Nr. 191. Brasov, Joi-V ineri m 31 A ugu st (13 Septem vrie) 1912. Anul LXXV,
Apare în fiecare zi de lucru. Abonamentul : pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i /2 an 12 cor., pe v4 an 6 cor. Pentru România i streintate pe an 4 0 franci, pe */, an 20
franci, pe l/4 an 10 franci.
R E D A C I A , TIPO G R AFIA l ADM INISTRAIA: B R A O V , PIAA MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 226,
Pentru Braov cu dusul acas pe an 24 coroane. Fr dus acas pe an 20 coroane, pe i/t an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un numr 10 bani, Inserate: un ir petit 20 bani pentru o publicare. Publicri mai dese dup tarif i învoial. — Reclame pe pagina a 3-a un ir 20 bani.
Adunarea general a „Âsociaiimii“ .
— C O N V O C A R E . —
Ia înelesul §§-lor 23 i 24 din statute, membrii „Asociaiunii pen­ tru literatura român i cultura poporului român“ se convoac la
Adunarea general ordinar ce se va inea în Sibiiu, în zilele de 13 i 14 Octomvrie n . 1912.
Program ul adunrii: Duminec, în 18 Octomvrie n.
1912, la oarele 11 a. m. în sala festiv a »Muzeului Asociaiunii« :
1. e d in a 1, cu u r m to a r e a o r d in e d e z i :
1. D e s c h id e r e a a d u n r ii g e n e r a le . 2. în s c r ie r e a d e le g a i lo r p r e z e n i
ai d esp r m in te lo r . 3. R a p o r tu l g e n e r a l al c o m ite tu lu i
central. 4. A le g e r e a c o m is iu n ilo r p e n t r u :
a) exam in area r a p o r tu lu i g e n e r a l ; b) censurarea s o c o te l i lo r a n u lu i 1 9 1 1 i a proiectului d e b u d g e t p e a n u l 1 9 1 3 ; c) înscrierea m e m b r ilo r n o i ; d) p e n tr u în ­ tregirea c o m ite tu lu i c e n tr a l.
5) P r e z e n ta r e a e v e n tu a le lo r p r o ­ puneri.*)
II. Dezvlirea bustului lui Gheor- ghe Bariiu, în d a t d u p e d in .
Dup prânz ia orele 4 III. e d in a f e s t iv a s e c i i lo r t i ­
in ifice -litera re , c a r e v a a v e a lo c in sala f e s t iv a » M u ze u lu i A so c ia iu n ii« . Conferina d -Iu i Dr. Ion Lupa d e sp r e Qheorghe Bariiu, i a l t e c o n fe r in e .
* ** Luni, în 14 Octomvrie n. la
orele 8 a. m. e d in a a I l-a , cu u r m to a r e a
o r d in e d e zi :
1. R a p o r tu l c o m is iu n ii a le s e p e n ­ tru ex a m in a r e a ra p o r tu lu i g e n e r a l i propunerile a c e s t e i c o m is iu n i.
2. R a p o r tu l c o m is iu n ii în s r c in a te cu cen su rarea s o c o te l i lo r pe 19 1 1 i a proiectului d e b u d g e t pe 1 9 1 3 i p r o p u ­ nerile a c e s te i c o m is iu n i.
*) Eventuale propuneri au s fie înain­ tate, în scris, prezidiului „Asociaiunii“ (Sibiiu, Str. aguna Nr. 0) cu 8 zile înainte de aduna­ rea general.
3. Raportul comisiunii pentru în scrierea de membrii noi.
4. Alegerea a doi membri în co­ m itetul central.
5. Fixarea locului pentru adunarea general viitoare.
6. Dispoziii pentru verificarea pro­ cesului verbal.
7. închiderea adunrii generale. Continuarea edinei la oarele 3 p. m.
Sibi iu, din edina comitetu­ lui central al „Asociaiunii pentru literatura român i cultura popo­ rului român“, inut la 7 Septem­ vrie 1912.
A. Bârseanu m p., prezident.
Oct. C. Tsluanu m. p. secretar.
10 Septemvrie 1872. — Un tr is t aniversar. —
De Dr. Vaier Jîloldovan.
Par-câ ar fi învluit în ceaa unei diminei de toamn târzie, aa de trist i lipsit de mângâ­ iere e vieaa unui popor asuprit.
Zile vin, zile se duc într-o uci­ gtoare monotonie.
Nu ne doare nimic! Numai o greutate ca de plumb se las pe gândirea i voirea tuturor.
Ceva ne lipsete, i nu ne pu­ tem da bine seam ce?
O nenorocire mare sau nete bucurii neateptate poate ne-ar scoate din toropeal, ne ar sgudui sufletele amorite i ne-ar reda a- vântul, fr de care vieaa n-are farmec, n-are pre.
Atunci poate, c ne-am recâ­ tiga încrederea într-un viitor mai bun, sau dragostea i interesul fa de aceea fântân plin de mângere i învturi, care se chia- m trecut.
Numai cunoscând starea a- ceasta sufleteasc a neamului, nos­ tru ne putem esplica, i mai vâr- tos putem fi ierttori fa de ne­ psarea aproape incontient cu care trecem fr a tresri mcar peste a patruzecea aniversare dela moartea lui Avram lancu.
In dimineaa ziîei de 10 Sep­ temvrie 1872 l-au aflat mort în casa covrigarului Ioan Stupin din Baia de Cri, unde ii plcea lui în timpul din urm s petreac nop­ ile. Pe când ziua rtcea din loc în loc, ca un om fr de noroc, ne-având alt prietin decât fluierul su minunat, din care tia s cânte aa de cu jale.
Moartea lui Avram lancu îns nu s-a întâmplat într-o zi, nici chiar într-un singur an.
El a început s moar cu douzeci i mai bine de ani în- nainte de ziua de 10 Septemvrie 1872, când nu s-a întâmplat alt­ ceva, decât c s-a stins i ultima i slaba licrire a unei contiine întunecate de mult i a unui suflet zdrobit.
El a început s moar ime­ diat dup potolirea revoluiei, când a avut primaoar prilejul s se conving despre nerecunotina Vienei.
Când a refuzat s primeasc decoraia conferit lui sub cuvânt, c el nu pentru decoraii a luptat, ci pentru drepturile poporului su, poliia din Viena l a somat, ca în 24 ore s prseasc capitala, alt­ cum va fi escortat.
Aceasta a fost prima lovitur de moarte.
Cci au mai urmat i altele. Culmea tuturora a fost îns
purtarea ticloasei unelte a abso­ lutismului brutal i mrginit, a funcionarului Him, care nu s-a ruinat s-l insulte i s-l pl­ muiasc pe eroul, care a luptat pentru dinastie i pentru neamul su.
Dar nici insulta din Viena, nici palmele din Alba-Iulia nu-1 vor fi durut aa de mult ca chi­ nurile sufleteti ce-a trebuit s în­ dure, vzând cum poporul român pentru care s-a jertfit i a luptat, în locul drepturilor i libertilor fgduite, s-a ales din nou numai cu o cunun de spini.
Desndejdea sufletului su i- dealist se resimte deja din testa­ mentul su politic datat din 20 Dec. 1850 în care zice urmtoarele:
„Unicul dor al vieii mele e s-mi vd naiunea fericit, pentru care dup puteri am i lucrat pân a- cum, durere, fr mult succes, ba tocmai acum cu întristare vd, c speranele mele i jertfa adus se prefac în nim ic“
i s’a lsat întunerecul bine­ fctor al nebuniei peste mintea lui cea clar i luminoas,
In zadar îl îmbrcau domnii de român cu haine domneti. El se ferea i de ei i de hainele lor.
In straie rneti i în opinci se simea el mai bine, i cu drag privea la mulimea de popor care se aduna împrejuru-i decâte- ori începea s cânte jalnic din flu- erul lui maestru.
Trist din cale afar e poves­ tea acestui mucenic al dragostei de neam. în momentele lucide ce se abteau din când în când ca o strfulgerare de lumin în creerii lui înnoptai, lancu are contiina grozav a unui mort sufletete.
De*l agria cineva în astfel de momente el rspundea rstit:
— Eu nu sunt lancu. lancu e mort. Sunt numai umbra lui.
* Azi se împlinesc patruzeci de
ani dela moartea lui Avram lancu. La trei zile dup moarte, în 13 Septembrie l-au aezat spre odih­ na de veci în cimiterul din Cebea, la umbra gorunului istoric. La vestea morii lui s-a sguduit pe un moment neamul acesta româ­ nesc. Mai ales poporul din inutul Bii de Cri a alergat în numr de peste 10.000 ca s dea mortului cinstea cea din urm. Dar dup ce l-au aezat în pmânt i s-au întors care i pe la ale sale, s-a continuat mai departe tragedia vieii lui Avram Iaucu.
Persecuia i nerecunotina i-au fost soartea în viea, uitarea i impietatea îl urmresc i în mor­ mânt.
Stpânii d8 azi ai puterii de stat — mici de inimi i ei — îi tulbur mereu somnul cu frica lor ridicul ca nu care cumva se mai învie vreodat spiritul rebel al lui lancu.
Mai anii trecui i-au adus aminte unii dintre noi c ar fi vremea s-i ridicm un monument la mormânt vrednic de Avram lancu i vrednic de-un popor de trei milioane.
Dar cei dela putere au tiut s pun stavil i acestei întârziate manifestri de recunotin a nea­ mului românesc.
Dac e drept ceea ce ne spune mereu contiina i ceea ce ne în­ va legea cretin, c mai este i o alt viea afar de vieaa a- ceasta pmântean; dac e drept c sufletele celor dui dintre noi, din înlimea triilor albastre ur­ mresc frmântrile noastre a ce­ lor rmai în urm, îmi pot închi­ pui cât de amrât trebue s fie spiritul lui Avram lancu, vzând cum îl dau tot mai mult uitrii tocmai aceia pentru a cror fericire a luptat i suferit el în viea.
Nu lipsa unor semne de recu­ notin esternâ, a unui monument îl va fi suprând, ci nepsarea i uitarea care o arat poporul ro­ mân fa de locul istoric unde zac îngropate osemintele lui.
Cimiterul din Cebea ar tre­ bui s fie un loc de pelerinaj unde an de an s alerge mii i zeci de mii de Români din în­ treaga ar Ungureasc, pentru ca s-i premeneascâ sufletele în faa acestui mormânt sfânt.
Cimiterul dela Cebea ar trebui s fie un loc de întâlnire pentru toi aceia cari simt trebuina de a-i întri dragostea fa de neam i credina într’un viitor mai bun.
Mormântul lui Avram lancu ar trebui s fie un loc de sfânt meditaie pentru toi conductorii de azi i de mâne ai neamului. Ce frumos se esprim seninul Vlahu despre puterea de evocare a in- tirimului, când zice c nu a venit la mormântul iubit s tulbure som­ nul celei ce zace întrânsul, nici s plâng, ci
„Am venit s cuget. Uite ni- ciri nu pot mai bine
„Gândurile s-mi desfor, i s stau la sfat cu mine
In mai bun rgaz. Aici sunt iar mult mai înelept“.
Guy de Maupassant.
uvia de pr. Prietenului Ticu Gh. Dragu.
Zidurile celulei erau goale, spoite cu var. O ferestruic strâmt i zbre lit, sus de nu puteai ajunge la dânsa, lumin aceast celul întunecoas; ne­ bunul, trân tit pe nite paie, se uita lung la noi, cercettor, vag. Slab peste msur, scofâlcit, cu prul albind din ce în ce mai mult, aa c în tr ’o lun ar fi fost ca neaua. Vemintele preau prea largi pentru corpu-i slbnog, pentru pieptu-i scofâlcit, pentru pânte­ cele*! supt. Simiai c omul acesta e înlnuit, chinuit de un gând, de-o idee fix Nebunia, ideea lui, era acolo la capul acela frmântat. Ea îi rodea corpul pe furi. Ideea, Nevzuta, Neîn­ chipuita, Nepipibila, Neîneleasa, ideea nematerial îl spa, îi sorbia sângele, II curma viaa.
Cs minunie i omul sta ch inuit de-un gând! Ii fcea ru, te înfricoa nebunul sta 1 Ce fantom misterioas, grozav, omorâtoare se svârcolea sub fruntea-i cu încreituri adânci, venic micându-se ?
Doctorul îmi spuse : »Are accese de furie grozav ; e unul din pu in ii
nebuni de cari ra r am în tâ ln it! E atins fle-o nebunie erotic, macabr. E un fel de necrofil. De altfel a scris un yjurnaU, care vdete lm urit boala m in ii lu i. Nebun’a-i e prin aceasta, ca s zic aa, pipibil. Dac te intere­ seaz, poi s-i ceteti »documentul«.
(Trmai pe doctor în cabinetul su, i-mi înmân ju rna lu l nenorocitului. »Cetete, i s-mi spui ce crezi«, îm i zise el.
Iat ce spunea în caiet.
Pân la vârsta de 32 de ani am tr it lin i tit, fr s iubesc pe cineva. Viaa îm i prea simpl, bun i uoar. Aveam ceva parale, îmi plceau atâtea lucruri, încât puteam s*mi satisfsc toate dorinele. E o fericire s tr ieti! M deteptam bucuros în fiece dimi­ nea, tceam ce-mi plcea i adorrriam mulumit, cu ndejdea panic a zilei de mâine, i a v iito ru lu i fr g riji.
Am tr it cu câteva femei, fr s m înnebunesc, s-mi zdrobesc inima dup »posedare«. E bine s poi tr i astfel. E mai bine s iubeti, dar —• vai — e grozav! Cel-ce iubesc ca toat lumea, se vor fi simind ei bei de fe­ ricire, dar mai puin decât mine, cci dragostea a Înco lit în sufietu-mi prin* u ’o întâmplare do necrezut.
Fiind ceva cu stare, cutam mo­
bile vechi, lucruri de prin btrâni, i dese ori m gândiam la manile strine cari au atins lucrurile acestea, la ochii cari le admiraser, la in im ile cari le îndrgostiser... cci te îndrgosteti de astfel de lu c ru r i! Stteam ceasuri în­ tregi i priviam un ceasornic din se­ colul trecut. Era aa de drgla, de m itite l, cu smalul i aurituriie -i sculp­ tate ! i mergea ca în ziua când vre-o femeie îl cumprase în dorina de-a avea aceast frumoas podoab. Nu în­ cetase s bat, a-i triasc viaa-i me­ canic i îi continua venic tic tacul regulat de un secol. Cine l-a purta t pentru prima dat, pe aânu-i, în par­ fumul stofelor, inima lui btând odat cu inima acelei femei? Ce mânu i*a luat în degetele-i moi, l-a întors, l-a sucit, apoi l-a ters de umeziaia fin a pielei? Ce ochi au pândit pe cadranul în­ flo rit ceasul ateptat, scump, ceasul divin ?
Cum ai fi dorit s cunosc, s vd femeea, care i-a ales lucrul acesta rar i frumos. E m oart ! M înnebunesc dup femeile diu alte vrem uri; ie în ­ drgesc pe toate, cari au iu b it ! Am in­ tirea iub irilo r trecute îmi umplu sufle­ tu l de mâhnire. Ahî drglenia, su­ râsurile, mângâieri*e, ndejdile ! Toate acestea n-ar trebui s fie venice?!
Cât am plâns! nopi întregi, de srmanele femei de odinioar, aa de
frumoase, aa de drgiae, aa de dulci, ale cror brae sânt deschise pentru dragoste i cari acum sânt moarte! Srutul e nemuritor. Trece din buza în buz, din secol în secol, din er în er. Oamenii îi primesc, îl dau i mor.
Trecutul m atrage, prezentul m înfioar, cci v iito ru l e moartea ! îm i pare ru de toate ce s-au fcut, de­ plâng pe toi, cari au tr it, ai vrea s’mpie'lic timpul, s-l opresc. Dar vai, trece, sq scurge, smulge din clip’n clip o parte din mine... Nu voiu mai vieui «iei când. Adio, vou celor de ie r j ! Vâ îndrgesc !
Dar nu sânt de comptimit. Am gsit pe aceea pe care o ateptam, i prin ea gustat-am plceri de ne­ crezut !
Hcioriam prin Paris, într-o dim i­ nea cu soAre, cu sufletul mulm it, bucuros, cercetând prvliile cu in te ­ resul vag al hoinarului. Zrii la un ne­ gustor de lucru ri vochi o mobil ita ­ lian din S8c. XVII-Iea. Era peste m­ sur de frumoas i de rar. O soco- i i am a unui artis t veneian Vieii, care a fost renum it In acea epoc.
In urm trecui înnainte. De ce amintirea acestei mobile
m urmria cu atâta putere, c mâ’n- demna s mâ’ntorc înnapoi? M oprii
din nou în faa prvliei s-o mai vd i simiano c-mi ia ochii.
Ce lucru bizar i tentaia! Te u ii ia un lucru i’ncetul cu’ncetui te prinde ca în mreji, te mic, te cucerete, ca înfiarea imei femei prea frumoasa. Frumusee? iu i i se furieaz’n corp; frumosul formei, culoareî, înfiarea îi plac. 11 doreti, vrei sâ-i ai. Un în­ demn te înlnuie, apoi vine o poft plcut, timid, dar care crete, devine atotputernic, de neîniturat.
i negustorii par’c ghicesc în cldura p riv ir ii dorina luntric mereu crescând.
Cumprai mobila, i-o dusei acas în grab. O aezai la mine în odaie.
A h î Comptimesc pe oei ce nu cunosc aceast plcere a colecionaru­ lu i! Mângâi lucrul cu privirea, cu mâi­ nile ca i când ar fi fost întrupat; te apropii mereu, i e gândul totdeauna acolo, faci ee faci i fuga lâng eî. A- mmtifea drag a lui te urmrete pe strad, în lume, pretutindeni; i când te’îitorci acas, înainte de-a te deshrta alergi sad moi vezi cu-o dragoste de îndrgostit.
Opt zile am îndrgit acest lucru ! Deschideam la fiece mi nuia saltarele, le cercetam cu plcere nermurit... gustând toate plcerile.
In tr ’o sear, bgai de seam pi­ pind grosimea tbliei, c trebue s fie
Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 191—1912.
Vieaa, acest filosof iret i cu toane ne pune mereu în faa unor probleme dela a cror potri­ vit resolvire atârn înnaintarea în spre mai bine a neamului nostru.
i de câteori vom sta nuci în faa acestor probleme grele i încurcate, de câteori vom sta ne­ dumerii la rescruci i nu vom ti pe care crare va fi mai bine s apucm, sâ mergem la Cebea s îngenunchiem în faa mormân­ tului lui Avram lancu i stând la sfat cu noi înine s ne rugm de spiritul lui nobil s ne arete calea cea adevrat.
0 învtur preioas ce-o putem scoate din tragedia vieii lui lancu i din tragedia mormân­ tului cu adevrat „fr de noroc i fr de prieteni“ dela Cebea e, ca pe viitor s ne ferim ca de foc de-a ne mai lega sperane de prietinia i recunotina celor mai mari i mai puternici.
In procesul mare de veacuri dintre popoarele pe cari D-zeu le-a aezat lâng olalt, pentruca ele s se scoale unul împotriva celuilalt, cuvântul prim îl are întotdeauna interesul i fora, iar nici decum sentimentele fie de simpatie, fie de recunotin.
Fiecare popor numai atâta înseamn cât forai energie poate s desfâure, în virtutea crora se poate face temut i respectat în faa celorlalte popoare.
Repet, mormântul lui Avram lancu trebue s ne devie o coal plin de nepreuite învturi, isvor de însufleire i de întrire în cre­ din.
In ziua aceasta de jalnica a- mintire s ndjduim c vor veni i vremuri mai senine, când se va renate în inimele noastre azi amorite cultul fa de figura ideal a lui Avram lancu, i la un viitor aniversar mii i mii de Români vor alerga la mor­ mântul lui, ca s verse o lacrim i sâ rosteasc o rugciune dea­ supra rânii lui aci dat uitrii.
Dela conferena comitetului partidului naional român.
— Comunicat oficios. —
Comitetul central al partidu­ lui naional român s-a întrunit în Ortie la 7 i 8 Sept. c. n. la edina plenar, fiind president d-1 George Pop de Bseti.
Comitetul a constatat cu du­ rere, c sistemul politic dujmnos intereselor neamului românesc con­ tinu domnirea sa în aceasta ar i ca prin urmare partidul naio­ nal român se afl necesitat a duce i mai departe lupta politic în contra actualului guvern, care cu violen necrutoare continu a- cest sistem de guvernare.
Comitetul a condamnat actele de violen svârite în parlamen­ tul din Budapesta în contra liber­
tii cuvântului i în contra parti­ delor oposiionale i aproab ati­ tudinea de pân acum a deputa­ ilor naionaliti.
Fa de faptul înfiinrii epis­ copii gr. cat. maghiare de Hajdu- Dorog i-a esprimat,adânca sa in* dignaiune i a constatat, ea a- eeasta episcopie s-a fcut cu me­ nirea s serveasc scopurilor de maghiarizare a sistemului actual politic i prin urmare este un mij­ loc de persecutare politic în con­ tra poporului românesc. In conse­ cin constat, c o aciune de aprare fa de acest atac este o datorie i o necesitate naional, îi trimite cuvântul su de încu- ragiare frailor primejduii prin aceasta biseric i esprim mulu­ mit tuturor, cari în aceasta mare chestiune lucreaz pentru salvarea credinei i limbei româneti i sunt rugai s continue a aduce jertfa luptei grele pe altarul na- iunei.
Comisiunea însrcinat cu ela­ borarea proiectului de lege privi­ tor la reforma electoral a prezen­ tat elaboratul su, care conine atât partea dispozitiv, cât i mo­ tivarea ei. Comitetul a primit în principiile sale acest elaborat, i-a esprimat mulumit comisiunei pentru lucrarea sa temeinic i potrivit intereselor neamului ro­ mânesc i principiilor democratice i a constituit o corn isiune pentru a-i da ultima form acomodat de a fi prezentat în caz de lips de deputaii români parlamentului din Budapesta
Comitetul a hotrât inerea unei serii de adunri poporale în deosebi i în mod sistematic în comitatele nordice locuite de ro­ mâni, precum i în celelalte comi­ tate româneti unde necesitatea va indica s se in.
Pe urm comitetul a delibe­ rat asupra mai multor afaceri apar­ intoare conducerei interne de partid.
>Unirea“ începe în numrul cel mai recent publicarea actelor, cari se refer la atitudinea luat de arhiereii oisericei. gr. cat. române fa­ de înfiinarea diecezei gr. cat. de Hajdudorog. Primul act, care se d publicitii, este scrisoarea a- dresata de arhiereii români în 10 Nov. n. din Budapesta nuniului apostolic la Viena, a doua zi dup faimoasa conferen a episcopilor catolici, în care a fost la ordinea zilei chestia înfiinrii episcopiei gr- cat. maghiare în legtur cu memorandul, pe care l-a prezentat guvernul ungar sf. scaun, în care se espuneau modalitile, dup cari se inteniona înfiinarea aces­ tei episcopii.
Episcopii gr. cat. români roag în scrisoarea lor pe nuniul papal sâ informeze pe Sf. scaun „despre Preaumilita noastr ru- gare, ca anume referitor la dis- membrarea unui anumit numr de
parohii aparintoare diecezelor provinciei bisericeti greco-române de Alba-Iulia i Fgra s nu se iee nici o deciziune mainte de a avea prerea episcopilor apari­ ntori acestei provincii eclezias­ tice
Bula papal „Christifideles graecili a sosit alalteri la mi­ nisterul de culte i instruciune public împreun cu un rescript papal, prin care se încredineaz cu dispoziiile necesare in vederea esecutrii numitei bule Monsigno- rul Scapinelli, nuniul papal din Viena, care va sosi zilele aceste la Budapesta pentru a se înelege cu guvernul i cu primatele Un­ gariei asupra felului, cum are s fie pus în aplicare bula.
Soartea cabinetului austriac- D in V ie n a s e a n u n , c p rim m in is tr u l S ti ir g k h a fo s t p r im it a la lt e r i în a u ­ d ie n d e M aj. Sa . M in is te r ia l S t i ir g k h r m â n e d e -o c a m d a t în fr u n te a a fa c e ­ r ilo r r ii . A c e a s ta în s n u m a i în m od
p ro v izo r , d e o a r e c e s e a te a p t r e z u l­ ta tu l t r a ta t iv e lo r în ju r u l c o m p r o m i­ s u lu i ceh o g e r m a n , ca r i u r m e a z la P r a g a .
F o a i a o f ic ia la a u s t r i a c a public o ordonan a ministrului de agricultur, prin care se reguleaz;pân la alte dispoziii im­ portul de vite i carne din Ungaria i Austria.
Externe. JJin R o m a se a n u n , ctl m in is tru l austro-ungar de ex ­ terne, contele Berchtold, va cltori zVele aceste la R acconig i pen tru a se prezenta regelui ItaP ei. Va a- vea loc yi o consf tu ire c'i m in is ­ tru l de externe i ta lia n in ju r u l chestiunei balcanice.
— 0 telegram particular sosit la Berlin aduce vestea, c flota italian a început s bombardeze portul Scala din apropierea Smyrnei.
— D u p t e le g r a m e d in Co> s ta n ti - a o p o l s o s i t e ia R o m a , P o a r ta va r e tr a g e în t im p a p r o p ia t o r d in u l p r iv ito r la e x p u lz a r e a I ta lie n ilo r d in im p e r iu l tu r ­ ce sc .
— In Serbia i cu deosebire în Bulgaria agitaia rzboinic crete din zi ce merge, fee susine, câ Bulgaria a pregtit un fel de ui- timat contra Turciei, în care se cere acordarea autonomiei Mace­ doniei. In caz contrar rzboiul este inevitabil.
La situaie.i Cu cât se apropie deschiderea ca­
merei i a sesiunii delegaiilor, cu atât încep a se manifesta din nou pornirile i tendinele partidelor maghiare. S itua­ ia se pare a fl aceeai, ca în var. Nici guvernul, respective Lukâcs i Tisza, nici opozi’a unit ou ias n i­ mic din principiile, de cari au fost con­ duse pân acum. Astfel sesiunea nou parlamentar i poate i delegaiunile, vor fi iari zgomotoase cu obstrucie i prezidentul camerei se va folosi din uou de fora brahial.
Dm aci evenimentele principale din zilele aceste.
A titu d in ea opoziiei . Comitetul executiv al partidelor
opoziionale a inu t Mari, în 10 1. c. prima în trun ire dup vacanele parla­ mentare. Au fost de fa aproape to i membrii. A lipsit lusth i Toth din cauz de boal. Spiritu l e foarte rz­ boinic. Dupce s-a discutat situaia i s-a decis îu principiu continuarea celei mai acerbe lupte contra guvernului, s’a votat cu unanimitate o hotrâre, a c­ rei cuprins pe scurt este u rm to ru l:
Comitetul opoziiei unite declar, c pân nu vor fi remediate fapteie ilegale comise în edina de la 4 Iunie c, i de atunci încoace, consider de imposibil funcionarea tegulatâ a par­ lamentului.
Opoziia nu recunoate modificarea ilegal a regulamentului camerii i nu ii se supune. Declar apoi, c pân când nu se deprteaz de la cârm Lukács t Tisza, consider de imposi­ bil descurcarea.
Opoziia consider ca o condiie inadmisibil a pcii introducerea, refor­ mei electorale i susine toate hotarâ riie ei de pân acum în priv in a aces­ tei reforme. Tot asemenea pretinde sanarea gravaminelor fcute presei i dreptului de întrunire i asigurarea acestor drepturi legale.
Aceste hotrâri vor fi prim ite de în trun irile fiecrui partid opoziional i vor fi obligtoare pentru întreaga opo­ ziie. Cum vedem, hotrârile aceste nu sunt de loc mgulitoare pentru guvern.
In preziua deschiderii parlamentu­ lu i partidele opoziionale vor avea fie­ care câte o întrun ire i to t atunci va inea edin i comitetul executiv, pentru a fixa tractica de lupt în ca­ mer.
D instinc iun i. Cei <ie la guvern i în general
partidul muncii nu voiesc nici sâ aud de aceste pretenii, zicând c ei se bu­ cur de încrederea deplin a Coroanei. Intre altele aduc ca argument faptul, c M. Sa a distins cu ordine i deco­ ra ii pe factorii principali, cari au con­ tr ib u it la trecerea prin camer a pro­ iectelor mditare. Astfel afar de Lu­ kács * Tiszî?, a fost decorat m inistrul Székely cu ordinul Coroanei de fer, m i­ nistru lu i de honvezi Hazai M. Sa i-a
.conferit rangul de baron, iar vicepre- zidenii camerii Beöthy i Iankovich au fost num ii de consilieri in tim i. A- seiin nea au fost distini i cei doi re fereni ai proiectelor, baron Solymossy i Darvai Filip.
In clubul partidului muncii muli au rma> consternai de hotrârile co­ m itetului esecutiv al opoziiei i au declarat, câ acum din partea guvernu­ lu i trebue s se poarte lupta în camer »cu mijloacele de pân acum«.
Camera. »Az Újság« are urmtoarele in ­
form aii privitoare la camer : Guvernul dup alegerea delegailor
va proroga camera pân ia 20 Oc ! o co­ bre c. In aceasta zi va prezenta 12 proiecte de lege, între cari i proiectul reformei electorale. Daca opozi'a nu va fi aplicat pentru o lucrare pacinicâ, camera va fi amânat iari pân la finea lu i Decemvrie. Atunci guvernul va cere o indemmtate de 6 luni i da c opoziia va rspunde cu obstrucie, se pune în aplicare pentru îutâia oar noul regulament al camerei.
Congresul studenesc dela Craiova.
continuat lucrrile sale. Dup cetirea te­
legramelor sosite dela Maj. Sa Regele m inistru l Arion, episcopul Genadie, dele| profesorii lorga, Cuza, Pârvan i Namu raportorii studenimei din diferitei) provincii locuite de Români au conti­ nuat cu drile lor de sam.
T iurul student Cicman, reprezen­ tant al studenilor diu Turcia, a ex­ pus situaia Românilor din Turcia ara tând c numrul lor trece de un milion Interesele macedonenilor — spune d-sa — sunt comune cu ale Turcilor; aceste dou naiuni sunt îu prietinie strâns) i d-sa profit de congres pentru a a- firma aceasta diu nou.
D. C. Dsclescu, preedintele Cen tru lu i lai, citete raportul activitei centrului pe u ltim i tre i ani, dup con­ gresul Iai. Arata c centrul a lupul pe toate cile pentru pstrarea naio- naiitâei în Moldova ameninat de pe ricolu i evree^c. Enumera serbrile cri turale dela Botoani i H um u le ti pent ii comemorarea lu i Creang. Pentru res­ taurarea casei iui Creang s’au strâns 3000 lei de câtr centrul din lai.
Acela comitet a in u t eztori populare la Iai, a pus bazele cminu­ lui studenesc, a organizat o splendid! excursie în Bucovina. Arata apoi acti­ vitatea centrului la centenarul Univer- sitei diu Iai. Centrul din Iai a mai organizat serbri culturale pentru co­ memorarea faptelor mari ale neamului, i a început o subscripie public pen­ tru facerea unei statui lu i Petru Liciu, La comemorarea pierderei Basarabiei i la serbrile inaugurai monumentul iui Cuza, centrul a desfurat mult acti­ vitate.
D. Em. Diaconescu, secretarul cen­ tru lu i Bucureti, citete darea de seami asupra activitei centrului Bucureti, Astfel s’au dat serbri studeneti, s’a inaugurat ssrlucit centru*, s’a înteme­ ia t Revista Studenimei i s’a organizai congresul actual.
D. Teodor Naum a desvoltat cod ferina sa «Rolul social al studentului), Roiul activ al studentului — a zis con­ fereniarul — trebue s fie determina! de situaiunea special a r ii Altoi este de ex. ro lu l studenimei france® i a ltu i al studenimei noastre. La noi poporul pe la sate e înapoiat i clasa de m ijloc lipsete. In asemenea con iii rolul studenimei e determinat li ridicarea clasei rneti i la cream celei de mijloc. Pe lâng aceast stu­ denii au datoria de a contribui la ps­ trarea i evidenurea car ader isticei m- ionale. Ei trebue s resping teoriti socialiste i umanitariste, cari distri) sufletul naio ral.
Preedintele P. Cancel vorbe l despre nevoia organizrii studeneti I arat necesitatea organizrei mai aiq pentru studenii, cari -un t promotorii tu tu ro r ideilor nobile i cari din aceast cauz au uu rol însemnat în societate Face apel ia studenii buni, ca s st solidarizeze cu asociaiile actuale, pen­ tru a le da prestigiu. Daca toi stu­ denii s’ar uni, ei ar putea face opere mari, cum a fost de ex. 13 Martie; data renaterei culturei naionale. Koagi pe studenii cernaueni sâ întruneasd t ate societile la un loc. Îndeamn pe studenii din ar s se orgaaizeze io cât mai multe centre judeene. Sâ fie în adevr, zice d-sa, o armat organi­ zat, g&ta în totdeauna pentru lupt, S fim, cum zice Eminescu, «agenii li­ nei lum i viitoare».
1>. Metzulescu preedintele de o- noare încheie edinele publice ale con­ gresului recunoscând studenimei azi o superioritate asupra ceiei vechi. Ia acti­ vitatea studeneasc vede iubirea ie patrie. Mulumete congresului pentru " c a venit în Craiova i ureaz ca i 7 celelalte congrese s fie to t aa de i» demne ca i cet actual. i
acolo o cutie secret. Inima începu s-mi svâcneasc, i petrecui noaptea cutând ascunztoarea fr sâ pot da de ea.
Abia a doua zi o putui afla, vâ­ rând un cu it în deschiztura lemnului; lunec o scândur i zrii pe o catifea neagr, o admirabil uvi de pr de femee!
Da, o uvi, un smoc de pâr blaiu, aproape ro, care fusese tiat chiar de lâng piele, legat cu o pan­ glic aurie.
Rmsei u im it; tremuram. Uu m i­ ros slab, ce prea licrirea unei esene, se împrtia din saltarul misterios, i din *reliquiat asta surprinztoare.
O luai încetior, cu sfinenie i o scosei din ascunztoare. Decodat se desfur, împrtiind o cosi aurie, i czu pân’ la pmânt, uoar i scânte­ ietoare, ca coada unei comete lum i­ noase.
Am rmas uluit. Ce era? Când? Cum? De ce prul acesta a fost în ­ chis aci, în mobila asta? Ce întâmpla­ re, ce dram ascunde aceast amintire?
Cine l-a tiat? Un îndrgostit, un rmas bun? Un so, o rsbunare? sau
aceea, care l-a purtat în tr ’o zi de des- udejde?
Oare iu ceasul clugririi a tost ascuns aci dovada dragostei nemr­ ginite, ca o chezie lsat celorlali? Oare în ceasul m orii, tânra i drg­ laa moart o dduse, i îndrgostitul pstrase uvia din pârul ei, ca singu­ ru l lucru ce l-ar fi putut pstra de la ea, singura prticic vie din trupui su, care trebuia s putrezeasc, singura pe care ar fi putut-o Îndrgi Iac, mân­ gâia i sruta în clipe de desnâdejde?
Mi se strecura printre degete, îmi gâdil pielea, cu-o mângi< re particu­ lar, ca a unei fiin i moarte. Eram în­ duioat; îmi venea aproape s plâng.
Nu-i curios c aceast uvi a rmas aci, când nici o ait parte din corpul cruia i-a aparinut nu mai di- nueta ?
O inui timp îndelungat îu rnâu ; mi se prea ca se mic, ca i când un pic de vieaâ rmsese ascuns înnâun tru 1... O pusei pe catifeaua învechit de vreme, împinsei saltarul, o închisei la ioc i o iuai pe strad, s-mi r is i­ pesc gâodurile...
Mergeam aa înainte, tr is t i înflo­ rat ca de fio rii unui srut. Mi s prea c trisem alt dat, c cunoscusem cu siguran pe acea femee.
i m pomenii cu versurile lui V illon pe buze i cu-o lacrim lune- cându-mi de-alungu! obrajilor:
Spunei-mi în ce ar E frumoasa Roman Flora, Archipiada, Thaîs, Care i-a fost var bun?
Echo glumind când vântul îl mâna Pe luciul apei, sau pe lac? Ce-i mai frumos ca frumuseea omeneasc? Dar unde’s oamenii de alt’ dat’.
Regina cea alb ca un crin, Ce cânt ca i o siren, Bertha grbit, Bietris Allys, Harembouge de lâng Main.
Dar Jeana, buna Loren, Pe caro au ars-o Englezii la Rouen ? Unde’s suveran Virgin ? Unde’s oamenii de ait’dat! Când venii acas, s im ii o dorin
nebun de-a revedea curioasa descope­ rire ; o lui, i s im ii — atingând-o — un fior rece trecându-mi prinimembre.
Câteva zile nu se petrecu nimic neobinuit, cu toate câ gândul la u­ vi nu m prsia de ioc.
Cum intram trebuia s’o vd i s’o pipi. întorceam cheia de ia saltar cu putere i tremurând adesea, oa i când ai fi deschis la ceva iubit, cci simiara îo inim, în mâini o nevoe confusâ, neobinuit, dinuitoare de a- mi trece degetele prin acest râu minu­ nat de pr mort.
Apoi, dup ce isprviam cu pipi­ tul, când închideam mobila, o simtiam venic, ca i cum ar fi fost o fiin vie, ascund; o simiam i o doriarn mereu; aveam diu nou dorina de-a o relua, de-a o mângâia, de-a m enerva de a- tingerea aceasta rece, alunectoare, i r i ­ tant, delicioas.
O dusei astfel o lun-dou, uu tiu cât. Mâ chinuia, m iâcea m ulu­ m it. Eram feric it i chinuit ca în atep­ tarea unei iubit®, cl\ numai cu puine clipe înainte de jurm intele legâturei.
M închideam singur cu dânsa ca s’o sim t cât mai aproape de piele, ca sâ’mi împing buzele în ea, s’o srut, s’o muc. O înfuram în ju ru l feei, o
sorbiam, îmi pierdeam priv irile în un* dele ei aurii.
O iubiaml Da, o iubiam! Nu pu­ team sâ mai stau fr dânsa, aici o clip s’o vd.
i atep tam ... ateptam... ce? Nu tiam 1 Pe ea!
ln îr ’o noapte o i i deteptai fr veste cu gândul c nu eram singur lo odae.
Eram totui singur. Nu putui sl mai adorm. i pentruca rna svarcoliam in tr ’una, m sculai ca s iau uvia, îm i pru mai fina cs de obiceiu, mai însufleit. M orii oare se reîntorc? Srutrile, cari o incâiziau mâ fceau sâ fiu prea vesel; o dusei în pat, m culcai, apâsâud-o pe buze, ca pe-o iu­ bit pe care o cucereti.
M orii se reîntorc! Ea a venit, am vzut-o am avut-o, aa cum a ea altdat, înalt, blond plin, sânii tari, cu olduri în form de lir; se întindea dela gât.
Da, am vzut-o, în toate zilele; în toate nopile. Moarta, frumoaf moart, adorabila, misterioasa necunos­ cuta a venit în toate nopile.
F e r ic ir t a m i-a fo s t a tâ t de mare
Da, fost cu
l 3T i E e Jl fabricani de mobile îo Marosvásárhely, cu prima OCTOM VRIE, magazin jT" de mobile modern aranjat, Braov, strada Porii Nr. 50.
9 -sa®- Celor ce se intereseaz îi putem servi^de acum cu pre lim inare de spese i desenurl
Nr. 191— 1912 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.
Dl P. Camei mulumete d-lui Metzulesru pentru prim irea fcut. O reprezentaie de gaia a avut ioc apoi seara U 9, la teatru l naional. S’a ju ­ cat Barbu Lutarul de V. -Vnestin. Codu Leonida fa cu reaciunea de 1. Cara iale i actul al doilea din «Hei delbergul de alt dat». In tim pu l re­ prezentaiei a domnit ,cel mai viu en­ tuziasm.
C.
din Ungaria“- Epitropia «fundaiunii pentru a ju­
torarea ziaritilor români din Ungaria» a inut Mercuri în 4 i. crt. o edin la Sibiiu, în care s’a ocupat cu diverse chest uni de interes pentru fundaiune. Despre decursul acestei edine i des­ pre lucrrile t i se public urm torul comunicat:
L Act de recunotin. Preedin­ tele Epitropiei Dr. Valeriu Branite prezint urmtoarea scrisoare prim it dela dna vd. Elena A. Mureianu :
Mult stimate dle preedinte 1 Cu plcere vin a urma dorinei
ziarit’lor români exprimat prin d-voas- tr ca preedinte al epitropiei z ia ri ti­ lor români din patrie, de-a V preda in administraie fondul in i ia t de fe ri­ citul meu so.
De m ult a s im it soul meu ma­ rea necesitate a unui fond pentru ga­ zetarii notrii mai mater tra ta i de soarte, i s’a gândit cum s le uureze 80artea asigurându-i pe v iito r, dar do­ rina lui abia cu ocaziunea iubiieuiui de 70 de ani al «Gazetoi Transilvaniei», a putut fi realizar.
Atunci a edat el «Numrul festiv» al jurnalului su, care trecând prin multe lupte, dup cum tii i d-voas- tr cu to ii, ajunsese în cinste s ser­ beze al 70-lea an de existen.
Acest «Numr festiv» a fost des­ tinat s pun baza «Fondului z ia ri ti­ lor». Nu s’a putut îns îm plin i toate dup cum dorea fe ric itu l meu so, cci îndat dup-ca a aprut «Numrul fes­ tiv» a fost oprit de-a se rspândi, fiind totodat împrocesuat, astfel c cea mai mare p»rte a acestui numr, a rmas nedesfcut i astiel nu s’a putut m ult spori fondul jub ila r.
Murind soul meu în curând dup f aceea fr ca s poat vedea acest fond
pe deplin regulat, a rmas libelul cu banii depui pentru acest fond la «Al­ bina» sub Nr. 22083 cu K de 3,477 22 precum i un scris funciar Nr. 155,850
I de 100 Lei, în posesiunea mea. Azi vzând astfel fondul z iariti­
lor regulat în toat forma cu plcere altur fondul în fiin a t de soul meu, la acela care-1 adminitrai d-voastr.
Totodat îmi iau voe a V pune la dispoziie to i «Numerii festivi» r ­ mai nedesfcui, cam la 3000 exem­ plare cu rugarea ca onorata epitropie s binevoiasc a-i desface, ia r banii in- curi s-i alture la fondul în fiin a t de soul meu.
Cu Dota de azi am trim es libelul cu banii sus am in tii precum i scrisul fonciar la adnesa dlui secretar al Epi­ tropiei d-voastre pentru a-i altura la ceilali i dac îmi este ertat mi-ai exprima i eu o dorin i anume a-i rag pe onorata epitropie a z iaritilor ca nând sam c feric itu l meu so a fost in iia toru l «Fondului ziaritilor» s se administreze fondul, in iia t de el, separat purrând numele «Fondul Dr. Aurel Mureianu» fondat la 1907 cu o- caziunea Jubileului de 70 de ani al «Gazetei Transilvaniei», iar sumele ce incurg pentru «Fondul ziaritilor» s
lact n’o putui ascunde. Simiam o plcere supraomeneasc, profund, ne­ îneleas de-a cuceri pe nepipibila, ne vzuta, moarta! Nici un drgostit n’a gustat plceri m,?i arztoare, mai pu­ ternice !
N’am tiu t, s mai ascund bucuria. 0 iubeam cu atâta putere, c nu mai voi s’o prsesc. O purtam cu mine totdeauna, pretutindeni, O plimbam în ora, ca pe nevasta mea, o duceam la teatru In loj, ca pe iubita m ea. . . Dar au vzut-o ... au g h ic it-o .,, mi-au rpit-o... i m’au aruncat în Închisoare, ca pe un râulctor. Mi-au rpit-o . . . Oh! nenorocit ce s â n t. . .
* Manuscrisul se sfâri aci. De-odat,
vzui o privit e mirat în ochii doctoru­ lui, un strigt îngrozitor, un urle t de lurie i de dorin desndjduit se în- nla iu azil.
— AscuJtâ-m, zise doctorul. Tre­ buie sâ-i Iaci de cinci ori »du« nebu­ nului stuia. Numai sergentul Bertraud e aci din acei crora le place m orii.
se împart egal atât la fondul Dr. A. Mureianu cât i ia fondul Dr. Mihu pentru ca s nu rmân unul îndrtul celuilalt, cci ambele au unul i acelai scop.
Rugându-V stimate dle preedinte a-mi chita i prin publicitate prim irea în adm inistraie a fondului Dr. Aurei Mureianu, doresc cea mai frumoas prosperitate acestui fond, iar d-voastr v rog a prim i asigurarea distinsei mele stime ce v ’o pstrez.
*
In legtur cu aceasta epistol se­ cretarul arat c a p rim it libe lu l de de­ puneri i scrisul fonciar menionat în e- pistola d-nei Eiena A Mureanu i pro­ pune ia r epitropia decide:
1. Epitropia ia act cu adânca mul­ um it i recunotin de epistola d-nei Elena A. Mureianu i se oblig a ad­ m inistra i augment sumele prim ite sub numirea »fondul Dr. Aurel Mure ianu«, fondat la 1907 cu ocaziunea Ju­ bileului de 70 ani al »Gazetei Transil­ vaniei«;
2. In conformitate cu normele în vigoare pentru îngrijirea valorilor »Fun- daiunei pentru ajutorarea z iaritilor români din Ungaria«, »fondul Dr. Au**ei Mureianu« se va augment a) din in ­ teresele proprii b) din donaiunile, ce se vor face anume pentru acest fond i c) din preul celor cca 3000 de exemplare din numrul festiv al »Gazetei Tran­ silvaniei« de a crui desfacere se va în­ g r iji epitropia;
3. »Fondul Dr. Aurel Mureianu« se va întrebuina amsurat dispoziiuuilor ce sunt i vor fi în vigoare cu privire la întreaga fundaiune i
4. decisul prezent se va da publi­ c it ii ca act de recunotin fa de nobilii in iia to ri i donatori ai »fondului Dr. Aurel Mureianu«.
11. Starea fundaiunii. In decursul lun ii August, fundaiunea care cu ziua de 31 Iulie erâ de K 34,279.95, s’a augmentat cu urmtoarele sume:
1. Transpus pentru »fondul Dr. Aurel M u re ia nu « ....................
2. Contribuiri particulare, 3,698.04
184.30
B i n i n l ......................... , . 4. » » Eugen Mun-
50.™
50.—
om cuta-m are......................... 20.— Total K 3,907,34
Starea fundaiunii z ia ri tilo r notri cu ziua 31 August a. c. este deci de K 38.187.29.
Iii. Msuri pentru augmentarea viitoare a fundaiunii. Din prile ju l re- îno irii abonamentelor pentru anul viitor, Epitropia se va adres ziarelor noastre, cari vor afl de bine i vor voi, s pun, pe lâng abonament, i câte o modest tax de 10—20 fileri în favorul funda­ iun ii. Taxa deci va fi lcuitativ. lo tru cât îns s’ar puteâ introduce, ea ar a- sigura un venit permanent pentru fun­ daiune.
IV Rugare ccttr publicul româ­ nesc Dup-ce prin donaiunea d-nei Elena A. Mureianu s’a pus baza unui fond special sub numele fe ric itu lu i director de odinioar al „Gazetei Transilvaniei“ , pentru a puteâ augment în mod demn acest nou fond, Epitropia roag pe to i aceia, cari pstreaz i vor s etern i­ zeze memoria acestui ales brbat s conlribue ia augmentarea »fondului Dr. Aurel Mureianu« prin ccntribu iri spe­ ciale.
Boblorosii, în lem nit de groaz team i mil;
—• Dar uvia a ia , . . exist cu adevrat ?
Doctorul se ridic, deschise un dulap plin cu instrumente, i îm i svârli, de-a lungul cabinetului, o lung uvi aurie, care sbur spre mine ca o pasre de aur.
M cutremurai sim indu-m i ma­ nile mângâiate uor. Rmsei, iaima’mi batea cu putere de desgust i ur, de desgust ca de atingerea unor lucruri murdrite de erme, de ur ca în faa, unei tentaii, unui iucru infam i misterios.
Doctorul relu, înlând din umeri: — Mintea omeneasc e în stare
s plsmuiasc orice. Buc. Aug. 1912.
Tradus de Iraian Dimitriu-oimu.
Totasemnea sunt rugate singura­ ticele centre româneti s nu uite a-i da concursul lo r prin aranjarea de con­ ferine publice, reprezentaiuni etc. pen­ tru augmentarea fundaiunii, ajuns azi la suma de peste K 38,000.
S ib i iu , la 7 Sept. 1912. Epitropia fundaional.
S T 1 F L'A — 30 August v. 1912.
Sborul de eri al aviatorului Ylaicu la Ibafalu, precum ni se telegrafiaz, a succes splendid. oimul nostru a sburat timp de 33 minute, ridicându-se la înl­ imi de 5— 600 metri La sbor a asistat o mulime de rani ro­ mâni, cari au ocupat dealurile din jurul locului de sburat. In- drâsneului nostru aviator îi s’au fcut ovaiuni grandioase.
Pentru fondul ziaritilor. Din ve­ n itu l petrecerii, care a avut loc în Sân- tio&na în ziua de 1 Sept. n. am p rim it pentru fondul z iaritilor suma de 10 c.
Le mulumim bravilor Români, cari — dei întregul venit al petrecerii era destinat fondului coaiei locale — i-au adus aminte de fondul z iaritilor români.
Tot pentru fondul z iaritilor a contribu it 1 cor, d-1 NicolaeE, Muntean din prile jul cstoriei sale cu d-oara Marioara I. Vasile din Satulung.
Pentru fondul z iaritilor redacia ziarului «Drapelul» a p rim it dela d-1 învtor loachim Perian din Boca- montan 10 cor.
Ci III ia trenurile accelerate. înce­ pând cu 1 Oct. va fi ataat Ia trenu­ rile accelerate i clasa a treia, dar nu­ mai pe urmtoarele lin ii : Budapesta— Zsolna (Nr, 1404), Budapesta— Cluj (Nr. 504), Budapesta—Braov (Nr. 602), Bu­ dapesta—Brod (Nr. 1202) i Budapesta — Gyr--Szombathely. La fiecare din a- ceste trenuri 00 va ataa un vagon de cl III, care va avea 72 locuri de ezut. La caz c numrul acesta de locuri se va dovedi de neîndestulitor, se va spori numrul vagoanelor.
Necrolog. Cu inima înfrânt de du­ rere aducem la cunotina rudeniilor i cunoscuilor, c iubitul nostru frate i un chiu loan Pop protopop gr.-cat. on. în pensiune i-a dat nobilul su suflet în mâniie Creatorului, dup un morb greu i îndelungat, în etate de 66 ani, în 6 Septemvrie Ja 3 ore dup amiazi. înmormântarea iub itu lu i rpo­ sat se face Duminec, în 8 Septemvrie în Ortie, la orele 4 dup amiazi.
Ortie, la 7 Septemvrie 1912. Vd. Roza MoJdovan, Vad. Maria Pop, cu familia, Valéria Pop, cu fam ilia, Lu- creia iuteu, cu familia ca surori i frate Sidonia Moldovan, Alma Dr. Papp cu soul, ca nepoi.
— Despre moartea protopopului Dr. Iraian Putici, familia a lansat ur­ mtorul anun funebru:
Maria Dr. Putici nsc. Maximiiian i f iii Traian i Elvira, în numele lor i al numeroaselor rudenii, cu inima frâm de durere aduc la cunotin tu tu ro r rudeniilor, amicilor i cunoscuilor, în deosebi înaltelor superioriti biseri­ ceti, tu tu ro r corporaiunilor precum i onoratei preoimi i învttorimei din tract, c adoratul so i respective tat, frate, ginere, cumnat, unchiu, vr, nepot etc. D r. Traian Putici doctor în sfânta teologie, protopresviter r. gr. ort. al Tim iorii, deputat Ia congresul na.-bis., la sinodul eparhial din Arad, asesor consistorial etc., dup lungi i grele su­ ferine, împrtit fiind cu sfânta tain a cuminecturei, azi în 26 August (8 Septemvrie) a. c., la 8 oare a. m., în etate de 47 ani, urmând chemrii ce­ reti, a repausat în Domnul. Osminteie prea scumpului nostru delunct se ro r aeza spre vecinic odihn, în cim iteriu i gr. ort. rom. de lâng caiea Buziaului, Mari în 28 August (10 Septemvrie) a. c., înainte de meazâzi 1* oarele 9, dela 'ocuin.a proprie din Timioara-Fabric (Strada-bilor Nr. 3).
Timioara, la 26 August (8 Sep­ temvrie) 1912. Jalnica tamiiie.
Asemenea necroloage am p rim it din partea preoi mei tractuaie (Titni- uuoara) i a ltul din partea iDst. de credit »Pastorul«, ai crui director ese- cutiv lusese decedatul Dr. Traian Putici.
Zpezi. Din Petroeai se anun : De alaltaeri începând ninge încontinuu. Munii din îm prejurim i sunt acoperii cu un strat de zpad de 15 cm. grosime. Mânai de foame, ursii au porn it’o ia vale, fcându-i ici-colo apariia prin cate un sat.
Din Bran ni se comunic; Dumi­ nec dimineaa în revrsatul zorilor, când ceaa se ridicase, spre cea mai mare mirare, vzurm, c Buceciul s-a îm­ brcat în mantia de iarn destul de groas. A nins pân aproape la poalele muntelui. Temperatura a sczut de to t m ult i e temere, c va cdea brum, stricând cu desvârire pometurile, p­ unile etc.
0 z i nenorocoas pentru aviaie a fost ziua de alaltaeri. Iat ce se anun din Londra : Aviatorul Godden a czut la Oxford cu aparatul su de la o înlime de 500 metri Trupul nenorocitului a- viator a fost s tr iv it de greutatea mo­ toru lu i, care a czut peste ei.
Cam pe acelai timp i-au gsit moartea în apropriere de Oxford ali doi aviatori m ilitari, sub locotenenii Det- tington i Hotcbkys, cari luau parte la manevrele armatei engleze.
Lâng Weert a czut dela o mare înlime aviatorul Busson. A tâ t el cât i pasagerul, ce-1 avea în aeroplan, au suferit rni grave.
Marile inundaii din China. Din Sanghai se anun c un uragan îngro­ zitor. care a bântuit zilele acestea, a fcut cele mai taribife ravagii în China. Din provincia Tscheciang se anun, c ca­ pitala provinciei a fost cu desvîrire inundat. Peste 10.000 de oameni au fost înecai. Oraul Conea a fost i el complect inundat. Nici un locuitor al oraului n’a fost salvat. Pân acum sínt cunoscute numai'O partea groaznicelor urmri ale inundaiilor. Se crede, c peste 50 000 de oameni i-au gsit moar­ tea în urma inundaiilor.
Sate i pduri în flcri, o tele­ gram din Vjatka (Rusia) vestete u r­ mtoarele : Pdurile i magazinele din îm prejurim ile oraului se afl în tr ’o mare de flcri. Chiar i traversele lin iei ferate au luat foc. Trenurile circul prin fl­ cri. Focul se întinde to t mai mult asupra comunelor învecinate.
Groaznic nenorocire la un velo­ drom- Din New-York se anun: La velodromul din Newals, în New-Yersey, s’a întâmplat o groaznic nenorocire, în timpul unor curse de motociclete, in timpul când biciclistul Hasha, campio­ nul Amerieei, alerga pe pista i ajunse ia o curb a acesteia, el pierdu de 0- dat stpânirea asupra cârmei motoci­ cletei. Motocicleta, care mergea atunci cu o vitez de aproape 150 chilometri pe or, derapa i ptrunse în publicul îngrmdit lâng pist. Campionul Hasha i cinci spectatori fur ucii i un mare numr rnii, dintre cari unii în mod atât de grav, în cât nu sunt sperane c vor scpa cu viea. In pa­ nica izbucnit în public numeroase per­ soane fur clcate în picioare.
Bogii ÎD fundul mrii. Alaltaeri a plecat din Liverpool o espediie, al crei scop este scoaterea la iveal a bogiilor, ce zac în fundul mrii lâng rm urii peninsulei Jukatan (America central). De ani de zile scalandrii in ­ dieni scot averi fabuloase din aceast parte a mrii. Se presupune, c acele pri erau odat locuite de un popor avut i înaintat în c u ltu r ; un cutre­ mur de pmânt îns prbuise to tu l ia r valurile mrii se îutinser peste a- cest inut, îngropându-1 sub ap, cu toate palatele i averile lui.
Un fioros omor se anun din Vo- losca. Proprietarul Pileticb, care sufe­ rea de aiienaie mental i fusese i internat de câtevaori în tr-un ospiciu de nebuni, s’a luat la ceart cu soia sa, despre care fnc se spunea, c nu era întreag la cap. In decursul certei au încuiat ua caaei, i punând amândoi mâna pe câte-o sâcure, au început o lupt nebun. Femeea l-a lov it pe br­ bat în cap, iar acesta îi despic în dou capul soiei sale. Când vecinii au spart ua i au ptruns în casa, unde se pe­ trecuse fioroasa scen, Piletich era înc în viea i ie-a isto ris it to t decursul luptei. A m urit apoi i el.
Despre petrecerea din Sântioana ai se scriu urmtoarele: Petrecerea, care a durat pân’n zori de zi, a decurs în cea mai viie animaie.
Suprasolviri, dintre participani au fcut urm torii: D. Temesvári Gerö 2 cor., 40 f i i , On. preot Iosif Neme, Lpuul român 2 cor., Gregoriu Kab- üebu 2 cor., Barclay Boldizsár Ctina 2 cr»r., Iosif Pop Sucutord 1 cor., 80 fii., Vasiliu Filipiu d.n Nâsol i Nicolau Kabdebo câte 1 cor., 20 iii. Petru Che­ restea, Vasibu S lu ti, Andreiu Faragó câte 1 cor., Vasdiu Chezan, Desideriu Halas, Constantin Iancu i Tiberiu Mi- chai inspector de catastra câte 80 fii., O. D. Andreiu Oltean preot, loan Chezan, Marian Pop câte 60 fii., 1. Istrate 50 fii., indrei Teiecan 30 fii. i Gabril Capsa 20 fi].
Tot în ziua predrei acestei epis­ tole la post, cu asemnaiune postat din venitul inc urs Ia petrecerea dia Sâut-
ioana, v trimit 10 cor., pt. fondul ^ia- r i tilo r români. — loan Chereste preot i i presidt. pretrecerei.
AvlS. Un scriito r afl imediat a- plicare în cancelaria dlui Dr. Eugen Sâmpetrean, advocat în Zerneti. 1—3.
Atragem ateniunea cumprtori­ lo r de mobile asupra anun u lu i; Szé­ ke ly i R é ti, fabric de mobile.
Din Braov i fara-Bârsei. Un incendiu a distrus alaltaeri
ura proprietarului din Stupini. Fran- cisc Taag. împreun cu ura au fost n im icite de foc toate bucatele i nu­ tre u l ce se aflau în ea. Pagubele se urc la .25 m ii coroane.
Arestani dezertori. D in închisoa­ rea garnizoanei Braov au evadat aial- taeri arestanii-husari Czîntos Iozsef i Nagy Denes.( Dei dispariia Jor a fost observat imediat, cu toate cercetrile, ce s’au porn it pentru aflarea lor, ei n’au fost prini. Se presupune, c au trecut grania spre România.
Reluarea reprezentaiunilor zilnice la Urania-cinema. Direciunea stabili­ mentului Urania-cino aduce la cuno­ tina onoratului public, c începând cu ziua de 7 Septemvrie n. se vor relua reprezentaiunile zilnice i anume în fiecare sear la orele 6 i 8. In fie­ care Mercure la 4 oare are loc o reprezen- taiune pentru tinerimea colar. In Dumineci se dau 3 reprezentai u n i: la orele 4, 6 i 8.
Societatea pentru fond de teatru român.
— A p o i. —* Urm torii stimai membrii ai so­
cietii noastre sunt rugai cu to t res­ pectul s binevoiasc a-i da strada i numrul casei pentru a li-se putea ex­ pedia anuarul acestui an.
D-na Valeria de Herbay, soie de colonei, Vieaa.
D-i Grigorie Trailoviciu, colonei în retragere, Viena.
D-1 General, Alexandru Lupu, Viena. D-1 Dr. V irg il Cioban, preot m ili­
tar, Viena. D-1 Dr. Mihaiu Popovici, Viena. D-1 Dr. Ludovic Mehes, medic în
Budapesta. D-i Dr. Petru Corneanu, advocat
în Budapesta. D-1 Iosif Onciu, comptabil In Bu­
dapesta. D-i George Sida în Budapesta. l>na Eugenia Iogodits n. Rou
în Zara. D-1 lu liu Luczay în Timioara. D-1 Octavian Negruiu, preot în
Timioara. D-1 Dr. N. Liuba, medic în T im i­
oara. D-1 N. Nicorascu în Timioara. D-1 Petru iona în Timioara. Urm torii stim ai domni sunt ru ­
gai a-i da adresa exact cu pota u l­ tim (în ungurete):
D-I Teofil Tulea, protonotar opi- dan în (?)
D-1 T itu Russu, profesor în (?) D na Veronica Cordi în Der-
zsida (?) D-na O ga Bogdan, soie de colo­
nel în Koszeg (?) D-1 loan Duma, preot în Secui (?) D-1 Victor G. Maior, director de
banc în (?) D-i Snrion Moldovan, vice-protopop
gr. cat. în (?) D-i Grigorie Ldar, preot în (?) De asemenea ne rugm, ca to i
acei domui membrii, cari din întâm­ plare sau din greaiâ n ’au fost indui în anuar, s binevoiasc a ne aviza pe-o carte potal, ca s facem rectificarea cuvenit în lista membrilor.
Braov, Str. Fântânii 34. Aurel P. Bnu, director artistic.
C r £ îl & i r e v is t e . A aprut: Revista literar ilustrat sâptmâ-
Laiâ »Uosmzeana« Nr. 36—1912, cu u r­ mtorul cuprins : A. O iu ra : Septemvrie. I. U. S oncu: Cântece, poezii. D. To* mescu: Sptmâna literar. M ioria Ci­ coare : In noapte, poezie. V. Al-George: Melancolie, poezie. A. B’ogazzaro — D. Tomescu: Misterul poetului, roman. N. lorga. Cugetri, F io ri de-o zi. Ilus tra ii etc. Abonamentul e 12 cor. la an. Intre abonaii, cari pltesc abonamentul înainte pe un an întreg, se sort azâ ia sfâritul anului opt biblioteci â 25 coroane.
Proprietar: Tip. A - Mureianu : Branisce & Comp
Redactor responzabil : loan Brotea.
î nchi dei g u r a ... dac ai dini urâi cumpr-i un tub de pasta de dini dm crbuni de tei „REFORM“ cu 70 bani. — Folosind-o 3 zile vei avea dini albi ca zpada.
A + 11 n r* î ^ spune-i ori i cui, c acest minunat preparat l-ai cumprat în prvlia L*- l U 11 CI VOI U C y I C lui E. A. 0 r e n d i i drogueria L a n g i Tl iei l în Trgu Grâului,
YOTSCH 0TT0, invenator i esclusiv singurul fabricant, farmacia „rangyal" în Tatrang, comiatul Braov. — Laborator chemic. — Singurul preparat care nu aac dinii
Pagina 4. G A Z E T E I . T R A N S I L V A N I A Nr. 191— 1912.
I
KASINO din INA f nPes i ie n a tu r a l i c l ima unic In Bun
Mari atraciuni în tot timpul sesonului (Iulie—Octomvrie),
TEATRU de comedii i varieti de prima ordine, eu eei mai celebrii artiti de pe seenele din Europa.
ORCHESTRA teatrului de 3 0 artiti virtuoi sub direcia d-lui Pompilio din Paris.
ORCHESTRA de salon sub direcia d-lui Nissotti din Montecarlo. Restaurant de prima clas. Terase i sli de consumaiuni i ceai, cu orchestr.
Ii i i i 'Bl i i i Ioane de dan­ ia da lectur
Mari serb ri dela 2 4 - 3 0 Â u g u si Focuri de artificii, iluminaie feeric. — Toate atracfiunile marilor Casmuri din Inme.
in t r a r e a I f r a n c .
(J
M ag az in sp e c ia l
OOIfîRU BERBECÂR B R A O V , S t r a d a H i r e r Nr. 7
T elefon 487.
Pune deosebit îngrijire de a oferi neîntrerupt cele mai alese nou­ ti de mod pentru se3onul de toamna i iarn cu diferite preuri pân la Genres cel o ai eschisifc.
Stofe de m tase. Stofe de catifea. Stofe de iân. Stofe de splat. A lbitu ri. Pânzrie. Stofe de dantel. Dantele. Furnituri. Panglici. Tricotaj, Juooane.
Concurs de licitare minuend. Subsemnata direciune public
concurs de licitare minuend mn- tru cldirea unei case de chivie cu dou etaje destinat pentrj filiala institutului de bani „Al binau din Marosvásárhely, caro se va zidi pe iotrvii anul propriu al institutului din strada Deák Fo- rencz.
întreprinderea aceasta va costa circa 110.000 cor.
Lucrrile particulare i condi- iucile sub care se d întreprin­ derea, respeci, e toate planurile referitoare, se pot privi în biroul filialei „Albina* din Marosvásár­ hely. iar îndrumrile speciale le va comunica inginerul suprem aî oraului Mureoorheiu Rado Sân dor.
Ofertele sunt a se adresa îu plic închis pân în 18 Septembre st. n. a. o. la oarele 11 a. m. c- tr subsemnata direciune.
Sibi iu, în 4 Septemvrie i 912.
„Albina“, 1—1. institut de credit i economii.
c o la r i se primesc în cost, cu art ir i su pravegheie contienioaa, la o fa rnilie nemeasc de învtor . a.
I o a n O a* e n cf i, Strada Caterinei Nr. 18, Braov.
Nr. 555/912 not.
Publicaiune. Casa de crâm a comunei
Vledény (Vldoni) din Strada mare Nr. 105 constâttoare din 5 odi, culin, cmar i pivni cu cuite i grajduri, în ziua de 21 Septem- vr.e 1912 st n. la 11 oare a. m. se esarende iz pe 3 ani di o 1 Ianuarie 1913 pân în 31 Decem­ vrie 1915 la licitaiunea public ciând în cancelaria comunal, ct adaus, c licenia pentru vin­ derea de beuturi, se va esopera pe a a mele arândaului.
Preul strigrii 1200 cor. deia care are s se depun înainte de începerea licitaiunei 10°/0 ca va- diu, st pot da îns i oferte în scris timbrate cu timbru de 1 cor. i coninând vadiul prescris.
CeleiUte condiiuui mai de tailate, se pot vedea în cancelaria comunal în oarele oficioase.
Vl e c é n y (VJdeni) în 8 Septembre 1912.
Se caut 2 calfe unul de brana fer&riei i unul de brana bcniei, ConSiirn Societate come cial pe acii Blaj.
l - l Primria comunal.
Tinerimea colar foarte Inportant!
Din libriria Mureianu articole de scris i deemn, tschi de coal (g osdane) c^te, blocuri, table de desemn etc sevinde cu 20 Percente mai ieftin, ce preul obicinuit.
Nro 1390-1912. not.
Publicaiune. Cumuna Sinca-veche- 6 Sinka,
ec mi ta tul. Fgra, vinde prin li- citafiune public care s va inea în 22 Septembre st. n. a. c. la 10 oare a. m în cancelaria comu­ nal, stânj ni de lemne de foc, fcui în regie proprie pe teritorul de p ’ure al comunei i anume:
I. in tetura din Pâru! lui Roman'o cantitate de 4475 metri cubici i.
Ii. In tetura din „Pârâul Dracului“ o cantitate de 4501% \ metri cubici lemne crepate de fag,
Preul strigrii este statorit J cu câte 9 (noau) coroane de stân- J jini (4 m3) |
Vadiul în sumde2300 coroane s depune sau în bani gata sau în hârtii de valoare.
Oferte în scris instruite con­ form ccndiiunilor de licitare s primesc numai înainte de înce­ perea licitaiunei verbale.
Conspectul stânjioilor, con- diiunile de licitaie i platire sâ pot vedea cr i când la cancelaria comunal în oarele oficioase.
O Sinka-inca veche la 1 Septembre 1912
Prim ria comunal. 1 - 2
l l e i s z M i k s a 9 F a b r i e de mob i l e 9B é k é s c s a b a
Ü , n d r á s s 3 r "ú-t. Mobile m odem e de calitate superioar.
n a g y v á r a d , I S á lT O C Z l V Lt.
Preuri convenabile.
Braov, Provizor S t r a d a , l - a n g - 3 3 .
Aranjare complet de locuine cu mobile.