Abuzul in serviciu contra intereselor publice(art. 248)/Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor(art. 246)

Ambele infractiuni au caracter subsidiar, adica o fapta poate fi incadrata in dispozitiile acestor infractiuni numai daca ea nu poate fi incadrata intr-o alta dispozitie de incriminare cu carater principal―mai

severa(de exemplu, infractiunea de cercetare abuziva sau infractiunea de purtare abuziva).

Conditii preexistente

Obiect juric

Relatiile sociale care asigura bunul mers al activ pers jur de dr public, indicate in art 145.

Aceasta infractiune asig. desf rel de serv in comformitate cu legea;se asig protectia dr. si intereselor legale ale unei persoane.

Obiect juridic material

Infract poate avea un obiect material numai atunci cand fapta a produs o paguba

In principiu, este lipsita de ob material;daca prin incalcarea indatoririlor dr serviciu a fost lezat un dr patrim infractiunea poate avea si un asemenea obiect material, constand in acel bun

Subiecti

Subiect activSubiectul activ este calificat; autor al acestei infractiuni poate fi numai pers care detin calitatea de

functionar public; insa in comformitate cu prev art 258 CP se aplica si celorlati functionari(caz in care max se reduce cu o treime).

Potrivit art 147 prin ,,functionar public’’ se intelege ,,orice pers care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indeferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul

unei unitati dintre care se refera art. 145.

Participatia penala este posibila sub toate formele sale.In cazul coautoratului, faptuitorul trebuie sa aiba calitatea speciala ceruta de lege pentru autorul faptei. Ei pot colabora simultan(cand fac parte dintr-o

comisie su echipa) sau succesiv(verificare, control, aprobare)la savarsirea abuzului in serviciu. Instigator sau complice poate fi orice persoana.

Subiect pasiv

Ambele infractiuni au ca subiect pasiv general statul.

Subiectul pasiv special al celor doua infractiuni este foarte greu de delimitat. Problema vine din cauza faptului ca nu exista o delimitare precisa a persoanelor juridice de drep public de pers juridice de drept

privat.

Din dispozitia cuprinsa art. 246 rezulta ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor vatama interesele legale ale unei ,,persoane”―de unde s-ar deduce ca sub pasiv pote fi orice persona, fizica sau juridica.Tinand seama ca, in art 248 se incrimineaza abuzul in serv contra intereselor publice,

am putea desprinde concluzia ca sub pasiv al acestei infractiuni(abuz in serviciu contra intereselor persoanelor) nu poate fi niciodata o pers jur de inters public; deci , subiectul ei pasiv poate fi numai o

persoana fizica sau juridica de drept privat.

Subiectul pasiv special al infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice este o persoana juridica de drept public.

Intr-o opinie prin ,, alte institutii de interes public ‘’ se intelege ,, orice persoana juridica , indiferent de forma de organizare(asociatii, fundatii, sindicate), indiferent de felul proprietatii pe care se intemeiaza si indiferent daca sunt guvernamentale sau neguvernamentale, daca, prin actul constitutive legal aprobat, sunt destinate a organiza sau a servi o colectivitate mare oameni, o multime de oameni, fie din intreaga

tara, fie dintr-o zona sau unitate administrativ-teritoriala, fie dintr-un domeniu de activitate.

Continut constitutiv

Latura obiectiva

Element materialLa ambele infractiuni elementul material consta fie in neindeplinirea unui act fie in indeplinirea lui

defectuoasa. Prin act intelegem operatiunea ce trebuia efectuata comform atributiilor de seerviciu.Asadar, prin neindeplinirea unui act se intelege omisiunea faptuitorului de a efectua operatia

pe care este tinut sa o efectueze, iar prin indeplinirea in mod defectuos a unui act se intelege efectuarea unei operatii altfel decat trebuia efectuata.Pentru existenta elementului material trebuie ca fapta sa fie

savarsita in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu ocazia, in cadrul sau in timpul exercitarii serviciului(cerinta esentiala).

Urmarea imediataAbuzul in serviciu contra intereselor publice se prezinta atat ca o infractiune formala cat si de rezultat.Aceasta infractiune are doua urmari alternative:

O tulburare insemnata(de o aunmita gravitate si proportie) bunului mers al unui organ sau inst de stat ori al unei unit la care se refera art. 145―se stab in concret in ce consta aceasta infractiune de inst de jud

O paguba patrim acesteia

Prin ,,tulburare” se intelege stanjenirea activitatii, tb sa fie insemnata si efectiva iar prin ,,paguba” se intelege o atingere adusa unui dr patrim printr-o fapta ilicita.

Infractiunea are un rezultat care consta in vatamarea intereselor legale ale unei persoane=infractiune de rezultat. In realitate, acesta infractiune nu este o infractiune de rezultat fiindca rezultatul nu este separat de fapta ci este inerent acesteia.Legiuitorul a creat o infractiune mixta, atat formala cat si de rezultat, lucru ce este inadmisibil.

La ambele infractiuni incriminarea nu se justifica.Din moment ce orice persoana care munceste poate gresi(neindeplinind sau indeplinind in mod defectuos o atributie de serviciu) si implicit, poate cauza o

vatamare intereselor legale ale unei persoane se intelege ca incriminarea acetei fapte este nerealista si ca , in virtutea ei, toti am putea fi trasi la raspundere penala, raspunderea disciplinara devenind o

simpla anexa a raspunderii penale.

Raportul de cauzalitateRaportul de cauzalitate trebuie dovedit, insa acest lucru nu este practic posibil deorece nu se poate stabili vreun raport rap de cauzalitate intre fapta(indeplinirea defectuoasa sau neindeplinirea atrib de serv) si un concep

juridic(paguba) sau o urmare nemateriala(tulb insemnata).

Rapotul de cauzalitate se prezuma―urmarea imediata este inerenta faptei.

Latura subiectiva

Element subiectivAmbele infractiuni se savarsesc numai cu intentie care poate fi directa sau indirecta. Prin expresia ,,cu

stiinta” legiuitorul a subliniat vointa sa ca omisiunea incriminata sa fie intentionata pentru a exista infractiune.

Mobilul si scopulLa ambele infractiuni, pentru realizarea continutului infractiunii, nu are relevanta mobilul sau scopul,

insa cunoasterea lor este necesara la individualizarea pedepsei

Formele infractiuniiLa ambele infractiuni, A.P. si tentativa sun posibile doar in modalitatea normativa constand intr-o actiune.tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunilor are loc in momentul in se produce urmarea imediata. Pot fi savarsite si in forma continuata.Deci cunoasc si un moment al epuizarii.

Epuizare are loc in momentul savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni