mai mici Yor crea iirrlri"'sia -- colui- ce. iircear''cilsd le ridice

-

cl ui"i'iioi grelc'.Daci 11iqile,r1n1*otl a" vi:lL eintr observrrr'e di:i plofil in i'tmpce se invirlesc, creeazii irnpresia uhei rota!'ii i-ir-;il".lt;;il. ,rposa

"tlut otut"' l'a l*ngime eg{1'

. il"i" verticata pare inai -iun-gi d'ecib cea on-;";#15. U" alt f*uipant iip de di';"'rrsiune vizuald;il-;;";;ui sob"

""*u}"t de,',r1io1ile Lfuller-i,".;.'i." n."unnl;rta iire,'pind drn jB90 in ci ncispre-i#";':i;"i,'. u'unnu" in'p'n cioud lin,ii ' 'rizontnle'Jfii",' i"'*.**1; lungirnc' cu smbele capcteterminat.', unll in torrnii'" dc sa'ir all' alla 1n forma*tt'ttt' o* tipu*.-ce* a"ind capcl'r'Ie in {ormdI*",;u""rr" pdrea

-

invariabil -- muli mai lurrgdnrin comllaralre cu aceea avirrcl capet'ele ter-ilii""t""i"t'r"ffi i;'sigeate' .un curioi "caz" deiluzie vizuald. este ilust'rnb prin a,sa-zr^sui'triunghi;iffi P;;;;"-- aiustaj, lcgic, .de birne p[1;ratece alcS.tuiesc un triungttl a""iotol' aparent' toate,ncT'i*;f " drnirtn. !'a

"pr irna vod're nici nu-[li"t'i"',f* u.unr.r'ci estn iorba Jo irnnginoa unul5;i;" ;T*#iil1.-ii"'li aserni ns !;oare sre p ot ob!'ine;i cu ajutc.rul culorilor'

tlreat,onr oe rmbrdcdneinte, ca qi ar"i'islii' aucunoscut, f5.r[ indoial;;;;;; ;;'acleviruri' du multlnainttra expunol'Il lot in iuclarile -silvartie alensrholos'ilor'. trnci ai"-u"li cle ucenicie' ei inva{'d5i'Tr'1ilill;;;;;;

';"cepuL in aqa fel incit' sd

avantaSeze vlzual p"'tAt"t*i' Frin efecle de volumsi masd, ile puncb ryi-ti"i", de structurd qi te-rtur5i

-JL.t';-irtli toxtil, dt' armonie qi c"nti'asL cro-ilr*'e;";;.hi;;;''$i,,deschis",' ci'e "mat" qi,,i;;i;'." sc poatn c''ni ilu'ia unor d-imensiuni saui]r"p".Ui ,o*"rpoo,a1"a'e fournuselii "la modS'"

*'

' b*I'oritrcalde, de pildd, .- rosurile' gallrenurile'oru"j"t1t"

- ilot' c.ei apat"nta de Rllroplere' r8'r

* Interesante Ei cuprinz[toare observaJii ln acest sensnoL f i iniilrrit c tu, ti'ino'il"'-ii-tothio",i\erv York' 192!)#" ij;;T"H. " rv.L'"*, "r;"tl; E; color (rokio' 1eB5);; K;u;"'iiu*igui -''o

-t;tte'natizarc a;nprll' fdeutd cu

rnulLA conipetenlit-- ' " ii:;" ;;ii;te

" boa'k

'of FashionIllustration l\cw t o;rt," iioii d!" iitu"'n L'ee 1'ate 9i

Mona Shal'er Lrdrvards'

ririn aceasba tle t rnplificare a formelor' Culorilei,rci

-

albasLrurile, -movurile

-

dirnpotrivd poLcrea iluzia cle indepdrtare' iar prin aceast'a de*oJ".rrn a dimensiunii formeloi. Atfut imbindn.onnieraLi di t'eri lo; pe de o partc, creeazJ' iluziahe 'ampliiicere a lormalor, iar po de'.

"lld,pqtt:'atenue^azd sugestiile de greutate qi cdldund' hnbrd-.e*1"t." alb"e il face "pe purtdlor sd par5' mari"ipunaror, dar, in acelrgi -timp, mai lejcr' ,Slnladevd,ruri cunoscute binc t-le cdLr'c loLi crrrttorit'i"

"pori.ti" cu albul, negrul comprimd dirnensiu-

nile 'si susc,'eaz5. o grcutaLc mai maro' Griu[ --"."1." -

"pnezi nta o slamI rl.' propritL[!i cc iiapropie atit de alb, ciL 9i dc nrgiu'

..^ p"itt conlraste -

ca.ttitative '1i calitrtive -

deculoare, iluziile de ,,inalt" sau ,,scund", de. ,,ma-riu"- iut-, ,,suplu", de .,greuLate" sau .,,lejeritate",de ,,rd.ccaii" sau ..c5.1dur5.", aLttnci. cirld e vol'baJ* cotp,tt uman vestirnentat, pct fi, aqadar, diri-iate, cu p,'icePcre, duPa voin!d."----Nr-r toin"ie uitaL c5' fiecare-culoare are tontt'riles\ nttantalc sale, c&re, la rindul lor, prin armon"'.i

""^i.i.t. permiL cfecl-e qi mai subtile' Cromatica

imbrdcdmintei poaie scoaLe in eviden!-a oi"i ncu-traliza culoarea- p5.rului' a ochilor, a pieiii'---

U"ul" efecte vizuale, la nivelui vestirnent'a!'iei,notli obtinule Fi pe baza si,nbolisticii popularc'- io*rte 'veche

-

a culorilor. In acest sens, lapopoarele europene' roqul poate insernna: pericol,drigoste. cdlduid ; albastrul; constarild, resemnare'sonindtale; galbenul: intelepciunc, bund'Lalo: .8c-iozie; verd.elE: speranld;' atbui: puriLate-, fericire,'r,l"tr-,t", credin,tS.^; negrul : durere, p dcat, dernnitateetc.

E necesar s5. nu se uite nici faptul cd toateefectele de culoare variazd in funclie d'e lumind'

Ele mai variaz6. si in funclie de texLura rnate-rialJor textitre. Aceeaqi nuan!5' se prezintd diferit,cind sunortul ei esLe vclurul''sLofa'sub!ire dc linb''i;fa";*; un protlus tricotat'din fjbre sint'el'ice orisatinul.

Efectele de lin'ie qi punct au qi ele, in construc{'iaformelor vesiimentarq o foarte mare importan!'d'

301300

l)r'in linie pot f; cbbiriuL{} iiuzii rtpLice fdrd ciellrri"sr uui'r-et,ea iil diversiLa.l" l'eiiti ir'5. a iirrcdrei.,nroilo" rlr {i del ricconcepul.

LirLiile verticale creeazS. iluzia de alungire irsiluet,ei umane. f,)eoalece liriia creeazd, de obicei,iluzia unei lungimi mai mari decil ;irul de punotemarcind aceeagi disl,an!5., dun5,;ile, cutele, pliurile;i berziltr -* toate pe verLicield -- contribuie maimulb la obgirrerea. aparentei de indl!,ime a silueteitlecib,,rindul" de''nastul'i, ori alte,,decora,tiunit'sinrilale, dispuse pe aceea;i diret,!ie.

Intretaierea liniei verlicale cu una orizon-ta15. anuleazd, ptrrLial, iluzia de aiungire a forrnei.Astfel irri gdseqte explica{rie, pninbre allele, pur-tabul cordoaneior Ei cenLurilor, nejustificate uneoridin puncb de vedere practic. Cleatorii pricepu,tide veqminte qtiu sd utilizeze cu abilitate asemeneaefecte penbru a cr"ea iluzia unei siluebe ce cores-punde proporbiiior la mod5., prin reductii oriarnplific[r:i ct-invenabilc, atit de in5Jl,ime, cit gido }d!inie.

l.,iniile orizorrtale Irot crrnlribui exclusiv laobliirerea aparen,Lelor rte lalime. Imbrdcdminteaci.r dulgi, benzi ori increlituri orizontale avan-tajcazd., de aceea, ori persoanele prea inalte, oripe cele relativ sounde, dar avlnd ialia foartesub!ire.

Liniile oblice sint de obicei derutante in ra-port, cu pozi!,ia verticald. a corpului. Efectul lore cel mai rnult utilizat pentru a ascunde defectegenerale de silueb6, cu precddere eventualele de-foruratii ale irurichiului.

Liniile de ,,cusdturd.", ,,rnargine" si ,,cap[t'(pot fi utilizate, ln funoi,ie de pozilia lor, pentrttobtinerea aparen,tei atlt, de indl,tirne oli ld!,ime,cit qi de suprafald sau masd.

Aldturi cle efectele de culoare, linic gi punctse impurr retinute ceie de voLtil'rl, masd,, suprafald"l,l-xistd nenumdrtrte posibilitd!i de a intretineilrrzia unor proporlii armoniouse, a unor mdrimir;orrvcrrabile, a unor suprafele pldcute

-

ascunzindrLrl'ct;l,cle dc siluet5., eventualul aspect rnai pu,binrrrlr'r'irlriI irl canrat,iei, cleforn"Laliile ce survin o

()()ul)[ zone lnari' raportaie la intreaga suprafa]'fl'ol,lisd la ioarte mar;e prud'cntd, clnd este vorba:i:' "?;';il'';l,;"ti" t;;r6an"lo'' scunde" Decoralia",l' ti"-t"""1 ,iogo'ru

care se va impunq silueta.i"trla-.1 t oi mice aecit este in realitate' Totodatll;;i;;"'l"i; lo*ili.' avind' deco'alia bazal{ pe for-;;;-;;,

"tupI spal;ii mici taportaLe.la. intreagr

..ro,atuLa" discreit' si d'elicate, itrLlebuirttute'in;;J;;. A;

"-;$;'i;;, vor face ca o pe.soa'u inalLaEi voinicd .:[ par'd 9i mai mare'.(Jbs,'rvat,ia cd suprafe!ele nelttcioase snu deculoare ..irrch'ts[" par: rnai mici d"cil ce-lo caril aur".""-i di^.osir"", O*o ui"t lucioase-ori de culori;i'^" d" i-;;, i n nf -o'n ti n ge'oa ct'ea t oril. r do. I mh rd-cd.minte c5' persoanele

"scun'le- .ql.,,ulqb" sint rnar

*i*"{.i*t- al" "rontuiita,,d

eschi s5'" qi-mal'erialelelucioase. Eviclent, u'"-"0'" linut seaira qi de virstd;;""^i;"; anurait[ ,,e[ale", tolusi' tonurile "!iP[-to*u;;, ia fernei sau- frrslba prea scurtfl - chiar;;;d'r";-p;ti[ ritl"i 1a inod{ a veEmint*l*i -nu rnai,,i|au bine"'

Observatia c5. materiaLele textitre..flloi'- rnula-bii-;;;;; lo'.^"rle prin excelel!i.!1i;i1u.lre' sinl'irui'inai"nte in corisLruc!'ia veynintelor a'l cdlor;;il* vrem s5' fie disclet, docit ceie tat'r qr aspre';;;i;,1 unghiui"''ital,i qi avind l'endin!e- d:^::ll,:'siune itt rapor'L

"o un*i" proernincnle ale corptlllrt'

ii"l,, a" -*;-e,,ea, du' dorneniul expelierrlei uurente'Greutatea' consisten-i'a, grosime.a - ln -funclie

S ae croiate -

se d.ovedeso ilemente -prioritar ex-

;i,it"riri" pent;; ; ob1ine aparenl,el'e de volurnii rnasd dorite.'-

-Rerrrltd c5., deqi 5e spune,

"linia modei"' inrealitate efecteie pn tut"' se haze'azd. fenomenulanalizat mr sirrt

";;;i de linie' flineinleles' fie-

J"* aittt.t tipurile dc efecte rnenlionate' cu nenu-;i;*;tt; lor iariante, capgtg sens nu "u*1t^]1;.",t"i in calild.Lile rnalerialului din care urmeftzaI"fi';#;;!iit,

"try*i"tul, la dirneni''ile peI'-

*,,,,u0,; in cauz6., ci, io egal{ mdsurd'-raportat-la;r rrsl,rrl trstetic

"u grl"n'ioazd o

,mod[ sau a]ta,,'

t, ,,,,,'1,, rlispozitii subiect'ive ale omului'

Agadar, fenomerlrrl rn.odei vest,irncrr[aro con_sacr6 convingerea tulrri,oy celor ce apar mrri rnuh;in. puhiic gi se preocupd s[ ofr:r,e prirr irnbrijci-mrntea purbatd u;n. spect,acol estetic 1tlftcut, ._sau, in anumite cazuri, doar inl,eresant, .* ci., prnt,nrmoment, unele efecte de culoare, linie, supriLfali,mrydr volum au cel rnai mare succcrq $;, a.Li,trebuie cultivate ca atare.

Paul trI. Nysirorn., un american irit,eresat t1eferrorner-.ul modei exclusiv din considerente co_mer"ciale, care a

_pul:licat tn tg28 Economics ofFashion -

carte 10. care ne-am. mai roferit, conltinind, pe lingd diverse idei qi ohserv;rtji est,eticenajv.9, gi unele analiza in{,ere,qante

. deci discutabile,privitoare la perspecl,ivole pnodudtiei de confoctiitlupd primul rdzlroi rnordiaJ -

avanscazd. dinaceastd perspectivd, rrn+,le srrgcstii captivanie. Elcrede c5. moda este expresia s-tiiului spccific epr-r_cii istorice in care ap-ar:e. Nystrom,' ntispu"in,:lde o culturd arl,i"qf,icd rnlativ re[us[, prive;te toLulcu ochii negus_torului. Ideile satc sini er.primatestincaci, ian rlnfinit.iilc privi nd stilul si rnotln nupnt j: acceptat,o. $i Lotrrsi. irr marp ol arc rlrcplate.

Fdrd sd arate in ce constau, paul H. Nystirornrecunoaste si conseinneazH. existenta stilurilor is_torice sesizabile la nivelul celor rnai rliverse do-menii rle manifesl,are umand, comportind detel,mi-nalii specifice pentru fiecare !,ard., grup clo ldiri,corriinentc. Drrpd pdrelr.& sft, Lin"le si,ihi,.i ir.ioricedurcazd. m.ai mult, altelc rnai puf,in, l,ou chini:loartc puIrn; unole sc prczi nld lnrii sp,,t, lit(:uJrrsln dorneniul artei, ajtele in d,rmr-niul vestimen_tatiei;.a.rn.d.

Moda ar fi -

dupd_ Nystrom -

gtilul cpociice se prezintd spectaculos'si in dorneniul vestl_mentaliei, oti numoi in cei al vestimentatiei, du_rind foarte pulin. Cind e yorba de un stii istoricde lungd clrrratd, in veslimentatie arn ft\oa do_aIace cu anumrie der.iva{ii, imprecizabil^ numeric,de la sistemul formelor de baid ale lurbr.dcdminteicare se succed neregulat. Desigur, afirma,t,ia luiNystrom cd. ,,moda est,e stilul general acceptaf,la un rnornent dattt s-ar, fi cuvenit, dacd nu tJ.cr-

., t lll lt I ii' il i llll0i miic:l.r' exernplificat[. A]tlnin|eri,,,"",,',,;;1,,'' tritrii nici n nt"ptti"o'^ i1 c1l^{i!iilc iu: , ' ,; i,iL, i,'",t.'"; '1' 1""rt' nu sinL

sulicicrtt rrr"-,,,",,',,,' - i,,*lti'-sie"'i;alti nivehil generalitl\'!]or,,u"r'rr ti.rt conh'olilt''

-ii -"""*plu' t'-eslimenta{'iai,l,',..i,;ia, J,r. qi ce* rnascuhnl din ]luropa ,s.oo-l'hri --{IX ,,'0r ,,'t"utltl''' "t;il "iiiiiii; 'ale rnodei'l.lr,1r

"qqrnnul chrui iil"t*r"ttt poat'e li pusS' fic-

"t't'},'i,,u tlerlictr.l' se prezinl';' sit**!ia in sec.Iutr XX'li,r;i::;,"* i;;nuideon

"cI r-estirnenla!'ia'' ca qr ai:La

,iif''-."t.tix"f"t1ouaa, ar siir' , suh scmnul u'ur.i.rrrrrr rl il. cel ..*,ta"'"*;i' Cu toe'1'g trcostce'-'dco-i:i;t:it.*,i1, ii'.,t""t"i'"'', *"ti - 'ti rlllmr'r tiirrtre.*-irl**J ai' lo'igOO ql'oet ciin'i98'5' tla' si riinlre-.',r ,r,' no irmo*l'";lt;*i;i l-i'ft'i monrliei'ri 'u,'i

,l;1.r" l'..1'';' tini pl't'a n-l"ri- ilr-trIt'u ca (l,,,,.mnt,uo oplnie sir tlu tl:er'eer'::cir indllept'[1;itericdume ril'r"'""-p""a.

'rll[ palte, c,linlc l' l:Y ::lltl,ir;":,1:dirtlr.,r 1',..ril '.,'1,.i'.tr't irlr' R: lrr 1": C )[](ivrrgeie $ilcoLlitlunl cir: iinii aler rnodei 1'1''1iiin0ol'3['r-]'"' 'F,;;bi.;'" rS.rnine inc5" nolS"rnrrrit[' crr atiL matm.ult cu cil- L\ysr';"om

"'i" p:tt"tu cti'.a';a.cun-r moda

rir:s'rilrcn'L a-r'*,,,r.o'i"'",'.int' g t"',s i il.liil]e i l' !-ot'i ce"

"..t" ""..1.,,*ie ,nai

^iot:" pt'i" suece'niur'i de {oril-re

riviitd c:-.-r',ltlrn,.tl tt"^'n ',r:tri'ialii Fe acculgi temi"';' i;'l"l"ti;r'ul am:rteia'rlevin scsrzabrlc ienornenea.scrn5.n 5"t,oare ''"-.q'ti;

.t olice mocl5' sp [r'atlucc llriti nrcctlslutu,1,, ,Ir:;; H;;;;, t'o"ul'lt*o"' f [r'r.rn'rtivalie obirc-;,lr;";;;;i;il*e, bt avirtl col tnpi nlire !itrtroe$ o., i,irirre. in1ervairri o,'ior'..,i'ft,tt.l,rl sr-ritL1'' ^li"r lrrngLlrl:ii ,,e [:."irllr..'r." '1"u1,it,r! 'i"tt'.t'l' I , i'l r"r:ilr\tllir,ci htiitli ,,linii" * *t"i"i r tlrli'irlictltilr; -- elfecletre';';;,t,r!;:, l"^tla"*t" tui uul''t'i succes 'pitt'] 11 *trrrttrtnil, norrtenL, si*b inlocr'ilte cu alteia' liyslrorn,il,'rrlilitrli *-ru.,tlf*ut'e'ile Li care ne refr-:rim drept',,,'l', tll,il'tnnate obignuit prin e'-;presia:':!.:":.',:rrii tilrilii. ,\st,fel, cletle NVsl'ronlr orlce''ciLprlottt,!' ii.r,,i r'''lnl' m+;ltlor-'ltr

-

''f"''1."' "in eni4lezS' -

, ,in liirli, rlrr fr:l tle rltudir i'r nrrrlr't-itrrit' ii''r;ltrrl,,,,,1,,,,,,,1,t1 llttttlt'i" tir fi accla de a cult'iva nolrte'tea

scornit, 1n actast.i Pli vi n!{

306 307

,, (,:ri inrr,iriirl,iri, rru pot, fi niciodtll,d urrivel.salc. IIjeirl)irr' c()ir(1.; Lior-rat,e rnai mult, sau rne.j pu{,in vagrl,, urr r.rnuinit, ,:or1.i de tradilii, de acea slare iille-,rilicti a g{r$l,rrrilor dintr-o lard sau a.lia.

E. Situa{ii contennporaneir'dr'5 incloialS, realitir.i,ile dlin fiecare !,ard asir'ri-leazd" lnlr-un mod. incon{undabil lin;iil iliridoiorcarc se itucced, astS.zi cr:l pil!,in, la scar5. plano-t,ar5.. fle la popula!iile care sint, iirt,r:qrai.e .qtilulirittre via{,d tribal gi pind la populatiile tiiiird inmarile agolmera!,ii ril'lrane de iiprrl lrnor {-}riiseolrm sirll; 'fokytt, Nevr Yor"ll. T,olrrtrni, p,;''lir, 11omft,jnl,ervio nunle-roare .,sii,riti!,ii ini,oi'nietJiii'rr:" aci.u-cind in disculie predolrinan],a tlir.erselcir t,r;rdilii,cRre citeodal,d exclurl influcnt.a rr.r.r'iltr iinii alqmotiei provertincl dint,r'.un celrt,ru situ illLlrl.

Vom re!,inc, Jlrin 1ry'nlare, a "r.rie i.n Lin.{tt:l,ei:drcttt, sc maniJ?'sti. ticd,a pe:;ti;tnenttr.rd.

Iirdiferent cini: poL l"i ,,illoval,orii", irrL;blcrnakrcului de undr se lan.qear:d ..noua Jinie a moclei"devine in egald rn5.sur5. holE.r'iboare. I)inl,n-un oragoh$cur d.e provirrcie. urrCo L.'ilnreni,i sr: ilnbrlrcltlcsuet, nu se poate p?opunc o nou[,.linie a nloc.lei",(iu qanse cl.e succlii. Apar,e, in &c{i3t,r) conditii,problerna cenlrelor m.odt:i --' accie orcge rle rnareprasiigiu monden, cucerii, dr:-a iun'rLri artikrr, 0il;eo-t1at5" secotreior, cunoscind o viatd public[ inl,ens5.,in 0are preoc!.1parea pen!,nll rnodul cum aparccineva ln ochii celorlaiti e rpcir noscrrt,d cn fiindimpor1,an1,5. si ?n care nurn[m] punctelor de apa-i'itie publicS. pe care indivitlul are posibilitateasti l* I'recve nterze esLe foairte mare qi d.jvers. Parisul;r I'rt,rt, rccuiloscLlb, de mai muit,e sut,c de ani ,1lrr1rt,..ccirl,ru al ilrnului gur1,(( in rnaterie devtsl,irncnl,atie. Mai tirziu, tr.,rlndm, Viela, Ilomasrr rr [,{ilnno au ajuns sd se }rucurc de un sbaiul,;rr,'rniirriil,or. Asl6zi se l-niii llol, lui] in colsidtlra.reirrrril :rl1,r: cii,evn ora$9 ce lpLr drep!;0elitre 0.1ijrr,rr!r'i. ,,\ir;i [iinit-.nzd rn.Lri]e r:c.se de motll-t -* irl-

stitulii specializate tn confecliile vestimentare,,tinlnd seaira de gustul estetic aciual qi de celposihril in viitor

-

care ne propun noile modele.Prin prestigiul monden ce au reugit sd gi-l

asigurel asociab presl,igiuiui per,soanelor oe lan-seaz5. noile modele yestimentare, ln conformitateou perirpecl,ivele deveninii gusi,ului estetic in ma-terie de lrnhlXcflmin{,e, una sau alta dinlre caselode mcidd ajurrg s5 impuld., in condii,ii tol,u1i di-ficile, o ?7noud li.nie", fie pentru intregul vegmint,fie pentru anurrrte piese qi accesorii. Conceputesi tesiaNe ca viiioare modetre pentru noua liniea modei? confectiile lansate de cdtre ,,casele" dt:specialit,ate sini, accesiLrik:, ini.tial, doar unr-ri gruprestrlns d.e persoane, cele ma.i mult preocupatede noutate in rnalerie de imbrd.cdminte, nu lip-site de indrS.zriealS. si fani,ezie, evident din rindu-rile popula,tiei tinere, cu posi):i1itd.!i rnateriale co-respurLzdl,r,are. De obicei, in acr'ust,5. fuzd veqrnin-tul este creat prin raportale ia datele cor,porale,concl'ete si inconlundabile, ale flec.{rei pe'rsoane"Francesii au ;oentru acerst tip tle vtrrmint

-

decomandd

-

expresia, intral5 ca atare 'in vocabu-larul de specialitatc, lwate couture. Mai tirziu,cind interviiie problema cerlitudirrii cu privire lasuccesul relativ al ,,noii liriii" apar confecliile rea-lizate fir serii mici. In fuilctie de succesul cunoscutpe piald, se poate trece, piin preluarea cle cdtrefirmeie de colfecllii ,,de-a gata" (formulele con-sacrale fiind: cea frEincezil, prLt-d,-porter si ceaeriglezd r.eady-tntdc), la produc,tia industriald deIftare sclre.

Pe parcursui ultiniului secol, in materie clemodd vestimellnr6, a.u intenvenit anumite feno-nrene, lle care rle propunern sd le punct,d.m. l,aincepub. cind industria confectiiior nu se dezvol-tase sau se dezyoh,ase lilcE pu!,in, n:oda priveadoar: tipul cle vesrnirrl reirlizat dupd principiul,,lt,au,te colLtll.re". Ilateilzd de rnai inulL{ vreneid',r:a confec[,i'ilcr ,,d.e-a ga.ta", chiilr a t:eior debund. ciliilai,e. tnsd, pind relativ rer:ent,, itcesbeconfec!,ii nu se $upurrealr clecit, foarl,o vag prin-ciiriilcr rnodei. Ele er,uu produse in asa-zis:ul',,stil-l illj

claslc" pen[,tu biirbali siu iritr-un stii anlbiguuirentru l'ernci, proluinrd un..lii: l:leittelrLc de,,linie;r modeitt iir -n-i,zi:Xtne, d.ar e.c,.:trta ca;:e s5. nrl facd.r.eqminLul clrl lenurLaL ai,lrl,r.ci cind evenLtralerchirnbiiti i;.r" G't!)'vc:li ".pl:si,t'r l:oapte" sub aspeci,cl'o1r1s.Lic, :,uit ai;plcl,lil dlverritior dei,alii tiiiu ac-ccsoi'i 1.

(lonfcciiiier ".nr'6i-1-pol'tcl'"" realizate tlupd ci-

ri,'ri.,rli' infr'rliri, r:lrtstiLi.irie rl ll;rlii;rlt lrri,r'iitlit u-ils-i.i r r'rrn l,rrir'1ir ! 1l;tt.lii, prezlili ii pretuiilltl.rlr .t;'.i iilr. i.i!a oniilt lti Iol'.

li-ar cuveli unelt e:

se 1 oat;'o'bi- 1-;l;iu"*i,lil"ill*.fi.-.ii"l::,-:r material,'iot' cl lur'hictia de confec!'ii, ,;l"pi *ott* liiril a- ntodei*''[T 5ff

";";"";i" ;t e i t -t'"pt'*l

r-'b i e c tjr' . 1[' ciuri^n {

[o-rrr; puiin, ..noud [i rrlu" 1;r""sup"rne ul vL'sminl01p: sd, trlt { o:ito nt''f L ;i,.nJlt':l ' rr{ nLl-\'i .irari

rdu

ffi;;t "i"a-ii abandoiezi

inr'rucit' nu mai cores-lrlrndr nnil'rc ;:usturi'''''il,'oor..n' ,ii,,""'ul il r-egminlul realjzal 1n uon-formitabe cu ,'rlLlua lilrie'i nu mai constiNuie

o

nroirlem[ aiiL tlo u'fi"iia cr altS'datd" moda qi-air;i;-";i,;'lc 'ln initti"nin Ei ilsupra

allor cate-,,,rrii untrt,to 6{ouiL'"1i" ii,lL"i.,tule'treditional' caL,-^r x rrn

""n;*s.r'll "i;;;';i;; imbrecdn"rintri

lij'iiil ;;;;"1;^;i;bric' clhiar ve,smintul oam.-hilor r-iraturi inceue sd se silpun[. ,,urpriciilor'ii'"'t"i;.'J['*

"tiiit" t* "up"*'Jttt'ativ ;i ' pi'ntrir

iiffir-ii.'*ul ;n virsld culLul srlueLei tin"relLt'tlegajate' 11r,1*tt? uenei'iil, la imbrdc[minleaSe rOnul)1, ar Ii,r,. ,^ ,ip oi n.'n,'aclitli

"i.."t' i ' sconLaLe f iind cu

;1:;:l[".:' ""iJ"j;"i;;i"'''r''r't'rr i6r' dnco'a!iurrc

u

fi"i.*-'l"r"i-iextil, o'sociat: 1'r ceie ale accesort-ii"1r9a3g;1::' :l,Xttiffil'?"-*;:;,,.rrar cur| axP1.etutl?)denr aS:*::i*,;,TT:'',"m*t,:'*it'?':i'":1'J'""d1:^('rrr t qr'

d.escop ,riL^,, ponLru cit. pr!.!'tL';11:.;T^i"

r11::li,nentdivia f .r"" - "'''p'""''ia' ul""1"-ti*t-, vigoare Ei

pr'ospelinc' sdnltate'Prin {'apl,ul cd' oamenii njung s[ uibir la r]ispo-

,,itii'iot"rfr"i '"tturi*ii*p ilil.n'"ca ;i

p.irr' f'rpLulcd. deosebinie di ntrc niunca [izici si coa inlclct'-tual[ t'inri, p* uro"o*1,';t :" .9tears['--,"ftioqtiT]ilJa?,; *f".ioar[ acum ;i clivcrse resorturr alaf*ilt?.a**tei cotidienu' Ps sLradd' sau in maga-;# ilit'i; iii"i il;.,-^imt'rdcat a la. modd' E ade-v5.rat cd'

"*t"*pi'"u cleosehirii rlinire irnbricii-

*i;;;""1"J;;t ;i ';;"

tle luc'u- .'Y ':" datoreEteffi;;t "n"""io"'rnenlionat't','R"1lt]itarea

este-

tic5." a ,.noo pt*'"'aid ultt*-"I acestcia din urm[oare a fi avuL, cle asemenea' ull rol deslul 4-e*,T*.-x"il" lin'il'a1e moclei s-au inspirat masrv

din formele considerate altdtlatd spccificei doarimbrdcdnintei de lucru.

$i unele mutalii survenite pe ptranul convin=gerilor politice, filosofice ;i morale ale tinerilors-au r5.sfrint, in ultimele decenii, a.qupra l'esti-mental,iei adoptate. Citeodatd, noua jinie a modeitrddeaz[ foarte c]ar accentele de protest impo-triva vechilor prejudecd{,i mora}e sau chiar so-ciale. Astfel, se cere privitd irnbrdcdmintea ,,uni-sex", dominind de mai bine de peste trei deoeniipreferinlele estetice, in multe medii tinere. Eapriveste un sistem amhiguu de fornie vestimen-tare situate Ia grani!,a intre ceea ce putea ficonceput altddat[ ca imbrdclntinte de lucru qilrnbrdcdminte de sdrbS.toare, dar' gi la graniladintre imbrlcdmintea masculinS. qi cea femininS.S-a pornit de la ,,reabilitarea" pantalonului investimentalia feminind, dar cu timpul s-a mersmai departe, reallilitindu-se un anumib tip depantalon, cel specific imbrdc[miniei de lucru afermierului american

-

blue .ieans. Asociatd ple-

telor, ca si unor elemente ce modificd fizionornia-

barba, mustdlile -

noua vestimentalie con-sacr5., pentru hd.rbali, silueta umand pitoreascS.,lntilnitd pretutindeni in marile rnetropole rieast,[zi. Siiueta feminind apare usor rnasculini-zatd.; totusi, noua vestimentalie reuqeqte de mi-nuns sd puird in valoare dateie individuale. Im-brflcdmintea ,,unisex" se legitirneazS. ca formd, deprotest lmpotriva vechilor prejudeci!,i privindinegaiitatea scrolor, ca qi lmpotriva convingeriiburgheze c5. ,,haina face pe om". Ea este adoptatdastdzi de cdtre nurnerogi tineri din ntedii sociale{oarte cXivelse si de pe spalii geografice extrernde intinse.

'fot mai mult vestimenta,Lia modern5. punepre!, in ce priveqte construc,tia forrnelor qi alo-cierea accesoriiior, pe sugestiile provenirld dinlfera portului popular. E cazul, printre altele, alcroielii gi rnotivelor de ie romAneascd, preluatein conditiile unei piese vestimentare feminine uni-versal accepfate.

J IJ

Vestimentatia pentru alle catego!1 dc po.pti.lnlie clec;it, femeile pind la o anunr'itd virstI Sttineretul poate comporla ,ti ea, dupd'. cum alnviizuL. urrele rrrotli [icaiii iri spnsul nlodei, dur carcnu sint, supus(' aceluiltgi tiLm trepidarlt' De accea'ele devin rnai greu sesizabile. Tn olice caz' urlatlin dirnensiunib impoltante ale vielii esteticecontemporane este asiguratd

-

trt'bule .s-o recrl-

noaqtem -

prin intermediui vestimental'iei'

XIs HstcN-ur

1. Dfrflcult6gi de ingelegere

Fretutindeni, in secolul XX, apare evident{ pre-ocuparea ca obiectul ou destinalie practicd,produs industrial, s[ retind aLenlia qi prin infd-tiqarea sa pldcul.d. Se distirig, obignuit, doud rnarimodalit{Li de a concepe frumuselea formelor uti-litare, obr!,inute r cel mai adesea

-

in serie, prinprocedee indusi,riale.

Priina modalitate presupune folosirea efec-l,elor de orrl(rment ;i decoratiune. Odai[ executatd1a parametri f unclionali acceptabili, pentru adeveni atrlgdtoare, forma este supusS. unor ope-ratiuni supiimentare ce implicd. derivarea, impri-marea ori aplicarea de elernente noi, f{rd utili-tate, considerate ca fiind capabile sd-i asigure urrplus de ,,intercs" estetic. Decoraliunilc gi orrta-meiltele nu slnt niciodat[ impuse de necesitd.f.ipraciice. In aceastii privirr![, e]e au oarecum ca-racter contingent I foarte greu se poate dovedipeniru ce ,,configura,bia" lor se prezintd intr-unfel, iar nu in altul. Totul tine de inrientivi[ateaceiui ce l-a creat. Nu rareoori, ornamentele qidecoraliunile ajung chiar sd afecleze negativ func-.lionalilatea obiectului.

A doua rnodalitate presupune proiecbarea gimabei'ializarea proiecLului astfel lrrcit produsuloblinut sL ilcirrte privirea la rrivelul inerenlei

sale ..comuozitii vizuale', excluzirltlu-se adaosulde nlomnnLe ,,gratuite", n^eimpuse dc functiunilesau desbina{i[" acestuia. Intr-urt asemcnea caz'modul cum so infdJ,iqeazd obiectul apare strictd.eterminat de solicitdrile pe care acesta urmeazaa le satisface, conform scopului ce-i

.legitimea.z[existen!,a, orice altd ,,tnf5.!'i!are" implicind limitede fotrosire difelite"

Intre cele clou5. mari modalitdti intervin qiunele,,pozifii intermediare". (Xlste, tle.pi1d5, c-azulformelor care, deqi nu comport,[ nici un fel deornamenle sau deioratiuni, sint concepute, totuqi,ca un fel cle invelis, autonom, al func{iunilor)'

Atunci clnd iriceicain sii intolegern problema-tica esteticS. actuali a formelor ut'iiitare' reali-zate inilustrial, va treJ:i-ii sH. i'ecunoaqtern, maitntii, aclevdrul cE turlte dintre acestea dispun deanumite orni'.urente qi tlccoluliuL,i

-

reusite orinereuqite. Arlaiizirici sratuttri l-t\trtlcrn aI ohiec-tului i"unc,tional, iribr-un studiu celehrru, intit'ulat'Il tliscgrto' inclustrir;le e lu swa estetica (Bologna'igOi), "esbet,icianul italian Giilo Dorfles consi-der6"cd plodusele a c5'ror frumusete e. asi-emratS. plin efeclele de ornament' satl decora!'iune,Siriar dica sinl obi,inule industrial' oa viziune qiconcep{ie, ar trebui considerabe ca sbind, tot'rrqi'sub st innul arl izanai utui.

Semniticativ[ pentru secotrul XX se dovedegteinsd dezvoltarea'producliei induslriaie

-pe liniaformelor func{,ionale si frumcase totoclat'5, ex-cluzind ornamentele ;i'clecoraliun'ile. Autorii careau cdutat sd-i desluqeascS, principalele sensuri-srsemnificalii sint unanim {e pdreie c[ este vorbaclespre ,r, f.nottt*tt de civilizalie ne-cunoscut alt5-dath, clrrd d.amina convingerea- cd frumuseJ'ea lu-crului trel:uilor fahricat prri-rbe fi asiguratd ex-olusiv plin decolalruni Ei ornamenle'

Unui dintre primele studii sist'ematice, claresi document,abe, aldt'ind cd ne trfidnr in fa['a unuif"*orn,,n d. civiliza{ie inetli{, a fost' de brrnS'seamd, cel publicat in 1934 de clbre llerbert' Readitggg-tgO8) - Art and -In'du,strrr - deqi esteti-lianul englez nu-ryi ascunde increclcrea irr viitorul

316

fornrelor vizuale co rccurg la rrfcc[ele de orna.mcntsi decoratiune.

Se foloseste acun -

apr,oape peste tot -

cu-vintul englezesc design,, pentru a denun:i reali-tatea obiectelor func,tionale fabricale, capabile sdincinte privirea, fdrd a recurge la efectele orna-mentrrlui si d"coraliunii.

Totusi, dificultdtile ce inl,ervin in utilizarealui sint mult, prca complexe pentru a putea fiignorate. Pe dc o parte, eristi o anumitd. ambi-guitate a terrnenului, permanenl generatoare deconfuzie. Pe dr: alt.d parte, fenomenul insuqi nua ajuns incd sd fie re!,inul, ln nir.elul refleclieicornune, pe linia tuturor particularil,dtilor sale.Chiar opiniilc specialigtilor p'r'iviLoare la unele saualtele dintre caracLeristicile design-iilui nu coincid.Se impune, dr:ci, s{ firn cit mai prudenti atuncicind incercH.ra s5" re{,inem nol,ele definitorii penlrudomeniul general al design-ului.

Mai intii, despre dificult[[,ile lerminologice.La inceput, a exirtat in italian[ cuvintul dr

scgnarc, descinzind din latinescttl designati,o. In-seilrn{I, deopotrivd, a trasa, a ordona, a indica.De Ia ei a derivaL diseEto, care se traduce atitprin deserr, cif gi pr"in idee oreatoare. proiect. Egreu de spus cum s-a desf5.surat exact procesulde contaminlrre, dar in francez5. eristS. des.sin,insemnind desen Ei desscin,, insernnind plan, scop.Se pare cd, din fr:anceza veche, descendeir+yii luiclesigna,tio au pd.truns in eng1ez5., unrle intilnim,deja in secolul XV, cuvintul design.

Termenul, ce urma s5" cunoascd. o carierS. atltde str'5.lucitd, s-a impus, lncd cle la inceputurilesale, cu numeroase accepliuni, citeodatd unelecontrazicinclu-le pe celeialte. Diclionareie recunoscpentru design urmS"boarele accepliuni:,,plan men-LaI", ,,schemd de abordare a unui lucru", ,,cro-chiu",,,inten!ie",,)scop final avut in ved.ereatunci clnd se incr:pe o anumitS. acliunr:", ,,folo-sirea de niijloace adecvate pentm trtingr:rea unui:rtlopt',,,idee generaldtt,,,consl,ructiet',,)compo-ziLit;" r,.inbrigd", .,invenl,irtt, r.proiec',,arott. Astfel,tlesign r'5.rnine rrrt lerrnen imprecis, anevoia utiii-317

zabil c;r inrit'r'unl.cit L cll ltlortl 1.relr t,rlr i nvesl'i gat'iilcl,eorebicc.

Principala sernni{icalie a crtvini,ulr.ti rSrnineii'.ccea ile ,,proie ct,are". tr)eoarece

-

in eng;lezd cu-vintele pot, avea sensul'i diferite, chiar cind semni-{icatirle'sirtt altarcnt clare' lucrurile se dovedestloeva mai cornplicate clecit par la prima vedere'Ce fet de ,,proiectare" riesem.neazi cuvinlril de-.r'lgn2 Uneori poate fi vorba despre.,,proieclare"asa culn o concep arhitec[,ii, inginerii ori anumitiartisti car'c. inainL,'dc a lrccc lr rtirlizarlit ttnniforme, intoemesc detlrliat un plarl sau o. schi{'d'Alteori. poale fi vorba ins[ dl'espre ,,proiecl'ane"rru in serisul trasS.r'ii ca atare pe hirtie a planuluidup5. care urrneazi a fi realizal un lucru, ci alintbn!,iei sau conceplit:i existente.

d; incit, ds,srgn'inseamnd ,si proiecl' pentruun obiecb oirrec&rc, dar si conceplie despre oacliune determinat5. sau incercare de-a pune ord'ineln ceva, cle a pune in valoare calitdJ,ile propriimateriaiul ce tiebuie prelucrat. Mai ales englezaamericanS. a consacrat cuvintul d'esign cu ase-menea posibilitdli de interpretare.

presupune o anumitd. idee ce a stat la baza rea-lizdrii respectivului lucru, ca gi procesul ob!,ineriiIui ca obiecL".*

2. ffiomeniul design-ului

Statutul amhiguu al termenului de design, chiarin contextul limbii de origine, provoacd adeseaserioase incurcS.turi. J. Christopher Jones, intr-ocarte apdrut5. ln 1970, sub titlul Design Methods**,cautd sd prezinte domeniul design-lui qi sub alteaspecte decit cele privind intentia, conceplia,proiectarea, iar apoi realizarea unui obieot func-tional concret, capabil s5. fir: apreciat, acum, caf rurnos.

Dupd col dr:-al doilea rdzboi mondial, cur.inbul,,design" a pi.l,runs in numeroasc limbi, pentrua desemna procesul comnlex de cor:,ccpere, pro-iect,are gi reriliztrrtr cu mijloacr: irrdrist,riale a for-meior {unclionale gi frumor.sc toloclir.td, potrivllexigenJ,clol timpului ,.d,' f;rl 5.". {lhiiir Ei dr, lir rrinbelegerc atiL dl iimpi,dir lr,rl--.uitr lclm o" inrr,d,ciup5. cum o'"tn vsdrr&, unolo exc,tpl,ii.

Cum t,ermtnul ,.d.rsign", asLfr:] uliiizat,, pri-veste al,it crr:alia dr: unicaLe, cil qi produc!,iaiir serie, se inl,rebuin !,rlazd r:xpresiit industriuL'l,csign pr-:ntrrr formob funclionaie si frumoase inacelagi t,imp, cir pot fi ob,t,rnut,e, eristind un proto-bip, la scara rnarilor serii irrdustniale.

David Fye, el insursi ,,designcr", autor al uneifoarte interesante lucrS"ri

-

The nature of Design(London, 1964) -,

e de pd.rere cd. formele dinsislemul design-ului se caraclerizeazd prin respec-tarea anumitor condilii, la care nu trebuie sE, ses'.rpuni ccle din sistcmui artei, ori din aite sistemeale esl,eticului. Aceste condi!,ii presupun, de labun inceput, o anumitS. conceptie in legd.turS, cu

* Anthony Bertrarn, Design, London, l']inguin Booki,td.,1938, pag.12.

** J. Christopher Jones, Dcsign. hXetodd Si aplicalii,liucureqti, Ed. 'Nehnici, 1975.

r19

Avalarurile termenului discut,at nu -qo opresc'totuti, aici. Mai nou) el a ajuns sd dispunl qide o all d accepliune' Aceast'a prirrelLe realizareaohriectului, trani pun tlr*'a in lirac licd a

-..co ncep.tiei",

..intentiei" .,proioctrtltti'', presuputc de cAlre orlcolrr"rr, '"oo, 'ie cltre orice rnodalitate noui deabordare, dispunere ori folosire a vechilor forme'S5.-i ascultdm pe Anthony Bertrarn, autonrl uneioa.!i i"tit"fate'Deslgn, apd,ruto in 1938: ,'fn, jurql"n,rloi

tb88, cuvintul drslzgn avea inlelesul de !'el'scoo. intenLie: cd.ire l6i7 "l mai art' in plus 9iintelesuI de lucru reusit cdl-r'e care sc tinde' Inlti38 ;i

"; apare consamat cu inlelesul-coropo^zi-t

de !el, plus lucru reuqit spre care se tinde. Astfel,el desemneazS. d.e fapt un proces ce rnarcheazdoarcursprea drumului de la conceplie' prirl pro-iectare"qi producere' pln5. la obiectul finit'

Prin design, tn acest caz, nu Yorn mai inlelegeun desen fdcut in biroul sdu de cdtle proiectant,ci mai curintl h,rcnrl insusi, care odatd' realizat

I

318

obiectul util ce urmeaz5' a fi roalizat' o- anurnitdoroi".tu",, qi un motl dc execulie' de trb!'inere' ai-',"ir.f"."i";.'tazat pe folosirea tehnologiilor inain-l'i i I li

^ ',ii rii ao. ti *tr..!ion ate' Astf el,-construc!'ia

:i'i;il"r"il;;"i.i;;i.'s6.se justince nunrai pri nl""l?i"t"' r"'l"rliot'n produsutul.d"^,bi.cL avindi,"il.iil;!i; ;;;;l;i; component.ele rormpi I rebuics5. se coreleze geometric' po.trivit.scopului peltrqcare obiectutn.*tu'e-a' fi fabricatl materialul;';""fi-l;i;"loit'pf si struciurile {ormei irebuieH";' ;;iil ;;-""'d;'d solicitdrile ce decurg rlini.*tl"tiii- sau lntrebuin!'6r:ile obie-clului' E ne-"i."..-i"t"aat5-, ca

producerea.li procurarea o^-ii""iitr"i s5' nu impiice efortui'i ecorlomlce prea-"ti.- Otititut ae ,,tip tlesign" se cere' de ase-;t;;;".-sd fie cit rnai'uqor ds f ilosit' rnaner''rat''itr*rt"r"] ,".e lrnt" marimunt rl'e conforL sauffi;i;;;; p*ilii la momentul respectiv si sd;;;,ttt. minlnunr rle cheltuieli pe'tru inlrelirieroori funclionare'"'S;iliilind toate aceste conditii' obiectul vatrebui s5. aihd, totod'atd, o infdliEarc cit mai pl5'-cut5.. sd fie cit mai frumos' E'de la sirle lnleles:H?.il;i;.*" ii*tatuia d'intre aceste condilii inrr:rrlc si a lulttror itptot'ne o-rcltrd'r'ornamenleleli"b'".o;.it,,iir"' gt"tttit"' De aceea-' Ppnl rrr creal'iai;#;i#il

"iip' a."ig"" se dovedesc insuiiciente

;i;;;i qi iil'skti'"iil'" "o"" " P'lP:01," in qcoald;i;-tuI. E it""i.lin tit-ti,r too tpociotitt ' de'qigner-ul''' "'iaili""r,ii ou"ia Pye se iustific{ insd nurnar,fi ,,'i..-p"rliva ini.-leiorii curcrrtt' I dosign-ului-

lrilttst. -u, .n*,tin"?' ant singttra ee porrtr" fi;g#iii,.ia:^ttt"it"*itor - care rrizeazd' i.der-

o*Ehi, .t..* econonricului'Erisl[ irrsl, ;i o iu!'elegcre nrai largd a design-

,tull .ii.n,otL u,iosea z{oilct"s, dupa crre act'sLa-.""1;"'itr*g'-tt pto""i d'e co'cepere si realizareil*,"Jx^ t"u-indi'strialL, potrivit' rtnei concep'{'';t;i;;;; o*f.,,t'lt't vizual" noi tlin tl'ic* donreniu'inclusiv rlei iil artei' Jrt 1i"r'rrt';te tlt'. la,, prtlnrisa cd'civilizalria pt' (litr(j o liiirr'irn astt-tl"i' [oltlsintlu-rtode cele ,trai rec*"1*

'tit'*tt'p"t'iri ale- gtiirr[ci Ei

;;"i;ii. tlebuie sd aibI coerin9[' Prod'selt' func-

t,ionale obtinute cu miiloace industriale qi la scar{industriali, capabile s{ impresioneze vizual pldcutla nivelul 'inerentei lor geomebrii, urrneazd a-ryigdsi coresponden{,e fire;ti qi pe plan.ul crealieiarl,istice. Ar"ta conlenrporanS. nu poale rgnora ten-dinta care se face sim!il.[ ast[zi in general spreformele simple ce erclud elementele nedirltate delogica ptop.i.i lor constmct,ii sau compozilii'Ai,'unci

"in,i *o inscrie in aceast[ tendinld geire-

lal5., arta devine -

si ea -

design.Dintr-o atare perspectivri, design-ul-s-ar iclen-

tifica -

dupd cum ooma.ca llcne ltuyghe .s.i JeanRuclel in -L'art ct lc monile ntodernr: x

-

cu

mod,ul general de a organiza codul arnbientuluiuman) in condiliile ciiilizagiei industriale dez-voltate. Experienla arat5. ins5. cd un

-spaliupopulat numai cu-forrire austere de ,,tip design"hevioe obositot dacd. nu este punctat cu cite oprezen!5" ce sfideazS. principiile eficienlei si eco-'nomlcli,alii, capabilS. -sd eiprime acel avint alfanteziei' libere, intotcleauna creatoare de neag-teptat. l\irimai in reltrlie cu obiectul original' celtrstar,dartl aludLuicsc o. compozi';ie inconfundabil['

Pe cle a1t,5. parbe, nu o dat5' s-au f5'cut auziber-oci exprirnind temerea cd, obligind arta con-Lemporand s5. sc afirrne doar in consens cu ,,noulspirit" al formelor') ce ar indreptd.ti inleiegelead-esign-ului intr-un $ens foarte l."tg, se poateajunge la Iregarea ei. Incd de. prin anii '60 aurrnr,lri ti serinalate irlterventii acuzind

',dema-qoqia design-ului". A preconiza c5. formele reali-,aie i'r.Ius'irial, ori in -spiriL irrdustrial, sinl" sirr-gurele ccnforme ,,spiritului epocii" r:olrstituie

-ie ardta aturici -- o pt.,zi!ie e-rclusivistd., ce faci-iiteaz[ con{uzia dintie diversele cornptinenttl aievie{ii esfelice, i*r pr: all plan confuzia. dintrealLd qi non-arLd.

N[ai inlervine ;i un alt aspect. Designerulnu poaLe face abstrtrc,Lie de faptul c[ forma pe

* Rend F{uyghe, Jean Rudel, L'art eL Ie montle'r/erne Paris, Lai'onsse, 1970, [. II, pag. 400.

3213?0

care o proiecteaz.A va trebui sd se integreze.. ln-tr-un oontext uman unde arta este chemat5" sd"infrunte timpul, si d5inuie peste veacuri' Pro-blema oare ie pune, intr-o asemenea s.itua{'ie,priveqte nu numai raporturile formelor ,,noi", unele'cu aliele.

-

cum ar Ji formele funlionale produserecent si' cele artistice ,,moderne"

-

ci Ei rapor-turile formelor ,,noi" cu cele ,,vechi"' Spre deo-sebire de formele utilitare, de pildd, formeleartistice nu necesitd. a fi inlocuite fiindci s-auinvechit, au ieqii din uz, nu mai corespund,- ci,dirnpotrivd, infruntind timpul,. eE. iqi rlezvd'luieo ,rulo*"", ,,permanent actualS'"' Ele pot c5'p[tainsd o aitX ,,str5,lucire" in prezenla a ceea ce secreeazd ,,ac,rmt'. A postula dezvoltarea artei dupiprincipiiie progresului $iin,tific

.qi tehnic insearnndDrln urmare, a-r lgnora spoclTtLrur'

De altminteti, nealiLatea vielii sociale con-temporane infirmd, la tot pasul, pretentia iden-;ir"'a;tt a;fi-;h't; rl" *

"'iu, ri6 6u alte'domeniiestetice dist"incte. Din pdcate, chiar unele sludiiscrise d.e esteticieni prestigioqi au contribuit' lainLretinerea unor asemenei c6nfuzil. E suficicnts5. n6 referim la ]ucrarea lui Thomas Munro

-

The arts and their intercelation,.s (1949) -

unde,pe de o parte, industriai design-ul este relinutia arb[, ilr, pe de altd parl,e, sint ,integrate insfera acestuia lmbrdcS.mintea, stofele qi impri-meurile, amenajatul interior etc' E adevd'rat cd'Munro, credincios metodei desariptive, nu facedecit sd consemneze cazuri de care a putut luaact, fdrd a subsct'ie, personal' la interpretareadesign-ului astfel, dar ;i fdrd sd arate cd ea nueste corectd.

Considerlncl drept inoperante atlt in!'elegeread.esiqn-uhti ca o componentd a arLei, ciL si in{e-leEeiea lui,,ldrgitd", in lumj na ciireia acestaao"toaou cd devine sinorrim cu esteticul. nu ncpilt."i mullumi nici cu modul curn il trateazdDavid Pye.

Faptul cd tn crealia formelor funclionale mo-derne 'se impune respectarea unol condilii pgcare artistul ie poate igno.a nu explicd design-ul

l

1

ca fenonren de civilizalie. Apar, de aceea, eitevairt,r'r.h[r'r, ;rl cIr'or r'[spurrs nr-l poa1.o li nvitat,.

I)e ce cLr;r r" irr \"re[rea rtr,rastr:i pr'{rhlema olriectrrlui frrrrol,iorral rsi lnrmns t,ot,odat,{, ob!,inut p+rcale indtrst,r'iiiJd, a ajrrns sI prezirrte,r irirporttrn!dsociitlii a1,iL de lnalc i'

I)e cc tipul de obitrcl func!,ional, protlus indus-trial, comporlincl. evenbuale decoratiuni sau orna-mente, incepr:, la un rnomenL dat, sd fie inlocuitmasiv prin altul, a cdrui frumuse,te se impunedoar la nivelul inererttei sale geometrii?

Ce statut estet,ic posedri obiectele de tip design,atib prin cornpara!,ie cu cele produse industrial,la scara marilor serii, care conlinud s[ apelezela electele ornamcnlului sau decoratiunii, clt ;iprin compralie cu cele '.rnicat, din sistemul artei ?

Ild.spunsul la prima qi a doua intrebare neobligd mai inl,ii s5. insistS.m asupra factorilor ce audetermirrat aparilia design-ului, iar apoi sd incer'-c5.m a desluEi etapele care au fosL palcurse pin[aoum.

Rdspunsul la a treia intrebare obligd la inlele-gerea fornelor actuale din sistemul design-uluiprin compara!,ie cu cele din sistemul artei, alartizanatului, al inlocuitorilor tehnici ;i industrialide art5., al arnenajatului estetic, al vestimentaliei.Ea a fost ins5. avut5. in vedere ;i pind acum, fiindimplicat[ la nivelul a tot ce s-a spus despre dome-niile estelice extra-artistice, abordate deja, ca qila nivelul considera,tiilor noasbre anterioare despredesign. Nu va fi ignoratd nici in continuare f5.r5.s5. i se consacre, totugi, un paragraf special. Cafenomen speci{ic civilizaliei moderne, design-uli;i datoleazri apari.tia unui complex de callze.

3. Cauzele are au condus la apariliadesign-u!ui ca feqromen specificciviliza{iei rnoderneA vorbi despre cauzele ce au condus la apari!,iadesign-ului, inseamnd a for,ta putin lucrurile. Princauze se inteleg, cle obicei, elementele care deter-

323

mind in mod direct orice schimbare, miqcare lrauactiune. De data aceasta e vorba de anumiteelemente ce nu se identificd. intruto'rul cauzelorastfel intelese. Rolul lor ln aparilia design-ului,ca fenomen inedit de civilizalie, fiind indirect,se impun unele mS.suri de precaulie. Curn unalt teimen mai adecvat, nu avem Ia indemind'vom folosi cuvintul ,,cau25,", cu toate rezervelecuvenite.

Pot fi recunoscute mai multe grupuri mari decauze ce au condus la apari!,ia qi afirmarea desi-gn-ului, ca fenomen specific civilizaliei moderne:

a) Primul grup cuprin de' cauzele de ordin eco-no*i, g,encral.ti"a ptbAnc!ia indusLriald a ajunsin situilia de a satisface, poten!'ial, toate nevoilepenLru un anumit tip.de

-6biect fun.c!,iorral, cris-iente pe o arie sociale determinatS',-au aP5'rutunele brobleme noi. AltdclatS', orice obiect func-tional putea fi oblinut prin prelucrarea unui anu-mit miterial, fie chiar de cd.tre cel care urma sdbeneficieze de el, fie

-

atunci cind erau necesarepricepere qi tndemlnare deosebile

-

de c5.tre uni-iatea productivi speciaiizat{ ln realizarea unuianumit tip de obieit, inilial manufacturier5,-iarspre timpurile noaslre industriald incipi"nid. Lu-crul trebuitor, astfel ob,tinui, prezenta, fileqte'o valoare ce

'uneori era.foarte mare. Anumite

materiale textile trebuiau aduse, de exemplu,din tdri indepdrtate. ,,Drumul" antic denumit,,al md,Ldsii" se inLindea pe rnii de kilometri, muhriirebuind sd fie parcurqi prin de;ert. ,,DtlTYlporlelanului", de- asemenea. Dar qi materialeletn"iit* locale presupuneau un proces anevoiosde produclie.

Pind astdzi s-a transmis, ln cadrul multornuclee de via!6 sociald., tradilia-pdstrS'rii cu maresriid a obiectului functional. In evul mediu sei"a"nsmiteau din genera.tie in genera!ic mobilierul,obiectele de uz cisnic, chiar unele piese de lmbr6-cdminte, fdrd a mai vorbi de utilajul metalicnecesar practicirii diverselor meserii. Toate unel-tele trebuiau intrebuinlate cu mare grijd, astfel

t24

incit etre si rlminfl folosibile vreme indelungatd,pentru cd. se o}:{,ineau foarte greu.

Nu trebuie uitat nici faptul cd produc!,ia deobiecte ulilitare era asigurald., in antichitate ryi inevul mediu, folosindu-se cu precS.derre forla omu-lui sau a unor anirnale domestice. Cind ajungsd fie folosiLe qi alte surse de enelgie (vintul,apa etc.), asistdm la l5rgirea qi ampiific,area localS.a productiei de asemenea bunuri. T'otugi, dezvol-tarea generaid a productiei industrialc de ohiectecu valoare functionalS. apare nemijlocit legatdde folosirea sistenaticd a noilor surse sau forrnede energie; aburii, electricitatea etc. Pe fonduicelor rnai tle seam5. descoperiri teirnice din epocamodernd, ea cunoa,ste un asemenea ritm, incitpe la mijlocul secolutrui trecut, se ajunge in sitria-tia de a putea fi satisfdcute, r.irbua-}, toate cerin{'eleexistente in leg5.turd cu cele mai mulie bunuri.ln aceste condilii, statutul obiectului utilitar,produs industrial, se va schimba.

Pe pia,td, se pot g[si, bundoard, tn cantitdlicu mulb peste cele sl,rict necesare, diverse produse'de acelaqi tip, desbinat,e saiisfacerii aceloragi tre-buinte, iivrate de cdbre diferite intreprinderi in-ciustriale. Producdl,orii vor fi interesa!'i, fiecare,in desfacerea lor. Curn poate fi oare determinatdpersoana care intl[ lritr-un magazin de profilsd. prefere produsele unei anumite intreplirtderi ?Singurul rdspuns care s-a intrevdzut ia aceastdintr-ebare afecta sfera esteiicului. lntre un obiectfunc,tional qi alt obiect funclional, de acetraqi tip,cumpd.rdtorul il va prefera pe cel mai frumos.AsLfel, incepe sd devin[ actuald preocuparea pen-lrr.r aspectul ,,pl5.cui,o' al produselor industrialecu destinalie practicd., in prir,nul rind.

b) Printre cauzele ce conduc la apri,tia giafirmarea design-ului, prezintd. o deosebitd impor-tantd. cele de ordin tehnologic. Civilizalia moderndar fi de neconceput ln abseilla rnarilor descopeririEtiin,tifice qi tehnice din ultimele secole. Pe planulproducliei de lucruri trebuitoare omului, acesteaau impus o prezenld. nereprezentativd pentru civi-lizaliile anticliitd!,ii qi evului mediu: magina. Lewis

325

Nlumforcl, in Tet:lmics and Cipili'sation .(1934), aot,ro,., purp 5+1 pentnt prinra datd, ntlrt\ia asttpriti,rrrotLoni,,i psilt''lt'gi,:c "t e pr'"zittta aparili'r,'rni'l,,r nrillr1x1',n,lr' 1tt'elu,ttitt'r' it ttr;tlerialclor, rlilrtr".n urrrrJnz[ a fi obtrinute diferril'cl lucruri trebui-;;;..

'{Jf"l, :rpari,tia'marsinii, cir rnijl()o tle urunc[,al[luri de unealt,[, tr coustiLuil un fenomen cuproil"a" implicalrii pe planu[

-contporLamcntuluiindividual ;i colecLiv al oamenrlor'

Pentru i. evita confuziile -

posibile, ctteodaLIqi fiindcfl cliclionarele ne oferd' explica{'ii echivoce-

e necesar sa proced[m la precizarea termeni]or'[Jnealta constitoie un obiect artificial simplu,

folosit de c5.tre om' in completarea sau prelungireaair."ta a miinii, fie pentiu prelu.crat materialuldin care trebuie'ob,timrt un airumit bun' fie.pen-tru efectuat alte ac.tiuni con;liente {recesare' IJneal-io ,"

"*"*.terizeazd intotdeauna prin simplitate

si orin inlesrala subordonare fa!'d de cel careir f6los.'ste. da prezint[ importanigd ca atare qi r5'-mine operative cloar atit timp cit o minuieqt'ecineva.'- -- lttitu unealtd, Ei maqinfl inbervin o searni cle,"prezenle intermediare", ca,,inst'rument",,,apa-"it", ,,ag."gat" eic. pe care rlu le vom prezenbtr,ins5., aioi.

Ce reprezinL i ma;ina, pri n comparalrie cu ttneal-La ? Pot'rivib diclionarelbr' cuvinlul maq.in{

"arJ.*.-ttu obiectul'fabricat compus din mai mulbeJt-."t. complexe, capabile Ca, imp.reunS', primind o cantiiate de energie determinatS'' sd-.ol.*n*tot-", fie pentru a o iestitui in aceastir cali-tate, fie pentru'a produce un anumit efect' Unel-i"t",' in.t,.umentele, aparatele presupun tloar folo-,i"uu to,ri tip sau altul de eneigie, nu qi transfor-tnu""* acestbia. Ne intereseazd, toturyi, aici' nuotit o definilie riguroasd a maqinii, care, de alt-minreri, nu pbate f"i intilnitd in lucr[rile d.9.sq9.ciat1;taLe. cii intelcgerea ei ca prezonJd specificS' lumito"*L"ilo". bin" acest puuci de vedere, va trebuis5. recunoaqlem cd ceea ce deosebe,ste maqrnade unealti'este relativa sa autonomie' Ma;ina,rn.rg"'i, ,.funcJ,ioneaz5", P0 cind unealta trebuie

[1

lntotdeauna minuit5., supunindu-se complet, celuice-o foloseqte. In conformitate cu nLoduf de func-,tionare ce i-a fost fixat, magina, odatd ,,pornitdo',devine capabili s5. execute oper:,.tiunile care-ijustificd existenla ,,p0 cont propriu", potrivit,,comenzilor" primite.

Aqa se explicri faptul cd., incd de [a irrcepu|urilesale, masina a apiirut pentru oei din jur dreptprezent{ stranie, oarecurn nefirea;c5, plirld demister. Tob Ler'vis Mumford, intr.o iritd, carte,intitulatd The Muth of Macltine (Ncrv York, 1966),anatrizeazd ca semnificative reac'r,iilrr oamenilor laprimele contacte cu inecanjsmele ionplirate, aclic{obiectele al cd.ror mod de ,,functioriare" seam5.nd.cu cei al nlasinilor. Cind a apdrut iriLiiul orologiu,de exemplu, lumea il privea ca pe o crealie dispu-nind de puleri supranaturale. De prin seoolulXVX

-

perioada clnd unetre mecanism'] incep sddevind prezente frecvent intilnite

-

dateaz5., pare-se, o foarte frumoas6. legendd. Ea relateazi dospreun ini,elept r:abin din Praga care, inveritase o,,masin[" semdnind cu omul, capabil[ sd executenurneroase ac,tiuni de o anvergurS, extr,aordinard.Aceastd masindtie monstr.uoasd, der umiti Golem,cind func,tiona nimicea tot ce se afla in calea ei.La un moment dat, insS,si existenla inventatoruluia fost ameninlal"d. Atunci Golern a trebrrit distrus.

Desigur, e un drurn lung de la mecanismulorologiului medieval pin[ la maqina aclionat6prin forIa aburului, i,".r de Ia ac rusta ptnd lamotoarele cu ardere internd gi mr,j departe . . .Perfectiondrile tehnice intervenite de-a lungulaniior aduc in disculie noi

.si noi tipuri de maqrni.De acoea, dezr-oliarea producliei iirduiLriale nro-derne de bunuri diverse cunoaste mai rnulte faze.

La incepul, ,,itlealul tehnologic" spre caro seLindea era ntecanizarea, adic6. acel ri-,'el de dotaletehnicd a ln'tr:eprinderii ln condiliile cdruia ma;inasd poatd inlocrei omul, cel puliir penlru operatiuni-le necesitind mari eforturi, cu periper:tiva ob,ti-nerii unui randament sporit. Magina era conceputdadeseori, atunci, ca ,,purtdtor de u rell.e" pe carele actiona cu o forld mai mare declt cea a omului

3273?6

sau a animalului. Primele maqirri cu ^abur sint;-;.i". ;intre altole' p.ntru i pu"e in acliune.'i"";;ui"";;;;l; J" pneluc.ttt'tct^rrlcle' rd'zboaielede tesut. s.a.m.d. Omul impdrJ'ela ou maqrna opera-;;,;;i" ;;;ra1s p n''ducerii-bunului respectiv ; ope-;"ii,i"ir.

",,mnliiate, prosupunind finele in e\o-

,;i'i;";i-";;;il;i; paiti"uio'itd[ile rormei ultimo,,';'bi";'i;i;li"lntinuh s5' fie cfectuaLc de mrrncitot"i)" n."-"n*a, itl aceasld perioadd nu nLuna'i supl'tl-i",,gherea maEinii. dar Ei dirijarea el, itld'ealtrnitpt"erau efeutul[1r de cd,bre om'---F.r"

urm5.loare, cea a automatizdrii s.implc'.u .uru.tu.izeazd prin d'otarea intreprinderiior cuii";ld; maqind capabil sS executc singura 9i opera-iiini mai complicale. fiind doar supravegneatrh" iet""l"t- ,in fei de

',individ tehnic'' ce funcr-

tioneazd mdimentar pe ),cont pr-oprlu'-"-S""ot"t nostru tin^de, mai intii, spte,automatl-,rrlt ro^olrtd'.,r'"u".i" ptcsupune, Ia nivciulffi;"'t";i;;ii;"'pl; intercbndilionare a ma;ii]lgri;bt'ti; in prod-uc'eroa aceluiali lir{)dus sau ptosa';;i ;;;it* tip"ti, lnrudite, d'e pie.se sau chiar"iri*t". Apa" ansu*blur:ile

de niaqini .capabile

-i * ":.t".fti"oler"

par['ial sau chiar-s5'-ryi corijezeeventualele erori."'"intii*'uf."l-p. qt timpurile P",,"11: le tr[im'intervine un nou ,,rd'eal tehnologlc"'.ce)' al. cibet"ne-'ii,nr;;.

nroduc[iei indusLriale (Lerminologta -

nu e

i"i"ttliririlaf . 3" putte, de astS datd' -problentarohol,ilor si a an*amLlurilor ,,auLonome" de maEin'i';ili;iil.';;.-;;;d-." tl

'-u fixat programul de

i"i"iiotu.",'odo[[ portrile, sI se auLosupravegnezesi auLoconLroleze cornplcL, irr r0porL cu scopurie;il"#"u rilti"t, c'it mai econbmic qi efioientposibil.

ComporLind intottieauila acea libertate de ac'tiorti"

"Jru le deoJeELe fundamental ile unelLe'

;-.ittiiJt--""ititugtut de obicei mai greu in intimi-ilffi'oi;#mt. F"Jrt"ul oomp.orbamenLulu i indi-lriao*, aceasta s-a bracl-us prlintr-un imporl'antcoeficient de teamd, pe care maqina l-a inspirat;;i;;';;;" toutoiu"'slo

'nu""otez-e,' mai ales la

i".ip"t,'"h; iiil; t" ""u

incd obiqnuitd cu ele'

lntervenea. prirt ttrmarc, atuncli, necesit,aleareducerii,,pr5.pastici psiholorrice" care separaomul de nrasinir, a inlegrdrii maryinii printre pre-zentele intim umane. Singura posibilitate cares-a int,rev5.zut, in acest sens, viza sferele estelicului.Cind ,,obiect,ul tehnic", avind statut de maqindori produs al maqinii, ajunge s5. incinte privirea,puten spune cd el figureazi printre prezenteleintirn umane. NIai inLii s-a recurs la ,,soluJ,ia"artei aplicate. Prirnele magini cu abur, de exemplu,aveau pilonii de susbiner:c in chip de coloaneionice, clorice ori corint'ice; alte lliese metaliceprezentau, la nivelul pdr!,ilor vizibile, anurniteoompozilii, ob!,inute prin turnir.re ori qLanlare, cutot felul de ,,motive" dccorabive fitomtrrfe 1 zoo-nrorfe sau antlopomorfe.

Nu numai maqina, dar orice lucru produs cuajrrt,orul ma;inii a fost, dintru incepuburi, apreciatca lipsil, de cdldur5", de iniimitate, in condi{,iilein care el nu se pr:ezenta qi pldcut sub aspectvizual.

Astfel, apare necesitatea asigurdlii obiectuluirealizat industrial ;i cu o a doua dimensiune,pe lingd cea funct,ioirald, inerentS.: dimensiuneaesteticd.

c) Urmdtorul grup de cauze, conducind laaparilia ;i afirmarea design-ului ca fenomen spe-cific civilizaliei moderne, e ceva mai greu de pre-zentat. Este vorba despre cawzele de ordin eco-nomic restrtns, specifice producliei industriale dinEuropa si America de Nord, dupd 1850.

Se pune, ln primul rind, problema combusti-bililor superiori

-

derir-ati ai petrolului -

;i aenergiei electrice. Prin utilizarea acestora devinposibile noile tipuli de ma,sini, avind la bazdmotoarele cu ardre internd., motoaretre electricerrtc. Astfel, la inceputul secolului nostru, noileachizilii telinice ajung, derja, sd afecl,eze, in ldrileavansate econotnic, nu numai industria, agricui-lul'a sau transpori,urile

-

l,ramvaiul, aut,omobilul,rnt,rlro-rrl, rrltelior nt'irttrul, tlevertirrtl prr:zettt,e fa-rniliarc --, oi aproapc toai,e secLoarele vie,tii pu-blice qi private. Instala!,iile irigorifice pentru con-

328329

servat aiiment,cle, instalaliile pentru aerisit inc5.-perile, iluminatul t'lectric, ,,maqinile de uz gospo-h5.resc", care iqi fac apari!,ia peste tot, pot f iretinule dretri or,'mDle.

' Se punr','in al doilea ri nd, }:'oblcma tlr.ovizi-onirii intreprinderii cu materii prime. Prin per-fectionarca iehrrologiilor de ertraclie, prln desco-o.oi..u noilnr zd.c5.nin{e dc mittereu. p:i n oY-iind.r",. s:i mod,'rnizarea transporturilor -- fero-.riare, ma.iLime, flurriale -- acest,eil pot fi

-pro-cura.te acun'l tlin airuncleniS', la preluri relaf ivieft,in e.

Se pur-,e, irt al t,rerilea rind, problema aparif'ieisi foloiirii. iIr uroduciia in cLustrru.lii cle obiectt:rt;f,t-t't. r rritor'noi materiale. ln ill50 este desco-ncrit alrrmirrirul. tr)at'euzl din trE8ti procedeul oh-ti,tcrii alurrni rriuhri prin elecLroliz[, permi!'ind prcl-i,rrrrou arr-stitii-L la scari intlust,riai[. Anul t870m;rrclrea zL Ir;rnl clnsc, rp,'t'ir'.' itr rl' r;,rrn ill | |rlai trr;l-l,-'[or nllstil,': celul.idrrl. I'r i303 sn rl"copcr'ii"n.iroi;tu ; i,r !8Sjl rndl,agea artillLciai[. in t9t6se obl,ine' ot'elul intlxidahil- l,isLa poate fi nrult,;ontinualH, iar clescoperirile recente nu r';rai tre-huie amintit,e.

trrrtervine, in al patrulca rind, si prohlemanrrumitor invt'nlrii si irlovaii! Lchnic", r.a qi a. llnormd.suri rte ral;ioilalizttl'o it llroeFsolilr 'lc produc{'iece isi gS.sesc imctliatd aplicabrlitl Lc' Atlescori,jimi ielc do inLlebuin!nne alo vl' hilor pro'lttsc numai mullurnesc. Atunci sp catrtd- soluttii penbruun all p.bdnt, de acelaqi tip, aapaXrll-rlr' reztlll'atesuperioare ,si nealizabil, pc cih iinsibil- inctustrial'Noile calitdt'i praobice ale obiec tului ciel;erminiiun aspect vizual corespunzilor. In 1895, KingCarnpe Gilleite

-

ln timp cc se rddea.- intr-o dimi-neatfl. si-a cr:estat u$or -fala ,:u briciul. Uilindu-sei;;'glil;tqi pti"i"a" qi liieiura, a.avut o intui!'ie:""u"u

tt'''u'i ohiect cu'lama pr,icintS' asbfel iricitsd nu mai permit5., la o miEoere stingace, a$eme-nea nepldceri. Dup[ repetate incertdli, cl impune,in 1902, primul tip de .,nrasin5' de ras neperlou--loasd.". Invenlia lui Gilleite a comportat, rnartlrziu, atitea iinbundtdl,iri inctt intre prirnul apa-

ral rJe ras imaginat rle cdl,r'rr el Ei cel dc astdziaproalie c5. nu rnai poate fi gdsit nici uri ekrmentcomnn. A supr;r-rieluit ins5. ,,principiul" unui ase-menea ohicct. Tn 1908, Ilenrv Ford lair.ccaz[ pro-duolia in serie a automohilu-lui. Fin[ atunr;i, prn-rluo!,ia de automobile nu fusese concepul,d stan-da.rdizat. 5e ajunge, ln felul acesta, la o reduceresubsLanliald a cheluielilor de productie. Pe par-cursul a nrimai qase arli, preJ,ui unui aul,omobilscade cle ]a 820 dolari la 440. Parametrii functionalisuperiori ai ficcdmi tip rJe autornohi] reai jzatin serie de abunci incoace au irnpus, hileinteles,forme estetice noi. Penl,rr.l sporirea viLezr+i, hund-oar5, a fost nevoie sd se !,in[ $earla de rezistentape care aerul o opune ohiectelor in deplasare.,A,1a se explicd de ce, chrpd" prirnul rdzboi moldial,se recrurge" tot mai rnul.L, atit pentru automobile,cit qi pentm alte mijloace cXe transport, la forrueleaeroclinamice"

Trebuie rcmalcatd., ln al sincilea rirtcJ, pro-blema unor importante rnuta!,ii, lnregistrate [:rscara intregului habitat, prin triurnful orienl,drilorarhiteoturale functionaliste -- care preconizeazdfolosirea betomrlui armat ca principal mat,eriaide construcli*

-, prin extincierea retelei r.ie eirer-

gie clectricS, apd curenl5, canallzare, prin intro-ducerea ,,inc5Jzirii centrale" a irnobilekrr q.a.m.ci.In oondiliile Ia care ne referim, obieci,ul tehniclncepe s5. fie consiclerab ca inclispensabitr elementde confort, fascinind populalia de cele mai diversecategorii. Ire mdsura posibilitd!,ilor sale mal,er"ialefiecare tinde sd-qi procule produsele ce-i pot asi-gura plusul tle confort Ia care se crede indreptd!il,.Produclia de asemenea bunuri e nevoil,ii, astfel,s5. se orienteze, atit dupd. volumul, cit ryi tlupddiversitaiea cererilor pie,tii.

d) Trebuie recunoscute, fdrd indoial.{, qi unelecuuze de ordin ;tii.nyific, carc au conilus la apariliasi dezyoitarea design-ul'.ri ca fenomen speci{icciviliza!,iei moderne.

Este vorba despre scrierile care legitimeazdfrumuse,tea obiectului funclional produs cu mijloa-ce industriale. Ele trezesc ryi lntrelin un anumit

n31330

tntereri teorelio pelLlu obiectul de "tip clesigtt",interes cu ecoriri pozitive pe plan economie rnai

atrropiat sau maj intlepd.rtat. Numerogi psilrologi,esteticieni qi arl,iqti intreprind qi publicd, incepinddin a doua iumdl,ate a secolului al XIX-lea' impor-tante studii in acest sens. Anul tB76 este rnarcal,rle analitia lucrdrii ]ui Theodor G. Fechner; Yor'srhuie rtar Astlrctik (titiul tradus in limba romAndcle cdtre Tudor Vianu prin formula Propcdeuticaestcticii). Volumul inagureazS. lunga serie de lucr5.riin clomeniul estetioii experimentale, cdrora le-auconsacrat aotivitatea, pind de cui"ind, mul!,i au-tori prestigioqi. Fechner iqi propunea, pentru primartrati, un -rd.spuns sistematic la intrebarea: ce,,caracterizeazS," formele despre care spunem'intr-o imprejurare sau aita, c5.- sint frumoase.El readuc-e cu acest prilej in discuj,ie problemaveche a geometriei secrete care st5. la baza forme-Ior estetioe. Formele oe se preteaz5' aprecieriinoastre de frumos pot fi reduse, in cele din unn5,Ia un irnprecizah,il numdr de figuri qi corpuriscometrice care se coreleazS. ideal. De aici ohser-ia{,ia lui Fechner: dacd figurile qi corpurile geo-metrice in sine sint nici frumoase, nici urite,inscrise individual ori grupate intr-un spa{,iudelirnitat, in func{,ie de relatiile ce se stabiiesci"io.

"fu' qi respectivul spa!,iu, ca qi in funcliede relaliile lor reciproce, cind e cazul, pot compuneinsd o' formd complexd., care va cl:ea senzai,iade ceva ,,pld.cut". Se atrage astfel aben!,ia,asupraposibilitltilor de convertire, prin interven!'ii niini-iue, a cotpurilor qi figurilor geometricc in prezen!evizuale pldcute. Pe linia a ceea ce Fechner doarinitiase,- mai tirziu, Wolfgang Kiihler (1887-Lg67), Rudolf Arnheim gi-rmmero;i a19i autori,folosind modalitdli de cercetare noi, au st5.nlitasupra procesului de percepere a culorilor, liniilornsuprafe,t,elor, volumelor, in diferite corrditii delumind, distan!,6 qi perspectiv[. Evident, cle con-cluziile unor asemenea studii s-a tittut scama gi lnproieot,area. formelor furtc!,ionale proctuse ia scar5industriali.

Nu pot fi ignorate nici experienlele lntre-prinse, cam in aceeaqi rrrerne, de cdtrc uirii artiqtiplastici qi arhitecli, in domeniul ,;{irnulr;oa!iilorvizuale. Tendinla ce se manifestS. in arhit,euLuri,creaLia de mobilier, crealia de forme decorative dinceramicS., sticld, metal, cunoscutS. sub denumirilede Art nouaetru in francezd., Jugendstil in gerrnani,Modern Styl,e in englezd, marcheazd

-

printrealtele

-- renunlarea, pretutindeni, la ornamentul

tradiJ,ional greoi. Se exploateazd mai mult efecteleformei artisiice in sine, avindu-se in veclere spaliulposibitr de amplasare a acesteia*. Desigur, in pro-iluclia indusbriali de forme func!,ionale predominlincd prefei'ir:!a pentru clecoratiunile abundente.Se fac tnsI simlite qi ecourile noilor orientdriartistice. Un caz adeseori evocat, in aceast5. pri-vinld, este cel al unui serviciu de ceai, realizntde citre Henry van de Velde, spre 1905. Ceainicul,zaharnita qi ceqtile sint de argint, dar au minereiedin abanos. Tava, ugor alungitd, nu compolt5.al'r,e decora!,iuni decit adincitura necesarS. pentrua marca suprafala folosibitd si doud goluri lacapete, concepute astfel incit s[ permitd prindereaqi transportarea acesteia. Ceqtile, ca gi celelaltepiese ale serviciului, nu comportd nici ele decora-tiuni sau ornamente. Efectul estetic piXcill esteobf,inut prin simpla corelare geometricd a elemen-telol ce compun forma ;i prin jocul raporturilordintre metal ;i lemn, impus de considerente func-!ionale.

Dupd prirnul rdzboi monclial, cercetilrile -

ter'-menul, poaLe, nu e cel mai fericit

-

de comuni-ca,tie csleticd vizua}5., intreprinse de cdtre diverqiartiqii qi arhitec{,i, iau o deosebitd ampioare. Cele

* Observa[ii .iudicioase cu privire la inl'luenfa {ti'ic4-

ril.r artistice'tliir juml anului t90O asupra Produclieiinduslriale de obiecle funclionale intillim la Paul Con-starrl,in: Ind,ustrial design, Bucurepti, Ed. Nleridiane' 1973,Si Micd. enciclopedie d'i arhitectur'd, arte decorat!?"..pi,9!t-"irplicate, I3ur:ur69ti, l!d. $tiinlificd qi Enciclopedici, 1977.

ll3332

mai cunoscute sint cercetdrile care s-au intreprins la,,Bauhaus" (tgt9-1933). Institu!,ie de tnvd{,d-

mint artistic superior, urmdrind pregdtirea viitori-lor arhitecli, artiqti plastici qi artiqti dacoratori,,,Bauhaus"- qi-a inceput activitatea la Weimar.Uiterior (L925), a triel:uit sd se transfere laDessau. Dupi. rturnai trei ani, lnsd, e nevoit[sd. se mute

,sl de aici, la Berlin, unde funcJ,ioneazd.pind in 1935, cintl se instaureaz5. dictatura nazist['idai ales in priniii s6i ani de activitate, cincl a fost,condusd dilect de cdtre arhitectul \r!'i.rii,er Glopius(18S3-1969), cel care-i pune practic bazeie' ,,Bau-haus" t) consl,iiuil, un adev{rat laboralor pentrustudiui forrnelor estetice vizuah: moclcrne' Expe-rienleie efeotuate s-au orienbilt in dcu5. maridirec!ii. Una urrndrea inlelegerea artelor vizuaXe

-

arhiieclura, sculptura, pictura, gl'aficar formeledocorative clin celamicS., sl,ic15., rnetal, rnobiiierr.rl.texi,ilele

-

in corrdiliile noilor realiti,Li industliale.Sinb studiato posibilit*l,iie de expresic este'r,icice pot fi obtiriule folosilid alurniriiul, uric:le aliajepe bazd de nichel si crom, diverse emailuri ;i gla-Zuri ce nu figurau in vechile re!,etare. Sint, studiateatenL efectele de texturd., sbructurd. qi rnodiil,ln condiliile edificiilor realizate din beton armat.E studiitd posibilitatea scurtdrii procesutrui detranspunere in rnatelial a inten,tiei- 9i concep!'ieiartistului despre forrna ce urrneazS. a fi ,.insl.ar-rrat6"prin folosirea ulilajelor perfeclionate. Cea.laltiidireclie, in sensrtl cdreia s-au orienbat 'exper:ienteledc la ,,Bauhaus", urmd.roa pronovarea acelcll'componenbe ale esteticului,' inoonfundabile cu arta,p" *.* epocile anNclioalu o;'i rtu lc cunoscuser[deioc, ori le ounoscuserd eloarsuJr unele aspecte,diferite de cele prezenbe: i,Lrhitectura, a c[reifrurnusele se justificd in lumina raporturilor fericr-te dintre'formd qi functiunc, rof uzinrl orioe .,adao$"inutil ; obiectele' de uz'cotidia n capabiie s5' tncinLeprivirea fd.r5" a reculge la decoraliuni qi ornarnenl,e.;modalit*lile, care nu necesitS. cheltuieli prcrr rnat'i,de amenajare cu gust u locuinlelor. birourilor, ha-lelor de luoru; vestimenta{ia; mobiiieml cu valoarepreponclerent func!ional{"

Dupd moclelul ,,Bauhaus"-ului -* care-si ln-,'r'lr,'azH. activital,ea il 1933, prir ernigrarea eelorrnui de searr{ profesori, colaborator:i

,si studenli --investigaJ,iile in domeniul cornunica,tiilor vizualesint continuate in Gerrnania aproape tot atit clespectaculos de cdtre alte unitd!,i de invd!dmintsi cerceLare cu profil asemdnd.bor, cum a fost,,Flochschule fiir Gestaltung", aflatd o vremesuJr conducerea sculptorului Max Bill (n. t9t8),din Ulm.

Ceea ce a caracterizat experienlele realizatein domeniul comunicaliilor vizuale, la ,,Bauhaus",a fost faptul ci ele se legitimau practic prin inter-mediul formelor func,tionale unicat sau de seriemicd. Nu se poate vorbi, astfel, despre accesibili-tatea lor sub aspect maberial, prelurile rdminindrelativ ridicate.

Cdutdrile in domeniul comunica.tiilor vizuale,ca ;i reaiizdrile practice de la ,,Bauhaus" au consti-t,uit un important imhold, atit pentru numerogiarli;ti plastici qi arhitecli din aite !dri, preocupa!,icu tiblu personal de noua condilie a formelorfunclionale realizate industrial, cit qi pentru intre-plinclerile producS,toare, interesate sd influen,tezefavorabil, prin intermediul calitdlilor estetice aleobiectului, opliunile cumpdrdtorilor.

$i unele studii de facturd speculativi, pe liniavechilor tradij,ii ale esteticii, au impulsionab dez-voltarea design-ului. Deja spre sfirqitul secolu-Iui XIX intilnim la esLeticienii francezi

-

de orien-tare eclecticd., e adevS.rat

-

diverse tentativede legitiniare teoreticd. a frumuselii formelor uti-litare produse industrial. Bi pun la lndoialdvalabiliLatea cunoscute.i interpretdri hantiene:frumuselea, prin insdqi natura ei, exclude oricefinalitate, deci nu poate fi abordatd din perspec-tiva utilitdlii lucrurilor. In 1904 apare cartealui Paul Souriau (1852-1.925) La beautd ratio'nelle. Autorul exprimd opinia cd nu existd.,de fapt, nici o incompatibilitate intre util, sinonimcu funclional qi frumos. Kant, care considera cdfrumuselea nulsi gdsefte justificare decit ln sineinsf,gi trebuie, cleci, in'leles inir-un sens mult mai

335334

suhtil. Faui Souriau ajunge ia concluzir-t cd, drfapt,, orlce lucru este fi'umoil;riunr:i cilr.l form;lcorespuntle. farl posibiXitate dc reproq, proplieisalc i,lnr, propriei sale funcLiuni, det i. Ol',.locmiriln cazul producliei induslriale, ai maqinilor, almobiiieluliri, al uneltelor

-

aratd. autorul francez-

se pot intilni cei mai frecvent exemple .de

perfecfd -si strictd atlaptare a obiectului la funcliileie urn,eazd sd lt' indeplineasc[. Prin urmare,

a crea un obiect care sd corespunCd optim pro-priei saie funcliuni insearnnd a crea un obiectirrr^on. Illienne Souriau (t8gi-1978) reia 9i dez-volti pozi,Liile teorebice ale tatdlui sdu, intr-ocarte ce a cunoscut, cindva' un remarcabil succes:L'$venir d.e l'esthdtique (trrai:is, 1929)' El credecd la oiimeni se po-aLe vorbi despre urr tip denevoie cu t'otul aparte

-

nevoia de a recunoaqtesi crea totodatd forme noi care sd corespunddipropriilcr lor idei. AcesL tip de revoie se manifestdnu numai tra nivelul artei, ci si la nivelul procluc-liei, unde forrnele se schimb[, se- succed" qi se,,itril,u.,rt*udt' intr-un ritm tot mai accelerat,.lanrouorbii irnnresionante. E necesar ca esteLicale 'tit d u.u-* cie urr atare atievdr. N{ai tirziu,dupa unlmul rdziroi mondial, Jacques Vi6nois-a' str{,luit s5. purrd. }razele unei noi discipline-

tcoreticS. qi practicd totodatd -

estelica indws'tiald.. Conlinuiul termermlui de estetic[ indus-triali se s.np"uptrtle ins5. numai parlial celui dcdesign

-- consideraL mai mrilb ca activil,ate practi-

cd. Estebica intiuslriald, aqa cum a fost conceputdcle .Iacques Vi6nol, iar dupS' eX de majoritat-eqautorilor francezi, pind sprb sfirgilul deceniuluilaple al scc,,lului

"u,ittu, se vnoia rln flt'l rle ,,s[iinld

sint"licd", ce stur-liaz5. Lolnlitatea manifestdrilorestetice carlr au legd'uurd cu industria. Clunoscutadefirii.tie pe care Vienot o d5., in 193.5, esteticiiindusiriali este concluclentd in aceastd, privin![:,,Estetica indusl,rial6 cste gtiin!a frumosului intiomeiiiul producliei industrlaie. Domeniul sduesbe cel al looului-;i amtrianirei mulcii, al rnijloa-celor cle prot.luclie qi al prodnselul'". Ea poatein,sela pe cine nu erste atenl, piirlnrl acceJltabild'

irt rr,alitate -

observa, pe bund. dleptate, Ionel.'\r'lrilni'-- idc0flr desi gr:rruroa,s6, are rreajunsultle a stcrgr: clelirrrit[r'ile dirrLrc artd oa produsspccil'ic spiritual si unir.ersul cle obiecto func-t,iorralc fablictrte, in corrLextul c5.i'ora omul zilelorrroast,r'e isi clesl'[souri acLir.itatca.,\uLomobilulsuu aspiratorul, cu aspecL esteLic pld.cut, ar, acluceirr tliscu[,ie, dupd opilia lui Elienne Sour,iau **,rtu arl.t1, ,,apiicat5." obiectu.lui ul,il, ci ,,inrplicati" iarrivolui acesl,uia. Se extinde astfei slera conceptu-lui tle arl5. pin[ la a-i face inoperanb. Din nefericire,calacterul conLradictoriu al estebicii industrialenu se rezumd nurnai ia atit. Sd ne referim, derr-remplu, la ceea ce Vi6not riumeqLe ,,locul giambian!,a esLeticd a muncii". A.ceslea pot fi asi-gurate, cum s-a irrcercat la un moment dat decd.bre Femand l,6ger gi al!,i artisti, cu lucr5.ri deqlicturS. sau art5. dccoratir-5.. Un asernenea aspectr,idicd, bineint,eles, cu Lolul alle probieme clecitcele privind obtinerea obiectului functionai deserie, capabil sd. incinl,e privir.ea, fdr[ a recurgela decoratiuni sau ornamenle inutile. Pe de altdparte, esletica irrdustrialI in],eleasd asLfel,,topeste"in acelasi recipient manifestS.rile de ,,art5. indus-triald." cu ceie de desigrr propriu-zis, desi ele for-rneaz5., totuqi, cloud. dornenii distincle. Cel pu,tinca insLrument de lucru folosit pe pianul teoriei,Lermenul cle estel,ic5. indusl,ritrld. se dovedeste,a;aclar, arbitrar. Pini la urmd, chiar franceziitu fost nevoigi sd. renunle la folosirea lui fdrdilnumite mS.suri de precautie, iar revista de spe-cialitate

-

de relativd tradi{,ie -

,,Esthetique in-rlLrs[rieile" a trebuiL sd-qi schimbe Litlul, incepind,lin 1967, in,"I)esign-industrie". Astfel, a fosbrrccepLat si de cdLre francezi termenul de design,

* lonel Aohirn, Introrlucere in esteticcl intlustrialdI irrcureEti, M. $liinllficir, 1968.

*'t'Iflienne Souriau, I)assi, present et I'avenir d,u1'rr.blime de I'esthetiquc inclustrielle, in ,,Revue d'ftrsth6ti-,1rre", juillct

-

dccernbre, lt951

tt7336

oricum mai pu!'iir gcilei"iit()t' de c1(rltfitzie -- Llilioai t u"tnixr ril eliiP 1u i -- r l"r iL .'s tr'i tt'i i rr' itt:i I rirr lu' +Nici alti termeni' utilizali ca echil'alr''nt'r'; pen'r'ru..;rth;;i;; inarrttlntt"",' irt,iiv.'r'sc lin'rbi "ut'o-p*n",

"ua ar fi ,'telrnicnrkaia I'stctiJ;'t", pref i'arl

b 'o".me tle c[tre autorii sovietici, nu au avut urtdestin mai glorios, datoriti impreciziei.lor' 'Ir-ep-iut. ui au fost iniocuili cle cltre ,,t1esign"' 'fer-rnenul de ,,esteticI industriald" a rdnas 'iotuqtin vocabularul estebic oontempornn, clar cu o alt5'accepliune.

La ora actual5., prin ,,ostelica jnthrsl'riald" selnLelese acea pal'tc L os{eli''ii genera[e rlrlp sttt-diizd"- in calitate de teorie

-

problemaiica spe-.iti"i tot*elor funcLinnalc ce iornpt'rtd" diverseornamente sau decortrtiurri, realizaic in senc, cumiiloace tehnice po fectionate, pi'ohlonial ica spn-

"ili"X "^*najdrii' cu qusL a .locrritri ,'''le munt'isi nroblematita spcc jf ic;i. plutluselor dt' "'iip 'Je-Jlgi;, prin compara!,ie cu ploblernatica diferitelorarte**.

Bucurindu-se de inlere'qul unor fiioso{i tsi te-o-reti"i"ni ai artei de rnare prestigiu, dezl-'a1'eri1e,nrivinrl ia incepul statutul r:sl,el'ic ai o1:ir:c1'ului'proa"s pe cale in,lustrial5., al obieciului tehnic

-

hupd cum se exprima un culloscul' aut'or francez'cu treizeci cle ani in urmi***

-, iai: apoi stat'utul

esteticii industriale' cu tot eclect'isnul pozilrilorexprimate, rnai ales in prima jum'i!'ate a seco-Iului XX, au impulsionat, fd.r'd inclorald, in!ele-gerea si afirmarea design-ului ca- fenomen cu vasl'eimptica{ii ln viala lumii oonternporane'

* O orezentale a stiirilor dc lucruri rnai loi din Fran{a,nrivinJ t'crminoloqia uliiizrtS, nu"lcrlc t1c pt'ui' rti'rl cott-ir ii.irii" ri'ntin,:ij"f, fe nume clc ,'rcrlori itr nral,'rie J;;;il *- ri"lrrirlt Jo.cl1'n cle Noblet, ill'ituiati Design(Paris,1975).'-

-"ill 't

'se.vcdea. ln accst sens, alticolul iui l1t{iroslavXtivar: lbeeetlo tlell'estetica i'ntl'uslrio'l'e, ap5rut ilr,,Il'i-vista di estilica" sri Lptnbi'e-dcccmbrc !'J70''*";ii Gimcrt Simondon, Du nt'orl'e d'eristence cies abjet'stechniques (Paris, igiB).

,) \lii' i'r,tru:i irtriilitlt'r1il care au "lerler'rrii

rlai,lr llrir;r si iilii't;trit't'ir tlt,,il.:rl-ultii, irl r,liii:tirr tlt'i, :rirrri,r) syrli.,ilic irli.iiizr'rlitri ttc;ittenrporrriie, sittLr,'1. i,/rr attiirr, t'ulLu.rct! . Ginllir'.'L liltts.ilicrti t'rr.rro-1,,'rrrrri rlin qecolele

persirecliva decit c+:a pit:{trriata i(rlLef it'j'. {}l:iec"i,uiirtllii"., reuqinci sd iirtinte prir'irea ii.i'it; l1er:ola-liunile qi crnarnenteie ce i-an:.. fosl, aplicat'e, poateirdspindi", deci, arta (aoeasta-i o convirrgere dt:stuide rdspinditd in a doua jumdtai,e a seeohrluiXIX), ^ care cievine astlcl ,.dernocr"atic5".

$i'atunci cirici se renuil!5. la decirralritrnilc.-apli-cate ori execubate indus'"rial pe obior:iu1 r-rtilit'ar,apelindu-se la compozil,ia vizuald fi.'tzat5 pe.simi:iageometrie a forrnei acestuia' conl'ingerer.t Xa ';ilreie referirn contintid s5. se fac5. sim!i1.5" ,A-rya, ilepilcl[, Reyner Banham, cunost;ut ci'ilic- qi istcrirrde atid englez, inlr-un ari,ir:ol iniitulat Intittsirisl''d,esign e aite poilot.rire, pubiicat, ln rcvis,l'a it'r'Lli;elii,,Ciriilta dr:ile machir.e' (ttt. 6 riin ,1955), estt tiepdrere c5. ciesign-ul consLitliie o louH iposi,o.r[,cea contemporani, a arLr:i populare' Cgea ce tre-buie re!,inui, totu;i, pltt cr,l*-ingrtea.- oare s-aimpus incd drn secolul XIX

-

c[ pirn. intcl'me-diul obiectului utili|ai' ;i lrurnos LoLoLlatS" sc i'ir:at'r+actiona penlru uir plus clr: cortfort qi bucurie invid-ta oait,onitror'. tr) r' "a io i, i n t'errr:sul rrtitor ar'lti i'c ctl,artiqti plastici sau rieoorlai,oli,.ca qi intcltsul filo-sofiior pcn{.r'u prcblemele clcsign-utrui. F'iiri ircesbinteres,'ar fi foit imposibill in{,elergerea ccmple'xia imporlarrlei obieciului funclional pt;scdincl qi odimensiune esl,etir:ir, in contextrrl soclciIi'ii lno-derne, astfci incit prodiicli:i inclusirialS' sii nu seorienleze nurnai dupd critclii rnt:r'oantile'

De bund seamd, rnai prot ft idenLl{icr'i'e;ialte grupuri de cauz,r ,,' ,io contlus lu-aparii'iaqi afiimaien ciesign-ului. l{oi am siiluil tlo*r' asu-pra celot pe ci tj elpr:rienf,a istoricd pale a tre fii-p.,* cu priolitatc. -'fr:i:buie inloles l"oiodntd cd,deqi grupiiidu-se 1,e linia ideilor grpu"se ;rtoi sus'.*ou.'in i* al, concl us la ilparilria ili trlirmare:tdesign-ului se comtlletcazd uiiele pc allele, asl'X"ellnciidevine greu de silus cure' esle,. ia tttt rnoinet'r'dat, ponderia real[ ^a ".rliot'a sau rr][nru 'lilrll'e sltl'

iw"trt: Yreme, preocupare& cR lri'tt(htstll utilil'arsd aibd un aspec,b cit mai pl[t''s1 9i interesant''pentru a deveni uqor vandabil, intlifeleirt de para-metrii funclionali"la care se prezenla, a tiranir:at

;rrr,,lq11,l,l'q lrr,lustriald. Siirt celel:re sloganele der r 1,rr I rrrlui la.nsnt r.le cdtre stilistul francez, na-lrrrrrlizll, arnerican, Raymond Loewy (n. 1893),,l,,r,rrril,

,si ti|lu pentru o carte best-seller: Lal,rir,itrtr se vend:nol (Paris, 1953), sau sloganul{ ittotl. rl,r:si,qn,, gaad business. l)in preocupare cur,,,rrsuri c;nintirrrenLe pozilive, design-ul a fost astfel' ,r;rvrrt,il irr.reori in incer:care de mistificare a pro-

,irrstrlul, per.rLru caro frllmuse!,ea era chemati sd,,:rr;unrJ5 !1rave carenle funclionale. Acest lucru;,1rrrc rnai i-ilar atunci cind incercim sd distingemri sii irilek:gem divcrsete etape ce maroheazd is-tnr"ia dcsign-uiui.

zll" Fr"f; crcipa!,e!e etagreatre dezvo{tilrii desigat-r"eluir\r putea fi re{,inube urrn5,i,oarele etape din istoriarltsign-ului, cu precddere a design-ului de obiecte:,.

a pl i c at i r; ist d,",,, ftto d cr n, istit", ^,s t il, i std"" r,,co n s umis -iri", celei acLuale unnindl sd i sc g5.seasc5. unrrurle. 'femi:iurile nel;inerii lor astfel vor fi ardbatepo parcurs.'!

a),5'nb s etnnul,,ctTs!, i,r:atit isrnu.l,ui" . T'a lnc eput,se congi':iera cd obierrtul func,tional produs in-rlustrial se poal,e impune atenliei cump5.r5,l,oruluiriacd anum.ite accesorii ale saie, sau chiar el lnirri,regime, posedf, clir.erse i-"aotive ori compoziliiricccral,ive inai ccmplexe, aplicate masiv pe pdr!,ilevizitrrile. Continud, pin[ tirziu in secolul nostru,irrorir:cl,ia Lrnox' asernenea forme inzorzonate cu

* Majoritatea lucrlrilor de istorie a ciesign-ului evitdir*li ireriodiziirile" datii fiincl complexitatea fenomenului,lrr antccedcrte inriepirtate qi prelungiri ptnd ln zilelerrriustre, penl,ru folmole r:e ar putea si parir carac-i"r'istice unui anumii ,,moment", unei anurnite etape saur,rri{rac1e parclirse. A se vedea: Edrvard Lucie-Smith

.'1 t{istoru of industrial destlgn (Oxford, {983) ; Gert Sellel)ie {}eschichte tles tr}esign. (KOln, 1983) ; Adrian Forty

' tl;.jsa:is of rlesire. -Design c,nd Societg 1750-1980 (London,l')i:l;).'l'Netrlieliz-CeiLntry Amerir:.q.n. Design (lrrcrare co-l,, lii'r'r, scoa.sir de ,,Whitney L{useu.rn of A-merican Art"),''i, ,v York, 1935.

340

tot felul tlo mobive presupus art,istico, clin con-vingerea cir ast,[e] rlevin p1d:ute gi intereiiarite.Ap'icele, mineri:le de u1i, incuietorile. carcaselepentnr mecanismole ile ceasornic sint docorate.pretutindeni. cu amoraqi, zeite, p5"-rtori oinlintldin fluier, r'.ictorii conferind lauri in mod patetic;tflr.ile si vtrsele tle met'al emai]at sirtt, rlncoratcnaturalist cu elemente florale in culori r-ii. Itintelcsantd inlerpretarea pe carc \'[ic]iel llaqon(n. 1924) o dd acestei t,entalii

-

a.parent rlo I'nc-turd romant,ic[

-

pentru clecoi'aLiunile ntasi rp siabundente. Itrl pornegte r'le ia ohserr.'at,ia cd Iirinceput produsele irrdustrialo -- muit mai qtosint'.',prin comparatir: cu cele art,izanale il\reatl Tle-r.oio realmente .qS. fie infrumusel,at,e crt cevr, irtt,r'u-cit producdlorii 1or, oameni simpli. cle la {'ard,devenili peste noapte munciLori, nu erarr oamenide gust, iar pe de altd parle nici condifiilc tchno-logice existente nu permitcau decil producereaunor forme simple, cil.eodal,it chiar ntdimentare.

,,Dacd pro(lilsele inthisl,rir:i au fost mai intiiurile, este poa{,e lrrttrilreil u n,'ri anumite morale.Muncil,orii, condamnat,i sir trS.iascti in urilenie,nu puleau sri ctcezo decit, urit,enic. Mumford este,ored, acela care vine crr aceastd tezd a burqheziei.pedepsitii pentlrr int,tillura ei qi pentru dezinte-resarea ei in logdl,rrrii cu conrlitiile cle viatd aleproletariatului, astfel incit esl,e oliligatd sd con-sumo obiectelc urit,e cale sinb fabricate. \ia veniun timp cind, nemr,rlfrrr.lrilii rie ceea ce o incon-joar[, va descoperi virtritile

talit,i!,ile qi gurlul tratli{,iotal e rnarcatS, nu odat5., chiar foarte zgomotos. Cuvint,ul ,,tnoder-nism" (englezii desemncazd arla de la 1900 prirexpresia modern style) e intiinit frecr,'cnt in eseis-tica ;i studiile de esteticd publicatc. Tocrnai inlumina a ceea ce el desemneazd in perioada lacare ne referim se atirmd qi principalele tendinledin domeniile creai;iei ;i producJ,iei intluslria.le deforme utilil,are.

Va fi inbotdeauna dificil de prcciz-at, cincl in-cepe qi cind sfir;cqte o etap5. sau alt'a a c{ezvcltS.riidesign-ului. De fapb, prr:lungiri ale tenc'liri!eiorcaracteristice inceputului pot fi intilnite pl,nd as-tdzi. E adevdrat: manifestdri ,,aplicativiste" 9i,,moclernisLe" intiinim aoum numr.Ii la irivelul for-melor prorluse'industrial, de care design-ul propriu-zis se dezice.

De asemenea, va fi intotcleauna dificil de pre-cizat clin ce punct anune incep sd iradieze formelecare, pind ia urmi, consacr5, o annrnit5 etapd ad ezvoltdrii riesign-ului.

F'enomenul rle carc ne ocupdm s-a fdcut,sim!,it',pare-se, mai intii, in Anglia

-

cel pu{,in atunci"ind "'vorba despre design-ul de maqini,

insta-latii qi con,qtruclii inclustriale, sau desp_re design ulde obiecte de uz casric. l\umele lui WiliiamMorris a relinuL cci mai mult, aten!,ia cercetS.-torilor care au incerr:at s5. evalueze coritriLrut'iaariisl,ilor plastici qi arhiiecl,ilor din a cloua 1um5-tate a seColului trecut lrt dezvolLarea clesiiqii-ului.Nikolaus Pev$ner, in The sou.rces of modcrn ar-chitectwre urud design (Lonclon, t96B), consacrdample comentarii proiectelor lui Morris pentruciteva piese de mobilier funclional, pentru anu-mite stofe ;i ,tesdturi irnprirnate, ca Ei efor'l,uriloracestuia cle a- face in[,elese parl'icularitd,iile fru-mosului de faotur[ industriald, prin opozilie cucel arLizanal.'lotusi, cam in aceeasi perioaddintervin manifestdri.similare, atiL pe conl,inentuleuropean, cit qi peste ocean, in America de Nord.

c) ,.9ab senm,ul ,,stil,istntt'lwi" . Dup{ 1910 ln-deosehi pe pla.nui proiluclieri industrialc rle formeutilibaref prisedinrl si o dimensiunr: e-*bci,icd, aid-

iriii iit itta fui:ciiufiitl6 irerrrri,s, Iri-rL {i sesizate1,'rirliltfir r,,;,i, carc vilr, coitq&c1"3,'p'rilctic, o noud, iirlrii..iiiit isl.olitr drsrgn-niui. i{e -i:iutenl lnireba:,,'irlrj slit,qirli,..l e,=:;ac'r, aceartd eLapd ? t\,fili mult decit1

r ;'ci Lrrrqirile,,; iLXicatii'isnlului', si ".rnclciernisrrtului,,,li,ii: rle"_rtRp.i l.: oare ne ri:fcriin continud pinf,.:,.rliizi. FLrter.rr :rfil'r:ra cloar vaE:' cd, itr.in anii',50,i'r,nnell sixrciiicr: elap:i ce urnieazd a. fi discutatd,;,rlcrird rnasir," lccul alt,ora. De al';fel, nici ince_lruiturile nu [10 cXu{er_k:sc pr,eii uscr c]e firat. Anu_rniLe fcrme r.iril,eLicr qlo ritrri cte fLil,:trcnale rcalizatellirt,clic;r anuhii 1g.11) prt ziirti note ni.oprii noiitrt,a.pe. trmpc,sibii{ F:p ririr-, rI strr rnli -ale.s detter-rnlnareii

^ lrunc_iuli-ri !'r,ugi.lfir. tie unrie incep s5

irallic,ce forrnelc ocns&r,,,ild {,lillia tlp care ne ocu_1

r H.rn.'l'crr.ni i it olor;ia e n l]lc :ic a.s c d., irit,rehu intatd pen_Iru a tlcsenra caEur,i]e ccJe rnai caracterislice^, nelroat,c iilsela. Il'rilnz Kollmulir, aul,orul unci istorii.rlusi.itrie a_ de sign-ului de truiomobile, camioane,aui,obugl-:, 1oco116i,il',', tr-ir,,.uip, n&i'c, r.onstruct,iiq:l insialatii inriustrialt:, notoari:, apdr:utd ia Nfiiir-clrcn, lii 1929, sub titiui Jicftorihcit cler ll.cckn,ilt,insir;t.ii asi.tilra,,coricouritcnlei,, unora cli;iLre ma_rrii..;l:i.illile ce c{insacr,i irrc*i;rriui"il, noilor etr,rperlin riezvoltarea pr.oduc{,iei iidustriale tle ol:iecleuLiie pirscdind 9i o drrnorisiune esLelic{. Diverseintlustrii. riat,ionalir dezvolLai,e fulcrir, Ia un mcrnentritt, sd fie 'irtcrr:rrtr.tc de acek,n$i ;ot"tii esteticelttri Lru pr.orlusr-'1e lor..

Ill,apa _ce ne pleocupd se caracl,erizeaz{ prinl'.'r,iir;li1 {rr ;1 qr)1r.i,1,,, fi unrus,.lce pl,oclusului'uli_{'ltrr fi:l-rl'ic;.'1. ti,'ar lir r,ivr.ltrl (,ofil lr{!zitiri vizuale

l)0 ciiro acesta o compoi.i{. Arnbili,r aplicdrii de_.oratiunilor, olioit de-riiscr.trle, p"' pari.a vizibild,r 1:r'odusulrri tinde a fi abanCoiiatd. Se mizeazdi.'ri 0fec,t0Je c-r.: pert fi obtlnute pr,in

,,stilizarea,,l'. r1 11.' l.'r' I I ld ilir'1;;111',,.r,,rtrrtlu-se" irrrirr.r'usia urronr,r 'i oi;in.,to... .. \lrr;tgiril,,,,. ..,iifrLe,.if.j,, .,suprlr-' i irrrr,'lsjouirile",,,c,lnprimdrile,,,,,aplaLizErilei o-l,('r'ate la nivelul intregului sau numai al unor;ri'ii'Li ori detalii .qfnt procedee frecvent intrebuin-l,;rl,c urin care $c urmdr.eq'l,e revitaiizarea esteticdrr lrifdtigdr,ii produsuhri. El,. np aLIcs qi o motivatiel45344

functior:alI, irrs5. fr'uruusel,{ft-I irt s'lrie a olliectuluier,cie oe;i I-!l {ritr(} srr irtrlrittciiili in prirnul rind.Cltj;..rr iri,urr,,i ,,i;lti tr itli r;t'rt1. plrtstll rlr r"ctil'ita-1 t-*si con{ol'i, t:t:-i irrrplicI rrr;lti ttbitrcl, 1.,i'irl lol'nia sa.,imllur:irl.iiiii,i", l',:fei'irill si: flrc rloar' tra posibili-td!i1rr i.l: iri:Ltuvrarir) tuat-ti tlul:.il'i: qi int,egrare airruilusnhai in univell,ul r,ie lut..i.r.li farniijare omului.

ileslgur, fald t1e r:tlpele &ntriti.u'e, cea tlesprectti'r,r l,g1,i. rtorlla Aotlrll lil:il'Llhctir,[ urr eviclenL pasinairrli:, pi'iil ai.tani.lonai'ea collu,'ilrg.riii c5. frumu-sr,tca obit,ctuhii func!,ional fu]:l'icaL nu poaic fia:;igu:'aLd. docit,

( )ii|rlcitr'il. f ier rltt t ori t ir lt-, losiri i i nl,err stl. J'ic tlaloliiiLle gradd,'i i liliir .,inlrllrire" sau ,,lmb5.t,rinire" arnai.orialt:Ltn din e are c loaiizatd., respectiva maqindva ajunge, 1,rept.al,, s5. nu mai reziste soliciliirilorirnpnre rle {tiirctiilc llcntl'u a cdror.inclt:plinire aIrr;rl

_. 111,r ,tl tLsi"r. -\r,il,,l, t.ti lrc:btii s5. l,etrlrn!dm la

,.u. I',Ir'-trn rlur'. :rr'rr,. irtr.r'r inc ]rr'r,lrlnttt,t tt,ttriifizice cL obir't[.tt l u i. Itwtt:tktrLol. fabr i cut.

Aceeasi nrilsir[, c]riar rezistind solicitdrilor im-pu'il) (le Iuiicl,ir-rnile lenll'u cat'e & fost plclclusd.,dupd o pelioaciii oar"ecaro (de obicei lungd.), r.alrebui irrloouil[, iiindcd inlle limp riu ap.i.mtalLele, tcit, tic tipul ei, tlar pt.r'f,'ctionate, capabiletle un l'Lnclamen b ruirerior. Intr'-uri atai'e sensiirLerr.ine prohiema ttzurii mora,lc a obir:ctttltti. fttnc-tiaizal ftibricut.

Acum inoepc, insd., s5. se pun5. qi problema,,uzwrii cstelice" a obieolului functional fabricat.El poate sd, rezisl,e tuluror solicitdrilor impusedefunctiunilc penlru oare a fost produs ; til poates5. r5.minE. cap:rbil incd de rezulLale apreciate cabune si conr.ernabile, atunci cincl il folosim, dars5. nu mai ptezinte intercs r.jzual, sd nu maiincinte plii'ir:ea.

Cele t,rei procese de uzurd afecieazd, desigur,ln mocl neuni{orm, obicrcLele functionale fabrjcate.Altidatd, cind rroutS.liie tehnice nu se suocedauirr lilmuril,' r,'1'li,;irr.35r. rlr. ircL.tntl ploductia in-clust,rialS de .l.lunuli cu r.aloare furrcl,ionali rcuseRsd. mentiirI uo re]i{i,iv echili}tlu inLre proceselede uzuri. lizici alo uoestoi'a qi ccle tle uzur5.rnoral[.

Frolilcma ",uzurii r:stet,ice" a obiectului ftnrc-tiontil fabricaL se pi'ezinld, insii., difelit. GusturilenepuLirid Ii pi"ogriilirii,e, e dificil de lirevdzut,fie ,1i aproxirntrl,ir'. sucles,.rl pe care produsui 1l\r& cunoa,t,e pe piatd ca ,qinJrlu .,luclu frumos".ToLuqi, intrelrrirdorile concurindu-se inlre ele qisub aspei:1.u1 lrfd!iq[rii ".pl{cute" a produselorlivratc conrclLrillii, lrroct,sul tle,.uzur'I estctjcii"la cal'e se suf)llrro {jltsc obir:ctul func'1it,rnal fabri-cat i,roale li, intr-o o&recare mdsurd, cu bundsl,iirild accelelat. Pslu.ineLlij func{ionali ai obieclu-

lrri vor r'&mine aceiasi. Nu se pune nici pr.oblema,rrrui randament supcrrior. Se incearcd ins{ ,,alne-li,;'111'1';1cr formei ast,fcl incit obiectul sd clevinir'rriri ,,pl[cut", n]ai inter,esant la vedere.lndustria !,irilor complex indust,rializate, sub, orrsh,ingerile spiritului de concuren!,d, caut,d adese-,,r'i s5.-qi asigure, pe aceastd cale, conforl.abile'rvirrrtaje pentru produsele proprii livr:ate comer-!rrlui. CiteoclatS.,,,imbun{t[.tirile", erclusiv cste-litrt:, cu totul minore fald de intrcbuinlirrile pro-tlrrsului, atrag dupi ele inportant,e majordri delrlcturi. Se ob!,in atunci profituli corrsiderabilo,plintr-un minimum de adaptdri tehnologice. Fdrlrr se fi profilat pe un produs super:ior celor. tleja,,ristente, de aceJaqi bip,

-

fapt care ar fi presupusirrvesti!,ii serioase

-

intreprinderea producdtoarespeculeazd aparenta noutate oblinutd prin inter-rr,nlii opcralc ll suprala!a. [[ai intr-rvino qi unrrlb aspect. Intreprinderea al cdrei produs ajungesd. se bucure