achitei, gheorghe - frumosul dincolo de arta_part5

7/21/2019 Achitei, Gheorghe - Frumosul Dincolo de Arta_Part5

http://slidepdf.com/reader/full/achitei-gheorghe-frumosul-dincolo-de-artapart5 1/36

37. Moda

vesLimentarl

il

anul 1904.

.t

l.

ici

g1

;1r;rr'r'l

; rl

V,.:

I irrr"rr l;r-

lnrnirritru

(lirL

rnul ls:r;.

;ls.

in

anii

1916

It)1.7.

i35.

All,

aspccb

al

vcsl,imen-

La ,ici

din

anul

1897.

Sint for-

ilre

ce

cornporLi

un

oarecare

grad

de

pcrrnarrcnlir

esl,eticii,

reveniud

in

perioatlele

urml-

l,oare

cu u;oare

modificdri.

36.

n{oda

Ycstimen{ari lemi-

lrirrir

de

Lr

fncepu

Lul

secolu-

lui

nostru

(1901).



39.

lnlrc

1920

si 1930

Psle

lir

modi

corPul

leminirr

nluL

(

norecli

L,,scindrr

rrr")

,.'r

liicioirrolo

lrrrtSi

5i

bustul mic.

Femcile

se

tund

scrtrl si

Prelerit

coa-

fat,ui

discrei

de

biP

,,Pcr-

manen

1,".

42.

N{odel

din

1939.

L0.

Linirr

pollci

Lrcce

discrot,

in

aceasLi

pcrioadir,

cind

deasupra

ge-

nunchilor,

cind uqor

sub

ei.

l'{odcl

tlin

I

929.

1r1.

Anl,iconl'ormis-

rnrrl rnodci

sittt

rnocla

anticonlor-

mismului

in viziLr-

nca iui

I'arrl

Poirct,

cel

carc

prociamasc

abandonarcil

corse-

tului"

XIodel

r-lin

'l

930.

:;;

.1:1.

ll

oda

;trtttltti

L942.



48.

Alritrrri

de

veslimenlalia

,,haut,e

coulurc"

care

consacia,

pinti

spre mijlocul

secolului

XX,

morla vpslinrorLtarr'i,

sr, irrrl,lnc

de

plin

deceniul

qase

Ei

vcsLi-

mcntafia

tip

,,boutique".

Un

nio-

del din

prirnii

ani

ai

deceniului

iap

le.

50.

Alt

modcl c1c

searir

,,I.'olhlore-Looh"

(1977

).

49.

l\rlodet

de

scari,

in

,,I'oll<lore-Look"

(1e7i).

:,

l.

I rLinzindLl-sc de

la

vesl,i-

rrr,rnLttlia

bip,,haule

corrLure",

l;r

cea tip

,,boul,ique"

Ei,,prdl,-i-

1,oller",

moda

vesLimenLari fc-

rrrirrinf,

asimileazi

profiJuri,croicli

r

i rrraleria]e

considerate

anl,erior

rrulrloprii.

.Aici:

un,,ansarnblrt"

t)r'ul)us

de Nina

lticci ln 1938.



53.

InteresantA

se

dove-

deqle

;i

evolulia

costumu-

lui

leminin

ponlru practi-

cltnu

divcrsplor

sporluri

srlu f

An

Irrr

simpJe]c

nsl,i-

viLii i

recrcative.

Aici:

co-

clrcle

pracl

iciud

pescrrilll

crr Lrrtdi ,a

(1886).

54. Femeie

vinaLor(1

8931.

de

se-

:,ir- IJlCl(lllSl,il

Itr inceputul

colului

XX.

trt

xttiitttr'),/4

52a.-51

b 52 r:.

\'t'slitiri'ttlitl.ic

srtu

irnbliroiirrrinlo

rlc

lrrtlu

I



56.

Coslumul

feminin

de

tcnis

irairrLe

de 1880"

i9.

Cost.urnul

feminin

tlc

tenis in

1930.

60.

Cosl,rrrnul

Lc.rrrinirt ile

baie

la

lnce-

putul

sccolrrlui

X\.

7.

Cosl.rrmul

ferninin

de

tenis

tn

1395.

53.

CosLumrrl

fcrnirrin

de

tenis ln

1915.

61. Costumul

Jeminin

de baic

ln

1919.



IV.

DESIGN.UL,

AL'[ ASPECT

IiIi-

LEVANT PENTRU

EXPANSTUNEA

CONTEMPORAN,[.

A

ESTDTICULUI

64.

F

ormii din

peri-

oada

cind

frumrrsr:-

ea

obiectului

uli-

lilar

seimpunca t'rr

ajutorul

decora i-

unilor:

ceas

,,Me-

fant" din secohrl

XVIII

{Fran a).

65a.

-

65b.

Pc

vre-

me:r

cind inLre

Ilrr-

musetea

obiectulrri

industrial

qi

ccl

artizanal

nu

oraru

retinu[e deosei.riri

esen iale.

Aubomo-

bile

care

mai

p[s-

treazd

lncd elemoD-

te

de birj5.

62. Coslumul

lcnrirrin

dc

baie

ln

lg30

63.

Costumul

ferninin de

baie tn

1965.



fi9. lntrerupdtoare

r

900.

qi

comrrLaLoare

electrice

din

jurul

anului

66.

lncepulurilc lractoru]ui:

1868. Marca,,Stanclish".

67.

1885.

Traclor

,,J.

l.

Case".

70.

BricheLe

din

1932.

71.

O

panoplie

de

forrne

uLiliIare,

pro-

duse

indusLrial,

de

datir.

recenid..

68.

{915.

Traclor

,,

IIeider".



72.

Fier electric de

cnlcat (1973).

73.

Fier clcctric

de

cdlcat,

pentru voiaj

(1

e84)

.

74. Fier electric

do

cirlcat

ln

viziune

neconven ionald

(r

eBl

).

:,ir:

i:njtffigt

I

lffi:

+9i$&

+nq

.1*14

',r(;.

Taclm

de

voiaj,

,lirr

material

Plas-

Iir:,

nerefolosibil'

Tactm



79. Telefonul ln

varianld

tradifi-

onali.

80. Telefonul

in

variante cu disc

gi

variante

cu

bu-

toane.

77.

Servici

de

masf,

din

porlelan

78.

Obier::Le

rfr 1.iiric.

tlc

bu-



iai.r,,..,

,,,,

,,

, ',.: , ,

,r:rr:rr

:r , ',,,,,

lrtr.r,.r,

.:":r:

ii.ir,:r,ii.,,

,'

:'

'

:

:,

r

i

81. Telelon

porlaLiv,

cu

Lidrcl.e,

folosibi.t in

spitale, lroLclur,i,

restauranl,e. Pe

un l,ichet

oblinut anLcrior si

introdus

in

aparat,

pe

timpul

ut,ilizlrii

iui,

lelefonul

calcruleaz.i

gi

imprimi

costul

care

se

pliLeEl,e

apoi la casii.

82. UsciiLor electric

sul'lanl.

u3.

I{agintl

de ctsut,

cu

accesorii,

pentru

praclicat

croitoria.

E4.

Magind

de

cusut penLru

folosilf5.

casnicri.



85.

Lampi

de*birou

cu

ilt

Lrebuin l.iri

speciale.

86.

Picup

comltut,erizat.

"xliiiutii-

rslx.iN

ti7.

Cornputer

domesLitr

BB.

Computer

porl.abil.



89.

Telcvizor

color

modulab.

pcnLru

sort,imcttl,e

de

isp

cccr

iiiiliiliilriilii

lrir:,xir,

jilr,lii,,o,,,ii

l-il,irii:irriiii'f.$liiil:ili$

90.

Telcvizor

color

de

,,J:

u

zunar"



95.

,Sezlong

pentru

rlotarea

avioanelor

de

ciltlLori

(1984)'

1)6.

$ezlong

-

crealie

Le

Corbr-rsier,

P'

Jeannerct'

qi Charlol'te

l'crriand

(1928)'

93.

Foioliu

pereche

t0te-ri-l-6 be

94.

Fol.oliu.



rl.r

i,ir)

)9. llicicicLit

nji,:ibil'r

tlatli|,ional.

100.

l\Iolociclolit

tlc orrrg.

t

01.

Biciole

l.ii

Plia-

l)ila

de

concep ic

rroui.

(variani.a

dc-

pliati).

97.

Biloi-r,

98.

IIol;i]r{rr

de

l:i'rou.

i:l



102.

Irropuncrc

ric rczolvare

a

problcntillor l,ehnice

si dc

conlort

pent'ru

un

liil.or

autornobil.

104.

Un

lttlottrlisttt

ile ['crett

].riric

tltitrlrlili"

r':,:,r

.r,

r

"1rr:i::..:.r,;

105.

Aut,obascuhnl.ii,

103.

Una

din

iposiazele

automobilului

dc asLtizr.



;4;,

:g:,'g

xil

nibgscoPffi

Rrffi

HA

ffi

srg'fi

$frm

A

fqEfUgeEl

P[elN

Bf-&TW?'{ffsdffiffifiWL'

TEE4${ICII MOPERNF

Se cloveclesLe

profund

semnifioativ'

pentru

vre-

;"";;

;;"i;;.'i;

trdim,

ql

fenomenul,

rc.lescol"

ririi

estetice

a

,tatl,'ii

'prin

itrterrnediul

tehnjcii

-oauttt".

Aspectele

lui

cele

mai

re-levante

lrnpurl

atentiei

noastre

cazurile

turismului

rle

masX'

altl

Tlr*,Irri'in.r**^t"r

Ei

aie

folografiei'.

Dezvoltarea

comuilicaliiioq

aparrt'ra

qr

per-

f*"bionarea

noilor

*;,itn"i"'

'le

tl'unlpor'l

Ieio-

"i.i'.

na"ut.

t'uticr,

aerian

uu

iitlesrrlL

-

uqc

c'ui:l

#

;#t.i;I;

;;;;;4";t.

nici

nu se

putea

hrrnui

-

;;;h.5"il;

*i,re

cet"

mai

tiiver:se

puncle

aie

pla-

;;i;i"lis;;"i.tl

p'"r.*tind

tot

rnai

pulirr[

impor-

tan d.

Vechea

literatur5

de

cdldl'orii

st'd

mtii'burie

a

interesului

pe

care

i"tntd"u"ttu

l-a

prezent'at

fru-

;;;;i;; ldrilor

inde'pat'LuLe,

a

linulurilor

rrecu-

;;;;iq

-cu-fauna'

qi'

tto''*

ior'mii'ifict'i'

c'a ie

accstui

interes

.on*t'uni,

se

ajtinge'

treptab'

;i

ir1

artele

vizuale

la

o

infisloger"e.ma.l

compiexu

Fr

Irtui

apropiat,h

de

adev[r

a

condrlier

umalle'

Dac5.

pentrrr

artiqtii

antichilS'tii

rtalura

con-

stit;;';'precuJn'e

iubiect

rie

inrital'i''

tn

privinIa

:il;il";i;i

i*i*"t

formei

capahile

s5'

incinLe

nrivirea.

pentru

out

tlu mai

tirziu

ea

va

reprezcnba

5t;J;iliJ'*iri

J."it

atit'

In

viv'iunea-

art'iqlilor

fii"

Birii'nn.ii,

t*tn*n

se

ccnfund[

pe

tle

o

parttr

.1,,

p,,;.ujut

pitorescli

idiliL:,

iar^py

J-e.

alli

purtt'

;;

;i;il;"f

fi;nt,*totJl'i"o''*

tn

bintuie

i.clLi1rtrir.a

385

106.

Tren

electric

de

mare

vil,ezi,

pe

pern5 magnehoii.



oamenilor.

Din

grote,

din

desi;ul

pddurilor,

din

strdfundurile

mdrilor

amenin ,d fantastica

lume

de

mongtri,

atit

de sugestiv imortalizatd

in

piatrd

de

sculptorii

ce

au

lucrat

decoraliunile catedralelor'

gotice,

sau

relatalS,

prin

linie

qi

culoare,

pe

supor-

turi

capabile

sd

ddinuic

peste

secole,

de

pictorii

fla-

nrauzi.

Julgis

IlalLru-Saitis

(n.

1903) prezintd

amplu

aceast,E. r'iziune in Le Moyen

Age

plmntasttque*.

Artigtii

llenaqterii

inleleg

natura ca

pe

o

inepui-

zabild

surs[

cle sugestii

in legdturd

cu

armonia

qi

echilitrrul

folmelor.

Perioada

barocl

consacrd na-

tura vdzut:i

de

altiqti

in

primul rind ca surs"i.

de

mister. Dupd

,,monentele"

de

revenire

a

idilis-

mului,

din secolul

X\IIII

indeosehi,

aceeaqi

vizi-

une

asupra

natulii

va

domina

si

in prima

jumdtate

a veacutrui trecut,, cu anumiLe

prelungiri pind

mult

mai

tirziu.

Cdltltorii

din

perioada

romantis-

mului,

etnografii

gi

antropologii

lelateazd,

in

ace-

lagi

spirit,

despre

locuri si

populal;ii

lndr:pdrtate.

Omul

exotic,

in varianLcle

sale

iirtotcleauna

epa-

tante,

con,.,tituie

tema

favoritd

a

jurnalclor

de

cildtorii, a

obselvaliilor

cu caractr:r

etnografic,

a

corespondenlei

celor

porniti

1n

cucerirea

de

colonii.

Despre

modul

cum

cdl5toriile

in

spaliile

geo-

grafice qi culturale

inclepdrtate

au

contribuit,

dupd

Renagtere,

la extinderea orizonturitror

altei

europene,

vorbesc

unele

dintre

cele mai semnifi-

cative

crealii

in

domeniile

degenului qi picturii,

ale

formelor

decorative

din

porleltLn,

din metale

sau

pietre

semipretioase. A;a-zisele

subiecte

exo-

tice,

unele

motive

olnamentale, ca

qi numeroaseie

tehnici

importate

de pe

albe

continente

gi

asi-

rnilate de cuhura

europearrd consacrd

nu doar

preocupiri lntimplStoare, ci o

adevdlal,d

liir-

gire

a

orir,onl,uriior.

Sub

alt

aspect,

intervine

fenomenul

descoperirii

frurnusellii

umane

exotice,

carc

rra

conLinua,

fie sd

inr,rige,

fie

sX

fascineze,

atit

pe plalul realix,[,Lii, cit gi

pe

planul

imagina-

liei.

*

Jurgis

Baltru3aitis, Epul

iVlt:cliu

fantastric,

Bucuregti,

trld. Meridiane,

1975.

['oturi,

pirri

spre

lnceprtl

ul

stcc'ltrlui

nr'strtt'

".,

.'..l,i

iri'1.':i l,r

'lrrlrnusrtieit

rral-trt'ii

td'imurilol

i'rlt,'ni,

tuf

,'

l;n

rlrtrprleslt'

tiifit'il

,si

rrlr'r'nttiif

icatir

i"";l;;';;,',i

t,,,*ibilit,ifil,'

clo t:'ilalt'rio

;1lrr

1'c'161'

.",r1

rittiUi

nnn1X,ri. Costul

ridilaL

al

trurrsporturilot''

i.,""i,,'-l:.1'i"'ii,iutnr.,,

tnare,

int,Ldeaurtit

r-rbosi-

i;;I:"

""i.idi-r".'

inconf,r

[ul

.

sejurului'

eons.li-

iiiu,r'

tJL

uLiidu

limitirri

in

prir

irrti

posibiliteqilor

a.

aupf"u*te'

pent'ru

ct'le

mai

multe

categorii

de

populalie.

Nu

siut

prea

greu

de

identificat

cauzele

muba-

tiilor

stitvetiitu

ii vrcrnurile

recente,

mut'atii

care

i#"t'I,,tit^oi

"o^i;;;;"

tle

masa,

anirernind

;di'#;"i;'^nt"riit"i

a"

oarneni'

Intervine'-

mai

intii.

problema

cn;Elerii

nivelului

general

tle bun5-

;tffi

"i;';;lu''it"Lnu

pt'poareloi

di*

.liuropa

.9i

A-*1."

J.-'Xct*a,

ta

unete popoare

de'

pe

cele-

i"it"-"""titrcnte.

Fe

acest foncl

se.

inregisl'reazd'

o

;;i"j;;;,ionsiderabilit

a dimensiunilor

timpului

iiiltt."n"rtf"sarile

se

poL

cflctua.intr-un.tinrp

mul

*"i';iuri

a.ijit

inninte'

irt condilrii

de

sigural '3

qi

confort

sporite,

pritindu-se

opta

pentru

mrJloa-

".it

a.

tr'ansport^cele

mai

convenabile,

in func 'ie

al'

p".ilineqit"

tlttutt"iare

qi

gusturile

omului'

-Condiliile

de.cazare

;i..facilitnlile-de

contact

direct

cu

oamenl

gi locurile

comport[

amelioriri

"""ti""il

Modicitaiea

prelurilor,

in

anumite

ca-

,"ti-

""ft""nte

totuqi,

iac

'

din

turism-.

un

.

tin

de

*""ii*i"*

clemocraltic

ti

s

pe

cif

i c

d

civili

za

l'iei

seco-

iului

XX.

S"

"ereil.";t"

i;";;;te

direcliile:

din

est

snre

vest,

din

nord

spre

sud

qt lnvers;

se

sco-

;;;"J#

rct;i'

oarneni,

iocuri'

fior[,

faun6,

pei-

saje,'

datini

9i

obiceiuri,

credirr 'e

etc'

De

bun[

seam5.,

lumea

a

devenit

mult

mai

intirnd

-

iar

rnodificdrile

operate.

pe

planul.

con-

vinserilor,

menlalit[ ilol

qi sentimentelor

trAtte

,,"

"o

po.a"re

foarle

impo.rtanlS

in

aspiraliile

pe

"*.

f[

nutrim,

in

idealurite

pe

care

ni

le fdurim

-

gra,tie

dezvoltdrii

turismului'

;Tu"ismul

presupune'

prin

defini,tie,

contactul

direct

cu

locuri

gi oameni'

Bl

antreneaz[

lntot-

deauna

doar

pe

cei

care

nu

se

mulJumesc

cu

,,rela-

?87

i

t

i

l

l

386



tdrilet', cu

,,martoriitt,

clt

,,mostrelett,

ci vOr

sf,

vadd

,,la

fala

locului",

iar

numdrul

acest,ora

este

ln

permanentd

creqtere.

Stind

qi

judecind

atent,

lucrurile,

va

trebui

sd

recunoastem

cd

insd$i

sfera

frumosului

s-a

extins

o datd 6u

dezvoltar6a

con-

temporand

a

turismului.

Frumuseti

necunoscute

anterior au

ajuns

sd

facd

parte

din

universul

nos-

tru

rntrm.

Aldturi

de

contactul

direct

cu

oamenii

si locu-

rile,

cu frumuselile

naturii,

trebuie recurioscutd

lnsd

;i

posibilitatea

unui

contact

indirect.

Doud

din

descoperirile

gtiin,tifico-tehnice

moderne

au

con-

tribuit hotdritor

la

cunoasterea

indirectd

a fru-

muse,tilor

naturii

de

cdtre

irr*.a

de

azi.

Prima

este

cea

legatd

de descoperirea

princi-

piilor

;i

tehnicilor

fotografiei,

in

prima

jumdtate

a

secolului

XIX,

de

cdtre

Nic6phore

Niepce

(1765-1833)

;i

Jacques

Daguerre

(L787

-1,851).

Perfec.tiondrile survenite

ulterior

corrduc, spre

1875,

la

apari,tia

emulsiilor

pe suport

suplu

care

urmau s5. consacre tehnica

diapozitivelor

aqa

cum

o cunoastem

qi

in

prezent.

Fotografia

se

identificd,

prin

excelentd,

cu

imaginea

staticd.

Sursa

de referinld

e

re ,inutd

comprimat

cu

ajutorul

aparatului

de

luat

vederi

qi

fixatd prin

procedee

chimice

mai

intii

pe

un

suport

intermediar

in

negativ,

apoi pe

suportul

definitiv

in

pozitiv.

A;adar,

propriu imaginii

foto-

grafice

se

dovedeste

intotdeauna

refelirea

la

ceva

existent

obiectiv.

Dupd

cum

observa

Jean Mitry

(1907-tgBB),

un

cunoscut

teoretician francez care

a

studiat

pro-

blematica

imaginii

ln

lumina

experienlelor

cine-

matografiei, tocmai

prin

asta

imaginea

fotogra-

fic5. asemenea celei

filmice

-

in

starea

sa

de

foto-

gram5.

-

nu

poate

constilui o

reprezentare exactd

a

realil,dlii

inrogistrate; ceea

ce ea

prezintd

devine

altceva

decit intregul asupla

cdruia obiectivul

aparatului

cle

luat vederi

s-a

oprit.

Vocabularul

fotografic

;i

filmic

dispune,

dupd

cum

se qtie,

de

ciliva

termeni

indicind tocmai

condiliile spe-

cifice

imaginii

astfel

tnleleasd.

li

vom

prezenla,

sprijinindu-ne

pe

defini ,iile

date de

c5tre

Jean

Mitrv,

atib

in

Estdthiquc

ct

psychologic

du

cininru

{Paris,

vol.

l-19ffi1

vol.- Il-1965),

clt

qi

ln

,,Dictionnairr

du

dnimrz"

Paris,

1967)'

Cuvintul

cadru

indicd

-

ln

corrtextul

la

care

ne referim

-

,,fereastratt

sau

,,deschiderea"

apa-

ratului

de fotografiat

sau

filmat.

Prin

extinde're,

el

mai

desem.neiz[

;i

limitele

imaginii

fotografice

sau

filmice,

deLerminate

de

,,deschiderel"

-qpq-

ratului,

dar

qi

-

in

cazul

proiecliei

-

de limi-

tele

ecranului.

Cinutul

este

spaliul

vizat

de

aparatul

de

luat

vetleri;'el

poate

fi mai

mult

sau

mai

pulin

lntins,

clullir.

cum'esttl

vorba

de

un

mare

ansamJllur

de un

plan apropiat

sau lndePdrtat.

^

Uighiii

se

cere

inleles

drept

punctul

tle

vedere

din

caie

inregistrirm

orice formd

$au

grup

de forme

pe

peliculd.

'

'Planul'

ar

desemna

ansamblul

imaginilor

luat

din acelasi

unqhi

qi

cu

acelagi

cadraj.

Dar,

s5'-l

ascultdm,'

p.ni.., dclalierc

9i

completare,

pe..Je.an

Mittut

,,Fiind

imaginc

animatd,

imaginea

filmicri

**ie

"constituitd

cli"ntr-un

oarccare

numdr

de

in-

stantanee

succesive.

Iiiecare

serie

cle

ins[antanee

"irr"J

aceeaqi

ac ,iune

san acelaqi

obiect,

sub

acelasi

unshi,

consiituie

ceea

ce

se'numeqte

plan'

Planul

est6

unitatea

filmic5,

s5.

spunem

ata'

com-

plexA,

iar multiplele

elemente

fotografice

care-l

iompun

se

numesc

fologrumt.

focmai

asupra

acestei

unitdli

elemertare,

&su-

pra

ucestei

imaqini

fotografice

individuale

vrern

s5. st{ruim.

O

imagine

fotograficri

este

reproducerea

meca-

nicb.

a

cirilputui

viTat

prin

intermedjul

obiectivu-

lui, ca

""rolt"t

al

imprimlrii

zonelor

luminoase

uie'ac*st,ria

gi consecinl,l

a

reacliilor

foto-chimice

ale unei

emulsii

sensibile

turnabe

pe

un

suport

cr,rlulozic.

Se

poabe

deci spune

cd

aceastl

repro-

ducere

ca atare

este

aproape

impersonald'

Insd

orice

fotografib

e

f[cutd

cle

un

fotograf'

Trebuind

sd

inregistreze

o

realitattl

oarccar:e'

-oPe-

ratorul

(sau

fotlgraful

-

n.n.)

procedeazd

la

cr

anumitd

alegere;

-iqi

delimiteazl

cadrul'

Dacd

e

;;;;i;,

'-

o"gittireirii

elementele

repartizate ln

389



cimp, stabilind

unele

raporturi

armonioase.

Mai

mult,

regllnd

intensitatea

eclerajului

gi compunlnd

cu umbrele

gi

luminile,

el

reliefeazd

volumele

sau

le

estompeazd.

Deschiderea

diafragmei, cantitatea

de

lumind

-

mai mare

ori

mai

micd

-

admisd

l.n camera

obscurd

respectivd

asigurd si

ea o

valoare

particulard

imaginii,

deci

lucrurilor

reprezentate.

Aqa

cd imaginea

fotograficd

e

intotdeauna

rodul

unei anume

.

interpretdri.

Ea

este

mdrturia

unei

priviri

;i,

prin

aceasta, e

incdrcatS. de

o

anumitd

subiectivitate.

Se

poate

spune

cd ea este

redare

< mecanicS.

r

a

unei

priviri personale

lndreptatd

asupra

unui

subiect determiriat, subiect

car-e,

de

altminteri,

ar

fi putut

fi

compus in

prealabil.

Pe

scurt,

aceastS.

imagine

poate

fi

incdrcatd

de

cali-

t5 i estetice, concomitent cu o

anumitd

intenlio-

nalitate"

*.

Meritd

amintite

cu acest

prilej qi interesantele

observa,tii

ale

lui

Lewis

Mumford

referitoare la

statutul

estetic

al

fotografiei,

prin

comparatie cu

celelalte

arte,

formulate

in

cartea

mai veche,

pe

nedrept

uitatd:

-

Teclm,ics

and

Cit,ilisation

-

la caie

ne-am

mai referit.

In

ciuda

aerului

usor

desuet

qi

a

stingdciilor de exprimare, adevdrul

observaliilor

formulate tn cartea

lui Lewis

Mum-

ford se'pdstreazi

nealterat,

sunind in

perfect

consens

cu ceea

ce

va

spune

mai tirziu

qi

Jean

Mitry,

completindu-l sau,

chiar,

explicindu-l:

,,Fie-

care fotografie,

oricit de

mult ar

fi studiat-o

auto-

rul

ei

qi oricare

ar

fi

timpul ei

de

expunere,

este

esenlialmente

un

instantaneu.

Ea constituie o

ten-

tativd

de

a

reline

qi

pdtrunde

esenla

unui

moment

unic,

singurul semnificativ dintre miile

pe

care

ni

le oferd

via,ta

de fiecare

zi.

Dar,

spre

deosebire

de

artistul

plastic,

fotograful

nu-gi

poate prelucra

materialul

ln

intregime

aqa

cum

ar

yrea;

el

tre-

buie

sd re,tind

lucrurile aqa cum

le

gdsegte,

pri-

vite insd din

unghiul

cel

mai

potrivit,

in

condiliile

de iluminare

cele

mai

indicate,

alegindu-pi,

in

*

Jean

Mitry,

Esthilique

et

psychologie

du

cinitna,

Paris, Editions

Universitaires,

t.'I,"

pag."I07.

functie

de

aceasta,

timpul

de

expunere'

El

estc

'obligab

ast'fel

sd

tind

seama

de

elementele

ce concliiioneazS.

arta

sa

-

lumina,

atmosfera,

anoLirnpui,

posibilit5lilo

tchnice

ale

aparatului,

substanlele

'de

developat.

$i

asLa

penLru.cd par-

tea

rnecanicJ.

nu

funclioncazii

de

la

slnc'

trar

rezulbatele

depind

de o

just[

core]ale

a

(

momen-

iului

u

cu

miiloacele

materiale

de

care

dispune"

Desisur.

niui"pictura

nu

poat.e

sd-qi

depdqeasc[

.on,{tiiie

t,:hnice.

Foto'trafia

ins[

tiiferd

tlc

pic-

l,urr{

Jau

descn

pri

n fapLul

ca

pruces-ttl

ci

dc

crea-

t,ic

o

detenminai,

in

[iecar,'

sLutliu

al

sdu,

de

con-

iii tilh

e-rLcrnc;

irt

foLograf

i.'' fartlezia

arLisbului

nu

se

poate tlezidnlui

chiar

atit

de

nelimitat

cum ar

o"L.u's5.

para.

iii

.1".p''n

diferi

lelc

forrne

de

i"*i"i,

[a'carc

se

face

lrecvi'nl'

apc[-atunci

clnd

"ste

v'dtt

a

clespre

libert'atea

artistuh'ri

fotograf,

ele

aihic

in

clisculie

o

all5.

rcalitate tlecit

cea.plo-

priu-rise

fotograficri;

sinL

mai

degrabJ.n

specie

de

iictor.[,

ln

iare

elprnerrbele

fo{'ografiee

serYeso

nentlu

{.iompuilerea

unui

mozaict

asi:L

cum?

pentru

I

,i9i"u

l-,,i*}u

"o-'ntturi

ln rnai

mrllle

cylori

se

.p"i"ura

Ia

pcLece

din

lesdturi

diverse'

Oricare

ar

[l'.rutouo*o'artisticir

a'montajului,

eil

rtu

clerivd

din

apatatul

de

fotografiat,

ci

din

picturH'"

*'

Ipostazele

in care

fotografia

sc

prer'eaz5'

ln{'e-

loselii

noasbrc

ca

rnodalitabe

de relaLars

prrn lma-

"'i?'1.

11s1sselitror

naturii

sint:

fot'ografia

turis-

?i"a,

fotogt'afia

documen'r,ar5.

qi

fobografia

artis-

ticd

sub

unul

din

multiplele

sale

aspecte'

Prima

presupune

relinerea

a

ceea

ce

se

impune

ca

formd

naturale

sau

peisaj

in m5.sur[

s5'

impresioneze

prin

notele

sale

de

prezen 5

qocant5'

A

doua

pre-

.op.trr*

relinerea

a

ceea

ce

se

impune

ca

prezen 5'

materiald

structuratS.

in

sensul

unei

ordini

qi al

unor

armonii

ce

nu-qi

gdsesc

o

explica 'ie

imediatd

in

condiliile

in

care

interven 'ia

uman[

este

ex-

clusd.

A treia

presupune

relinerea

';i

prezentarea

*

Traducerea

italianS.,

Lewis

Mumlord,

Tec.n^ica

e

"utturo),-ttrtliio,

Mondadori

editore,

1964,

pag'

346'

3e1

I

I

390



acolor frumuse ,i din marele tezaur

de

forme natu-

rale

pe

care

numai

un

artist le

poate

sesiza.

A

ve-

doa, se

impune,

prin

urmare,

drcpL

allce,va

declt

a

privi.

Po ,i sd

priverstri

o

form[

qisd

nuremarci

calit[ ,ile

ce

ar

pubea sd

o

impunti

ca pre-

zentd

generatoare

de spectacol,

mai

ales atunci

cind

inl,ervine

problema folosirii unei

aparaturi

sofisticate,

necesitind

o pregdtire

,si

o

experienld

de profesionist.

O

buni

parte

din frumusetile

natu-

rii

fdcute

cunoscute

prin intermediul

fotografiei

se

legitimeazd

pe

atari

temeiuri.

ln decurs de numai

un

seco]

;i

jumdtate

foto-

grafia

a

strdhdtut

un

drum

extraordinar

care

se

idontificd

pe

de o parte cu neincetata

ameJiorare

a

rnaterialelor

qi

tehnicilor,

cu

pelfecl,ionarea,

mini-

aLurizarea

;i

diversificarea aparaLurii, iar

pe

de

altd

parte

cu

captarea crescincld

a

atenliei

publi-

cului

lar:g.

De

la

timpul de

expunere

de

citeva

mi-

rrute

pin[

]a cel

de

cii,eva

miimi

de secuncl5,

de la

tehrricile

alb-negrului,

pind

la

cele

color, intr-o

gamd

do

nuanle

qi

tonuri

aproape egal5.

cu

cea a

picturii, de la

aparatele greoaie

din

secolul

XIX

pin5

la

cele

de buzunar

acl,uale,

functionind pe

bazii

cte

^

program

computerizat,

distanla

este

cnormi.

In

ce

privesbe

interesul

public

qi

impli-

carea

fotografiei

in

via,ta

sociald, devine

edifica-

lor fie qi

faptul

c[

num[rul pasionatilor

fotogra-

fiei

a ajur-rs

asl,r'lzi cle

ordinul

zecilor de

milioane,

iar pia,ta

moncliall

cle

materiale

qi

aparate

fot,o

ounoagte

o cifrd

de afaceri

super,ioarir

celei

a fir-

melor Bocing,

Douglas,

l,ockhead,

Rocklvcll

Inter-

national,

Dasault

;i

Aerospaliai

-

care

produc

toate

avioane

-

lual;e la

un loc.

E

greu

de

spus

tlacii

acest

interes

popular

pentru

fotografie

se

datoreazl

unei

anume

nevoi

umane

intirne

de

a

proba

cu martor:ii

vizuali

specifici,

care

pol,

fi

cu

ugurinld

obtinuli

;i

stocati,

farmecul lumii

din

cate

facr:m

parte,

sau

alt,or

cauze.

Cerb

esLe

c{

fotografia

s-a

dovedit,

unul

ilintre

factorii oe au

crlrrtribuit incontesl,abiI

la

dezvriluirea

;i

popr.rlari-

zi{re&

fmmuset,ilor

naturii

in

secolul

XX.

\ra fi

inlotdeauna greu

cle

spus,

de

asemenea,

in

cc

md-

surd

ea

a

impulsionat

insdqi

dezvoltarea

conlern-

;;;;"{

"

i;j-;tl"i,

a unor

sporturi

qi

activildlr

io"routi"o

de clat[

recentd.

Rdmlne

neindoielnic;

ins,{ fapbul

cd

muh,e

dintre

cunoqtin 'ele

noastre'

*.iuotu'

despre

univers,

despre

lumea

lnconjur{-

io""*,

despre

noi

inqine

1u

hr

fi

fost

posibile,,ln

*i"o"i,,ro"'lor

actuald,

fdrd

aportul

fotografiei'

Ne-am.

deprins

s5.

I'edem

qi sd

re{'inem.

ceea'

ce

se

pel,rece

in

jurul

nost,ru,

fotografic,

chiar

atuncr

cincl

lipseqte

aparatul

de

luat

vederi'

Cultul

erac-

iiietii.'"tii

de

iarg

practicat in

secolul

XX, se.legi-

iii"""re,

printre

ultclu,

,si

prininfluen 'a

exercitatd

de fotosrafie

asnpra

ceior

mai

diverse

sfere

ale

vielii

"ntiai"fru.

Fol,oqratia

aeriand,

foiografia

subac-

""Lle,

fotografia

microscopic5,

fotografia

docu-

mtnt*"X

steruind

la

nivelul

ihstantalleului

sau

foto-

;;rji"

documentard stirruincl

la

nivelul

elabord'-

iilo"

u.t.toioase

sint

aspecte

sub

care

omul

seco-

lului

XX

re{,ine

qi

se

referS.

la

ceea ce

se

petTece

i" i"""t

seu.

Relitarea

verbalS.

nu

o

poate

nicio-

dadd

suplini

pe

cea

in

imagini;

ea

presupune

am-

ulific[risau

reductii,

cu motivalii

afective,

ce'

oon-

["",

ie.a

erceplie,

ia

un

ader'5r

lntrucitva

defor-

mat.

Fizica,

chimia,

astronomia,

medicina

-

1n 'e-

leasd

drept

compiex

-de

stiin,te,.

mergind

de la

"""io*i"'pinI

li

psihiatrie

-

biologia,-

geologia

*"o

o"i.ot"^

clintre

resorturile

cunoaqterii

sistema-

tice

cu

statut

recunoscut

ar

fi

de

neconceput,

aqa

*- *"

prezinti

astdzi,

in

absenla

fotografiei'

Fotografia,

in

sensul

propriu

al

cuvintului,

se

aclresiaz[

toLu;i

unui

public

restrlns,

-ca

sr

Eparrura. fiecare

exemplar

necesitind

o

elaborare

irop.i.,'cel

pulin

alunci

cind

e

vorba

de

fixarea

i".Jgi"ii

pe

^

siportul

tle

hirtie.

Redes.co-perirea

"u1ri"ii

diri

perspe

ctiv5.

moderIrX,

-pe-

cale

indirectd,

..'-

f"-satd

a"

'perfeclionarea

tehnicilor

reprodu-

.*"ii

i"uiiruin

crr'rnijloice

foto

in

condiliile

tirajelor

dc mas,{.

Apare

astfel

problema

albumu}ui,

a

revis-

telor

Ei

a

clrlilol

poryl,ak:

ilustrate'

l)oar

la

nive-

lul

acestora

se

poate

vorbi

cltlspre

rolul

redesco-

pcririi

na[urii,

prin

intermediul fotografiei,

tn

393



schimbarea

mentalitdlilor,

obiqnuin ,elor,

al

oom-

portamentului

general

la

mase

uriarse

de

oameni.

9.u lu

gindirn,

de

pildd,

la

faptul

cd

genera.tiile

dinaintea

noastr5

nu-;i

puteau

imagina

nici

mdcar

par,tial

frumuselile

oceanului

planelar

car:e

au

pu-

tut

fi descoperite numai gralie

pe

de

o

parte perfec-

,iondrii

aparaturii

din

dotarea

scufundHtorilor,

iar

pe de

altd

parte

perfec,tiondrii

aparaturii

de

luat

ve-

deri.

In 1904,

celebrul

biolog german

Ernst

Ileinrich

Haeckel

(1834-1919)

iqi public5,

sub titlul

Kun,.st-

formen

der

Natur

desenele

f[cute

dup5.

oreanismele

marine

pe

care le

studiase

de-a

lungul

anilor,

deserie

puse

la punct

pentru

tipar

-

practic

refircule

-

e

un

grafician,

dotat

nu

numai

cu

talenb,

ci si

cu o

extraordinard

intuitie

a

structurilor

formale,

pe nume

Adolf

Giltsch.

i,ucrarea

a

produs

nurrp"n

publicului

o

profuirdI

impresie; perrtru

prima

datd

erau

dezvdluite

frumusetik:

unei

lumi

lA care

omul

de rind

nu

arrea

acces

ilirect.

{,a

nrai

pulin

de

un

secol

de

la aparilia

cdr,bii

lui

Haecirel, miri-

fica

lume

a

strdfundurilor

marine

nu

mai

posedd

aproape nimic

inedit,

gr:atie

fotografiei

gi

filrnului

subacvatic

color.

Misterioasa

lume

a

insectelor,

cu

frumuseti

care, in condiliile

conternpldrii la

scard

uman5.

fireascd

scap[

procesului

de peroepere

a

formelor,

fie datoritd

tlimensiunilor

minuscule

la

care acestea se

prezintd,

fie datoritd

instahiiil,X,tii

lor, fie datoritd dificultdlilor

de

a

le

observa in

condiliile

adecvate

de

luminii, a

devenit

cunos-

cut5.

marelui

public

tot

prin

tchnicile

fotografiei

si filmului.

$i

de

data

aceasta

e

vorba

despre

o

ipostazd esteticd

a

naturii,

pe

care

cei riina.intea

noastrd

nu o cunosteau.

Dacd

mai

avem

in

vedere

si

recuperarea,.pen-

tru

sistemul formelor din natur[,

a

imaginii

unor

animale

sau

unor

pdsdri

extrem

de dificil

de

obser-

vat,

datoritd

vie,tii

lor

relrase si

zonelor

greu acce-

sibile

in care

trdiesc,

incepem

s[

ne d5m seama

cd este

vorba despre

o

adevdratS.

redescoperire

a

sensurilor

estetice

ale

lumii

in

care trdim.

In

toate

cazurile,

natura

descoperitd prin

in-

termediul imaginilor

lnregistrate

pe peliculir

qi

fixate

apoi

pe

diferite

tipuri

cle

supont

sau

proiec-

tate

pe

ecran

se

prezintd

nu

ca

lume

stranie

qi

nici ca

forld

ameninldtoare,

ci

ca

frumusele

neaq-

teptatd,

ca

altd

ipostazd a

frumuselii.

La

toate

dimensiunile

sale,

natura

se

im.pune

ca

frumusele.

Intervine

problema unei

aproprieri

a

naturii

ast-

fel

incit

qi sub aspectele

sale

imposibil

de

perceput

f5rd

dotlrile tehnice

actuale

aceasta

se

prezintd

ca

fdcind

parte din

universul

nostru

familiar.

A

doua dintre

descoperirile

qtiinlifico-tehnice

care

au

contribuit

hotdritor

la

extinderea

con-

tactului

indirect al

oamenilor

cu frumuse,tile

naturii

este

cea

legatd

de

numele

fralilor

Auguste

(L862-L954)

si

Louis Lumidre

(1864-1948).

Eq

prive;te

aparilia

filmului.

Filmul

-

lntr-un fel

iterivat

al

fotografiei

-

presupune

imaginea

dina-

micd

ob,tinutH-prin

derularea,

in fa,ta

unui fasci-

col

de

himind,

concentrat,

dirijat

qi

proiectat

pe

un

ecran

alb

in conditii

de

obscuritate,

cu aju-

iorul

unui

sistem

"o*pln"

de

lentile,

a

benzii

-de

celuloicl,

avind

imprimate

in

tehnicile

fotografiei

fie

pozigiile specifice miqcdrii

unei

forme,

ori

grup

de

-forme,

in

spaliu,

fie aspectele

proprii

unei

entitdli

materiale,

perceptibila

.vizria-I,

surprinsd.

in

plaiuri

diverse,

potrivit

unghiului

de.vedere.-pe

care

l-a

adoptat

operatorul.

Pentru

ob,tinerea

ilu-

ziei de

miqCare

fireascS.

-

imaginea

dinamicd

-

-

derularea

trebuie

sd

se realizeze

cu

o

vitezd

mai

mare

de

t6

fotograme

de secundd.

Cinemato-

grafia

s-a

impus mai

intii

in ipostaza

filmului

[ocumentar;

ieva

mai

tirziu

au

apd.rut

compozi-

tiile

filmice

ce

nu

se

Yor

decit fic,tiuni.

Filmul

&ocumentar

nu

a

incetat

insd

niciodatd

sd inte-

reseze

publicul larg, mai

ales

atunci

cind

este

vorba

de

relatarea

nebdnuitelor

frumuseli

ale

na-

turii.

Temele

sale

de

inceput

nu s-au

l[sat nicio-

datd

eclipsate

de

cele

ivite

mai

tirziu:

felul

de

viatd al

barnenilor,

pitorescul

locurilor,

frumuse-

tile'faunei

qi

florei'tdrestle,

uluitorul

spectacol al

iumilor

ina6cesibile

nou{ cu

ochiul

liber

-

lumea

microscopicd.,

lurnea

subacvaticd,

cerul- a$a

cum

poate

fi

privit

cu

ajutorul

instrumentelor

optice

perfec ,ionate. Filmului

documentar

i

s-au

addu-

gat

de

curind lnregistrdrile

pe

bandi

magneticd,

395



ln sistemul

,,casetelor

video*, ce

pot

fi

vizuali-

zate numai

cu

ajut,orul

aparaturii

electronice

speciale

racoldabiie la diverqi

receptori

TV. Atlt

filmul

documentar,

cit

qi

casetele

video,

avlnd

inregistrate

imagini

ce

dezvdluie

natura

ca

inepui-

zabili

surs5.

de

frumuse{e,

iqi

pot

transmite

mesa-

jul

atit

in tehnicile

proprii,

cit,

;i

in

tehnicile

tele-

vizive.

Neajunsul

lor consti

in faptul

c5

nu.

pot

fi

tezaurizate

cu tiblu

individual, decit

relaiiv

rar,

datoritd

costului

lor

ridicat,

condiliilor

apartr:

de spaliu

qi

aparaturii

complexe_

ce

_le

necesitS..

Totuqi,'prin

faptul

cd mes:jul

vehiculat

e

desti-

nat r-eceptdrii

tn

grup de

cdtre

publicul cinema-

tografelor

sau

masele de

telespcctatori,

rolul

,,d6cumentarului"

in

redescoperirea

esteticd

a

naturii

din

perspectivd

moderrr[

nu

poate fi

tre-

cut

cu

vederea.

Odatd

cu

aparilia

fotografiei

qi,

mai

tirziu,

a

filmului,

estetica

a'fost

pusd

in dificultate.

Sta-

tutul

lor vizual

scdpa

tuturor schemelor

dupd

care

se

putea discuta

despre

desen ori

picturd. Cum

poCfi

inlelese,

atunci?

Relinerile

irr a

le

recunoe'gte

importanla

erau

mdrturisite

adesea

rdsp.icat.

Edi-

ficitor

se'dovedeqte,

din

acest

punct

de vedore,

urmdtorul

pasaj

dintr-o

carte a

lui

R.

de la

Size-

ranne,

un

iafinat

estetician francez,

publicat{ la

inceputul

secolului

nostru:

,,S-a

vorbit mult

prea

rdu

despre

fotografie,

gi nu

destul despre

fotoglafi.

E

adevirat

cd

fotografia,

aqa cum

o

cunoaqtem

deobicei,

are

mii

de

efecte

ce

sint

insdqinegalia

artei,

fdri

a

fi,

pentru

nimic

in

lume,,

afirmarea

naturii.

Ea

nu eite

mai aproapo

de

adevdr

declt

de

frumuse ,e.

Ea

exagereazd

pelspectiva

in

aqa

mdsurd incit

o

$osea

largti,

irrlinzindu-.se

lPre

orizont,

luat[ dii fa d,

apare

ca

o

-

piramidd,

iar

o

masd

pdtrat5,

vdzut[

in

acelaqi

mod,

apare

aproape

triunghiulard,

pe

cind

mina

intinsd

spre

dumneavoasLrd

e

mai

groasd

decit

capul

prietenului

care

v-o

intinde.

Ea tra-

duce

atit

de

nefericit

culorile

cele

mai

expresive

(este

vorba de

fotografia

alb-negru

-

n.z'),

lnclt

un

acoperiq

roqu

deschis

devine

negru'

pe

clnd

cerul albastru

deschis

devine

alb'

Ea

suprimi

asl,fel

cerul

qi

mdrile

sudului;

e

limpede

cd

,din

moment

ce

tonurj

atit

de irnportante

lipsesc,

tn-

treaga gamd

va

apS.rea

neverosimild.

Turlele

bisericilor

care

se

profileazd biind

spre cer

ne

apar

decupate

ca nigte

ecrane

in

fala

unui foc;

_vapoa-

rele

negre, care

se armonizeazd

cu valul

albastru

lnchis,

seamdn5.

cu niqte

muqte cdzute

in

lapte.

Frunzele

de

aur

ale

toamnei

qi strugurii

copli

devin ceva

negru,

ca

niqte piclturi

de

cerneald

pe

hir[ie.

Un

arbore

vdzut in contre-jour

este

atlt

de

intens intunecat

incit

nu

se

distinge

nimic

din

profilul s5.u, apdrind

ca

o

placd

de

tabld

nlatd si

afumatd"

*.

'

Dar estetica

nu

se

afld

astdzi mai

pulin

ln

dificultate

decit cu

opt

decenii ln

urmd.

Distinclia

clasic5

dintre

frwmoiul natural si frumosul

artistic

nu

mai

poaie

satisface acum

nici

o

minte

lucid5.

Pe de

o

parte,

al[turi

de

realitatea

frumosului

artistic

-

dacd

arta

poate

fi

redusd numai

la

atit

-

intervine

realitatea

frumosului

in'dustrial.

Pe de

altd

parte, in

raport

cu

oeea

ce se

considera

alt[datd

drept

frumos

natural,

lucrurile

s-au

schimbat.

Studiile

tradilionale

abordau

problema

frumosului

natural

exclusiv

in

lumina cazurilor

cind

formele

ce

nu

constituie

rezultatul

intewenliei

omului asupra materialului

inert,

contemplate

direct,

reu;1au

sd

incinte

privirea. Situaliile

noi

ne

obligd

s5. avem

in

vedere

qi

formele

din

naturd

inregistrate

pe

banda

de

celuloid

sau

pe

banda

magnetic5.

si

fixate, ulterior,

pe

un

suport

oarecare

sau

proiectate

pe

un

ecran.

Ele

nu

au

altd

pretenlie

decit aceea

de martor.

Dacd

acceptdm conceptul

de

frumos

natural

trebuie

sH

prevedem qi

posibilitatea legitimdrii

lui ln

lumina noilor situalii, clnd

natura

lli

dezvdluie farmecul

doar

in mod

indirect,

prin

interrnediul

fotografiei,

filmului sau

lnregistrdrilor

video.

E vorba

gi

despre

altceva

decit

natu-

*

R.

de

la Sizeranne,

Les

questions

esthCtiques

contem'

poraines, Paris,

l,ibrairie

Flachette,

1904,

pp.

155-756.

397

396



ra.r dai'

e

rorba

Ei

despre

aitceva

declt-

arta. Cum

*5'A*qul"gn*

statutul

acest'ui

domeniu

I

Timpurilc

"*"u

'rritt"u-ar

putea

sa

fie

in

mdsurd

a

ne

ajubil

mai

mult

decit

prezentul

la

formularea unui

rdsnuns

corecb.

I)eocamdatii,

se

impune

mdcar

seninalat

faptul

c{

printre

dorneniileesl'eticc

ce

se

imnun

a.tlri aluluri

de

cel al

arlei

se cuvine

.e urri*

in

vedere

qi

redescoperirea

naturii

prin

intermediul

tehnicii

moderne.

COT.{S[DERATIE

FINALE

trui

XIX-clespre

ceea

ce

respectiv,

prin termenul

399

Este

limpede

cd

anumite

situalii

estetice

de

genul

celbr

analizal,e

in

paginile

acestui

volum

ilu

not

fi

incluse

dcclt

foi'lai,

in

sfera

arlci.

Chiar

alunci

cind

intervi,'l

,,cazuiitt

ce

prezintd

oart

cari

asemS.niri

ss

arta, ansamblul

din cale

ele

fe-c

narte

comportir,

pind

la

urm5,

o

ln 'elegere

dis-

i,inct5.

Cum

pot fi ele,

atunci,

inlelese

? Neintre-

vdzind

posibilitatea

unui

rdspuns

mu$'umilor'

pe

baza^unor

experienle

lncd

neconcludente,

la

intrebarea

formulatE

*niful,

studiile

de

specialitate

clin

trecut

s-au

pronuntgat,

de obicei,

cu

riestuld

retinere.

Aga,

d6

piid5,

tncd

d...pg

la

rlijlocul

secolului

XiX

a

lnceput s5.

se facd

simliLii

nevoia

redefinirii

conceptului

de

arti,

in

lurnina

cazurilor

nou

ap5.rute.

Mai

intii,

s-a

impus atentiei

cometl-

tatorilbr

fotografia.

Oonstituie

fotografia

o

nou5

artd

s&u

refrezint[

ceYa

diferit

?

tsinein]'eles

s-au

lnregistat

imediat

atit

opinii

,,pro",

cit

si

opinii

,,cdrltra",

iar disculiile-continuS-

pinl

azi.

Din

acecaqi

perioadd

daLeazd,

duph

cum

am

v5zut,

si

urirnele'incercdri

de

a

disocia

artele

decorative

.o.i cele

,,industriale"

de

artizanat.

Disculiile

slnt ins[

atit

de naive,

poziliile

erprimate

sint

atit

de

timide, incit,

pe bun5.

dreptate,

ele

nici

nu au

prea

fost

iuate

in

seam5. S-au

scris

adeseori

pagini

captivante

-

indeosebi

spre sfir;iLui

secoiu-

$,

i

ll

j

)

era

de

desemnat,

la

timpul

,,mod[".

'fotugi,

o

I

,l

i

lr

'l

I



analizS

a

vestimentaliei,

ca

domeniu

de

sine

st5.t5.tor,

nu existd.

Este uimitor

cum)

mult

mai

birziu

-'ln

cel

de-al patrulea

deceniu

al

secolului

XX

-,chiar

un spirit ca

Jacques

Vi6not,

ln

La

Ripublique

des

Arts,

se sfielte

parc5.

s[

clea

a.rtizanatului,

obiectelor

funclionale

procluse

industrial,

mali

festdrilor

sirbdtoreqti,

populare sau

oficiale

albd

interpretare tlecit aceea

de

prelungiri

ale

artei'

El

pledeazd

pentru

o

,,repuhlio5.

a artelor"

irr

care

sd-qi

gdseascd

loc

qi

ascmenea

),experienle".

Dar cum

se

vor

raporta

aceste

e-tperiente la

cele

caracterizind

arhitcctura,

artele

plastice,

teatrul,

literatura,

ntuzica,

tiansul,

in

cadl'ul

aceleiagi

,,republici"

?

Jacques

Vieilot

pare pulin

interesat

sd

afle.

InterprebS.ri

asenlJ.nJltoare

a

cunoscui,

qi

design-ul.

Nici nu

ne

puteln

da

.seaiira

clb

de

mult

te

mai

sinbem

trilrut,ari.

Prel,ulindeni

sLS.ruie

lncd teama

de a se

rerrun{,a

ia vechile

convingeri'

pobrivit

cS.rora

domeniul

artei

acoperd

iintreaga

^sfera

a

esteticului.

\'a

{i

lns[

irnposibii

de explicat

consecvent

cum

nu neaplrat

Dapid

ai

lui

Nfichel-

angelo,

clar

o

bapiserie

a

lui

Jean

l,urEat

qi

un-automobil

marCa

,,RenaulL"

pot,

fi desemnate

deopotrivd

prin

termenul

de

art5.

Dupd

cc

critelii

ne

vom

clteuzi

pentru a

proclarna frigiderui,

aspiratolui

sau avibnul

--

toate

protiuse industri-

ale

in

serie

-

drept

opere

de

artd?

Cum

pot

fi

asimilate

arbei

marile

instala,bii

inclustriale

petro-

chimice de

la

Brazi

sau

Pitesti

? Cind

te

afli

in

fa,ta

lor,

ai,

intr-adevlr,

seltimeutul unei priveliqli

debsebite,

a

unui

spectacol

ce

tncinbS.

privirea.

Dar

putem oare

merge

atib de

departe

incit

s[

le

punern

pe

acelasi

ilan

cu

toate

acele

crealii

ale'picturii,

sculpturii'sau

arhite,cturii

pe

care

le

stucliazd

isioria

artelor

?

Irr clasificdrile

mai

noi

ale

artelor

s-au

incercat

diferite

for:mule

de com-

promis.

J. Segoncl

-

un

estetician

franocz

-

pro-

punea,

acum

o

jurnritate

de

vt-'ac,

la

al

doilea

Congres

internalional

de estetic5,

din

L931,

relinerea

a

douX

tipuri

de

artd:

artele

consau&te

qi

artele

c,irtuctle.

Cornunicarea

lui se

Ei

inbituleaz[

La

noiion'

rJ'arts

pirt'uels

*.

il'ot

pe aceeaqi.linie'

fata"u

"ioi

insista

insd asupra

distincliei

dintre

"rt"f"

.."nno*.*t"

Ei

artele'virtuale,

se inscrie

gi

""-..:r*".o

f"i

Thdmas

Munro

publjcatd

sub

iiir"i

-i.rt

and their

interrelatiois'

Includerea

;;it"-"l"i

printre

sple,

s€

justifica,.dupd

Thomas

M;;";,;;i"'faptul

cd

limiteie

artei

sint

extensibile

*i

a""iri.

fireascd

inglobarea

ln sfera

acesteia

u ,tt

ot

manifestS.ri

pelare

secolele

precedentenu

l.-;;-

";;;*cut.

Crim

se

impac5

insd

condilia

fo.melor

clin

sistemul

clasic

al

artelor

cu cea

a

of,l"rt"fot

utilitare

produse

industrial

va

fi

lnsd

mai

greu

de

demonstral

-

'S

i

mai

evitat

ocolirea

contradicliilor

care

."

ltt*.

tu

tot

pasul,

prin

abordarea

fenomenelor

;;l"ft

in

clm'pul

i.

pt"otttpore

al

Etiin 'ei

lnte-

^.iui"

de

Alexandet Baumgotten

cu

unele

meto-

a;i;;ii

scientizante:

slructuralistS,

semioticd etc'

ifu

E-o"

tradus,

mai

ales,

prin

inlocuirea

termeni'

Itl'

i*.*tifnd

'vechile

gi

'noile

realithfi

estet'ice

""

.*ot**ii

ambigue

de

tipul

obiect

artistic,

obiect

li;Jtttl,

;;i;.;

Lehnic

sau

structuri

artistice'

*it".i"ti'

funclionale,

strucluri

estetice

(lntr-un

*."*-

*-i

largj,

semne

estebice,

semne

artistice

i*"frotao""te

-1or

fiind

semnele

plast'ice

diverse)'

l.*"iii*t,"

a*istice'

semnificalii

ludice,

practice

;i;:-

S"

ipeleaz[,

ln

asemenea

imprejurdri'

.la

."n"-" si'tabele,

se

apeleazd'

la

calcule

maie-

rnnti".

si

statisiici.

Textul

devine

insd

spectos'

^S.]

.it*ti.

anevoie.

In

nici

un

caz'

el

nu

qoate

ilotl

ni'acea

meditatie

asupra

unor

experienle

.,"'rsonale.

in

leqdtura

cu

frumosul

si arta

-

medl-

;;;t"

-;;";fu;;d,

ie'd

"'.op1ii,

interesul

p.ublic

""i"it"

tt"ai?f"

.*t"ti""

la obi6ct

de

vocalie

filoso-

ffi;''

lJ;;:.';ilt."

N; i;";p"

-indoiara:'

estetica

de orientare

structuralistd,

esteLica

de

orientare

-.-i;ii;

t

;

.steti

ca

inf ormalion

al

5' reprezint5

cuc

e-

;il;1.

;i'.mii

noastre,

dar

ele

se

adreseaz5'

unur

".."--.u.t"i"s

de

specialiqti'

Estetica

filosofic6'

atunci

cincl

nu

se

minline'doar

la

nivelul

generali-

f

V.rl,

Deuxiime

Congrbs

International

d"Esthitique

a

a,

s'ctiitii

t'ttr,,

Parisi1937,

pp'

143-

146'



titilor

si

cliseelor,

se

bucurd

insd

Ei

de

privilegiul

a"t" li.

i""litt.

ab

toate,

populard'

Ea

constituie

ii""ii#

i"*t"ii."1i*,

in

d

emn'

la

.

gi

n

d

ite,

invitalie

ia-a

medita

a.upia a

ceea

ce

ai

v5'zut,

cunoscut

sau

trdit

tu

insuli.

A;adar,

in

lumina

situaliilor

nou

create

se

imoune

nu

numar

necesitatea

recunoaqterii

ade-

;i'J;t

"a

aot"."i"l

general

al

esteticulu.i

include

"iiari-

"rxi""i

de

"artd

-

;i

.alte-

,,elemente"

J""-.i"t"i-

asemdn[tor

sau

-echivalent,

.4.*"

qi

;;d#t*

ptl"ire.ii

con-tinutuhri

specific

al

;;;;;;

ain'

urmd,

necesiiatea

desemnxrii

lor

printr-o

terminologie

adecvat5'

Termenii

desemnind

individual

situaliile

mai

i"'p;;i;1;';;;.

d;;'1"'

n

inlra

acum'

alsturi

de'artd,

in

componenla

csteLicului'

au.

fost

pre-

;;";;;i

'

oi't"tiotl

Exiita,

totodatd,

si

benla\'ia

Jut.'t""e"ii

printr-un

singur

termon

n

a

tuturor

J"*l"iii""

J.t.ti.*

ce

nJ

pot'

fi

confuldate

cu

cel

a]

artei.

De

mai

multd

vreme

se

cauta

concep-

;;i

h;;;

p"ttl"it.

Pind

acum,

au

fost

incercali

doi

termeni.

Primul

esLe

paraartd.

EI

sun6

oarecum

ne{iresc'

ooui.-*i-aoioriid

pte,enlei

prea

des-repetatd

ln

J""-Ltt.ti-'.u

u u"'"f"iogi'vocilc,'a"'

Neajunsurile

i;;;";i""

';'"

p"roa

tl

irecuLe

cu

vederea

dacd

;;^;;

aso"ii

altora,

de

ordin

semantic'

Prefixul

..riara".

in

r-erhea

greacd

avea

mal"mulln

sPnsur]l

]]i"

'-titl

,Iei'

,

,,alet,.tri

de"

'

,,impoirivS'".'

.

"ce9.&

;;'t;;p;'"';-,u",'

.,ce*a

ue

apare

plil

"tqillit:Yi.:

Aceleasisensurierausttgoraioinsd'.in.la[rtta'.-prlrt

-"i

"*ii-

uo"ab"l..

Fintru

terminologia

filoso-

f;;;.

-;;ii"iificd

qi

tehnicd

nodernd,

fdcindu-se

r""i

rd"iii;tlt*tu

pt.ti-*"

Rn'Lice,

in

vcderea

alcdtui-

;iffi;;;t

;;;i;t",

,,para"

a

fost

re irruL,

de

reguld'

a"

aa"-"-il"

,,itt'uiutti

det',

,,al[turi

det"

atunci

;1",i";;;;

fi utilizat

in

construcJ'ia

unor

cuvinte

a.'"e"""

tXadcind

era

9i

ca

de

origine

greceascd'

b

i"t""r

;;i;a;""intb

din

vocabularul

medical'

*ittt.

altele

:

parallebitd,

parafrenie,

paraktnezre'

i*.utoiu

etc.

In

construc 'ia

cuvintelor

avind

"aderlnu

de

altd

origine

decit

greceascd"'para"

st:

foloseryLe

de

obicei

doar

cu

sensurile

de

"impo-.

rriue",

,,Laa"

r:a

sc

oi)utlc

la",

,,ceea

co

apare

}rirr

,,,,nr.it.i.,'cu"

:

uaramagrreLic,

paraLraznet.'

palap.clt

t

i*"oitLd.

para*ular.

Cum

,,art,a"

este

d.c

orlglnc

i-t-l"bl"li';i."l,i'i

,.ltepL

ptef

it

pe

".1'1lu-,'

asosla

nu

va

putea

sa-r

ougotu

alte

sensuri

r]ec]L

"itnpg--

trivat'.'.,ceea

ce

se

op"ne

la",

,,ceea

ce

apare

prln

l".itiJ'","t

."Vu

fi'intotdeauna

imposihil

sd

se

;'i#'ilt#" i"

lu

potihilitatea

inteipretdrii

ter-

;;;"ili

;ilarie"'

astfel'

Chiar

precizindu-i-se

risurosoaltasemnifica 'iede'itcoacareiipoa[c

ii-#;;

.iiti;;

;;;;

;;

ieiien

1

elo

r

"u-rent1,

peri col

ul

;t-t';;uiiiu

"r,"i"'ii

conbinud

s[

,existe'

DacS'

sensurile

cumYa

"t*i

-

ugtt*i"t

ale

nr,etilylui

,,paratt

-

,,impotlivAtt'

"oeea

ce

$c

opune

ta

se

anuleazd

p'n

utoti'ntta

lui

cu

"arLa"'

inlrucit

;;";;";;iloa.

otitu

efect

ddunst'or

menit

sd

i;tti*.

l"i"-it."

anumitor mijloace

protejante'

asa cum.

ca

sa

ne

apar6'm

de

traznet'

aven

para-

ffi';;ili,"i";-;"

ra';'

anrr3q

de

razele

solare

p"t"'

fi-th.ff

".i,te

obiectul

d:llTll,o"rasolar'

celilatb

sens

-

?)ceea

ce

apare

prin

opozitie

cu(c

-

se

p5.sLreazd

totugr

inLegial'

Prirr

'paliiarLs'"

nu

se

poate

in elege,.

at"l'-utit*a

dcc-iL

"universul

p,'.i""ftf"t.'

"siet'ic"

oDuse

arlei"'

Aceasta

e

dealtmrnLcn

pt'nt'p"olu

iemnificalie

a.

cc'rtceptului

do naraarLi.

utrrn"i"inJ-tt

u1ung"

totusi

s[

fie

lit,'l"Xl"ii,'Ju;,'ii'

iir..itclor

clezbaLe'r

"si'vanLe"'

i""it""'"e-ra

nivelul

vorbirii

cure-nbe

nu

a

aJuns

l,ij'i'le"iit;"i;.

Et

referd'

ins[

delormat

despre

situatiile

existente

i"

t]""a

"*t"ticului'

Arbizanatul'

i;i;;,fil;'ii

ilhnici

qi industriali

de

artx'

"amena-

i"i"f

-"ti"tic",

vestim'entalia'

des.ign-ul

eLc'

nu

se

'"ffi

;;"i;;

i

";i;i:''il-

"tnitit"i"".

d oar

realitdli

;Jt;ii.;"

dirii""t".

Dar

confuzia

dintre

ceea

ce

,"i"'iitrii

qi

ceea

ce

este

opas

poatefi

frecvent

tntilnitd

astS.zi'

producind

destule

incurcdturi'

Orice

s-ar

spune'

,,paraartS'"

faciliteazi

inlelegerea

"ronata

a

situaliilor

estetice

care

nu

pot

fi

con-

t""llttuliul"iur*.r,

utilizar,

uneori

pentru

a

desemna

situaliile

estetice

cont'emporane

ce

nu

403



poL

fi confuridate

ou

tr.r,La,

aLurrci

cintl

,,llaraart[,,

se

dovedesLe

nepotrivit,

esLe

cel de-non-artd.

In

special

autorii

francezi

1l

preferd,

pentru

a

desemna

ins5. nu atit

realitatea

vestimentatiei

sau design-ului,

cit

crea ,iile

aga-zis

de avangarhd,

din. perimet-rul

.

picturii

sau

sculpturii,

*

care;

de;i

nu

posedd

nici

unul

dintre

atributele

capabile

s5.

consacre

o

oper5..autenticd,

pretind

totuqi

loc

ln mrrzee,

in spatiile publice,

importante,

ale

cetd,tilor

q.a.m.d.

Joseph-Emile

Muller,

unul

dintre

cercetdtorii

alen,ti

ai

fenomenului

artistic

modern,

a

publicat

chiar

o

carte,

dupd

cum

am vdzut,

analr,zind,

dintr-un

asemenea

unghi de

vedere,

relalia

actuald

dinlre

artd

qi non-arid.

Neajunsurile

termenului

de

,,non-artd"

izvordsc

mai

intii

din

prea

marea

sa

extindere.

Tot

ce

nu este

artd

constituie

non-artd,

ar

suna

un adevir

forrnulat

de

cdtre

un

cunoscut

personaj

literar.

In

limitele

non-arlei,

artizanatul,

veslirnentatia,

design-ul

nu

mai

conteazS.

ca

domenii

specifice,

contoplndu-

se cu

diferite

alle

situatii,

ce depd;esc

sfera esleticu-

lui.

Vom inlelege

astfel

de

ce

lumea

se aratd

in

general

foarte

precautS.

in

folosirea cuvintului

,,non-art5.".

De altfel,

chiar

incercind

sd

facem

abstraclie de

faptul

cd

non-arta

are

o

sferd

mult

mai

largd

decit

cea

a esteticului,

inconvenien,tele

utilizdrii

lui nu

dispar

complet.

A

desemna

design-ul,

vestimentalia,

artizana-

tul,

festivitdlile,

solemnitdlile,

amenajatul

estetic

al diferitelor

spalii

arhitecturale

-

interioare

sau

exterioare

-

prin

termenul

la

care

ne

referim

presupune

intelegerea

acestora numai

ca fenomene

estetice

raportate

la art5.,

ceea ce, iardqi,

constituie

oinadverten,td.

Situaliile

esteiice analizate

ante-

rior pot

prezenta,

de buni seamd,

diverse

grade

de

lnrudire cu

arta; citeodatd,

insdqi denumirea

lor sugereazd

respectivul

grad

de

inrudire, cum

se

lntimpld

in cazul artizanatului. Totusi,

cel

pu,tin

astdzi, ele

constituie realitd,ti

estetice

de

sine

stdtdboare, dezvdluindu-qi

principalele

sensuri

numai

in rapor'l cu

pr'opriul

rost,

ca vaste sisteme

cle

forme

specifice'

Eventualele

comparalii.

sau

naralele

cu

arla

nu

vor

pubea

decit

s[

le.evidenltieze

I"-.iii.ri"t-".-t;;

nu'

s5'

le-o

condilioneze

de

;'fi;;;;;b"|Jsiliie

inr.-o

arare

p'ivin 'd'

Desigur'

esie

comod

s[

recunoqbi

ca

esteilc

doar

ceea

;";t;;;H

eviaente

ihrurlire

cu

arta

.sau'

mai

mulL.

ce

apare

ca

o

prelungire

a

arlei.'

dincolo

,i" iii"it"l"

".t-

i.uailionot

rec"unoscule'

Va

fi

ins[

;;";

;t

se aiungd

vreotlat5

la.deplina.lnlelegere

i-

l."o*"""lor

nou apS.rute

prin

adoptarea

uner

asemenea Pozitii.

""

il;;,-

a6'-orii.tl'

neobserYate

inconvenientele

"o*""u'

ambilc.,r

termeni

-,,paraart{t'

qi,"ttott-

n.ia;.

atit

unul,

cit

si

cel5lait

sint.

intotdeauna

illt-iii'.*

tur*"ttl

des'emnind

o

realitate

esteticd

;;;;;.

ii"

"p"tx

artei,

fie

numai

deosebitd

;;;3;;;';i'

nJii"r,

se

vorbe;Le

dcspre

"paraarts'o

ca

incluzind

arLizanaLul,

design-ul, vestimenta{'ra'

"fti-"-

rl*f.

-producliuni

ex6cutate

^

manual'

de

;;i;;;;;i.tide

inaoietnicd,

atunci.

cind,

ln

reali-

taie-

e

vorba

despre

domenii

estetice

care

nu au

;i;i"".;;;"

uili""o

decib

faptul

c5'

nu

pot

fi

desemnate

prin

termenul

de

art5"

Se

cteeaza'

;-;frl:';

;"Jtot

d"

mare

confuzie

ln

legdtu.rd

cu

iir""tb

dinLre

situaliile

ce

-

dintr-un

moLtv

orr

ilil:

""-"p"t

{i

desemnate

prin

bermenul

de

art5.

..Paraarth"

si

,,non-arLd"

permiL

insjnuarea

"e.

"""Ju"",

-situafiite

estetice

exlra-artistice

al-

;;i$;;;

"utt

*ilt.*

de

forme

in

limitele

cu'ruia

i;;;;i;"

problema

autonomiei

relative a

fiecdruia

;in"tr;

;dsistemele

ce

il

compun'

- -Se

ajringg

;Jfti

la-,,divi"a.ea"

sferei

esteticului

tn

doud

oirbi

eqale,

inegale,

nu

imporLd

-

una

reprezen-

ir",i-a""*"tiiul

a?t

ei,

cealalLd

reprezen

Lind

dome-

"i"i

-outuurtei"

sau,,non-artei",

care

ar

cuprinde'

'ni"iriiiJLt,

^

a..ie"-;i,

veslimentalia,

art'izanatul

;i;.

'A;;;t.*i-?'iit.ur

qi

generator

de

confuzii

al

unei

asemenea

mparlir'i

es 9

evident'

Nu

ranorturile

dintre

artd

gi',,non-artd"

sau,.,paraart5to

i"G".t"f

sint

cele

caie

trebuie

sS

ne

intereseze'

;;;d;;;;

sa

inleleg"m

in

spiritul

adev5'rului

ac-

triufuf.

stari

de'luc?uri

din'sfera

esteticului'

ci

.{05



raporturile

clintre

artd

qi

design,

dintre

art5 qi

vesLimentatie.

dintre

artd

si

artizanat,

ca

si

;"p;;;;il"

'",i.ip.o."

dintre

acestea

din

urmd'

-

Rezultd,

prin

urmare,

-

si sub acest aspcct

-

cd

atit

,,nori-artd"

cit

qi

,,paraaLit"'

trricit

am

lncerca

sX

le

precizdm

in

prealabil

semnifica 'ia,

nu

pot

fi

utilizati

ca

termeni

de

lucru

eficien,ti'

Sint

prea

mari

riscurile

de

a

se

provoca

noi

con-

fuzii

'prin

inLrebuinlarea

lor,

ca

s5-i

.accepLirm

lntr-o

atare

calitate,'chiar

cu

rezervele

de rigoare'

Din

analizele

intreprinse

anterior

a

reieqit,

credem,

destul

de clar,

faptul

cd

artizanatul'

vestimentalia,

design-ul,

celelalte

situalii

esteticc

prezentate

nu

se

c"onstiiuie

intr-un

sistem

similar

colui

al

artei'

Ca

si

arta

-

in

limitele

cdreia

se

cer

distinse

diferitele

arte

-

oricare

dintre

sibualiile

estetice

ln

disculie

iqi are

o

problernaticS.

proprie,

ce

trebuie

luatd

iir

considerare.

Aceastd

prohlematicd'

nu.

noate

fi

sesizatd

in

toatd

complexitatea

ei,

dacX

i""o*

abstractie

de

faptul

cir

situatriile

estetice

ixtra-artistice'constituie

domenii

sau

sisLeme

de

forme

deplin

autonorne'

Existd,

atit

la

nivelul

reflecliei.

curente,.cit

si

al

celei

savantc'

tenta ,ia

alcdtuirii

anumitor

iLrarhii

cu

privire

la situaliile

din sfera

est'eticului'

Din

acest

punct

de

veclere,

artele

sint

situabe

in

centrul

de'

interes

al

maioriLiit'ii

cercet[lorilor'

Ele

ar

aduce

in

discutie

esle[icul

sub

aspectele

sale

cele

mai

relevante..Plin

comparatie

cu

dome-

niul

seneral

al

artei,

ce.lelalte

dornenii

din

sfera

esteti?ului

sint

privite

ca

realiidJ'i

minore,

-de

care,

fdri

indoiald,

e

bine

s[

se

t'in5,

seama,-dar

nu

merit5,

nici

pe

tleparte,

interesul

ce

trebuio

acordat

ari,ei.

Aic,i

iqi

.ciseqte,

probabil,

explica,tia

faotul

cd maiorita{-pa

clpalorilor

de

forme

din

"u'i..noti"

c"lor

asupra

cirora

am

stdruit

lin

cu

oricu'

p.n

sd

fie

coniidpraLi

artisli.

(Nrr

ne

rcferim

la acei

designer-i

qi

creatori

de forme

vestimentare

ce

ajung

si

se

afirme

qi

ca

artisbi

plastici,

dacd

to

t"-u

intimplat

cumva

ca

s5.

provin[

chiar din

rinclurile

acesiora.)

Satislacerea

unor

atare

ambi 'ii

se

pl[teste,

uneori,

pe

.

planul.

profesiei,

foarte

r.r*p.

bacd

in

anrimiCe

dri

profesiunea

de

desisner

nu-si

arc

pind

acurn

statutul

precizat

:i ;:;;"-;;t'so"ial,'aceasta

se

datoreqle'.de

bun[

I;;;d.

*i-"o"zurioi

existenie,

incurajatS''

citeo-

i""1e.-trt""'J.

a.-ig".r-ii

c5'rora

e-

place

sd

fie

I"".lnt."ir

ntriiri.

lntnt"inn,

asifel'-

o.,

anumild

;;;;i;'i;

"i".iii."'.

privind

raporLurile

dintre

,iii."ifur"

componente

conlempo-rane

ale

esteticu-

i"i,;;;"*ai'pentru

marcle

publio,

cly

1i

pentru

"lai*ii

a"

fcirme

insisi'

Toimai

in

legitur[

cu

;;;;;";

;;;;i*

ile'ciarificare

egle';ica

se

poate

,loverli

o

qtiin 5

socialI

cficient'fi'

^

i-li.t

cercet'titea

inlrcpr"irr

slir

d

l

-cdtre

:

'oi

rezult[

,,e

;iii

;;;;pt;t

de

a''td'

cit'

Ei

c.ele

{o

$esign'

;;;;;";"iie,'

arti,anat

eic'

trebuie

astrzi

rcde-

iirii.,-

i"

lumina

fenorncnclor

nou

apdrute'

a

manjfestirilor

caracteristice

mai

ales

pcrioadei

il^.L;p[

;liimul

rdzboi

mondial'

Nu

sc

pune

nroblema

de

a

se acorcla

mai

mult

interes

ar'r'ei

5;;i;;eJs;lutoi,

tetriment-aliei,

ci

de

a

Ie

inleleqe

il"di;;#i"nile'1or

actuale'.qi

cu

problemat'ica

.p".ifi.e

pe

care

o

aduc

in

rlisculie'

-'-

A;

preferat,

de

a.ceea,

in

.locul

t-ermenilor

,

nr'""'lii,

r

"*:i:i$i

"iliill'i,;i''fll{;

"t':;:'.

ertra-arttsttce.

tiolc

ll'"'i"riiiite

in

lumina

observaliilor

lormtrlate

an-

;;"i;;;';;-h"sr

Jerivatul

unui

te'men

cle

origine

r.r#;;;;;i?'ii'lotosit

decit

un

prefix

de

aceeaqi

;;;ffi..

-";;"

-.e-i

asigure

acceptiuniJe

"i.n

afard

aoil ..din"olo

de",

,,al5turi

de"'

Ar

fr

natv

su

se

"i.;,ra

'"u

;lti^t.i-

t"i

^',extra"

nu.

prczinbi''

qi

""--ri".liL;

dificultdii'

ln

construclia

di[criLelor

;;;'i;

;l;

-.loc,,.buia"'l

limbii

noastte'

el

.a

";;"il;i.

citeodatS.,

sensurile

-

poate

mai

pulin

:::ti";;;

:";;'-..;L-ie",,,mai

piesus

de"'

"m1i

"ifrt'a""it",

"inii.ina

o'if"l

o'

subLild

starc

de

.'tt"ti"tiitte

a

r;alitntilor

pe

care

le

dcsomneazd'

il i;;';;"onuto"il

'lo

la

sine

prin

imposibiliLatca

i;l;ilt

i,ii*,,"*itu"

in

clirect[

qi

norrnala

asociere

",r

,,""Tui;.

ibnstitu;c

o

impietate

t::=pli'

"extra-

art["

-

.*""

""

p,t1""

s[

aibd

lnti-adevdr'

9i

.""*f

de-p.ocl.ts"estetic

superior,

in

raport

cu

ceea

ce

este

rccunoscut

incieobqte

.-e.a

artd"

O

;;;-;;*

;ealitate fiincl,

rleci,

imposibilS'

clispare

407



si

pericolul ce-l

incumbd

folosirea

.lui

"p6'ra(3

L""-;;?:'uJ"

au

a

concepe

domeniul

esleLicu-

ilidl#d

m

".ra i

ceea

"e

se

siLueazd

in

afara

ffi*'t" "il-.u

aoti''tttiu

estetic

unitar

si

de

sine

stdtdtor.

""fi""pru.iu,'siiualiile

estet'ice

extra-ariistice"

rn

OuJ.*,t.a28.,

aqadar'

o

realitate..estetic5'

omo-

##,;i

;;

;;qt'Je

siLuasii

,consbituind'

lu

ora

actuald,

dometrrlrt

uitt"

st5tet'oare'

-'al[turi

cie

cel

al

artei,

pe

care-st'udiile'

de

speciaiitate

nu

le

;;;i;;";;";;*.

vr:em

s{

fim

cit'

mai

exPlici 'i:

:Ti;i;;

;T,'

qi

vcsuimen

La

I

ia'. qi,a

n

"

r raja

Lul

cs

t'ct

i

c'

li"rh8t"'nJtii

r"ii"l"i

sau

indusLriali

r.lc arLlse

i;";;";,'fiut"ut,

iu

Jo*""i'ttl

general

a1

artei'

:'1'"#;;,'*

'.t

;;;".1;i

qi

"""1"

Ii

altele'

ca

reali-

i'frYiil;i;J

ecfi#at""t'e,'cu

nimic

mai

prejos

sau

;;i ;;il;;^"

i"la

de celelalbe'

Devine

sneculalte

l:;i"tii#1fi;il;;

;;#;;;;;"F*

d:

a

ieorctiza

ne marqineu

*op"'lotitdlii

artei

fald

de

design'

bri

a

ve"sbimentaliei

fa 6

de

arhzanal'

Aqa

cum

u*

pt#i"t

de

la

ince.p'uL'

investi-

aet,ie

no&strd

nu

are

pretenlia

eluciddriituturor

i;;bl.;;;;

p'i"i.a

tiletegeiea,direritelor

com-

fi;;;;;i;

ao*uniot"i

gen""tal

al.

esteticului'-din

|Iift;#;

*-"iit

-t.tilo?

s

ale

c

ontemporane'

Cee

a

ce

ne-am

propus

indeosebi

a

fost.

sd

atragem

atenlia

a$upra

ttt"oii--at

a

aborda'

int'r-o

lumind

;;;;;;ltidl,ile

eJ#t'ice

speci{ice

lumii

de

azi

qi de

a

preze-nta

,rntt"

Ainttt

situaliile

nou

apdrube

sub

aspecleru

.u'u"^p*t

a Ie

caracteriza

cel

mai

bine.

Desigor,

"o-flttdri

qi.,corectS'ri'

in

acest

sens,

sinL

lntotdeauna

Poslblte'

lNDICE

1. Nune,

autori,

titluri*

Acconci

V.

L74

Achim

I. 337,

Introducere

tn

eslelica

industriold'

33')

Adorno

Th.

(vezi

9i

Horkhei-

mer

ll.)

197,

268,

Dialektik

d.er

Aifklarung

797'

268

Aristotcl

1b,

95,

1oo,

124,126,

Cateeoriile

(Comentarii

Ia

citegoriile

lui

A

ris

totel

)

95;

Metafizica

124

Arnheim

R.

9

t, 93,

217

-

248- 332.

Toward

a

PsY-

choiogg

of

Art 91,

93,

217

-218

Assunto

R.

141,

La

critica

d'

arte

neI

Pcnsiero

metliev-

ale

l4l

;

I

ttfin

ita

con

Lem-

nlazione

l4l

Aulustin

A.

125

Baker

J.

299

BattruSaitis

J

'

386,

Le

MoYen

Ape

Phantostique

386

Banfram

R. 340,-

353

Design

bu

Choice

353;

Industrial-

rl"esisn

e

arle PoPoIore

340

Barribie

M.

274,-La

Plasti'

que

fdminine

274

Barthes

R.

287,

SYstdme

de

Ia

mocle

287

*

Titlurile

sint

indicate

la

nal,

cu

excePlia celor

grecc;ti

l,r'aducere

romAleascS..

409

Basch

V.

10,729,

Essat

crt'

tique

sur

I'esth|tique

du

Kant

129;

-Essais

iL'esthi'

tique,

de

philosoPhie

et

d,e

littirature

10

Daudelaire

Ch.

281,

292,

Curiositds

esthdtiques

287,

292

llaudrillard

J.

188,

245-246,

La

sociiti

d,e corzsommation

TBB,

245

Baumgarten

A. G. 9,

'16,

IB,

27,-

41,

tr3,

tr4,

93,

249,

2f

,

401,

Aesthctica

18,

79,

26

Raver R. 99,

101,

142,

146,

Essai

sur

Ia

mithode

en

esthitiqu

e

101

;L'

Esthi Lique

d'e la

grdce 99,

1'42

Behrens

P.

342

Beckett

S.

157

Bell C. 91

Bense

M. 35

BerEson

H. 154.

Le

Rire

154

BerTram

A. 318-819,

Design

318-3{9

Bihalii-Merin

O'

182,

La

fin

de"l'art

d

I'bre

de Ia

science

r82

Biil

M. 335

RlaEa

Lucian

82,95-96.

7't

o,

Geneza

metaforei

9l

nozitia

autorrrlui,

in

origi-

i",

e'

au

fosl.

da ie

doar

itt



sensul

culturii

96;

SPaliuI

mioritic

L40

Boileau

N.

127,

L'art

Podtique

L2'.l

Rnrcv

.T.

L07.

Sistetnul

c(tf

c-

--'ioriilor

esielice

107

BrAncusi

Cl'

54

Brzezinski

2.352,

Bet,veen

ttvo

Ages

352

Rurke

E.

24

euitlr

e.

353,

Product

Design

Caillois

R.

287,

L'homrne

et

Ie

sacrd

2B')

CarlYle

Th.

263,

Sartor resat-

tus

263

Cassirer

E.

'12

-

CS.linescu

O.

103'

Sensutr

clast-

cismului

03

eelebanovi0

A.

246

Cellerier

L.

84,

Les

llimenLs

de

Ia

vie

affective

84

Ccrniscvski

N'

C.

ter.

tr:,

--

Es'reticeskie

otno;en

ia

iskrts'

itoo

k

deistoitelnosti

r35,

L52

Cervantes

M.

i57

Cdzanne

P.

139

Christii

J.

173

Cnnstantin

P.

333,

Industrial

--

irtig"

333;

Micd'

enciclct'

aeJie

de

orltilecturd,

arle

'dlioratipt

si

orte

aPlicate

mod'erne

333

Croce

B.

23,

109-110,

176,

"- -Breviario'di

estetica' Este-

tica

in

nuce

109;

Lstettca

come

scieruza

d'eII'

esPresst-

one

e

linguistica

generale

23

DaEuerre

J'

388

"1"?*in

CY).

ji'4,

1'he

des-

" -'ceiilcn

t

of

tn

an

an

d

s

eI

ectian

to sex

L34

De

Nobclet

J.

338,

Design

338

-Des,'hamPs

M.

A'

265,

Le

nu

et

le

eitement

2bD

Ottiana..t

Y.

265,

3.03,

Le

-

-

iostume,

image

de

I'homnte

265,303

Dessoir

X{.

{38

bt*..V

J

.71-72

A

rt

as

E'rPe-

ricttce

7l-72

Dibbets

J.

172

lliderot

D.

127

-Oioni*it

A.toP

agitul

(

Pseudo)

125

i),,lrliEeanu

uhorea

C

l35

irorllri

e

.72'-7i,17

l-112,

-iit.

t16,

355,

DcI

signi'

lic]a'to

alle

scelte

t7l;

Il

'rlirrnno

induslriale

e

Ia

sua

erreiica?,1t,\

Il

Kitsch

241

;

Nuovi

niti,

nuooi

riti

73

D'Ors

E.

103,

Lo

barroco

L03

Du

Bos

J.

24,

214

iluf..on.

\I';2,

t05,

t16.

139'

-

--

'e

Beau

lt9;

Phinom6-

trologie

de

I'erPErience

es-

ihaiou,

72,

1d5:,

Le

Po6'

iou;105,

lrs

num'i'tiiu

A"

95,

PhilosoPhia

rnirabilis

95

Duikhcim

F,.97,

Les

formes

1limentaires

de

la

vte

relt'

gieuse

97

ol

]:lone35l

-3"2;'l'o

Have

oir

ti

Be

189,

{97

l'runzetti

I.141

'ry

R.

9t

Garner

Ph.

382, The

Con'

tempordLr )

d'ecoratioe

arts

282

Gautier'l

.287,

Delct

tttod'e291

Ghilescu

C.

274,

Anatomia

a"rtisticd

274

Ghvka

M.

C.

36,

Esthdtigue

"des

prolrorlions

dans

Ia

nal,ure

et

d

ans

Les

o

rls

36:

Le

nombre

cl'or

31

Gilbeit

K.

(vezi

5i

Kuhn

II.)

23-24,'

A

HistorY

of

Aesthetics

23-24

Gilette

K.

C.

330

Giltsch

A.

394

Greenough

H. 353,

Form

antl

Function

353

Groppius

W.

334

Haeckel

E.

FI. 394,

I{unstfor'

rnen

d'er

Natur

394

llarl.mann

N.

95,

97-98,

99,

129.

138.

Asthetik

138;

G run

clzi)

g'e

ein

er

M

cLYPltg'

sik der

Erkenntnis

95

Hartung

H.

154

Hauser-A.

222-225,

Philo'

soplrie

der

Kunstgeschichte

222-223"

224

IIcccl

C.

\V.

F.

22, 95,

97,

Lc.

rzs

-

1,iJl,

Yot'lesungen

tib'er

d'ie

Asthetik

22

llcnl-,urrl

A.

299

Ileibart

F.1:9,131

lle vl

l

i.

C.

l

OLi,

,''l

e*

.R ea

rittgs

'in

Aestltetics

ar,d,

tlrt

Criticism

106

Flomer

L23,

Iliad'a

L23

llurkheinrer

M.

(vczi

9i

Adorno

Th.)

191

,

268'

Dialekrik

der

A

u

IkLd'run

g

L9'.1

,

268

Huisman

D.

(vczi

9i

Patrix

G.)

37

4,

L' es

titd

ti

q

Li

e

i nd

us

tr

i

el-

le

37

tt

Ilnizirlga

J.

268-269,

In

tle

s

chaudurPen

?un

rnorget'r,

een diugnose

aan

hot

gees'

41r

telijk

oan

onzen

liid

268-

269.

I{utcheson

I".

24

Iluvshe

R.

(vezi

5i

Rudel

J.)

1r0".

SlJt

.

L'art-et

le

monde

moderne

331;

Formes

et

forces

46

Iankclevitt'tr

Vl. 155,

L'ironie

155

lanosi

I. 1.12.

145,

176,

Leclii

di csteticd'

Il"2;

N

eartd-artd'

176i Sublimul

l'45

Ionescu

E.

L57

Janson

H.174-

775,

Historg

of

Art

174

Job

H.

772

Jones

C.

319,

Design,

Metnrls

I(agan

ilI.

S.174,

Xlorfologhia

iskusstrta

174

liandinski

Y.

154

Kant

Imm.

10,

27,

22,

24,

B6,

95-96,

100,

110,

I

l2'

t28-

129.

1't'4-

l'45,

207,

335.

B

eobachlungen

tiber

rl,as'

GefilhI

d,es

Schdnen

unrl

Erhrftcnen

Ut|: Kritik

tler

reinen

Vernuft

2'1,

2+,

96;

IGitik

d.er

Urteilsltaft

86,

1],12,

r44,

207

Klee

P.

'i54

Klivar

Nf . 338,

L'oggctto

tIeII'

esteticcL

intlustriale

338

Kohler

W.

332

Kollmann

F.

345,

Schiinheit

d,er

Technik

345

Kossuth

J.

173

l(restovski

L.

9,

La

luideur

rl,ans l'art

ir,

travers

les

dges

I

Kuhrr

H.

(vezi

si

Gilbert

K')

23

-

24,A

H

iitorY o[Aes

the'

tics

23-24

Kumagai

K.

300,

Fashion

and'

Color

300

Kunelis

Y.

171,

172

Lalo

Ch.

a'01,

213-274'

2LG,

Notions

cl'esthdtique

L02;

L'arr

loin

d'e Ia

sie

21"3

La,nge

K.

{33

UbclinS

1.276,

XIusken

und

illcLiliierung

276

n.o

ij.

r

+

t,

L7"2

-

17 3

;

seiluP-

""

1ti

aairsteticu

meJioevale

141

nrt<oti

J.

3i,3,

I

trdustrial

de'

sloll

JJ

D

P*i"lg"

h,'

3OZ,

^H

is.torg

-

oI

"

bo?tn

centur'l

fashion

307

Fet'hner

Th.

132,

332,

Vors-

' "'iniitta",

Asthitik

132,

332

Fidias 54,

4.23

Fiedler

K.

133

i.i;;i;"

ni.

z+,

rzs,

Metafi:ica

si

orta

24,

tr'28

Foiirmn

u.'46,

La

Pie

des

formes

46

noia

H.

a:t

i'.ify

n

:t"t,Obitt'

of

desire

34

1

Foulquid

P'

{ 11,

l)rcilonnatre

-

"

A;

h

lan

gue'PhilosoPhigue

71L

FrcuO

S. 287,

Der

Unbehagen

i.n

der

Kultu

r

28

"

nrotn*

O'

tB9,

L96-197

'':si-sfz'

EscaPe

of

Frge-

a"*

igl

i

I'he-

Revolution

410



Larrgcr

S.

49, S3,

84,

U1-'J3,

'iyf

96;

,Psgchologie

du

""-i?ili,,e

ii'a

ro,i

4e,

83.

Kitsch

244'

248

iil.*

fr&irlr,''

of

Ar't

sJ

Morant

(de)

l;

353'

Histo.ire

rc.'

r"t.

'

s."jolti"ti

-

Sh"f.t

d'es

arti

d'dcoratifs

3 l

""-n.i*"".at

U

.)

300',

Fashion

lforin

\',i2

^^7,3,;Les

slars

73

iilustration'300'

Nlorris

W'

2372232

I-eser

-tr.

3;.)7

'Nloutsopoulos

E'

107

'

l1')

iEifLii'

ff.'w

.

tzt

745-146,

categoriile

este-

L;ffi^l.-i.

98-99,

coiutu

tice

L07,

740'

u'6

filosofi.'e

9S

Mozart

A'

139

L"J;;il;a;Vinci54,217

[Iuller

J'

E'

L76-117'

183'

;il;;i;;;S.

N'.i16,i'oetices-

404,

L:'Art

et

te non'art

--

io",

isitasstue

li6

176'

l8ll

L";;;ir.

5;1,

353,

4alaideur

Mumford

\' ? 9'

?25-32.6'

--

"""p"ra

*oi34t';

na"iiitit

327,-942,.390-39-.1'

-'4rl

iiitii

sss

and"Technics2t\;Technict

l,ong

-Ii.

flS

and

cioilization

326'

390-

Loos A.

343

391;

The

n[Yth

of

Ma'

ilr;h.k

I.

285,

Lrode

im

chine'727

.-.

""

{'"iiiln"iieh

zas

Nlunro

T'

174,

322'

.401'

L";;-6;ii'i-ri.z'h,in;'to,s

The

arrs

and'

their

inter-

""

ii

t"iiiiriaL

d,eiisn

34r

"

relat'ions

174,322,

40r

Luniibre

A.

395

Lffiie;;

L

sss

Nlltf;.,il

ui.'i*

Maiorescu

T,

135

Nitsch

H'

t7t

rii;il;;

A-'

[oi,

zzo,

r*

N3:iX"*

31

r.

roo,

305-

c,oir

du

silence

ta2

"'i;;,"E;";;;i"l"if

r*fii""

Marcus

S.

37

i',i;;;;.-i{:'1e7,

Eros

and'

3oo'

305

Ciotlisation

M

i

"

Or"-

no,l.n

C.

I(.

(vezi

si

RicharJs

d.imensional

Man

191

-

"oi]ii

rTi.'

iil'ti"i"iie

"f

Marx

K.

26,

106,

245,

296.,.

t,ihns

tll

,,Introducere"

Ia

Co.nlrtbultt

OnnenSoid

D.

l7;l

la

critica

economleL

poLlttce

Oitega

y

Gassct

J.

lB7,

Relte-

26

ti6n

-de

las

masas

18?

Matd

G.

250,

[Jniversul

I{i'

tschului

250

Pane

G.

1.74

Maval

W.

l{'

269, .Principles

i"Lti*

C'

1ut'i

si

Iluismarr

D')

"'"Ii'

i'r;iri,

;;;'

-'

--'r-'-'

3i4,

L'estlfttique

industrieL-

Michelangelo

Nuonarroli

It u"r{i"'.toN.

J44.

The

sor,ces

Michelis

P.

103-

104,

Estltc-

-

-

ol

moCtrn

arcltiteclure

attd

tique

de

l'art

bgsantin

l9J

iesien

J44

Mihail

Z'

272,

'lerminologirt

pis6

d*ella

l'Iirandola

263

portului

popular

romd'nesc

pisani

V.

171

272 n:'^-^-^

/

)4

Plotin

{24

Shils

E'

2t'9-2:j0-'

Mass'So-

i,jlli"ri

ri.

285,

't'eoria

d'el'

9i91v

an

its

Culture

249-

"""o7r)r""a'irorg,u'ardiu

ls5

250

Polloclr

J.

L54

Sirnmet

G'

287',

Philosophie

i'."ii-|. tV. sl

der

Mode

28')

preslev

Fl.

78

Simondon

G'

338,

Du

mode

'pil",iiiit^"

p.

J.

3L2

t|'e:ristence

des

objets

tech-

b""""n.

ilrg-gio,

3lz,

rg t

-

zrtTues

338-

.

-

"

;d;;

U ;,

;;;;,;-;i

iii;gn

si'a'inne

(de.

la)

R'

3e6-

3e7'

J

r:,

""::,:#;:,i:i:",";yu,1u6i

llaEon

nI.

n6-

D7,

183,

Srneu

Gr'

faO'.

Sensibilitatea

"'iit

-'dnl,'

'

i'a)i

,

'

i";;

-

estericd'-romdneascd'

140

q"Zi

riiiiz

176,

183,342-

$St#t3f

',+

287,

wirtschaft

n"io*i.

G.

?07,

Sociologia

tlei

und

xlode'287

-fenometLi

di

moda

lbi""

S""itu

A'

105'

La'

nolion

ntiS'iiij

iis,

"I;i;;;"";i;^i

-

d'e

cat%orie

-esth 'tique

^705

135

Souriau

IIt'

102'

145''336-

n.oi"tt.

316,

355,

Art

and

337'

I"avenir

de

l'esthi'

1el6s77t1

|Ib

tiqu'e

336;

Pass6'

present

Ri.#[J'i.

i."1u.,i

9i

ogdcn ii I'o"ni'

du'problime^de

c.

K.)

r37,

rn-"

Mii,;'g

't': ':;7#rft;triette337

i

af

hleaning

437

Souri"u'-p.

335-336,

La

Roselle

(du) B.

307,

La

tise

-

ieautA

rationnelleSSS

d.e

Ia

mode

307

Snencer

H.

287-288,

Cere-

Rosenkranz

K'9,

Asthetikd'es

-'monial

Institutions

287

fiasslichcn

g

spiritou'

179-180'.79'5-r'96'

Rudell

J'

(vezi

Ei

Huyghe

R')

-

Arte

neI

mondo

deltd

scLen'

321

,

L'

art

eI'

Ie

montl'e

za ed'ella

tecnica

179

*

180

'

iiierie

J2r

4e5-1e6

Russel

B' e5,

ll3,

A

Hisrorv

*'*l

-t;

^y'^:"'

Mepterii

of

tilestern

et

iLo'op'll'o'i

-

l::&"tr;i

creatiile

lor

de

SanLa.yana

G.

91,

136-

13.7^'^

Slut5n"scu

I.

D.

219-220,

Thb

Srtrse

of

Reaulg

1Jt]

'

Arta

veelrc

a

lllaratnuregu-

Schiller

Fr.

99 lui

2I9-220

Miiy

i.ses-

:38e,

-t)ictiolnni-

:i:i::'i.t'I

I'y

r.roo-Do",::::'"#':,;"^

platon

99.

123,

l2rr

re

du

clllemu

JoY

'

LJrrli

r

'-

-..-

^

-r,,

I)l^ho [, 4']

*

1R P rocesso

;iq;;

;;:i:ichologie

r)u

Pret':te,

"a',,," l

;tt,

II'estetica

17

cihima

3Bg

-

390

Moles,'\.

35,66,2t+4,247

-248'

Piequ,

A'

1 0', ,

Pinresc

L,imAge

et

la

cOrtmuniut-

tnelaltcolae

t4u

Schclling

F.

\V.

J.99

,,1,:-^

rr

,e<

Schop-enhauer

A'

50,

ee,

134,

$aite

t,.

l?tr-rrr,

Les-to.is

267

--del'imitation

288-289

Seeond

J.

400,

Lo

notion

foma d'Aquino

I25-726,213

'il,'arts

rtirtucls

400-401

iOllier A.

tSA-fAS,

Future

Selle

G.

347,

Die Geschichte Shock

4.88

""'irJbiisi

t+t

to"i"l

V.

272,

semantica

ilel

Scrvien

p.

f

O-f

:,

Principes

-

c.oslume

272

'""'i:t',t,ttilt;

z1i

Les

r.i1th

Twiggy

299

mcs

comme

inlroducltott

phgsique

d, l'esthitique

36

Valdr.y

P'

tj6

sn'afe"r-pi.vards

lVI'

(vezi

Ei

Vin

rl-e-Velde

H'

333'

342

""i;;

6;i;"s:i

zoo,'ri''nii"

van-

Meegeren

H'

73'

76-

7im'ioito"'zoo

'

77

41t

FL

{l?



Veblen

T.293-195,

The

artu

Theory

of Leisu,re

Class

293-

295

Vermeer

J.

'13,

78

Verushka

299

Vianu T. 109,

127

-L28,

'130,

133,

332,

Estetica

109;

Istoria

esteticei

tn

terte

alese

'l-28,

130,

133

;

Studii

de

fil,osofie;i

esteticd.

1.27

Vico

G.

B. 24

Vidnot J

. 211

-213,

336,

378-

379,

400, La Rdpublique

des Arts

2ll,37B*379,

400

Vischer

Th.

99

lVichmann

H.

353,

Industrial

Design,

Unikate,

Serien-

erzeugnisse

353

Wilson J.

773

Wolff

Cr.

18,

22

Worringer

W.

102,

Abslrak-

tion und.

Einfiihlung

102

x**

Deuridnze Congrbs Inter-

rLational

d'Esthdtique et

d,e

Science de

I'Art

87,

396

***

Il

Disegno

dell'Alta moda

Italiana

307

**1.

'l'

w

entieth

--

C entur'11

American

Design

341

2.

Tcrmeni

*

absurrJu.I

106, 157,

159

admirabil

1.46

agreabilul 8,

775, 120,

1.97

album

201,

236, 394

amena.jarea

esteticd,

a

d,iferi-

telor

spalii

arhitectLLrale

8,

1"L-75,203,253-262

amuzant

I52, L56

anost

157

-

158

arhetip

45,

64-65

orhitecturd.

31, 58,

252-257,

367,371,

&00

B,

12, 30*

32,

tt'),

51, \tt'

57

,

10L-

1.05,

717

,

731,

16 .-l.'.78,

181-187,

199,

272,227,320-322,

339-

340,

336,

397,

399,

401-

408

-

cultd

221,

230

-

de

curte

222

-

de

masd.

222-225

-

industriald

64,

1,70,

229,

230, 399

-

interiorului

252

-

populard. L94,

211,

218-

225

-

provinciald.

222-223,

-

tdrdneascd

220*223

artL

29, BL,

55, 58-59,

390,

406

-

aplicate

59

-

d,ecorative

37, 59,

194,

215,

218-225,

399

-

frumoase

22,57-58

-

plasxice 21, 58-

59,

21.5

-

rtizuale

31,

55

-

virtuale

715'

400-401

artist 55,

17

4,

183,

20'1,

213

-

2L9,

230-231,

367, 384,

390,406

artizan

2t3-2Lg

drtizan&t

8, 17,

73, 15,

47,

54,

r70,

1.92-194,206,

208,

210-233,

235, 31{j,

400

-

{08

banu.Iu.l

157

-

158

bizarul

I57,

1.59

bricolaj

194

bucurie

50,

56,

86

capricii

ct"Ie

modei 306

case

de

modd,290,

308

categorie

94*100

-

esteticd.

93,

94,

100-160

centre a]e

modei

308

ceremoni.al

204

ceremonie

79-80,

267,

267,

275,

404

coafurit

277

cochetdrie

278

colosal

7t*7

comicul8.101-103,105

1C6,

llg,

147

-

148,

152

conLerluri

303

copie

(

artisticti

)

47

"

6t

-'

Un

,

234-236

c\stumaiie

27

L

cotidian

(timp

)

79,

267

crea ie

52,65;

163-

Lt,4,200'

216,

374

decor-decora iune

60

*

64,

315,

34L-3tt4

d,efilare

281

delicat L43

demers

estetic

\5,

33-40

-

de

tip

filosofic

33-36

-

de

Li'rt

scienlizant

37-40

-

tle tip

gtiinlific

36-37

tl,erizoriu

L57

desien

8,

1'1,

12,

13,

15,

47,

5i-55.

L74,203,206-

208,25s,290,

3i5-38tr,

400

-

408

-

ambiental

252,

359-3bt

*

d,e

comunicalii

e'izuale359,

361

-

362

-

obiecte

359,

362-367

desisner

I l.

208

-209,

:121'

3"50. 358'.

3d7

-

38

I

,

:.184

rlesuel

-

tlestteluJine

71,

279

diofan

144

,Iilitant

2A4-206

disciplind'

filosoficd'

18,

26

-

29

tl,ipertisment

268

doctrind'

llt

dranratic

l5l*1'52

drapaj

266

ilrdgul

'1"40

echipament

de

Proteclie

209,

364-

365

eleeant

143

em"otie

56,83,

89-90.

163

,rtriiro

10,

13-16,

17-43,

44,

162-164,

209,

396-

399.400*408

-

uiinaiatului

tnterior

9l

erterior

32

-

arLlronologicd

36

-

n

rteLor

decora

tive

3

I

-

artelor

Plastice

35"

-

descriPtivd'

40

-

eeneruli

29

-

ittrlusrriuLa

30,

3:,

:l;lt;

-

tmbrd'cd,mintei

30,

32

*

nornzatit'd,

40

-

obiectivd'

40

-

psihologicd'

35

-

Tociologicd

35

-

subiectiPd'

40

esteticul

7-

11,

30,

43,

ll7,

1g'1

,

267

,

402,.

405

etemplar

de

tlroJ

sdu

serre

micd.

68-69

erperienld

estelicd

7, 69-72

efpresits

48,

49-50

fabricalie

52,

65

fastuos

146

feeric'140

'fcrntccdtor

I40

'festivitate

79-

30,

261,

267,

'

2'.15.404

film

195,201,

235-236,

385,

3

95

-

ll99

fi.n

-

fi.n.ele

\43

'lirtna'-

forme

20,

44-82'

'

83-

160,

462-167,

169,

795,

2LB,23B-239'

32t-

322,334,38{,405

-

artificiale

46

-

47,

2LL

-

artistice

57,

L63,186,240,

a n.l

-

bid-imensionale

46

-

dinamice

46

-

functionale

46, 65

_

'indu'striale

{

64'

193,

316,

367

-371

-

naturale 46-47

-

st{ttice

46

-

tritlimensionale

46

-

utilita,re

46-

47,

168,

369

-

oizuale

45

folosrlfie

3

1,

67,

195

-

{96'

'

{ot,

236,

285,

388-394'

396-397,

399

f rumosul

7

'-

9,

102

-

103,

'

404-106,

110,

174'

1'78,

120

-

L|l,

147

-

1.48,

179

-

L97

-

200.

401

-

artistic

'9,

22,

130,

793,

20{.397

-

ind'ustrial

193,

397

-

rtatural

9,

130,

193,

201'

:\97

Trimiterea

se face

[umai ]a

paginile tn care

terme-

nul indicat

apare

inlr-un

context

definitoriu

414

415



lnrudirile

tragicului: dramatic

qi

melodra-

matic

Comicul:

nostim,

amuzant,

hazliu,

ridicol;

esenla

rizibilului;

ris si suris cu motivalie

17.

Categorii

estetice cu sens

negativ

mai

mult

ori mai

pulin

pronunlat: Banalul,Anostul

Vetustui,

Uritul,

Absurdul,

Bizarul

....

18.

Alte

posibile

categorii

estetice

negative:

Grosolanul, Grotescul,

Josnicul,

Obscenul,

Groaznicul,

M

onstruosul

rv. ARTtr

$r

NON-ART,(

1

Conoeptul

tradilional

de

artir.

2.

Primele

nepotriviri

de

sensuri

3. Vechile

tnlelesuri

ale

artei

qi

interpretarea

lor forlatd

4.

Ocolifea

dificultdlilor

poate

constitui

doar

o,,rezolyare" de moment............

5.

Ce

putem,

totupi,

reline?.

.

...

.

.

,\r'lole dccoraLivc,

arta

popuiari

;;i

art,i-

zanatul.

151

il.

Artizanatul

de

condilie

veche

qi artizana-

tul

de

condilie

nouir

4.

Un

concept neelaborat

incir

suficient....

li2

VIIi. iNLOCUITORI]

ALI DE ARTA

TEHNICI

$I

INDUSTRI

1. Tentalia tnlocuitorilor de

arlri.

2. Succedaneele

.,.

3. Surogatele

4.

Fenomenul Kitsch.

5.

Instabila

scard

a

gusturilor.

IX. AMENAJAREA

ESTETICA

A

SPATIILOR

ARHITECTURALE

-

INTERIOARE

$I

EXTERIOARE

218

")1<

)9)

15.

16.

Z

JIJ

241

250

218

2,85

298

308

.)

z.t

324

23tr

159

161

162

l6tt

IT

It

172

a.)

o

167

179

X. VESTIMENTATIA .

263

1.

lmbrdc{mintea

-

element

dcfinitoriu

pentru

condilia

umanl

263

2. Timpul

de lucru

gi

timpul

de strrbitoare. .

267

3. Vegmintele

270

4. Dfecte estetice adiacente

2/3

V. DESPRE

RANA A

EXPANSIUNEA

CONTEMPO.

FRUMOSULUI

{.

Expansiunea

contemporane a

frumosului

prin

intermediul formelor din

sistemul

artei

..

2.

Expansiunea

contemporan[

a

frumosu-

lui

prin

intermediul formelor

cu

,,statut"

de

obiect

-

industrial

sau

artizanal....

3,

Expansiunea

contemporand a

frumosului

prin

intermediul

a

ceea

ce

numim

ima-

gine

VI.

SITUATIILE

ESTETICE

EXTRA-ARTIS.

TICE

.

VII. ARTIZANATUL

1.

ln

cS.utarea

unei definilii. Artistul

gi ar-

5. Resortul

sociologic

6. Moda

vestimentard

7.

Ochiul

poate

inqela.

Tehnici de

,,misli-

lgl

ficare" vizuale.

8.

Situalii

contemporane

.....

XI. DESIGN-UL

Dificulttili de

inlelegere

Domeniul design-ului

Cauzele

care au

condus

la

aparilia

design-

ului

ca

fenomen

specific civilizaliei

mo-

derne

a.

Cauze

d,e ord,in economic

general ......

b.

Cauze

de

ordin

tehnologic.

c. Cauze

de

ordin economic

restrins

-

spe'

cifice

producliei

ind'ustriale

d'e

dupd

1850.

.

L

,

185

194

199

210

315

319

tizanul

2ra

421

329



11.

Cattze

e. Cduze

4.

Irrincipa

de orclin

gtiinlific.

de

ortl.in

cultt.r.ruL.

lcle

etape

alc deel-oILirrii

dcsigu-

331

3:] l

ului

a.

Sub

sem,nuL

,,aplicatit'istnului"

......

b.

Sub

semntd

,,mod,ernismulLti"

.

c.

Sub

semnul

,,stilismtdui

d. Sub semrLul,,consu,nisntului" ..,.,.

e.

Astdzi,

tncotro?

5. Direclii

actuale de

afirmare.

354

a. Problemct stilurilor nalionale in

design..

356

b. Design-ttl ambiental

360

c.

Design-ul

de comunic'alii vizttale......

361

d.

I)esign-ul de obiecte

362

6. St,atutul designer-ului, ca spccialist,

ln

prima

jumiitate

a secolului

XX......

".

367

7.

lnviliminlul contemporan

de

design.

.

372

8. Avatarurile

unei

prolesii

. . .

..

377

9.

lncercare de

sintezi

3Bl

RtrDESCOPERIRI]A

I]STETICA

A

NATU.

RII

PRIN

INTERN'{F]DiL]L TEIINICII

1\TODERNE

coNsiDEIiATII

FINALE

INI]ICO

3lrl

J+J

Jlr

.I

349

XII

Da<

399

achitei, gheorghe - frumosul dincolo de arta_part5

Documents