I C( T a x a p o ş t a l ă p l ă t i t ă i n n u m e r a r , c o n f o r m a p r o b ă r i i M r . 1 3 . 8 3 7 / 1 9 4 2 .

>Saj, 8a 6 D e c e m v r i e 1942 Cenzurat

' . 4 7 — 4 9

A B O N A M E N T U L : pe un an 260 Lei; pe un jumătate

_e a n 130 L e i ; pe un sfert 80 Lei; pe o lună 25 Lei.

A b o n a m e n t e l e s e p l ă t e s c n u -0 a i î n a i n t e t

înscrisă in registrul publicatiunilor periodice al Tribunalului Târnava-Mică sub Nr. 3—1933.

întemeietori: f Al. Lupeanu-Melin şi Iuliu Maior Proprietar şi director: IULIU MAIOR

Redactor: SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME conform regulamentului de aplicare a tarifului comercial, categoria Y.

De d o u ă săptămâni n'am mai putut sta de vorbă cu cetitorii noştri In cei 24 de ani, de când apare această ga^ tetă, e pentru întâia oră că am lipsit atâta. A trebuit să vină acest război cumplit, ca s'o pă" ţim şi aceasta!

încă din vară a trimis Tipo­grafia noastră 100,000 Lei la Oficiul de Vânzare a Hârtiei din Bucureşti, ca să ne trimită hârtie. Săptămână de săptămână am tot insistat, când prin t e l c fon, când prin telegramă, când personal, când prin scrisoare, ca să ne trimită odată hârtia. N i să Făgăduit, dar hârtia n'a venit.

Cei din urmă număr a trebuit să apară în abia 4 pagini, ca Jupă aceea să nu mai poată apărea, nici „Unirea", nici „Unf^ rea Poporului", vreme de două săptămâni, câtă vreme n'am pri" mit nici o coală de hârtie de nîcăsrt.

Abia acuma ne*au sosit pa" tru baloturi de hârtie, ceeace nu ne ajunge decât pentru două aumere de gazetă.

Numărul acesta apare în 8 Pagini, ca să'i despăgubim pe fetitorx, cerându'le totdeodată ier' tare pentru această întâmplare »tât de neplăcută, atât nouă, cât 51 cetitorilor noştri.

Cu acest prilej ii rugăm din °°u pe cetitorii noştri, să bine" voiasci a ne trimite abonament t t l e restante în timpul cel mai j !ţurt cu putinţă. Hârtia trebue î Pitită înainte, iar cassa noastră j * goală. Suntem datori sute de "j" de Lei, şi n'avem de unde f P1*". In vreme ce ar fi trebuit ti * 'ncasăm anul acesta peste 1 ^uon de Lei, n'am încasat de ,f Jumătate, asa că stăm foarte ' i u ^ bani. ' rri a c e a s t a numai din cauza j

l 0 r platnici, pe cari vom fi J V o « ţ i a.i sista ia Crăeiun. Că

e folos de cetitori mulţi, dar platnici? . e viitor gazeta nu se va mai

Adunarea generală a „AgruMui la Blaj

ite decât celor ce o plătesc ^'Ute, 8j a P e f i t ru ca să se ştie, şi

h t t se ma i uite!

Asociaţia Generală a Româ­nilor uniţi, numită «.pe scurt »Agro* după literele ca cari

. încep cele patru cuvinte, are d*. aeop susţinerea, apărarea şi rea­lizarea intereselor Bisericii Unite cu R o i x a ; adâucirea vieţii su-sufleteşti a membrilor şi adân­cirea creşterii religioase; îndru­marea vieţii noastre potrivit imo­ralei creştine, precum şi corn baterea sectelor religioase cari atâta strică neamului. Acest „A* gru" şi-a ţinut adunarea generală la 21 şi 22 Noemvrie 1942.

Tot atunci şi-a ţinut congresul j general şi Un unea Mar iacă a

Femeilor Române Unite, numita pe scurt „ '„ mfru" şi Uniunea O-perelor Pontifcale Misionare.

Din 1937 aceste asociaţii nu şi-au mai putut ţinea adunările ior generale din cauza vitregiei vremurilor, aşa că eram foarte ecrioşi, ce se va discuta şi ce hotăc-ri se vor aduce in atest cargres, care a Început Sâmbătă 21 Neemvrie după vecernie.

După deschiderea congres nloi prin frumoasa cuvântare a diui profesor universitar Dr. Al. Borza, ti vorbit 1. P. S. Dr. Valenu Traian Frenţiu arătând rancle de csre sufere astâsi biserica noastră.

Dl profesor Dr. Al. Borza face spoî cunoscut cocg*csiştitor că tocmai îa acea zi împlineşte 25 de ani de arhierie P. S. Dr. Iciliu Hossual Cluj-Chcrlei. Con­gresul hotâreşte sâ i şe trimită o telegramă de felicitare.

P. S. Dr. Ioan Suciu dela O r&dea salută »pci „AgruM in «urnele celor din dieceza Orăziii

Au urmat spoi diferite rapoarte după csri şedinţa ss ridică, ur­inând ca a doua zi să se con tioue după sf. liturghie arhie reuşea.

Liturghia arhierească Duminecă la Sf. Catedrala s'*

( A c u t Liturghie arhierească. Au 8)uj:t I. P. S. Lor: Dr. Valariu Trsisn Frenţiu, Dr. Vaaile Aste­nie şi Dr. Ioan Suciu îusonjuraţi de un sobor ds preoţi. A cântat

corul teologilor, condus de Pâr. Ioan Fiorea. Pâr. Io:*n Agârbi­ceanu a rostit o predică iu&iţâ-tosre despre restul propovădui;i.> Evangheliei Domnului «n lume. Avem datoria de a combate pe tcţi aceia cari vin cu totrataturi ufccreştincşti, căci ele aduc nu­mai râu omeniri'. In ţara noa­stră biserica unită lucrează neîn­cetat şi noi avem d&toria do a fi fii buni ai ei.

Ş e d i n ţ a f e s t i v ă

D:is Catedrslg întreaga asia troţă s'a îndreptat spre Palatul Cultural. Au asistat şi Preaslin-ţ i ţ i i Episcopi. Sala era plioâ de delegaţi veniţi din toate părţile Arhidiecexei Dl advocat lom

| Ţenchea din Timişoara a citit un referat despre situaţia juridică a Bisericii Române Unite. A spu • pe 3 c u r t următoarele: Atât statui c â t şi bi»er»ca suni: lăsate de Dumnezeu. Biserica nu face po­litică, nu cere ca statul sâ se conducă după un sistem sau după altul, dar in orce formă de stat luptă peotru biruinţa ideii creştine, călăuzitoarea spre căile fericirii veşnice şi a celei vre­melnice. Se ocupă de legiuirile mai noui relative la biserică, îşi exprimă dorinţa, ca să progre­sam cât mai mult pe căile cre­ştineşti. Să f i m ţară creştmă In sensul cel mai larg şi mai adânc ai cuvântului.

Dl Dr. Âuguatin Popa, pro­fesor la Academia Teologică din B!aj, ţine o conferinţă despre problemele de azi ale „AGRU°-lui şi despre felul m care a'ar ouîea lucra cu mai mult folos. Deşi trăim In vremuri de războaie grele, deşi ducem adsaea lipsuri, avem datoria ca şi îa aceste vremuri grele să stăm strânşi In jurul sfiitelor altare şi sâ muncim cât mai mult pcatm pregătirea unui viitor msi fericit.

După «onlcrinţa dlui At?gustin P o m şedinţa a fost întreruptă pânâ dupîi. amiaza, vând «'a con­tinuat in sala Nr..24 a Acade­miei Teoloaicc. Acolo s'au citit

dări de seamă despre munca rodnică a diferit*lor secţii als AGRU-1 ui, S'a constatat cu rcuitâ bucerie că la Timişoara şi la Sibiu studenţii noştri lucrează cu mult folos în cadrele A8TRU-Ici (Asociaţia Studenţilor Români-Uoiţi); au participat la Sfintele Liturghii, s'nu ţirut conferinţe reiigicise pentru studenţi, s'au ţinut şedinţe la csri s'an ex­plicat anumite lucruri din do­meniul credinţei.

Congresul trimite apoi tele­grame: M. SaeRrgeîui Mibsiu I, Sfântului Părinte Papa Pius XII, vicarul lui Hrbtos pe pământ, urmaşul Sfântului Petru şi vâr-hovnicul apostolilor, Dlui Mareşal Ioan Antonescu, Conducătorul Statului. Adunarea a vetat apoi o moţiune care deocamdată cu ae poate public?.

Adunarea generală a „Agrn"-lui a avut un mare iăsunet in iniraele sutelor de cărturari ro­mâni uniţi sosiţi la Blaj din toate colţurile ţării şi va înviora sufle­tele credincioşilor noştri cari ţin la biserică.

Fiind locul puţin, nu am putut da aici prea multe amănunte, dar vom încerca a le da In nu-merii viitori, căci cuvintele rostite la acel congres sunt de o foarte mare importanţă peotru biserica noastră, la care trebue să ţinem ca la sufletul din noi.

"Parastas. In 28 Noemvrie s'au împlinit doi ani dela moartea ma­relui învăţat Nicolae Iorga. A scris atâtea cărţi, câte zile sunt în 3 ani, şi a condus o mulţime de foi, scrise cu multă înţelep­ciune. Numai Dumnezeu ştie, când vom mai avea un om atât de în­văţat şi de muncitor. Implinin-du se doi ani, de când a trecut „«colo unde nu este durere, nici scârbă nici întristare, ci viaţă fără pe sfârşit*, la Bacnrcşti s'a lăcut parastas pentru odihna su­fletului răposatului serv al Ini Dumnezeu, fiind de faţă membrii societăţii Liga Culturală înteme­iată de el.

P a g . 2 U N I V » } . ' O R U L U I

GRĂUNŢE SUFLETEŞTI

„Aduţi aminte de cele din urmă ale tale şi în veci nu vei păcătui" Aces te cuvinte ale Sfintei

Scripturi a Vechiului Testa meat (Isus Fiul lui Şirach 7 ,40 ) sunt ce le mai pqaţaTitcJ, pentru a se învedera, câ ve bine e a ne gândi cât mai des la moarte.

Moartea ne-o aduce aminte a-pusul soarelui, apropierea nopţii, dar mai ales somnul. Ş i biserica ne aduce tot mereu aminte de moarte, mai ales însă în Sâm­betele morţilor din postul mare, în Sâmbăta lui Lazar şi în Sâm­băta dnante de Rusalii, cari sunt zile anume pentru morţi. Şi apoi ori de câte ori auzim trăgându-se clopotele pentru vreun mort, să ne aducem a-minte, că odată şi odată ne vor trage şi nouă, iar lumea va răs­punde la întrebarea că cine a munt , cu numele meu.

Cu cât ne aducem aminte mai adeseori de moarte, ca atât v o m reduce mai uşor şinumă-rul păcatelor noastre, fiindcă bine ştim că cu moartea toate se gată.

Filosoful păgân Zeno între­bând oracolul din Delphi, cum s'ar putea desăvârşi mai bine, a p r i c i t răspunsul: „întreabă-i pe ce-i morţi". Şi într'adevăr numai morţii ne pot arăta calea cea mai scurtă pentru a ajunge Ia desăvârşire. Morţii şi moartea.

Călugării carthauzieni ă», a-ceea nici nu vorbesc niciodată,

fi ci-şi petrec zilele în post şi rugăciune îşi sapă «Unic câte p u ţ n din groapă şi se salută cu cuvintele latineşti: „Me­mento mori !*, = „adu-ţi aminte de moarte".

St. B i n u r d s e întreba zilnic: „Dacă ar trebui să mor tocmai astăzi, face-o-aşi aceasta?" Iară când făcea vre o faptă se în­treba: „Dacă ar trebui să mor imediat după 'apta aceasta, oare cum a-şi săvârşi-o".

împăratul Maxt<nilian I al Ger­maniei a poruncit cu patru ani înainte de moarte să i-se pre­gătească sicriul, pe care-1 ţinea veşnic în camera sa de lucru, iar de câte ori călătorea, îl du­cea cu sine, ca pe un sfetnic de cel mai mare folos.

Regele Filip al Macedoniei, tatăl lui Alexandru cel Mare, a poruncit servitorului său, să-i spună în fiecare dimineaţă, de câte trei ori: „Maiestate, adu-ţi aminte că eşti oral"

Ia China era obiceiul ca la încoronarea împăratului să se prezinte şi un sculptor, ducând cu sine mai multe soiuri de marmoră, din care împăratul era dator să-şi aleagă un*, iară sculptorul începea încă din ziua aceea a-i pregăti monumentul care-i va împodobi mormântul.

Cu prileiul încoronării împă­raţilor abisinieni, li-se duce o farfur e plină de pământ şi o scăfârlie, ca *ă-şi aducă aminte de cele din urmă ale sale.

La încoronarea papilor un preot aduce un câlţ de in, li

aşează pe o bâticuţă, îl aprinde la flacăra unei luminări de ceară şi z ice: «Sfinte Părinte, astfel trece mărirea luatei! 8

Toate acestea sunt bine a le cunoaşte, ca să vedem că şi do nttii cei mai mari şi stăpânii luuei acesteia îşi dau uneori silinţa a se îndrepta prin adu­cerea aminte de m o <ne.

Cu atât mai ales, să ne adu-

. — - - ^ 4 ^

cem aminte noi de ace^* mană şi prietenă a n ? ^ care este moartea şi d e 7 n i r c i . v o m putea scăpa nici „ 2 ? ? cei v«, oricât de tineri i ^ in imoş i am fi. >' «

„Adu-ţi aminte de cel* urmă ale tale, şi ' n v e c ; ' dlI> păcătui! 8 . " V C C l n V e i

p »rtntele l ^

Sărbătorirea Păr. Agârbiceanu A. G R O. a sărbătorit pe

învăţatul scriitor Ion Agârbiceanu, canonic din Dieceza C ujalui, dia prilej al împlinim vârstei de 60 d*. «ni, îa seara dî 22 Noa-avrie 1942 Foaia noastră a vorbit cu alt prilej despre învăţatul cano-nte Ion Agârbiseanu. Tot Blajul l a sărbătorit ca drag pe ma-rels scriitor şi fost ele? al lissului din Blaj.

Ş sdinta a daîchis'o I. P . S. Si D r . Va'eriu Traian Prenţia, vorbind daspra m mea rodalcâ ® sârbîtoritului. Damaszeu i-a dat muiţi taîanţi, iar el na i a îngro­pat, ci i-a folosit, agonfaiad cu ei mulţi alţii. Au vorbit tot des­pre opera ^ăr. Agârbiceanu: pro­fesorii V. Stanciu şi G B riş. L-au salutat in numele n 4gruB-lui dl orof. Dr. Al. Borza, în numsle şcolilor din Baj Pâr. director Dr. C Saciu dela Liceal de băieţi „*«f Vasile cel Mare" în nu­mele Reuniunii Femeilor Române Uaite din Blaj dna prez'dentă Mârioara Maior, şi eleva Doina Ni stor dela Liceul de fete „st Ecaterina8 în numele şcolarilor d n Blaj.

r « £ ° m ! Ş i 0 a î e l N ^ma! e i t

învăţătoare, da mb coada».,? doamaei profesoare Măria "p0

a câatat apoi foarte dragat i teva cântece populare, caria piâcut mult publicului.

S'aa declamat două poezii scris* de Pâr. Agârbiceanu îa 1900 P 8

când era elev de clasa Vlll-ala

'«î«ul Sfântul Vasile cel Mare dia

Blaj de către -teologal Vîsile Strsza si elevul ds Liceu Cam Hilos dn c'. VIII, iar păr. pro. fesor N Coraşa a citit o schiţă dia operele marelui scriitor.

La sfârşit a luat cuvântai Pâr, agârbiceanu, rostind o cuvântare aleasă. A mulţumit tuturor pen­tru frumoasele cu data rostite. A mărturisit că toată viaţa sa a scris fâră să se fi gândit la vreo răsplată. Damnszsu 1-a tazsstrat ca talent şi as«st talent la fo­losit pentru binele altora. A scris cărţi alese, pe cari le poate «ti oricine cu mult folos sufletesc, Sunt foarte potrivite şi pentru tineret. A îndemnat tineretul, se cifească numai cărţi bane, zidi­toare de suflete.

După vorbirea Păr. Agârbiceam

FOIŢA „UNIRII POPORULUI**

Uşor u e popii! de SlMlON GOCAN (Urmare)

Pe cale se Inoptase d*abinele, şi cum nu era nici lună se făcu întuneric, cum se zice, ca in cor­nul boului. Părintele şi ţăranul se fmpretiniserâ cum se cade pe drum, m a i ales ând prin întu­neric roţde de pe dreapta ale căruţii ajunseră in smţ, şi bsde^ Gheorghe, care şedea pe partea stângă se trezi deodată lo gm mszul popii, pe care — de dr&g c e i era — cât pe-aci să I tra ga jos.

Dar la urma armelor tot ajnn seră în pacs acasă. Preoteasa îngrijorata le ie i cu lampa îna inte şi nu fu mi ă mei bucuria celor doi copilaşi, r a id îşi vă­zură iar tăticul Io-* acasă.

Intrară îa ca«â Pe preot îl aştepta posta Se apocă s'o dea facă. Intre două scrisori, întreba pe preoteasă:

m'a căutat cinev a — Nu draga ?

— Nu, — răapunse ea. — Dar afară în bucătărie te aşteaptă cei doi miri, cari se cunună Du­minecă. Au venit pentru instruc­ţia logodnicilor.

Părintele nu băgă bine de sea mă la vorbtle preotesei, căci tocmai cetea o poruncă dela v>ă-dicie, ce-i sosise cu poşta. Ba dea Gheorghe se uită pe furiş la preot, apo: se ridică încet şi ieşi. Preotul desfăcu şi o gazetă, o frunzări şi tocmai o împacheta la loc, 'când ţăranul intră din nou. Ii z i s e :

— Ce spunea preoteasa, badei ine-i aci în bucătărie ? . — Nu-i nime, părinte, nu-i nime!

— Cnm nu-1 cime ? — se miră preotul, — par'că spunea ds ni­şte miri, csri au venit la instruc­ţie Ori fj'sm auzit eu bine ?

— Au fost, da, — zise badea Ghtorghe, ca cspul plecat şt gigâtil mi tremura puţin. — Au t«sr, dar i-am trimis acasă... în numel- dumnitaie.

— Damniata? — se răsti Ia el preotul. — Cum ai putut face ast*? Cine ţi a spus?

— No, no părinte, nu te su­păra, ştiam eu că nu se cuvenea — zise ţăranul smerit. — Dar omul trebue să aibă şi sufiet. Sfinţia Ta, de azi dragă de dimi­neaţă eşti în tălpi, ai alergat, a> muncit, ai asudat toată ziua, nici la amiazi n'ai mâncat; apoi ai sosit rupt de oboseală acasă... sâ mâ ierte Dumnezeul... Mănâncă părinte liniştit cu familia dumni­tale, apoi odihneşte-te, că doar mirii aceia mai au vreme si vie la învăţătură până Duminecă.

Preotul privi lung la ţăran, apoi luându-i mâna în dreapta sa, zise*

— Uşor i e popii, bade Ghcor ghe!

Bidea Gheorghe nu răspunse îndată, ci torâi îşi duse mkm stângi la ochi şi cu dosul palmii îşi şterse două lacrimi, cari cu orice preţ voiau să i ţâşnească de sub gene, apoi se plecă, si­mtă mâna preotului si zise:

— Iartă-mă *- a r a t e !

(Sfârşit)

Bocef

Moarte neaşteptată. Refugiatul ardelean Fior.-a Vaşcan, d-. 47 asi, a murit la Bucureşti pe ne­aşteptate: tocmai când voia să intre într'o biserică,

închinat verilor mei Frt Oi"' falean Simion şi Piaciu Iile, ei-znti pe câmpul de onoare li zilele ds 6 şi 20 Oct. 1942, li regiunea Ab'm-kaja (Caucaiî, luptând cu Reg. 10 CâlW Grupul 19 Cercetare ,

Moarte amară şi tirană Oimenllor rea da mană Na ştim ce rău ţi an făcut De la noi te-ai abătut.

Când acasă ne aflam Moartea nu o aşteptam C-getam că vom trăi Până vom tmbltrănl.

Dar amar ne-am înşelat Căci la armat' am plecai Am plecat pe timpuri rele De thtnurl şt de durere.

A sosit timpul apoi Ca s3 mergem în război. Am pletat veseli, râzând Lăsând părtntl suspinând

Doi meni ne-am Ut&lnit

Şi la lupţi am pornit Când la atac am pM™ Amândoi ne am săruta­şi ne am înţeles frWf Ca sâ luptăm viteje,**

Nr. 4 7 - 4 9 . U W i t f B A P Q P O R Ü L U i

Doi mari naţionalişti Mitropolitul Vector Mihalyi

Acest mare vlădică, care a pe urmele' înaintaşilor săi,

} 0 născut în 1841 în judeţul Maramureşului din fsmilie nobilă. ^ învăţat carte în şcolile catolice din Sighct, Oradea, Caşovia şi Roma, unde a luat doctoratul în filozofie şi teologie.

Iotorcândusedin Roma în 1864, , fost numit profesor Îs Semina­li Teologic din Gherla In 1869, mitropolitul Vvncea 1-a adus ia

în calitate de secretar mi­tropolitan, în 1874 a fost numit episcop la Lugcj, unde a ridicat un mare număr de biserici, şcoli

case parohiale, In 1893 a ve­nit ca mti-opolit la Blej. Aci a ţinut în 1900 al treilea conciliu provincial ei a serbat cu mare pompă şi demnitate două sute ie ani dela reîntoarcerea noastră li sinul de mamă al Bisericii Ca­tolice. f A luptat împotriva guvernului unguresc care prin episcopia un­gurească de Haidudorcg a voit ii maghiarizeze o mulţime de psrohti româneşti. A sprijinit în­fiinţarea a o mulţirc?e de asociaţii jeligîoase, cu scop de a întări riaţa noastră spirituali. S'a în* jrijit de păstorirea credincioşilor joştri din America. A făcut fun-iţiusi pentru Catedrala din laj şi altele multe.

publicul numeros din sală s'a în-rtat adânc mişcat de cele

nzite.

A murit în 1918, dupăcea su­ferit internarea guvernului ungu­resc, la Oradea. A fost un om cu visţâ sfântă şi cu inimă largă şi înţelegătoare faţă de cei săraci şi necăjiţi.

Mitropo l i tu l Vas i l e Suciu

Vasile Suciu este, poate, cel msi msre vlădică pe care l a a-vut până acuma ne?mu! româ­nesc. S'a născut în Copăcel (j. FăgSraş) în ziua de 13 Ianuarie 1878, dintr'o nobilă familie ţă­rănească cu vechi şi adânci tra­diţii creştineşti şi româneşti. A făcut şcoală Is Blsj şi la Roma, unde a fost hirotonit preot şi de unde s'a întors acasă doctor în filozofie şi teologie. Reîntors la Blej a ocupat diferite slujbe pe ia Mitropolie. A ajuns profesor de religie la liceul de băieţi, pro­fesor de teologie, canonic mitro­politan iar în 1919 mitropolit al Românilor uniţi pe vecie cu Msica Romă. Dcpă alegerea de metro-polit şi după aprobarea venită dela Rom?, episcopii uniţi i au propus sfinţirea cât mai repede. Intr'o scrisoare adresată episco­pului Radu, ii-a răspuns însă: „Nu ştiu dacă voiu fi consacrat. Dscă medicii vor constata, că boala de care sufăr (arterioscle-roza) v p fi o piedică în împli­nirea slujbei, nu voiu fi consacrat, c ăci nu vreau ca în capul Bise-r cii să fie un bolnav". Numai c u gren a putut fi convins să fie consacrat.

După consacrare, timp de 6 ani a cutreerat arhidieceza în

lung şi lat, cercetândn-şi preoţii şi credincioşii, îndemnându-i la o viaţă cât mai sfântă şi stu­diind la faţa locului lipsuriile pa­rohiilor. După 6 ani de rodnică pastoraţie, a trecut prin operaţii foarte grele, care l-au ţintuit de pat şi de scaunul dela ma^a de scris pentru restul vieţii? Deşi nu se putea mişca fără ajutorul al­tuia „u'a lăsat condeiul din mână

- pâuft'n ziua cea din urmă", după cum c o n B t a t ă aşa de frumos I. P. S. S. Dr. Valerio Traian Frenţiu. Aşa bolnav, cum era, ne-a reti­părit lucrările sale de teologie dogmatică în 4 volume impună­toare, ce le scrisese ca profesor de teologie; s'a interesat de bu­nul mers al şcolilor; a clădit o mulţime de şcoli pompoase cum numai In Apus se mai întâlnesc, din banii săi şi din cei aduşi dela Slântul Părinte din Ro ma. A făcut călătorii la Roma A luat parte aproape regulat — deşi greu suferind — la şedin­ţele senstului apărând cu Îndâr­jire drepturile Bisericii noastre, pe cáre unii oameni voiau să ni-le răpească cu orice preţ. Pen­tru puterea sa de jertfă, pentru caracterul său de bronz, pentru înţelepciunea şi cultera sa înaltă, lumea, care n'a tost orbită de josnice patimi, l a stimat şi iu-iebit, fără deosebire dc confe­siune. Dascălul neamului, Nico­lás Iorga, nu s'a sfiit să-1 pore­clească „Vasile Vodă", isr ma

Pag.. 3

rele Papă Pius XI a zis despre acest vlădică mare că este cu adevărat un stâ p al B sericii în Răsărit: Veramente. una colonna della Chetsa in Orientet

Vasile Suciu a dat o nouă stră­lucire Blajului ca cetate de lu­

mină prin şcolile ce a ridicat: Iostitutul Recunoştinţei, Şcoala Normală de băieţi, Liceul Co­mercial, Gimnaziul Industrial Şc. de Gospodărie Urbană grad I, prin care s'a făcut al treilea mare întemeietor al Micei nosstre Ro­me. Nu s'a îngrijit numai de zi­durile şcoaleior, ci mai ales de sulletul lor, apropiindu-şi sufle­teşte dascălii, cărora le-a dat a-jutor prin sfaturile sale şi prin punga sa larg deschisă pentru alţii.

S'a stins adânc creştineşte, sşa cum i a fost toată visţa, în seara de 25 Ianuarie 1935 A lăsat o mare fuudaţiune culturală dar ne-a lăsat mai ales pilda vieţii sale de muncitor neobosit, care cr*de numai în răsplata lucrului făcut conştiincios şi cu suflet, de om cinstit şi cu viaţă curată.

Pr. Ioan Vul tur profesor

Ajutor la gazetă. Dl Ioan Stoi-can dm Ctncul-JFdgăraf ne-a tri­mis 100 Lei ajutor la gazetă, dl Grofşorean Grigorc din Comlosul Mare 150 lei, dna Leontina Timiş din Blaj lei 150, dl Dr. Omga Ni->~olae din SAncei lei 200 Păr. Valeriu Pinciu din Răşinar 300 lei, Pâr. Pompiliu Simonetti din Răşinar lei 300, dl Atanasiu Ro-şianu din Aiud lei 60 dl Ioan Roibsn din Sigh'şoara lei 200, dl Ioan Petean dm Bouţarul de sus lei 50, doa Refira Morariu din Şinca Veche lei 50 şi dl Ja-codi Ioan din Blaj lei 40. Le mulţumim pentru acest dar, atât de bine venit in zilele grele prin cari trece acuma gazeta noastră.

Iar daca de rău vom da, Noi doi ne vom ejuta.

lată că 'ntr'o zi de Marii Am căzut dintr'at met fraţi Lovii de un glonţ rusesc $1 simt că mă prăpădesc

In sânge noi ne sbăteam iTatat Mamă i* tot strigam Strigam fraţi, strigam sur ort Si ne vie 'n ajalor.

Cartuşele chiuia, Tunurile bubuia, Brandurile se spărgea, Nimeni nu ne auzea.

Doamne, Doamne, cum aşi vrea C a să văd pe maica-mea, A9t muri cu mult mai bine Dt-ar fi Tata lângă minei D t aici din depărtare Tota dragi-ţl cer Iertare \biof aici în Rusia lQrti-ma, măicuţa meat

J' vot fraţi şi voi surori Jlatt-ma că eu mor,

cu lacrimi pe obraz Qniar în munţii Caucaz.

&jmâ7 Tatii cu mult bine Y1 nu mă mai vezi pe mine jj Br<d* la semănat,

lc/ *a grâu la secerat,

N<cl ia coasă, nici la fân Cam plecat să na mai vin Am plecat în cea Rusie Fire-ar fi rămas pustiei

Mamă! Mamă! scumpă Mamă, Sfântul glas al tău mă chlamă Vin ca sa-ţi ţin de urât In acel negru mormânt.

Frăţiorii met iubiţi, De mini sunteţi părăsiţi, Plângemă-ţt surori şl fraţi Şt ce v'am greşit Iertaţi

Cei de faţă adunaţi Plângeţi toţi şi suspinaţi Plângeţi toţi şi ne jeliţi jertfa noastră s'o slăviţi

Dragi fetiţe şt feciori Care ne aduceţi fiori Gândiţi-vă şt la noi Care-am plecat dintre voi.

Pe noi doi nu ne uitaţi Amintirea ne-o păstraţi — Noi cu toţii vă jurăm Pe văi să vă răzbunam.

Dacă vreţi să ne cătaţi Vernil aici în Caucazl Aici am murit noi doi luptând ca nişte eroi.

de Serg. PINCIU LAURENŢIU Reg. 90 Inf, din Corn. Data — Sibln.

Strigături (Chiuituri)

Culese din comuna Sincel , jud. T.-Mică

de Prof. T e o d o r S e l c e a n u

Nu-i frumos cin'se găteşte Ci, e cui se potriveşte, Nu- i frumos cine se ţine Ci, căruia îi stă bine/...

Mărita-m'aş, mărita Cu suveic * nu ştiu da, Pâine nu ştiu frământa, Dar la joc as tot juca!

Foaie verde merişor Am avut un domnişor, Merişorul s'a uscat Domnişorul m'a lăsat/...

Foaie verde şi una Place-mi mie de badea, Are laibăr1) de Anglie Şi al meu vrea el să fie!...

Bade de nu le-aş vedea Inima nu m'ar durea, Dar eu când te văd pe tine S'aprinde inima'n mine, Şi arde cu bobotaie Ca'n cuptorul cel cu paie,

>) elicla, suman, mânecar.

Eu pun apă să mii sting Dar mai tare mi-l aprind/...

Tu, mândro, aşa-ai gândit Că tu eşti bujor de munte Şi eu sunt gunoi din curtet

Dar gunoiul ploaia-l spală Şi tot e de trebuialâ. Bujorul brumai loveşte Nimănui nud trebueşte I...

Asta-i mândra cea făloasă Ce cu acul ştie coasă, XJnde'npunge ea cu acul Iţi intră mâţa cu capul!...

Fetele dela Biia1) Toate poartă'n sân pipa, Iese dracul dintr'o râpă Şi le pune foc în pipă!...

Asta-i mândra, ţine-o [Doamne,

Noaptea umblă, ziua [doarme/...

Sunt fete şi pe la noi Care-au plug cu patru boi, Şi tânjeală zugrăvită Şi tot nu se mai mărită/...

Mândra-mi pare-o zână bună Când o văd seara pe lună,

») Bat In Jad. Tr.-Mlcfl.

Sfinţirea bisericii din Braíeíu Duminecă, in 25 Ootomvrie. credincioşii

noştri uniţi din Bratein au trăit clipe de mare Inilţare suflstcascS, având în nrjlocnl lortpe vrednicul protopop a! tractului, Pâr. Eugen Ciunganu, care a binecuvântat Bi­serica, acum transformată şi renovată în întregime. La actul binecuvântării au mal luat parte Păr. Aîex Moldovan parohul lo­cal, dimpreuuă cu Ou. A'ex Samoilă paroh tn Aţei şi Oa. Ion Muateanu deia Sebeş , ca fii ai satului

Slujba binecuvântării s'a făcut Duminecă dimineaţa, după care Prea On. Părinte Pro­topop a celebrat — In s o b i r de preoţi — Sf. Liturghie, La sfârşitul Sf Ltturgh i, pă­rintele protopop a ţinut credincioşilor, pre­zenţi in număr mar:, o prea frumoasă pre­dică.

Păr. Alex. Moldovan a arătat că s'au cheltuit in total 153.654 Lei. Din această sumă 21,444 Lei s'au primit ca donaţîuni deia credincioşi, iar 9494 Lei au fost co­lectaţi de membre'e Reunsunei Mariane. După ce citeşte lista donatorilor, Inchîie mulţumind tuturor pentru tot ce an făcut şi jertfit — din inimă curată — pentru re­novarea sfântului locaş de Închinare.

Se cuvine «* amintim şi frumoasele răs­punsuri date la Sf. Liturghie de corui tine­rilor, condus cu multă pricepere de harni­cul invâţîtor Ioachim Câbuz.

Toate spre mai mare mărirea lui Dum­nezeu

UNUL DIN CEI DE FAŢĂ

Un ş d de post care merită toată lauda

Feciorii noştri, zic adevăraţii feciori cari sunt chemaţi sub drapel, an plecat, iar în locul lor au r'mas bSeţaşii cari îşi zic „fecior* june, dar unii dintre ei îşi bat joc d e acest titlu de fecior care însemna cinste, tinereţe şi omenie. Unii dintre aceşti băie­ţaşi la toamnă stăteau de trâncânele fără rost aproape in fiecare se«ră până târziu Ia o poartă sau alta, pâuă adormea tostă lumea obosită de munca zilei, apoi plecau in grădinile cu fructe sau in vii, unde di-

Când o văd sin a pe soare Mi se pare că-i o floare, Cu-ochi albaştri de cicoare!..,

De ţi ar fi drag mândr'-aşa Acul fusul şi furca, Ca jocul Dumineca, N'ar fi ca tine alta,' Dar acul. batâ-l norocu' Şi furca s'o ardă focu'f...

Zii ţigane, si-i drăguţ Până-i rămânea desculţ, Şi desulţ de-i rămânea 7u să-mi cânţi cântarea

[mea!...

Dragul meu de flueraş Hai la noi să ţi dau sălaş, De mâncare eu ţi oi da: Mâfd friptă pe grătar Şi şuncă din doi ţânţari!....

Decât cu argintu'n ladă Şt cu urâtu pe vatră, Mai bine c i lada goală Şi cu frumuşelu'n poală/...

Foaie vet e troscoţel Sunt fecior ca-un cercel, Toate fetele se sbat Să mă aibă de bărbat!...

strugeau mai mult de cât mâncau, pentrucă „aşa fac feciorii". Acum, după ce timpul nu le mai dă voie să stea prin |porţJ, se strâng în case, unde se dedau la ceie mai neruşinoase glume şl jocuri, ca prin acestea să se arate care de care mai vred­nic de numele de „fecior" şi mai „băţos".

Aceşti Meţ i fac parte şi din Pregătirea Premilitară, unde caută sS-şi arate vitejia, devenind obrasnici cu instructorii lor. Pe­deapsa e bănească, care atinge pe părinţi. Mulţi dintre aceşti părinţi nu le pot po­runci, iar ce-i priveşte pe el este scoate­rea dia Premllitârie, ceeace ei socotesc ca o valoare deia această obligaţie cetăţe­nească.

Aceşti tineri încăpăţînaţi ar trebui să fie daţi la posturile de jandarmi, unde să li se facă această instrucţie intreg anul, ceeace ar da rezultate foarte bune.

Noi avem o jandarmerie la înălţime. Cum esle dl şef de post din Mânărsde, plutonier jandarm Aurel Ojian, care este un adevă­rat român, jandarm şl educator. Are o rază foarte mare: Mânărade, Spâtac, Lupu, Cer-găul-Mare şi Cerglul-Mlc, şi cu toate ace­stea s e poate interesa de toate nevoite co­munelor cari s e ţin de dânsul. Cetcetecză regulat biserica in comuna unde se află la serviciu. Acolo s e convinge, cari sunt oameni de omenie şi cari nu. Apoi contro­lează igiena fântânilor, şanţurilor, gospo­dăriilor şî altele, nu ca să dea in judecată, ci c a i s ă conviogăca să se facă. Tineretul e controlat in de-aproape, dec ise vede unde e ochiul şefelul care disciplinează in-tr'un progres îmbucurător.

Dl Oşian mentă lauda adusă de unii preoţi in conferinţa din 10 Octomvrie 1942

Dacă ar face toţi şefii de post in forma aceasta, altfel ar merge treburile la noi in ţară.

Din Nădlac-Arad Doamna văd. Clark Dr. Alexie Bogdan

n. Henţ, soţia răposatului fost consilier la Curtea de apel şl şef judecător la judecă­toria de Ocol: Nădlac, un credincios de seamă al bisericii noastre, din prllegiul împlinirii '/• de an, deia moartea inbi ului ei soţ, a binevoit a dona Bisericii noastre de aici următoarele obiecte:

1. Cina cea de Taină — Tab'ou artistic io valoare - 30.000 Lei. 2 MăsSriţ* de acoperit Altarul, arthtic lucrată — 10 000 3 Covor de lână Înaintea Atarului Sf. Mării

5.000 lei. 4 Covor de iână preş — 6 metrii. 8000 lei. 5. Perniţă artistic lucrată pentru aitar — 3 000 lei, 6 Dona bucăţi acoperitoare pentru potir, aitistic lucrate 500. 7. O măsăriţă lucrată lucru de mână artistic pentru acoperirea mesei Altarulai Sfintei Mării — 2.C00 iei 8 0 măsăriţă lucra de mână Ia Proscomedle — 2500 iei. Total in valoare de Lei 61.000.

Pentru frumoasele daruri, ia numele cre­dincioşilor, ne ţinem dejo plăcută datorinţă, să ne exprimăm ş! pe ca'ea aceasta simţi­te le noastre mu'ţumiii. Fapta nobilă creşti­nească sa servea s-.ă de pildă şi la toţi cei­lalţi credincioşi.

Năd ac 14 Nov. 1942. Ioan Cismaşiu M h î i u Van cu

protopop primeurator bis.

Consacrarea bisencujii din Blaj

O n e nu cunoaşte bisericuţa nu­mită şi biserica Grecilor din B u\} Se af!â d ncoto de Internatul Van-*an de băieţi, aproape i>& Târ­

nava Mar©, srrajumd Cftmpul L -bertsţii şi mcrminteîe eroi or din 1848 precum şi a Mi'ropoiitu'ui Şuluţ, a ;nar« lui învăţat Timoreu* Cîpariu, a ntrlntricatolni Moldo-vâouţ, a trai Axente Sever, a pro feaorulei Ioan Snciu care a scris

„Icoana Pământului" şi a zeci de canonici şi profesori.

Ei bine, această bisericuţă zi­dită ia 1733, încă nu míese sfin­ţita. Acuma, că prin hărnicia pă-finte'ui protopop Iulia Bosoin, a părintelui paroh Vassile C» istea şi a harnicului prim:urator Vic­tor Muntean, directorul băncii „Patria", a fost minunat repa­rată şi foarte frumos pictata de către, profesorul Septimiu Marisn, a fost sfinţita de câtre I P. S. Episcop ai Oiiti Dr. Valerio Traían Frenţiu, administrator a-postolic, in ziua de 15 Noemvrie 1942. cu ceremonia obişnuită, fiind de faţă o mulţime de ere dincioşi din toate păturile ora­şului B!»j. •

Palatul invalizilor Domnul Mareşal Ion Antonescu

a făcut, de când este conducător aî Statului, tot ce i a stat în putinţă, ca invalizii de râzboi şt urmaşii acestora, văduvele şi co­piii lor, să aibă o viaţă cât mai iară grija. IasuSleţită de această grijă a M treşatuiui „Eforia Ostă­şeasca" plânoeşte să zidească an mare palat al invalizilor in Bucu­reşti.

Această clădire va fi cât se poate de minunată şi va costa cam un miliard de Lei.

„Eforia Ostăşeasca*, ncavând fonduri, a adresat un apel către toţi cetăţenii ţării, rugando-i să contribuí fiecare ea cât ii va îndemna inima pentru acest scop.

Farsă fscum s'&u adunat 117 milioane Lei.

Rogăm pe cititorii noştri, să bincoiascâ m contribui şi ei, care ca cât poate, pentru acest palat, în care invalizii de războiu se vor simţi ca acasă şi ?or utts d s ne­norocirea lor persocalâ.

B»nii se vor depune la P?r-cepţiue din. ţară pentru Palatul la valizilor. Se vor putea dărui i péimnturi, case, păduri, cu cn cuvânt,orice soct-teşte cineva că poate da.

SINDICATUL PRESE! ROMÂNE DIN AROEAL Şl BANAT

Succesiunea Fundaţiei Or. Ion Mihu din anul 1910

C o n v o c a r e Membrii Sindicalului Presei Române din

Ardeal ti Banat sunt convocaţi in adunarea generală extraordinară pe ziua de 29 No-vemb.ie i 9 4 2 , oreie l i , la Bucureşti, în Bulevardul Pache Protopopescu Nr. 30, apartamentul 5.

ORDINEA DE ZI:

1. Serviciul divin şl inaugurarea căminu­lui, 2. Constituirea adunării şi deschiderea

3 Modificarea articolelor 5, 6, 11, 12, 16, 38, 40, 61, 62 şi 63 d.n statute.

Dacă tn ziua de 29 Noembrie 1942 adu­narea generală extraordinară nu se va patra constitui statutar, ea se va ţine cu orice aumăr de membri, în acelaş loc la aceeaşi oră şi cu acee*sî ordine de zi în ziua de 6 Decembre 1942.

Dr. Sebastian Bornemisa Preşedintele Sindicatului

Ce este I e p r a

i a fost socotită Ş j ' - misionari i? a c

* , " ' r " l o s r c u n o s c u t *

oa d§ nevindecat şi C a

s c , l t * groaznica din?re boli Sf s tara inci pomeneşte de* S Evreu in Legea Veche socoT* bolile grels e a o bătaie , , 5 Dumnezeu, intre cari lepra e

oea dintâi. Pentru a nu i m b î a i vi şi pe altui, l e g e a Evreilor poruncea, ca leprosul să aibs hainele rupte, capul descoperit buza de sus acoperită şi sâ strige.' „Necurat! Necurat! Necurat este* şi va locui singur" (Leviticul Xl|| 45), ca să oa umple pe alţii' „Leorosul trebuia sa umble ca mantaua sa neagră peotru a jj cunoscut. N'avea voie să intre in biserici, mori şî târguri. Nu tre-bae sâ atingi nimic, decât cn băţul său. I era oprit să vor-beasoă ca omul care sta Ia bi-taia vâfîiu'u* şi in faţa lui", l/a iepros era privit ca un mort. P ro t r a un astici de om se ij. cea o slujbă aproape ca şi ce» de înmormântare, iar toate ale lui erau date ia moştenitori,

Patresimea tropului leprosulni, as. menta unui om mort, poms-mtù. in Vsthim Tcstameot, era motiva! pentru care se îndreptă* ţia purtarea în felul pomenit. îna­inte de a-1 duce între leproşi, bolnavul era vizitat de doctori, cari dacă-1 găseau Iepros, spu­neau: „am gâsit că faţa e bubstS şi de culoare ca vioreaua. Am smeis un fir de p i r şi ara găsit că la rădăcina fiecărui fir se sfa prinsă o bucată de carne. Am «fiat mici umflături, în jurul sprân­cenelor şi in dosul urechilor. Ră­suflarea li este rău mirositoare şi glasul răguşit şi pe nas. Din acestea declaram, c i e iepros.

Bolnavul, era apoi dus fa bi­serică unde 11 aştepta o slajbl ea h înmormântare. Prietenii f # şi familia se prezentau în haine negre de jale. Vârsau lacrimi « durere, eocotindu 1 pierdut & această lume. In Ioc de a f j O i puneau pe iepros fatr'an bw*' chn, o şatra" de pânză ntag»' După slojbâ i se da ta mèo* pâraitoare Când i-ss spunea următoarele: »Ţ ; s e . ^ această pâraitoare, ca sâ ml

ţezi lumea de prezenţa ta ne-rată*. La tunetul sbârnăito^ Limea fagea. Cd răutăcioşi, ^ cau cu pierri asupra lui şi' 1 * gao într'altâ parte pe n« n ° 1

Cu timpul leproşii s'a" t 0 .„ muiţit. Bogaţii se to8v)e*]oSt o gori. Dar pentru săraci 8

i c , adevărată nenorocire. ^ prin călugării şi pr*oţu & ^ nsri »u fost aceea c a r C ' c , c j tis-d e b început într'^ator. ^ I(

aâra iubirii faţă de care namai aceasta b o a ^ , îi #P' tutele spre leproşi ca ^

U N I R E A P O P O R U L U I Pa*. 5

dar cine ştie daca se va putea. Sc ştie ca strâmtoarea Gibrai-tsr, care e cheia mării Me-diterane, e leqatâ da Spania şl cam de aici vine năcazul. Totuşi aceate ţări an mobilizat şi ele, ca să stea gat?.

Englezii şi americanii în Africa de nord

0» să încurce cât mai .mult Jauurib G-rmaniior şi Italienilor, goglezii şi Americanii au venit pe

£ cu vapoare multe şi un o-jopst uselc colonii din Africa algeria şi Maroc car*; erau ale franţei Prea multe greutăţi na , a avut cu aceste ocupaţii, din cauză că unii Fraocezi erau buni-liasuroşi că vin Americanii, aşa uâ luptau şi na luptau. Marţ­iala! Peta-'n (se citeşte Psten) a timiş pe amiralul Dar'an să a-icre colonul:; din Africa. Acesta jra hotărît ca sâ-1 înlocuiască şi să urmeze pa mareşalul Petain. )ar ei, dupăce s'a dns in A'rica, un & ascult*t întocmai de ccsa?;e s'a spua, ci s'a dat pe purica

imericamior. A'unsi mareşalul >atain i a ttimis voibî pr n radio căi dă jos din toate rangurile şi ancţiile ce le-a avut.

Ce face Franţa Germanii «'au stat cu roâai'.e

a sân când au văzut cS smeri­ţ i i se apropie de • Earops. iitler a trimis o scriîosre ma-regalului Pe. tai a in care îi spune el-faţa ăi fapta Asagr sânilor, ei xgbae să ocupe şi partea aceea din Franţa c«re a rămas n«ocu-pată in 1940. Mareşalul Petain ib s'a învoit, d«r na a avut cs ace. Astfel Germanii ga ocupat toată Franţa, ca să se poată a->âra d«5 Americani.

Ocuparea Tunisiei G e r rmanii şi Iaiienii nu s'au

oolţamit numai cu atât», ci au ocupat si ei o colonie a Franţei autnitâ Tunisia, tot îa Africa, a Koaptsde Italia. Această colonie are doua oraşe mai îasemoste,

unis şi B z e r t S j care sunt foarte nsemnate pentru război, căci

2 n n t lângă Marea Meduerană. Acum sg pregătesc: şi Americanii c i Englezii, f® pregătesc şi Ger-tosnis cu i fiu-mi c a să dea lupta adevărată. Deocamdată sunt nu-"J? 1 sşa cum spune cântare»: aO^tile stau taţâ'n faţa".

Laval urmaşul lui Petain

lo urma plasării â astralului V , r , a n in A'rica, undfl a trecut

z p-srtea Americanilor, mare-W«l Petain conducătorul Franţei

n u r n ' t pe d L?./alB pn®u* nv-

La ana! 1300 'o Franţa sob rnisiouarilor cştîouei erau

" de lazarete, spitale, unde * u l a g r i j ţ i leproşii.

nistru, de conducător, în lipsa lui Petsin şi csre să urmeze I n jocul sâu. La?al e cunoscut ea un om care chiar înainte de răz-boiu, pria 1936, a făcut un plan ca să se împrietenească cu Ger­mania şi Italia. De aceea se aş­teaptă acum, ca să strângă şi mai mult legăturile de prietenie cu aceste ţări.

Rommel se retrTge

Mareşalul Rornmd, comandan-dantul Germanilor şi al Italienilor sari luptsu cu Americanii in partea Egiptului, a început a se retrage, căci Englezii sunt e u mult mai mulţi. Jg( se retrage mereu şi nu se ştie, unde se va opri, ca să ţie piept englezilor.

Desarmareă armatei franceze

După ocuparea Franţei se credea că lucrurile se vor ter mina aici şi v» începe" apoi o în­ţelegere cu Germania fi Italie. Dar se veds că Francezii nu pot uita c§ Gîrmanii sunt duşmani; care i-au învins tn 1940. Fran­cezii s'au ihţdsa cu germenii ea si apere împreună Franţs de a-tacul pe care 1 sr da Americanii cu E >glezii Germanii nu numai că iVau lăsat pe Francezi cu arme, dar le cu mai dat şi ei. Tot ase menea ie-a I«s*t un oraş Toulon (*e citeşte Talon) code s v e & n Francezii mai multe vapoare. I n acest oraş Germanii nu s'au &-mestecat.

Germanii însă, prin spionii lor, ar fi prin? de veste că Francezii înarmaţi, precum şi casele de rfizboiu din ore şui Toulon gr vrea să treacă da partea Americanilor. Atunci G rmanii, fără să ie mai lase timp de socotit, au început să i desarmrze ds tot pe Fran­cezi. Vapoarele care erau ia portul Toulon n u s'au lesat toate prinse de Germani şi Italieni, ci au z s că mai bine mor decât să ajungă In mânii© lor. Astfel mdte vapoare din acelea mari şi iub-manns s'au dus în fundul mSrii cu b o T i b a puse; ch ar de F ? a n c r z i .

Altă scrisoare a lui Hitler către Mareşalul Petain

înainte de a începe d^ser-marea, Hi'lrr a trimis o eltâ scrisoare Mareşalului Petain in care îi cxpbcs, de ce face una ca 8sta. In această scr'soare spune cS deşi a încins pe Fran­cezi io 19 0 îi'tuşi s'a purtat foarte bine cu ~i dft atunci, ba u mai lăsat si 700 000 de pri-zenieri să vie \n F r a t ţa. Cu toate scestea Franţ*, in loc Bă recu­

noască, a dat iar mâna cu Ame" ricsnii şi Englezii. Acuma pentru siguranţa Europei e silit să facă şs pasul nceeta. Nădăjduieşte câ cel puţin de aici înainte va fi o mai bană înţelegere.

Ce va face Spania şi Portugalia

Aceste două ţâri surori, despre care- se credea că vor fi ferite de răîboiu, au ajuns acum Intre ciocan şi nicovaiă. De o parte sunt Germanii în Frenţa, iar de cealaltă parte sunt Americanii cn englezii în Africa. Atât Spania «tât şi Fortugalia fac toate sfor­ţările ca să rămână neutre, adecă să nu se amestece în râsboio.

Pe frontul Rusiei In răsărit se pare cS deodată

ca venirea iernii s'au mai în­teţit şi luptele. Atât la Stalîn-grad cât şi pe râul Don. Şi In Cau?az trupele germane «i ro­mâne au cuprins alte localităţi. Tot mai des comunicatele do râzboiu germanp amintesc de bra­vura ostaşi or noştri.

Luptele Jiponezilor Japonezii luptft şi ei mereu cu

«mericanii pe întinsul mărilor, Ştirile care vin de pe acolo ne spun cfl au scufundat alte va-poară. Au pierdut şi ei, dar mai puţine la număr. Laptele se dau aproape de Australia şi departe cu mii ria K lometri de ţara lor#

Cum stăm cu „Calendarul dela Blaj"

Acest calendar iutră într'al 20 lea sn ds apariţie. De aceea am hotărît să-i scoatem in mai multe exemplare ca de obiceiu şi ne-am apucat de tipărirea lui ucă t n Septemvrie.

Am şi tipărit 3 eosle pe cari le-am dat gata în cele dn-âi zile ale lunii Ostcmvrie, in nă­dejdea că-1 vo>îî putea ssoate la Începutul lui Noemvrie.

Ei dar a venit şi aici buciu­cul eu hârtia, care nu ne a sosit.

Am alergat la Bucureşti, de unde am primit asigurarea că ne rine hârtia. S'au făcut toate scri­erile în faţa noastră. Le-am is­

călit în regulă şi am venit feri­ciţi acasă.

Când colo hârtia c'gn palmă* Oat-am telegrame, ISsat-am scri­sori, telefonat am. Rezultat ? Ni­mic. Rugatu-1 am t»e dl Adrian Otoiu, fost administrator al Băn­cii Naţiona'e, să-i mai zorească şi D. S?, ca vechiu şi ban prie­ten al laostru,

In sfârşit i-a urnit din loc şi am primit scrisoarea că hârtia e comandată la fabrica de hârtie sin P<-trisat-Alba. Iute am luat 150.000 Lei împrumut şi i am înmts, dar încă nu am primit ournai un balot, ssa că n'am pu­tut tipâri decât coala a patra.

Mai avem de tipărit alte patru. Şi credem cft le vom termiun pe 10—12 Decembrie, aşa că pe 15 Decemvrie le vom putea tri-mue tuturor celor ce le-nu co­mandat.

Cum să se comande calendarele:

Preţul calendarului va fi 50 Lei. Abonaţii vech', cari plătesc înainte şi pe anul 1943 şi anume

Lei 260, primesc calendarul gra­tuit, întrucât ne mai trimit şi banii pentru poştă, adecă 7 Lei pentru un exs tnplar trimis simplu şi 27 Lei penttu un exemplar trimis recomandat.

Bine inţeles că numai abonaţii vechi, cari nu au nici o datorie la gazetă şi plătesc şi pe anul 1943 abonamentul înainte, pot primi calendarul gratuit, căci a-ceasta e o foarte mare jertfă din partea noastră, pe c«re nu o pot primi nici la un caz abonaţii cari ne au pricinuit necazuri şi supă­rări.

Abonaţilor buni platnici le vom trimite calendarele pe răspunde­rea lor, căci taxa pentru reco­mandare e acuma mai bine de jumătate cât calendarul însuşi.

Alte amănunte vom publica in Nr. viitor al gazetei.

Dela P. T. T. Se atrage din nou atenţiunea publicului

c& transportul de corespondente şl colete dintr'o localitate in alta este un monopol al Statoini şl nu se poate face decât prin serviciile regulate ale Administraţiei P. T. T.

Cei ce vor ti dovediţi câ fac astfel de transporturi, precum şi cei care s e t o r servi de aceşti traficanţi de poştă clandestini, incredinţându-le scrisori sau colete pentru a fi trantportate dintr'o localitate in alta. su>trâRându-se atât controlului cenzurii cât şl taxelor poştale, vor suferi consecinţele

Legile militare prevăd sancţiuni pentru cei ce se sustrag d< ia cenzură, iar Legea de Exploatare P. T T. pe lângă confiscarea obiectelor transportate, prevede şi amenzi şi Închisoare pentru cei vinovaţi.

Direcţiunea Generala P. T. T. acordi de­nunţătorilor prime de 25 Ia sută din valoa* rea obiectelor confiscate.

OFICIUL P. T. T. BLAJ

Pag. 6 T T N IR E A P O P O R U L U I Nr. 47-• 4 9

Stirile s ă p t ă n \ â r i i i

fi plecat şi f. S- loaa Suciu. D U M I N E C A 29 Noemvrie apiec&t, «ü automobikill.r?. S. Dr, Valeria Traian Freoţia, la Tarda şi de acolo spre Felcac, şi P . S. Dr. Ioan Socio, dapäce A petreent la noi I N ţara 40 de zile. Ii dorim din inimă ca să se reîntoarcă in C Ă ­rând, fără paşaport.

r idicăm şi noi abonamentul. • I N C T - u S t n l cu zhi-A ats 1 ianuarie 1943 suntem nevoiţi a ridica şi noi asemenea tutaror celorlalte gazete poporale, abonamente! dela 200 la 260 Lei. Dar, fiindcă Tipografia ne ameninţă C A o nouă ridicare a preţului tiparului, nu e f xclus ca să ridicăm abonamen­tul char ia 300 Lei la an. Deo­camdată în.;â rămânem ia 260 lei, până nu ue ridică şi noua.

Un preot bolnav ajutură gazeta. PSr. Traian Popa d;n Ctmetns , de prezent bolnav In clinica din Sibiu, ne trimite, drept sjotorla gazetă, bonul pentru înzestrarea armatei, Seria A 1, Nr 635.201, în valoare de lei 1000. F i pi a cu adevărat frumoasă a acestui preet se laudă dela sine,

Cruce pe mormântul lui Coşbuc. .Mat M U T Ţ I reîuf'*ţs ardeiem. S T A ­biliţi acum la Bucureşti au hotâ-rît să pună o cruce pe mor­mântul marelui poet al Ardea­lului George Ooşbuc, născut (n comuna Coşbuc de lângă Nâsăud, fiul preotului unit Sebastian Ooş­buc şi a preotesei Meris. E fru­mos să cinsteşti pe marii poeţi ai neamului!

Jjiblioteca siajului. Bblioteoa Ceuimia' d n riU^ bogată în cărţi vechi şi noui şi în hrisoave de mare valoare pentru cunoaşterea trecutului, s'a îmbogăţit cu o nouă colecţie. A fost adusă aci biblio­teca răposatului Mitropolit Dr. Alexandra Nicolescu, răposat în Domnul în anui trecut.

0 cuvântare a (ui >\doIf pi l ier . In 9 Noemyrie AdoilHmer. ma­rele conducător al Germaniei de azi, a rostit o cuvâ&îase la Mün­chen, cu prilejul sărbătoririi a trei naţional-socialişti ucişi acolo în 1923. Ia cuvântarea aceasta — ca în toate celelalte — Adolf Hitler şi-a exprimat marea sa în­credere în biruinţă.

J/enorocire. In dreptul pietrei kiiomctrale 10,390, pe linia Bu­cureşti -Olteniţa, a fost găsit un om tăiat de tren. Neavând nici un act la sice, nu s'a putut sta­bili cine era.

In Sermania preţurile nu s 'au urcat în cursul războiului decât C U 6%, p e «âod ia noi unii ar-coii s'au urcat chiar şi cu peste

o mie la sută, ca bunăoară ouăle, cari erau bucata cu un leu, iar acuma se vând cu 15 Le?. Bine înţeles că aceasta nu se poate altfel decât prin pedepse straşnice. Chiar şi pedeapsa cu moartea nu este rară in Germa­nia pentru speculanţi.

Moartea unui învăţat de al nostru, n uoapt-.a du 25 spre 26 Noemvrie a încetat din viaţă

j profesorul usiversitai M;haiîDra> f gomirescu, membru al Academiei

Române şi om de ştiinţă, în vârstă de 72 ani. înmormântarea i s'a făcut Vineri în 27.

Refugiaţii din, ardeal vor avea uri comisar special. Di Mateţat A N T O & C A T U a nsinat pe di profe­sor Grigore Forţu comisar spe­cial al refugiaţilor din Ardeal. Prin această numire soarta refu­giaţilor va fi mai îngrijită şi mai bună decât până acuma.

jAlinarea' suferinţelor de pe urma războiului e»<c m& dinue picOH.-pgf tk; tele mai de seamă ale Conducătorului Statului. De aceea a poruncit sa se reorgani­zeze Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, numind pe dnii I. L. Georgescu şi Marcel Staţi secretari generali ai acelui Con­siliu.

Origina piersicilor europeni. Pi&rsîcu', car« dfe foadei* aîât de apreciate, a fost introdu? în Europa de Alexandru cel Mare care 1 a adus, după cum arată numele, din Perşi a.

târgul de ţară din, t e i u ş , cel mai n i v r e cur. cele putru, s'a ţinut la 8 Nov. în ziua de Sân Mihai, cea mai scumpă sărbătoare bise­ricească şi naţională. Joi a fost târgui de vite, şi au curs ca va­lul mulţimea de vite, cai şi mai ales porci. Nn s'au vândut Insă aşa de multe, pe cât au venit. Semo, câ suntem tacă bogaţi In inventar viu. Azi, târgul de măr­furi a fost mai ales a zarzavatu­rilor. Varză şi ceapă au fost cu vagoanele. Preţurile mari. Funia de ceapă frumoasă a fost şi cu 150—160 lei. Varza cu câte 20— 30 espâţina Tineret mult şi n;uhe ţoale de ale muntenilor, cu pre­ţul de 5—7 mii lei bucata.

•pentru monumentul lui lacob jYCureşart au contribuit preoţii um d.t,tr»';tui protopopesc al J'olui din dieceza Lugojului prin Pâr. protopop Icnită Pop dn Lupe ni, cu 1000 Lei, iară Pâr. Victor Socol din Mănărade cu 200 Lei şi dl Atanasiu Roşian din Asud cu 100 Lei. Am mai primit dela dl C I O C Dumitru din Şatoş, jude/ ţii Târnava-Micâ, suma de Le> 100 Avem cu aceştia depuşi la b«ncâ 8850 Lei. Ruggm pe ceti­torii noştri să nu-şi uite de acest monument.

S'a scumpit poşta. începând cu ziua de 1 Decemvrie 1942

s'a scumpit, cum era firesc, şi poşta. Şi anume: O carte poş tală 10 iei; o carte poştală ilu­strată 12 lei; o scrisoare simpla trimisă în localitate 12 lei; reco­mandată 32 Ici; o scrisoare sim­plă pentiu alte localităţi 16 lei; aceeaş trimisă recomandat 36 lei; o carte de vizită 5 le»; Uxa de ' f Xpres tn localitate 30 lei; pentru site localităţi 40 iei; taxa pe cuvânt la telegrame In loca­litate 5 Ici, -tn alte localităţi 7 iei. Aşadară poşta s'a scumpit aproape dublu. Dar lefurile bie ţiior funcţionari osre cu cât s'au ridicat ?

>\l treisprezecelea copil Ţâ-r&aut Pop.*. Vinccaiţiu am' R a z -boeni-Cettstc (Judeţul Tords) are 13 cepii, Cel de ai 13 iea are ta caş pe Dl Măreşti Ioan An-tonescu, conducătorul Statului. La'botez Dl Mareşal a fost re­prezentat prin Dl General Ale­xandru Vâicu, prefectul Judeţului Turda, i'ărinţii cu copii ?unt ti­neri (de vreo 40 de am). An primit dela Dl Mareşal 25 000, precum şi cereale (bucale).

Conferinţă D L G . Preda, vice­preşedintele Astrei . (asociaţia Transilvana pentru cultura şi L I ­teratura peposciui lomâr) a ro stit in Palatul Cultaral din Blaj la 23 Noemvrie c. o conferinţa despre sufletul poporu'ui român. A fost de faţă I. P . S. Sa Dr. Valcria Trăiau Frenţiu, P . S. Dr. Victor Macaveiu, vicar gene­rai, şs glţii. ' Un tinăr omoară pe tatăl său. în comuna Dâgsţa D U S J U D E Ţ U L Roman s'a petrecut ua fapt foarte trist. Flăcăul Vasile M. Sâncn, de 19 ani a ucm ps tatăl sân Trăiau rău de mult. Acum câteva zils s'au certat din nou. Bătrânel era cam besr. S'a du3 acasă să se culce. S'a învelit sub un ţol gros, dar pe când dormea, iată că vise fiul său, să-1 ucidă. A lovit d« câteva ori cu securea, acolo unde credea că e tatăl său. Ca să constate că de fapt a muriţi a ridicat ţoiul şi văzând că tatăl său nu mişcă şi-a şters securea, a aruncat'o sub pat şi a plecat. S'a plimbat prin sat şi apoi s'a dus sâ se predea par -chstnlui. Iată unde duce necre­dinţa si beţia I

M u l ţ u m i t ă . Curatoratul b i ser icesc gr. cat . din Valea-Largă, aduce şi pe a c e a s t a c a l e mulţumiri le sale . M. On. Ioan B o z -d o g preot pensionar, pentru suma de 35,000 Lei, s p e s e a v u t e c u zugrăvirea biserici i . Emil Chiciudeanu, paroh. Iacob Pigred, curator prim. Vasile Beldeanu cu­rator cassar. ^

ANUNŢ La oficiul poştal din localitate s'a înfiinţat

serviciul căsuţelor poştale, prin mijlocirea cărora cei Interesaţi îşi pot ridica scrioriie şi telegramele imediat, după rosire şt la ori ;e oră, când oficiul este deschis, fără a mai aştepta venirea factorului.

Preţul extrem de mic al abonamentului (de i:-0 lei lnnar) pune acest serviciu la Îndemâna oricui.

Se înlătură astfel orice întârziere la pri­mirea corespondeţelor şi în acela? timp, se respectă cu toată stticteţa secretul co­respondenţelor.

Postul înţelepciunea p o p o m i n i

atât de frumos: 0 1 8 P ^ Vai de ei de nepost e | n i c i

Cari nu-şt postesc postul Na-şi s j u n â ajunurile. Sfânta Biserică a . stator*- -

s f i n t e l e posturi pentru f o l Z ' 0 ' 1

l l e t e s c ş i trupesc al c r e d n S ' l o r . Mântuitorul a fost D a r S * a d e v ă r a t d i n Dumnezeu adevăr?»' şi om perfect şi totuş a P O s m

Sfânta E v a n g h e l i e n e spu a e « Domnul nostru Isus Hristos a p o s t i t 40 de zile înainte de na timile sale. A postit spre a d â pildă, căci pentru Sine nu trrbuia sâ postească. Mântuitorul n e

spune eâ postim. Iată d,r că |D. s o s i Domnezeu ne îndeamnă Ia p o s t . Au postit ta t o a t e veacurile şi s e v a posti întotdeauna,

Doctorii cei mai învăţaţi ne învaţi că d n îmbuibarea ca car­ne provin foarte multe boaie. învăţaţi din vechime spuneau c ă e bine sft te scoli î n - t o t ­deauna puţin cam flamand dela masă. Pustnicii cei vechi nu mân­cau niciodată carne ş i t«tuş tră­iau peste 100 de ani. Există tn Biserica Catolică un ordin c ă ­lugăresc numit al trapiştilor. Membrii acestui ordin nu m ă ­n â n c ă niciodată carne. P a p a a v o i t să-i a b s o l v e d e această sar­c i n ă şi Io a p e r m i s să mănânce carne. S'a prezentat In faţa Pape-o delegaţie impunătoare de căe iuglri trapişti. Toţi aveau aproapa 100 de ani şi toţi au trăit dele vârsta de 8—10 ani I a mânăstir-(fără «Jă mănânce carne). ~C*fui g ă r i i au r a p o r t a t Sfântului Pă­rinte că dacă Prcafericirea Sa vrea c a ei sâ mănânce de acom carne, vor mânca, d a r II r o a g ă , să binevoiască a l e permite ca şi mai departe să trăiască tot a ş a cum au trăit p â n ă acum. D e ş i n'au mâncat deloc carne, bunul Dumnezeu l e - a dăruit viaţă lungă. Văzând Sfântul Părinte c ă tra-piştii ţin atât dc mult l a vechea lor rânduială, a admis ca şi acum înainte să mănânce numai mâncări fără c a r n e .

Postul înseamnă abţinerea dela anumite mâncări, dar spre • «* cu adevărat post creştinesc d 6

suflet folositor, trebue fie °? prilej de a ne face mai bani. C â n d postim trebue sâ m e r g e » m a i des la b i s e r i c ă , să n e m g mai mult. Ziua a r e 1440 de uute. Oâte închinăm i u i Dumoc zeu? In post să ajutăm mai rru ca a l t ă d a t ă pe săraci, sâ w t o t ce e omeneşte cu P n

spre a f i mai baci, mai virtţw-Cu aceste gânduri să l a c e ? o 0

p o s t u l Crăciunului şi atunci avea ca adevărat bucurii s p t u a l e . Ne vom apropia m a i d e Isus Hrintos. . .

prof. Iosif E. Nagb"

Răspândiţi *.{**' „Unirea Poporul»»

Nr. 47—49 U N I - R E A P O P O R U L U I Pag. 7

Cunoştinţe folositoare Sfinţirea coifului pios dela Cercul de Recrutare Blaj

fot în ziua de 15 Noemvrie J942 I. P- S« D f - Valeriu Traian Frenţia. Incunjuiat de canonici j preoţi, a sfinţit colţul pios,

IiJ©că crucea ridicată întru po menirea eroilor căzuţi pe câm-Dnl de luptă din judeţul Târnava j j j c â i aranjat în localul Cercului de Recrutare Blaj.

papa săvârşirea sfinţirii, I- P. g Sa a rostit o cuvântare. Tot asemenea şi comandantul Cer­cului de Recmtare Târnava Mică, dl It. colonel Fărcaş. Apoi a cân­tat foarte frumos coral teologilor ds sub conducerea Păr. profesor Ioan Florea şi s'a declamat şi fl poezie.

Ceremonia a luat slârşit prin cântarea: „OeŞteaptă-te Ro-râ-n c * neuitatul imn naţional scris de poetul ardelean Andrei Murc-şan.

înmoimânfarea pr imului erou din Ş a r o ş

Ia ziua de 18 Oct. s'a făcut la Şaroş înmormântarea celui dintâi erou si sat în acest războiu, a soldatului Roxor Gheorghe con­tingentul 1936 escadronui HI. V. C. Dumbrăveni, căzut Ia Erivsn-soaia în Caucaz, la 22 Sept. 1942

înmormântarea au făcut-o Pâr. Filip Gavril din Biăjel, Pâr. Gheorghe Câmpeanu din Velţ şi Par;"Emil Bordean dm Şaroş. Ao predicat toţi trei preoţii.

De faţă a fost fratele e rodai , dl Rozor llie, şeful gărzii finan­ciare d n judtţol Târnava Mică împreună cu mai mulţi colegi si D Sale; apoi toate autontâţi'e locale, In frunte cu primarul, no tarul, şeful de post, comandantul Pregătîrei Premilitare şi directo tu! Şcoalei.

S'a făcut procesiune până la mijlocul satului, îa cripta eroulu', tinde s'au depus trei cuouni. P e -erou il deplâng doi părinţi ne-mftngâisţi, două surori şi un frate împreună cu întreagă comuna.

Preotul local

C © n v o c a r o Membrii Sindicatului Presei Romane din

Ard-3l ş) Banat sunt convocat! { n adunare merală ordinară pe ziua de 30 Noemvrie '942, orele 11, la Bucureşti, în Bulevardul

p«cae Protopopescu 30, apartament 5.

ORDINE* DE ZI:

>• Constituirea adunării. 2. Raportul con­fer i i asupra activităţii d n ultimul an. 3. bortul cenzorilor. 4. Descărcarea consl-" u l ul ?i a preşedintelui de gestiunea finan­ţări. 5, Votarea proectului de buget pentru , n"l 1943 6 Încadra ea membrilor In con-lo"nitate cu modificările aduse statutelor '•Primirea de membrii noi 8 Alegerea '"•lor organe de con ducere -9 F>xarea se-J l n | i i provizoria, a cotizaţiilor pentru ».913 > diutiHor de deplasare. 10. P.op>«n«-ri.

Dl<=4 tn ziua de 30 Noembrie 1942 adu-">r'a genei a ă ordinară nu se va putea J°ns*'tul statutar, ea se va ţine cu orice J"iSr de membri tn acelas loc, la aceeaşi j »' cu aceeaşi ordine de zi, în ziua de

"«cembrie 1942. Preşedintele Sindicatului

Războiul în lumea animalelor

De când e lumea au fost răz­boaie. Le-au purtat oamenii, fie din răzbunare, fie din dorul de câştig şi de mărire.

Războaie asemenea acelora pe cari le poartă oamenii, fac şl animalele. Şi între animale sunt multe răutăcioase şi răzbună­toare şi nu se pot suferi unele pe altele.

Cele mai crâncene războaie le poartă furnicile. Ele sunt de mai multe soiuri şi adeseori un soiu de furnici pleacă la război în contra altui soiu. Se adună în cete mari. Trimit înainte cer-cetaşii să scruteze poziţia duş­manului. Apoi pleacă grosul ar­matei. Merg în rânduri strânse. Pe de laturi merg ofiţerii: fur­nici cu capetele mari şi fălcile puternice. Şi dacă vreuna iese din rând, ori rămâne înapoi, ofi-ţerul o muşcă şi o loveşte, si-lindu o să păşească mai repede şi mai curajios Pot întâlni în cale orice piedecă, nu se dau înapoi. De vânt şi ploaie nu le pasă. Multe pier pe drum, spul­berate de vânt, ori înecate în apă, dar cele rămase înaintează cu îndârjire. Intâlnindu-se cu duş­manul» încep lupta, cot la cot. La Stalingrad nu se dau lupte mai îndârjite ca cele dintre fur­nici. Şi dacă totuşi se întâmplă că nu pot învinge, se mulţu mese să ia pradă. Iau ouăle şi le îngrijesc până ies pui, pe cari îi fac prinsonieri, punându-i la tot felul de lucru.

Intre peşti încă se dau lupte înverşunate. Şi ei se adună în cete şi dau atac asupra duşma­nului.

Pe fundul mărilor, adeseori se dau lupte mai grozave şi de cât cele de prin stepele Rusiei sau cele de pe mare dintre Japonezi şi Englezi.

Sepiile şi Caracatiţele luptă braţ la braţ cu atâta putere, că rămân mutilate. Şi nu se lasă, decât doar atunci, când din cauza tulburării apei de cerneala împroşcată de Sepie, nu se mai văd.

Berzele încă sunt cele mai răzbunătoare paseri. Dacă vre o barză are mânie pe alta, caută cu orice preţ să-şi răsbune pe ea. Se întovărăşeşte cu alte berze şi împreună tăbăresc asupra ce­lei nenorocite şi o lovesc cu ciocul până o omoară.

Tot aşa fac ş ic ioarele , carj încă dau atacuri în comun asu­pra duşmanului.

Pasările de pradă, ulii şi vul­turii, au ciocul şi ghiarele făcute anume pentru luptă Pot spin­teca duşmanul cu ciocul şi cu ghiarele, mai altfel decât cu o baionetă.

Răutate mai mare decât la cârtiţe, nu se poate vedea. Nu-şl sufere alături de ei nici soţiile. ,UmbIă tot singuri şl dacă se întâlnesc două cârtiţe prin g ă u ­rile din pământ, în loc să se întrebe de sănătate se dau la trântă şl nu se Iasă până unul din ei moare.

E cunoscută duşmănia dintre câne şi pisică. Amândoi sunt „prieteni de casă, umblă pe sub masă; dar când se întâlnesc, rău se mai sfădesc".

Cocoşii, te miri din ce pricină, adeseori se iau la bătaie. Se bat cu ciocurile, cu aripile, cu ghiarele, până ce unul dintre ei biruie pe celalalt.

Cele mai crâncene bătăi se dau între animale pe vremea îm-părecherii. Atunci bărbătuşii lup­tă pe viaţă şi pe moarte pentru aleasa inimii lor. Berbecii, caii, taurii şi toţi bărbătuşii se bat între ei pentru a cucerii favoa­rea femeii. Şl cel mai puternic, cel mai curajos, cel mai frumos şi cel mai isteţ, totdeauna în­vinge.

Oamenii întrebuinţează în răz­boaie totfelul de arme. Anima­lele încă au arme, Mirosul des-voltat, vederea ageră, picioarele sprintene, ghiarele ascuţite, cio­cul tare, copitele şi coarnele sunt arme tot aşa de perfecte ca sabia, puşca şi tunul oame­nilor.

Războaiele dintre animale nu ne uimesc. Sunt fiinţe necuvân­tătoare şi nu judecă. Războa­iele dintre oameni însă ar putea să înceteze.

Ion Popu«Câmpeanu

P l u g a r i ! Nu uitaţi că ţara aşteaptă

dela Dumniavoastrâ să cui tivaţi fiecare râsor. Îndată ce se va desgheţa puţin pă­mântul, apucaţi-vi de sămâ-nat, ca să avem ce mânca la anul. Celcee nu-si face această dato rie, este duşma­nul Patriei şi ucigaşul co­piilor noştri.

Cum ne cunoaştem, orăşenii şi sătenii

întotdeauna au fost frecuşuri între orăşeni şi între săteni. Nici­odată însă, nu au fost aşa de mari, ca în aceste vremuri, când multe lucruri dela oraşe nu mal ajung la sate şi multe dela sate nu mai ajung la oraş. Sau şi dacă ajung, sunt cu preţuri aşa de mari, de te cruceşti când auzi.

Săteanul spune despre orâşan: „Hăi, bine-i să fi domn la

oraş, că stal cu peana după u-reche, mai scrii câteodată, nu te ploauă, nu te ninge, nu-ţi bate ghiaţa şl prima vine. Ai bani? Ai tată şi mamă. Cocoana îşi ia la târg corfa subsuoară şl se duce la piaţă şi-şl ia de toate, nu se apleacă la plivit şi la să ­pat, să o doară mijlocul". \

Iar orăşanul spune despre să ­tean :

„Bine-i, domnule, la ţară, că ai de toate. Zarzavaturi, bucate, beutură, pui, găini, lapte (ne­botezat cu apă de Iăptăreasă), smântână şi toate bunătăţile, tot ce-ţi pofteşte inima. Unde mai pui, că-ţi vinde feldera de grâu cu 1000 de Lei şi perechea de boi cu peste 100.000 Lei. Iar no i orăşenii să fim siliţi să alergăm la fiecare mirturie pe la toate carăle, pe Ia toate leliţele.şi să nu poţi lua nimic pentru traiul zilei".

Un om străin dacă ar auzi, care nu-i nici la ţară nici Ia oraş ar spune de bunăseamă, dacă ar lua numai partea bună : „Ia auzi, domnule, ce bine-i în România, domnii au destui bani la oraş şi ţăranilor nu le lipseşte nimic la sate". .

Adevărul însă nu-i, nici de o parte, nici de alta.

Adevărul e următorul, r,i să nu fim nedrepţi să-l spunem tot­deauna aşa cum este: ,

— Dacă unii ţărani au de toate; zarzavaturi, bucate, galiţe, vite şi altele, să se ştie însă de cei ce stau la oraş, că sunt atâţia şi atâţia la sate, cari n'au ce vinde, cari n'au unde-şi sămăna zarzavaturi, cari n'au bucate, în­cât din timpul iernii se tot duc cu mierţa la uşa bogatului şi-i cere făină pe zile de lucru la vară. Când vine vara, nu răs-beşte să se plătească pentru ceeace a mâncat în timpul iernii. Spune, pe bună dreptate, un om sărac : „In viaţa mea nu am mân­cat pită cu slănină dela mine. Când seceram şi eu, ca tot să­racul, nu mai aveam nici codiţă

Pag. 8 U N I R E A P O P O R " L-m « r - 47-

din purcel. Când tăiam şi eu ca tot creştinul un purcelaş pe Cră­ciun, grâul era gata de mult. Nici grâul nu putea ajunge pur­celul, şi nici purcelul nu putea, ajunge grâul".

Dar, mai ales, în vremurile de azi, ţăranul, care trebue să cum­pere şi el bucate, apoi sufere tot aşa, ca ori şi care orăşan sărac.

— Pe de altă parte, dacă unii domni dela oraş o duc bine, apoi să nu se creadă de ţărani că sunt toţi la fel. Sunt şi la oraş destui cari întind grumazul până vine prima şi, când ia sa­larul, nu ştie, cum să astupe gău­rile. Mai ales, în ziua de azi, când preţurile s'au urcat de câte cinci şi chiar zece ori, iar sa­larul cu 500—î 000 Lei! In ce priveşte greutatea lucrului, tot omul crede că năcazul lui e cel mai greu. O fi lucru greu la sate, dar nici la oraş nu stă domnul numai cu peana după ureche. Şi chiar dacă scrie, numai cu creerul, munca aceasta e mai obositoare decât cea cu braţele. Ca dovadă că cel mai mare nu­măr de bătrâni sunt la sate nu la oraş, iar cel mai mare număr de bolnavi de creeri (boli ner­voase) sunt între orăşeni.

Aceste lucruri le spune un om care a cunoscut, şi zăpăceala lucrului din cănţălărie, şi obo­seala unei zile cu coasa la mă-zăriche căzută.

Deci cel mai bun lucru ar fi, să ne cunoaştem mai bine, să nu tragem foc numai la oala noas-tră.

Aşa ar trebui să judece cu dreptate şi, orăşanul şi, săteanul. Poate că atunci n'ar mai fi atâta vrajbă între noi.

I. S â r b u

Noul regim al pâinei în oraşele din jude{ul Tr. Mică

La data de 17 Octomvrle crt. Prefectura Judcţuiui Târnava Mică a stabilit p e cale de ordonanţa noul regim al pâinei In oraşele din acest judeţ.

Prin ordonanţă s'a stabilit penttu fiecare persoană raţia de 250 grame pâine la zi, socotit 7 zile pe săptămână.

Compoziţia pâinei va fi de 50% fSină de grâu, 20°/» făină de orz şi 30°/, cartofi.

Brutarii cari nu vor respecta acest regim vor fi sancţionaţi.

Bonurile de pâine barate, al căror număr se termină cu zero sau 5, se anulează.

Pentru locuitorii săraci dela periferiile oraşelor se va da un supliment săptămânal de 1 kgr. mălai sau 2 kgr. cartofi. Judeţul Târnava Mică fiind excedentar în cartofi, locuitorii s e vor aproviziona cu ace3t ali­ment direct din comerţ.

Pentru eievii din internate şi boinavii din spitale, raţia de pâine va fi de 400 grame la zi-

D e a s e m e n e a lucrătorii din fabrici vor primi rafie dublă în proporţie de 50% din samarul lor, iar restul de 50% VOR primi o TAIIE de 350 GRAME piMpg.

Invalizii, orfanii şi vă­duvele

Vremurile grele prin cari t re­cem cer multe jertfe. Mulţi- îşi jertfesc viaţa pentru binele ţârii, murind senini, cu credinţă cât

Nimic în lama nu-i mai sfânt, Pe" acestpâmârt pe ate&tpcmânt Decât să mori ca luptător.

Statul ia sub îngrijirea sa or­fanii şi văduvele, dapăcom ocro­teşte şi pe invalizii cari In urma racilor primite, na-si mai pot

, câştiga pfinea cea ie. toate zilele. Ia 28, 29 şi 30 Noemvrie s'a făcut recensământul (numărătoa­rea) invalizilor, a orfanilor şi & vădanelor din tâzboiul de azi. Di Mareşal Ioan Antoncscu a dispus să UE iacă a c e a E t â numâ-rătoare, ca să ştie cu precizie, pe cine a s u m a trebue s i ajute ţara. In această numârâtosrc se vor înscrie pe listele hotăii:e de mai ai arii noştri toate persuanelc eari au a?ut de suferit - de pe urma stării de râsboiu, începând dela 1 Martie 1939 adică: 1) Invalizii; 2) Orfanii; 8) V«duveîe; 4) Părinţii eroilor din riaboiul de acum; 5) Rănirii de ra*boiu şi urmaşii Iar; 6) Urmaşii celor eari au fost sch cgiuiţi şi omorî ţi în teritoriile cedare la 1940 (aci vin în spesial multe familii din Ar­dealul de Nord); 7) Cei din ser­viciul apărâiii aonei interioare, cari au fost răniţi, ori s'&u îm­bolnăvit fa timpul serviciului; 8) Se socotesc tot Intre cei c&ri trebuesc ajutaţi şi văduvele şi orfanii acelora ceri au murit d a cauza rănilor provenite In timpul executării serviciului în ţară, (ia avioane, submarine, şi altele) dela 1 Martie 1939

Aceia dintre cetitorii noştri, cari s'ar întâmpla *& fie în­dreptăţiţi la ajutoarele pomenite mai sos, să nu uite a se inscric Ia persoanele cari au aceasta fasărdnare. înscrierea este gra­tuită (nu trebue nici un timbre).

Curăţenia aduce sânâtais Mulţi oameni cred că a ţinea

trupul şi hainile curate, e mai muit un lucru de frumuseţe. Se înşeală, se fnşeali foarte siu-r. Pielea de pe to t trupul, dacă nu-i curată, adece boala; fiindcă prin ea iese sudoarea d>n trup, esre dacă nu iese îndeajuns prin piele omul se poată îmbolnăvi, Dâr daca omul nu sa spală cu săpun şi leşie cel puţin odată pe lună, atenei pielea se astupă * u b i v soarea care iese diatî'ânsa, cu pidea care mereu' se desface os un fel dc mâtreaţă şi cu praful din afară. încât pielea fiind astu­pată peste tot, sudoarea nu îmi poate eşi şi sângele sa. otrăveşte pe iaceiuf. Omul, fie cât de ne­voiaş, tot g i -este un ceas pe săptămâoâ când să- şi facă o căl­dare de le«« <*t • să fe «ca'rl**

tati'o albie şi să se spele bine cu si pun.

Sigur că ariai MAI şi de aceia cari râd de acest ALN, zicând că numai copiii mici se scaldă. Ca toate acestea n'an dreptsie, căci necurăţenia este rădăcina boaic-lor de piele. Sudoai;a e sc îă şl arzătoare, dasâ stă muit pe trup. Deăssmeuea pe cap S â sa spele cât mai dss, spre'a fi curat. Omul e făptură aleasa şl e ruşine ss-şi ţină trupul murdar. De aceea e mare ruşine pentru gospodină, fcă nu aibe sch-mbori curate pentrn bărbat şi copii, cel poţin Dumi­neca, in alte ţari ţăranii SE schimbă de două ori pe săptămână, căci. ia lucru ol masa se ud* de su­doare şi e foarte nesănătoasă pectru piele. Alt( obigr.i rău CT-\ as ţărancele noastre e, c i lasă pe capul sepiilor mici de se prind solzi, zicâsd că Ie apără moalele capului, .. .

Mai mare greşeală ou. se poşte ca necurăţenie, şi dacă spălării copilul in fiecare zi cu săpun, pe cap nu se fee solzi. Nefogrjires trupului-nostru e on p i s a t neier­tat, căci ne îmbolnăvim şi ne scurtăm singuri viesţa.

losif Tlmişan com. Uricani, jud. Hunedoara

P o ş t a g a z e t a ! Sueia Viorel Sâncrai. Am primit c. p.

Aveţi de achitat pe 1941 Lei 100 şi pe 1942 Lei 200

Pr. Alexandru Precup Şăuşa. A m primit 1 6 2 5 Lei pentru abonamente.

MoldoDan lacob. leioş. Noi vă trimitem foaia regulat, dar cineva o trimite înapoi. Vă rugam a ne scrie adresa şi numărul corect Vasile Hoza, Sibiu Am trimis la 4 spitale câte 25 exemplare din foaia Unirea Po­poralei,

Eugen Circa preot Ciugudu de Jos. A m primit suma de 1800 Lei pentru abonaţi..

Adam Remus 12265. Am controlat regis­trele. A v e ţ i de achitat 120 Lei.

lufan loan, Sighişoara. Am primit în ziua de 21 Sept. 200 Lei pentru abonamentul pe 1942. Dela părintele u'arn primit nimic până în vrezent.

Pi. Gh Mitneţiu Pecica. Am primit c. p. calendarul va va apărea şi in anul acesta preţul nu-1 ştim Încă.

Pr. Eugen Piltineanu. Foaia a fost si­stata, penteucă cine v a a refuzat-o. Vă trimi­tem cumerii din luna aceasta.

Pr. Ioan Fizitea, Igriş. Am primit c. p, Am controlat mandatele, banii i-am primit 1 ' iu' ? î 942.

Of Parohial rom unit Călan-Crişent Am primit c. p. Când vor apare calendarele le trimitem.

Piculea Autel, Oprişani. Noi am trimis gaxrta, dar cineva a reţinut-o ins ia i multe rândari. Acum va merge din nou.

Făgâşescu Petru-Uricani. Articolul i-am primit. î l vom pub ica unde şi când vom

iputea şi vom avea hârtie. * Pr, G Câmpeanu, Velf, Am primit bani

pentru următorii abonaţi; 1. Antoniu Dre-goman 300 Le i ; 2. Istina Caduc 209 Le i ; 3. Nicolae Popa 125 L e i ; 4. Mihail Ţetcu 175 Le i ; 5. Ioan Vasiu 250 Le i ; 6 ioan Borza 200 Lei.

Serg Elev Deac Gheorghiţă. Postul de jand Seuca. Noi trimitem foaia regulat Nu ştim cauza care e, Chiar azi vom face arStsre la poştă.

Of. Parohial rom. unit, Cirtege, Banii s'au pr mit încă în 21 August. Calendarele le trimitem îndată ce vor apare.

Monae Petru. Şimand Mai av*ţi dn -,.

chitat 75 Lei pe 1941 şi 2 00 „ z-ta am trimis-o. | P 0 (j,.

Opreanu loan, Subceiaie. Am mandatele, banii i-at» primit m 4 «ţ C O t. t , ("»t J.Roibanînv. dir. S i g h i ^ ^ ^ care ne scrieţi i-am primit. Azi 1

500 Lei prntm un i b o n a m e L t no ^ F '" 8 " calendare. Q ? 1 Pectte

CÂND SCRIEŢI ORI TRIT^T BANI, ARĂTAŢI-NE totdeauna*1! NEAPĂRAT ŞI t i ¥ K DIN 9TÂNG FÂŞII, CU CARE VĂ MERGE GAZ ALTFEL NU PUTEM rezolvi VILE D. VOASTRE. *0'

Oficiul Parohial Român Unit I\\b I Lipoveni *

O 13 s i o u r s pentru ocuparea postului de CANT,

la b i ser ica protopopească , cu termen!, de 1 Ianuarie 194S. Doritorii vorînai l cerere însoţ i tă de diploma de cântăreţ ş i certificatul de bună purtare dela p r J p e adresa Oficiului protopopesc român un i t A l b a Iulia. w

Retributjunile împreunate cu acest p o s t sunt : 1. Salarul dela Stat. 2. Lo­cu inţă în natură. 3. Folosirea a 6 jug. p ă m â n t arabil , s e s iune cantorală ş u ' V e n i t e l e stolare îndatinate .

^Fiecare c o n c u r e n t se va prezenta u u n a din D u m i n e c i sau sărbători pentru a c â n t a în b i ser ică .

Organizatori i de cor vor fi preferiţi.

123 ( 1 - 3 ) Protopop ELIE MflGDA

J i i d g c S t o r i a csixtJS B!s!

No. 2182/1942

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul portărel aduc la cunoştinţl

publică că în cauza de urmărire a lui UogB

Iosit contra urmăriţilor locuitori în comuns Cisteiu şi Crăciunelul de (os se va tisei licitaţie pentru vinderea unnt tractor maia Fordson, ona batoză, una maşini de treent şi un tractor marca Fordson, preţuitele suma de 160000 lei pentru Încasarea cu­antei de 11 000 Lei capital restant şi ace. în ziua de 7 Decemvrie 1942 orele 151 ' / 2 , în comuna Osfeiu şi la ora 17. ş i ' /u 1 ' comuna Crăcicnelul de jos la locuinţa ur­măriţilor.

Vânzarea s s va iaee pe lângă bani pţj şi chiar sub preţul de strigare, in lolo« tuturor acelora cari vor fi câştigat drepto de acoperire asnpra acestor obiecte.

Blaj, 9 Noemviie 0

Portărel deteeţţ

1 2 4 ( 1 - 1 ) . V . B W —

C » m p ă r ă i n

Sămânţa de câoc^ şi Sămânţă de m'

Ofertele se vor adresa

' FÂBRÎCA DE CÂNEPA Inginer loan F. Negmtj". B l a i

121 (1—15) Câmpul Libertăţii

• V t ţ U â ş t i g a m u l t ş i ţ ; ) g f j â CALTIMŢI «an-*

f u i o r f

Cereţi conditiuni de contiact de

F A B R I C A D E C Â N E P A Isginer ioan F Negrut-u.

122 ( 1 - 1 5 ) Câmpul Libertăţi»

fipograiia oemuiarulux. Blaj

î * « unelte de J 8 YâDZaie necesare «o^j j i c* informaţii în Strada Sad K l e i n N r 5.