaţiuni maritime;

- întocmeşte .aportul ?inal al fiecărei acţiuni reale sau a eerciţiilor pe linie de poluare;

- ţine evidenţa .apoartelor ?inale ale cazurilor de poluare

4e tot parcursul incidentului, transmiterea raportărilor se derulează prin intermediulsoftului $4.!, acestea rămnnd în statistica cu referire la incident "storicul cu dateleincidentului de poluare marină în care se ţine evidenţa tuturor informaţiilor primite / transmise,de la convocarea +ecretariatului tehnic al !$0# pnă la încheierea operaţiunilor, precum şitoate acţiunile întreprinse, inclusiv motivaţia pentru care s-a luat sau nu s-a luat fiecare decizie,

altm

Documents