ads.unlocked

7/25/2019 Ads.unlocked

http://slidepdf.com/reader/full/adsunlocked 1/22

1

FACULTATEA CONSTRUCTII DE MASINI

SPECIALIZAREA TCM

Laborator la disciplina

TEHNOLOGII SI SISTEME FLEI!ILE DE FA!RICATIE

Student: Alexandru Paleologu

An: IV

Grupa: 1142

2015-2016



T"#a laboraror$l$i

Proiectarea unui atelier flexibil de fabricatie

Dat" d" intrar":

Pentru proiectarea unui atelier flexibil se porneste in urma prospectarii pietei deja existente, de la un

lot de 100 tipuri deferite de piese care raspund unor cerinte minime stabilite

Scop$l %"n"ral al laborator$l$i

Se urmareste determinarea numarului minim de masini unelte si spatial necesar pentru amplasareaacestora, stabilirea necesarului primar de S!" necesar pentru o buna desfasurare a procesului de

productie #data ce s-a proiectat la$out-ul atelierului flexibil se poate selecta din clientii posibili,exact clientii carora li se pot satisface pretentiile in ceea ce pri%este onorarea comen&ilor, tinandcont de particularitatile le'ate de dotarea existanta in cadrul atelierului flexibil

C$nostint" c" s" dor"sc a s" ac$#$la in $r#a parc$r%"rii laborator$l$i

-(um se face o anali&a primara a sarcinii de fabricatie)

-(um se stabileste ce tipuri de piese se pot prelucra intr-un atelier de fabricatie)

-(um se amplasea&a masinile unelte in sistemul te*nolo'ic)

-+ormarea unei %i&iuni de ansamblu asupra procesului de fabricatie intr-un atelier, etc



(uprins:

1 otiuni introducti%e 2 .a&a de date / !eterminarea nucleului tipolo'ic 10 Anali&a sarcinii de fabricatie 15 Amplasarea ec*ipamentelor 16

6 !etenta tipolo'ica 20/ (onclu&ii 21.iblio'rafie 22



&' Noti$ni introd$cti("

n sensul cel mai 'eneral posibil, scopul oricarui sistem te*nic este ca, prin utili&are, sa produca plus %aloare (u cat sistemul are o disponibilitate mai ridicata cu atat %aloarea 'enerata estemai mare iar re&ultatele economice ale producatorilor de bunuri sunt mai ridicate Pentru un

producator de bunuri, disponibilitatea unui sistem te*nic trebuie sa fie cat mai ridicata Presiunea pe piata de bunuri a crescut in ultimi 0 de ani datorita 'lobali&arii si interconectarii pietelor, la un

ni%el nemaiintalnit in istoria societatii Prin urmare existenta pe piata a unui producator de bunuridepinde printre altele de disponibilitatea sistemelor te*nice pe care le utili&ea&a in productia de

bunuriPrin disponibilitate in sensul cel mai lar' posibil se intele'e posibilitatea ca atelierul de

fabricatie sa poata raspunde la un numar cat mai mare de clienti, aici referindu-ne la faptul ca eltrebuie sa fie capabil sa prelucre&e un numar cat mai mare de piese propuse de clienti Pentruaceasta trebuie sa existe o flexibilitate a atelierului de prelcurare !e flexibilitatea atelieruluidepinde intr-o mare masura %iitorul producatorului de bunuri, prin aceea ca daca acesta seadaptea&a la cerintele existente in piata, afacerea prospera iar daca nu o face afacerea are de pierdut

pe termen mediu si lun', cu posibilitatea disparitie acesteia de pe piata+lexibilitatea trebuie inteleasa in doua sensuri, unul 'eneral si unul restrans +lexibilitatea

n sens restr3ns este capacitatea de adaptare a S++ la %aria4ia sarcinii de fabrica4ie+lexibilitatea n sens 'eneral repre&int capacitatea de adaptare a S++ la sc*imbrile

interioare sau exterioare aprute prin:-re'larea, reec*iparea i restructurarea m-u)-sc*imbarea pro'ramelor ()-sc*imbarea itinerarelor de fabrica4ie)-corelarea proceselor de fabrica4ie la piese diferite ce se prelucrea& simultan)-e'ali&area, re'larea sau redistribuirea sarcinilor pri%ind ncrcarea unit4ilor de lucru)-de&%oltarea sau reducerea sistemului)-ncadrarea n parametri exteriori sistemului 7producti%itate, termen de li%rare, eficien4economic8)

Principiile care stau la ba&a construirii S++ sunt: +lexibilitatea) nte'rarea) 9odulari&area) Automati&area

n fi'ura 1 sunt pre&entati factorii principali care influentea&a flexibilitatea unui atelier

flexibil de fabricatie

Sarcinade

productie

Procesultehnologic

Forma

Dimensiunea

Volumul de

fabricatie Natura

op-ţiilor

Succesiunea op-

ţiilor

Condiţiile tehnologice



Flexibiliutatea

Echipamentultehnologic

Scule

Dispozitie

!i"loace demanipulare

Caracteristici f-ţionale#n$ s$ t%

!odul de lucru &egla"e

Programe de comand'

Configuraţiasistemului

(nterconectareamodulelor

Substituireamodulelor

Extinderea)reducerea sistemului

Parapetritehnico-economi

ci

Productiitat

eaEficienţ

a

Condiţiile de calitateţa

+i'11;

S++ in 'eneral si in ca&ul de fata atelierul flexibil de fabricatie se deosebete radical de sistemele defabrica4ie tradi4ionale prin urmtoarele caracteristici definitorii:

• +lexibilitatea < capacitatea de a se adapta la caracteristicile pieselor)• (apacitatea de a accepta semifabricatul n ordine aleatoare)

• (apacitatea de prelucrare simultan sau succesi% a unor piese diferite)

• Se utili&ea& at3t pt prodn serie mare c3t i la produc4ia de serie mic)

• Posibilitatea de inte'rare etapi&at)

• Autonomia func4ional a acestora n trei sc*imburi fr operatori umani)

• =ncrcarea intensi% a m-u)

Prin atelier flexibil de fabricatie %om intele'e in a&ul nostru un atelier de fabricatie alctuit dinutilaje te*nolo'ice separate, dotate cu un sistem automat de conducere dup pro'ram, i mijloace de

automati&are a procesului te*nolo'icAtelier flexibil de fabricatie se compune din: centre de prelucrare) ma'a&ie de scule) sc*imbtor de scule) calculator de comand) ma'a&ie de piese multipalete)



Atelierele flexibile de fabricatie sunt destinate prelucrrii prin ac*iere, matri4are, tan4are,asamblare, montaj, transport-depo&itare, control, etcntroducerea i exploatarea atelierelor flexibile de fabricatie asi'ur ob4inerea unei eficien4e naltei creterea efectelor economice a produc4iei (ele mai importante a%antaje sunt 1;:

o reducerea numrului de muncitori de p3n la 5 ori fa4 de produc4ia con%en4ional)o reducerea personalului pentru pre'tirea fabrica4iei de aprox 25 ori)o

reducerea cu 50> a utilajelor te*nolo'ice)o reducerea cu 20-0> a spa4iilor necesare produc4iei)o creterea producti%it4ii muncii cu 200-00>)o creterea produc4iei anuale)o scderea cu 0-5> a c*eltuielilor de produc4ie i a c*eltuielilor suplimentare cu p3n la

?5>)o scurtarea timpilor de prelucrare a pieselor pe 9@ cu 50> i creterea calit4ii produc4iei)

n cadrul acestui laborator se %a incerca sa se proiecte&e un atelier flexibil de fabricatie in care sautili&am concepte specifice fabricatiei flexibile Astfel, pornind de la o ba&a de date stabilita in

urma prospectarii piestei sa ajun'em sa atin'em scopul lucrarii



)'!a*a d" dat"

Pe ba&a unei prospectii a pietei de profil, s-a stabilit ca pentru piesele de re%olutie exista otipolo'ie %ariata de piese Pe ba&a acestei tipolo'ii s-a putut intocmii ba&a de date pre&entata intabelul 2, tinand cont de datele de intrare pre&entate in tabelul 1

abel 1

"al minim "al maxima @nitate de masura"olum fabricatie 1 1,000,000 .uc;

Bun'imea pieselor 7B8 50 2500 mm;!iametrul pieselor 7C8 10 00 mm;

9asa pieselor 150 '; 00 D'; '; - D';

abel 2

ip

arbor e

"ol

productie BEmax CEmax9at

F 9asa

imp utilbuc

St +r Gr t Hf Io

- .uc; mm; mm; - 'mm; J';9in;

9in;

9in; 9in;

9in;

9in;

*+, ,,. ,0/ /, 12 +3++4 +34, 0 4

*+0 /670 ,/ P2 +3++, +3/6 7

*+/ ,666 .4 0 P2 +3++, +3,5 7 0 /

*+ 6/7 0,6 ,5 P2 +3++, +3+6 0 0

*+7 6, /46 47 P2 +3++, /365 5 5 7

*+. 76++ ,.5 ,, 1C +3++5 +3,0 4 7

*+5 /,5. 04 6 28 +3++0 73/0 4 5 7 *+4 4+, 04 54 12 +3++4 ,535 / 0 /

*+6 /560 0.5 66 P2 +3++, /35+ 5

*,+ 40/+ .+ 75 28 +3++0 +3, / 0 ,6

*,, /0.0, 7 5 1C +3++5 +35/ 5 /

*,0 0./ ,/5 /, 28 +3++0 +304 4 4 7

*,/ ,/.4 /4 5/ 12 +3++4 ,736 0

*, ,/ /+ 1C +3++5 +35 0 7 /

*,7 66 /7, 54 28 +3++0 37/ ,, 7

*,. ,7, /+ 6, 1C +3++5 0,34 / 4 0

*,5 ,+. 46 5 P2 +3++, +304 / 5

*,4 56 074 7. 1C +3++5 367 7 4 0

*,6 ,65 0.. 7/ 28 +3++0 ,374 0 4 7 ,6

*0+ 0/7 5+ 6. 1C +3++5 0.37 7 . 0

*0, 0/ 006 70 28 +3++0 ,3/, 7 . /

*00 ,7 ,+, ,. 12 +3++4 +3,4 0 0 /+ ,7 6

*0/ ,0+ 07, / 12 +3++4 /3,5 ,+ 0

*0 /56 /04 4, 1C +3++5 ,/3, 4 7 0

*07 +, 4+ 28 +3++0 73 ,+ 7

*0. 66 4,+ ,7 P2 +3++, 03+ 4 / / *05 ,7, ,,65 ,7, 1C +3++5 ,.53, ,+ 4 0



*04 ,+. 5++ ,++ 28 +3++0 ,34 / 4 0

*06 56 ,+ ,+7 1C +3++5 5+3/ ,+ .

*/+ ,65 ., 4 12 +3++4 /+34 / / /

*/, 0/7 474 ,7/ 12 +3++5 ,0036 4 0

*/0 0/ 06, 4+ P2 +3++, 03./ /

*// ,7 ,,/ ,+4 12 +3++4 6+3+ ,+ . 7

*/ ,0+ ,,4 ,6 12 +3++4 ,4+3, 0 */7 /56 ,06 6 12 +3++5 ,36+ ,0 4 /

*/. ,0, ,6 4 P2 +3++, 3,4 ,0 0

*/5 /,5 57 /+ 28 +3++0 +3, / 7 / /7

*/4 .6 ,+7 77 28 +3++5 ,36 ,, 0

*/6 46 546 ,4 28 +3++0 /.3. 4 7

*+ .5 4/4 ,0/ 1C +3++5 553. 5

*, ,0,4 ,,5 ,,4 1C +3++4 ,,,37 ,, 4 0

*0 004 5,0 6 12 +3++4 036 ,0 .

*/ 7++ ,05 0,4 1C +3++5 /7+3+ 4 /

* ,.+5 ,06 /+ 28 +3++0 +307 / 5 / *7 ,/,0 0/4 75 P2 +3++, ,3+6 4 4 /

*. ,..4 , 0+. 1C +3++4 ,4+3+ 6 / 7

*5 05 ,/4 ,77 1C +3++0 5+30 7 /

*4 7,, ,/. ,5 1C +3++5 ,4+3+ ,. / /

*6 ,,0+ ..0 6, 1C +3++5 //37 . 7 /

*7+ /46 56 ,++ 28 +3++0 ,+3, 0 . 7 /.

*7, .74 ,/, 074 12 +3++4 0,+3+ 7 ,++ ,. 5

*70 ,.64 ,/+ ,45 1C +3++0 6.34 ,. . 7

*7/ /4 ,6+ 7/ 28 +3++0 ,3,/ .

*7 50/ ,4 /. P2 +3++, +305 / 4 0

*77 ,0+0 47 / 1C +3++5 0367 7 7 7

*7. .,66 ,00 ,74 12 +3++4 0+63/ / 7

*75 //.6 07+ ,0/ 12 +3++4 4430 7 4 7

*74 ,/.7 , 0+ 28 +3++0 +3,0 /

*76 50/ /+0 5/ 12 +3++4 ,+36 / . 0

*.+ 5,0/ 4.5 ,4 28 +3++0 +30 5 0

*., .445 75+ 55 P2 +3++, 354 .

*.0 0464 7+ /0 12 +3++4 +3/7 7 0 7

*./ 05 ,/ , 28 +3++0 7434 ,, / *. /4 ,0 ,67 1C +3++5 //03+ ,0 4

*.7 7. ,0+ ,,4 12 +3++4 ,,34 ,+ 0

*.. ,, ,77 0+5 1C +3++5 /.+3+ ,+ 0 .

*.5 6. ,,. ,/. 1C +3++5 ,/03/ 4 4 / 5

*.4 40 ,0, ,66 12 +3++4 /043+ ,0 5 7 ,/+ .

*.6 47 4/+ ,0, 12 +3++4 4036 ,0 / 0 .+ ,. .

*5+ 04/ ,,/ ,,4 1C +3++5 6.3 4 . .

*5, 7, 6/7 ,7 12 +3++4 ,/30 / . 0 ,++ ,7

*50 60 5,, 4/ P2 +3++, .360 7 0 /

*5/ ,/, 5,6 5. 28 +3++5 073 0

*5 /+0 .40 5/ P2 +3++, 73, ,+ 0

4



*57 ,5 456 ,06 P2 +3++, 0+3. / 5

*5. 04. ,.4 ,4+ 28 +3++0 ,,73. 7 / 0

*55 , ,., ,4, 1C +3++5 /03/ ,+ 5

*54 050 ,00 ,57 1C +3++5 00637 . 0 5

*56 6+ ,,, ,0. P2 +3++, 073+ 7 / /

*4+ 6/ ,5/ ,4 12 +3++4 07634 ,0 / ,0+ 4

*4, 5/ .0, 45 P2 +3++, .3. 7 0 *40 56 567 ,,. P2 +3++, ,73, 7 / 7

*4/ ,40 ,.0 ,60 12 +3++5 /.535 ,+ 5

*4 05/ 74+ 4 28 +3++0 43.5

*47 /5, 5. ,0 1C +3++4 543/ 5 /

*4. 5 557 ,/7 1C +3++5 4.3 0 7

*45 055 ,.0 ,6/ 28 +3++0 ,043/ ,+ 5 7

*44 ,450 ,75 ,47 12 +3++4 /,+3+ 0 . 0 5

*46 ,+0. 0/5 /++ 1C +3++5 06+3+ 0 7 0

*6+ /7/0 55. ,0+ 1C +3++5 .43 4 6

*6, 77/ 0/5 0/. 28 +3++0 04+3 7 0 *60 6+ 4+ ,7 28 +3++0 /734 ,+ 5 7

*6/ 6/ 00+ ,70 12 +3++4 07+3+ ,+ .

*6 5/ ,6 ,.7 1C +3++5 063/ / 0 7

*67 56 ,// 0.+ 1C +3++5 ,4+3+ 7 / 7

*6. ,40 0,+ 0/. 1C +3++5 /7+3+ 0 4

*65 05/ ,,4 ,,4 12 +3++5 ,++35 .

*64 /5, ,,. ,7. 1C +3++4 ,6/35 ,0 7

*66 5 ..4 4/ 28 +3++0 6357 7

*,++ 055 ,70 ,.0 28 +3++0 434 ,, 0 7 ,7

6



10

+' D"t"r#inar"a n$cl"$l$i tipolo%ic

!in punct de %edere statistic dar si te*nolo'ic exista intr-o suma de KnL repere diferite, unanumit numar de repere care pre&inta o serie de asemanari cu toate celelalte elemente Prin urmaredaca se 'asesc aceste elemente care au cele mai multe caracteristici din punct de %ederedimensional si te*nolo'ic cu celelalte tipuri existente se poate reduce studiul tuturor tiporilor de

piese la cele 'asite cu caracteristici comune, care %or fi denumite in continuare nucleul tipoli'ic

Prin urmare odata stabilit nucleul tipolo'ic se pot anali&a toate celelalte aspecte ale proiectariite*nolo'ice reducandu-se %olumul de munca la un minim acceptabil

Stabilirea nucleului te*nolo'ic se reali&ea&a prin aplicarea unor filtre asupra ba&ei de date pentru stabilirea tipolo'iilor care sunt cel mai frec%ente +iltrele cere sunt aplicate pre&entei ba&e dedate sunt:

a +iltrarea dupa %olumul de productie) b +iltrarea dupa lun'imea semifabricatului)c +iltrarea dupa tipul de material)d +iltrarea dupa masa semifabricatelor

a' Filtrar"a d$pa (ol$#$l d" prod$cti"

n ca&ul acestui filtru se urmareste stabilirea tipului de %olum de fabricatie n urma aplicariiacestui filtru %om sti ce tip de productie a%em astfel incat %om sti ce spre ce tip de ec*ipamente nefocali&am atentia !e exemplu daca a%em o serie mica de fabricatie ne orientam spre S!"-uni ceasi'ura o uni%ersalitate cat mai mare, iar daca a%em serie mare ne orientam spre S!"-unispeciali&ate ce asi'ura o producti%itate cat mai ridicata

Serie mic-

@nicate

1-500

buc

1, 25, /5, 6, 65, 0, ?, ?2, M5, M, ?0, M, 1/,

2?, 2, , 6, 16, 2/, ?, 1M, 0, 20, /?, M/, /,/, 2, 5, 21, 2, /1, ?1, 2M, 6?, 6M

6

Seriemijlocie

501-10000

buc

/, M6, 1, ?, 6, /0, /6, 5, 50, 66, 22, , //,M, 1?, /M, M2, 05, /2, 6/, 15, 26, , M1, 51

25

Serie mare 10001-500000 buc

?M, M, 01, 55, 1, 5, 5?, , 6, 52, ??, 0, 2,?/, 100, 62, 0/, 5/, ?5, M?, M0, 02, /, ?, ?6, MM,0?, 0, 56, 61, 60, 5M, 5, 12, 11, 0M, 1, 10

?

Producție demas

N500000 buc

06 1

Hepre&entarea 'rafica a %alorilor obtinute este pre&entata in fi'ura 2



+i'2

b' Filtrar"a d$pa l$n%i#"a pi"s"lor

n ca&ul acestui filtru se urmareste stabilirea lun'imii pieselor care sunt prelucrare u&ual nurma aplicarii acestui filtru %om sti ce dimeniuni trebuie sa aiba masinile unelte ce urmea&a sacumparam

Piese scurte O100mm

62, 11, 10, 0, /, 1/ 6

Pieseu&ualeL

101-500mm

22, ?, 01, 5, , 1, 12, 02, 5?, 5, 06, 5, 0,21, 5, 2, 1?, 55, 1M, 0M, 0/, 2, 5M, 2, 15, 05,25, 6, 0?, 16, 1, 20, 50

Piese lun'i 501-1500mm

/, ?5, ?6, M0, M, ?2, M2, 26, 6M, 0, 5/, 1, 60,/5, /1, 2M, /M, /0, , M?, 6/, 1, M/, , 2/, 65,6?, /?, 56, , 52, 51, M5, 6, ?, /, 6, 6, M

M

Piesea'abaritice

N1501mm

100, 66, ??, //, ?/, ?, /6, ?0, M6, M, ?M, M1 12

Hepre&entarea 'rafica a %alorilor obtinute este pre&entata in fi'ura

+i'



c' Filtrar"a d$pa tip$l d" #at"rial

n ca&ul acestui filtru se urmareste stabilirea lun'imii pieselor care sunt prelucrare u&ual nurma aplicarii acestui filtru %om sti ce dimeniuni trebuie sa aiba masinile unelte ce urmea&a sacumparam

#( 11, ?, 5, 1, 06, 1?, 55, 2, 16, 20, M, /, ?6, M0, 0,

1, 2M, /0, 6/, M/, 2/, /?, , M5, ?, 6, M, 66, //, ?,M6, ?M

2

#A 62, 22, 01, 2, 5M, 0?, 1, 0, 2, ?5, 6M, 5/, /1, , M?,1, , 65, 6?, 56, 51, 6, ??, ?0, M

25

AQ 10, /, , 12, 5?, 5, 21, 1M, 0/, 15, 25, 50, ?, MM, 2?,M, M2, 60, 52, 6, /, 100, ?/, /6, M1

25

PA 0, 1/, 02, 5, 0, 5, 0M, 2, 05, 6, 61, ?1, /, /2, ?2,26, /5, /M

1?

Hepre&entarea 'rafica a %alorilor obtinute este pre&entata in fi'ura

+i'

d' Filtrar"a d$pa #asa s"#i,abricat$l$i

n ca&ul acestui filtru se urmareste stabilirea masei pieselor care sunt prelucrare u&ual nurma aplicarii acestui filtru %om sti ce ri'iditate trebuie sa aiba masinile unelte ce urmea&a saac*i&itionate

Piese usoare O1D'

0,5?,06,/,0,22,,5,1/, 12, 62, 02, 10, 11,1, 01

?

PiesenormaleL

11-60D'

5,5,21,1M,5,?,2,55,2,0M,05,6,15,61,1?,/,0/,25 ?1, /2 ? MM 50 5M 2 2? ?2 1 0? /516, 26 /M / 20 0 M M2 M 60 2 6

2

Piese 'rele 60-00D'

M0, /, 2M, 0, ?5, 6M, 100, ?6, 5/, , /0, 52, M/,1, 65, /6, 1, ?/, 6/, /1, 2/, 6, M5, ?, , M?,56, 51, /?, M, M, ?0, M1, ?M

Piesea'abaritice

N00D'

??, //, 6?, 6, , M6, 66, ? ?

Hepre&entarea 'rafica a %alorilor obtinute este pre&entata in fi'ura 5



+i'5

!in fi'urile 2-5 re&ulta ca preponderent se %or prelucra piese in serie mare, de lun'ime panala 1500 mm, materialele frec%ent prelucrate sunt din 'rupa otelurilor carbon u&uale 7marcile S,47$

S0/7$ S057$ S/77 $ E067$ E//7$ E/.+$ etc3% iar masa semifabricatelor de pornire a"unge

pana la .+ 9g3

Prin urmare nucleul tipolo'ic se stabileste prin alipirea celor coloane repre&entati%e dinfiltrarea tipolo'ica si 'asirea elementelor comune in toate cele coloane Statistic ar trebui sa existe

pana la 15 elemente comune !aca acest lucru nu se intampla se reface cautarea doar in primele coloane

n ca&ul de fata doar tipul 55 este pre&ent in toate cele filtre restul fiind pre&ente doar in primele trei filtre

Serie mare 01,11, 02,12, 0,1, 0,1, 0/,2, 0?, 0M, 10, 100,, 5, 6, /,?, M, 52, 5, 55, 56, 5/, 5?, 5M,60, 61, 62, ?5, ?6, ?/, ??, ?M, M0,M?, MM

Piese lun'i 26, 2/, 2M, 1, , , M, 0, 1,, 6, /, ?, 51, 52, 56, 55, 60,6, 6, 65, 6/, 6?, 6M, /0, /1, /,/5, /?, /M, ?2, ?5, ?6, M0, M2, M,M5, M/, M?

9aterial semifabricat 06, 11, 1, 16, 1?, 20, 2, 2/, 2M,

#( 0, 1, , 6, /, ?, M, 52, 55,6, 66, 6/, /0, //, /?, ?5, ?6, ?M,M0, M, M5, M6, M?

Greutate O60J' 05, 0/, 0?, 0M, 1, 15, 16, 1?, 1M,20, 21, 2, 2, 25, 26, 2?, 0, 2,5, 6, ?, M, 2, 5, M, 50, 5,55, 5M, 60, 61, 6, /2, /, /, /5,/M, ?1, ?2, ?, M2, MM

ucleu tipolo'ic 1, 6, /, ?, 52, 55, ?5, ?6, M0, M?



-' Anali*a sarcinii d" ,abricati"

Anali&a sarcinii de fabricatie are ca scop principal:1 Stabilirea timpilor necesari pentru fabricarea nucleului tipolo'ic2Stabilirea numarului de masini unelte necesare

Pentru stabilirea timpilor de prelucrare pentru lotul de piese ce intra in alcaturirea nucleuluitipolo'ic se porneste de la timpul util necesar pentru o piesa, timp ce se 'aseste in ba&a de date sicare este format din timpul de ba&a si timpul auxiliar necesar pentru prelucrarea acesteia+ormulele de calcul necesare pentru anali&a sarcini de fabricatie sunt pre&entate in cele ce urmea&a:a8imp de prelucrare lot piese T

op pt o operatie specifica, se calculea&a cu relatia 718

@nde

T op

= T u

⋅V p

718

T u

-timp util bucata pentru operatia curenta)

Vp -%olumul de productie al tipului de piesa

b8imp total de prelucrare a nucleului tipolo'ic pentru o operatie specifica se calculea&a cu relatia728

@nde

n repre&inta timpul T op

i

T operatie total

= ∑ 7T op8

nn=1

pentru un element din nucleul tipolo'ic)

728

i repre&inta numarul de elemente din nucleul tipolo'ic

c8 impul mediu pentru operatia curenta se calculea&a cu relatia 78

T mediu operatie

T =

operatie total

i

78

d8 !eterminaea numarului teoretic de masini unelte necesare

!upa cum re&ulta din relatia se determina prin %aloarea raportului dintre timpul mediu pe ooperatie si timpul mediu cel mai mic din operatiile existente

Nr MU T E

= med iu operatie cur ent a

teoreticT E 78

mediu operatie cel mai mic

e8 !eterminarea numarului de masini unelte reale se reali&ea&a prin rotunjirea numarului teoretic demasini unelte calculat cu ajutorul relatiei

f8(alculul timpului de prelucrare cu numarul de masini real se reali&ea&a utili&andu-se relatia 5

T pr final

T E=

med iu operatie cur ent a

Nr MU r eal

758

@nde Nr MU real

repre&inta numarul real al masinilor unelte care se utili&ea&a pentru operatia



curenta

'8 (alculul timpului total de prelcurare din atelierul flexibil se reali&ea&a prin insumarea timpilor de prelucrare cu numarul de masini realal fiecarei operatii conform cu relatia 6

T total

= T pr finalST

+ T pr finalF

+ T pr final!

+ T pr finalTT

+ T pr final H TF

+ T pr final "# N

*8 (alculul timpului fi&ic disponibil intr-un an de reali&ea&a cu ajutorul relatiei /

768

T fi$ic di%poni&il = Nr $ilelucratoare ⋅ Nr %c'im&uri ⋅ Nr ore %c'im& ⋅ Nr min

ora

7/8

Pe ba&a relatiilor 1-/ s-a reali&at un calcul tabelar utili&and mediul de calcul oferit de Rxcel iar re&ultatele sunt pre&entate sintetic in fi'ura 6

+i'6

!in fi'ura 6 re&ulta ca pentru prelucrarea intr-un an al nucleului tipolo'ic se pot utili&a unnumar de 6 strun'uri, masini de fre&at, masini de 'aurit si 2 masini de rectificatSe obser%a ca exista o diferenta intre numarul de masini real final si cel teoretic initial Acest fapt sedatorea&a modificarii numarului de masini astfel incat incarcarea maxima a masinilor unelte sa nuacopere tot anul

Pentru operatiile de mentenanta predicti%a si corecti%a ce sunt necesare in ca&ul de fata selasa un numar de 1 &ile lucratoare intr-un an



.' A#plasar"a "c/ipa#"nt"lor

.'&' Asp"ct" introd$cti("

Amplasarea utilajelor repre&int aranjarea fi&ic a liniilor de fabricație, utilajelor, ma inilor ș

iș posturilor de lucru necesare n procesul producti% de con%ersiune din fabrici, u&ine, instalațiiindustriale2; # amplasare eficient iș optimi&at poate reduce manipulrile inutile alematerialelor, poate ajuta la pstrarea unor costuri sc&ute iș la men ineț rea fluxului produsului prinutilaje #biecti%ul principal al amplasrii este de a asi'ura fluxul re'ulat al lucrrilor, materialelor șiinforma iț ilor prin sistemul de productie

Amplasrile se diferenția& dup tipurile de fluxuri a semifabricatelor de prelucrat care suntimplicate, iar fluxul semifabricatelor este dictat de natura produselor ce se prelucrea&a

Amplasrile de ba& sunt: amplasarea dup proces 7sau funcțional8) amplasarea n flux, dup produs) amplasarea pentru te*nolo'ii de 'rup) amplasarea cu produsul n po&iție fix 7la %apoare, a%ioane8)

amplasarea *ibrid 7combina a%antajele posibilitatilor anterioareSunt pre&entate mai jos cate%a caracteristici definitorii a diferitelor tipuri de amplasare:

Ampla%area dup( proce% )func ionaț l(* este practicat n ateliere cu producție de unicate saula firme care produc produse personali&ate, n %olume de producție mici, %ariet iț de produse, carenecesit diferite cerin eț de procesare iș succesiuni de operații Amplasrile dup proces suntconfi'urații ale utilajelor n care operații cu funcțiune similar sunt 'rupate mpreun, n aceea iș

&on sau secție, indiferent de specificul produsului sau ser%iciului li%rat Ampla%area +n flux, dup produs este utili&at n unit iț de fabricație n flux: la asamblarea

repetiti% precum iș la industrii cu flux continuu 7producția de proces8 Secțiile de fabricație n flux

te*nolo'ic produc produse standardi&ate, n %olume de producție mari, aceste produse necesit3nd procese repetiti%e: ca&ul producțiilor de serie mare iș de mas @tilajele sunt aranjate n linii defabricație, cu confi'urație liniar, n @ , n B sau n S, n ordinea efecturii opera țiilor pentru un

produs sau o %arietate restr3ns de produse Produsul parcur'e ntotdeauna acela iș traseuunidirecțional

Ampla%area pentru te'nologii de grup sau fa&ricaț ia +n celule este un tip de amplasare lacare ma iniș de tipuri diferite sunt 'rupate pentru fabricarea unei familii de piese ce necesit

prelucrri similare Aceste 'rupe de ma iniș sunt denumite celule de fabricație # celul de fabricațiecuprinde dou sau mai multe ma inș i-unelte, de obicei cel puțin un centru de prelucrare sau uncentru de strunjire, ma'a&ine multi-palete iș sc*imbtoare automate de palete iș scule pentru fiecare

ma inș +iecare celul funcționea& ca o amplasare dup produs Procesele sunt 'rupate n celuleutili&3nd te*nolo'ia de 'rup, care implic identificarea pieselor cu caracteristici constructi%esimilare 7form, dimensiuni, materiale iș tratamente termice, toleran eț dimensionale iș ru'o&itateasuprafe elț or etc8 iș caracteristici de procesare similare 7tipul prelucrrilor, ma inileș necesare pentruefectuarea acestor prelucrri i suș ccesiunea operațiilor de prelucrare8

.')' Obi"cti($l a#plasarii

Rste necesara amplasarea in sistemul de productie al unui numar de 15 masini unelte 76 strun'uri,

masini de fre&at, masini de 'aurit si 2 masini de rectificat8 (erintele la care trebuie sa raspundaamplasarea sunt:



reducerea costurilor de manipulare a materialelor) mbunt ir ț ea producti%itții) utili&area eficient a for ței de munc) utili&area eficient a spațiului fi&ic disponibil) condiții de munc si'ure, n %ederea reducerii accidentelor pentru personal s asi'ure flexibilitatea %olumelor de producție iș a produselor)

s permit supra%e'*erea iș mentenan a u oț ș ar) s admit o utili&are ridicat a ma inilor ș

sa fie respectate normati%ele le'ale in %i'oare in ceea ce pri%este spatiul dintre ec*ipamente7abelul x8

.'+ A#plasar"a prop$sa

abel x

Ampla%area %tructurala

n urma filtrarii tipolo'ice a re&ultat ca a%em de prelucrat loturi de piese intr-un %olum mare de productie 750000 < 500000 bucati8 ceea ce ne indica o amplasare in flux a masinilor unelte 7fi'ura/8

+i'/



Pentru cresterea producti%itati este necesar sa utili&am roboti industriali care reduc timpul detransfer interoperatii si linii de transport7con%eioare8 pentru transferul pieselor intre masinile unelte!in punct de %edere structural sc*ema propusa pentru amplasare este pre&entata in fi'ura ?

+i'?

!in fi'ura ? se obser%a ca masinile unelte sunt deser%ite de operatori umani iar alimentarea

cu semifabricate a masinilor se reali&ea&a cu ajutorul celor patru roboti care fac transferul de pecon%eior pe masa de depo&itare !e pe masa de depo&itare operatorul isi ia semifabricatul si ilmantea&a pe masa masini urmand sa fie prelucrat !upa terminarea operatiei specifice fiecareimasini operatorul repune piesa pe masa de depo&itare de unde este preluata de robot si transferata

pe masa de depo&itare din dreptul altei masini conform fluxului de prelucraren final toate piesele ajun' in ma'a&ia de piese finite de unde sunt preluate si ele isi urmea&a fluxul

te*nolo'icPentru ec*ilibrarea liniilor de prelucrare %or fi intercalate in fluxul de prelucrare mai multe

tipuri de piese astfel incat fiecare masina unealta sa fie exploatata optimSe %or ac*i&itiona

? strun'uri Iaas S 0B, pentru specificatii a se %edea 6; centre de prelucrare Iaas "+-650, pentru specificatii a se %edea /; masini de rectificat GAI-5150((, pentru specificatii a se %edea ?;2 masini de 'aurit !9!-0620, pentru specificatii a se %edea M; roboti industriali ce au &ona de lucru N500 mm2 con%eioare care se %or ale'e in functie de dimeniunea *alei de productie si de celelalte

ec*ipamente existentePe ba&a dimensiunilor de 'abarit se estimea&a ca dimensiunea la sol necesara pentru *ala,

pentru partea de productie %a fi minim 522M x 1/M6 mm 7+i'M8



+i'M

+i' 10 Strun' Iaas S 0B

+i' 11 (entru de prelcurare "+-M50



+i' 12 9asina de rectificat GAI-5150((

+i'1 9asina de 'aurit !9!-0620

0' D"t"nta tipolo%ica

!upa ce atelierul a fost proiectat pentru prelucrarea nucleului tipolo'ic, iar numarul

masinilor a fost stabilit pentru prelucrarea intr-un an a tipurilor de piese ce intra in nucleu, se poatereali&a detenta tipolo'ica!etenta tipolo'ica stabileste ce alte tipuri de piese pot fi prelucrate din lotul primar de 100 de

tipuri diferitePractic re-anali&and filtrele aplicate ba&ei de date si pornind de la urmatoarele restrictii:- Sculele sunt adec%ate pentru prelucrarea aliajelor de otel 7#A, #( in ca&ul de fata8)- !imensiunea maxima ce poate fi prelucrata este mai mica de 1500 mm)- S!"-istica este specifica seriei mari si masa

se poate stabili ca tipurile de piesele ce se pot prelucra sunt:T01, T02, T03, T04, T05, T06, T07, T08, T09, T10, T11, T12, T13, T14, T15,

T16, T17, T18, T19, T20, T21, T22, T23, T24, T25, T26, T27, T28, T29, T30,

T31, T32, T33, T34, T35, T36, T37, T38, T39, T40, T41, T42, T44, T45,





T82, T84, T85, T86, T90, T92, T94, T95, T97, T98, T99

Practic din ba&a de date am eliminat toate piesele ce au o 'reutate mai mare de 60D' si piesele ce au o lun'ime peste 1500 mm n functie de numarul comen&ilor primite de la clienti se poate prelucra si piese din 'rupa materialelor plastice sau a aliajelor de aluminiu Se obser%a ca desi

atelierul de fabricatie a fost confi'urat doar pentru 10 tipuri de piese practic in urma detenteitipolo'ice se poate prelucra un numar mult mai mare de tipuri de piese

1' Concl$*ii

Acest document este re&ultatul unui studiu efectuat la lucrarile de laborator la disciplinaS++ si care a urmarit sa stabileasca numarul minim de masini ce este necesar pentru prelucrareaunor piese de tip arbore pornind de la o ba&a de date ce contine 100 tipuri diferite de piese cuconfi'uratii diferite

n prima fa&a s-a pornit de la o ba&a de date care a fost concentrata la un nucleu tipolo'ic cea continut aproximati% 10> din tipolo'ia pieselor existente n urma anali&ei de fabricatie s-a pututstabili numarul minim de masini necesar dupa care aplicand detenta tipolo'ica s-a stabilit numarulde piese ce poate fi prelucrat in mod real



!iblio%ra,i"

1; Panc , +ascicule de laborator la S++, 2016

2; Rnc$clopedia of .usiness, 720118, 2nd ed Ba$out

; 9ilitaru, G* 9ana'ementul producției iș al operațiunilor .ucure tș i, Rditura ABB, 200?

; * tt p: TT T st i u c um c om man a ' e ment m a n a ' e mentu l - p r odu c ti e i # r ' a n i & a r e a - si s tem e lo r - d e - p r od5?Mp*p

5; .rad R, .a&ele sistemelor flexibile de fabricatie si elemente de fabricatie supla 7BRA8,@Press, (luj-apoca, 201

6; * tt p: TT T * aa s c n c c om ! # ( B .dat a s* e e ts !SE S 0s e ri e sE@Spdf

/; * tt p: in t * aa s c n c c o m T e Espe c 1 a spUintBan'ua'e(odeV10WidV"+-650Wsi&e!V50E6(IE"9(

?; * tt p: TT T p a r a' o n c n c c om @s e r + il e s + il e s G A E( ( E S p ec pdf

M; * tt p: dam a te c * e n e c 21 c om ((E! r il li n ' E9a c *in e -- 0 ?251E0 ? 666*t m l

http://www.stiucum.com/management/managementul-productiei/Organizarea-sistemelor-de-prod35849.php



http://www.haascnc.com/DOCLIB/datasheets/DS_ST40series_US.pdf

http://int.haascnc.com/we_spec1.asp

http://www.paragoncnc.com/UserFiles/Files/GA_CNC_Spec.pdf

http://damatech.en.ec21.com/CNC_Drilling_Machine--4048251_4048666.html






http://www.haascnc.com/DOCLIB/datasheets/DS_ST40series_US.pdf

http://int.haascnc.com/we_spec1.asp

http://www.paragoncnc.com/UserFiles/Files/GA_CNC_Spec.pdf



ads.unlocked

Documents