ORIGXNAL, REPRODUCERE, COPIE, REPLICA

, importante categorii umane ajung s[ judece ATarta in lumina culturii ficute la gcoala copiilor acesteia' De

-

Iaici, perturbagiile culturale ce intervin astdzi la tot pasul

-

faptul c[ nimeni nu mai qtie ce este Ei ce nu este art5. De aicichiar fenomenul antiartei, adic[ al unor artiqti care igi propunsi realizeze obiecte estetice inedite, unicate, sfidind toate cele'lalte condigii ale artei

-

ca ambigia de a dura qi ambigia dea fi .Concludlnti, in aceast[ priving5, ne apare atitudinea lui EtienneGilson * cunoscut filosof $i estetician francez contemporande orientare neotomisti. intr-un studiu publicat in 1966 9iintitulat ; Industrialisation des arts du beatt, Etienne Gilsonconsiderd cd, in general, aportul industriei, al tehnicii modetne,al, noilor mijloace de comunicalie in mas[, la difuzarea valori-lor artistice nu posed[, ptactic, nici o semnif.calie pozitivi. Ocumplit[ iluzie

-

spune el -

pare a fi aceea referitoare lafaptul cd artci i s-ar deschide astlzi posibilitigi nem[rginitede infuzare in existent, de rlspindire la toate dimensiunilecontextului social contemporan. Ne inchipuim c[, dac[ sfuetemin posesia unui album sau a unei colecqii de reproduceri oriimitagii, sintem in posesia unor opere de artl relativ adevirate,relativ autentice; ne inchipuim c[, dac[ ascult[m un disc pecare este imprimat[ o simfonie a lui Beethoven, sub baghetaunui nume ilustru, e

-

vorba lui Vaihinger -

ri-BrD afla cu adevdrat la concert. In realitate, noteaz5 Gilson,nu e > am fi. cu adev[rat in prezenga unor operede artl autenticd. Mijloacele de comunicalie in mas[ nu neoferi decit o oarecare cantitate de informagie in legdtur[ cuoperele artistice pe care >. Respectiva cantitatede informagie ne poate fi utild, dar ea nu poate suplini, nici-cum, contactul direct cu opera, singurul in misurl s[ justificeqi s[ permit[ totodatl judecata de valoare. O impresionant[cantit;te de eroare este astfel introdus[ in contextul culturalcontemporan, datorit[ unor judec[$ de valoare imaginare,realizate in proporgii de masl qi intr-un ritm tlepidant.E lesne de observat, in aceastd poziqie, un anumit coostv&'torism, nu intrutotul str[in de < inv[g5turiie >> bisericii catolice.Dar e tot lesne de observat in aceast[ pozigie 9i un anurnitsimbure de adevlr. Ar fi insl dificil s[ incerc[m aici o analiz5detaliati a raporturilor dintre ele.Ce se impune ins[ reginut in legltur5 cu starea de lucruri sefiIna-lati pini acum? Mai intii necesitatea unor clarific[ri. S-acreat, la ora actual5, un cimp de confuzie destul de mare.Mulgi esteticieni gi critici de artl continu[ sd opereze cu oseamd de termeni extraEi, f5r[ a li se fi modificat sau moder-nizat accepliunea, din > vechilor teorii, asupra uneirealiteli culturale total diferite de cea propri.e secolelor ante-

48

CE SE VA 1NTIMPLA MIINE?

rioare. Termenii noi nu sint incl asrnilagi sau sint asimilagiciteodat[ gregit. E dificil, totugi, sI g[segti un limbaj ( comun >>cu cineva. Adeseori ai senzalia c[ oamenii vorbesc despre unagi ingeleg alta. Oarecare ordine trebuie neaplrat introdus[.Deocamdat[, gcoala semantic[ anglo.saxon[ ne propune ootdonare a materialului estetic existent pe linia a trei tipuride : obiectul estetic de tip na.turdl, a c[rui condiliede unicat e presupus[, obiectul estetic de tip artistic, stind,totdeauna, sub semnul unicit6gii, al originalitdgii, al gi obiectul estetic de tip tehnic, presupunind prin excelenglproducgia in serie. in lipsd de altceva, sugestia va trebui con.semnat[, f[ri a se dep[qi, prin aceasta, principalele dificult[f.Important[ rimine, totugi, nu posibilitatea implrgirii esteticu.lui pe categorii de obiecte, ci in;elegerea lui complex[, inraport cu civilizagia noastr6. Tr5im intr-un univets de obiectea c[ror forg[ de fascinagie apare, celui care igi propune sX leinleleagl, mereu din alte qi alte perspective.

Chiar si istoria unui obiectcum este culitul d.e bucdtdriedevine concludentd pentru progresul esteticinregistrat pe parcursul ultimului secoltn domeniul produselor de larg consum-

1. Culite de olel englezegti dio secolul XVI'2. Culite de olel utilizate astdzide citre orice gospodini.

,Ylilt

lirtd

Un alt ( cez,r, yinind tot de. . . bucdtdrie:1. Linguri gi furculi;e din sec. XV-XVI (Anglia

-

stinga; Franla *- dreapta)2. Tacim de mas5, din olel inoxidabil, fabricat azi.3. Furculigd. Designer: Tapio Wirkkala.

*wt,,,*:T

,li'i,l:,It'ii!

il{l:.

.

i

ffiL

4,5. Alte obiectepentru uzulgospodinelor

-

cu aspectspecificcontemporan,

Menpirzfndu.-ne ta.t in limitelecompqrelxet zstorrce,sd mai punctdrncitezsa momente semnif'catizte :

1. Un caz de ,,design" de la 1780:ceainic englezesc argintat.2. \Jn caz de design din iurul anului 1900:F{enry van de Velde: serviciu de ceai'Argint. Minerele din lemn.

1. Caf-etierd de argintdin 1703-

creatie a lui Issac Dighton.2. Cafetieri din ogel inoxidabil,de fabricalie sovieticd.Designer: I. Kera.3. Clepsidri englezeascidin secolul XVII,cu baza de lemn9i braiul de fier.4. Lampd de biroude astizi.Designer: Max Bill.5. ln 1940 un asemenear radio de masi r(designer Luigi Caccia,Livio qi Piergiacomo Castigioni)constituia o teribili noutate.

Citesa momente;i aspectedin ez:olugia esteticd.a rna$nii de calcul:l. t Magini ,r de calculde lz 1642.2. Magina de calculn Elettrosuma r,produsi de cltrefirma Olivetti.3. Magina de calculportativic. E 97080-

fabricatie lapy.4. Magina de calculED C III-

fabricalie Remington.

1.

Scaunul ;i fotoliul su4ortd,de asemenea,pe parcursul unei istoriidestul de complicate,numero&se intervenlii de ordinatit funcpional,ctt;i estetic.Aparipia noilor materialeare un rol importqntin schimbdrilede ordin funcpional gi esteticce surain in istoriacelor doud obiecte:

l. Scaun de Reracoperit cu piclc(Franga, sec. XIV).2. Mies van de Rohe:Scaun de metal M.R. (1926).3. Mies van de Rohe :Fotoliul Barcelona, din oqel cromaLJcu < perni r de piele (1929).4. Harry Bertoia:.t otoliu din matcrial plastic.

\

5I

< Frumas >, eficient, confortabilconstituie imper atia eleobiectului madern de interior,cdrora li se adauga, tn ultimetedecenii, qi acela de economic.abiectul trebuie sd costecit mai puyirz,sd ocupe ctt mai pulin sqafiu'sd necesirecit mai puyine eforturi,atunci cfrcd este manevrttt.Designul a aenitin tntimpircarea 6cest0r imperttive.Intr-un spayiu sever, delimitatprin linii drepte ;i < obpinut vcu ajutorul betorwlui armat,al sticlei, al metslelar uto&re'in care libertatea de miprcrcdevine calculatd pe cqp de locuitor,obiectele de care ne folosimstnt chemate sa ocupe s\tPrefefectt mai mici.Pliabil

-

empliabilconstituie in aceste condigii relapiace obsedeazq. pe mulPi designeri.Dupd utilizarea lui,obiectul se ,iar < strtns ,> poate sd decorezesstetic un s?a.liu rdmas liber.

L Paul Kiaerholm: proiectpentru un set de 7 scaunr.l. Charies Eames: Scaune empliabile.

Birourile < GraPhis ,i

-

proiectate de Osvaldo Borsonigi Eugenio Gerli.1. Elementeie de bazdinainte de asamblare.2. IJrra din combinatiile Posibile

w

l, 2. r Birlog pentruconverSatic ,.Fotolii realizatedin elemente combinabilcin doui regiidiferite.I)esigner: J. C. Maugirard.3. Pat dublu,reglabil.Designer: Roger Tallon.4. Fotoliu u Sacco o-Designer:(latti Teodoro Paolini.

L{mpi suspendate.Designeri:Luigi Bandini (l);Eugenio Gentiii (2).3. Lampi din material plasticDesigner: Eschen Klint.4. MasI cu picioaredin aluminiu9i dale din sticii coloratd.Designer: Roger Tallon.5. MasX.Designer: Franco Albini.

..,

x. J"'..dff

16"> :atv tI-'r

Un fenomen interesant,z:izibil pr etutindeni :se ceutd asigurareaunui plusde esteticitatepentru ma;ina de orice tiP.'{Jnii qutori pun in relalieaceastd tendinqdcu o anumitd sPairndpe care omular resirnyi-o intotdeaunain fapa ma;inii.Spre deosebire de unealtd,care apare ca Prelungirea miinii umane'ma;ina ar posedao relatitsd. indePendenld'putind, la un moment dat'sd. acgionezepeste ooinla omului.-A;a

s-a ndscut, de altfel'mitul robotului.Asigurarea unei formeestetice Pldcutear presupunetdin acest Punct de vedere,un act de < imbltnzire ta masinii,r educindu- se considerabildistanya psihologicdce sePard Pe orice Persos'ndde obiectul denumitu matind r>.Toate acestea rdmin, insd,purd speculaYie.Cert rdmine,1oar faptul;a Droducia de masinit, ina angrenatd foarte multin amPla ;ontemporand.

pentru Jrumos,t.

. Caiculatorul electronic--.;retti ,,

.

- ::ograme inregistrate

: ,' .r::iie magneticd.- =,:q::e r : -\lario Bellini.-

-\'^:::oscopul u Steindorf "

l. Paleti transportoarehidraulicS, suedezi.Designer: Rune Monci.2. Aspirator.Designeri: Achilegi Piergiacomo Castigloni3. Magina de cusutr Mirella r.Designer: Marcello Nizzoli.4, Autocamion pentrumunci agricole,austriac.5. Proiect sovieticde microbuz(R. S. S. Letoni).

Prezentarea esteticda produsuluiindustrialcapdtd,in aceste corcdilii,o importanta. deosebitd.Industria ambalaielorapeleazd astdzi,tut mai mult,la imaginaPiadesignerilor.

l. Bidon pentru carburant,din poiietilen.2. Flacon plastic

ARTA PENTRU nAcez

Francezii au termenul de loisir ce indic[, de obicei, timpulde care cineva poate dispune liber, f[r[ nici un fel de constrin'geri. inseamn[ timp de odihn[, dar mai inseamn[!l tirrrp de distracaie. Nu existl un echivalent romdnesc exactir."tt" . Noi avem, insd, cuvintul rd'gaz' El se- referli" plri""a" de intrerupere a unei activit[fi presante' cind omulare posibilitatea s[ se reglseascd in

-tihn[ pe- sine, s[ se

CE SE VA 1NTIMPLA MIINE?

s0 emisiune la televizor, intre un spectacol cinematografic aivizita la un prieten' trebuie s[ te grdbe;ti; rlgazul a ajuns sdne solicite la o activitate la fe1 de presanrl ca gi aceea pe carefi-81n angajat s.o prest5m public in limitele orelor stabilitede lege.S[ inir5m pulin in dezbaterea acestei >a r[gazu1ui.E liripede ci marile cuceriri tehnico-gtiinlifice ale secolului XXinflueirteazl astezi considerabil rlgazul omului de pretu-tindeni. Exceplie fac, poate, triburile primitive din Americade sud, Africa'ori Asia de sud'cst. Dar asta vine sd confi'rmeresula. Ptetutindeni unde a p[truns radioul, cinematograful,*Igrr.tofot ul, televiziunea, pretutindeni unde a p[truns cuvintultiolrit. rdsazul oamenilor va fi determinat, in mare mdsurl,de ele. NJ aflam, din acest punct de vedere, in situagia de aconstata o schimbare universah in ordinea rlgazului' E, ins5,tot atit de limpede ci radioul, cinematograful, magnetofonul,televiziunea, cuvintul tip[rit nu au pdtruns uniform.pretutin-deni, cd sint zone geogiafice, cI sint plturi ale populagiei glo-bului care au acces mai mult la ele, iar altele mai pugin, sauchiar deloc. Nu putem vorbi, prin urmare, despre situaliar[gazului astSzi, flri a ne asigura impotriva unui important"o?fi.i"n,

de eroate, determinat de atari inegalit5li' Mai trebuielinut seama qi de faptul 96 norl9 mijloace de comunicalie nudetermin5, numai prin ele insele, valoarea contemporan[ ar[eazului, ci, si prin mesajul transmis' Aici se iveqte un volumnJu gi i-poriant de asimetrii, ce lin de caracterul culturilor,de politica guvernelot, de sistemele sociale ce figureaz[ inorizontul civilizagiei conrempofane. Ele au prilejuit gi prilejuiesccontroverse uptins", spectaculoase schimburi de-argumente'Entuziaqtii sini de plrere ci radioul, cinematograful, televizi-unea, discul, magnetofonul au hrgit 9i accelerat considerabilpro."rrrl de difuzire a valorilor culturale la toate dimensiunilecontextului uman actual. Comparativ cu posibilitSgile ce exis-tau anterior, asigurate prin institugiile de artd tradigionale

-

teatrul, sala de Joncerte, muzeul, biblioteca -

s'a realizat unsalt de-a dreptul fantastic. Milioane de oameni se v5d ast[ziintegragi unui circuit de ,artistice' care'-pinl maiieri, le erau, total ori pargial, inaccesibile. Milioane de oameni.. lred aste;i integragi inti-un proces enorm de

-

ca sl foloslttt un termen sociologic curent' A discutadespre filmul vdzut > sau despre ce se va ( transmitemiine la televizor >> reprezint6 acum ceva obignuit la dimen-siunile tuturor profesiilor, ale tuturor virstelor congtiente, aletuturor categoriilor sociale.Potrivit unoi atari opinii, r[gazul capSt[ abia astlzi o semni-hcagie social[ pozitiv5, cind tmul are ce face cu timpul sdu

ARTA PENTRU RAGAZ

iiffllf..accesul la culturr se dovedeqte a ti devenit virtual 51

i.mericanul Edlvard Shils. (Mass Societl and its Culture, trad,italianl , publicat[ in','olumul : Indnstria della Cultura, L969), e de pirere c[ duplprimul rlzboi mondial a inceput si ia forml

-

desigur, asi-n-ietric-o noui >. in Americo, ( nsus societate >> in ciuda:utuicii ionflictelor sale interne, a generat

-

spune Shils -

,,il mai pronunlat simq al integr[rii individului in ansambluldin care face parte. Ca rezultat, pentru prima dat[ in istorie,au aplrut vastele agregate de fiinge umane care sint masel.e.\oui societate e o societate de masd', in^sensul cd ntasa popu-taliei a fost incorporate in societate. In perio-adele istoriceprecedente, sectoare vaste ale populagiei

-

adeseori majo-iitut.u

-

tr[iau qi r[mineau in afara societ[gii.- Societatea. de:,asd a permis o extraordinari dezvoltare a individualitdlilor.,, Porliuni ample ale populaliei au invdlat s[ aprecieze conqtientplaceiile vdzului, auzului, gustului, pipditului Ei ale convivali-,e;li. Lrl-.u realizeazl. acum mai liber aiegerea pe care o flcei;r multe sfere ale vielii, alegere ce nu izvordqte neap[rat din:radi1ie, dintr-o autoritate sau din necesitate' Se

-apreciazl:iai 'mult raporturile personale >>. Categoriile fundamentalea1e vielii culturale pdtrund acum egal

-

crede autorul ameri-.an

-

in toate straturile unei societili date; . in limitele acestei >, r[gazul s-ar consuma, qi el, intr'o form[ particulari, in masl >:-pe stadioane, la cinematografe, in faga televizoare--:r etc.li-ar fi inutil, cred, si se precizeze confinutul principalelor=xpresii specifice folosite de partizanii pozifiei reprezentate deS:rils.l,1ai intii, ce este masa! Nu o dat[, ma.sa a fost confundatX:': n',,,t1;intea care, totugi, are un conlinut 9i o sferd de

-manifes-:::e diferiti. Mulgimea presupune intotdeauna >.l"lasa, ins[, devine compatibil5 qi cu dispersared. Poli s[ staii:. casi, in faga televizorului, gi s[ fi.i legat, in acelaqi timp,:: clneva care privegte exact aceeaqi emisiune' la mii de kilo'::-.erli distang[. imi voi permite s[ apelez la autoritatea unor:"::r1e consu.r"t., la autoritatea unor specialigti

^ in studiul

;:oblemelor societdqii qi culturii . Intrebat ce

CE SE VA TNTIMPLA MTINE1

52 este masa, Herbert Blumer, sociolog c s'& ocupat- mul1 ti5nn

;,r;AtJ pr"fi"^a"r de comportaqrent colectiv (uezi CoLLec'ilr"-n"ir'ii*, 1946), a propt" odatl urmltorul r[spuns:,i i""i"i. a. ,our., ,rr!-frii sei pot veni din toate colgurile.ri"iii si din toate straturile sociale posibile. Ea poate cuprinde;ffi;i pr""."r"a ar" diferite clase sociale, oameni de dife-,il"^prti.rii, de diferite grade {: nregltite culturall sau cuai".t-." p"tibtitegi f,nanciire ' ' . Pe urm[, e ]rn grup - anonimsau. mai exact, comp". ai" indivizi anonimi' ln al treilea rind';J.;^i;; ;;;L;ii masei o scizutd interacgiune Ei un redusr"irl*t de experien![. Indivizii, fiind de fapt seqaragi' in modA;i;;J a. -"ii"t qi nktd anonimi, nu- au posibilitatea de a se;A;, ;; f"c .o^pottengii unei rr.rr{gimi; in fine' masa e"-tg""irute

foarte incoerent 9i e incapabil[ s[ acaioneze cu sincro'niJitatea gi unitatea ce caracterizeaz[ mullim"1]t' , , ,Pentru Georges Gurvitsch (La vocation d"ctueLLe de Id socto'Iiiii, tgso>, "-"ru reprezinti un aspect al fenomenologiei lui;ii; ;:-dpt t"ciologul fra^cez, ar fi' eronat a considera c['masa presuprr.r" .r."pirat o stare de anomimat' c[ e oarb[';;;ilt st'vulgara, uEo .,r* lusliJlea altddatl Ortega y Gasset'Oirpr.t.rl .t .ui. se discutd, de obicei, despre masd,.e nejusti-il;.^ Ft;J-o formd de socialitate, masa poate fr deopotriv[ti"a-ig"""fitt[ sau revolulionarI, destructiv[ sau constructive'iuf"fi

-*l sceptic in i"firrire" conceptului de masl e Raymond\tilil; -(Ciltur" ond Societv- 1?80--1950, trad' italianl.:C;l;; "'reqtol,uzioie

ind'ustriale, i96B), Dup-l pdrerea. lui'""i-i""af"te

sociale aud us la ratifi.carea semnifi.cagiei cuvintu-lui ; ( masarea >> populagiei in oraqe, ((masarea) munci-i"tiftt i.t fuUti"i gi < masaiea >> politic[ a clasei muncitoarei.r-pu.tid" gi organizagii proprii' Masa, in practic[',e una ii1"""rt" p"tticulaie agiegagii; 9i, -deoarece

tendingele au. tostil;;J;;-i.rt.rd"p-".rf,..rt., u' devenit posibil s[ se utilizezet.i*"rr.rl

"r, o"r"."i. unitate. in

"ce.te -ondigii,. tradigionalele

caracteristici pentru vechea plebe au fost atribuite ( plebei;;;;;;,;;, iai.e masei. Credulitatea' inconstanfa, .prejude-caiile de grup, mediocritatea gusturilor Ei moravurilor sint'din pdcate-, note defi.nitorii pentru comportamentul de masa'Astfel, > reprezinti o perpetui ameningare pentruculturi, af.rm[ R. Williams.p"r"*'a.Jt"", d.

"i.i, in spiritul teoriilor bureheT actuale'

cd la nivelul maselor, cultura' " se degradeaze' Intrebarea"UfUa

la precizarea unei alte expresii specifice, aceea de culturdde masd.i.rtr-rro ,t"aiu care a cunoscut celebritatea, Ma_sscult&,Mjd';;i; (li6ol, bavld Mac Donald su-sfine-cd, in cadrul societ[gii.upit"ti.t.".ontemporane' avem de'a face cu trei tipuri de""it"tx, t"l'tura sipetioard sa'u

ARTA PENTRU nAcez

culuna de masd sau , ultimele doud aspirind Ia pres' tr?tigiul celei dintii, dar, totodatd, refuzind sd'i acceDte exigen' rJi'gJtr. C"tt"ta superioari sau >. Cultura de;nas[ < presupune >>, in mod firesc, 9i o >' Ceerte arti de iasd ? E a*a cate oferd,'unui public extraordinarle numeros, o intrelinere artisticl uniform[ 9i igi

-realizeazlgrodusele sale uniforme in mas6- incearcl s[ r[-spund5 ArnoldH".r."r, in Philosophie der Kunstgescichte,(trad' italian[ < Laieorie dell'arte >>, 1969). El utilizeaz[, in demonstratia sa ulte-ioar[, metoda generica. De bun[ seamh, producgia artisticEle masd . ,rt t"t,-tlt*t al metodelor moderne de fabricagier Posi''cile datoriti progresului tehnic uriaE realizat de cdtre omenire:n

"tti*"t .o"f

CE SE VA INT1MPLA MiINE?

54 in organizarea materialului lor >. insi, ( arta de masi >>, con-tinul Arnold Hauser, presupune fabricarea de elemente stan-dardizate gi folosirea lor flrd nici o limit5, dup[ ceringelepiegei. Siructura < societ[gii industdale >> e de aqa naturi,incit omul simte din ce in ce nevoia sd se adapteze formelorcomune de conduit[ sociah gi consum. Cultura de mas5. e o cu1-turd prin excelenl[ pentru consum, iar arta nu poate faceexceplie de la o asemenea stare de lucruri. Hauser crede cI>prin literaturd ) sau >inainte era aproape necunoscut. Se scriau

-

se ingelege -

qiinainte clrgi distractive, adesea poate mai distractive decitazi, se compunea 9i inainte muzicd melodici pe ritmuri uqorde memorat, se pictau gi inainte tablouri > Eipl5cute, dar distracgia era numai un element secundar, nu nu-mai un mijloc de a ajunge la un scop cert, nu un scop in sine.Arta a lintit mereu si placl gi chiar si distreze, insi inaintelumea nu vedea in plXcere gi in distraclie un scop in sine >.Printre > specifice artei de mas[ figureazl. gi diuer-tismentul. La originea cuvintului divertisment st[ latinesculdiuertere, ternen ce indicl o acliune de lndepirtare de ceva, deindreptare spre altceva decit ceea ce fusese pin5. atunci, deevadare. De bun[ seami divertismentul constituie un tonifi.antsocial excelent, presupunind > temporarS aomului de la orice preocupare sociali grav[. Nu putem sclpadin vedere caracterul de curd, de impotriva mono-toniei, impotriva banalit5.tii, impotriva cotidianului, pe careil are, evident, orice producgie stind sub semnul divertismentu-lui. Acestea toate determinS. in;elegerea a divertis-mentului. in at[ divertismentul indic[ o modalitate specificide a face pe spectator, ascultltor ori cititor s[ uite de oricegrij5, s[ evadeze temporar din cercul preocup[rilor grave, slignore dificila sa >. Divertismentui puneln valoare elementul de < sSrb[toare >>, de ,pe care orice operi de artl autentici il implicn.Se cere, totodati, consemnati Ei o altS ipostazi in care divertis-mentul funcgioneazl ca modalitate artisticS. E vorba despre ex-ploatarea abuzivS, in foarte multe cazuri, a interesului umanpentru inedit, pentru nea$teptat, pentru , fapt care Ceter-min[ lngelegerea ( negativ[ > a divertismentului. AEa dup[ cumne sugereazl qi cuvintul latin de la care derivi, divertismentulpresupune intotdeauna o anumit[ fugl de realitate, o anumitl

ARTA PENTRU RAGAZ

incercare de distragere a omului de la indatoririle sale majore, tr tro anumit[ incetcare de a sc[pa momentan de r[spunderea J Jce-ti revine pentru greutdtile care trebuie depdEite impreunlcu'ceilalqi. T".^"n.tf de distracgie, echivalenrul cel mai cuno-,a.rt p..rtr., diuertisment, face aluzie tocmai la o asemenea.,.." d" lucruri. in sfera divertismentului intri qi eiementultrriir; .t presupune un tip de evadare aparte' in imaginar' In.ri..'i". ii*."ri"nil. poiibilnl.ti sint dilatate pin[ la limitelei".n.rot",tt" de c[tre togi cei ce i se integreazl' Jocul

-permitei.-p"."t manifestarea nestinjenitl a imaginagiei^Ei inteligengei'flcindu-se abstracqie de tot ceea ce se intimpll in jur' Aslfel'jocul se situeaz['la antipodul qi >'nind, pdn excelengd, .,Desigur, in cadrul d'iterltelor,:l*"if"rte.i ale

"tt.i de mas[, elementul ludic are o pondere

inegai[. Tot ce poate fi. numit spectacol, reprezentafie' conline;i 3 oarecare d^oz[ de joc, o oarecare doz[ de >'ii*r"""tu dintre Ei ), dintre ( atitudineagrav5. > gi ,, u-tr"*ent >) pare a fi, una din coordonatele majore"i. "r,.i- Insistindu-se, iis[, exclusiv pe linia elementelor dejoc, arta se transfortn[ in non-art[.b alte > specifi.c[ artei. de mas[ estg puerilismul.if pli""Er.

".iJ" pti" care igi declinl marile

,irp""a.ri sociale J" "r

,rt.t "

s[-i revinl in calitate de petsoanfi';i adoptl masca de copil. Puerilismul priveqte actele prin careu o*rri--"r[ >> uiti obliga$ile sale primordiale de f ing[ activ[,"+i.pil"J .a altcinev",

,,-di.t afard >, -s[ se ocupe de ei' Puerilis-

*.rir" referI la situagiile ln care omul contemporan se c.oryqo1taiai neserios decit ii permite puterea sa de judecati,- cind indi-r-ijul matur se comiort[ ca un copil iresponsabil't.-i.olenga se cere inteipretat[, de- asemenea' ca una din ( cate-,oiii1"'n artei de masi.- Se ne gindim numai la cantitatea enormlie scrieri gi filme in care conflictul dintre forgele in, opozigiese rezolvS.'intotdeauna cu ajutorul focului de pistol sau de:ritralierl, cu ajutorul purnnalului ,sau al loviturilor liberep.lt.iit"'t*-regulamentul luptelor de tip- japonez'-Violengai-pti.i r"f.trrri oriclrui dialog dintre adversari' 6e numaiiLn partea unuia' fie din partea- amindorura'-',Lelidramaticul

-

> la mod[ mai ales pe vremearonantismului

-

i;i p[streazi inci o incontestabill impor';""te 1; ;;i;"1 < *tt.i de masl >>. Industria culturah modern[incearcd gi reuqegte s[ stoarc[ impresionante cantitdli de lacrimi'jupd metodele 'producgiei seriale. Ecranizirile de tot felul'llog.ufill" ,o^*iut., evoclrile-lirice sint modalit5qi prin carerneitdramaticul s-a impus in fala celor care >. Fiecare dinire categotiiie ( artei de masl ) retinute,

CE SE VA INTIMPLA MIINE?

56 gilJ;}; :'*Tr,Y'rll fin'"r:.,i"J:'F:i""uft ".::i, u:;".jff;> devine, astfel, > gi opfiunepentru fals, pentru inautentic. Un cimp de confuzie fdr[ pre-cedent in istoria omului

.se creeazi pe aceast[ cale la nivelulcongtiinqei culturale contemporane, realul f.ind luat, nu odat[, drept imaginar, iar imaginarul drept real. Consecinga ?O impresionantl > de utopii, o impresionantd de idei hibride, de idei fir[ ganse de viitor, fdrlnici o valoare cert5. lJrmarea ? Cultul unui om ineficace careprefer[ surogatul de adevSr in locul adevlrului, valorile imagi-nare in locul celor reale.Perfecfonarea noilor mijloace de comunicagie in masd creeazdposibilitdgi sporite de r[spindire a viziunii neconforme cuadevlrul gi a atitudinii utopice fag[ de lume, intrucit limbaiulimaginilor indeosebi, poate fi. ingeles pretutindeni, indiferentde virsta oamenilor ori condigia lor social5, moral6, intelectuali.Acgionind dupd principiul producgiei, in conformitate cu legeacererii gi ofertei, ( arta de masl >> lanseazd permanent pe pia![,in societatea capitalist5, mari cantit[gi de imagini, opinii, con-vingeri, ralionamente, reacfii gi gesturi prefabricate. Sint stereo-tipiile. Remo Cantoni le justificd astfel: >.Oricit de seducdtoare ar fi argumentafia lui Cantoni, ea nurezistd, totuqi, decit in mic[ m[sur5 unui examen logic riguros.In primul rind, pentru ci a deforma sau mistifica un lucruinseamnl a vedea in acesta altceva decit este el in realitate,inseamn[ a te menline, inc[, departe de esenga lui intimi,inseamnd a nu-l > la dimensiunile sale reale

-

con-dife in care devine imposibil ca el si se facl .Cum rlmine, atunci, cu ideea c[ este necesar s5. >lumea pentru & De-o face familiar5? in al doilea rind, chiardac[ am 6. de acord cu Remo Cantoni cI stereotipiile sintnecesare in oarecari limite, reprezentind o form[ de menfinerea continuitefii in tot ce facem, cum se justifici dezvoltarealor, la proporfii extraordinare, in condigiile noilor mijloacede comunicatie ?

ARTA PENTRU ni.caz

in estetica englezi gi americand, problema stereotipiilor a E7cunoscut o forml particular[ de abordare, in lumina aga-zisei J, I< teorii a standardurilor >>.> ingelege lumea ca ansamblu de regulivalabile pretutindeni intr-o perioadd istoricl determinatd.Se considerd astlzi cI > ar justifi.ca cel mai bine. (< Arta de mas[ > ignor[ principiuloriginalit[gii. > ignori gustul individual. se vrea produs[ pentru toli, dupl aproximativaceleagi tehnici gi nutrind ambigii estetice aproximativ egalepentru fiecare produs sau grup de produse. Dac[ ( societateade mas5 >> se referX la fenomenul de dizolvare a personalitefiiindividulului, (< arta de masi >> constituie un fenomen dedizolvare a originalitlgii, a caracterului de unicat a opereide art[. Reproducerile, copiile, replicile sint puse pe acelagiplan cu . Important este ca masele s[ aibl ce.< Arta de masl >> echivaleazl cu o art[ destinat[ cu prec5dere< consumului >>, in numele cdruia se fac toate concesiile necesareirt materie de calitate estetic[.Concepgia iluminist[ a r[gazului ca timp pentru culturd afost convertiti in aceea de timp pentru consum. La cinema-tograf > fi.lme, la televizor > emisiuni,juminica qi simb5ta > reviste ilustrate.Se cer avute in vedere gi transform[rile survenite fir structurarotalitdgii opus[ artei

-

in structura publicului. Arta de mas[e adresat[ unui public relativ vast, eterogen gi anonim. Acestaesle >. Comunicagiile cu un asemeneapublic sint, dupi Charles R. Wright (Mass Communication

-

-1 -rociological Perspective, trad. italianl

CE SE VA INTTMPLA MIINE?

58 ii";*ii"J?":*T::J'f;:flT' j":$".T1'J:',ffi",il":ffHilnou in ,riut"lpiritualx a omului deazi. Normal ar fi. ca timpul deleiui

"t ";;G contemporan s[ fie folosit in scopuri culturale

autenrice. cel pugln uq" ir"-u inv5lat sd_sperdm gindirea filosoficla veacurilor tiecute. Iatd ins[ ci realiiatea se dovedeqte alta.omareparte.ar5gazuiuidecaredispunemne-opetfecem,,

"orrrrr,oir-rJ-, pt"ait." culturale mediocre, produse culturale

: filme pe care miine le vom uita' c[rgi-care ne inte'reseazl doar pentru moment, meciuri de fotbal,,spectacoled. ..tt"da flri nici un ecou in ceea ce noi vom face miine'Mai mult irr.t, u..",tl uriaE[ cantitate de produse destinateconsumului in timpul orelor' de tdgaz nu numai c:a.nu contri-buie la t.f^""r.u energiei cheltuite in timpul producgiei, dardeterminl-chiur rtu"aura izatea, reducerea oamenilor la acela-ginumitor i"

-..

*ut"rie ) de comportament, in > degindire, in < materie > de gust'Din timp d.rti""J r.fu"erii q"i afi.rmdtii multilaterale a omului,tag"r"f ;;; fi devenit' inti'o oarecare mlsut[' timp de epui-zaie, timp de , timp de standardizare'Exager.ari, fdrd indoiala, cei iare vld numai laturile negativeale r[gazului contemPoran'Exageieazl, fitl indoiah, qi cei care vid totul numai roz'Dar ceva adever existS' am impresia, Ei in tot ce se spune < debine >> qi in tot ce se spune ' $i el trebuie- refinu't'La noi, pile-

""o-, rlgazui a, constituit prea putin obiect de

pfeocuparemetodic['Eiimpedeins[c[nouasocietatenupoateh i"ail"t."tl fag[ de volumui qi calitatea timpului liber pe catemembrii sdi il au la dispozigie' Avem nevoie astdzi - 9i Peterenul u""*" al interpretdrii fenomenelor sociale legate deaparilia 9i dezvoltarea ttoilor mijloace de- comunicafie in masl -de o' c.rc.tare proprie' Teoriile fondate pe alte ex-perienlepot $i t."L"i" l.t"t" itt considetare' pot q-i trebuie s5 fie cuno'scute, aprofundate, dar nu,pot fi niciodatl aplicate intocmaiiu ,""tirafii"

""u.,r., 1a modul nostru de a > lucrurile'

AEa se qi'."pii.a a" ce, dup[. o perioad[ in care sint de obiceil"'^oda, iJlir" a" imporr^dispar din 1ce1d, 6ind abandonatecuaceeagigenerozitatecucafeaufostimbrlgiEatemaiinainte.

COMERTUL CU UTOPII

ij'33:*J",itil::';wi::i:'l"j::'n*:::l':' "'*JJi:l 5 9;i fiecare generalie gi-a reprezentat inclusiv idilic ziua de miine,irr raport-cu datele pe care le delinea, in rapott cu tradiliileexistente. Efortul uman apare ca de neconceput in absengaacestei tentative de a anticipa devenirea lucrurilor, de a anticipa< mersul lumii >>, tfecerea gi petrecerea vremii, in sperangaunui >. In m[sura in care imaginaqia r[mine ceamai importantd dintre facultigile umane, dup[ expresia luiEinstein, singura de neinlocuit pinl acum cu ajutorul maqini'Lor cibernetice, idealizagia apare ca fenomen firesc. Atita timpcir oamenii igi vld de iumea lor fdrd a incerca s[-i forgeze cursulin conformitate cu propriile lor inchipuiri idilice, totul aparenresc. in momentul in care insi cineva iEi permite s[ uite dei.ume, de rosturile Ei sensurile ei, treind mai mult pe planulinaginarului idilic decit pe planul realului, idilismul devine,-,., ?.o-.n negativ. Cind diverse gruputi sociale, mai multsau mai pulin ample, iau drept realitate aievea propriile

-lor:abu1alii, - fenomenul idealizlrii viitorului devine periculos'Cit avem dreptul si ? Pini unde ii este permis sX o ia inaintea realit[gii? Sint inttebiri la care, dup5 cum,re gtie, Lenin s-a simflt dator si formuleze un r[spuns categoric:l:ebuie si visim, dar s[ vislm in conformitate cu principiile:: guverneazd o societate dat[, o orinduire sociah dat5, in-oJormitate cu nevoile oamenilor, dar qi cu posibilit[liie lorje a.gi > aspiraliile, idealurile, lelurile-'

-A tr[i:u speranfa reaiizdrii unui vis incompatibil cu ,., J.n.ttir"a lucrurilor, cu posibilitSgile oamenilor de a se::pigi pe ei ingigi inseamnd, practic, a trli la modul utopic.\e punem atitea iperanqe in lumea de miine' idealiz5m 9i idola-,.=e- viitotul, ne imagin[m secolele viitoare in tabloud careje care mai fantastice, desigur dintr-o fi.reasc[ necesitate inte-:.card. Nu ne este permis insl a ne mulgumi numai cu atit.',,-:itorul trebuie pregltit, viitorul trebuie f[urit de c[tre noi,iecare. A ne mulgumi nurnai cu visul inseamni a tr[i la modul-:opic. Dar cili oameni, la ora actuall, nu se mulgumesc numai.: >? Ce cantitate de utopii consumd omenirea in.::olul XX prin comparalie cu secolele antetioate ? Sint des-::-:-e indicii c[ noi consumlm

-

desigur in grade diferite,.::: individual cit qi colectiv

-

totuqi, o mare cantitate de-^::ii cu privire la ziua de miine.:::: destuie indicii c[ foarte mulgi dintre noi trliesc la modul'- rni -' : Lceputul acestui secol, Jules de Gaultier, un eseist francez,,:. Llosof Ei un estetician dotat cu un deosebit simg al obser-'.':.;iei, publica Le boonrysme. Cartea a f5cut vilvi atunci

-9i a.-."t:nr.,"t s[ fac5 vilvi pinl dupi primul r[zboi' Gaultiet

CE SE VA INT1MPLA MIINE?

60 > c[ fiecare din noi are ceva de Madame Bovary,c[ fiecaie dintre noi iEi face permanent un numlr impresionanta" if"rii in legltur[ cu sine,-in leglturd cu cei din iur, ilr legd'turd cu lumea"in care tr[ieqte. $i, aqa dup[ cum Emma Bovarydevine victima propriilor sale iluzii, in mdsura in care fiecareJ;;. noi posedi ceva din structura ei, ii imp[rtdqim destinul'Permanent phtim un anumit tribut

-

mai mare sau mai mic -

un tribut de sentimente' un tribut de situalii materiale, ,un,rfu"i a" situalii sociale, un tribut de situagii umane iluziilorDe care ni le facem. Cind a apdrut Le boonrysme, cinematogratulera incl la timidele sale inceputuri. Radioul doar se anun{a'Televiziunea nici nu fusese inc[ intrevazutd. Nu fusese intre."e^,e

incd fantastica dezvoltare a tehnicii reproducerilo-r inculori, a inregistrlrilor pe band[ de magnetofon, nu fuse-ser[ intrevizuie atitea 91 atitea mari cuceriri ale gtiinleisi tehnicii secolului XX

-

mindrie a civilizagiei contemporane;iutomobilul se jena de prezenga sa in universul citadin, avionulsolicita numai ipirite curajoase gi dotate cu un oarecare simlal aventurii, p.ntr' a'i inierca 9-i < binefacerile >>'Atunci se trairersa Atlanticul timp de luni de zile, intt-o cI-l[torie epuizant[ 9i costisitoare. Atunci Roma incl aveaaspectul rinui oraE

-arheologic, vetust 9i liniqtit;

.

atunci inclNiw'York-.tl insemna foarte putinpe plan cultural, dupd-cumirrr"*rr" foarte pulin pe plan culiurai intreaga Americ[; China,jupo.riu, India repiezentau atunci inc5_ ginuturi culturale exotice.[iurrci,'inca Africa prezenta interes doar ca ginut.al coloniilor,de unde se importa materia priml necesari produclrel lnclus-triale sau ,. pni"u merge la vinitoare. Jules de Gaultier nu avea'deci, cum se intrevad[ unele aspecte ale bovarysmului contem-;;;;", pe lingi care comportamentul hjetei Emma, solia doc'iorului

-din Yonville, apare pigmeic. Noi ne-am obignuit aintelese utor:ismul n.t*"i in sensul anticipdrii viitorului nostru.;;iui> nemediat. Exist[, insd, in afar[ de acest utopism-de tip"l"ri", ce igi are

ponderea iui importanti in consumul de ficliunicu care ," ht[ti.t. insemnate categorii actuale ale populalieigl,obntni, gi un utopism de alti facture. Acest utopism- se referlia-lluzilie pe care tti 1. fu".- unii despre algii, la. iluziile pecare ni le facem in legiturl cu propriile noastre acliuni intreprinse,in legdtur5 cn propiiil. noastre realiz[ri, in legltur[ cu propriilerro"ir. convingeri. Confruntate cu realitatea, iluziile - tocmaide aceea sint iluzii

-

sint condamnate la pr[buqire' .

Exist[o dram[ care st6ruie permanent in subteranul civi!?agieiactr-ral", legatd de existenga acestor iluzii care se >la contactul cu realitatea adevirat[.A fi lucid constituie, dintr-un atare punct de vedere,onecesi-tate sociale, atit pentru individ, cit $i pentru comunitatea saucolectivitatea din care face parte.

COMERTUL CU UTOPII

S,a intimplat ceva in secolul XIX' Ni se spune' in manualelt 61l" [tori". c[ inaintea socialismului gtiinqific, intemeiat de:i.:" ffi} ; #;i.;-d;lt"t

"p."i ii'' conlisii istorice noi

l" "a,t"

Lenin, a "existat socialismul utopic' Exist5 trei nume'i;";;; .fu.i"": Saint-Simon, Fourier 9i owen' invocateintotdeauna pentru

"^il"ttt" t""ialismul utopic' Teoriile celor

;;i;I;aili-""i"i sint expuse,. de obicei' pe indelete $i (-?m'bdtute >> cu superi"tii"t"-.-S"tialismul

"topi" devine astfel un

i""o*"" mai hdt amuzant -

un fenomen straniu' dar ln;., ";; ;;; il;["l"t

-

a" care ttebuie' ins[' 'luat act'Realitatea rxmine ,"*Ei

"fa". Socialismul ,utopic' ilustrat de

Saint-Simon, Fourier ji O*ttt, nu s-9 reduce numai la ei'S..idit"'t"f utopic a constituit mentalitatea mai multor'$ene'ragii care au urmat t-"""1'l;;-l i'"t""". din 1?89' Socialismuluiopi. a constituit un fel de hotrrite nu sint

"...r^t" p".rtru u irr.i",,tu pe plmint visul de aur al omenirii'

:ebuie s[ f, avut d";i ;a;t;"f, aitt moment ce Marx 9i Engels';i;;;;fr;ii iiii"l"i comunist, se simteau datori sr preci-:e:e: comunisrn.tl p.,,tru noi nu este o situagie.^ce trebuiei:lstaurate, nu este un ideal dup[ care trebuie modltlcata realr':::ea; noi numim comunism *iqt"t"" real[ menitl a nimici..="iu tt"t" d. l""t"ti, actuala situagie' Atit de mare era peri-.;i;l;pt;-"t"i, in condiliile in care se fundamenta teorias-.cialismului lucid, a t""i"iit*"t"i gtiinlific' a socialismului-.o-J"tilil cu orice iluzie, de vreun fel sau altul' incltil.*,'a"Ei pr."orrlr""ra necesitatea instaurlrii unei noi odn-jirl social" p. petii"i,-i"

""t"1" aspiraqiilor 9i idealurilor::o{resiste milenare ale omenirii, evit[ s[ foloseasca vreooata:;;";;;hi;i 1i"ii,- J.*"""'i'"t in scrierile socialiqtilorl.-.p.i,- *i"in."t i"-'"i"tittl t"ptt'"ntitilor comune despres::ra1ism gi comunism Ji,, ptitttu jumltate a secolului "lX]T:]:l- - -

- :."i"rlt"tea socialist-uiopicl, idealul reprezenta .

ul .Pto,t"tt

--::n ce nu conteazd dacd este realizabil sau ireallzabtl' oaca

CE SE VA iNT1MPLA MIINE?

, q are sau nu $anse de viitor. Importanti era existenla proiectuluiOZ ca atare. Pe parcurs, el putea h abandonat, in schimiul altuia,mai convenabil.in concepgia marxisti idealul, degi nedefinit explicit, deveneainleles drept realitatea in migcare. In concepgia marxisti,idealul nu poate fi identificat niciodati cu , intrucitacesta din urm[ are caracterul unui proiect uman confuz pentruo eventual[ stare de lucruri. in conceplia marxistl, idealulreprezinti un proiect uman precis, in curs sau in perspectivdde realizare cu nemijlocitul nostru concurs. De aceea, Marx ;iEngels folosesc ca echivalent pentru ideal termenul de lei saude scop.Pentru Marx qi Engels, ca gi pentru Lenin mai tirziu, de altfel,utopismul reprezinti o atitudine uman5 extrem de periculoasd,care, in condiqiile societ[gii impirqite in clase, poate fi exploa-tati in interesul celor aflagi la putere, in interesul clasei domi-nante. Clasele dominante creeazd Ei intrelin, dup[ opinia luiMarx, adevirate sisteme de false reprezentiri ale oamenilordespre ei ingigi qi despre lumea in care trdiesc. Ceea ce noinumim ideologii conservatoare, ideologiile claselor reacgio-nare, line tocmai de domeniul acestor sisteme de false repre-zentiri ale oamenilor in legdtur5. cu ei ingiqi, in leg[tur[ cu lumeain care trdiesc. Intervine, in textele marxiste, o pozigie pe careGtorgy Lukdcs o va

COMERTUL CU UTOPII

Herbert Marcuse' forgelor conservatoare 9i oprima"!:' d9.:tl:rnai diverse .ut.goril.'--uotitegi uriaqe de- maculaturl poligistlsau pornograficl,

"tti";;;1,--liime, emisiu"l

-

1.", 1{]"^. ::^t:l:;viziune

-

ti.tt aruncate pe piagd zilnic'-cu sconul sau cu rosturvadit de a distrage -;;j; iuH""ii"t de la pioblemele socialemawe- Nimic nu

"ste -disfreluit

-

de la idilismul .pueril pind

r j

r]r";a,].*r'nir"- a"'* I "".-.

-dction, de la. literatu.a lac r imo gen I

pinr la filmui wes;;;:';'"d'.1 cultiva 1 i::"::1:,.#iir,"* de iluzii necesar menlinedi statu quo-ulul capltaust'i" it"l"i ,e ",r.rn

itt u"d"i" c[ produciiunile literare 9i attisticei;;;t"d ;.n*1 irtori"-ut rrXiit"t de iucruri existente astdzi;';;;;;;;";-.upit"ritii lener"aze ei intregin un pronunlat cimpi;".";;il;, chi". in-cJnd4iunile noasire' in mdsura.il t:t"anumite categorii umane vin in contact cu ele' Pe cli invizi'bile, sintem fe".rqi itle-

""

-*"i - vedem >> adev[ratele racile

.ilso"ci;'.ettt *pri"fit,* i; "et

invizibile' se cauti canalizarea;!.i.-g;tii ;;;;" inir-ut' sens in care esenlialul despre socie-;r;;";-nt*lttia- te p"ute fi ascuns' Pe cli invizibile sintem=:raEi inir-un sistem de iiuzii a clror consecin(l nu va

puteasi nu se resimtd i" i"t-." intreprindem pentru socialism qiur numele socialismului'.lp.l"T^r" r".iiii"t., tu"."t dt cdtre-Marx cu un secol qi mai:'re in urmd, i9i ga..Et"

"t*"i o depli"a justificare 9i o depiind

.;;tii;t;;: Viit"t:"r p'"t"aa' ptin defit'i1ie' o anumitl forgl de'*ucgie; togi sintem'ii"tliJi"iir" " iti t" '" t'" intimpla

miine'iormulim presupoziqii, l"n'i* ipoteze' ne facem visuri' Nu...,r.r a."pr"l ,e^."^l"trJt*, insa, in ele' atita timp cit nu-.".;;;fig c[ sint i" tottfoirnitate cu sensurile istoriei' cu.."""it." "umanit[gii, cu propriile noastre interese'

63

"t

Evulparadoxului

VALORILE S1NT RELATIVE, DAR. . .

:1,:";o:ffffi? ftffij#'Y'":?ffi$:',*;:l:g:';,f",*l 67'i:-s= je succes la public, pe parcursul diferitelor studii, eseuri,, ::ir;o1e aplrute in ultimui timp. Sint semnalate cazuri de:=-=td confuzie intre valorile autentice gi falsele valod:*-:-::ale. Au loc schimburi academice de replici intre > asemlndtoare. A doua reflectd o anumit[::-::jr,:re optimist abstract[; la nivelul exist-enlei-umane noii i:-::;ern

"ul"iil. materiale ce nu intereseaz[ filosofia 9i valoriler:,.,.Jul., a clrot teorie a fost fundamentat[ in cercurile neo-,:":-:---ne, spre sfirqitul secolului trecut. Valorile spirituale sint--.r.-.-.nti de lucru ale ragiunii Ei sentimentului cu ajutorul-.:::: iecare om se orienteazd pentru a urma o linie de con'i:::" i:terminat[.j.:-.:.:;t-cative, in aceast[ priving[, mi se par dou[

68

CE SE VA INT1MPLA MIINE?

pret pe care il poate provoca orice selilr. Dar nu pot fi. trecugicu vederea niei interpretul, cel ce utilizeazi semnele, nici deno.tatum

-

obiectul realmente existent gi la care se refer[ semnul.ln concepgia morrisianl, semiotica

- $tiinfa semnelor

-

stu-diazl trei aspecte aie aceluiagi proces unitar: semqntica (relaEiadintre semn qi realitatea de referingi), pragmatica (relagiadintre semn gi interpret) Ei sintactica (relagia unui semn cucelelalte semne, exceplie fecind cazurile limite, cind un semnapare gi funclioneazl izolat). Aspectul semantic priveqte ope-raliunile de desemnare gi denotare, cel sintactic priveEte ope-raliunile de implicare, iar cel pragmatic privegte operaliunilede exprimare. Semiotica devine, astfel, un fel de ),cu ajutorul cdreia vom putea vorbi despre semne. DupI cumeste gi firesc, la Charles Morris, studiul semnelor atrage duplsine studiul comportamentelor. Morris s-a vlzut astfel obli-gat s[ intre in dezbaterea unor probleme acute de axiologie.Ralionamentul inigial este urm[torul: organismele vii preferd,intotdeauna unele lucruri altora: obiecte inanimate, semne,alte organisme, diferite stdri qi diferite activit[gi. Putem, deci,deduce c[ orice organism viu prelerd s[ se comporte maimult intr-un anumit fel decit in altul. un organism poate siprefere ceva la altceva, numai dac5. acesta > insensul exigengelor determinate ale respectivului organism,numai daci acesta igi semnaleaz[ calit[gile la care respectivulorganism este ( sensibil >>. Ajungem astfel si discutlm despreconceptul de valoare. E limpede c[ tot ce formeaz[ obiectulunei preferinge prezint[ . Morris gi-a dat seama c[o asemenea interpretare a conceptului de valoare va stirniserioase obiecgii, deoarece ea ne pennite s5. presupunem c[ gidincolo de uman pot exista valori. ln Axiology ai the Scienceof Preferentiol Behauiour (1949), se incearc[ o dinstincgie intrepreferingd gi apreciere. Preferinga ar implica adeziunea biologiclspontand gi < individuali >> a unui organism viu fag[ de ceva.Preferinga ar 6., din acest punct de vedere, un . Aprecierea ar fi o prefering[ legitimati cuajutorul raliunii, linindu-se cont nu numai de nevoile celuicare ( preferl >>, dar Ei de nevoile altora, care pot sI prefereacelagi . Aprecierea intervine numai la nivelul uman,numai la nivelul viegii conqtiente. Aprecierea determin[ un(( comportament preferen{ial >> diferit de cel ce are loc pebaz[ de preferinge. Conceptul de valoare are nevoie sd fi.eingeles in funcgie de aceste doui cazuri gi doud momente ale>. Ce desemneaz[, pinl laurm[, conceptul de valoare, Ch. Morris evitl, sau ii esteimposibil, s[ arate.Cealalt[ > modernl privegte accepfiuneatermenului de valoare la Georges Gurvitsch. Pentru sociologul

VALORILE SINT RELATIVE, DAR...

:;J::";t':'*'Tl'i::'l$ii:t:?"ui Jlii"ml;*'l#: 59atr: d" ambianla in care tr[iesc. Absolute pe plan abstract,:.lorile devin inevitabil relative pe plan concret' pe planul

e-xperiengelor >. S-ar fi cuvenit ca inainte deu ii r" demonstra ce exprim.d' gi care e gradul lor de relativitate,.: ;tim micar vag: ce sint valorile?)..': avea oare dreftate Emile Brdhier cind, in Doutes sur l"a: r.''l,csophie des valiurs (< Revue de Mdtaphysique et Morale >>,1;i9), considera conceptul de valoare ca desuet Ei ineficace?--- ,..i" posiblitate de a ilspunde la intrebarea: ce sint valorile ?:.iectl o anumit5.;;atitudine sceptici, insl mai apropiat[,:-.-:ci, de adev[r.-e sint valorile ? Nu gtim precis; cert este c[ ele exist[, altminteri.i-.nul uman ar rimine de neingeles.l.rtru a putea deslugi semnificagia unui atare r[spuns, o scurti'-:::ursiune in istoria > mi se pare mai:ruit decit necesard.l:::5tiinga valorilor a existat, nu incape discu-gie, din timpuri::::re vechi. Platon vorbegte despre unele idei in sensul in:;:e noi inlelegem valorile. La Aristotel,,virtuliile nu sint:-:::r'a decii... valori. Mai nou, pentru Kant, tot c cores-:'..::je imperativului categoric are semnifr,calie- de valoare'--:i::iiroruf care a introdus, ins[, termenul de osaloare in voca-:

-.-arul fllosofic activ, de unde, apoi, a intrat prin derivagie; - :. ( limbajul > esteticii' a fost, in secolul trecut' Hermann*--::e. DeEi Lotze s-a afirmat ca un critic al sistemului hegelian,::::: sa poartd vizibil pecetea influenqei exercitate de pfuin--=-.

".od"in al dialecticii. De la Hegel a reginut Lotze, indeo-

,.::. ileea conexiunii universale. Categoria central5' a fiIoso--..-

-.a1e este existenfa. Realitatea inslEi nu poate f, conceput[-::r: ca existen![. Opusul ei e non-existenta'-Ea reprezintl::'.a ce existS, ce (>, spre deosebire de ceva ce nu::':r

CE SB VA INTIMPLA MIINE?

70 li estetice. ln misura in care cultura ne apare ca o lume delucruri distincte, aflate in opozigie unele fagl de altele, ea poate6 interpretat[ ca o >. Totuqi, identi.ficarea distinctului, individualului, particularului cu existentulnu legitimeaz[, intrutotttl, conceptul de valoare. De ce avemnevoie s[ spunem despre diferite lucruri cd sint valori, cindputem s[ le numim simplu lucruri. Filosofii gi esteticieniicare, dup[ Lotze, s-au ocupat de filozofla valorilor i-au adusin aceastd priving[ importante corective. Pentru HeinrichRickert qi Jonas Cohn nu toate lucrurile sint valori. Pentru caun lucru si fi.e valoare, el trebuie s[ aibl gi alte insugiri, peling5 aceea de a exista pur gi simplu. Una dintre acestea ar fi.insuqirea de a fi dorit, de a stirni aspiragii. Nu putem, ins5.,dori ceva fdr[ a avea o reprezentare, cit de cit precis[, despteacest ( ceva )>, fful. a ni-l putea imagina, deci, intr-o form[ideal5. Prin urmare, valoare se nume$te ceva ce corespundeunei doringe precise, cu alte cuvinte, unui ideal. Esenga valori-lor de orice fel ar consta in aceea c[, indiferent de contextulsocial in care ( funcgioneaz[ >>, ele se definesc prin opozigiecu un alt termen, ce reprezintl antipodul comun al doringei,aspiragiei, idealului i frumosul, prin opozigte cu uritul, bineleprin opozigie ut rdul, adevdrul prin opozi.jie cu falsul.Accepliunile critice curente ale nogiunii de valoare, degi dife-rite de cea 6.losofi.cd, se cer avute in vedere, totuqi, ca derivindde la o conceplie despre cultur[ ingeleas[ ca o structuri for.mati din opozigii qi bazat[ pe distincgii nete.Actul critic nu iqi geseqte justificare decit ca operagiune deconfruntare qi selecgie a valorilor in numele congtiinfei cul-turale . Flri convingerea c[ in cadrul unei culturiexist5 anumite pozigii cigtigate, anumite evidenge, anumitecauze care merit[ apirate, promovate, dezvoltate, critica

-fie ea literar[ sau de art[ -

rimine o activitate nemotivatlgi, deci, stind sub semnul aberagiei. Libertatea fiecdruia dintrenoi de a considera, in limitele exigengelor generale ale socie-tdgii in care tr[im, drept valori reprezentative unele >in raport cu toate celelalte, justific[ relativa relativitate a valori-lor teoretice, etice, estetice etc.$i, cu toate acestea, ce sint valorile?Si discutim, bunXoar[, despre frumos.Pin[ acum, frumosul a fost considerat categoria centrald aesteticii. $i poate, pe bun[ dreptate, clci, orice s-ar spurrerdar inainte de a fi. apreciat[ ca ttagici, opera de artd e necesars[ fie frumoas[, adicl sd fi.e >, s[ stea sub semnulperfecgiunii, care, la rindul ei, >, cu frumusegea,De asemenea, dintre toate categoriile estetice singur frumosulpoate fi. intilnit Ei la nivelul materiei nevii gi la al celei vii,qi la nivelul realitlgii neartistice qi la nivelul

VALORILE S1NT RELATIVE, DAR...

Srera de manifestare a frumosului -

noteazi M.S. Kagan A ^'Lekgii po marxistko-leninskoi estetike, L963) - e mult mai I I

.:.rga'decit cea a altot categorii estetice. Pin[ acum frumosul:m- considerat principala valoare estetic[, deoarece, numaie1, singur, poate fi riemijlocit raportat la idealul estetic alomduil Nu existd un ideal al tragicului, al comicului sau alsubiimului. Fenomenele tragice, comice, sublime sint rapor-:aie la idealurile noastre numai prin intermediul frumosului,::umai in mlsura in care este vorba de o operi de artl tragici,sublimd, comic[. Tragicul gi comicul sint valori ce ((

-!in >-:: egal[ m[surl de esieticd gi de etic[, vizind prin

-excelentri:erotene morale. Sublimui,- prin unele variante ale sale

-

::oicul, de pildd -

>, de asemenea, de etic[, iar prin.eea ce nu ( line >> de eticl se identific[r putem spune' cur-rmosul. Care-i insd, in acest caz, deosebirea dintre categorie;: r'aloare, pentru c[, evident, ea existd ? Aici intervine problema'

.nirt.rtti,ii )) ce se ivegte in legltur[ cu toate vaiorile. Valorile::u pot fi definite exact, nu pot fi explicate mul;umig61. $iltemobl[agi sd discutim desprJele caqi cum am gti, >, ce sint, ca gi cum nu am avea nici un dubiu cu

;riviie la'conlinutul qi sfera lor de manifestare. Sintem obligali.: Ciscutlm permanent despre ele in condilii de ambiguitate;:. j ne intereieazl ce sint valorile, important este c[ ele existl::: orJinea lumii. $i Lucian Blaga era perfect constient de acest-::ru atunci cind scria:

72

CE SE VA INTIMPLA MIINE?

Blaga -

noi > ai . S5-1 ascultXm peClyde Kluckhohn, oferindu-ne cea mai recent[ interpretarea valorilor, de pe pozifile antropologiei culturale americane:.S-a ingeles ce sint valorile ? Orice da implicl din partea celuicare l-a pronunfat obligalia de a intocmi un nou tratat deaxiologie, cici, neindoielnic, valorile exist5. Cei care s.auocupat, pin[ acum, de studiul 1or s-au grlbit s[ strige: valorilesint. Nirneni insl nu le-a pus la incercare sI vad6 ce sint, cinumai ce repreTintd,. . . Previd imediata reqlici (( optimistl )):si ne mai intreb[m acum ce sint valorile ? In aceasti priving5,axiologia modernl a stabilit definitiv c[ valorile sint. . . aceleconcepte cu ajutorul c[rora noi putem face o distincqie pre-cisi intre o actiune gi alta, intre un comportament gi altul,intre... Mai important ni se pare sd discutlm despre funcEiavalorilor in noua societate. . .

OBSESIA TIMPULUI PIERDUT

-r infrunta timpul a fost intotdeauna marea ambilie a omului. 7?: irrteresant de observat ci numai la oameni apare acest straniu J J::romen a1 >. Poetul sau profetul ar zice:" aceasta constituie cea mai degartl dintre toate deqerticiunile.l:ncolo de poezie, ins[, lupta cu timpul r[mine o realitate pe::re gindirea noastr[ nu o poate ignora.Srt Jitena pozigii ce rneritl un plus de efort penlru a le ilfelege.-':ra dintrJ ele se traduce prin formula t a sfida timpul. Dacd::rpul este trecere

-

Marea Trecere, dupl formula lui Lucian:laga

-

atunci sd incerc[m si-l oprim, fie gi pentru o clip[, in-:c. Nu Etiu dac[ arta, in oricare dintre ipostazele sale, dintre:::nulele sale, dintre stilurile sale, dintre. '. operele sale' a:,:::rit vreodate o mai mare ambigie decit aceasta. Discugia::::str[ nu poate ignora nici faptul cI la oameni mai intervine.- a1iceva: ambigia-de a sfida timpul', de a-i ignora ireversibili-:::ea, de a construi monumente durabile dincolo de scurgerea"".:::nilor sau care s:a infrunte vremile. A sfida timpul a fost::: dintre pozigiile care nu s-au putut niciodat[ defini decit;=- rrportare" ia op.tsnl ei: a fi in tirnp, a fi tn actualitate-, a"'.

,, -odern >

-

adic[ de mod recent, adic5. neuzat, neinvechit.J;rceprui de actualitate in artd, ca gi conceptul de moderni-,..-. .i gi conceptul de modd, de altminteri, nu pot fi deter---:::a!e firl a line searla de permanenta luptl a oamenilor cu:--:;u1. Obsesia infrunt[rii timpului devine sinonimi la togi::=enii cu obsesia desuetudinii' cu obsesia faptului cl am putea.: ::e ldslm, totugi, pe nesimgite, furagi de vreme, trlind la::::rp.]1 trecut, intr-o epoc[ prezenti. Nu gtiu dacd arta a cunoscut''::::atE

-

m[ refer la arta autentic5, cea mefeu innoitoare,::r nereu revolugionar5

-

vreo obsesie mai puternicl 9i mai:::rundd ca teama de desuetudine. A infrunta timp,ul, a sfida:-:-.;u1, a fi in timp,

-

cele trei arnbilii sub semnul c[rora se-.a;:e ;i trlieqte, pretutindeni, opera de arti, reprezint[,-desigur,:-=pul cel rnai autentic de manifestare a omului' Dar ele repre-.r.::. totodat[, gi un cimp de mimate a comportamentului-::-:: autentic. Snobismul, impostura artisticd cle orice fel'::,:;sc tocmai dintr-o

"t"r. poiibilitate de mimare. Succesul=:-::er poate incinta, dar numai pentru o clip[: dincolo de-.:;: incepe drama. A mima infruntarea tin-ipului sau, integra-:-.

-: rimp constituie, de bund seamd, drama, lnarea draml pe:,:: rmpostorii artei ar trebui s'o trliasc[, dar pe care' t-otuqi',.-: ::iiesc. Cu toate acestea, ea rimine dramd, cum dram[.=::'.-:r: ;i ambilia cle a trage timpul inapoi, de a-i imprima o al'ti:.-.-!:rre Jecit cea care ii este proprie. E drama spiritelor corlSr-.::,-:re, e drama celor ce tefuzi si vadX ceea ce se petrece in-:::l lor.

J.:-.-;::onJ Melka, in L'exactitude haraire, un admirabil eseu:*':licar in revista Diogdne (Nr. 65/1969) vorbeqte despre un

CE SE VA INT1MPLA MIINEl

.l A aspect, specific, al < timpului de azi >>: efortul oamenilor de aI a accelera devenirea, de a accelera Marea Trecere, de a tmpinge

timpul inainte. Se pare -

qi aceasta este opinia autorului -

clsocietatea contemporanS. s-ar caracteriza printr-un atare efort.Citez: lumii; reflexele lui sint lipsite de rapiditate. Acestlucru e vizibil in accidentele de automobil; lungile lui deliberlriinainte de a lua o hotidre risc[ s5. devinl un inconvenient infaga urgenlelor. Trebuie, deci, necontenit accelerate migcirile,reacqiile; la limitX, omul trebuie s[ reacgioneze instantaneu infaga cutlrei situagii sau cut[rei probleme. $i aceasta e insugiprincipiul testelor ce vor s5..cunoascl omul spontan. Se qtie cltrdim in secolul vitezei: cea a muncitorului de la maqinl, cea a

OBSESIA TIMPULUI PIERDUT

:::iicii spidtuale din saloane, cea a sportivului de pe stadion, ,Er.. . ,"t"litului artificial, cea a echipei de salvare de cutreier[ I ).: seiele . . . Omul ,.:: :nai mult succes decit romanele de cite trei sute de pagini;:- :.laristicd: titlurile de-o gchioap[ inlocuiesc analizele, iar:::r:ra6.i1e, sesizate numaidecit, iau locul studiilor asupra pro-:-;:relor politice; in domeniul culturii, concursurile >

-

pe teme de istorie sau gtiingd -

au mai mult succesi::ir expunerile literare sau gtiinfifice, care cer timp; in do..-::,rul muzicii: discurile moderne, a clror principald car&c.:=::stic1 este aceea de a fi scurte, in raport cu operele clasice. O. -::-lurd idee strS.bate toate aceste observaqii : grija de a nu pierde::::rp

-

devenit[ obsedanti -

condigioneaz[ viala profesionali,.::isfaclia spiritual[ in faga operelor de art[, felul de a gindi, de. sirti, sau chiar viala privat[, intr-o oarecare mdsuril >>.- "

cL,servagiile lui Raymond Melka s-ar mai putea ad[uga: ne::;i:im nu numai in leg[turd cu timpul prezent, dar qi cu cel-.":-:or. Poate niciodati omenitea nu a fost atit de insetatl de

rirne >, Ne imbitdm cu utopii. Ne incint5m cu visuri. Ne:.:;m ).'.'::i oamenii care discutl fascinagi despre ' . . . Se,::-u cdrgi se publici articole.:: :ind te gindegti cX va fi peste . . . ZB de prim[.,::i. Cit se poate schimba lumea pind atilnci? Gonim cu tolii,:.:::asric, spre un viitor imaginat, in aceast[ neistovitd lupt[::: :inpul. Goana dupl timp

-

crede Raymond Melka -

n1r ne: ,:.: permite s[ triim clipele, s[ trdim orele, s[ trlim intervalele: i .are ne-a obiqnuit istoria. Totul devine reflecgie de o frac':."::e de secundl sau cel mult de o secund[. Nu mai avem timp,. le apropiem de noi ingine, s[ ne apropiem de locuri, s[ ne.:::piem de lume prin meditagie profund[. Ne am[gim doar:, ::n cunoscut, ne amlgim doar c[ am trlit ceva, gi alerg[m::-::3u inainte, in aceeaEi goan[ firi istov.-1:3 lreptate Raymond Melka? Probabil numai in unele pri'.

-r:e. Cert este c[, dac[ dintre toate eforturile pe care omul le.-::::eprinde, lupta cu timpul se dovedegte cea mai degart[, nu e.:,:i pulin adevdrat cd ea r[mine etern

-

dincolo de timp 9i in::uja timpului

-

cea mai ispititoare.-i: poate ci numai ea este in misur[ si ne dezv[luie adev[ratal-::'-ensiune a omului, dimensiunea lui eraicd'.

}''{UZEUL IMPOSIBIL

7 6 *'m;:'x,.,:T#fi :'il' J,::HlT,u::L,?:"iJ:i,i"'.';:"ji::ristic timpurilor moderne. Am fost obignuigi permanent cuideea c[, spre deosebire de , opera de artEsti, exclusiv, sub semnul ineditului, al . . . originaiitl1ii. Lumeaou s-? indoit niciodat[ de faptul cd arta constituie apanajulunicatelor, fiind incompatibil[ cu ceea ce numim, de obicei,serie. Citeva excepgii, aflate la indemina fiecdruia, puteau, ori-cind, s5. confirme o regul[ unanim acceptat[.Ce bine era, probabil, atunci cind oamenii aveau numai certi-tudini. Citeqti Critica puterii de judecati. qi nu poli s[ nu rlmiiuimit de siguranfa cu care totul devine ingeles, cu care totuldevine tratat. Convingerea c[ ) este guvernatde anumite principii, ce trebuie cu orice pref respectatJ

-

daclnu vrem sd ne contrazicem

-

pare a nu putea fi clintiti cunimic. Ca prezengX existengiali unici, opera de artX (< place >la simpla sa contempla[ie, fer5 a fi ( consu-mat5. >.Toate celelalte obiecte, ce au vreun raport oatecare cu omul,pot si > numai in cadrul unui proces de consum, deuzur[ gi destruclie a lor, deci atunci cind vin in intimpinareadiverselor noastre interese gi trebuinge organice. Singur obiectulestetic >, dincolo de orice interes gi concept, atuncicind este contemplat. Opera de artl se refuzi, agadar,

-

po-trivit concepgiei-estetice kantiene

-

scurgerii timpului, s r-fuzi < clipei >>. In viziunea kantianl, arta nu poate fi. decit>, adicd peste timp gi dincolo de timp.Muzeul, care va cunoa$te in secolul XIX gi prima jumitate asecolului XX, o extraordinarX dezvoltare, iqi va justifica,principala sa funcliune de

-

dupl o expresie nu prea fericit[ -

in spiritul unoratari convingeri. Ulterior, s-a mai convenit qi asupra altor atri-bute ale operei de art5, pe lingd ,.Ca prezenqS. unic5. in ordinea existentului, obiectul artistic s-ardefini, astfel, gi prin capacitatea sa de a ne > din real,de a ne transfera de pe planul realului pe planul imaginaruiui,in limitele diferitelor tipuri de convenlie posibile. Opera deartl constituie, prin urmare, o aluzie la lumea in care trlim,din perspectiva ganselor de prefacere pe care aceasta leposedd. Pentru noi, ea rlmine punctul de referinlir cel maiprefios in efortul de a ne orienta intr-o lume cdreia ii descope-rim, mefeu, noi gi noi sensuri.Ca prezenl[ unic[ in ordinea existentului, obiectul artistic s-armai defini gi prin capacitatea sa de a genera permanent preocu-pare, grijd qi ingrijorare, cum vor spune mai tirziu existenlialiqtii.Capacitatea operei de art6 de a deterrnina omul s[ tie preocupat

CE SE VA INTIMPLA MTINE?

:: el insugi gi de lumea in care tr[iegte, de sensurile superioare-.: levenirii realului, s-a identificat, in toate timpurile, cu pro-lanul s[u principal.l"i:;cirile artistice moderne au finut, parc[, neaplrat, sI punii: ncercare fiecare dintre atributele clasice ale artei. Design-ul-.: iroia, initial, o ( art[ realizat[ in serie >> cu mijloacele de::.re dispune producgia industrial[, o art5, deci, ignorind oris::inC originalitatea. Futurismul, gi mai ales dadaismul, pun=:'c semnul indoielii principiul emofiei. E foarte greu si admili:l h condiqiile unei poezii obginute prin punerea cuvintelor,J::a;ate dintr-un ziar, intr-o p6l[rie, amestecarea 1or qi apoi-l:reterea, pentru a fi. lngirate la intimplare, unul dup[ altul,;.:l intervine un coeficient de emo{ie, detectabil in vreun fel:,:': ahul. Asistim acum la tentativa de infirmare a principiului:.:::templagiei. Un avangardist italian in vog[, Piero Manzoni,: :rgani.zat, relativ nu de mult, o expozigie de ou[, purtind, fie-:::e, semnitura Ei amprentele sale digitale. Potrivit opiniei,:-rsrrlui italian, emofia operelor sale se cere incercati numai in::,:::actul nemijlocit cu obiectul. Joseph Emile Muller rela-::a:i, in L'Art et le Non.Art (1970), ci vizitatorii au putut intreaga expozigie in 70 de minute."-:. Bienala din 1968 de la Venejia, braziliana Lygia Clark a='t;us cinci pungi clausttofobice, sub denumirea de TheHouse,: : Body (). Vizitatorul era invitat s[ guste,:- ::rteriorul pungilor cite ceva din .-: - I iulie 1p67, locuitorii New York.ului au fost

-

relateazl--: -:seph Emile Muller

-

martorii unei manifestlri estetice:-

- :'::1 pugin memorabile. Hans Haacke a deasupra

--.:.::.1 Park-ului ), pentru a < imbrlgiqa astfel, pe cerul pur al-,.:-:. ;rofilul vintului >>. Cazurile sint indiscutabil amuzante.-:-::lo de amuzament intervine, ins[, o probleml esteticl

77

CE SE VA INTIMPLA MIINE?

78 iffiu;"T#'H::r:1Ji"Jr:X?::ia artistice> a*ualr' pefseve-Cu citeva decenii in urmd, Andrd Malraux se entuziasma des-coperind institugia specific contemporan[ a >. Gragie tehnicii reproducerilor

-

spune Malraux -arta a inceput sd > dintr-un colt in altul al lumii.

Gragie tehnicii reproducerilor, arta a inceput astizi. si p5trundiin zonele cele mai indep5rtate ale existentului. inainte, trebuias[ te deplasezi, anevoie, la muzeu. Acum, ins[, existi. albumul,care igi permite si asambleze operele gi dupd alte criterii, multmai fireEti decit cele ale muzeului, obligat, prin forga impreju-r[rilor, sd cuprindd numai anumite opere. Albumul igi sosegteacasd, procurat de la librlrie sau comandat prin poqti de la edi-turI. Neb[nuite perspective de cultur[ esteticd. se deschid, astfel,omului contemporan.Luind act, ins[, de noile experimente, va trebui s5 ne punemintrebarea daci institugia muzeului nu se dovedeqte acum desu-et[. Cum pofi s[ mai concepi un muzeu cu obiecte ce iqi propuns[ funcgioneze ca > doar citeva minute orichiar mai putin ? Cum pogi s[ mai concepi un muzeu conservindopere de artl care iqi propun s[ fie . . . > ?De bunl seamd, in aceste condigii, muzeul devine imposibil.E adevdrat ci experimentele respective pot fi fotografiate qirelinute, ca atare, in albume. E adevdrat, prin urmare, cX dacdperspectivele muzeului tradigional se intunecd, cele ale < muze-ului imaginar >> rimin, momentan, nealterate. Dar ce valoareestetic[ pot avea fotografiile unor > ce Ei-au propuss[ se > prin ele insele ? Fotografia, in acest caz, nuface decit s[ ceva din configuralia unui moment,iar nu a operei in totalitatea ei. Fotografia, intr-o atare impre-jurare, r[mine fotografie, iar nu reproducere, posedind aceeagivaloare cu > f5.cute la nunti sau la inmormintare, peplajd sau in dormitor.Joseph Emile Muller afi.rmi c5. fenomenul non.artei apareinsogit de un fenomen aparent secundar, dar in realitate egal..Indiscutabil, Joseph Emile Muller are dreptut" . . .$i cu aceast[ >, muzeul se dovedeqte o instituqie impo-sibil5, in viitor. O arti a mediocritdlilor devine non-art5. Muzeullgi propunea, prin definigie, conservarea rnorrumentelor, con,

MUZEUL IMPOSIBIL

":T::?r:."ffi.1"ff::?ll,,,xl,o":i,::'.'s3f'3.119?'t'T:;x 7 I-r:rat niciodat[ in muzeu, decit pe uga din spate' in absenga::hiului atent qi a gustului estetic format. Atunci cind, ins[,:-i::-ric nu mai poate 6. distins, nimic nu mai poate fi deosebit,:LaJ originalitatea nu mai posed[ nici un pre!' ce misiune ii:=."-ine muzeului ?)"e afldm, desigur, pe terenul celui mai nostim patadox. Artistul::ctesteazd impotriva condigiilor estetice tradigionale, postu--':l

-

d9 pe poziliile noii avangarde -

non-arta' ce se refuzdeternitdgii >>, ce se refuzl muzeului, ce se refuz[ reproducerii,

::; pretiride, in acelagi timp, s[ fie primit in muzee, in galerii,si ne comentat cit mai favorabil, si fie consacrat' dacS se poate'; j ajutorul presei, radioului, televiziunii etc. Arta de avangardl:5:. postuleazd propria-i destruclie pin[ gi prin materialul peri-i:'lLl utilizat: hirtie, sfori, benzi adezive, iarb[, frunze' alimente::;., dar urmiregte ca, tocmai prin aceasta, sd supravieguiascl: .,.-Ji:aliei actuale.l.":roc cd existd gi artiqti autentici, c.e nu pretind a face parte:xir,o asemenea avangardd ! Acest fapt ne dd certitudinea cI:::iinplirile relatate de Joseph limile Muller r[min >,... aria de miine se va a6.rma, totuqi, in limitele condigiei sale-::;ri, de domeniu al unicatelor, emolionind la simpla lor::niemplare, capabile s[ stirneasci in om acea preocupare de aj='.-eni mereu altceva, de a deveni mai bun, de a deveni supe':":: siegi, de a se autodepdgi.

80

JOCUL DE,A ARTA

Observagia cu privire la apropierea dintre arti gi joc fascineazdincd pe mulgi eseiqti. Johann Huizinga a incercat, dup[ cum segtie, inainte de r[zboi, s[ o fundamenteze filosofic. Prin opozigiecu gindirea estetici tradigionah, ce s-a s6.it si discute despre omqi ca fiingi ( care se joaci >>, diferitele sisteme moderne dereflecgie, cu privire la conginutul Ei sfera nogiunii de om, acord[jocului un loc destul de important. Deja in viziunea secoluluiXVIII, jocul era considerat drept modalitate de a te manifestaliber; sint libete numai fiin1ele care nu cunosc povara marilorgriji sociale, care nu cunosc nici un fel de ingrddire gi pot sd semanifeste cum vor; pot, deci, si se joace.Cunoscutele Br i ef e iib er di e a esth,etisch.e Er zi ehung de s L4en s chenale lui Schiller, au ca punct de plecare^ ideea c[ omul e cuadevirat liber numai atunci cind se joac5. In secolul XIX, pentruo serie inreagl de filosofi, problema jocului, atit de dispreguit[teoretic in trecut, devine o problem[ sociald. Ei politici >, indicind intotdeauna gradul de libertate de care poatedispune cineva intr,un moment oarecare al existengei sale.Va trebui, agadar, studiat atent raportul dintre activitlgile cucaracter > gi cele cu caracter >, adici ludic,pentru a putea 6. determinat gradul de libertate al fieciruia.Existi in studiile c s-&u publicat pe aceast[ tem[, mai alesin a doua jumdtate a secolului al XIXlea qi in primele deceniiale secolului XX, un impresionant coeficient de speculagie,pe care nimeni nu-l poate ignora. Sint lnsl qi unele vagi rezi-duuddeadev[r,pecare e riscant s[ le aruncim peste bord odaticu intreaga cantitate de rafionamente sterile qi idei lipsite de oriceeficieng[, extrase dintr-o atare modalitate de studiere a jocului.E vorba, mai intii, de observagia c5, in cadrul viegii sociale,elementele de ordin ludic se glsesc implicate la toate dimen-siunile activitdlii umane. lntr-adev[r, relagia : ioc-lucru seriosmeritl discutate cu toatl atenfia. In tot ce facem, in tot ceintreprindem, intri qi o oarecare cantitate de ludic; nu numaiin sensul in care se ingelege, de obicei, jocul, ca echivalentpentruldistractie, ca uitare a obligagiilor umane presante, ca diver'tismeni. F[ri indoial[, jocul presupune intotdeauna qi un oarecarecoeficient de distracgie, dar distracgia la oameni nu poate ficoncepute niciodat[ in >. Atit in Der aesthetischeQenriss (1902) cit, mai ales, in Das Spiel (1927), Karl Gross erade pdrere c[, deqi se definegte prin opozigie cu munca, in!e-leas5 convengional ca ( activitate serioas[ purl >>, jocul stlruieinclusiv in procesul muncii. Opinia lui Gross a fost impirtiqitlulterior de foate mulgi autori, care au incercat sI-i aduc[ totuliunele corective. Printre corectivele aduse opiniei lui Gross seafli gi acela potrivit cdruia, la oameni, jocul apare ca indiso-lubil legat de fenomenul >, adici echivalent aproxi'madv ti de dimensiuni exttem de reduse, pentru

CE SE VA 1NTIMPLA il,TTINE?

: :: .:. nu rnai r5;ine nimic. Comun ambelor tipuri de spectacol

::-a:e )).