Depresia copiilor. Cum pot face parintii diferenta intre o tristete banala si semne clare ale afectiunii - sfatul medicului

Elisabeth Bouleanu,

Depresia la adolescenti este un fenomen grav care tinde sa ia amploare in Romania. Tristetea, irascibilitatea, sentimentul de inutilitate, lipsa bucuriei pentru viata si interesul pentru moarte sunt semnale care ar trebui sa-i ingrijoreze pe parinti.Depresia nu este un moft, ci o boala care poate fi prevenita si tratata. Desi pare greu de crezut ca la varsta copilariei, varsta lipsita de grija, sau la varsta frumoasa a adolescentei se poate instala depresia, studiile si specialistii confirma faptul ca depresia este un fenomen ingrijorator care tinde sa ia amploare in randul copiilor si adolescentilor. Un studiu realizat de Organizatia "Salvati Copiii" arata ca 3,5% dintre adolescenti sufera de depresie si 13% au tulburari de anxietate. Acelasi studiu a relevat faptul ca, in Romania, sufera de depresie peste 150.000 de copii si adolescenti. Din punct de vedere medical, depresia este cauza a unor dezechilibre a substantelor chimice produse in creier. Se spune ca schimbarea brusca a nivelului hormonal este cea care cauzeaza boala. Adolescenta este o perioada dificila care sta sub semnul transformarilor biologice, hormonale si psihologice. Majoritatea adolescentilor au tendinta de a se considera neintelesi si nefericiti. Cei mai multi nu comunica bine cu parintii si au dificultati in a-si exprima trairile. Nu-si inteleg starile, se inchid in ei si pot deveni depresivi.

La adolescenti, starile depresive nu sunt exprimate niciodata in mod direct, atrag atentia specialistii. Adolescentii in formare nu au inca capacitatea de a isi gestiona gandurile si emotiile si in cazul lor depresiile pot

avea consecinte grave, chiar mai grave decat in cazul unui adult care sufera de depresie si care stie cum sa-si gestioneze sentimentele.

Un adolescent depresiv este un adolescent trist, cu o nervozitate excesiva, caruia ii lipseste placerea de viata, care are sentimente de vinovatie si se simte inutil. De la sentimentul inutilitatii de sine si al inutilitatii vietii, in general, pana la suicid, cel mai mare risc al depresiei, poate fi doar un pas, in cazul in care starile adolescentului nu sunt observate si depresia nu este tratata la timp. Multi dintre parinti confunda semnele depresiei cu manifestarile tipice varstei adolescentei si cred ca au langa ei un copil un capricios, nicidecum un depresiv aflat in pericol.

Cum se manifesta

Tristetea, irascibilitatea, agitatia, sentimentele de vinovatie si inutilitate, stima de sine scazuta, retractia sociala sunt numai cateva dintre semnele depresiei la adolescenti. "La adolescenti, starile depresive sunt exprimate, rar, in mod direct. Este important ca parintii sa acorde atentie comportamentelor adolescentului. Simpla plictiseala transpusa comportamental, pierderea rabdarii, lipsa de interes si senzatia ca timpul trece inutil, acesta este un semn. Adolescentul este coplesit de stari profunde de tristete, devine iritabil, irascibil, se poate enerva repede din aproape orice si nu-si poate controla emotiile: fie devine foarte furios, fie plange aparent fara motiv", explica psihoterapeutul Adriana Neda.

Adolescenti aflati in prag de depresie sau cuprinsi de boala au manifestari care ar trebui sa fie semnale de alarma pentru parinti. "Au tendinta de izolare sociala, se plang de stari de oboseala, lipsa de vlaga. Pierderea sau cresterea in greutate este un alt semn. Lipsa placerii , demotivarea si scaderea randamentului scolar.Daca la toate acestea se adauga ideile sau interesul pentru moarte, releva un dezechilbru profund", mai spune psihoterapeutul.

Un adolescent depresiv are sentimente de devalorizare. Multi dintre tinerii care se confrunta cu aceasta problema ajung la tendinta de autodistrugere, de agresivitate indreptata catre propria persoana. Nu putini tineri ajung sa se implice in activitati periculoase, sa consume alcool sau droguri, sa faca lucruri iesite din comun si nefiresti varstei, pe fondul tulburarilor emotionale cauzate de depresie.

Cum se ajunge la depresie

Potrivit specialistilor exista unul sau mai multi factori declansatori ai bolii. Niciun copil nu se imbolnaveste de depresie peste noapte, ci in urma unor experiente traumatizante, in urma unor esecuri sau a unor situatii stresante.

"Depresia este rezultatul mai multor factori si variaza de la o persoana la alta. Printre cauze putem aminti: evenimente traumatizante, cum ar fi moartea cuiva apropiat, divortul parintilor, esecul in relatii sau la un examen, asa numita ", abandonul, reprezentarea negativa a realitatii, stresul, frustrari", mai spune psihoterapeutul Adriana Neda.

Ce trebuie sa faca parintii

Daca starile de tristete, irascibilitate, nervozitate sau lipsa de interes pentru sine persista mai mult de cateva saptamani, parintii ar trebui sa se ingrijoreze. Depresia este o boala care poate fi tratata, daca adolescentului i se acorda atentie. "Atunci cand parintii remarca un anumit comportament care se repeta, cand unele dintre simptome dureaza mai mult de cateva saptamani, este important sa solicite o evaluare psihologica", spune psihoerapeutul.

In cazuri grave de depresie, tratarea bolii se face la psihiatru. "In sindromul depresiv major este important consultul psihiatric. Psihoterapia individuala, psihoterapia de familie, suportul familial pot ajuta adolescentul sa inteleaga ceea ce i se intampla, sa se accepte, sa nu se confunde cu starile depresive si sa le depaseasca invatand, astfel, pe viitor, sa-si gestioneze emotiile, sa gestioneze evenimentele traumatice, sa faca fata frustrarii. Altfel

spus, sa se maturizeze afectiv si sa dezvolte personal", a mai spus psihoterapeutul Adriana Neda.

Depresia nu trece de la sine

Niciun adolescent nu se va vindeca de despresie fara ajutor, atrage atentia specialistul: "Semnele depresiei nu trebuie ignorate. Nu trec de la sine."

Cel mai mare risc in cazul unui adolescent depresiv, atras de ideea de moarte, care considera viata inutila este suicidul. "Tentativele de suicid sunt cel mai grav simptom sau consecinta a depresiei, indiferent de varsta", mai spune psihoterapeutul.