ANALELE A. R.TOM. XXXV.MEM. SECT. ISTORICE. No. 11.

ACADEMIA ROMANA.11,11 .

PATRAHIRUL LUI ALEXANDRU CEL BUN:

CEL DINTA1U CHIP DE DOMN ROMAN

Di

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIE! ROMANI,

CU 0 STAMPA.

EXTRAS DINA N ALELE ACADEMIEI ROM A NE

Seria II. Tom. XXXV.MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE.

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1913. 33.787

Pretul 30 bani.

ot

II

.Anal'eTii-S eietätii1 Academic:0 Roiniine. Soria I :1 Tow j,-E 1. Sesiunile antlor 1867-1878.

Anal cademiei Romitne. Seria II:-Tom -I=-X. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888...Indiee.-alfahetie al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2-TomXI-7XX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.

Tom. XXI.Desbaterile Academiei in 1898-9 . 5. XXLMemoriile Sectiunii Istorice . 6. XXII.Desbaterile Academiei in 1899-1900 6.. XXII. Memoriile Sectiunii Istorice

XXIII.Desbaterile Academiei in 1900-1901. XXII/ Memoriile Sectiunii Istorice 4

XXIVDesbaterile Academiei in 1901-2 6 --XXIV. Memoriile Sectiunii Istorice 3XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3 5,50XXVI.Desbaterile Academiei in 1903 4 5.XX V/. M6noriile Sectiunii Istorice . 5.

. XXVIIDesbaterile Academiei in 1904-5 8.XXVIIMenzoriile Sectiunii Istorice 4.XXVIIIDesbaterile Academiei in 1905-6 5.XXVIII.Memoriile Sectiunii Istorice 6XXIX. Desbaterile .Academiei in 1906-7 6XXIX.Illemoriile Sectiunii Istorice . 8.

Cronica Vascanilor (Judetul Suceava), de Radu Rosetti 1,50Despre originea si transformarile clasei stapanitoare din Moldova,

de Radu RosettiUn boier oltean la liarlbad in 1796-1797: calatoria lui Barbu

Stirbei in apus, de N. Iorga ,20Congresul pentru Proprietatea literard si artistica, de A. D.

Xenopol ,20Catevh Warne din corespondenta lui Alexandru Vocla Ghica, Domn

si Cairnacam al Terii-Romanesti, de N. lorga --,20Congresul sociologic din Londra si organizarea milliard a $coalelor

in Romania, de A. D. XenopolDespre censura in Moldova. I. "Infiintarea censurii de guvernul

. provizor rus si functionarea ei sub acel regim, 1828 1834, deRadu RosettiII. Censura sub Mihaiu Sturdza, 1834-1849, de Radu Rosetti 1,50III. Censura cartilor evreesti in Moldova sub domniile regula-

mentare, de Radu Rosetti.Neconstiutul in istorie, de A. D. Xenopol - ,30Evolutia in istorie, de A. D. Xenopol . . . . . .--. ,30Traditia isterica in chestiunea originilor romanc, de Dimitre Onciul. ,20Dona Zanifire, domnite romilne din secolul XVI, trecute in Tran-

silvania, de Ioan PuscarinCateva oSbervatiuni asupra indatoritilor militare ale Cnejilor si

boierilor moldoveni in secolii XIV si XV, de I. Bogdan . . . ,30Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448-1458, de I. Bogdan. ,30Evangheliile dela Homor si Voronet din 1473 si 1550; de I. Bogdan 1.

. XXX.Desbaterile Academiei in 1907-8 . .

. XXX.Memoriile Sectinnii Istorice . . . . . . .... . 6,Despre censure in Moldova. IV. Censura sub Grigorie Ghica si des-

fiintarea ei, de Radu Rosetti 1.Cetatea Neamtului dela podul Dambovitei in Muscel, de I. Puscariu. ,20Notita despre monetele lui Petru Musat, de Nicolae Docan-- . . 1.Lupta intre Draculesti si Danesti, de A. D. Xenopol 1

Contributiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin,Tudosie Dubdu, Vasile Damian), de Const. Giurescu ,40

Inscriptiile dela Cetatea-Albri si stapanirea Moldovei asupra ei,de I. Bogdan .

Docurnentul Razenilof din 1484 si organizarea armatei moldovenein sec. XV, de I. Bogdan

. Andice allabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908_Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9 5.

. XXXLMemoriile Sectiunii Istorice ......... . . .' . . 10.Patruzeci si doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. ,20Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan 1,60Cum se cdutau rnosiile in Moldova- la inceputul veacului XIX.

Condica de rdfueald a Hatmanului Raducanu Roset cu vechiliilui pe anii 1798-1812, de Radu Rosetti , 1,50

L. B.

,

1 ---

.

3.: 5.

-. ,I

I P. -

-N.

.

'-$

. .',

..,

. ,70.

,,

. .:: ,30-; ..

,40.

,60. -

I

.

,

5.-

-,

;

.,, 1.

I.2..

'

5

^ -a

.

,30

PATRAHIRUL LUI ALEXANDRU CEL BUN :

CEL DINTAIU CHIP DE DOMN ROMANDE

N. IORGAMembru al Academiei Romane.

Sedinta dela 1 Fevruarie 1913.

«In MAO manastirii Sf. Nicolae din Ladoga-Veche In partileNovgorodului », s'a gasit epitrahirul, pastrat azi in Muzeul lavreiSf. Alexandru Nevschi din Petersburg, dupa care darue0e Academieio fotografie d-1 Pavel Gore, Basarabean care n'a uitat natia saromaneasca.

Epitrahirul are o mare insemnatate din mai multe puncte devedere. E, inthiu, cel mai vechiu lucru In cusátura- din Moldovaveche, cad aerul pastrat la manastirea Neamtului e numai dinvremea fiilor lui Alexandru cel Bun. Al doilea, el reprezenta un inte-resant tip arhaic, cu sfinii cuprin0 in mici cadre rotunde, cu sceneleInfatiate in cadre mai mari, de aceea, forma. Arhaic e reprezintat

Domnul, care, in deosebire de cei munteni, nu poarta coroana,ci o palarie cu marginile ridicate in .sus, asemenea intru toate cuaceea pe care o poarta, in medalii, Impäratul bizantin contemporan,loan al VIII-lea. Palaria Doamnei cu pene pare ea e ca a ju-paneselor ctitore In manastirile bucovinene din veacul al XVI-lea.Inca odata aceasta reprezentare e interesanta, fiindca i din legatu-rile lor cu Polonia se vede cft intre Domnii regali ai Terii-Romane§ti§i Intre Domnii vasali ai Moldovei era, i supt Alexandru eel Bun,o mare deosebire.

Alexandru are un chip foarte limpede cusut cu matasa colorata(ne-ar trebui o copie in colori). Un om oacheq, slab, cu plete lungi,dar fara a cadea pe umeri, cu mustatile lasate In jos, cu barba

Analele A. R.Tom. XXX V.Memoriile Sect. Istorice. 1

-

.

2 IORCA 844

bifurcita: ochii sunt mari, bulbucati, sprincenele subtiri. Doamnaare un chip foarte delicat, cu sprincenele tot asà de fine, sus de-asupra ochilor, cu parul putin impletit in cozi, cu cercei, dupa catse pare, in urechi. Avem astfel cel dint4iu portret real al unuiDomn al Moldovei i singurul dela Alexandru. E de observat ea'felul de a purta, barba e iafas al Bizantinilor.

Inscriptia aluneca de cele doua laturi ale chipurilor. Laugh allui Alexandru se ceteste, in litere cu caracterul frumos grecesc:

qui 'Akeicivapoo B6s6thaa. u.koxp6.Toip iccia71c Mo2o6XccxEct4 xv.1 7CCL-pcdicauciac.

Deci:

Io Alexandru Voevod, de sine stapanitor a toatA Moldovlahia si a maluliii MAIL

Despre stapanirea asupra malului Marii, asupra acestei HocpcnakuccEck,care corespunde cu Primoria stapanitorilor slavi din Balcani, vorbia,in actele sale si tatal lui Alexandru, Roman Voda (1). Dar el insus,luand Cetatea-Alba, aye& si mai mult dreptul de a purta acest titlu,care privià, nu numai aceasta cetate, ci intreg malul pAna la gurileDunarii.

Numai in a doua epoca a Domniei sale, Alexandru Voda incepa,supt inraurirea regaturilor sale bisericesti cu Bizantul si a treceriipe la el a lui loan al VIII-lea, in 1424 (2), sh vorbeasch de «au-tocratia» sa neatarnata de Polonia. Aceasta ar servi pentru a Iliaddata patrahirului.

Chipul Doamnei e incunjurat, tot pe doua laturi, de aceasta, inscriptie :

Mapivv. cdmocpcimiip-cm thm MoBrarq(c44 Tcocpci.OuXotafac.

Deci:

Marina, Doamna de .sine stapàni to. a toatA Moldovlahia si a malului Marii.

Doamna Marina e cunoscuta cronicei de familie a lui Alexandru (3):«Marina, fata lui Marin» (Ampule), fara sa putem spune cine a fostacest «Marin» cu nume ash, de neobisnuit in Moldova (mai mutt, laSarbi, dela Venetieni), e mama viitorului Pe tru Voda, nascut in 1421-2,

(1) Iorga, Geschichte des rumeinischen Volkes, I, p. 288. Vorbiau i regii poloni ai tim-pului, cum voiu arätit In alt memoriu.

(2) Chilia i Cetatea-Albd, p. 84.(3) Bogdan, Cronice inediM,. p. 35.

N.

.

7.01 4.

345 PATE AEIREL LUI ALEXANDRE CEL BUN. 3

un Evangheliar (1) o pomeneste Inca, la 3 Martie 1429. Tratata catiitoare de cronica, in care apare o singura Doamna, Neacsa, ea seinfatiseaza aici, ca 0 in Evangheliariul dela Oxford, ca Doamna,.

Inraurirea greceasca se vede bine si in alegerea limbii. A fost untimp deci in vieata Moldovei, care era de limb& latinã, pentru aprimi dela Munteni limba slavona in Stat i Biserica, cand gre-cismul cauta, sa patrunda in oficialitate. Statele sarbesti si bul-garesti pierisera, dar Constantinopolul bizantin flint& Inca. El tri-mete& lui Alexandru, nu lucruri facute gata, caci chipul Dornnului

sotiei sale nu se puteau sti acolo, ci mesteri de tesaturi ca a-ceia dela cari vine patrahirul de fata.

0 intindere a acestei influente a oprit-o insa cucerirea turceasc5.din 1453.

Pe ce cale a putut sa ajunga epitrahirul in Rusia, putem gad. Inmarile lor prazi din 1439 si 1440, cari atinsera Tara de sus, Botosanii,apoi Vasluiul i Barladul, Tatarii au avut prilejul de a ridica ast-fel de lucruri scumpe. Tot ael in 1476, supt Stefan cel Mare. Darmai probabil avem a face cu lucruri luate dela Chilia i Cetatea-Alba, in locuri uncle limba greceasca nu era de loc neobisnuitase stie (2) c6, i inscriptii pe ziduri sunt redactate greceste , deaceiasi 'Mari, in 1484. Ca i cealalta prada, ei vor fi vandut epi-trahirul la iarmarocul, vestit, din Novgorod, de unde 1-a rascumparatapoi acea manástire.

In legatura cu aceste note de arta adaug doua acte aflatoare inBiblioteca Academiei Române (13-4/LXXIX) si in cari se vor-beste de pictori de biserica, de zugravi romani din veacul alXVII-lea.

IasI, 4 lanuar 7190 (1682). Ea *tefarra zugravulti" arata preacumalira& ea la darea sufletului mill pe sama Anita ca s[a] ma grijasca. AltA n'amtiavutti nimica fara cas[a], care cas[a] este Ina pupura la CuralarT. i ace casalull este mie Iseult). cumparatura de la Alecsandra Zugravita, pe basil mil,

datU casa cu lucti cu tutu ca sit ma grijasca, iara o*aura mica ce este dint dust, sa hie a habil, iara cu cas[a] ce amü data".Anita 1-a ingrijit la hula me". Martori mobil omenT bunt i ulicenI,

(1) Sreznevschi, Svedenita i zameatchi, citat ibid., p. 65.(2) Bogdan, Inscriptiile dela Getatea-Alba, In aceste 4.A.nalep.

'

§i emit AMOYsutu-mia

pi

m'amt1

N. IORGA 346

anume : Vlasi curalard i Costantind staroste di curalarT si Ursula faclierdAlecsandru tijd Melded' i Ursana faclierd si Gait*. i Mihalcioe si

diiacund Andreid i multi omen! bunT... i ed, preutuld Gligorascu duhovniduld,amn scristi.

Azil pops Grigora0

loculti cash! art fostu neistovitd, si ati maT data sotuld mien Anita 4 (?)potroni ci.

Stefand, razbolitti dupa vremea culesuluT 'Ana Ia Boboteadza:arriti dzacutti totti inti path, i m'ad grijitti i m'ad socotitil totti sotuld medAnita, si ad chialtuitti ton de la dansa, ca ati fostd spaima, candu LesiT, sin'amti pututd eei trot luni afaara, i totti eia m'ati socotitd. Dials sa, nu mal aiba\raid de nimerile, precumil mud scristi inti zapisti nti fata.

De a6asta marturisescu ca sa sa stie.[Pe Vod sk Tip tópc tthv T60(01).

5 Septembre 7194(1685) «Alecsandra, fameia zugravuld lui Neculaiti celuibatranti denti da «o cash. 6-ad fostu maT batrana i cu alta cas6oari ceiastea fácuta nti loculti grajduluT, amandoao alature, denti susti de dughianelecare amn vandutd luT Statie bulucbasiT, i aceste case santu alature cu du-ghianele calugarilorti de la Aronti-Vodr, maT denti kosti, si langa casa AnitiTcare o -Omuta zugravuld Stefand, denn gosd, i alature aproapia, i intre du-ghianele care .arnd vandutti lui Statie bulucbasiT, si la mijlocti intre acestecase ; si aceste case le'rnd vandutd dumisal[e] Marii, fameiT NicaT Saima-nuluT, dereptu dze6[e] leT batutT, ca sa fie dumisale ocina i mosie». Marturi«multI oamenT bunT, vecinT, uliceni de aproape, anume Dumitrasco zetaPotropasculd si Anita, vecin[T] de aproape, si Neculaiti, staroste de curalart

Vas[illie Caldararuld i Ghiorghita SaimanUld i Gligoroae i DumitruVas[i]lie Curalaruld i Zota».[Pe Vod T tirun TOO Currplapou etc Tb. auvaythn 6p.oXoyfa.

ed, Marie, cunparatoare, mi-at fostu tocmala cu Alecsandra ce batranazugravita, vanzatoare caselord, sa saadza Inti cas[a], i sa o socote[s]cu pled vamuri. De adasta send, ca sa se stie.

4

.

iscalct.

$i

m'amit1

. A

Tasty>,

§i .

1- Si

t

r

,

I 1 . . 4) . k,

,

eti,

ei

Si

ei

Ana

tele

A. R

.Tom

. XX

XV

. Met

noM

ile S

ee(

Isto

riee

.

.y4

ttirmir-ooforo.fo.

54,400/12ftge.

f'?, -istir4K7

4471547;:"604-

-11A fr,if

N. Iorga, Patrahdrui Na Areanwirweel-Burn.

Anatole A. .11.Tom. XXXV.-11Pemoriile See( laNNee.

Analele Academiei Romane. L. B.

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor rornane, de Mihail C. Sulu. -,20Arhiva senatorilor din Clusinau oi ocupatiunea .ruseasca dela

1806-1812. I. Cauzele rdsboiului. Inceputul ocupatiei, de _Radu

-Rosetti 2.-Negru Voda si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . . . .

Criminalitatea in Romania, dupa ultimele publicatiuni statistice,de I. Tanoviceanu. , -,30

A rhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseasca dela 18C6-1812.II. Negotierile diploma tice si operatiunile militare dela 1807-1812.Amanunte relative la ambele teri de Radu Rosetti 1,50

Unionisti oi separation, de A. D. Xenopol .... : . -,50'Tom. XXXII.- Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.-

. XXXII.- Memoriile Secliunii Istorice 14.-tiri desPre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-dente diplornatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti , 1,60IV. Arnanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de

. Radu Rosetti 2,-Despre elementele cronologice in documentele romanesti, de N.

DocanPartidele politico in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,

de A. D. Xenopol -,60Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie

si documente, de N. Docan 1,20*tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespon-

dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. Iorga . . . . -,80Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului.

I. Inainte de 1 lunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60Marele spatar Ind Tifescu oi omorirea lui Miron oi Velioco

Costin, de I. Tanoviceanu . . . . ........ . . . , . . . -,50Luptele dela Ogretin si Teisani din allele de 13 si 14 Septem-

vrie 1602 (7111), de General P. V. Ndsturel -,50Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Nearntului. II.

Dupd 1 lunie 1859, de .Radu Rosetti 1,50Din amintirea unui- boier Moldovean din jUmatatea intai a yea-

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878,. de A. D. Xenopol . . -,70qDoainna lui Ieremia Vodt1D, de N. Iorga 1.-Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol . . . . . . . . -,20Despre metoda in stiinte oi in istorie, de A. D. Xenopol . . . -,20Tara Severinului- san Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu -,50

XXXIII.-Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.-XXXIII.-Illemoriile-- Sectiunii Istorice 12.-

Francisc Riikóczy al II-lea, invietorul constiintei ngionale ungu-reoti oi Romanii, de N. lorga -,40

Un dilator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga -,30

Dona documente privitoare la Revolta boierilor din tarn FaOra-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit cel Rau, 1508-1510,de Ioan Puscariu -,20

Carol al XII-lea, Petru cel Mare oi terile noastre, N.A e lorga . 1.-Cate va. note despre cronicele si traditia noastrft .istorica, de

N. lorga- -,20Alte 1iimuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.

Luarea Basarabiei oi Moruzeotii, de N. Iorga ..... . . . -,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . -,30Ceva despre.ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga. 1.-Insemnalatea Divanurilor ad-hoc din Iasi oi Bucureoti in istoria

renaoterii României, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 -,40

-- II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV.'Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iaoi oi Bucuresti 1,60V. Anul 1858. Ciiimacamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.-Partea Rornanilor din Ardeal oi Ungaria in cultura romaneasca.

(influente oi conflicte), de N. lorga -,20Muntii Tarna$ si Tdmasel, de Ioan Puscariu -,20Dinastia lui Radu Negru Voila if Ungro-Vlahia (Valaltia Mare) oi

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) oi in Valahia Mare,de Dr. Atanasin M. Marienescu 1.-

.-

.

-..,.

.

'

. . . .

,

..

.---.,50

. .

- ...... . . . . . . ......

4--,.

. ..... . . . .

r'

- ,.

.

I-

...

.,. .

.-. ,.

-,

- -- --- --z--- .

'

..-

- -,

, ,

I.

-ST; t ?

-

. . . .............. . . . . . . .

. . . . . . .

. ..... . . . ...... . . . . . .

. . . . . . . ...... . . . . . . . .

. . ..... . . . . .

. . .

. . . . . . . . .

. . . ..... . .

. . . . . . . . . .

.

. . . . . .

. . . . . . . . .

Analelo Acadendei Romane.Torn. XXXIV.Degbaterile Academiei in 1911-1912 4

, XXXI F.Memoriile Sectiunii Istorice 20.Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga ,50,Pagini din istoria culturald : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi . . . . . 1.VII. Anul 1858 Cairnacamia din Valahia a dOmnilor

Emanoil Baleanu, loan Manu si loan A. Filipescu i influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Adund-rii Elective din Bucuresti 1,60.

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de loan C. Filitti 1.

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre MandstireaNeamtului. II. Balinesti, de N. Iorga . . . . . ,404

o scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan. ,50,Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Pdrvan 5.Insernnatatea europeand a realizdrii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hot in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-irie A. Sturdza, I ,40

,80III.. . . ..... . . . . . . . ...... ,70.

Nicolae Kretztilescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20.Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupd Catalogul lui din

1847, de N. Iorga ,60.Politica Austriei fala de Unire. I. Inainte de Conferintele din

Paris de N. Iorga . . . .......... . . . . .

Un ofiter roman in oastea lui Carol'al XII-lea. Cateva note,de N. Iorga

Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,de D. A. Sturdza 2

Nota. despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu . . . ,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga ,20.Norma ponderald dela Perinthus, de M. C. Sutzu . . ,20-Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Imparatului

Leopold I din anal .1701, de I. Ursu ....... . .

Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia inveacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.

Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiuldin 1787-1791, de N. Docan 1,20 °

XXX V.Desbaterile Academiei in 1912-1913 (Sub presd).XXX17.Menzorzile Sectiunii Istorice. (Sub presd).

Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor strdiniin Moldova, de N. Iorga ,20

Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-rabia in (tele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.

Cateva stiri nona privitoare la Istoria Romanilor,*de N. lorga . ,30Notele unui istorie cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga ,50Dona plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. ,20Versuri nona ale lui Ienachita Vacarescu, de N. IorgaBarbu Stirbei ea educator, de N. lorga . . . . .... .. . ,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunei europeane dela gurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dirnitrie A. Sturdza. I, 1856 la 1866 ,30II. 1866 1905 ,50

1894-1912 1.

Inst. de Arte Orafice aCAROL GOBL, S-sor I. St. Rasidescu.

- L. B.

..... . . 1.--,

.--

II__

.

,20,

,

.

.

,

*

,

,20

ill.

.......... . .

. ......

.

.

.

,30

.

. . . . . . . . .

. . .

........ . . . . . .

. . . . . . ... . . . ...

. .

.

. . . . . . . .

......... . . . .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . .......... . . . .