FILOSOFIA SPECIFICULUI NATIONAL

.. ::ii[ c1e miine, un,colE de plnrint. Tot ce putefi spera, fdrii t 59:..' lisa manevtali de iluzii, este rnindria unor inigiative spiri--.-:, istoric",.ui" si sari, din cind in cind, ca o scinteie 9i

.:-:ra creqtetului altor popoare' Restul e ursita>'

.-... .t- gindirea filosofica englezi pare a gravita in jr-rrul spiri':*-,r: emp.iricr aqa cum gindirea fiiosofici francezl, cel pulin_- ,,. llescartes incoace, pnr" * gravita in jurul spiritului raEio-.,-:s:, aga cum gindirea-filosoficl germanl pare a gtavita in.::1 spiritului ri.ctaliizic, iar cea american[, mai recentS, in':uL spiritului pragmatic! tot a$a ginditea filosoficl rornAneasci.,- ,.- gtavita

-in lurul 'problemei

< specificului naqional>' E'

..i'ru1i"e .", obi.ciir, nu poate fi igno'ratx, -

e o situalie din a-,:.r co|rdi,tie nu putem Ei nu von'l putea (( ieqi >, in tot cer.:::prindem, in tot ce vorn face.-:.:aiteristic pentru multe din incerclrile ce s'au intreprins:::.a acum la noi pe plan filosofic general, in vedetea cieterminlrii.;.ciiiculli natioill romAnesc, mi se pare un anumespirit.:=culativ facil,'pe care e necesar sI-1 depiiqim" Altminteti vom.::rine mereu la suprafaga lucrurilor'!. spune, bunloari, c[ romAnul iube.qte {rurnosul' l)ar ce, -;or. nu iubeEte frumosul? C[ romAnul este hatnic' Sint oate.--'l.to", serios vorbind, popoare leneEe? Setia exei'iplelor ar; ::ea continua inc5. IatS-ne, aqadar, in situalia tle-a respinge, ca:..:ondate, nu puline din ce s-&n f[cut in trecl]ti=spre .:

-,,.,tlbrr1iile anterioare in problema specificuh'ri na1i0na1 se-::. prin urmare. mai intii teexaminate din perspectivl con-..:'.poran5, Se cer, apoi, inlelese 9i dezvoltate, continr'rate pe_.,-ra simburelui de

"d".rir conlinut. Specificul nalional ronri-

',:sc nll poate fi conceput decit ca totalitate de r'-----rtive, iealizate pin[ acurn' Problema face patte din cate-..-..ia ceior .. rrr.r 1-t fi epuizate prin strldania unui singur ins...., ;ritt."" singurl l,rcroi", oricif de ampl1. Specificul nalional:;::e condigic,riat de inslgi .levenirea

.istoricl a popoarelor'-=;re:entind, d" f"pr, ., fizionomia > lor spirituaiir, proprie,,..1t"i mornent, fiecirei etape, fiecirei perioade' Specificul- .;ro."1 constituie o realitate psihologici dinamic[, imposibilfl

,-i: surprins o dat[ peniru totdeauna' chiar dac[ vom recunoa$te:- construclia sa existenta unor elemente de permanenfi 9i a-:-or elernente efernere'.:-,:afe inportanti pentru noi, astizi, nu ntrurai I'alorificarea.:-lezvoltir"* t.rt.rrt, cercetlrilor intreprinse in trecut'-dar gi::-:clegetea 1or. De bunil seam[, orice contribulie La ingeJegerea;:cb,1Jmei ce ne preocupl iqi are sernnificalia qi sensul ei intr'un-:,rtext istorico-sociai dat' Mai putem distinge insi 9i alte:::rnifica!ii, de ordin mult mai general. Nu incape disculie,,':;: < semnificative > pentrti specificul na-tional romAnesc pottul,

CE SE VA INTIMPLA N{III'{E?

t 60 :*;:xllh'j-,T1";'-i:$:]":n*r ma.irestat in litera-Dar nici aceastl grijl permanentl a noastrl, acest pertnanentefort al nosrru. de-a ne delimita de a19ii, de a ne delimita de aitepopoare, de a ne afirma ca > colectiv, ca >' ca unitate

"toi.e d" sine stirtltoafe, nu e mai pulin sen-rnificativl. Dus[ pinl

la ultimele sale consecinle logice, analiza filosofiei specifrculuirornAnesc trimite la reluarea cercetirilor, astizi, dintt'un punctde vedete neagteptat.in rnod dialectic. o congtiing[ nagionah atit de pronunfatl,chiar la nivelul < cultudi folcl:rice >> *- unde, desigur, e vorbamai mult de prezenla , sau, utrterior,la nivelul < culturii clasice qi moderne>>, unde apare intii ideeaspccificului nalional, apoi problema specificului nalional nuputea sl nu se tdsfringl in consffuclia mitutilor noastre' instfuctura .nof opefe. il va fl ugor oricui s[ stabileascl o seamlde relalii directe intre conEtiinla integritilii noastre nalionalegi literatura cultx din secolele XIX gi XX, intre conEtiinla sensj-t ltlt:,gli noastre specifice qi muzica lui Enescu, din perioadarapsodii.lor, intre conqtiinla unit5lii noastte nalionale 9i pic-ttrrile lui Grigorescu.Vor fi rliai greu de observat insi acele relagii. intre spe'cificul nalional romAnesc qi unele aspecte ale atitudi'nii noastre fa1I de lume. E nevoie, pentru o atare intre-prindere, de mers ceva mai departe, dincolo cle aparenle, inionele unde au loc marile sublimlri spirituale, unde i'tenliileprimare sint dizolvate in acel fluid afectiv unic, din care iaunaQterc, pe urmi, toate plismuirile spiritului'

-

i_a acest nivel de inleiegeie a fenornenelor de culturi, puterniculsentirnent al noastre colective devine un senti-ment comple". in lumina lui, multe din situagiiie spirituale pecare le triim astizi 1a dimensiunea industtialir a civilizalieiromAnegti devin mai ugor inteligibile" in lumina lui apare multmai clar sensul unor preocupSri artistice gi literare contempofane--

citeodatl incununate de succes, citeodati nu -

pe ljnia ex-ploatlrii unor resufse estetice proprii. In lumina lui se cer apre-ciate exigengele in materie de gust ale > romAnescactual.

UN SISTEM ESTETIC INVIZIBIL

-. lost pulin luat[ in considerare, pin[ acum, contribugia originald. lui Titu Maiorescu la dezvoltarea gindirii estetice in secoluLXlX.j -a vorbit mai mult despre activitatea corifeului pe t[rimul criticii literare. Imaginea unui Maiorescu reac-rnar, partizan al teoriei ( artei pentru arti >, in polemic[ aprinsi

-: C. Dobrogeanu-Gherea, cugetdtor progresist, partizan al:rtei cu tending[ >>, a fost vehiculati timp indelungat de

:::re manualele gcolare, devenind, apoi, un fel de loc coilun-:. congtiinga publici. TotuEi, simpla opozilie dintre Gherea pi,".'-aiorescu, chiar atunci cind este formulat[ cu toat5. grija nece..:ri, nu ne poate oferi inci o baz[ suficient de solid[ pentru':,:eiegerea deplin[ a ceea ce a firsemnat Maiorescu in epoca sa.;l necesarS situarea ginditoruiui intr.un cadru mai larg, definirea-rncepliei sale estetice in raport cu principaiele teorii artis.:-:. ale epocii, in raport cu intreagamiEcare de idei a secolului.:. care a tr[it. Unele eforturi ficute in aceastl privingi in::-cut se cer continuate. Astfel, Tudor Vianu, in studiul Ideile.::etice ale lui Titu Maiorescu, publicat in volumul Fragmente'-.:Cerne, relevl caracterul cu totul nou gi original

"l ,rnorieL estetice maioresciene, in ciuda vizibilelor influente hege--,:ne ce se resimt in constructia lor. Vianu desluqea in iistemul:sietic al lui Titu Maiorescu o permanenti strljuint[ de a se:eplgi tentafia speculativuiui gi de a se opera rr.r*ui pe baza:aterialului artistic concret. De aici caracterul relativ a[ postu--:te1or estetice maioresciene, in raport cu intreaga experiengi,::risticd gi absolut, in raport cu materialul artistic analizat.i.efuzul speculagiei facile, strdduinta de a-gi formula exigengele:,rietice pornind de la studiul latent al creagiei literare imprimi.s:eticii maioresciens--_elss1yx Tudor Vianu, expunind confi-::urul articolului lui Maiorescu r Poezia rom6.nd. la 1867

-'o:1ume ginutd clasicl in sensul bun al cuvintului. Totugi, Vianu::ranifesta destule relineri in legdtur[ cu actualitatea ideilor:sietice maioresciene, care, in bun[ mlsur[, i se pireau deja,:esuete. (

CE SE VA 1NT1MPLA MIINE?

162 cum il profesau mai toli esteticienii hegelieni in frunte cuVischer) gi de schopenhauerism . . . >>. ,,Estetica poeticd a luiMaiorescu era hotirit rudimentar[. Toate ideile Srimtindtaruluisint in Maiorescu gi totugi criticul a fost atacat ca adversar. Dealtfel, toate ideile temeinice ale criticii noastre, ca gi toate plati-tudinile, vin de la Maiorescu. El este intiiul formulator, inc[timid, al>, in spiritul filosofiei lui Schopen-hauer. Dup[ filosoful german ideile platonice revelindu-se inconcret gi ideea metafizici a naqiei (admitea o astfel de idee)incorporlndu-se in naqiunile istorice, o literaturi universald nuexist[ decit prin mijlocirea individualitigii etnice". Spre deo-sebire de Tudor Vianu, care vorbea despre < ideile estetice alelui Maiorescu >>, Cilinescu vorbeqte despre ( estetica lui Ma-iorescu >>, privind-o, in consecintd, ca pe un sistem inchegat.In monografia sa inchinati mentorului Conc.,orbirilor literare,E. Lovinescu pare a admite Ei el ideea existenlei la Maiorescua unui sistem estetic de sine stdtltor, in ciuda influenqelorvischeriene pe care i le detecteaz[ in textul fundamental, arti-colul O cerceta,re criticit. Poezia rom,6nd la 1867.Dincolo ins[ de consideragiile mai mult ori mai pulin prudente,mai mult ori mai pugin malilioase (qi care nicicum nu se reducnumai la cele menlionate pind acum) referitoare la influentape care au exercitat-o t.otiil. artistice anterioare asupra gin-dirii lui Titu Maiorescu, se dovedegte tot mai necesar[ astizideterminarea lucidl, riguroas[ a locului gi valorii sistemuluiestetic maiorescian, in cadrul culturii noastre nationale qi impli-cit in cadrul mai larg al culturii europene din secolul XiX.Dou[ serii de factori par a condigiona, in mare, configuraliaesteticii lui Maiorescu.Mai intii, trebuie avute in vedere condigiile specifice in careevolueazi literatura romAni in deceniile cinci Ei gase aie seco-lui trecut.in prima jumdtate a secolului trecut, atit poezia noasr[, citgi dramaturgia gi proza cunosc, dupd cum se gtie, o perioad[de mare avint patriotic qi cetlgenesc. Nu exista practic un cli-mat de inalt[ exigenli artisticl. Problematica, temele, ideileprimeaz[. Primeazd insugi actul scrierii, potrivit celebruluiindemn a lui Eliade. Majoritatea scrierilor din aceast[ perioad[au rezistat timpului, datoriti patosului lor cetdgenesc Ai patri-otic. Dupi revolugia de la 1B4B gi mai ales dup[ (Jni.re, preocr.r-pirile literare qi artistice caplt[ o amploare din ce in ce maimare. Apar publicagii noi. Se inmulgesc volumele tipirite.Cu toate acestea, exigengele artistice in loc sd >,>, qi mai mult. Orice incercare de versifi.care e luat[drept . Nu numai atit, dar datorit[ condigiilor socialespecifi.ce, demagogia, spiritul patriotard gi fals cet5genesc incepsi ia locul acelui patos cetSgenesc Ai patriotic autentic, prin

UN SISTEM ESTETIC INVIZIBIL

j !e afirnlaser5 marii scriitori paqoptiSti. Maiorescu insuEi:: :: ir.cSt fenomen, ilustrindul cu suficiente exemple, atunci 163

.. iatreprindea acea cercetare criticd asupra poeziei romene.

-367. Se impunea, deci, o doctrini esteticS preconizind" : :r:Cldro ordinului specific al artei, delimitarea valorilor-....:ice de producliunile pseudoartistice, fals tendenfioase,

..

. ::rilitante. Situaqia din aceast[ perioadd in literatura noas-.:, se asemina, in L-unI mlsurd, cu cea din literatura germani

. in Qermania, o caracterizau astfel:

164

CE SE VA 1NTIMPLA MIINE?

ginditorul s-a format Ei a activaf in calitate de critic literargi profesor. Pentru a ingelege acest Lucru gi a putea aprecia lajusta sa valoare importanga gindirii estetice a lui Titu Maio-rescu, ar {i uti15, poate, o scurt[ privire istoricl asLrpra dezvol-t[rii ideilor estetice in secolul XIX.Prin distinclia dintre frumusegea Liberd. Ei frumusegea aderentd,operate de cltre Kant in gi .Frumusegea aderentd insemna, in accepgia kantiani, tipul defrumusele care, pentru a fr apreciat[ ca atare, presupunea rapor-tarea obiectului estetic la idealul subiectului. Una din direcliileestetice principale din secolul XIX, pornind de la aceastipremisi kantian5, va interpreta frumosul exclusiv ca rapor-tare a obiectului la idealul estetic al subiectului. Acegtia sint< idealigtii >>, in frunte cu Hegel. Pentru Hegel, frumosul esteIdealul, adic[ Ideea Absolut[, transparind in materie. Artanu face, dup5 filosoful gerrnan, decit s[ ne inalge in lurnea IdeiiAbsolute, a Idealului, a Frumosului, a Libertigii.Frumusegea liberd insemna, in accepgia kantian[, tipul defrumusele ce place in sine, f5t[ a mai avea nevoie s[ fi.e rapor-tatd la idealul nostru estetic; frumusegea florilor, de exemplu.Distingind acest tip de frumusefe, Kant crea premisele pentrucealaltX orientare estetici ce avea sX domine prima jumitatea secolului XIX: formalismul.Interpretarea frumosului ca manifestare concret-sozoriall aIdeii Absolute privea cu precddere (< conlinutul >> frumosuluiqi al artei. >, intemeiatl de Herbart, in opo-zigie cu prima, gi-a concentrat atenfia asupra structurii formalea frumusegii obiectelor reale. Herbart, gi dup[ el togi cei careau aderat la migcare, in frunte cu Zimmermann, suslin cd fru-musefea, f.e ea natural5 sau attisticd, se rezumd, intotdeauna,la anumite raporturi formale.Disputele dintre < idealigti >> gi > formeaz[ primaetapX a luptei in jurul moqtenirii estetice kantiene. Cel maiinsemnat rezultat

-

pentru aceasti etapl -

al luptei in jurulmogtenirii estetice kantiene poate f. relinut ca fiind faptul cifrumusegea aderent5 (artistic[) este privitl ca o continuare afrumuseqii libere (naturale); frumosul e unul singur, indife.rent de domeniul slu de manifestate. tr-ichidarea deosebitiidintre frumusegea liber[ gi cea aderentl nu-i insS capabil5 sirezolve antinornia {undamentale a frumosului: frumosul linenumai de form[, frumosul nu qine numai de form5.lJrm[toarea etapi e mult mai dificil[ de ingeles 5i e muit ilaiintinsX, cu prelungiri pini in primele decenii ale secolului

UN SISTEM ESTETIC INVIZIBIL

-

-i::u. Ea se caracterizeazra prin efortui de a obgine o sintezl::- r( idealism >> gi > Tentativele au fost extrem

- = :]umeroase gi interesante. Nu vom insista, bineingeles,-:

-'id tuturor. lnceputul il tealizeazd, Fechner, care pornegte, - .a o serie de experienle psihologice in legdturl cu unele' :..I iltD estetice elementare : frecvenla sunetelor, a liniilor- ::ierite combinalii, observind anumite constante emogionale.- -;: Fechrler, > estetic continu[ si triumfe' ,.s:r' in Europa gi America, monopolizind, spre sfirgitul.::iului trecut Ei inceputul secolului nostru, aproape toate

- :=::iile mai importante de cercetare.

, :re forrnulele post-fechneriene de impicare a , Konrad Lange, :--.,'ertegte pldcerea estetic[ in plS.cere a iluziei. Satisfacgia ce

s:irgirn in contact cu opera de artd provine -

crede el -

-.--::-o anumiti oscilafle a conqtiingei noastre intre impresia,-:::'rticite!ii pe care ne-o trezegte respectiva operl gi convin..:::a cd lumea infdgiqat5 gine de domeniul iluziei; prin inter--':r1Lll artei incerclm a ne automingi. Pl5cerea estetici e p1[-,:r:d (( jocului de-a iluzia >.,- :lta direcgie a incercdrilor de-a implca cu:-.rnalismul )) o constituie vitalismul. Drumul

-

pornit de. :ornantici

-

trece prin filosofia lui Schopenhauer Ei Nietz-.:'--.. La Nietzsche, voinfa schopenhaurian[ de a trii se meta-'.:rfo:eaz5, dup[ indelungi operaliuni de < purificare >, in"oinla > oarbi >, in numele cireia individul se

:'.,;:e gi se lupti in viagi. Precum vedem, are loc un proces:: Ceplasare a inlelegerii < idealului >> dintre ratiune citre-..,,r,.^t, cdrte biologic..-intre timp, se ivise teoria evolugionistl. -:i Darwin. In The Descendent of Man, Darwin interpreteazd

: .:iosul ca perfecgiune biologicl; tipul frumos e tipul normal,......:tos. Seleclia naturah are ca scop promovarea indivizilor.,.: dezvoltali gi mai reprezentativi pentru specie. Idealul

:.::ezentativ, pe planul speciei, corespunde idealului de fru-'', jsele pe planul umanului. Fenomenul estetic devine propriu,,.:iel, intregii lumi vii.:.:gurul estetician care a inleles sensul apropiat de adevir al::rcepgiei darwiniste despre frumos gi a clutat s[ o dezvolte.. spirit , a fost Jean Marie Guyau. El a subliniat,:'.,r ales, leg[tura dintre biologic Ai social, in formarea reprzen-:=:ilor noasre despre frumos. Degi de provenienlS. biologicd,

165

CE SE VA INT1MPLA MIINE?

166 frumosul nu stimuleazl viala numai pe plan organic' da-r qi

i"i.i""l""f,-if "-rJ. ,is"opul cel mai inalt al artei este de aproduce o emogie cu caracter social >'

Maior"..r, realizeazd la noi, prin sistemul s[u estetic, o incer-"ur.

d" independentd intre < formalism >l ii > frumosul de utiiiilit*, pie.erea estetici fi-ind pentru el, in condigia sa ideali'I pta."t! dezinteresat[. de la noi, f ind vorba despreil^tlti"^ ;i-n' d"rpt" observagii fragmentare - in sensul cise tr[deaze exclusiv ia nivelul textelor critice. Ptin aceasta,tn...."r." maiorescianl de sintezi a > cu

l.-r& S{S'trtrh.i ES?'tsT iii (i:iV! Iit}}[Li.

,rir: ei*iJrenteie '-:e r.srguril pernlanr:nf es!*ticii lui'llrrL;

., a(j:i iir fc;rfi fL: atrealie $i cle ccrnvingere i,inliioare .,- +*'*t:etic < ;nvirii.lii >:, ba::af in primui rliild ipe ,t_.ur.r,_l.i

. (rrlstii:it cie citre e,lrlfeui < ,{uLirnii > tra nivel'ul une-rr

. . - ). texte cie rritic;1 literai'ir, 'ne ?-pa.i(e astizi inurXt mai-:r-r. 6i rnal valabri decir imp'urnlroa-reLc, ediiri:iI inilgate'::.. .l,rpps. Voll*eir sau {-.anEe ?n eceeagi peri*acii istorie6-. :;:.re clin cflrr' se il{rl trage iriu'tle in",.itirr:-riirt*-

&p

filosofu}Manx**

c ToHletl lmedrt

pRoBLEMA >, iar ceilalgi.::ioneazl asupra lui; din perspectiva unei fiinqe care, nu

171

,rrai c[ exerciti o anumiti influeng5 asupra lumii din jur,..: gi suferl influenla acesteia; din perspectiva relaqiilor sale: existentul, in a clrui structurl convietuiesc deopotriv[ ani--.:licul Ei umanul. Hegel observ[ c[ factotul mottice in de':;irea de cdtre om a condigiei inumane l-a constituit intot-r:1una munca. Omul se infigiqeazi ca rezultat ai propriei,,-: activitSli; prin munci el invagi sit faci din sine obiect: cunoaqtefe, si-gi retinl pornirile qi sentimentele in fala:,umitor situaqii, sI facd din sine ins gi obiect de interven-

:.-, mereu autodepSEindri-se. Se gtie cit de mult aprecia Marx::eastl geniali intuilie a lilosofiei hegeliene. Totugi, la Hegel,::oblema instrlinirii omului de esenla sa specific[ e priviti.,:stract, in afara oticdror determinante sociale, doar prin:risma rapottului dintre qi >. Alienarea-sre identifi.cat5, in toate cazurile, cu obiectivizarea.l,r N[.anuscrisele economico-filosofice din 1844, Marx atita:-i problema alien[rii esenlei Lrmane nu i9i poate glsi o rezol-,.':re adevlratl dacl nu este abordat5. in cadrul concret al::lagiiior sociale. intr-adevlr, on-rul se deosebeqte de animai'-.iintr-o serie de trisituri specifi.ce, cate il de{inesc ca esenll-pecificl. (< Esenla umanl > poate fi identificatl atit prin facul-:.itea noastr[ de a gindi, de a cunoagte lumea, de a anticipa:onsecingele acgiunilor intreprinse, cit qi prin unele senti-rrente, cum sint cel al prieteniei, al tesponsabilitilii, al demni-ritii, al cinstei, al dreptiiii etc. Inuinanul, adici ceea ce prezintl:ontingen![ cu ( esenla anirnalici >, se defi.neqte prin opusulunor atati trlslturi: injustilia, necinstea, laqitatea, inconqtienfa.Ca moqtenitor Ei continlratot al tuturor cuceririlor realizateie cltre gindirea ttlosoflci antetioari, marxismul reia, pe unp.Lan superior, discugia iniqiati de Hegel in legltur[ cu (< pro-blema instrlinirii >.

CE SE VA INTTMPLA MIINE?

172 Manuscrisele ecanomico'f,losofice din 1'844 ale lui Marx consti't"i. """triUu{ii extrem de inieresante, din care rezult[ lipnedeintefpretarea nou[ gi lucidl a problemei instr5indrii. Inlele,

g"r"u' f"rro*enului de instr5inare a umanului .9i.de umanizareI irr,-,m"n.r1ui, de socializare a instinctului Ei de pdtrundere

a socialului pini in formele cele mai intime ale inconqtientului,a interacgiuriii dintre individual 9i colectiv, dintre prezent 9iir.".r,, in cadrul vieqii sociale' are o importanld capitald pentruesteticd. Sensul qi funcgiile fundamentale, ale artei nu pot hintelese. cu adevhrat, fer[ a line seama de rdspunsul pe caremarxismul gine sd.l dea intreblrilor puse cu privire la esenla

"*"t"i gi a umanului, cu, privire l dialectica principalelor

J"i"t"ti"l"fii ale nogiunii de om. Marx sublinia c[ omul seJ""."f"Et.j de animai tocmai fiindcl este o fiint5. social5. Rela'tiile sale multiple cu lumea, cu sine insugi' ,. d"tottst, in primulii.td, c"ndigiei sale sociale. Relagiile animalului cu lumea sint,rrritut"tul. ji ir.rediate. Ele privesc satisfacerea diverselor nevoibiologice momentane. Omul a devenit om intrucit a inceputs5'si iirijeze necesitSgile organice, ridicindu-se deasupra ime'ai"1.'t"i, 'intervenind 'intr-o form6 anticipativi asupra reali't5tii. Prin intermediul muncii, el a transformat treptat natura;t? t;p;.-; scopurilor, voingei sale, reugind sd produc[ astfeinu numai pentru satisfacerea nevoilor propriir- pe mdsurapropriei tp""ii, ci 9i pe misura tuturor speciilor' Dar, transfor-mind lumea, onul s-a transformat pe sine insugi, s-'a autoper'fectionat incontinuu. Geneza con$tiinlei se identificd, in celeal"

"t"re, cu primele reflecgii timide ale omului asupra actelor

pe care le-a slvirqit sau trebuia s[ le s[virqeascS'bepdqirea < condigiei animale >> . i antrenarea intr'un circuitde'viaqd sociah are drept consecinld. pentru om legatea sa,treptatl, prin tot felul de relagii, de lumea irr ca're triieqte :incepind cu natura' asupra c[reia acgioneazl pentru a o trans'f"t*", gi terminind cu -oameni, de la relaliile defamilie pin[ la cele de comunitate 1arg5. Munca ins69i se pre'zint[ ca o relagie intre om Ei lume,

-

in care, atit cit qi < obiectul >> sint angajlgi- intr-un proces dialectic, condi'flonindu-se reciproc. Individul se afld, astfel, angaj-at- - Qi caexisteng[ unicl gi ca existeng[ cole-ctiv[

-

in amplul pro-cesde inteivengie asupra reahtegii: producgia sociali-9i schimbulde bunuri. Cu toi ce vine in contact' omul stabilegte leglturide un gtad. sau altul. Prin aceste leg[turi, insd,,el, ca jns inde'pendeni, se >, se risipeqte, socializindu-se' $i, cu cititadiul de dezvoltare a societ[fii este mai avansat' cu. atitrelagiile sale devin mai diverse gi, de-ci, cu atit mai mult el, caexisienl[ unici, se risipeEte, se pierde in- ansamblul de relaficolective. Obligat de aceste relagii, omul inval[ tot mai multsi-gi cumpdneaic5, s[.gi dirijeze nevoile, sd-qi controleze ges'

PF:.OBLL I\{,A,,IUSTNATNA[itr I "

t?3.::,:, atitudinile. Prin asta el pierde ins[ acea libertate de a-:.ona dup[ bunul plac al instinctelor, ai pornirilor bioiogice,. :-;i da friu nestdvilit stXrilor afective

-

libertate de carel::.rfle anirnaiul

-

gi devine tot mai obligat fal[ de ceiiaigi:*3ni. Viaga dispune de un asemenea curs dialectic, incit-'.:1, tot timpul, pierde o parte din esenga sa specific.uman['

.. r,:r imfsg5legte, in acelaEi timp, aceast[ esengi, cu efemente:. pri.n care el se ridici la o treapt1 superioarS. O alt[ viall

-.::ivl, esengialmente socializatl, vine si i.a feptat locul,.-:i care se pierde., societatea implrgiti in clase dominante gi dominate, ietio':.:-nul social normal de angrenare a individului in relaqii-.:rane tot tllai complexe - prin care el, considerat ca unitate: rclogici independentl, se relativ, in schimbul mari'-:: b'ucurii 9i al confortului dobindit prin progresul civilizaqiei -.r un caracter monstruos. Pentru cei dominali are loc un'--:oces de pierdere a libert[1ii intr-o asemenea rl[sut[, incit'::;i implicat in relafli sociale tot mai complexe, omul se vede:r'r:orit-la nivelul animalului. Dreptul la bucuriile civilizagiei,::;tigat pe parcutsul istoriei, cu pregul renunlului la pllcerile-:: ordin animalic, ii. este, in mod paradoxal, r5.pit,''-crbind despre fenomenul alien[rii, mul1i autori, ins[, lasds,r se inleleagl c[ ar trebui stabiiiti o distinclie ptecisl intre

instrlinare n Ei o alienare >>, procesul de frindp:cpriu numai pentru situagia omului aflat in ipostaza de:rs ciruia i s-au ripit unele drepturi fundamentale' i s'aiipit ceva din esenga sa umanl. > ar insemna' inacest caz, pierderea esenlei umane de citre omul exploatat,Jonstrins s[ producl pentru altul, constrins s[-qi restringl;referin1ele, si-Ei punl friu doringelor' Un atare sens acorddrcqiunii de alienare F{enri Lefebvre, in Le Marxisme. Sintemincliriagi, ins[, a crede cl o atare limitare a accepijunii termenu'iui de'alienare nu concordl cu interpretarea dialectic[ iarg5l fenomenului discutat, ce tezultl din contextul general aidlosofiei marxiste Ei pe baza c[reia, estetica inspiratl de aceastifllosofie igi deiimiteaz[ principaia pozilie teferitoare la rolul.si Locul artei in viaga sociah.Pornind de la necesitatea studierii existenlei umane pentruI cunoaqte esenla uman5, existenqialismul, in diferitele salei'ariante, lltgegte, in schimb, pini la nerecunoa$tere' sfetano;iunii de

174

CE SE VA 1NTIMPLA MIINE?

gi de inbogigire, in acelagi timp, a esenlei umane, insearnnlde fapt a nega esenlialul. Principala rela$e cercetatl de cltreSartre in direclia studierii procesului de instrlinare a omuluide esenla sa, este relalia eu qi cel[lalt. Dar eu gi cel[lalt sinttermeni cu un conlinut condigionat istoric, in permanentbdevenire. Altfel se prezintl relagia eu gi cehlalt in condiliileunei organiziri sociale capitaliste, altfel se prezintl aceeaqirelagie in condigiile unei organiziri sociale socialiste; altfels-a prezentat ieri, altfel se prezinti astdzi. in afara contextuluiistoric, cercetarea relagiei eu gi celilalt poate duce la rezultatefalse.Albert Camus, pornind de la recunoaiterea complexului derelagii in care se afli omul social gi care permanent determinl> pargiah a >, privegte omuldrept un incorigibil revoltat. Clutind s[ se reg[seasc[, si seadune pe sine, gi nereugind niciodatd acest lucru, omul, atuncicind un anumit prag ai acestui proces de instriinare este trecut,se revolt5. Arta gi literatura nu ar fi decit expresia acesteirevolte, prin care omul incearcd s[ evadeze din p[ienjenigulde relagii sociale care il constringe, incearci s[ se elibereze.Cum tentativa sa, pdn ordinea fireasci a lucrurilor, este per-manent sortitl egecului, omul se afl[ mereu in situagia lui Sisif,personajul mitologic osindit sX reia etern aceeaqi operaliunede la cap[t. Sint, in OmuL rec)oltat al lui Camus, foarte multeobservagii valabile cu privire la sensul gi funcgia artei, care seapropie de concepgiile noastre marxiste despre art5, in ciudafaptului ci autorul igi propune s[ combat[ marxismul. Sus-trigindu-se, ins5, de la analiza principalelor determinafii socialeale revoltei, studiind arta rupt[, totuqi, de factorii social-istoricicare, in mod fi.resc, o condigioneaze, autorul Ciumei se contra-zice pe sine insuqi in concluziile cdrgii.Singur[ filosofia marxistS. oferd, dup5 cum am vhzut, o soluliecu adevdrat dialecticd problemei instr[indrii, ingeleasS. dreptconsecinld a ridiclrii omului de la nivelul biologic la nivelulsocial, drept consecinl[ a aspiraqiei noastre permanente dea ne autodep5gi in cadrul viegii sociale.

1966

DESPRE ( MANUSCRISELE ) LUI MARXDIN 1844

-. :::;:'*T::,:."t':: Jii'iffi ,3,ffi 0i:i:"*#fm:::* : 1 7 5

. . i:i Marx, intrunite qi publicate, in diverse edigii, sub titlul,.--:rrscrisele economico-fiLosofice din 1844,

,:.:r:ipala problem[, dezbdtut[ multilateral in Manusuisele. -

-.omico.filosofice din 1844, este cea a >. Con--.::rd omul ca pe o fiingi conqtient[ ce s-a desprins de condigia'.:::ralici in mdsura in care a inceput si reflecteze asupra a

.::l c se petrece cu sine gi asupra a ceea ce se petrece in jurul,.:. si se angajeze intr-un proces colectiv de producgie, marxis-.-.:i iqi propune si ofere o explicagie qtiingificd a omului, in

: .:ranenta sa devenire istoric5.::.-:sofia tradilional[ separa, de obicei, omul de natur[, afec-::.: pe fiecare la domenii distincte ale existenlei; se vorbea.::-un anume fel despre naturd gi intr-un anume fel despre::-^. La Hegel, omul e integrat, cumva, in natur[, constituind

::,::iesia cea mai deslvirgit[ a acesteia, dar pin[ la urml tot::r.riai rimine, intrucit se dovedegte flptura ginditoare prin,.:- Ideea Absolut5 ajunge si se autocunoasc5. Marx, pentru'::::na dati, arat[ c5 incercarea de a ingelege omul in afara naturii,::1ar de ea, este absurd5, fiindc[ omul s-a dezvoltat in cadrul.":,rrii, ca parte integrantX a acesteia. . Munca se prezint5, ea insigi,cao relagie intre omgi:..:urd. Aqadar, inainte de toate, omul ii apare lui Marx ca o--:::a natural5, supusi pe parcursul istoriei la un complicat::cces de >, de . Ca fiing[ naturali,::ru1 este determinat qi condigionat de lumea din afar5. Foa-::.ea. setea etc., oblig[ orice fiin15 si aibi leg5turi cu lumea-r:. jur. in mdsura in care devine o.r., .*"-plarul uman sel=sprinde insd de condigia sa naturali gi ne apare tot mai--.:1t ca < fiing5 social[ >, cu relalii complexe ce privesc deo-::i:ivd raporturile reversibile dintre el, in;eles drept ins izolat,,:;oiectivitatea sociali in care tr[iegte, dintre individ ginaturi,:-:^tre colectivitate, individ gi naturd. Relagiile cu r:rlun omului o aoumiti comportare, il obligl si se obiecti-'.'::e:e, se renunte, in prirnul rind, la libertatea actelor biolo-:::3 spontane. Ca persoan[, omul nu poate fi definit gi ingeles::cit prin raportare la ceilalgi indivizi. El se pierdeinrelagiile:: ceilal1i qi se regiseqte totodati in aceste relagii, cunoscindt:an'ra acelui unu platonician care era in acelaqi timp el gi in=;eiagi timp altceva. Dialectic, esenfa umanl niciodat5 nu poate-

surprinsd in afara procesului de perpetul devenire drama-:-:5, de pierdere Ei de imbogdgire a unor pdrgi din individului. Astfel, in cadrul vielii sociale omul se::ezinti ca o fiing5 care vegnic se caut5 pe sine insugi, se glsegte:. se pierde.

CE SE VA 1NT1MPLA MIINE?

176 Citeva observaqii legate de dialectica < instrdinlrii >> meritatenfie, prin actualitatea 1or. Marx noteaz6 c[ nu numai omracgionea;[ asupra naturii, dar gi natura asupra omului.- Intervenind asupra naturii, omul se angajeazl intr-un proces in calacfioneaz[, in acelagi timp, asupra sa insuqi, face din sine lnsuobi".t. Totodat[, ca fiingl ce tr[ieqte impreuni cu ceilaloameni, omul devine > pentru aceqtia 9i suportd inflrenta exercitatd de ei asupra lui. Fiind o f,ingd ce resimte ac1unea celorlalgi, acgiunea lumii din jur asupra sa, omul apatca o fiing[ care ( iuferl >>. Resimgind suferinga sa, omul ni idezvSluie ca o existengi pasionatX. . Ducind mai deparrrafionamentul, rezult[ c[ omul este o fiin1l rr'eliligtitl, nep se prezintl in conceplia lui Ma:sub doul aspecte: unul pozitiv

-

( instrS.inarea >)' ingeleaca autodepiqire, gi altul negativ, dupd cum am mai ardtecind, in condigile proprietiqii private Ei ale apariiiei clasel'omul devine ichvul altui om, e obligat sI producl pent:altul, iar pe sine sd se coboare la starea de animal.

DESPRE ( MANUSCRISELE D LUI IV{ARX'

.-.emijlocitd a faptului ci omul e instriinat de produsul muncii

.ale, de activitatea sa, de esenla sa generice, apare instr[inarea:mului de om. Cind omul se opune siegi, atunci se opune gi"ltui orn. Atunci se poate spune despre relaliiie omului cu munca.,r, cu produsul muncii sale qi cu sine, ceea ce se poate spune;L despre relalia omului cu alt om >.-1rta se profi.leazl, din aceasti perspectivd, ca un domeniu ce:ine de ordinul imaginarului gi in care omul incearcl a se'utoreg[si. in ceea ce s-a pierdut, in ceea ce vrea s[ fie, in ceea:e ii neiinigtegte, in ceea ce suferi

-

in esenfa sa muitipl5".Pe plan imediat, arta apare ca o lume ideah care, prin atracliesau repulsie, se impune drept corectiv pentru lumea aievea.Pe un plan mai indepiratat, arta apare ca o lume difi.izl in;are omul se reglsegte in zonele indepirtate aie existengei sale,:.r-rergind pinl spre pragul subcongtientului. Prin art5, omul:rnde mereu s5. se regiseascl pe sine in ceea ce el aspiri oririEzuieqte. Farmecul artei antice greceEti rezidi, dupi p[rereaIui Marx, in aceea ci noi reg[sim in ea un mornent din copilSriafericitl a omenirii. Astfel, progresul in arti se confundS., dupi\'larx, cu progresul omului. Progresul in arti reprezint[ progresulregdsirii omului in situagii gi in telagii sociale tot mai complexe.Ileile lui Marx din Nlanuscrisele economico-filosofce auieosebiti importang[ 9i din alt punct de vedere. In filosofiaiJealist[, de la Hegel incoace, problema instriin[rii s-a pusmereu, intr-un fel sau altul. Marrrl scrisele inseqi se fac ecoulcautdrilor gi dezbaterilor aprinse ce au avut loc in cercurilenlosofice germane de Ia mijlocul veacuiui trecut. Observaqiilelui Marx vin parci si anticipeze rdspunsul la cartea lui MaxStirner, Unicttl ;i proprietated sd, ce apare in 1845 qi care seprofi.leaz5 tocmai pe linia aceasta, a < tragediei eului >>, care,.e vede pierdut in muititudinea de relagii pe care gi le-a creat.Unicul gi proprietatea sa este o apologie a individualismuluiferoce. Opus unei atari concepgii, Marx interpreteazd proble-ma intr-un spirit de optimist[, generoaslinlelegere a istoriei umanit5lii. Ulterior, Nietzsche va dezvoltatLlosofia stirnerian[ a instr5indrii, reducind-o la strigltul dedisperare al unicuiui care se pierde. ln toate variantele existen-1ialiste, accentul cade pe tragedia insului risipit in relagiile cu< ceilai$ >. De aici, permanenta stare de ingrijorare, de careomul ar fi stdpinit

-

poaivit filosofiei lui Heidegger. De aici,neliniqtea sa. De aici, ruEinea sa, atunci cind se vede >. De aici singur[tatea sa.Undeva existenlialismul pornegte, precum putem vedea, de1a observagii adevirate, dar dezvoltarea, unilaterali, carese dd acestor observaqii, il face si se indep[rteze tot mai multde adevdr.

1966

c. l2 -413

177

TERMINOLOGIA iN DIFICULTATE:(ALIENARE> SAU ?Aa11 > constituie una din principalele obsesiiI t O ale gtiinqelor umanistice contemporane. Nu pugine studii de

estetici publicate in ultimul timp se intilnesc pe planul ace'leiagi preocupiri: >. Dal ce este > ?Un rdspuns cu pretenlia de a fi cit de cit corect se cere formulatpe indelete.SI pornim de la. . . Kant. Pentru ginditorul din Konigsbetg,istoria, ca Etiinl[, iqi gisea justificare doar in misura in careilustra procesul universal de desivirqite morah a omului.De aceea, pentru Kant istoria se cere intotdeauna conceput6in limitele progresului. Dezvoltindu-Ei argumentele in Ideeaunei istorii uniuersale din punct de ctedere cosmopolit (1784)qi in Conjecruri asupra inceputul'ui istoriei umanitdgii, partea a II'a(1798), Ku.,t aratd c[ orice situalie de progres impliclobligatoriu doui rnomente: unul de pierdere pargiald a atribute'lor individuale, ce nu mai corespund noilor condi;ii existen-giale; altul, de achizigie a atributelor corespunzitoare noilorcondigii existengiale. Hegel va merge, ulterior, mai departe,identificind existenla cu devenirea, iar devenirea cu instr[i'narea. Dupi Hegel, lumea se realizeaz[ printr-o vegnici trddarea esengeloi. La toate dimensiunile existentului, vom intilni unpermanent proces de dedublate a unicului 9i de trecere a opuql'ior in contrariul 1or, atit spagial cit Ei temporal, atit orizontalcit gi vertic-al, instrlinindu.se, fiecate, de propria sa esenleanterioarl. instr[inarea echivaleazd, ire acest caz, cu achiziliaunor determinalii noi, in schimbul pierderii altora, vechi,inadecvate momentului. Apare, astfel, o esenll nou[, supe'rioard. instrlinarea' in concepgia hegelian5, se prezint[ caipostazi a devenirii Ideii Absoiute, prin care distinctele seautodep[gesc. Prepl devenirii' qi deci Ei al progresului,il reprezint5, in sistemul lui Hegel, tridarea veqnicl aesengelor.E o pozilie din care mai tirziu, intii Nietzsche, apoi Bergson.aveau s[ tragi concluzia ci existenla nu poate 6. decit creatoare,c[ a exista inseamni a inventa, in misura in care orice feno'men congine o dozi de inedit, de original. La Hegel, omulse desprinde de natur[, risipindu-se, totodatS, in ea. Ca fiin1anaturald, omul nu poate si nu aibl relalii cu natura, Aceastapresupune o anumit5 dependengd a omului de contextul naturalitt ."r. trlieqte. Ca fiin$ sociald, omul nu poate si nu aibdrelagii cu < ceilalgi >>. Esenga noastr5 este condigionati in oriceciipi de natura acestor raporturi. Esenla noastri apare, astfel.ca o esen!6 relativd, determinati de faptul ci intotdeauna noiexistim, 6.ec"r., numai impreunl cu >. Individul sedefi.negte, in concepgia filosofici hegeliani, numai ca elemental totalitlgii. El se pierde permanent in ceiialli. El se pierdep.t-utt.tti in propriile sale acliuni, gesturi, acte, in propriile

CE SE VA iNTiIvIPLA il{lINE?

:::-r.!,1!i. O eternl risipire Ei o etern[ regisire a noastrl,'

--.

'.ltreprinCem, r'a putea h re cunoscuti ia cliversele dimen.-. existentului. Ne regesin in acgiunlle pe crare aspirin:r- r'.f,rinllem; ne regdsim in actele pe care intenlionim:,:.:!Lrin-r. Realizindule, insd, ne pierdem in ele qi depin-

"..r .ieparte. de eie. Realizindu-le, nu le putem ignora qi

: ::ce ca noi si ne definim totdeauna prin ele.:.tt de tot ce cunoattem gi de tot ce inflptuim. Liber-

:.::srra devine, astfel, o libertate pefmanentcondilionatS.:' :r-iefeu obligaii fa1[ de luntea ce constituie obiectul: noastre, fa1[ de mijloacele reflecliei noastre, fa1[ de.reStre, fali de reprezent[rile noastre. Girrdind, o parte

:. : rria ooastr5 trece in rezuitatui actului de ginciire, in: :-. r-pfeZentlri, iar ideile gi reprezentirile ajung sd facd-

. -i:n fiinla noastrl, sd ne defirreascd. Ne vom recunoagte,

.-:r:rare, instriiinali nu nurnai in universul material in care:--u numai iri actele pe care le intreprindern, dar gi in

, -r- care le avetn, in conceptele pe care le folosim, in---:::iirile cu care operem pe planul cunoaqterii. FagI de'-

,.r-ste elemente, sintem qi devenim permanent obligagi.- .: risipegte in tot ce face, in tot ce>. Aceastl.. ,rnbrac[, dupi Hegel, un dublu caracter: o risipire.., 5i o risipire in imaginar. Ne apreciem nu numai in: je ceea ce sintern, ci Ei in funclie de ceea ce ni se pare-:-n. Realul qi in-raginarui trec, astfel, permanent, la nivelul

,.-.-,i, unul in celilalt. Omul se afi.rmi astfel nu numai ca' :. a1 propriilol sale realizdri, al propriilor sale izbinzi,

, ;a sclav al 1or. Mai departe, el va depinde de ele; va'

-

- ;i va fi tentat s[ foloseasc[ aceleaEi rationamente,: . .:c aceleagi gesturi care 1-au dus la izbind[, judecata

. .---rmindu-se sau avind ganse de a se transforma rnereu in

", ..-l-cati. La nivelul umanului, Hegel semnaleazi o neincetatl- :ltre judecatl qi prejudecatin intre nevoia de adevS.r gi.

-..a imaginarului, De aici, permanentul efort uman spre:-r-l.'ire. De aici, acea mefeu atit de umand nostalgie a luci-

' .., pe care o avem clr tofii. Constiinla < pierderii >> gi

-': ..i omului in exister-it imbracl, la Hegel, un caracter oare-. :::.gic. Ea vorbegte despre neputinla gindului de a depiqi

,.,: pe care i le fixeazi istoria..,:.iarea este unul dintre conceptele fundamentale ale filo-

-: -. -iii Feuerbach. Spre deosebire de Hegetr, Feuerbach pri-: ienomenul instriinlrii omului in existent numai din

',:.;tiva raportului dintre real qi imaginar. Ei consideri ci., se definegte ca om in nS.sura in care iqi don'rin[ sau con-:ir.i acgiunile, gesturile, produsele, infiptuirile. Dar orice.. .rlatd realizat, ajunge sd tiranizeze pe cei ce l-au fiurit, s[

-i :rine, sd le cornande el 1or, in virtutea complexului de

179

180

CE SE VA 1NTIMPLA MIINE?

iluzii ce s-fl creot ulterior. Omul ajunge, astfel, sI depindi depropriile sale reprezentdri, intr-o misur[ atit de mare, incitincepe sI li se inchine Ei s[ se teaml de ele, Esenga religiei, duplFeuerbach, trebuie clutatX aici. Disparilia religiei, disparigia luiDumnezeu, va insernna, crede autorul Esengei crestinismului'disparigia oriclrui fenomen de instrdinare, omul putindu-seafirma numai in conformitate cu propriile sale nevoi, cu pro-priile sale aspiraqii, cu propria sa esenfd. Feuerbach arati c[> investegte imaginea lui Dumnezeu cu atri-butele cele rnai prefioase ale speciei ce il revendicS, s[ricindu-sede ceea ce el are mai bun. >.Marx face un salt uriaq inainte in ingelegerea problemei instrii-n[rii. in conceplia sa, instrXinarea religioas5 de care vorbeqteFeuerbach

-

instrlinarea omului real in produsele irnaginaqieisale

-

nu e decit expresia unei insttiiniri mult mai complexe,care se situeazd la nivelul condiqionlrilor de ordin economic,ce definesc omul ca esen!5 specific[ in societate Ei in istorie.instriinarea de ordin economic ate, la Marx, valoare de deter-minaqie principah pentru omul societdqii imp[rgitl in claseantagoniste. Se cere, desigur, tecunoscutl qi existenla uneiinstrs.in5ri religioase. Nu ea, insi, apare ca esenliah pentrusituagia omului intr-o epoc[ sau alta. lnstr6inarea nu se reduce,dup[ Marx, numai la un sector al gindirii, gi nici micarnumai la gindire ca atare. Ea privegte intreaga existenlS. uma-ni, ca exi.sten![ soci.ah str[inl siegi. Din acest punct de ve'dere, consecinlele negative ale instriinlrii nu pot 'fr depdgiteprin triuinful gtiingei asupra ignotanqei gi al filosofiei asuprareligiei

-

aqa cum ctedea Feuerbach. Consecingele negativeale instrS.indrii pot fi dep[qite numai in condigiile unei acti"vitlgi practice determinate. Marx demonstreazl cl devenireaomului se realizeazl in cadrul migcdrii istorice generale qipriveqte ansamblul oamenilor, iar nu individul luat in sine.in cadrul viegii sociale, oamenii igi > permanento parte din personalitatea 1or in lumea obiectivl,

"di.i i.t to,ceea ce se realizeazS permanent. Ei ajung astfel obiecte pentruei ingigi qi se comporte ca atare intr-o lume pe care ei au creat-o'Termenul utilizat de Hegel, Feuerbach gi Marx, in tratareaproblemelor filosofice de care rr-3rrl ocupat pinl acum esteacela de Entfremdung,Entfremdung inseamn5, in germani, instr[inare. Dar germaniimai posedl pentru instrXinare Ei un alt termen: Veriiusserung'care exprimi o situagie de iegire in afard a ceva' de cedare aceva, de instr[inare in sens juridic,

-

instrlinare de br-rnuri, depild[. Entfremdung exprimS. o siruaqie de instrdinare nu numaldintr-o singurd direcgie, dinluntru spre inafar[, ci din ambele

TERh{INOLOGIA iN DIFICULTATE.

:-':ri. o situatie in care diferitele < momenle >> ale existentului).:esc, de la un anurnit punct, uneie in altele, fuzioneaz[,* :agtere la altceva. Entfremdung indicd intotdeauna o

' :,-=re, pa4iale sau totale, a unei configuralii date, in vederea.

" :::irii alteia, dintr-o perspectivE inedit5..- l{egei a inceput sd fie radus in alte limt,i, s-a folosit-:: Entfremdung un echivalent derivat din latini (alius :.. ,:lienus : strdin, alienatr.rs : in latina tirzie, cel care nu-gi

. ,,qartine sieEi): alienare, in francez[ avem: Alidnation, in--.:,: Aiienation, in itatrianl Alienazione" Terrnenul cle alie--. ins[, cu derivatele sale fireqti, printre care $i ace].a cle*.,-.:, poseda deja o incdrcdturi semantic5 de care rru s.ir

. , : seama gi ale cirei eonsecinte, chiar astdzi, sint, de cbicei,- - :f,te, In psihiatria moderni, sple inceputul secolului XIX,'-.',,-i cind se puneau bazele noii terminologii, alienare a fost

' . ,'sir in sensul de boal5 mintall. Ph. Frnel (Traite mddico-phila-

-.:.-'1'Lt sur L'al"id.nation mental,e ou Ia manie, Paris, An. IX-.'-. 2-e ddition

-

1809), unul, dintre fondatorii psihiatriei-:-:rne, pare si-l {i consacrat cu o atare accepgiune. Suferindill.:.,:.1 este numit alienat deoarece pierderea rafiunii il face,

- -.:- expresia lui Pinei, strdin umanitilii, al c[rei. caracter:.r:.riv este ratiunea, Pe parcursul urnritrtarelor decenii ale

- : -

l':iui XIX, termenul de alienat a intrat qi in circuitui vorbirii::iare. Pierre Janet se simfea dator sI oLrserve ci < Aiienat:sre un tern"]en rnedical, nici m5.car aparlinind limbii $riin!i-

' -:r e un termen al lirnbii populare sau lnai degrabi al iimba-

. -

-: polilisr; un alienat este un individ periculos, un individ:.-.u1os pentru ceilalgi gi pentru el insuqi, firi a fi legal rcspon-.-l pentru pericolul ce il creeaz[ > (Les mddications ps.tclrcLo-.:,es). Va trebui s[ recunoagtem c[ in gindirea contemporani,

':::.reoul de alienare a p5truns cu o accepfiune prevalent etice, .cciologicd, care i-a modificat atit semnificagia ce o avea ini-

... in secolul XIX, ca echivalent pentru Entfremdung, cir qi, ::'rnii.catia de bolnav mintal. Fenomenologia, existenlialismr.ll, lrsihanaiiza acordI termenului de aiienare o semnificatie

: -..i: alienare se traduce prin sl[bire a omului, angrenat in' .-.:'nismul vielii sociale moderne, unde a devenit un simplu

, - --:soriu, pierzindu-gi individuatritatea Ei sensul propriei saie

. . --:ienle.-

. ::cludent1 mi se pare, in acest sens, definilia pe care o d['-::'nenului de alienare Erici"r Fromrn in The Sone SocieJy:

--rin alienare se inlelege un tip de experienlS in care individul-:

.uiloagte pe sine insugi ca gi cum s-ar trata drept strlin. Se-.-,.. instrdinat, s-ar putca sirune, de sine insugi, El nu se mai.:i:rlodgte ca cerrtru al lur"lii sale, ca realizator al propriilor..,: acie, ci actelc Ai consecingele lor au devenit patronii s[i,, ,:-cia li se supune ,;i pe care ajunge, in cele din urm5, si le

f8{

CE SE VA iNTiIVfPLA MIINE?

182ll::;i'.':"",":Hl::11i"'::t';:,:?X':'H1.:1i,?;S:3:';J3:Evident, terminologia se af15 in dificultate. Alienate, oricit amvrea nci s[ insemne altceva, se tesimte totuqi de pe Llrma funcqieiindeplinite in vocabularul psihiattic' Alt termen. totugi' nuaven1.< in lipsa unui termen mai adecvat, Entfremdung se ttaduceprin alienare >, noteazS Henri Lefebvre, in monografia inchi-natl vieqii gi operei lui Marx (Paris, 7964), at5.tind, totugi'- c[accepliunea ce i-o acorddm se impune riguros precizati. Le-febvre nu spune de ce, dar citeva exemple, La care ml voi refeti,mi se par concludente' De pe urma confuziei create, nu puliniautori, adversati mai pulin ajutoragi ai marxis,mului, au incercatsi profi.te. Robert Tucker, bundoarl, in Philosophy and Mlthin KarI Marx (versiunea francezd, 196I), afirmi: > de faptele sale, un ins ce nu trebuie luat in serios, unins de care treb^uie sl se ingrijeasc[ poliqia' intreaga monogra-{ie: Filo.so.iga ;i mitul Ia Karl Marx reprezinti o astfel de misti-ficare puetil[, uimitoare la un profesot al Universitilii dinPrinceton.Marx a ar[tat ci alienarea munciroruiui in condigiile societ[fi.icapitaliste reprezint[ sau se constituie ca rezultat al unei cumplitemistific[ri, mistificate ce se bazeazl pe exploatarea abuzivi aunui proces fitesc, observabil ia inttegul nivel al liegii sociale, de

TERMINOLOGIA iN DIFICULTATE.

::.--ire a omului in lumea de care se elibereazl tfeptat Ei-fa![- :;;; ;";btiga pi"gt"tiv in acelaEi timp. Marx porneqte de ia:-:risa ce, piirr

".tirrit"t." sa practicX' omul realizeazi un

183, ,.-.t de relaqii intre ei 9i natr-rri, de un lip cg totul aparte'1,,; ;;;.t; omul se afl['permanent multilateral legat de uni-:,sul in care trXiegte, legat-de cellalgi oameni, in vederea expan'

, l'."ii

,"1. gi a ferlclril tii". itt fiecare produs al muncii umane'-

. :i-care acliune intreprins5, in fi,ecare act realizat, sint concen-::.:e inteligenfa, for(a, pasiunea omuiui care munceste' e. t-:.entratt o parte din fi-in1a sa. Iat[, insi, c[ in societatea..i;;iltt;;;i.tt,ri

"*".t' in loc s[ riminr in posesia celui,,- 1-" reilizat, trece sub o stipinile str[in[' Fiinla insl-gi a:ncitorului devine astfel < confiscat[ >> de capitalist. Viaga,-."tte iiin obiecte inceteazi sl mai aparlini posesorului ei=

lieot. si ia forma unei puteti autonome' ce se numeqte-.;;i:6d;.*i p."a"t se fnstrlineaz[ de cel ciruia in mod-'.,."f ar ffebui si-i aparginl. instrlinarea produsului. atrage'-:ri sine instrdinarea persoanei' Marile cuceriri ale gtiingei qi={.li -"d.rne igi pieid, astfel' pentru o bunl parte a ornenirii':::c!ia lor naturaid. Din activitatea umani fireascl, munca-

:-. "

-"Utigagie, iat produseie. muncii forqe tiranic:l liti:'::ritoare. in mecanismul social complex, muncitorul se.:- ;;;;;, *rif.1, itt rind cu lucturile, pentru ci vinzindu-gi,,,ti.ur.u jl produsele activittfii sale, se vinde pe sin-e insuqi'r,-ritiinga aclstei situalii nu po-ate si.insemne decit dep[girea. pt"f"i"ti"tul apare, aEadar, detetminat de starea de htsluli

..,,i;;;;,_'; unlca fo4e indt.pt5litl 9i chemati sI schimbe:::_u quo-ul social. Pe mXsur[ ce se afirmd in societate ca o:,-:;.r stciali congtientl de propria sa menite istoricl, prole-:,:-:tul pune bazele unui proces ce va sfirqi prin r[sturnarea-.--l-ralismului si instaurur*" ,rt.ot relalii cu adev1rat umane'- :are instrdinarea de acest tip, instr[inarea de tip negativ' va-,...;;.^-a-"*,,;lr^.rl s" definegte in concepgia marxist[ drept, ..1 d. societate ce nu mai cunoaqte aspectul negativ al feno'.=::ului instrxindrii, o societate in cate, prin disparilia proprie'

:-:ri private, generatoare a tuturo{ fenomenelor de instrdinare.

=.,--,ltl, prir-r"disputigia claselor, omul va-av.ea posibilitatea ;e 1=e-

'r'Le in deplindtatea forgeior qi aptitudinilor sale' $i in tega--::- cu aceaste tezl marxisti, mistificagiile nu au incetat s[ se

'. 'l simtite. Un exemplu gr[itor il constituie cartea lui Auguste-,- .;..y i i io"flit'actiel des humanismes (1964)'. Etchevervl,--..r."ri astfel: t4arx intrevede, deci, o societate in care toli

,--:--r;nii vor fi egali, o societate f[rd < alienare >, ( aceasta e. :;; raliunile"pentru care Marx se apropie de creqtinism'

-,.. f"ta"i.ur[ un viitor al oamenilor esenlial egali prin otiginea. , - :i;;"ilJ liberi Ei stdpini pe ei inqiqi, in virtutea destinului.,, ,r""r.""dent>>. ft"tb"rt Mlrcuse,'in Sotiet Marxism, dez'

CE SE VA INTIMPLA MIINE?

184 volta o pozilie asem[netoare, Citez: >. Marcuse il citeazi chiar pe Marx insprijinul afirmaliei sale: >. $i Marcusecontinu[: .Ar trebui poate f[cut5 o distincgie intre reaua credingi qi inter-pretarea eronat[. Sint qi cazuri

-

cum e cel al lui Herbert Read-

autorul relativ recentului volum de studii:- Art and Aliena.tion (1967), unde efortul de a fi obiectiv merit5, de la buninceput, pus in evidenld. Read ingelege alienarea in sens deEntfremdung. El insl o vede numai sub aspectul ei negativ: unfel de cerc vicios al societ[1ii umane. Sintem condamnagi lateroarea exercitat[ de propriile noastre produse, de propriilenoastre imagini, de propriile noastre judeclgi, de propriilenoastre idei, de propria noastrl activitate. Depindem detot ce facem qi incercim s[ ne eiiberlm din aceastestrinsoare. Dar, eliberindu-ne de tlnele leg5turi, ne trezimstringi de altele. Pentru el, fondul dramatic ai artei ilreprezintl tocmai fenomenul alien[rii. Condilii alienate exist6,spune Read, ori de cite ori dezvoltarea social5 creeazi senti'mente de angoas[ gi disperare, de instabilitate gi nesiguranlS, deizolare gi indiferenl5. Viap insiEi e tragic[ qi o arti profundl vaporni intotdeauna de la o atare convingere. In trecut, mai erainci posibil pentru artistul alienat sI se adreseze semenilor s[i,intr-un limbaj tradi$onal de forme simbolice, insl acest avan.taj a fost pierdut de artistul modern: o iimbi francl de simbo-luri vizuale nu mai existl. De aceea, niciodatl

-

continu[Herbert Read

-

inainte, in istoria lumii occidentale, divo4uldintre om gi natur5, dintre om gi semenii s[i, dintre individ qipersonalitatea sa, nu a fost atit de complet. Aceasta e una dinprincipalele consecinle ale sistemului de produclie pe care ilnumim capitalist, consecin!5 pe care Marx a prevdzut-o. Dartrebuie s[ linem seama cd nu numai capitalismul, ci intreagacivilizaqie tehnocrat[ devine interesati in fenomenul alien[rii. A

TERMINOLOGIA iN DIFtrCULT,STE. .

'..r-:ba lumea prin prisma sistemului economic prevalent nu e,:-ent. E nevoie s5. fie restructurat5 o intreagl psihoiogie, $i

. tr:- numai terapia creativd pe care o numim art5. dispune de....ii posibilitate, afirm[ Herbert Read.

--::ia instriindrii prezint[ un deosebit interes din punctul de: -:: 3l unora dintre studiile contenporane de esteticS. marxist[.,::iinarea, aqa cum o concepe Marx, ca etern[ risipire gi

-,..srre uman[ in lume, pare a forma, intr.adev[r, insugi mo-:- activit5lii artistice. Arta se justific5 in m[sura in care nei:ir obiecte de

f86

MARX ESTETICIAN

Destinul in posteritate al lui Karl Marx a fost gi r[mine, desiguextraordinar. Milioane gi milioane de oameni v[d astizi iopera sa o permanent[ cilSuzi pentru tot ceea ce fac, pentru t(ceea ce realizeazd, pentru tot ce sper[. $tiinla modernd il reverdic[ pe Karl Marx drept precursor de seami al marilor tentrtive pe care le intreprinde. Arta modernd, de cele mai diver:tendinge, se proclamil . . marxistd. Tot ce-i protest pe pimirimpotriva stirilor de lucruri prezente poart[ amprenta marximului. De bun[ seamd, la ora actual5, Karl Marx este filosofrcel mai cunoscut gi, dup[ cum observa Bertrand Russel, in a ,Istorie a filosofiei occidentale: prin atraclie sau repulsie, secolXX tr[ieste sub semnul filosofiei lui Marx.il crrnoagte- pe Marx din fragmente. il cunoagtem pe Marx ciilozinci. Il cunoagtem pe Marx din cdr1i. Il cunoagtem pe Marx drce-au scris alqi ginditori despre el. Dincolo, insi, de lozincdincolo de fragmente, dincolo de conginutul imediat al texteloexist5 incd un Marx permanent inedit. Un Marx al marilctentafii. Un Marx care se confundi cu insegi perspectiveumanit[gii. Un Marx in numele c[tuia a lucrat gi lucreazi, mlturisit sau nemlrturisit, adevlrata gindire de azi.Semnificativd mi se pare, din acest punct de vedere, gi descrperirea modernl a lui Marx ca estetician.Marxismul, dupi cum se gtie, porneEte de la premisa ci materreprezintd factorul prim ce sti la baza a tot ce existd, iar congtinga factorul secund, c[ matetialul reprezintS. factorul prim (st[ la baza vielii sociale, iar spiritualul factorul secund, (existenga determinS. congtiinga, c[ existen(a sociah determircon$tiinta sociali, cI la niveiul viegii sociale, in ultiml instan!baza determin[, sau mai bine zis, condigioneazd suprasttucturSpiritualul, ca domeniu distinct de cel al materialului, e co:ceput de Marx proiectiv.Pentru Marx fenomenul social sau, in a19i termeni, fenomenuman, privit in cadrul devenirii generale a materiei, se de:negte, in primul rind, printt-un tip specifi.c de intervengie, 1care un grup zoologic determinat incepe gi continuX s5.exercite asupra naturii,Cuvintul natur[ are la Marx un inieles deosebit de acela imaterie, natura 6.ind materia ( apti >> de a fi cunoscut[ gi tranformatd de c[tre om, natura fiind o materie si intre>, in compozilia domeniului material, natufiind materia > de .Acest tip specific de intervenfie poartl, in textele marxiste, denmirea de practicd.

CE SE V,{ INTIIV{PLA MIINE?

-

-::r. totu$i, intr-o anumitl m[sur5. Nu vomincerca, deocam-. si le delimit[m. Mai irnportant mi se pare altceva: ceea ce

,-,-rnile de activitate qi practic[ sociah au comun' 9i anume- ":,-rl c5. amindoul presupun intervenlia in real. Dar ce fel

CE SE VA INTIMPLA MIINE?

I 88 ::1':;:,i.0',X"""'#.?,T* "mf lf' ;iL'*i"':i "HTi,lsale produse. Din punctul de vedere al concepliei lui Mar:viala sociali se definegte pe toate planurile drept comunica!:de factur[ superioar5.A interveni asupra materiei devine echivalent, la Marx, cuda un sens materiei, cu a o face s[ >, s5 , de a se ), d" sens artistic, de serpoetic, de sens plastic, de sens muzical.In concepgia lui Marx, fenomenul uman sau social, cum vrersi-i spunem, cuprinde doi termeni majori, doud. domenii di:tincte gi totodati nedistincte: materialul gi spiritualul.Materialul reprezintd materia cunoscut[, materia obiect al inte:venliei umane qi materia cle cdtre om, mater:spirituaiizatd. Marx distinge, ins5, in cadrul materialului, miteria urnanizatl despre care omul are numai cuno$tinfe $i miteria spiritualizatd

-

materia transformatS, rnodelati de cdtre onMaterial gi spirituai sint noliuni care pot fi traduse prin: exirten![ gi conqtiinfe, bazd gi suprastructur5, economic Ai. culturi-

expresii ce desemneazl diferite ipostaze ale aceleiaqi opoziqiexpresii, intrucitva, sinonime.Sinonimiile se cer utilizate cu maximi precaulie. Conginutilor, in aparenfX, e identic. In realitate, el diferl sensibil, intodeauna. Fiecare sinonim exprimd, pe lingd aceleagi note, alaceluiaqi obiect, gi unele note in plus, care ies la iveald nurniatunci cind proced[m la o analizi atentd a functiilor sale.

MARX ESTETICIAN

,.: j.ture, economic Ai cultural ne va ajuta sI ingelegem mai--l: sensul premisei fundamentale a filosofiei marxiste' aceea

::.'.'lnd rolul determinant ai factorilor de ordin material in-,::-.rl vieqii sociale. Ce ptesupune distincgia dintre material

spiritual ? Presupune o anumiti dedubiare a aceluiagi tot..'..supune o

".t.,*iti a elementelor principale-.. aceleiaqi totalit5li. Materialul nu poate fi conceput decit, :,': opozigie cu spiritualul. Filosofia anterioar5, cind concepea-,=-sri raportare, o concepea pe linia unor implicalii directe

recanice. Marx priveEte materialui gi spiritualul ca dou[.::li a1e aceluiaqi unic fenomen umarr' putind trece fiecare in: ':-"u1 ei, in funcgie de anumite imprejuriri' Orice interpretarc.;rritualului in afara raporturilor sale dialectice cu materialul,. iovedeqte fais5. Raportarea n-raterialului la spirituai gi a

,;.:lrualului la material, in oricare dintre ipostazeie amintite (exis-.,-.:i ;i congtiinl5, bazl 9i suprastructuri) apare, prin urrnare,:.:ctiv r....uri, atunci cind e vorba de studiul fenomenelor

,:;rale. Totul depinde cum se face aceastl raportare.-,.riotm metodei enunlate mai inainte, cuprivire la traducerea:::1eni1or sinonimi gi a situaliilor de sinonimie una prin cea-,-r:, va trebui s[ relinem ci domeniul spiritualului poate fi..::rpretat ca domeniu al cunoaqterii, ca domeniu al diferitelor::re ale congtiinlei sociale, ca domeniu ai culturii, ca do'..niu al ideilor, ca domeniu al idealului. Domeniul materia-..:i, la rindui siu, va putea fi interpretat ca domeniu al naturii'. Jomeniu al civilizaliei materiale, ca domeniu al bazei, ca--meniu al economicului. Fiecare asemenea >:iig[, bineingeles, la aite distinclii, la aite qi alte determi-..li]

-

esenla fenomenului uman neputind fi conceput[,decit: totalitate a tuturor acestor distincqii Ei delimitlri posibile.

I,r'n convenit c[ matetialul gi spiritualul -

cele dou[ laturi ale:romenului social sau uman

-

cu toate situaliile de sinonimie::nnalate, cu toate echivalentele particulare refinute, iEi glsesc

,ievirata explicalie numai pornind de la analiza acelui tip de:-ierven{ie specifici, exercitati asupra naturii de un grup b!o-.rgic detlrminat, intervenlie denumiti de Marx practici-sociall'l.oqiunea de practic'i socialS privegte, dupi cum gtim din eco-:.:mia politici, forqeie de produclie gi relaliile de produclie;:: alte cuvinte, priveEte natura asupra c[reia se intervine,::ivegte felul cum se intervine asupra naturii 9i priveEte, in.;ah m[surX, individul sau indivizii care intervin asupra naturii.l:le trei elemente ale procesului de intervenlie in material,.pe:::a c[ruia se realireaie' se constituie domeniul spiritualului,. cr trebui luate in devenirea lor istoricl. Pe de altl parte, cele::er elemente ( personificS. >>' de asemenea' totalitag ample'.-tsupra materiei nu intervine un singur om, ci o >, o:ltalitate, un ( ansamblu > de oameni' Materia, iar5qi nu se

189

190

CE SE VA 1NTIIVTPLA MIINE?

prezinti peste tot la fel, ci sub o multitudine de aspecte. Interven-gia diferi Ei ea, de la obiect la obiect. Avem de-a face, in reali-tate, cu ni$te totalitdli, cu nigte ansambluri, cu niqte (( mullimi >posibile de a fi studiate, in buni mdsurl, cu ajutorul n-ratematiciin-rulgimilor, cu ajutorul unei geometrii specifice, al unor rela$igi funclii , cum se spune in terminologia ciespecialitate.Sd recapitul[m cele enunlate pind acum. In cadrul acestei tota-1it51i niari, a acestui ansarnblu denumit de noi, conventional.fenomenul uman sau social, am distins, intr-un prim momental anaiizei intreprinse, o prirn[ structure, cu doud elemente:materialul gi spiritualul, < M >> Ei

MARX ESTETICIAN

',:i',',,x'lf lx"3il;';i',i'il','i';:5T'"lll;'f'H:,'*'ul 191... .u niEte < mullimi > integrate, atit in < spaliul >> mateti-

,-.:i. cit gi in cel al spiritualului. Fireqte, unele, cum ar.fi::iucgia, apar mai mult integrate in material qi-mai pulin in

,: :r:uai, alteie, de pild6 Etiinla, arta' apar mai mult integrate in,

.::rual. Am putea folosi pentru aceastl observalie termenii-: :nabazic Ei catabazic, imprumutali de la Lucian Blaga, -de-,::-rind muiqimi, navigind mai mult in spaliul spiritualului:-::-rupro batei, sau mullimi navigind mai n-rult in spaqiul mate': . ului: sub bazd, sub linia practicii.- :-r, in general, se prezint5 ca o totalitate dublS' conlinind. .: elemente de cit qi de < M >>. Fiecare oper[ de art[.

-:---.tituie o prezen![ materiah gi o prezen!5. spiritualS. in acelagi: --:. Arta s-ar prezenta, aEadar, ca o > compusl

- ..ir-o infinitate de elemente materiai'spirituale. Din acest

* .::ct de vedere arta, ca 9i produclia, ca 9i ;tiinla etc. e preta-.-.. la o inlelegere, la o abordare, cel pulin matematic[; e o

: -::litate >.

l::r-rind acelagi tot unic, aceeaqi unic[ < substangi >>, e de la, :: inleles c[ diversele elemente ale fenomenului uman, nici:: plan mai larg, nici pe plan mai restrins (producgia,- morala,. ,,r-,ta, starea juridico-administrativi), nu vor putea fi cooc'. -:e

'in (< stare purd >>, complet sau mdcar aptoximativ complet,:,iate unul de celliait. Fiecare dintre e1e ne apare implicat,,.::-o m[sut[ mai mare ori mai mic[, in celelalte.::alitatea denumiti arti ni se va inf5liga constituitd astfel din:

:::Cuc1ie, politic[, moral5 etc. lJn prim moment al implicali':: de acest fel va fi marcat de faptul ci orice operl de art[ e o

- :::en!6 materiah, cX orice oper[ de arte presupune inilial

,:.umiie : pinza, culoarea, hirtia: ci otice operi de'-:a presupune ulterior atitudine fa15 de existen![, prin urmare,^.:ra1i. Tematica, problematica artei, presupun nu numai

.: iudine moral5, dar gi sociah, politica' oricit de vag[, -

pre-: -':un teferiri la stlri de lucturi prezente.-

r a1 doilea moment al implicagiilor de acest fel il constituie.::la in care relagiiie dintre artl 9i ceielalte totalitiqi devin im-: -.crte, il constiiuie momentul referitor la raportul

-

dintre-;:ra de artX gi public. Publicul artei este 9i el o >:::e, prin inslqi -ondifia sa, participe Eilaproducqie, gi la mo-:.-:, 91 la politic5, 9i la gtiinl[, Ei la manifestlrile ludice . ' . In"::astd calitate el ate, in fiecare societate, in fiecare etapi is':::ic1, in fiecare culturi, anurnite, qi numai anumite posibili-:,--i de a cultiva arta, de a gusta arta, de a se educa prin arti.:.lsi trebuie linut seama qi de situalia evidenti ci producgia':'-orala, religia, jocul, fiecare angrenatd in felul ei in viaga pu-:-:cd, pot ri.r.rn pot fi preocupate, intr'o perioad[ dat5, de

192

CE SE VA INTIMPLA MIINEI

No;iunea de psihologiecaz, modul specific alarta, de a gusta arta, dese interesa de art[.

eftisticd ar reprezenta, intr-un atar,unui public determinat de a

MARX ESTETICIAN

- ....i;:'i:'11::,,::#,:'?i'"i:'?1# fij:B1li',f"iliilx I 93:-::e insignifiant, acest nivel se dovedegten totugi, cel mai:-rirant. DatoritA lui se produc > necesare la-,.l1 celorlalte niveluri, care asigur[ > unicl

. :.=cirui individ, care asiguri caracterul personalitilii umane.-.:: om se afirm[ astfel ca o totalitate de relaqii. Artistul se

. : -: inleles gi el ca o astfel de totalitate. Operei pe care el o va,::,-. ii va fi imposibil sI nu se resimt[ de pe urma acestui fapt.-

-:,. opera pe cafe artistul o va cfeavafigi nu va fi, dintr-un::::t3oa punct de vedere, o operi personalS, intrucit artistul: ,

-.1 e gi nu e o individualitate distinsi de colectiv.-.-.:. delimitiri, paradoxal spus, implicate sau presupuse in'.

-.cfia lui Marx, au condus estetica modernl la luarea in..:rrrler a problemei privind personalitatea_ 9i impersonalitatea::.-. in ce rnisur[ opera de artl e personall gi in ce mdsuri e

' --i unei contribugii colective, constituie intrebarea dramaticd

: :rre fi-o pun qi astizi nu puline studii de estetic[.-

- :i ce am v[zut cX -

Ecollre$te spus -

arta se (( compltne >>-."- :rcduclie, intrucit otice operl de art[ necesit5 un material,.-.:.sitl instrumente de execulie, necesit[ incdperi construite-:'.j: are loc spectacolul artistic; dup5 ce am vizut ci atta'- ;:oldreqte spus

-

se ( compune )> din morald, prin prefe-:..--:l pentru anumite teme, prin pasiunea pentru dezbaterea....::ritor probleme de ordin etic; dup[ ce am v[zut cd atta

-

lat.. je gcol5reyqte spus -

se compune din cunoa$tere teoretic5,.-: informagiile despre o stare determinatl de lucruri ce ni le

::=:5, prin gradul de interpretare gtiinlificd a materiaiului de:::e se serve;te, a tematicii abordate, a problemelor dezbdtute;--;a ce am vlzut cI arta se compune, in anumite condilii, din

::ligie >>, prin funcgiile >, prin tematica speciald,::rdat5.; dup[ ce am vlzut c[ arta se compuRe din starea-::lico-administratir,[, prin modul cum este iegiferat5 prin

,,::utul ce-l are in fiece societate, prin posibilit[1iie de rispin-*-:e de care dispune; dupi ce am v[zut ci arta se compune din:,:. in m[sura in care se afirm[ ca o activitate gratuiti; dupd ce..:'- r'5.zut ci arta se mai poate compune din atitea qi atitea >, se pune intrebarea, in mod f.resc: ce mai rlmine atunci.::1 propriu-zisd, din arta ingelease ca totalitate?llca luim in considerare qi faptul c[ publicul ce se intere.s-=,:.:i de artd e angrenat, de asemenea, in producgie, morali,:'inoagtere teoretici, religie (cel pugin o parte a lui, in funcliei: epoca istoric5 gi cuitural5 la care ne teferim), stare juridico.,jninistrativi, joc

i atitea gi atitea alte activitSli, intrebarea:

-:si mai inainte capdtl un plus considerabil de gravitate.lac[ mai ludm in considerare faptul c[ insugi artistul e pro-i:sul unor condigii realizate din produclie, morali, politicd,

. J -)U'

CE SE VA 1NTTMPLA MIINE?

194 stiintd si nu stiu cite alte totalit[;i, intrebarea devine dtamaticl

i"rr.i.ii, de ast[ dati, ne apare secondatS- de o a doua: ce ma;;;i;;'p;ttonal in opera-de arti? Michel Foucault' in Le:^"i;rt [r.horer, putJ " r[spunde: nimic' RSspunsul .se

d9v9i.*-."-"rit mai trrlburltor cu cit, pe planul artei, al6turi dtut*J

^od"lit[1i de larg6 condigionare a diferitelor opere, in;;;;;I"1"' ginind de c"eea ce numim cu tolii tradilie' la nivelucivilizaliilor, 'al culturilor nalionale' al genurilor, speciilor q;G;;iil.;artistice. Trecutui apas[ astfel, potrivit spuselor luilil;;ic" ,rr

"l.*.nt ce asigui[ trlinicia acqiunilor pfezente

dar gi ca un jug din care nu se poate iegi'C"Cii"g" tieitat[ 9i pa-rgial5 a acestei intregi leslturi.de rela1i".

fi*""ra art; in .idiul viegii sociale pare si fl dus, in timputif"

""".it", la acea uvalangi de tentative de evadare din real

;;;;;t" -;iior id"ologii estetice recunoscute' Ceea ce mult'

il;;;;.; il1e1es priri termenul de revoluqie a artei modern'i;;; ;;;;tfl"e"""*iii", ^ai des aventura artei moderne"al.a ,."o,iva de a ieqi

din cadrul tipului tradigional d.: :tidl;;;t;;";ial[ a artei, igno-rindu'se legile acestei condilioniritrebuie spus c[ termenil de revolufle presupune intotdeaun"^rx*"r"'"re

legitiml a sterilor de -lucruri

existente, un,sala"l" i"?.il"r la"supetior' pe cind aventura nu presupune deci""g r""if*""rni t.girl-irilii 9l tti.i

acela.al migc[rii de la inferi& 1" superior. Concepind arta ca totalitate, Marx a -insista;;;; ;.;*t"i ei sociai integr-al. Arta nu poate fi ingel:asl i;i;i;?;;enului uman' in ifara fenomenului social' o atar"iir--t,*-i-ptic[ ideea condigionlrii sociale extrem de con';i;;; n;fiia; - operei de art[, originalitatea ei constind' i-"i" -e*t6, in specificul acestei condiqioniri' Paralel cu idee"""Jl,i."etii' complexe a operei de art[, in textele- marxist,.rrl.t. adeseori ideea de talent, adicd de structur[ bioiogica' dsensibilitate aparte' in absenla clreia nu are rost s[ vorbira"rpt"-.""ai1i"""t"" social[ complexd a operei de art[' Air"p"i" ""if#"-J" p"t.ot"1itate ariisticd 9i

literar[, inleleas[ dM"r*

"" expresie a unei structuri biologice Ei sociale. specific'

Lenin, mai lirziu, va spune cl a tr[i in societate 9i a .f i lib.er ta1

de ea e un lucru imposibil, c[ artistul nu poate ft liber.tala ceditorul sdu' fagd de librarul slu. De bunl seam[, atirmaltrle sase bazau p. ai"rt" teze aflate in subtextul filosofiei lui Mar:i'"tritit- riiriunii lui Marx, arta' conceputi astfel, se miqt;;1t

"" intregul fenomen social, pe o anumit[ traiectorie i

toric[ gi nu poate' .rrb ,ti"i o form[, sl se abati prea mult deaceast[ traiectorie'Toc-ai din aceste considerente afta poate fi ingeleasl ca virtu>, ca >'U., at"r. fapt, ins5, * ,iitttit 9i stirneqte reactii' dintre .:"1: Tviolente, pdntre mulli esteticieni contemporanl' un11 oecl

il{ARX ESTETICIAN

' .-i: ( marxi$ti > convinqi. >, ',.--,.at[ cfrele seci nu vor putea inlocui realitatea vie a ar'

< Nicicldat[ maqina tt.t t" putea si realizeze integral.. ::ea!iei artistice >' Sint fraze sau crimpeie de fraze- ce.. ::ecrlent in cadrul iliferitelor articole > formalizabil, ca o totalitate, ca o ' $i daci

, -=;rittJtotu$i o seaml de > urm[-:: sd spunem aqa, scopuri >, rostul lor nu este

: : ','a fi dL a tealiza u c..itii >> mecanice, cate s[ inlocuiascl.. :

-:. artistului, ci de verificare a posibilitililot rnaqinii' de-:,,:re > a punctelor maxime pini unde se poate merge cu

" -.::rarea. Asta constituie, fir[ indoiall, altceva decit preco'

:.:-r unei >.- -

, ::-rarea artei ca totalitate formalizabild Ei < progran-rabild >,. l" a lua in considerare unele elemente fi la a face ab-

-

- ..: ie alte elemente, deopotrivl specifice artei' Dar e posi--;.re vreodat5 analira complet[, integrah a fenoraenului

-

--.

. e posibil oare studiul diferitelor lui aspecte fdri.ase-:r :: (( abstractizlti >>? Marx insuqi, expunind concluziile la-.

. :iutts, pe baza analizei sistemului social capitali'*t, gitt""tU,- :::e, in-Capitalu| ci aceste concluzii au fost oblinute-fi-- --se abstraclie de o serie intreagi de elemente - specifice.-= societ5lii tapitaliste. Luarea in considerare a acestor ele-

CE SE VA TNT1MPLA MIINE?

196 111ente - spunea Marx - va putea s[ rnodifice parqial cor-r"cluziile noastre, nu insd 9i esenqa lor.De buni ,.u-i, inlelegerea artei ca totalitate formalizabill q:progtamabih reprezintd un pas inainte spre fundamentarea unu:ilp Lui riguros de esteticl, in comparalie cu tipul de esteticibar"t

"*.l,].iv pe 9i intuigie sau pe niEt-e < legi > utopice"i" "t.ugi.i. Aceastl ingelegere

priveqte coordonatele mari aleartei. La nivelul prezengelor artistice concrete, al stilurilor ;"-,oi^iitatitor artis;ice

diverse intri in funcliune insl imaginalie.gustul, intuilia artistici individuall'

196:

ETER.NA GENERATIE NOU.A

197. : i3rt din categoria principalelor atribute ale tinerelii.

- . ::: aceasta de a ingelege neaplrat ce reprezentlm > in

' .

- :: cu >. Criteriul generafilor' deqi'

-:r,! discutabil, a sedus intotdeauna inteligenlele mai pulin: .:.iimentate >>. Secolul din urmd pirea, o vreme' con$tient, '.

--lesta lui valoare. Marile infruntlri de idei din ultimele-: -::.:i au acordat putinl importanl[ termenului ( generalie )',-. ::rsi cI ast[zi el < renaEte >>. Cine urmdreqte colocviile socio-- :: sau dezbaterile filosofice care au loc astSzi in lume,

- - -r- < izbit >> de implicaqiile ce i se descoperi.:.:.era1ia beat >), , >,-.:-eragla tinlrd >>, , ale c[ror

-

--.rsiuni puteau fi mult mai restrinse. S'a ajuns la situalia- :::i c5, sub pana diferiqilor autori' generaliile sint-acum. -.-pute la intervale de ciliva ani. Giovanni Palini obsetva-.::, pe bunl dreptate, c[, de obicei, se intimpl5 cam aqa:

- :.,1- ia treizeci de ani te lupg tu cu algii, de la treizeci de ani:.: rio, se lupt[ a11ii cu tin;. O atare imprecizie

-Ei instabilitate:closirea termenului amintit promoveaz5 un eclectism aparte'

- ::riu foarte multor texte critice actuale. ljn insemnat coe--.:.=rt de eroare trebuie, astfel, prev5zut 9i calculat' pentru a: -:.a extrage acel simbure de adev[r in numele clruia se risi-

:::: atitea eforturi.: :ecesar si fim congtienfi de situagiile neautentice' create::.:rtr-o perseverare excesiv[ intr-o asemenea direcgie' Alt'-'.::!eri, nu vom avea decit de pierdut' Teama sau fuga de.-=.,'ir nu slujesc niminui decit vremelnic gi in situagii deter--

.:-f,te. Ele implic[, obligatoriu, o existenl[ fals[, un mod fals-.

: privi lumea, de a ne privi pe noi inqine, de a ingelege ce. ;::'r de ficut, ce putem face, ce meritl sI facem.-

.::colo de eclectismul evident pe care il presupun modali-.::1e false ori eronate de abordare a termenului generalie, mai:.::rvin gi alte probleme.-=a dintii privegte ansamblul de utopii create in jurul unei:-'se realitdgi. O realitate >, luati clrept realitate

198

CE SE VA INTIIVIPLA M1INE?

( aievea > obiig[ la un anurrrit comportament, stirnegte anumitambigii, menite, pinl la urm[, a fi spulberate. Experienga dovedeqte, bundoar5, c[ in studierea fenomenului culturii, nu o datdperiodiz[rile sint necesare, fie gi din considerente metodologice. Experienla mai dovedegte c5, in cercetarea unuia sau altuidin aspectele culturii, delimitirile nu pot lipsi. Cind, ins[, deiimitdrile nu-gi au nici un suport real, ele produc, acolo undincep s[ fie acreditate, . A izola contribulia momentului literar gi artistic prezent de restul realizlrilor culturinoastre, pe simpiul motiv c[ ea apargine, in mare, (< celei matinere generalii >> se dovedegte, de la bun inceput, o incercareronat[. Prin forga imprejurlrilor, vom fi obligagi, mai departe, la anumite >, la anumite . . . prejudecigi. >. > gi numacu noi incepe fenomenul culturii. Existi in aceastl pozigie rnoti de optimism tonic. Dar, in aceiagi timp, exist[ gi o bunrdozl de dispreg pentru dialectic[. Cultura, ca gi orice alt domeniral viegii sociale, presupune continuitate de eforturi. Vrem sau nrii continudm pe cei dinaintea noastr[. Vrem sau nrvrem, noi nu putem face abstracgie de < cei dinaintea noastrd >rInfluenga lor o vom resimgi obiectiv Ei in chipul cel mai diversIndiferent de scdderile perioadei precedente, ea r[mine, totugiistorie. Ea ne leagl pe noi, cei de astlzi, cu cei de ieri gi, prircei de ieri, cu inaintagii lor. O culturl, oricite > gi oricit( pante > ar cunoa$te, funclioneazl ca un tot.Reprezintl una din achizigile de seam[ ale gtiinlelor socialmoderne abordarea culturii ca totalitate de aspecte in mlsura fi studiate, fiecare, atit in spaliu cit gi in timp, din perspectivrelagiilor dintre ele. Mentalitatea rezumati prin afirmaqii dtipul >, proprie dobicei virstei juvenile, s-a dovedit intotdeauna o importantsursl de eroare in domeniul esteticii. Chiar dac5 in (< structura 'unei atari afirmagii vom recunoaqte gi o oarecare dozl de material stimulatoriu, ne va fi imposibil si ignorim concluziile aberante pe care le poate antrena,Din acest punct de vedere, e limpede c[ nici momentul literaqi artistic actual nu poate fi apreciat la justa sa valoare ignorindu-se, ori fdcindu-se abstraclie, congtient, de relagiile sale c'trecutul, ignorindu-se ori fdcindu-se abstracfie conEtient dtradigiile gi influenqele asimilate. Tentativele critice de a izolceea ce se petrece ast[zi in poezie, proz[, teatru sau plastici dun trecut mai mult sau mai pulin apropiat pot seduce, se poconcretiza, fdrl indoial5, in demonstrafii dintre cele mai ingenioase, dar nu lipsite de pueriiitate gi strline de adev[r. iqi au rostul doar in mlsura in care pot s[ reliefeze me

E,TERNA GENERATIE NOUAI

I

I

I-. .:n punct sau altul, un moment sau altul' un aspect sau- -:'it{e1, ele altereaz[ prestigiul valorilot gi faciliteazi dictatura

, -iecdgii.

- : :rnpul stiruie in faga noastri acest prericol' ai ttansformirii-..' Cec[li in prejudecat[' Nevoia de a ne delimita reprezintS,:: i-ri, o nevoie reah. Nevoia de a ne delimita cu orice pre!:::,r njci un suport de adevdr, reptezint[ o iluzie' Prirra

-- :,r pozilia judeciiii. A doua, pe cea a prejudecSlii. O-nece-.r-;-..opii" unui anumit timp 9i unui anurnit loc e aplicatd,:,- liscernlmint, in alt[ parte' Mutalia va stirni pasiuni,-va' .:.: irnpotrivire. Premisele exclusivismului vor fi, aqadar.

: .:-:sivismul, am impresia, reprezinti a doua problemil difi-. .- impusl de folosirea impropri.e a termenului >.I

..'-'ortr-rrile intre prezent Ei trecut ajung s[ fie interpretate-:--:irar, raporturile prezentului cu prezentul ajung s[ fie igno-: ::. Acceniul cade numai pe un singur dat. in aceste condilii,:: -.'lloare mai pogi pune pe concluzia ragionan-rentului formulat,,:: roSt igi mai are'analizal in aceste condilii, adevlrul se pierde.---;u1 lui il ia propria noastrl obsesie.. ilosofie a adevimlui, marxismul a refuzat, intotdeauna, sI:--:le termenului genetagie alte valenge decit cele pe care el,.::-a,lev5r, le posedi. O generagie constituie o entitate umani

::.::ivi. Indivizii aceleiaEi generagii sint ( purtati > in societate: :nterese deosebite. Ei.nJtresc sau pot nutri idealuri diferite.

: - iispun de convingeri variate. Dac[ am merge mai depar-te,:.:=rindu-ne la domeniul vast al gusturilor qi preferinlelor:::itice, am vedea ci distangele se l[rgesc aproape imprevizitril., :::eriul generaliilor impune prudenyd---:;.;eriul leneragiilor se dovedeqte precar' atunci cind in-rpor'.:1a iui este exagerat[.

--...-:e sint, totuEi, r'alentele reale ale tertnenului generalie' ce.:.ecte sociale vizeaz|'! H. Stuart Hughes' in Conscioaslress andr-,-rer1 (trad. italianl: , 1967)' fotmu--;a:5 o observagie ce meriti, cred, oatecare interes:

200

CE SE VA 1NTIMPLA MIINE?

tr-adevir, principiul dupi care o generalie se (( formeaz[ > "se afirrni intr-o cultur[ pare a fi experienla de vial[Tr[ind acelagi timp istoric, oamenii se simt legagi rnai mulr

unii de algii. Dincolo de configuraqia diferitelor spalii socialeintervine qi un criteriu al timpului. O perioadd istorici deter.minat[ nu poate oferi decit anumite posibilitdgi de reaiizare eexperienqelor de vial[ individuale. Analizind ceea ce fiecareindivid a trdit activ intr-o epoc5 sau alta, ne trezim in fata unuisuport comun, alcS.tuit din evenimentele sociale importante.Sensibilitatea, gindirea, comportamentul oamenilor se vorresimgi de pe urma acestor evenimente, Ele vor prezenta evi,dente particularit5li in raport cu sensibilitatea, gindirea gicomportamentul celor care nu au participat activ sau nu auparticipat deloc la evenimentele avute in vedere. Se creeaziastfel posibilitatea unor comunicagii mult mai intense, pe toareplanurile: intelectual gi afectiv, con$tient qi incongtiei-it, etic,estetic, politic 5.a.m.d. Oamenii se simt mai apropiagi unii falide algii, prin faptul cX posedi o experienll de vial[ oarecumcomuni. Oamenii se simt mai solidari intre ei, pe baza aceloraEiargumente. Oamenii se ingeleg unii cu algii mai bine, prin faptulc[ nutresc ambigii asemdnS.toare, fac dovada unor obsesii ase.m[n[toare, dispun, intrucitva, de posibilit5gi asemSn[toare derealizare individuall. Aceasta este, parci, intotdeauna o gene-ralie ; aceasta este, parci, acoperirea in a eternei probleme:>.Meriti st[ruit pufin, cred, asupra formulei: experiengade via1I.Ce reprezint[, in fond, experienfa de viald ? Termenul, ca atare,se referi mai intii la ansamblul de situagii dlficile prin carecineva a trebuit s5. treac[ in cursul intregii sale existenge. Dinacest punct de vedere, experienla de viald apare ca fiind condi.lionati de virsta individului. Dar numai relativ. Desigur, incomparalie cu situagiile dificile trlite pinl la adolescenl[, matu-ritatea medie, sau cea tftzie

-

se nu mai vorbim de bltrinege-

presupun un bagaj de (( expefiente ) evident mai mare, indi-ferent de ce persoanl e vizat[. Dar, experienfa de viald maiapare condigionat[ gi de alli factori, la fel de importanli. Dintreacegtia, mediul ce ne revendicl, profesia, cultura, acgiunile incare ingelegem s[ ne angajdm, contextul nagional in care fiin-lim trebuie ) cu prioritate.A realiza o experientd de viagi determinati presupune a teangaja in efortul colectiv de transformare a realului, de reali-zate a valorilor materiale gi spirituale de care societatea arenevoie. A realiza o experienli de viali determinat[ inseamn5,

ETERNA GENERATIE NOUA

.:llar, a participa activ la < prefacerea lumii >>, la:::r.sformarea ei.l'rn acest punct de vedere, ( experienta de vial5 >> depinde, de la:--livid la individ, de felul in cate inlelegi s[ te angajezi in,.::rile acliuni ale timpului, de felul in care inlelegi si te angajezi.,: lupta pentru anumite idealuri, pentru anumite idei, pentru:-iumite acte de largi rezonangX ln societate'lrperienla de viald mai presupune, ins[, -- dincolo de tr[ire::irsionalS

-

memorie gi judecat[, judecat[ asupra faptelor ce.='ai slvirqit, asLrpra rostului tiu in lume.-'riire intensl, memorie selectivi Ei judecatl sint coordonate,: definesc orice experienlS de viall. Noi realiz[m tr]ermanent*rversele momente ale triirii, Dar le telinem, peste timp,:umai pe cele semnificative, pe cele mai dificile Jintre cele:rficile. Asupra acestora urmeazi sI reflectdm, atit acum, cit:i rniine, sau numai acurn, sau numai miine. Selectind, din:loianul actelor slvirgite, doat pe acelea ce prezintir o semnifi'-.e!ie aparte, noi le acord[m, inci de ia nivelul mernoriei, oapreciere < ieEit[ din cornun >.Leflectind asupra actelor slvirqite 9i relinute peste vreme cu:jutorul memoriei, noi incerclm si ger-reraiizim, si ne pteci-:in anumite principii de conduit5, anumite principii de acliunein via!5, instituind o ordine a valorilor referitoare la ceea ceputem realiza, referitoare la ceea ce lumea poate obline de la noi,referitoare la modul de a ne comporta permanent. Viala triitlcu intensitate obligi, prin urmare, la acea filosofie a vielii pe.are o ptactic[m cu togii zilnic Ai ale cltei postulate sim,tirnr-Levoia si le comunicim gi altora. Mai ales deplgirea momentelorle dificultate in construirea gi finalizarea acliunilor ispitesc spreun asemenea gen de < filosofie >>, de generalizare ipoteticS,aproximativi.Pentru artist, nevoia de a comunica cu alli pe aceste problemeconstituie insuEi mobilul activitlgii sale' Gestul artistic

-

literar,;'nuzical, plastic, indiferent

-

devine imposibil de conceput inafara nevoii de a comunica oamenilor ceva despre (( om >, pea1t[ cale decit cea obignuitS, pe alti cale decit cea la indeminaot'icui.Pentru a obgine o > in care aceastl comunicare sIse realizeze intr-un grad oarecare, trebuie si ai, inainte detoate,

CE SE VA 1NT1MPI-A I,fiINE?

202 referincl ilespre incercarea de a comunica --- prin catte, prinp_inza pictatir, prin piatra sculptatl, -- o .

Necesitatea, resimlitd rrrai ales la incepr"rt de ( carierd > culturald,de a sublinia ce reprezentim ( noi >> in raport cu ( cei dinainteanoas_tr[ >>, gi-ar putea g[si aici o plauzibil[ explicalie.Cind ceva este cvident pentru toat5 lunrea, nu rnai are nevoiesd. fie reclamat de cltre nimeni. Cind ins.l a'",em de-a face maiinult cu-dorinfa cle evidenli, decit cu evidenla in sine, atunciintrd in funcliune rnecanismul >.

DESIGN

-u o sut[ tle ani in urmi numai, iumea nutrea convingerea cii,:.ot1ttc[ia este cea care deterrnini consumul. Ast5zi lucrurile ne.lr. prfi" diferit' Cursul prociucliei se dovedeqte, la rindul slu',.r"rminat cle ceea ce nurnim consr{m. Industria produce in..:rera1 obiecte. Dar pentru ca industria sl se menginl in stare,::iv[ e necesar ca obiectele pe care ea le produce s5' 6'e colsu'l-.are. Obiectele neconsn**i" atrag dupf sine, flti drept de..;rl, atrofierea forlelot cate le-au generat; obiectele rlecoosu-::,..:.'"e i"" inevitabif la stagnarea ptoducliei. Consumul devine'i::r acest punct de vedere, un fel de probleml cheie pentru civi-::;ia coitemporanl' Desigur, jn-societatea socialisti raportul

*.,'tr" produciia gi consumul de bunud industriale cunoatte,r'..rri diferit de'cel existent in lumea capitaiist5' La noi con-,:n1ul rimine pefmanent dirijat, in conformitate cu posibiii':::iLe existente;i irevoile resimgite. Ceea-ce pa-re- a fi totuqi uni:rorrreo specific intregii civilizagii actuale, indi{erent d.e orin--:irile ,o.iul* existente, este, voibind la modul general, capa-: .:rlea industriei de a produce obiecte extrem de diverse, intr-unl-.,r', ioi rnai acceleraiEi intr-o succesiune de setii,greu de ima': :rat cu numai rr.,. ...ol in urm[. lJniversul de obiecte, de tip-,ir-Lstrial, in care trdim se schimbi pernanent' Apar r,roi qi noi::..luse. Fiecare dintre ele este in mlsurl sd facir fali-unor,:.;i; deterrninate. Tot mai des, insi, serii diferite de obiecte,.-..ii.tti""te si faci fall uneia qi aceleiaqi trebuinle' Probiema:.::e se pune, atunci,priveqte opliunea pentru un anumit obiect'- condiliile i",

""." mai existl qi-alte1e, capabile, in egall misurl'

-,. ..'ir-r[ in intirnpinarea trebuinlelor noastre' Dupl ce criterii':rierim un obirct industrial altui obiect, dispunind de acelea.gi'..,l:i1i cle orclin practic? Cind producgia indusriall a ajuns in,,-,:gi" de a realiza obiecte diferite, menite a satisface una $i,..a".i trebuinll, principiul funcgionalitdlii' irr limitele.clruia

.. inscria diale;tic; obiectului industrial anterior, s-a dovedit.-"4.1""r. intre un obiect, corespunz[tor trebuinlelor,meie qi..-. alt obiect, mai pr-rgin corespunzltor, opliu-nea in' favoarea-: :.ului se r"ali="ad f[.[ ni.i o dificultate gi dupd criterii e'i--':rre. Ce -oe intirnph, ins5, in condiliile existentei a douf, sau

,i rnulte obiecte deopotriv[ cotespunzltoare tr-ebuinlelor'..1e, Ceopotrivl rispunrit-td, dit-t punit de vedere funclional'.,rl.i.lie"rrg"lor mele? in fala acestei situagii, statutul.obi-

. ::ului industrial a ttebuit modifi.cat. Dimensiunea tunc-',,';;lt a fost dublatl de cea esteticl' intre doul sau mai multe:i* ." aceeagi funcqionalitate, il voi prefera pe cel care

. :,::spunde mai mult grr.t.tl.ti meu estetic' Intlustria s-a vizut^,igati, in aceste .ot'tJigii, s[ aiba in vedere 9i criteriuL, estetic'.:':iunea de design * pSttntlt i' vocabularul c*'iliza^liei con-

'.::rporane, indlcind toJmai acest grup de,preocuplti' In accep',,.'i1. *..i.- irrili*l", termenul

"ttgl"t"t. de clesign insemna, in

203

204

CE SE VA INT1MPLA MIINE?

acela$i timp, pe linia inclrcdturii semantice mogtenite de latermenul latin, din care a derivat

-

designare: proiect pentruun obiect inedit, prototip gi descoperire. Conginutul ambiguu altermenului de design a condigionat, in bunl misuri, cariera sa interminologia estetici modernS. Noi astdzi discutlm despredesign, dar nu exist[ un consens unanim asupra realit[1ii desem-nate de acest termen ca atare. Mulli considerd c[ designulreprezint[ o modalitate de exploatare a noii dimensiuni a pro.ducgiei industriale moderne

-

dimensiunea estetic5. Aceastapare, dealtfel, accepgiunea cea mai plauzibih, cu toate- cd, uneleprecizdri, cel pugin de ordin istoric, devin inevitabile. ln primeledecenii ale secolului XX, ca o consecingl a teoriilor aplicati-vi.ste propuse de cdtre William Morris, s-a considerat cd designulpoate fi identificat cu asigurarea unei forme artistice obiectuluiindustrial, cu ia producqia indus-triali. Mai ales engiezii au stlruit in sensul unei asemeneaconvingeri. PinI la urmi, s-a dovedit cI designul nu vizeaziartisticitatea, ci altceva, mai profund gi totodati diferit de ceeace numim ( artl >. Ast[zi, prin design se intelege o noui modali-tate de exploatare a grupului de stimuli specifici, ce funcgio-neaz5. la acel nivel al materiei unde utilul fuzioneazl cu esteticul.Design s-ar traduce, in accepgiunile sale contemporane cele mairispindite, prin (( proiectare estetici d