www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-07 09:06:50

Adina Lupea: Este grav ca judecator sa nu mai ai încredere în actele procurorului

Judecatoarea Adina Lupea sustine, într-un interviu pentru MEDIAFAX, ca, în urma unor dezvaluiri despre

modul în care anumiti procurori au administrat probe, un judecator nu are cum sa nu îsi puna întrebari.

Cât priveste "câmpul tactic", acesta este considerat Cutia Pandorei, pâna nu este explicat.

Judecatorul Adina Lupea de la Curtea de Apel Cluj considera, ca, în urma aparitiei în presa, în mod repetat, a unor

stenograme si interceptari din dosarele penale ale DNA, are de suferit prezumtia de nevinovatie în special în ochii

cetateanului obisnuit.

"Din acest motiv au si fost condamnari la CEDO, care se refereau la , la defilarea inculpatilor în mod public în

catuse", spune magistratul, în interviul acordat MEDIAFAX.

Totodata, Adina Lupea a vorbit si despre cum se vede "Statul Paralel" în Justitie.

"A existat o framântare la nivelul asociatiilor profesionale ale magistratilor, dupa o declaratie a unui general din

SRI, domnul Dumbrava, care spunea ca SRI nu se retrage din (...) CSM a trimis un raspuns scurt ca s-au efectuat

verificari si nu exista niciun magistrat acoperit în justitie, însa problema a ramas deschisa, este o cutie a Pandorei

câta vreme nu avem explicatii, câta vreme au existat protocoale încheiate cu SRI".

Judecatoarea a facut referire si la cererea de revocare a Laurei Codruta Kovesi, dar si la oportunitatea incriminarii

actelor prin care se fac publice parti din dosarele penale.

Redam integral interviul:

Rep: Ati vorbit recent despre prezumtia de nevinovatie. În contextul în care suntem în perioada în care se va trece

la modificarea Codurilor Penale si transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European si a

Consiliului din 9.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumtiei de nevinovatie si a dreptului de a fi

prezent la proces în cadrul procedurilor penale, în ce masura credeti ca, astazi, în România se respecta aceasta

prezumtie de nevinovatie?

A.L. : În România se respecta prezumtia de nevinovatie în cele mai multe cauze, ideal ar fi sa se respecte în fiecare

cauza. Pe de alta parte, însa, aceasta prezumtie de nevinovatie poate fi afectata de anumite iesiri în spatiul public

ale unor persoane implicate în sistemul judiciar si care pun la dispozitia publicului diferite aspecte din cadrul fazei

de urmarire penala, care este nepublica. În acest context, în care de ani de zile apar stenograme ale unor discutii si

interceptari din dosarele penale, cele mai multe fiind din cadrul DNA, este evident ca aceste scurgeri în presa pot

afecta nu neaparat opinia judecatorului de caz, ci are de suferit prezumtia de nevinovatie în ochii cetateanului

obisnuit, care nu are tangenta cu sistemul de justitie. Acestuia i se poate inocula ideea ca, odata trimis în judecata

si dezvaluite probele aduse în acuzare, deja vinovatia unui inculpat a fost dovedita si, din acest punct de vedere, se

încalca prezumtia de vinovatie în România. Din acest motiv au si fost condamnari la CEDO, care se refereau la , la

defilarea inculpatilor în mod public în catuse, aspecte de natura a afecta dreptul la un proces echitabil.

Rep.: Credeti ca este nevoie de o modificare legislativa pentru a nu se mai vorbi despre “telejustitie”?

A.L.: În prezent exista un cadru legislativ care trebuie respectat. Toti procurorii stiu ca faza de urmarire penala este

nepublica. Noi, ca judecatori, avem obligativitatea sa asiguram confidentialitatea lucrarilor care se desfasoara în

domeniul dreptului penal, în Camera de consiliu, respectiv activitatile judecatorului de drepturi si libertati si ale

judecatorului de camera preliminara. Exista si în regulamentul instantelor si în codul deontologic anumite obligatii

prevazute în sarcina judecatorilor si procurorilor. Daca m-as gândi la posibiltatea incriminarii, ca infractiune, a

page 1 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-07 09:06:50

unor astfel de situatii, aceasta este deja o chestiune de oportunitate si tehnica legislativa, însa în masura în care

astfel de practici nu se vor stopa, ci se vor înmulti, atunci vor trebui gândite si alte masuri de contracarare a unor

astfel de atitudini.

Rep.: Aveti informatii cu privire la anumite situatii speciale, cum ar fi cele de la Ploiesti?

A.L.: Am mai fost întrebata daca eu consider ca ar exista intimidari la adresa judecatorilor din cauza unor practici

ale procurorilor si ce pot sa spun este ca depinde de fiecare persoana cât este de libera si independenta în forul ei,

depinde de caracter, de constiinta. Eu, personal, nu sunt intimidata nici de procurorul sef al DNA, nici de un alt

procuror, nici de presedinte, si sunt convinsa ca nici colegii mei nu sunt, însa nu poti, ca judecator, sa te închizi

într-un bol de sticla si sa nu vezi ce se petrece în jurul tau. Realitatea unor convorbiri de genul celor aduse la

cunostinta opiniei publice, care sunt la limita infractionalitatii, cu care ar fi operat acei procurori, urmeaza a fi

stabilita, însa daca sunt reale ar fi foarte grav. Pâna la rezolvarea acestei probleme, suspiciunea exista, indiferent

daca acele informatii provin din partea unor persoane condamnate în prima instanta sau inculpate. Este adevarat,

dar sa nu uitam ca, în SUA, cazul Guantanamo a fost construit si dovedit pe marturiile unor detinuti care nu erau

acuzati de infractiuni de coruptie sau abuz în serviciu, ci de terorism. Pâna la urma, nu ai cum sa arunci total în

derizoriu astfel de denunturi, mai ales ca acest demers nu este singular, nu s-a întâmplat într-un singur dosar, ci în

mai multe. În aceste conditii, ca judecator, nu ai cum sa nu îti pui întrebari, iar din acest punct de vedere, vorbind

de relatia între judecatori si procurori este foarte grav sa nu mai ai încredere în actele procurorului, sa ai semne de

întrebare si suspiciuni în privinta loialitatii administrarii acestora. Sa auzi marturii ale unor persoane care sustin ca

au fost timorate, obligate de procurorul de caz sa declare ceva, si sunt frecvente astfel de cazuri. Noi, de cele mai

multe ori, nu le luam în considerare, pentru ca nu sunt sustinute de alte probe, de un denunt împotriva

procurorului, de martori, însa în aceste conditii îti pui semne de întrebare, pentru ca sunt multi care spun ca si în

cazul lor s-a îmtâmplat la fel. Este clar ca la Ploiesti a fost o problema, nu putem ignora si sa spunem ca totul este

frumos si sa mergem mai departe ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic.

Rep.: Aveti cunostinta de situatii în care au existat probleme reale în dosare cu astfel de probe ale DNA?

A.L.: La DNA Ploiesti a fost trimis în judecata si arestat 4 luni procurorul general adjunct de la Parchetul de pe

lânga Curtea de Apel, unde activase anterior ca si procuror Negulescu. Şi în acest caz au fost devoalate aceleasi

aspecte, modalitati de lucru, prezentate de Cosma. Şi m-am pus în locul judecatorilor care au de solutionat aceasta

cauza, ca este o presiune pe ei, nu poti sa nu te gândesti cui sa îi dai dreptate? S-a aruncat o umbra generalizata de

îndoiala asupra sistemului, astfel încât aceasta chestiune trebuie lamurita si finalizata cât mai repede posibil si cu

masuri imediate, nu prin sloganuri si devize de genul . Pâna se investigheaza, dosarul merge mai departe, trebuie

data o solutie. Una este sa ajungi la o solutie de condamnare, presupunând ca probele au fost corect administrate si,

dupa ani de zile sa se dovedeasca faptul ca nu a fost asa si ca procurorul a fost de vina si sa aiba atunci loc o

revizuire a sentintei, si alta este ca la prima judecata sa se dovedeasca aceste chestiuni, iar judecatorul sa stie ce are

de facut. Pentru ca este vorba de ani de zile din viata unui om si sunt proceduri judiciare îndelungate care pot

atrage sanctiuni privind încalcarea drepturilor omului. Situatia trebuie privita global, nu izolat, si trebuie gasita o

solutie cât mai repede posibil.

Rep.: Afecteaza aceste atitudini actul de justitie si credibilitatea justitiei?

A.L.: În masura în care sunt adevarate, categoric afecteaza nu doar actul de justitie, ci si încrederea cetatenilor în

justitie. Daca aceste dezvaluiri sunt reale, ne aflam în domeniul penal, sunt infractiuni de fals, de influentare a

justitiei, sunt o pleiada de infractiuni prevazute în Codul Penal contra înfaptuirii justitiei. Nu mai vorbim de abateri

disciplinare, ci de infractiuni.

Rep.: Ca un reprezentant al sistemului de justitie,credeti în existenta asa-numitului Stat Paralel? Ati simtit vreo

implicare sau ati auzit de o asemenea implicare din partea unor factori externi, cum ar fi SRI?

page 2 / 3

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2018-03-07 09:06:50

A.L.: Justitia trebuie sa se afle întotdeauna deasupra unor astfel de banuieli, trebuie sa fie neutra la orice influenta

ar fi sau ar putea fi din partea unui stat normal sau paralel. A existat o framântare la nivelul asociatiilor

profesionale ale magistratilor, dupa o declaratie a unui general din SRI, domnul Dumbrava, care spunea ca SRI nu

se retrage din pâna la finalizarea actului de justitie, pentru ca mai demult . S-au iscat semne de întrebare si

asociatiile magistratilor au încercat, în numeroase rânduri, sa lamureasca oficial definitia sintagmei de , au existat

interpelari la CSM si la alte institutii, dar nu s-a primit niciun raspuns. CSM a trimis un raspuns scurt ca s-au

efectuat verificari si nu exista niciun magistrat acoperit în justitie, însa problema a ramas deschisa, este o cutie a

Pandorei câta vreme nu avem explicatii, câta vreme au existat protocoale încheiate cu SRI si ne putem pune semne

de întrebare daca ne gândim ca au fost situatii în care, într-adevar, a existat posibilitatea ca SRI sa fi intervenit în

anumite dosare.

Rep.: Credeti ca ar fi nevoie de masuri extreme pentru clarificarea situatiei?

A.L.: Daca s-ar legifera anumite masuri, implicit s-ar recunoaste existenta acestor chestiuni, ar fi nevoie si de o

modalitate de combatere. Legislatia româna este suficient de clara, de precisa, problema este, se pare, ca anumite

chestiuni se fac pe lânga legislatie, în baza anumitor protocoale, ale anumitor conventii secrete. Totusi, speram sa

nu existe protocoale secrete…

Rep: Cum priviti cererea de revocare a procurorului sef al DNA?

A.L.: O vad ca pe un drept conferit de lege ministrului Justitiei, la fel cum are atributii în numirea procurorilor sefi,

la fel are în atributii si revocarea acestora. Este, în primul rând, un exercitiu democratic. Nu are rost sa glorificam

sau sa idolatrizam pe cineva si sa spunem ca totul este perfect. Ministrul Justitiei a facut o propunere de revocare,

întemeiata pe 20 de puncte, a considerat grave anumite atitudini ale procurorului sef al DNA care, în opinia sa, au

încalcat inclusiv Constitutia. Am vazut ca parerea sectiei de procurori din CSM este diametral opusa, s-a votat

împotriva revocarii, astfel ca acum urmeaza sa se pronunte, într-un fel sau altul, presedintele României. Punând în

balanta toate aceste chestiuni, nu vad neaparat ca ar exista o situatie atât de dramatica încât sa se faca atâta vâlva

pe seama ei, cât s-a facut în ultimele saptamâni. Pâna la urma, ministrul a facut ceea ce domnia sa a considerat ca

trebuie sa faca si, în baza legii, procurorii din CSM au facut acelasi lucru, au dat un aviz, negativ, la revocare. Ar

trebui sa ne obisnuim cu gândul ca astfel de chestiuni exista pâna la urma. Ca nu a existat pâna acum nicio

procedura de revocare a unui procuror sef

page 3 / 3