Ba$;tina$;ii Amerlcii traiauizolati de celelalte parti alelumii, acestafiind cauza .

prlncipalii a faptului ca

tehnologia lor s-a dezvoltat

relativ incet. Dar au creat

civilizatii, au construit ora$;e

marl $;i au facut progrese

importante in arJe $;i in $;tiinta.

p rimii locuitori ai Americii au sosit aici

probabil cu 20 de mii sau 40 de mii de

ani in u~. Cu toate eforturile depusede arheologi, nu se poate stabili o data maiexacta. in jurul anului 40000 l.e.n. oamenii auluat In stapanire partile nelocuite alepamantului ~i probabil ca atunci au migratprimii oameni In America, prin "podul"existent in vremea aceea lntre Siberia ~iAlaska.

In Groenlanda, oceanele au despa:rtitpopoarele Americii de schimba:rile produse Inalte locuri. Societa:tile americane s-au dezvoltat1n mod independent, izolate de restul lumii.Acest fapt explica: aparitia tarzie a diferitelorcivilizatii americane, ~i faptul ca: populatiaba:~tina~a: a Americii n-a reu~it sa: ajunga: la unnivel mai Inalt de dezvoltare, ca de exemplu

O Acest cap uria~ de zeu a fost sculptat dinpiatra, de olmeci, in Mexicul de Est. inAmerica Centrala civiliza,ia cea mai vechecunoscuta este cea a poporului olmec, care ainflorit cca. intre anii 1250-400 i. e. n.

Dezvoltare izolatiAceasta fa~ie de uscat a existat pana la sfar~itulerei glaciare, cand o mare parte a cantitltii deapa a pamantului era lnmagazinatlln calotelede gheata ~i astfel nivelul marilor era mult maiscazut fata de nivelul de azi. Primele popoareale Americii au fost probabil vanatori care autrecut pe istmul intercontinental urmarindvanatul. Urma~ii lor, Intr-o mie de ani, aupopulat Intregul continent, ~i au ajuns laextremitatea sa sudica, In neprimitoarea Tarnde Foc.

Cu o mie de ani mai tarziu s-au topitcalotele de gheata, a disparut istmul, ~icontinentul era despartit de Asia deStramtoarea Bering.

Cu toate ca stramo~ii eschimo~ilor au sositpe barci In Alaska mult mai tarziu, ~i s-austabilit atat In Nordullndepartat Inghetat cat ~i

O La SO de kmspre nord de Ciudadde Mexico se aflaruinele primului ora~mexicanTeotihuacan. Este unansamblu de

piramide, palate,locuin~e ~i ateliere,care s-au construitdupa sute de ani dela decadereaimperiului olmec. Celmai mare

monument, Piramida

inventarea rotii ~i a scrierii cu litere.Pe lang~ acestea, In America chiar ~i calul a

fost necunoscut pe cand In Asia ~i In Europa,tirnp de rnai rnulte secole acesta a fost"rna~ina" cea rnai de pret. Abia In secolul alXVI-lea calul a fost adus de cuceritorii spanioli.Din aceste cauze societ~tile Americii difereaufoarte rnult de socie~tile europene sau decele asiatice. in lipsa cronicilor scrise, rn\1lteaspecte ale vietii lor sunt acoperite de mister.

Ba~tina~ii AmericiiCristofor Colurnb a crezut c~ prin traversareaOceanului Atlantic a ajuns In India, ~i peb~~tina~ii lntalniti i-a denurnit indieni. Eipoarta ~i azi aceas~ denumire n~scut~ dintr-oeroare.

in realitate indienii nu apal1ineau unuisingur popor. Aveau unele tr~s~turi commune:

piele rnaronie-ro~iatic~, porneti proerninenti,p~r negru, ochi de culoare lnchis~ sau -cuma constatat ~tiinta rnedical~ -frecventa rnare agrupei sanguine B. Dar statura ~i aspectulgeneral erau foarte diferite, vorbeau peste ocare l-a construit.

C)"

CIVILIZATIILE AMERICII CENTRALE ~I DE SUD

O Templu maya~ construit instilul clasic t3rziu in 987 e. n. in Uxmalin Mexic. Aceste construc,ii serveau ca centrede cult.

Cu toate dimensiunile lor mari, acestecentre nu erau orase adev~rate, desi In timpulceremoniilor religioase se adunau aici o maremultime de oameni, dar locuitorii permanentinu puteau fi mai mul.ti de cateva sute de preotiSi slugile lor.

pan~ azi templele din lemn au disp~rut, dars-au p~strat monumentele olmece uriase,cioplite din piatr~, Si sculpturi de dimensiunimai mici executate din jad, bazalt Si obsidian(ultimele dou~ sunt roci vulcanice). De celemai multe ori reprezentau animale, -jaguari,acvile, rechini -lnzestrate cu tr~s~turiomenesti, pentru ca s~ devin~ Si maii:ngrozitoare.

Cultura olmeca s-a format In jurul anului1200 1. e. n. Si pana In anul 800 1. e. n. s-aextins in mare parte a Americii Centrale Si pelitoralul Oceanului Pacific, apoi dupa 400 deani, din cauze necunoscute, a'declzut: Totusi,In secolele urm~toare apar din nou constructiimonumentale, scU[pturi fantastice Si zei olmecidovedind ca mostenirea lasata de aCest popora dainuit in America Centrala ca d traditieputemica Si continua. Pe de alta parte, panaazi nu s-a descoperit Inca scrierea olmeca, cutoate c~ dupa perioada olmeca a aparutimediat o fonrul a scrierii In hieroglife.

Cu cateva sute de ani mai tarziu, In jurulanului 150 era noastra, s-a Inaltat primul orasadevarat In America. La 50 de kIn Nord-Est deactualul Ciudad de Mexico se intind ruineleTeotihuacanului, la Nord de teritoriile olmece,In lnalta Si fertila Vale Mexicana.

pana azi nu s-a reusit identificarea popo-rului care a construit acest ansamblu imens depiramide, palate, case Si ateliere, ale caruicstrazi rectangulare formau o grila p~trata.

Cea mai mare constructie a orasului,

cind, m 1492 Cristofor Columb a ajuns inLumea Noua.

in doua zone s-au format culturi dezvoltate:in America Centrala (cuprinzind ~i parteacentrala ~i de sud a MexiculuO ~i in Americade Sud m zona lantului muntos a Anzilor .

Societatea OlmeciDintre civilizatiile americane cunoscute ceamai veche este a olrnecilor din Mexicul de Est.Centrul sau se afla lntr-o zona de paduretropicala mla~tinoasa -de nelnteles de ce peacest teritoriu ostil au construit imense centrede cult asemanatoare unor ora~e cu movile depamint artificiale uria~e, pe virful caroraodinioara se aflautemple.

sut.I de limbi, aveau obiceiuri, traditii ~r culturifoarte diferite.

Popoarele "indiene" difereau unul de altulmult mai mult decat popoarele Europei 1norice moment al istoriei. Aceasta ~i datorit.Ifaptului ca multitudinea mediilor inconjura-toare a marit diferentele, obligand societ.Itileindiene sa se adapteze la munti, la campii, lamla~tini, la tundre ~i la p~duri tropicale.Indienii Americii de Nord au devenitagricultori la marginea preeriei, vanatori, iar inCalifornia pescari.

Cei care s-au stabilit mai la sud, s-au ocupatde agriculturn, care se baza pe cultivareaporumbului. Aici au aparut culturi dezvoltate,dintre care unele erau in perioada de inflorire

96

O Capitala aztecaTenochtitlan a fostconstruita pe o

insula, primiilocuitori s-au stabilitaici in cca. 1325.pana in secolul al

XV-Iea s-atransformat intr-unora~ mare. Dupa uniiistorici a avut 250de mii de locuitori,dupa al,ii 500 demii. Aceasta a fostcea mai importantarealizare a aztecilorin domeniulconstruc,iilor. Seintindea pe un grupde insule legate deuscat prin istmuriartificiale. Fernando

Cortes, conchistadorspaniol, l-a distrus intotalitate in 1519,nu cu mult dupasosirea lui in Lumea

Noua.

adanc 1n Marea Caraibelor, ~i unde se afl~ aziGuatemala, Hondurasul ~i Belizele. Mareamajoritate a teritoriilor lor ca ~i ale olmecilorerau acoperite de p~duri tropicale. Trebuie s~fi fost o munc~ uria~~ t:lierea copacilor ~i

impiedicarea reaparitiei vegetatiei.Dup~ dec~derea culturii maya~e, centrele

lor, ora~ele au fost inghitite de p~dureatropical~ 1n a~a fel, 1ncat numai 1n zilelenoastre s-a reu~it descoperirea lor, ~isigur sunt1nc~ multe lucruri nedescoperite.

Performan1ele maya~ilorChichem Itza capitala maya~ilor ~i celelalte

centre nu puteau fi realizate decat de societ:lticu un grad de organizare ridicat, a c~ror viat:!a fost condus~ de religie. Aceasta este doveditde cuno~tintele avansate de matematic~ ~i deastronomie ale maya~ilor, dar acestecuno~tinte erau folosite exclusiv pentru aintocmi calendare complicate pe mileniiintregi. Cugetul lor se invartea in jurultimpului, ~i m~surarii lui i-au conferit semnifi-catii religioase deosebite.

Dar spiritualitatea religiei maya~ilor n-adevenit deosebit de rafinat:l. Meseria~ii aucontinuat traditia central-americarul, sculptandfiguri mistice supranaturale cu forme fantastice~i infrico~~toare, reprezentand animale cutras~turi umane -de altfel cu o pricepere ~iingeniozitate admirabil~ -1n "perioada clasic~"(300-800 e.n.), utilizand doar unelte din lemn.

Mai tarziu, posibil sub influenta cuceritori-lor tolteci sositi din Mexic, ~i maya~ii aupreluat obiceiul de a sacrifica prizonierii d~razboi zeilor.

Cu toate c~ teritoriul lor s-a diminuat, dincivilizatia lor a disp~rut avantul creator, darcultura lor tot mai anemic~ a rezistat, parul cein secolul al XVI-lea spaniolii au facut-o s~dispara cu totul.

O Ruinele "ora~ului pierdut" al inca~ilor.Machu Picchu. aflat pe teritoriul statului Perude azi la 80 de km spre nord de Cuzco.Ora~ul a fost parasit de inca~i nu cu multdupa invazia spaniola.

Piramida Soarelui, are o in~ltime mai mare de60 m. Teotihuacan era sigur un centru comer-cial important ~i un ora~ sfant, deoarece ~idup~ multe sute de ani de la dec~derea luidornnitorii azteci veneau aici in pelegrinai.Istoria lui este un mister, deoarece nu a rnmasnici un indiciu despre formarea lui, despreviata lui ~i nici despre distrugerea lui defmitiv~in iurul anului 700 e. n.

Se cunosc mai multe lucruri despre socie-tatea maya~~, deoarece maya~ii utilizau ofo~ de scriere in hieroglife descifrabil~, ~iscrierile rnmase fixeaz~ unele intampl~ri ~idate despre istoria lor.

Poporul Maya a trnit pe peninsula Yucatan,pe pintenul de p~mant larg care se intinde

97

CIVlLIZATllLE AMERICII CENTRALE ~I DE SUD

O Dupa credin~aaztecilor in fiecare ziSoarele trebuia saca~tige lupta cuNoaptea. Deoarecede victoria Soareluidepinde existen~alumii. acesta trebuiehranit cu sange ~i cuinimi umane (inpartea dreapta). Lastanga: o figuraimbracata in pieleaunei victime jupuitereprezinta simbolulporumbului incoacere.

~

~"~

]0}-0""

~Ji

~

.2E"~"

~

~:0:

':1"

9.E

i1--

ii~";;:"'\:1a

intre timp s-au desfa~urat razboaie ~imi~tiide popoare. in Valea Mexicana tolteciiau fost schimbati de azteci, care au venitprobabil din nordul Mexicului. Ei s-au stabilitaici in jurul anului 1300, ~i in doua secole aureu~it subjugarea tuturor triburilor din AmericaCentrala. Poate s-ar fi extins ~i rnai departedaca nu soseau spaniolii, care au gasit aici o"civilizatie azteca". A,5a se pare ca aztecii n-auimbogatit cu mult civilizatiile central-americane, numai prin succesele lor militare

la mijlocul statului Chile. Ca ~i aztecii, .~i eitrecusera printr-o perioada de dezvoltarelunga. Prin crearea unor terase mari Inversantii muntilor, pe care le Intareau cupiatra ~i folosind un sistem de irigatiedezvoltat, locuitorii Anzilor creau suprafeteagricole. Confectionau tesaturi colorate, vasede lut ~i obiecte artizanale din aur, argint ~ialte metale.

in America de Sud, pe langa cultura dinmunti existau ~i alte culturi, ca mareleImperiu din Tiahuanacao (500-1000 e. n.) ~ialte popoare ca popoarele Mocika ~i Cimu,care trniau 1n apropierea coastelor oceanice.

Si cultura inca~a s-a cladit pe traditiilemo~tenite din trecut, dar ei au organizatimperiul cu a minutiozitate exemplara. Vointa

§"3~-&

~

O Cu,it de jertfire aztec. Manerulincrustat reprezinta un membru a ordinuluiAcvila. Aceasta forma,ie constituita dinluptatori ale~i aveau menirea sa prindaprizonieri pentru sacrificii umane.

domnitorului -Sapa Inca -dicta orice lege.Centrul imperiului era legat cu tinuturile

sale cele mai indepartate prin drumuri bune,avand o lungime de mai multe mii dekilometri ~i pe posturile desemnate stateaupregatiti curierii, gata sa preia ~i predainformatiile ca la ~tafeta, cu toate ca nucuno~teau nici o forma a scrisului. Se puteau

trimite instructiuni detaliate, se ,puteauinforma despre evenimente In centru, cuajutorul codului kipu, adic,} cu ajutorulnodurilor legate pe fire colorate.

Severitatea domniei incaseOamenii simpli erau sub un control' ~i osupraveghere strict,}, Nu puteau p,}r,}silocalit,}tile de domiciliu, trebuiau s,} pl,}teasc,}impozite, s,} fac,} serviciu militar, erau datoricu corvoad,} pentru st:Ipani, 1n schimb trniauIn sigurant,}, datorit,} bunei organiz,}ri astatului puternic ~i a sistemului de distributiea alimentelor, bine pus la punct.

Unii istorici privesc statul inca~ ca o tiraniebinef,}c,}toare, altii 1n schimb accentueaz,}natura lui agresoare.

Inca~ii au fost mari me~teri constructori, iarruinele capitalei lor, Cuzco, precum ~i aleora~ului montan Machu Picchu stau m,}rturie,La constructii utilizau blocuri de piatrn, careerau cioplite cu exactitate milimetric~,Imbinate Intre ele f,}r,} mortar, cu atataexactitate Incat 1n rosturi nu intra lama unuicutit.

Aproape sigur c,} In jurul anului 1000 InAmerica au sosit vikingii, ~i pentru o scurt:lperioad,} s-au stabilit In Newfoundland. Daracest episod istoric nu a avut urm,}ri. Nu la fels-a 1ntamplai dup~ sosirea In 1492 a luiCristofor Columb dup,} traversarea Atlanti-cului.

Aparitia europenilor 1n Lumea Nou,} a ~vuturm,}ri catastrofale asupra aztecilor, inca~ilor~i a tuturor popoarelor b,}~tina~e ale Americii.

O Oricat dedezvoltate au fostciviliza~iile olmece,maya~e ~i aztece, nuau descoperitscrierea alfabetica.insa aveau

cuno~tin~e profundede matematica ~i deastronomie. Au avuttotu~i o scriere inhieroglife, cum arataexemplul alaturat.un calendar magicaztec.

au devenit s~panii acestora.Cea mai mare realizare a aztecilor a fost

fondarea capitalei lor Tenchtitlan. Ora~ul a fostconstruit pe insulitele lacului Texaco ~icomunica cu uscatul prin largi istmuri artifi-ciale. in realitate a fost ora~ullagunelor -plinde caiace -cu piramide ~i temple uria~e ~i cuun comert dezvoltat.

Sacrificiile azteceLa azteci cultul sacrificiilor umane a ajuns ladimensiuni inimaginabile, in unele cazurierau sacrificati mii de oameni deodata. Deaceea aveau nevoie continuu de prizonieri derazboi noi in scopul sacrificarilor, ~i ca urmareformau o comunitate in permanenta stare dera.zboi. Popoarele subjugate urau dominatiaazteca nemiloasa. Din aceasta cauza, cu toa~amploarea lui ~i cu toata forta sa militarainiperiul aztec era foarte vulnerabil.

Aproape siniultan cu extinderea azteca ~iinca~ii au creat propriul imperiu, care seintindea din nordul Ecuadorului de azi pana