cioca dumitru. dosar iccj 6312.2.2012. recurs admis impotriva sentintei cab 6829 din 29.11.2012,...

7/22/2019 Cioca Dumitru. Dosar ICCJ 6312.2.2012. Recurs admis impotriva sentintei CAB 6829 din 29.11.2012, pronuntata d

1/28

Concept gra ic irealizare

Indaco Systems, 2005

PAGINA DE NCEPUT - ISTORIC - JURISPRUDEN - LISTA DE EDINE - DOSARE - STATISTICI - INFORMAII - NOUTI - ARTICOLE - LEGTURI - CONTACT

Secia I Civil | Secia a II-a Civil |Secia Penal | Contencios Administrativ | Completele de 5 | Seciile Unite | Complet RIL

Fi dosar

Numr dosar: 6312/2/2012Data: 03042013

Materie juridic: Contenc os admn stratv s f scalObiect: excepte nelegal tate act admn strat vStadiu procesual: Recurs

Pri1. C OCADUMTRU Recurent Reclamant2. NSPECTORATUL DE POL TE AL JUDETULU LFOV nt mat Prt3. MN STERUL AFACER LOR NTERNE nt mat Prt

Termene de judecatNr. Data Soluie Detalii

1. 31.10.2013Dec za nr6992/3110 2013 Adm te recursul declarat de C oca Dumtru mpotr va Sentnte nr6829 dn 29 noembr e 2012 aCurt de Apel Bucurest Secta a V a contencos admn strat v s f scal Caseaza sentnta atacata s tr m te cauza sprerejudecare la aceeas nstanta revocab la Pronuntata n sednta publ ca astaz 31 octombr e 2013

D spunerejudecarea


2/28

1

1

CAB-Sectia CAF

Dosar 6312/2/2012

Catre

Curtea de Apel Bucuresti

Sectia Contencios Administrativ si Fiscal

Domnului Presedinte

Subsemnatul, reclamant CIOCA DUMITRU, cu domiciliul in oras Popesti Leordeni, strada Drumul

Taberei nr.94, bl. C4, scara 1, apartament 67, judet Ilfov, CNP 1760523044431, ofiter de politie

in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Ilfov,

reclamantul avand domiciliul procesual ales, la sediul Sindicatului Politistilor din Romania"Diamantul"(SPR DIAMANTUL) din Bucuresti, str. Ienachita Vacarescu nr.17 A, sector 4,

Subsemnatul, reclamant, intelegand sa fiu reprezentat in proces, in baza art.28 din Legea

62/2011 a dialogului social, de Sindicatul Politistilor din Romania "Diamantul" (SPR

DIAMANTUL), persoana juridica cu personalitate legal dobndita conform sentintei civile nr.

22(PJ)/23.11.2006 , pronuntata n dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecatoriei sectorului 5, cu

sediul in Bucuresti, str. Corbita nr. 39, sector 5, prin reprezentantul legal al sindicatului ,

domnul presedinte Emil PSCU, cu domiciliul procesual ales, in Bucuresti, str. IenachitaVacarescu nr.17 A, sector 4,

Prin prezenta, in termen legal de 5 zile de la comunicare, in baza art.6 din CEDO, art.21 din

Constitutie si in baza art.304si urmatoarele din vechiul Cod de Procedura Civila,formulez:

RECURS

impotriva sentintei civile nr.6829 din 29.11.2012,

pronuntata in dosarul 6312/2/2012, ce s-a judecat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-Sectia

Contencios Administrativ si Fiscal, in contradictoriu cu paratii:

Inspectoratul de Politie al Judetului Ilfov ( cu sediul in Bucuresti, strada Fabrica de

Glucoza nr.5-7 sector 2) Ministerul Administratiei si Internelor (actualMinisterul Afacerilor Interne, cu sediul in

Bucuresti, Piata Revolutiei nr. 1A, sector 1).

Motivele pentru care consider, sentinta 6829/2012, netemeinica si nelegala, sunt

urmatoarele:


3/28

2

2

Motivul nr. 1)

Instanta Curtii de Apel a pronunta o solutie gresita si nelegala de respingere a cereriireclamantului de solutionare a exceptiei de nelegalitate a OMAI 400/2004, ignorand, instanta,

ca existenta OMAI 400/2004 nu putea fi probata in conditiile prevazute de lege, si ignorand,

instanta, ca OMAI 400/2004 a fost inexistent juridic pe toata perioada cuprinsa intre emitere si

data judecatii exceptiei. Aceasta imprejurare, daca era retinuta de judecatorul Visan Doina,

conducea instanta la o singura solutie legala, posibila cu privire la exceptie, si anume

respingerea cererii de judecare a exceptiei ca fiind lipsita de obiect.

Unui judecator nu ii este permis sa faca prezumtii cu privire la existenta si continutul unui act

normativ care se inscrie,"lato sensu", in categoria legilor.

Pe larg

Existenta si continutul legii, nu se ia la cunostinta pe baza de prezumtii si nu se dovedeste cu

martori. Legea nu este orala ci are forma scrisa si se probeaza cu mijloacele prevazute de lege.

In perioada situata intre data emiterii OMAI 400/2004 si data pronuntarii solutiei pe exceptia de

nelegalitate, existau, stabilite prin norme imperative din Constitutie si de lege, doua formalitati

distincte, cumulative, de aducere la cunostinta public a cetatenilor, a actelor normativenesecrete si nemilitare, acestea fiind:

1) publicarea continutului actului, dupa emitere, in Monitorul Oficial (art.11 din Legea

24/2000; art.1 si art.5 din Legea 202/1998);

2) inscrierea actului normativ, in registrul public al evidentei oficiale a Romaniei, tinut de catre

Consiliul Legislativ, in baza art.79 din Constitutia Romaniei.

Nerespectarea, de autoritatile statului, a celor doua formalitati de publicitate impuse de lege,

atrage pe de o parte, lipsa posibilitatii de a proba existenta si continutul actului normativ. Pe de

alta parte, in baza art.31, art.79, art. art.100, art.108(4) din Constitutie, cu aplicarea

principiului analogiei, atrage inexistenta actului normativ, cu consecinta inopozabilitatii

acestuia.

Chiar daca formalitatile de publicitate ale actului normativ, sunt acte materiale care indeplinesc

ulterior emiterii acestuia, inexistenta actului normativ trebuie retinuta cu prioritate, de catre

judecatorul de contencios administrativ, intrucat inexistenta actului face inaplicabile

prevederile Legii 554/2004a contenciosului administrativ.

Cu alte cuvinte, Legea 554/2004nu se aplica unui act juridic care este inexistent, judecatorul

neputand sa anuleze sau sa constate nelegalitatea unui act care nu exista. In speta concreta


4/28

3

3

dedusa judecatii, judecatorul cauzei 6312/2/2012, nu putea sa respinga exceptia reclamantului,

sub pretextul ca art.4 din Lege, nu este aplicabil.

In baza principiului potrivit caruia judecatorul cunoaste dreptul "din oficiu" (cu sursa in art.1(5)

din Constitutie), in baza rolului activ al instantei si al principiului contradictorialitatii,

judecatorul Visan Doina trebuia sa puna in dezbaterea partilor, din oficiu, aspectul inexistenteijuridice a OMAI 400/2004, dupa care trebuia sa respinga, ca fiind "fara obiect", exceptia de

nelegalitate a OMAI 400/2004, intrucat privea un act juridic inexistent.

Reclamantul nu are nici o culpa, in ceea ce priveste modul gresit in care judecatoarea Visan, a

solutionat cauza, intrucat in continutul exceptiei de nelegalitate a OMAI 400/2004, reclamantul

a ridicat explicit si exceptia inexistentei OMAI 400/2004. Cu rea credinta, incalcand dreptul

reclamantului la un proces echitabil, atat Tribunalul Bucuresti cat si ulterior, Curtea de Apel,

desi au luat act de exceptia ridicata de reclamant, dovada in acest sens fiind chiar prima pagina

a sentintei 6829, au refuzat sa judece exceptia inexistentei OMAI 400/2004.

Mai mult, va invederam ca si din perspectiva dreptului comunitar, ca si consecinta pentruneindeplinirea celor doua formalitati de publicitate, impuse de legea nationala, OMAI 400/2004

nu putea fi retinut, de catre judecatorul Visan Doina, ca act juridic normativ si " baz, in dreptulintern" intrucat nu indeplinea exigentele de "accesibilitate si previzibilitate" ale unui act

normativ, impuse de Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului.

Prin modul in care a judecat si solutionat, instanta Curtii de Apel, cererea reclamantului

avand ca obiect exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004, ignorand instanta cu rea credinta,

sa retina inexistenta juridica OMAI 400/2004, care decurgea inevitabil, atat din prevederile

imperative ale dreptului national cat si din perspectiva dreptului comunitar, instanta a incalcat,

din punctul nostru de vedere:

principiul securitatii raporturilor juridice;

principiul legalitatii;

principiul transparentei activitatii normative a autoritatilor statului;

dreptul reclamantului la un proces echitabil, prevazut de art.6 din CEDO

Motivul nr.2

Prealabil, precizam ca aceasta argumentatie are un caracter subsidiar, argumentelor din cadrul

"motivului nr.1" , pornindu-se in cadrul acestei argumentatii, de la prezumtia existentei juridice

a OMAI 400/2004.

Astfel,

Instanta a dispus arbitrar, fara a se sprijini pe un temei legal concret, respingerea, ca fiind

"inadmisibila", a cererii privind exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004.

In activitatea de judecata, judecatorul nu creeaza lege, nu dispune arbitrar, ci doar aplica legea

in vigoare, la situatii de fapt, concrete.


5/28

4

4

Aceasta concluzie se desprinde din prevederile art.1 (4) si (5), art.124(1) din Constitutie, din

prevederile art. 261 vechiul Cod Procedura Civila precum si din prevederile art.129 C. Pr. Civ.

vechi, din care rezulta ca judecatorul pronunta o hotarare temeinica si legala, "prin aplicarea

corecta a legii".

Legea in vigoare la data judecatii, nu prevedea dreptul judecatorului exceptiei, de a respinge, cafiind "inadmisibila",

La data ridicarii exceptiei de nelegalitate a OMAI 400/2004, nu exista nici o prevedere de lege

nationala, care sa interzica reclamantului ca, in cadrul unui proces aflat in desfasurare pe rolul

instantei, sa critice pentru nelegalitate, pe cale de exceptie, un act administrativ normativ.

exceptia de nelegalitate a unui act administrativ normativ.

Din contra, art.6 din CEDO, art.21 din Constitutie, art.11 (5) din Legea 554/2004, au creat,

pentru reclamant, posibilitatea de a se apara oricand, intr-un proces, criticand, pentru

nelegalitate, OMAI 400/2004. Iar ansamblul format din art.1, art.15 si art.16, art.20, art.21,

art.53 din Constitutie, garanteaza, oricarui cetatean, ca-si va putea exercita un drept prevazut

de legea nationala si de art.6 din CEDO, in statul de drept Romania.

Nici o lege nationala nu putea ingradi dreptul european si constitutional, al reclamantului, la

aparare si la un proces echitabil.

Hotarand, fara a se sprijini pe un temei legal concret, respingerea ca "inadmisibila", a exceptiei

reclamantului, instanta de contencios administrativ din cadrul CAB a incalcat, din punctul

nostru de vedere:

-art.124 (1) din Constitutie, art.1(5) si art.16 (2) din Constitutie, art.129 alin.5 si art.261 din

vechiul Cod de Procedura Civila, dreptul reclamantului la un proces echitabil prevazut de art.6

din CEDO si art.10 din Legea 304/2004, precum si dreptul reclamantului de acces la justitie

prevazut de art.21 din Constitutie.

Motivul nr. 3)

Prealabil, precizam ca argumentatia care sta la baza "motivului nr.3" are un caracter subsidiar,

argumentelor din cadrul "motivului nr.1" , pornindu-se in cadrul acestei argumentatii, de la

prezumtia existentei juridice a OMAI 400/2004.

Cu aceasta precizare prealabila necesara, va invedram cu respect ca instanta a pronuntat osolutie nelegala de respingere, ca inadmisibila, a exceptiei de nelegalitate a OMAI 400/2004,

fara ca instanta sa fi analizat toate temeiurile si principiile de drept pe care s-a intemeiat, in

scris, reclamantul,

pentru a ridica exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004.


6/28

5

5

Concret, din sentinta recurata rezulta ca, pentru a proceda la respingerea exceptiei OMAI

400/2004, instanta, a retinut ca OMAI 400/2004 nu poate face obiectul unei exceptii de

nelegalitate intemeiate pe dispozitiile art.4 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

Dar instanta a luat aceasta hotarare, ignorand, nejustificat, ca reclamantul nu ridicase, exceptia

de nelegalitate a OMAI 400/2004, doar in baza art.4 din L 554/2004, ci invocase temeiurijuridice multiple. Astfel, reclamantul a ridicat exceptia in baza:

dreptului reclamantului la un proces echitabil;

dreptului reclamantului la aparare;

principiului contradictorialitatii;

art.4 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ;

art.11 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ;

Pe cale de consecinta, prin omisiunea de a analiza toate temeiurile de drept invocate de

reclamant, instanta a incalcat:

rolul activ al instanteicat si principiul disponibilitatiicu sediul in art.129 alin.5 si alin.7

vechiul C. Pr. Civ;

principiul legalitatii hotatarii judecatoresti, cu sediul in art.1(5), art.16 (2), art.124 din

Constitutie, art.261 pct.5 din C. Pr. Civ. vechi;

dreptul reclamantului la un proces echitabil,

prevazut de art.6 din CEDO, art.21 din

Constitutie si art. 10 din Legea 304/2004;

Cu privire la dreptul partilor la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenia

pentru Apararea Drepturilor Omului, va rugam sa observati ca acesta include, printre altele,

dreptul prilor de a prezenta observaiile pe care le consider pertinente pentru cauza lor.

ntruct Convenia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi

concrete i efective (Hotrrea Artico mpotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16,

paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv dect dac aceste observaii sunt n

mod real "ascultate", adic n mod corect examinate de ctre instana sesizat.

Incalcarea art.6 din CEDO, este evidenta in speta, rezultand din ignorarea, de catre instanta, a

tuturor acelor motive de drept pe care, reclamantul, si-a intemeiat exceptia de nelegalitate a

OMAI 400/2004.

Altfel spus, art.

6 implic mai ales n sarcina "instanei" obligaia de a proceda la un examen efectiv al

mijloacelor, argumentelor i al elementelor de prob ale prilor,cel puin pentru a le aprecia

pertinena [Hotrrea Perez mpotriva Franei (GC), Cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH

2004-I, i Hotrrea Van der Hurk mpotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19,

paragraful 59].


7/28

6

6

Motivul nr.4)

Solutia instantei de fond, de respingere, ca inadmisibila, a exceptiei de nelegalitate a

OMAI 400/2004, este contrara practicii unitare a sectiilor de contencios administrativ si fiscal la

nivelul ICCJ si CAB, si prin aceasta, consideram ca instanta a incalcat:

principiul securitatii raporturilor juridice, si prin aceasta dreptul reclamantului la

un proces echitabil prevazut de art.6 din CEDO;

dreptul reclamantului la o justitie unica si impartiala, prevazut de art.124 (1) din

Constitutie, intarit de art.15 din Constitutie;

dreptul reclamantului la egalitate de tratament juridic din partea instantelor

judecatoresti, prevazut de art.16(2) coroborat cu art. 124(1) din Constitutie.

Textele juridice de mai sus, au fost incalcate intrucat solutia aleasa de judecatorul DoinaVisan, de respingere a exceptiei ca inadmisibila a exceptiei de nelegalitate a OMAI 400/2004,

Atat la nivelul ICCJ cat si la nivelul CAB-SCAF, exista o practica unitara, de admitere

spre judecare, a exceptiilor de nelegalitate a actelor administrativ-normative, ridicate dupa

modificarea art.4 din Legea 554/2004, prin Legea 262/2007.

este neobisnuita in raport cu practica unitara a ICCJ-Sectia CAF si a CAB- Sectia Contencios, in

perioada cuprinsa intre anul 2009 si judecarea exceptiei.

In acest sens, exemplificam cu urmatoarele:

In motivarea Deciziei nr. 1128/2010, ICCJ- Sectia CAF a retinut urmatoarele:

"Este adevrat c legiuitorul n art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 face trimitere n privinaanalizrii legalitii la actele administrative cu caracter individual ceea ce ar putea conduce laconcluzia c s-ar limita posibilitatea invocrii excepiei de nelegalitate la actul administrativunilateral cu caracter individual.

Este de observat ns c n cuprinsul alin. (2) al art. 4 este folosit sintagma act administrativunilateral"fr a se mai face distincie ntre cel normativ i cel individual.

n virtutea principiului de drept potrivit cruia legea se interpreteaz n sensul de a produce

efecte iar nu n sensul nlturrii efectelor sale, se apreciaz c i n actuala reglementare acteleadministrative cu caracter normativ pot fi supuse controlului de legalitate n procedura excepieide nelegalitate prevzute de art. 4 din legea contenciosului administrativ.

Excepia de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ ca mijloc de aprarepoate fi invocat n cadrul oricrui proces aflat pe rol, astfel cum s-a intmplat n cauzadedus judecii."


8/28

7

7

(Sursa http://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2010/decizia-1128-2010)

Prin Decizia nr. 1085 din 25 februarie 2010, ICCJ- Sectia CAF a retinut urmatoarele:

Natura juridic de act administrativ unilateral cu caracter normativ a H.G. nr.20/1996 nuatrage inadmisibilitatea excepiei de nelegalitate n raport cu sfera de reglementare a art.4alin.(1) din Legea nr.554/2004, critica formulat sub acest aspect fiind nentemeiat.

Evoluia n timp a actualei legi a contenciosului administrativ i nsi terminologia uzitat ntextele ce reglementeaz excepia de nelegalitate nu sunt de natur s configureze un fine deneprimire a excepiei de nelegalitate a actelor administrativ-normative, principiul coereneilegislative impunnd interpretarea art.4 alin.(1) din Legea nr.554/2004 n sensul admisibilitiiexcepiei de nelegalitate pentru ambele categorii de acte administrative unilaterale, astfel nct

acest mijloc de aprare s nu fie aplicat restrictiv, deturnat de la scopul pentru care a fostinstituit de legiuitor.

Pe baza argumentului de interpretare logic a fortiori, dac legiuitorul a creat un mijlocprocesual de aprare, pe calea excepiei de nelegalitate, pentru acte de autoritateindividuale,cu att mai mult un asemenea mijloc de aprare trebuie oferit subiectelor de drept n legturcu actele administrativ-normative, ale cror efecte au caracter general, impersonal i abstract.

n fine, nu poate fi ignorat, n aceast privin, practica judiciar constant a nalteiCuri de Casaie i Justiie Secia de contencios administrativ i fiscal , care s-a pronunat nmod repetat n sensul admisibilitii excepiei de nelegalitate a actului administrativ cu caracter

normativ, att anterior ct i ulterior modificrii Legii nr.554/2004 prin Legea nr.262/2007.

Interpretnd legea naional prin prisma art.20 alin.(2) din Constituia Romniei, ntr-unsens care s concorde prevederilor art.6 paragraful 1 din Convenia pentru aprareadrepturilor omului i libertilor fundamentale, nalta Curte reine c o norm juridic trebuies ndeplineasc dubla calitate de accesibilitate i previzibilitate, astfel nct s permitdestinatarilor si s-i orienteze conduita n acord cu imperativele legii. De aceea, atunci cndtextul unei legi, aa cum este art.4 din Legea nr.554/2004, este confuz sau susceptibil de variinelesuri, se impune ca previzibilitatea lui s fie asigurat printr-o jurispruden uniform, cares asigure celor implicai n procedurile judiciare posibilitatea de a-i regla conduita ntr-oasemenea manier, nct drepturile i interesele legitime s nu fie atinse n substana lor

(Convenia European a Drepturilor Omului, Cauza Sunday Times c.Regatului Unit, 1979).

(Sursa

http://www.scj.ro/SCA%20rezumate%202010/SCA%20dec%20r%201085%202010.htm)

Prin Decizia ICCJ- Sectia CAF din nr. 3156 din 31 mai 2011,s-au retinut urmatoarele:


9/28

8

8

"Ordinul Ministrului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului nr. 3567/2010 este unact administrativ normativ iar prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privindexcepia de nelegalitate sunt n aceeai msur aplicabile actului administrativunilateral cu caracter individual ct i celui normativ.

Acest lucru, deoarece art. 4 alin. 2 se refer la actele administrative unilaterale fra distinge dup cum acestea au caracter normativ sau individual. Actele administrativeunilaterale normative pot fi supuse oricnd controlului de legalitate, nu numai pe caleaexcepiei de nelegalitate dar i pe calea aciunii directe (art. 11 alin. 4 Legea nr. 554/2004).

De altfel aceste teorii sunt consacrate n jurisprudena naltei Curi de Casaie i Justiie- decizia naltei Curi de Casaie i Justiie nr. 3268/2006, decizia naltei Curi de Casaie iJustiie nr. 3726/2007). De aici rezult c instana de fond a soluionat corect excepia deinadmisibilitate excepiei de nelegalitate."

In motivarea Deciziei nr. 1080 din 28 februarie 2012, ICCJ-Sectia CAF a retinut

urmatoarele:

"In aceast chestiune, nalta Curte precizeaz, n acord cu jurisprudena consolidat a instanei supreme c este admisibili o excepie de nelegalitate invocat cu privire la un actadministrativ cu caracter normativ. Aadar, chiar n ipoteza calificrii H.G. nr. 1705/2006 cafiind un act normativ, aceast hotrre poate fi supus unui control de legalitate pe caleincidental, aa cum s-a procedat n spe.

A accepta teza potrivit creia actele administrative cu caracter normativ pot ficontestate numai pe calea aciunii directe n contencios administrativ echivaleaz cuacceptarea unei situaii mpovrtoare pentru pri, contrar principiului unul proces

echitabil,

Astfel fiind, dac legiuitorul permite atacarea unui act administrativ normativ oricnd,cu att mai mult actul cu caracter normativ poate fi contestat pe calea excepieide nelegalitate,n acelai sens fiind i jurisprudena constant analtei Curi de Casaie i Justiie (a se vedean acest sens Excepia de nelegalitate. Jurisprudena Seciei de Contencios administrativ ifiscal a naltei Curi de Casaie i Justiie, 2009 Editura Hamangiu, Bucureti, 2011 pp 8-9)."

n sensul c persoanele care se consider vtmate prin emiterea unui actadministrativ normativ i care au deschis o aciune n contencios administrativ s fie nimposibilitate s se apere pe calea unei excepii invocate n acel proces i s fie nevoite sdeschid o alt aciune n justiie.

(sursahttp://www.scj.ro/SCA%20rezumate%202012/SCA%20dec%20r%201080%2028%20febr%202012.htm)

Motivul nr.5

Solutia de respingere, ca inadmisibila, a exceptiei OMAI 400/2004, este nelegala intrucat a fost

pronuntata cu incalcarea principiului disponibilitatii, cu incalcarea rolului activ al judecatorului,


10/28

9

9

cu incalcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil, prev. de art.6 din CEDO, cu

incalcarea art.261 pct.5 din C. Pr. Civ. vechi, din urmatorul motiv:

Reclamantul a solicitat instantei,

Desi instanta CAB a retinut si a consemnat, in hotararea recurata, ca s-a facut aceasta cerere

incidentala, instanta a ignorat, nejustificat, sa o solutioneze, prealabil pronuntarii solutiei cu

privire la exceptia de nelegalitate, incalcand principiului disponibilitatii, incalcand rolul activ aljudecatorului, incalcand dreptului reclamantului la un proces echitabil, si nu in ultimul rand,

incalcand prevederile art.261 pct.5 din C. Pr. Civ. vechi

judecarea exceptiei in contradictoriu cu emitentul actului

criticat, care este Ministrul Administratiei si Internelor (actual Ministrul Afacerilor Interne).

Motivul nr. 6

Curtea de Apel a respins, fara drept, exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004, ca fiindinadmisibila, intrucat asupra admisibilitatii exceptiei, se pronuntase anterior, Tribunalul

Bucuresti, prin incheierea irevocabila din data de 25.05.2012, pronuntata in dosar

55950/3/2011, chiar in baza aceluiasi text de lege retinut de CAB- SCAF, ca fiind inaplicabil.

Prin incheierea in cauza, in baza art.4 (1) din Legea 554/2004, tribunalul a admis exceptia

nelegalitatii OMAI 400/2004, ca avand legatura cu fondul cauzei si ca fiind de competenta uneiinstante de judecata. Totodata s-a pronuntat, s-a pronuntat, Tribunalul, ca este competenta sa o

solutioneze, Curtea de Apel Bucuresti-Sectia CAF.

Evidentiem ca solutia tribunalului, a fost intr-un total acord cu practica unitara, in materie, a

ICCJ si a CAB- SCAF, deci a fost conforma cu principiul securitatii raporturilor juridice.

Odata ce a fost investita, cu judecarea exceptiei, de catre Tribunalul Bucuresti, Curtea de Apel-

Sectia CAF nu mai putea respinge exceptia ca

Sectia CAF a CAB, odata sesizata de Sectia CAF a Tribunalului Bucuresti, printr-o incheiere desedinta interlocutorie(care nu putea fi desfiintata de instanta sesizata), putea doar sa ia masura

de a se declara necompetenta, in ceea ce priveste solutionarea exceptiei, si sa procedezeconformart.20 si urmatoarele din Cod Procedura Civila vechi, sesizand ICCJ pentru solutionareaconflictului de competenta.

inadmisibila, in raport de acelasi text de lege, in

baza caruia Tribunalul retinuse exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004, ca fiind admisibilasi in baza caruia Tribunalul isi declinase competenta, catre CAB.

In lumina celor de mai sus, va rugam sa constatati ca, prin solutia pronuntata pe exceptie,

judecatorul Doina Visan a incalcat:


11/28

10

10

- principiul securitatii raporturilor juridice, dreptul reclamantului la un proces echitabil,

principiul legalitatii, dreptul reclamantului de acces la justitie si prevederile art.20 si urmatoarele

din vechiul Cod de Procedura Civila precum si forta executorie a incheierii de sedinta din data de25.05.2012, pronuntata de TB- Sectia CAF, in dosar 55950/3/2011.

Motivul nr.7 privind solutia pronuntata cu privire laexceptia de inexistenta a Hotararii Consiliului Superior al Magistraturii nr.189/2004

Instanta a respins nejustificat, exceptia de inexistenta a Hotararii Consiliului Superior alMagistraturii nr.189/2004, privind infiintarea Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal a

Curtii de Apel Bucuresti, incalcand dreptul reclamantului la un proces echitabil.

Intr-un mod penibil si neconvingator, la pag.5, para. penultim, in sentinta 6829/2012, , instanta

si-a motivat solutia de respingere retinand ca, citam:

" nu este indeplinita conditia ca de actul administrativ atacat pe calea exceptiei de nelegalitate

In primul rand, va rugam sa observati ca, concluzia formulata de instanta, nu are absolut nici

legatura cu exceptia ridicata de reclamant. Reclamantul a ridicat o exceptie de "

sa depinda solutionarea procesului initial, fapt pentru care urmeaza a le respinge"

inexistenta" aHCSM 189/2004 si nu o exceptie de "nelegalitate"

Este de necrezut ca un judecator de Curte de Apel, este atat de incompetent incat sa faca, faraintentie, confuzie intre inexistentaactului juridic si nelegalitateaactului juridic. Este logic este

ca judecatoarea Visan Doina a facut aceasta confuzie, intentionat, cu rea credinta, urmarind sa-si

creeze un pretext chiar si fals, pentru a refuza sa judece o exceptie care punea in discutie atatlegitimitatea instantei Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul CAB cat sicalitatea de "judecator" a tuturor judecatorilor, inclusiv a judecatorului Visan Doina, numiti pe

post in organigrama SCAB- CAB, o institutie inexistenta juridic.

a HCSM 189/2004.

Mai mult, suplimentar aspectului denaturarii intentionate a obiectului exceptiei, va invederam ca

judecatoarea Visan a ignorat, nejustificat, cu rea credinta, toate observatiile si sustinerilepertinente si motivate, ale reclamantului,

Astfel, in continutul exceptiei privind inexistenta HCSM nr.189/2004, ce s-a formulat in scris si

depus, pentru termenul de judecata din 07.09.2012, reclamantul a mentionat urmatoarele:

privind legatura exceptiei de inexistenta a HCSM

189/2004, cu cauza dedusa judecatii instantei Curtii de Apel Bucuresti.

In temeiul art.126 (1) din Constitutie, "Justitia se realizeaza prin nalta Curte de Casatie si Justitie si princelelalte instante judecatorestistabilite de lege."

" In ceea ce priveste legatura dintre solutionarea exceptiei inexistentei HCSM 189 din 2004, cu

solutionarea exceptiei de nelegalitate a OMAI 400/2004, aratam urmatoarele:


12/28

11

11

Potrivit art. 10 din Legea 554/2004,litigiile privind actele administrative emise de autoritati publice centralese solutioneaza in fond de catre s

In temeiul art.10 din Legea 304/2004, "Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionareacauzelor ntr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii."

ectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel.

Exceptia inexistentei HCSM 189/2004 are evidenta legatura cu judecarea cauzei intrucat tinde a dovedi cainstanta de judecata denumita"Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Bucuresti",investita cu solutionarea exceptiei de nelegalitate a OMAI 400/2004, nu a fost "constituita potrivit legii".

In conditiile in careHCSM 189/2004 nu exista juridic, nici "Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal aCurtii de Apel Bucuresti"nu exista legal si nu se poate considera ca face parte din sistemul instantelorjudecatoresti sau din sistemul "justitiei".

In masura in care se urmareste ca, exceptia de nelegalitate a OMAI 400/2004 ridicata de reclamant, sa fiesolutionata de o "entitate" (CAB-SCAF) care nu este o instanta de judecata constituita potrivit legii, dreptulconstitutional de acces la justitie al reclamantului, reglementat de art.21 din Constitutie este incalcat.Prevederile art.126(1) din Constitutie sunt deasemenea incalcate.Dreptul reclamantului la un proces echitabil, reglementat de art.10 din Legea 304/2004 este de asemeneaincalcat.Prevederile art.6 din CEDO "Dreptul la un proces echitabil", sunt de asemenea incalcate, intrucat cerereareclamantului CIOCA DUMITRU urmeaza a fi judecata de catre o "entitate" care nu este o instanta instituitade lege.

Nu in ultimul rand, aratam ca, din punctul nostru de vedere, o instanta de judecata, constituita ilegal printr-onorma nepublicata in MO, nu poate judeca impartial, exceptia inexistentei OMAI 400/2004

, (invocata dereclamant ca si chestiune prealabila solutionarii exceptiei de nelegalitate a OMAI 400/2004), motivata peimprejurarea ca OMAI 400/2004 nu a fost publicat in Monitorul Oficial.

Asa cum doveste pe deplin practica judiciara la nivelul Curtii de Apel Bucuresti- Sectia de ContenciosAdministrativ , in mod constant "entitatea" CAB-SCAF,constituita ilegal ca instanta de judecata , in toatedosarele in care reclamanti politisti au criticat OMAI 400/2004, intemeindu-se pe imprejurarea nepublicariiOMAI 400/2004 in Monitorul Oficial, a respins abuziv criticile acestora, sub pretextul ca printr-o Hotarare deGuvern 555/2001, s-ar fi derogat de la prevederile cu forta juridica superioara ale Legii 24/2000.

O asemenea abordare vicioasa, in care un judecator de curte de apel, cu incalcarea flagranta a principiuluiierarhiei actelor normative

, plaseaza, fara nici cea mai mica mustrare de constiinta, o hotarare de guvern, maipresus de dispozitiile imperative ale unei legi, cu scopul de a favoriza coruptia si nelegalitatea din MinisterulAdministratiei si Internelor, descalifica profesional toti judecatorii din cadrul Sectiei de ContenciosAdministrativ si Fiscal din cadrul CAB si face ca demersul nostru de desfiintare a acestei "entitati"ilegale, incare nu putem avea incredere ca poate infaptui justitia,sa fie perfect indreptatit."

Toate aceste sustineri motivate, ale reclamantului, privind legatura exceptiei HCSM 189/2004,

cu judecata in fata CAB- Sectia CAF, lipsesc cu desavarsire, din sentinta 6829/2012,

judecatoarea Visan Doina, sustragandu-se, cu rea credinta, atat de la obligatia de a le mentiona


13/28

12

12

in hotarare (art.261 pct.3 C. Pr. Civ. vechi) cat si de la obligatia de a le cerceta si inlatura

motivat, facand mentiune despre aceasta, in hotararea sa (art.261 pct.5 C. Pr. Civ. vechi).

In lumina celor de mai sus,

Va rugam sa constatati ca, respingand ca inadmisibila exceptia inexistentei HCSM 189/2004, cu

o motivare superficiala, falsa, care nu avea legatura cu starea de fapt si care nu era sprijinita pedrept, ignorand cu rea credinta, toate observatiile si sustinerile reclamantului privind legatura

exceptiei cu cauza, omitand cu rea credinta, sa faca mentiune cu privire la acestea, in hotararea

recurata si omitand sa le inlature motivat, instanta CAB- SCAF a incalcat, prin hotararea sa:

dreptul reclamantului la un proces echitabil,prevazut de art.6 din CEDO

prevederile art. 261 pct.3. si pct 5 din Codul de Procedura Civila vechi.

Motivul nr.8privind solutiile gresite privind:

exceptia lipsei calitatii de reprezentant pentru MAI a directiei generale juridice;

exceptia de inexistenta a Instructiunilor MAI 1111/2005;

exceptia de nelegalitate a unor prevederi din OMAI 100/2011.

Pentru ca intre cele trei exceptii exista o legatura inseparabila, ultimile doua fiind chestiuni

incidentale in raport cu prima, vom trata in acelasi text, modul gresit de solutionare de catre

instanta a acestora.

Aspect introductiv

In proces, s-au facut acte de catre un compartiment fara personalitate juridica din cadrul MAI,

denumit "Directia Generala Juridica",

Motive si argumente

intr-o pretinsa calitate de reprezentant al MAI.

Confruntat cu aceasta situatie anormala, care incalca legalitatea desfasurarii procesului cat si

principiul disponibilitatii, reclamantul a ridicat, amplu motivat in drept, exceptia lipsei calitatii

de reprezentant, pentru parata MAI, a compartimentului intern al MAI, cu denumirea "Directia

Generala Juridica".

Aceasta

entitate nu era persoana, nu era nici reprezentantul legal al MAI, care conform legii era

ministrul MAI, si nici reprezentant conventional "avocat" sau " consilier juridic".

In sustinerea exceptiei, reclamantul s-a intemeiat pe:

Dreptul reclamantului la un proces echitabil, reglementat de art.6 din CEDO si art.10 din

Legea 304/2004,

Principiului disponibilitatii potrivit caruia reclamantul stabileste, prin cererea de

chemare in judecata, partile adversare cu care intelege sa se judece si de la care nu se

poate deroga decat in conditiile stabilite de lege,


14/28

13

13

Principiul contradictorialitatii care implica dreptul reclamantului de a contesta orice

aspect de fapt si de drept invocat de partea adversa, si deci implicit dreptul

reclamantului de a critica si o pretinsa calitate a structurii interne Directia Generala

Juridica (DGJ), de "reprezentant" al paratei MAI,

Principiul potrivit caruia "Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturidect are el nsui", cu sediul in art.17(1) Cod Civil,

Art.25, art.28, art.193, art.209 art.218 Cod Civil,

Art.27 din Legea 514/2003,

Art.68, art.83, art.129 (5) si art.161 Cod Procedura Civila,

Art.4 lit.e) din Decretul 143/1955,

lipsa calitatii de persoana, subiect de drepturi si obligatii juridice, a structurii DGJ;

pe lipsa capacitatii civile a acestei entitati;

lipsa dreptului DGJ de a reprezenta, in fata instantei de judecata, interesele unitatii.

In aparare pe exceptie, directorul general al DGJ, a invocat in proces, Instructiunile MAI

1111/2005 si prevederile ale OMAI 100/2011.

Reclamantul in baza principiului contradictorialitatii si a dreptului la un proces echitabil, a

criticat, pe cale de exceptie, Instructiunile MAI 1111/2005,

Pentru aceleasi considerente, reclamantul a ridicat si exceptia de nelegalitate a

pentru inexistenta juridica, la data la

care s-au invocat pentru a justifica o situatie de fapt care era actuala in cadrul procesului pe rol,

privind pretinsa calitate de reprezentant procesual, pentru parata MAI, a compartimentului sau

intern.

OMAI

100/2011,

Cu privire la nelegalitatile savarsite de catre judecatorul Doina Visan, in contextul celor de mai

sus:

invocat de catre directorul general al DGJ, pentru a justifica, pretinsa calitate de

reprezentant procesual, in proces, pentru parata MAI, al compartimentului DGJ.

8.1.1) judecatorul a ignorat total, in hotararea sa, motivele de drept cu care reclamantul si-a

sustinut exceptia, acestea nefiind mentionate in hotarare, cum, de altfel, nu s-au mentionat,

insentinta 6829/2012, nici motivele pentru care judecatorul nu si-ar fi insusit motivele si

argumentele reclamantului;

8.1) cu privire la exceptia lipsei calitatii de reprezentant a DGJ:

8.1.2) in considerentele hotararii, pretinsa "motivare" care a stat la baza concluziei privind

legalitatea reprezentarii paratei MAI, de catre DGJ, este copiata integral , din apararea depusa

la dosar, de directorul DGJ, fara

Copiind mecanic din argumentatia falsului reprezentant al paratei MAI, fara sa faca nici un

proces de analiza a textului copiat, judecatoarea VISAN nici nu a sesizat ca argumentele pe care

nici o contributie intelectuala a judecatoarei Doina Visan.


15/28

14

14

le copia erau ilogice, intrucat se pretindea ca, in executarea OUG 30/2007, s-ar fi emis

Instructiunile MAI 1111 din anul 2005.

Deci aceasta fapta a judecatorului, nu poate fi retinuta ca o "motivare" legala, ce este o operaintelectuala a judecatorului, ci este o fapta ilicita, o dovada a refuzului judecatoarei de a

cerceta, cu seriozitate profesionala, pricina supusa judecatii sale si o dovada a dispretului

judecatoarei Visan, fata de datoria sa, ca judecator, de a face, in cauza dedusa judecatii, o

justitie unica, impartiala si in numele legii, conform art.124 din Constitutie.

Pe cale de consecinta, aceeasi pretentie impotriva

bunului simt, se gaseste atat in apararea falsului reprezentant al MAI cat si in hotararea data de

judecator Visan, recurata prin prezenta.

Coroborand copierea integrala, de catre judecatorul Visan, a argumentelor sefului DGJ, cu

ignorarea totala a motivelor de drept si observatiilor expuse de reclamant, in sustinerea

exceptiei lipsei calitatii de reprezentant a DGJ, rezulta fara dubiu ca, pe parcursul procesului,

judecatoarea Visan s-a manifestat subiectiv, impotriva legalitatii, impotriva intereselor legitime

ale ambelor parti, atat reclamant cat si MAI, aflandu-se in slujba intereselor obscure ale unor

indivizi din MAI;

8.1.3) desi exista in hotararea recurata, o aparenta motivare precum si o concluzie a

judecatorului, pe exceptie, copiate fara jena, din apararea depusa de directorul DGJ, in

dispozitivulhotararii nu exista vreo solutie care sa fi fost pronuntata pe exceptia lipsei calitatii

de reprezentant.

8.2.1 Judecatoarea VISAN a respins nelegal, cu rea credinta, ca fiind inadmisibila, exceptiainexistentei instructiunilor MAI 1111/2005, sub pretextul fals ca nu ar avea legatura cu cauza, in

conditiile in care:

8.2 nelegalitatile judecatorului Doina Visan, cu privire la exceptia inexistentei instructiunilor

MAI nr.1111/2005

a) Instructiunile 1111/2005, criticate de reclamant, pentru inexistenta, fusesera

invocate chiar de partea adversa, in aparare, pentru a se justifica pretinsa calitate a

DGJ, de reprezentant al paratei;

b) chiar judecatoarea Visan, s-a folosit de Instructiunile 1111/2005,

8.2.2.Judecatoarea Visan nu a mentionat, in hotararea sa, motivele pentru care nu si-a insusit

argumentele si motivele de drept concrete, cu care reclamantul si-a sustinut exceptia;

in cadrul motivarii

"proprii" (copiata din apararea falsului reprezentant al paratei MAI), la pag. 6 alin.5

din sentinta;

8.2.3.Judecatoarea, cu rea credinta, urmarind sa respinga cu orice pret, exceptia inexistentei

instructiunilor MAI, a procedat ca si in cazul inexistentei HCSM 189/2004, facand din nou o

confuzie intentionata, intre "inexistenta" actului juridic si "nelegalitatea" actului juridic, si


16/28

15

15

pretextand ca nu este indeplinita conditia " ca de actul administrativ atacat pe calea exceptiei

de nelegalitate sa depinda solutionarea procesului initial" (pag.5 para penultim, in sentinta).

Dar aceasta motivare nu avea nici o legatura cu situatia de fapt dedusa judecatii, intrucat

reclamantul in primul rand, ridicase o exceptie de "inexistenta" si nu de "nelegalitate", si in al

doile rand, exceptia fusese ridicata, justificat, in legatura cu apararea partii adverse pemarginea exceptiei lipsei calitatii de reprezentant a DGJ.

In mod gresit si abuziv, instanta CAB a cercetat admisibilitatea exceptiei, in raport de legatura

exceptiei, cu dispozitia de sanctionare disciplinara, respingand-o pe considerentul ca

solutionarea exceptiei nu ar influenta judecata procesului initial.

8.3 cu privire la solutia nelegala de respingere ca inadmisibila a exceptiei de nelegalitate a

OMAI 100/2011.

Cu rea credinta, judecatoarea Visan a trecut sub tacere, starea de fapt evident si anume careclamantul ridicase exceptia de nelegalitate a OMAI 100/2011, nu in legatura cu dispozitia de

sanctionare disciplinara, ci in legatura cu falsa calitate de reprezentant procesual a

compartimentului intern DGJ, al paratei MAI si pentru a contracara, reclamantul, pretentiile

privind aparenta legitimitate a calitatii de reprezentant procesual, pentru parata MAI, a

compartimentului sau intern, DGJ, sustinute de partea adversa, cu

Nu ne putem impiedica sa nu observam ca, respingand ca inadmisibila, exceptia reclamantului,

in conditiile in care aceasta exceptie avea legatura exprimata clar de reclamant, cu lipsa calitatii

de reprezentant procesual a compartimentului intern DGJ, pentru MAI, in procesul pe rolul

jCAB- SCAF, instanta s-a folosit, in considerentele sentintei recurate, de prevederile OMAI

100/2011, pentru a legitima pretinsa calitate de reprezentant procesual, a compartimentului

intern DGJ, pentru persoana juridica MAI.

instructiunile MAI

1111/2005 si OMAI 100/2011.

Deci judecatorul, a respins, cu rea credinta, atat exceptia inexistentei instructiunilor MAI

1111/2005 cat si exceptia de nelegalitate a OMAI 100/2011,

Cu rea credinta, judecatorul Visan a ignorat ca avea o obligatie legala proprie, in sarcina, de a

veghea ca procesul sa se desfasoare conform regulilor stabilite de lege, iar in realizarea acestei

obligatii, judecatoarea avea o obligatie proprie, de la care nu se putea sustrage, de a stabili

legitimitatea tuturor participantilor in proces, atat parti cat si reprezentanti, in conditiile

prevazute de lege.

in realizarea aceluiasi scop ilicit,

pentru a face judecatorul, exact ceea ce reclamantul a incercat sa impiedice, prin invocarea

celor doua exceptii, si anume sa fie folosite, Instructiunile 1111/2005 si OMAI 100/2011, pentru

a justifica pretinsa legitimitate de reprezentant procesual, a DGJ.

Participarea in proces, a unui compartiment intern al paratei MAI, care nu era

persoana/subiect de drepturi si obligatii, care nu avea capacitate de folosinta si nici capacitate

de exercitiu, in calitate de pretins reprezentant procesual al paratei MAI, era flagrant impotriva

dreptului.


17/28

16

16

Confruntata cu aceasta anomalie, judecatoarea era obligata, de rolul sau activ si de puterea sa

de judecator si de aparator al ordinii de drept, sa o sanctioneze, atat in aplicarea cat si pentru

protectia legii,

Contrar acestei obligatii, pe parcursul intregii judecatii ce s-a desfasurat in fata Curtii de Apel,

prin actele sale ilegale, judecatoarea Visan, a recunoscut, in mod grav, unui compartimentintern fara personalitate juridica, al paratei MAI, aptitudinea de a avea in procesul

reclamantului,

a carui forta este obligatorie.

drepturi si obligatii procesuale,

Ca executant al Constitutiei si al legii si caaparator al ordinii de drept, judecatoarea Visan nu

avea nici un drept sa recunoasca, drepturi si obligatii procesuale, unui compartiment intern alpersoanei juridice MAI, in contra vointei legiuitorului constituant si secundar, exprimata cu

claritate prin multiple texte imperative,

ceea ce era contrar Constitutiei si legii, folosindu-

se judecatoarea VISAN, ca pretext de prevederile ilegale ale unui act administrativ normativ,

OMAI 100/2011, emis de ministrul de interne, cu incalcarea flagranta a prevederilor art.1(5),

art.16 alin.2, art.126 alin.2 din Constitutie, Legii 514/2003, Legii 51/1995, OUG 30/2007 privind

organizarea si functionarea MAI, si nu in ultimul rand, cu incalcarea Codului de Procedura

Civila vechi (care prevedea doar pentru persoane fizice, dreptul de a face reprezentare

procesuala).

Potrivit art.126 (2) din Constitutie si art.3 din Legea 304/2004,

Potrivit art.124 din Constitutie justitia se infaptuieste in numele legii iar judecatorii se supun

numai legii.

procedura de judecata se

stabileste prin "lege".

Potrivit art. 1(5)din Constitutie, " n Romnia, respectarea Constituiei, a supremaiei sale i a

legilor este obligatorie."

Potrivit art 15 (1)din Constitutie, "Cetenii beneficiaz de drepturile i de libertile consacrateprin Constituie i prin alte legi i au obligaiile prevzute de acestea."

Potrivit art. 16 (2) "Nimeni nu este mai presus de lege".

Analizand faptele judecatorului Visan, in lumina textelor constitutionale sus citate si in lumina

Legii 514/2003, Legii 51/1995, OUG 30/2007 privind organizarea si functionarea MAI, Codului

de Procedura Civila vechi,

Va rugam sa constatati ca judecatoarea Visan le-a incalcat cu rea credinta, toate acestea in

realizarea scopului ilicit de a da preferinta unui act administrativ ilegal, OMAI 100/2011, princare ministrul internelor stabilea abuziv, incalcand la randul sau, Constitutia si legea, drepturi si

obligatii procesuale, pentru un compartimentul intern al persoanei juridice MAI.

Daca insesi Constitutia dispune ca procedura de judecata se stabileste prin lege, aceasta

inseamna ca drepturile si obligatiile procesuale precum si titularii acestora, se stabilesc prin

lege, si nu printr-un ordin de ministru. Vointa Constitutiei era si este, suprema si obligatorie,


18/28

17

17

atat pentru judecatorul Visan cat si pentru ministrul care a emis OMAI 100/2011, si nu putea fi

ignorata, intr-un proces echitabil.

Fata de cele de mai sus, va rugam sa constatati ca pronuntand solutia de respingere a

admisibilitatii exceptiei de nelegalitate a OMAI 100/2011, judecatoarea Visan Doina a incalcat:

a) art.1(5), art. 15, art.16, art.21, art.124, art.126 din Constitutie;

b) dreptul reclamantului la un proces echitabil, cu sediul in art.6 din CEDO;

c) art.10 si art.3 din Legea 304/2004;

d) art.261 Cod Procedura Civila;

e) prevederile art.14 si art.15 din noul Cod Civil, privind obligatia de buna credinta si abuzul de

drept, care erau opozabile inclusiv judecatorului Visan, la data judecatii.

Motivul nr.9

Cauza reclamantului s-a judecat cu incalcarea art.6 din CEDO, de catre o entitate care:

a) nu era "instanta", infiintata prin lege, contravenind atat art. 6 din CEDO cat si Constitutiei

Romaniei;

b) nu era o institutie "infiintata legal" intrucat a fost infiintata prin HCSM 189/2004, un act

inexistent juridic;

Pe larg

Prealabil, ca un pilon esential al argumentatiei noastre, va rugam sa retineti ca sectiile de

contencios administrativ din cadrul curtilor de apel au calitate de instante de judecata

specializate in materia contenciosului administrativ,

alaturi de Sectia CAF din cadrul ICCJ si

tribunalele administrativ-fiscale, in baza art.2 lit.g) din Legea 554/2004.

In primul rand, va invederam ca Sectia de contencios administrativ si fiscal din cadrul CAB s-a

infiintat printr-un act administrativ nepublicat, Hotararea CSM nr. 189/2004, care nu constituie

nici "lege" si nici " baza, in dreptul intern" in acceptiunea art.6 din CEDO.

In doilea rand, HCSM 189/2004 nu a fost adusa la cunostinta publica, prin cele doua

formalitati de publicitate distinct prevazute de legea nationala, respectiv publicarea in

Monitorul Oficial si inscrierea in registrul public al legislatiei oficiale a Romaniei, tinut de

Consiliul Legislativ in baza art.79 din Constitutie. In baza imprejurarii ca nu s-au indeplinit

formalitatile de publicitate prevazute imperativ de lege, HCSM 189/2004 este afectata de

inexistenta juridica, in baza art. 100, art.108 (4) din Constitutie, cu aplicarea analogiei.


19/28

18

18

Mai mult, prevederile de lege care fundamenteaza infiintarea sectiilor de contencios

administrativ la nivelul curtilor de apel din Romania, prin act administrativ, sunt vadit

neconstitutionale.

In sustinere, in baza art. art.29 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea CurtiiConstitutionale, ridicam si va rugam sa trimiteti pentru a fi solutionate de Curtea

Constitutionala,

Exceptia nr.1 de neconstitutionalitate

a art.41 alin.1 teza a intaia din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara

si

Exceptia nr.2 de neconstitutionalitate

a prevederilor art.41 lit.a din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Motive comune de neconstitutionalitate, a celor doua texte de lege criticate:

In primul rand,

Atat prevederile art.41(1) teza a intaia din Legea 304/2004 cat si prevederile art. 41 lit.a) din

Legea 317/2004, sunt contrare prevederilor 73 lit.k) si l) precum si prevederilor art. 126(5) teza

a doua din Constitutie, in masura in care se intelege ca, in baza celor doua texte criticate pentru

neconstitutionalitate din L 304/2004 si L 317/2004, s-ar putea infiinta, instante de judecata cu

denumirea "sectii de contencios administrativ si fiscal", prin act administrativ, emis de Consiliul

Superior al Magistraturii.

Primordial, va in vederam ca, prin efectul al art. 2 alin.1 lit.g) din Legea 554/2004 a

contenciosului administrativ,sunt instane de contencios administrativ,

"Secia de contencios

administrativ i fiscal a naltei Curi de Casaie i Justiie, seciile de contencios administrativ i

fiscal ale curilor de apel i tribunalele administrativ-fiscale".

Daca, prin vointa legiuitorului, sectiile de contencios administrativ din cadrul curtilor de apel, au

fost stabilite ca "instante de judecata"din punctul nostru de vedere, in raport de prevederile

art.73 lit.k si l) si art.126 (5) teza a doua din Constitutie, infiintarea sectiilor de contenciosadministrativ si fiscal, nu se putea face decat prin acte de nivelul si avand forta legii.

Prin conduita impusa, de catre legiuitorul organic, prin art.41(1) teza a intaia din Legea

304/2004 si art. 41 lit.a) din Legea 317/2004, privind infiintarea, prin act administrativ, de catre

CSM, a sectiilor de contencios administrativ in cadrul curtiilor de apel, consideram ca s-a impus

o conduita neconstitutionala, care incalca dreptul justitiabilului, cu sediul in art. 15, art. 21,


20/28

19

19

art.73 lit.k) si l), art.126 alin.5 din Constitutie, de a fi judecata cauza sa, de catre o instanta

specializata, infiintata prin lege organica. Prin aceastas-au incalcat automat si prevederile art.

1(5) din Constitutie,

care impun suprematia Constitutiei, in raport cu orice alta lege.

In al doilea rand, prevederile art.41(1) teza a intaia din Legea 304/2004 si art. 41 lit.a) din

Legea 317/2004, in masura in care privesc infiintarea instantelor de judecata specializate in

activitatea de contencios administrativ, sunt neconstitutionale in raport de principiul egalitatii

de tratament juridic, cu sediul art.16 din Constitutie.

In lumina ansamblului de texte juridice format din art.2, art.19(2), art.41 (1) din Legea

304/2004, art.41 lit.a) din Legea 317/2004, art. 2 lit.g) din Legea 554/2004, art.73, art.78,

art.126 din Constitutie, observam ca exista, in sistemul judecatoresc national, doua categorii de

instante de judecata:

a) instante de judecata infiintate prin lege organica, care dupa emitere a fost adusa la

cunostinta publica. Astfel, instantele de judecata comune, au fost infiintate prin lege organica,

respectiv prin art. 2 din Legea 304/2004 iar Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a ICCJ,

ca instanta de judecata specializata, s-a infiintat prin art.19 alin.2 din Legea 304/2004.

Indiferent ca sunt instante comune sau specializate, entitatile infiintate prin art.2 si art.19 din

Legea 304/2004, fac parte din categoria instantelor de judecata, infiintate prin lege organica.

b) instante de judecata infiintate prinacte administrative, care dupa emitere nu au fost aduse

la cunostinta publica. Aceste instante sunt sectiile de contencios administrativ si fiscal din

cadrul Curtilor de Apel.

Tratamentul diferit acordat de catre legiuitor, infiintarii unor entitati facand parte din aceeasi

categorie a instantelor de judecata, implica acordarea unui tratament diferentiat, nejustificat si

discriminatoriu, intre categorii de justitiabili.

Unii justitiabili se bucura de plenitudinea dreptului la un proces echitabil, fiind cauzele lor

judecate de instante infiintate prin lege,

Aceasta situatie este inacceptabila si contrara art.16 din Constitutie, intrucat, intr-un stat de

drept, cetatenii aflati in situatii juridice similare, trebuie sa se bucure de aceleasi drepturi.

cu respectarea Constitutiei Romaniei, iar altii sunt

lipsiti de dreptul la un proces echitabil, cauzele lor fiind judecate de instante de judecata

infiintate prin act administrativ, care nu reprezinta "lege" si " baza, in dreptul intern", in

acceptiunea CEDO.


21/28

20

20

Fata de cele de mai sus,

Va rugam sa ne admiteti exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor art.41(1) teza a intaia

din Legea 304/2004 precum si a prevederilor art. 41 lit.a) din Legea 317/2004, in masura in care

se intelege ca prin act administrativ al CSM, se pot infiinta ca instante de judecata, sectii de

contencios administrativ si fiscal in cadrul curtilor de apel.

In incheiere, pe fondul cauzei,

In baza art.6 din CEDO, in baza art.21 din Constitutie, in art.304 si urmatoarele din vechiul Cod

de Procedura Civila, va rog, in principal, sa casati integral sentinta nr. 6829 din 29.11.2012 si sa

o rejudecati.

In secundar, va rog sa casati integral sentinta recurata si sa o trimiteti dupa casare, pentru a fi

rejudecata la CAB- Sectia CAF.

Va rog sa judecati cauza si in lipsa subsemnatului sau a reprezentantului procesual.

Va rog sa constatati ca prezenta actiune este scutita de taxa de timbru si de timbru judiciar

intrucat raportul conflictual dedus judecatii, intre subsemnatul si paratii-intimati, este un

conflict de munca, fiind aplicabile prevederile art. 1 din Legea 62/2011, art.266 si art.270 din

Codul Muncii.

Art. 270. - Cauzele prevzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciar de timbru i de timbrul

judiciar.

Depun prezenta in trei exemplare.

Imputernicesc pe reprezentantul meu SPR DIAMANTUL sa depuna prezenta actiune la

registratura Curtii de Apel Bucuresti.

Cu stima,

reclamant recurent

CIOCA DUMITRU


22/28


23/28


24/28


25/28


26/28


27/28


28/28

cioca dumitru. dosar iccj 6312.2.2012. recurs admis impotriva sentintei cab 6829 din 29.11.2012,...

Documents