CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................1

Capitolul 1..................................................................................................................................3

ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND ABUZUL DE POZIŢIE DOMINANTĂ ŞI CONTROLUL CONCENTRĂRILOR...................................................................................3

1.1. Abuzul de poziţie dominantă............................................................................................3

1.2. Concentrările economice..................................................................................................6

1.3. Interdicţia abuzului de poziţie dominantă şi controlul concentrărilor...........................10

1.3.1. Interdicţia abuzului de poziţie dominantă...............................................................10

Capitolul 2................................................................................................................................14

STUDII DE CAZ PRIVIND ABUZUL DE POZIȚIE DOMINANTĂ ȘI CONTROLUL CONCENTRĂRILOR............................................................................................................14

2.1. Studiu de caz privind abuzul de poziție dominantă........................................................14

2.2. Studiu de caz privind controlul concentrărilor...............................................................18

CONCLUZII...........................................................................................................................20

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................22

1

INTRODUCERE

Prezentul proiect, ”Abuzul de poziție dominantă și controlul concentrărilor” este structurat în două capitole și dorește să trateze două dintre cele mai întâlnite fenomene în actuala economie de piață, și anume abuzul de poziție dominantă și controlul concentrărilor.

În cele ce urmează, se vor defini câteva noțiuni specifice cu care se va lucra în prezenta lucrare și care sunt esențiale, mai ales în studiile de caz prezentate.

Ca și cuvinte cheie pot fi menționate: piață relevantă, dominanță, poziție dominantă, abuz de poziție dominantă, concentrare economică.

În primul rând este important să cunoaștem definiția abuzului de poziție dominantă și când acesta are loc.

Așadar, abuzul de poziție dominantă este definit ca fiind o practică anticoncurențială gravă, ce se poate manifesta prin diverse forme, de la modul de impunere a prețului până la impunerea unor condiții ilegale pentru aceleași prestații, însă de la firme diferite. Sau, mai pe scurt, abuzul de poziție dominantă se referă la folosirea de către o companie în mod abuziv a puterii mari pe care o poate deține pe piață. Această practică este una ilegală și este pedepsită conform legii.

Un alt concept la fel de important îl reprezintă dominanța pieței și ce anume presupune. Această dominanță are loc atunci când un agent economic sau o companie, o societate, deține aproximativ 50% din piață. Acest procent poate urca, ajungând și la 100%, caz în care vorbim despre existența monopolului, iar pătrunderea pe piață a altor agenți economici devine aproape imposibilă.

Acesta nu este însă singurul criteriu pentru ca un agent economic sa dețină dominanța pieței. Alături de procentul pe care ar trebui să îl dețină, se mai află și prezența agentului economic pe alte piețe în afara celei dominate, cât de importante sunt mărcile comerciale pe care le deține precum și modul de acționare în vederea implementării strategiei pe piață.

Nu trebuie înțeles însă că deținerea unei cote foarte mari din piață este în orice moment o încălcare a Legii concurenței și reprezintă înăbușirea altor concurenți. Ea este condamnată doar în momentul în care agentul economic care o deține abuzează de ea și o folosește pentru a înlătura concurența și pentru a obține un profit mult mai mare pe cale ilegală și condamnabilă.

Abuzul de poziție dominantă se manifestă prin următoarele: impunerea unor prețuri de vânzare sau de cumpărare, în mod direct sau indirect, foarte ridicate; practicare unor tarife sau a unor clauze contractuale inechitabile; refuzul de a lucra cu anumiți furnizori; stabilirea unor limite pentru producție, distribuție și chiar și pentru dezvoltarea tehnologică care să fie în dezavantajul utilizatorilor sau al consumatorilor; aplicarea partenerilor comerciali unor condiții inegale pentru prestarea acelorași servicii sau servicii echivalente; practicarea unor prețuri excesive sau a celor de ruinare care să aibă ca și scop înlăturarea concurenței.

Consiliul Concurenței, organul însărcinat cu protejarea concurenței în România, a stabilit câteva excepții în ceea ce privește abuzul de poziție dominantă și anume: dacă abuzul face obiectul unei reglementări legale (cazul monopolului); dacă efectul acestui abuz de poziție dominantă este unul pozitiv pentru activitatea economică și de el trebuie să beneficieze toți consumatorii și dacă concurența nu este eliminată, ci încă este prezentă și activă.

Cel de-al doilea fenomen economic studiat în prezenta lucrare este reprezentat de concentrarea economică.

Putem vorbi despre o concentrare economică în următoarele cazuri: atunci când cel puțin două întreprinderi independente fuzionează; când o întreprindere obține controlul unei alte întreprinderi sau când o întreprindere comună îndeplinește toate funcțiile unei alte entități economice autonome.

2

Concentrarea economică se poate realiza prin diverse modalități printre care se regăsesc: achiziționarea de către un agent economic a unei firme sau a unei părți din aceasta; achiziționarea controlului unei firme sau a unei părți din ea de către un agent economic; prin fuziunea a cel puțin doi agenți economici independenți anterior precum și în cazul alăturării a doi sau mai mulți agenți economici pentru a constitui o societate în comun.

În economia României, cele trei forme de concentrare economică sunt: fuziunile, care pot fi atât pe verticală, cât și pe orizontală dar și conglomerate; achiziții prin dobândirea controlului, care poate începe de la o minoră participație la capitalul unei societăți, achiziții cunoscute și sub numele de participații la capital ”active” iar cea de-a treia formă este reprezentată de crearea unor societăți în comun concentrative.

Până acum am discutat despre ce reprezintă abuzul de poziție dominantă, care sunt împrejurările în care apare precum și motivele, care sunt excepțiile, am discutat despre concentrările economice, care sunt modalitățile prin care aceastea apar și felul lor. Însă foarte important este conceptul de piață relevantă, concept ce va fi foarte folosit în studiile de caz prezentate.

Așadar, piața relevantă este definită ca fiind acea piață pe care se desfășoară concurența și unde are loc identificarea produselor precum și a agenților economici ce se află în concurență directă în afaceri.

Așadar, piața relevantă este piața unde are loc ”lupta” pentru putere, acolo unde fiecare agent economic dorește să se extindă și să obțină profit maxim.

Cunoscând acești termeni precum și cum apar și modul de manifestare, lucrarea prezintă o detaliere a acestora, urmând ca studiile de caz să arate prin exemple clare modul de aplicare a acestor fenomene în economia românească.

3

Capitolul 1

ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND ABUZUL DE POZIŢIE DOMINANTĂ ŞI CONTROLUL CONCENTRĂRILOR

1.1. Abuzul de poziţie dominantă

Abuzul de poziţie dominantă reprezintă o practică anticoncurenţială gravă, cu o mare varietate a formelor de manifestare (impunere de preţ, utilizarea unor preţuri de ruinare sau discriminare, stabilirea unor condiţii inegale la prestaţii echivalente) adoptată de către agenţii economici cu o putere mare de piaţă şi care urmăreşte eliminarea concurenţilor direcţi.

Noţiunea de poziţie dominantă a fost definită în cadrul Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 privind practicile anticoncurenţiale ca fiind situaţia în care un agent economic este capabil, într-o măsură apreciabilă să se comporte independent faţă de concurenţii şi clienţii săi de pe piaţă.

Pentru definirea poziţiei dominante se iau în considerare trei elemente: Un agent economic sau grup de agenţi economici capabili să ocupe poziţii dominante; Piaţa susceptibilă a fi dominată; Dominarea acestei pieţe.Când sunt mai mulţi agenţi economici care deţin o poziţie dominantă, ei pot să fie sau nu

legaţi între ei prin diferite forme de organizare.Piaţa pe care se realizează obţinerea dominanţei trebuie analizată în evoluţia ei, ceea ce

impune utilizarea unor informaţii de natură tehnică, economică, comercială, date privind întinderea pieţei şi segmente în care această piaţă se poate împărţi.

Dominanţa pieţei presupune identificarea părţii din piaţa pe care o controlează un agent economic / un grup de agenţi economici. În general, se consideră că există o poziţie dominantă atunci când un agent economic deţine aproximativ 50% din piaţa respectivă. Acest criteriu a fost completat de alte criterii care dau un răspuns mai adecvat dominării pieţei, precum1:

Prezenţa şi poziţia deţinute pe alte pieţe; Importanţa şi notorietatea mărcilor comerciale deţinute (pentru că ele pot constitui

bariere la intrarea pe pieţele respective); Modul în care agentul economic respectiv îşi pune în aplicare strategiile de piaţă, de

produs, de livrare faţă de comercianţi sau clienţi.Legea română condamnă doar poziţia dominantă când este folosită în mod abuziv prin

recurgerea la fapte anticoncurenţiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comerţului şi prejudicierea consumatorului.

Între poziţia dominantă pe care un agent economic o deţine pe piaţă şi practicile abuzive manifestate în comportamentul lui există o legătură de cauzalitate.

Practicile abuzive pot fi uneori rezultatul unei înţelegeri încheiate între agenții economici care deţin împreună o poziţie dominantă pe piaţă. Victima acestor exploatări abuzive trebuie să dovedească în fapt că atitudinea furnizorului afectează sau este susceptibilă de a afecta comerţul sau consumatorii. Această probă este greu de făcut. De aceea agenţii economici prejudiciaţi preferă căile de drept civil sau comercial şi nu cele oferite de dreptul concurenţei.

Excepţiile se acordă de către Consiliul Concurenţei astfel: Dacă abuzul este consecinţa unei reglementări legale, cum este cazul monopolurilor

naturale (regii autonome);

1 Cristina Bâldan, Emilia Ungureanu, Concurenţă şi preţuri, Editura Sitech, Craiova, 2008, pag. 50.

4

Dacă efectul global este pozitiv asupra activităţii economice (de exemplu, ameliorarea condiţiilor distribuţiei) şi dacă de acest efect beneficiază toţi consumatorii;

Dacă restricţiile concurenţei sunt disproporţionate în ceea ce priveşte progresul economic;

Concurenţa să nu fie complet eliminată pe o parte substanţială din piaţa în cauză.Câştigarea unei poziţii pe piaţă constituie un obiectiv strategic deosebit de important

pentru mulţi competitori, obiectiv ce poate fi atins prin adoptarea unei strategii de marketing adecvate. Odată câştigată această poziţie prin tehnici de marketing consecvente şi corespunzătoare strategiei de marketing, se poate ajunge într-o situaţie de dominare a pieţei.

Deţinerea unei poziţii dominante pe piaţă condiţionează încheierea unor contracte de acceptare, de către parteneri, a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau conform uzuanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.2

Pentru a vorbi de dominanţă, trebuie ca agentul economic în cauză să deţină o putere de piaţă substanţială. Puterea de piaţă se reflectă în posibilitatea de a stabili sau influenţa preţurile, producţia, inovaţia, diversitatea, calitatea bunurilor/serviciilor sau alţi parametrii ai concurenţei pe piaţă pentru o perioadă de timp semnificativă. Puterea de piaţă apare atunci când o companie nu se confruntă cu suficientă presiune concurenţială. Un agent economic poate să crească preţurile deasupra nivelului competitiv, pentru o perioadă semnificativă de timp, să reducă producţia sau calitatea produselor sub nivelurile competitive, deţine o putere de piaţă substanţială şi are capacitatea de a acţiona, într-o măsură considerabilă, în mod independent faţă de concurenţii săi, clienţi şi consumatori finali.

Cotele deţinute pe piaţa relevantă de către competitori pot oferi indicii privind presiunea concurenţială căreia trebuie să-i facă faţă un agent economic. Cota de piaţă a unui agent economic este un factor important în evaluarea dominanţei, dar nu este suficientă, prin ea însăşi, pentru a determina dacă respectivul agent se află în poziţie dominantă pe piaţă. Este necesar să se ţină seama şi de poziţia deţinută de concurenţi, precum şi de modul cum au evoluat de-a-lungul timpului cotele de piaţă ale acestora.

Atunci când un agent economic are o cotă de piaţă ridicată pe o perioadă îndelungată de timp, iar concurenţii au o poziţie slabă pe piaţă, este foarte posibil ca respectivul agent economic să se afle în poziţie dominantă. Acestă situaţie oferă agentului economic respectiv libertatea de a acţiona fără a ţine seama de concurenţi, iar aceasta este o caracteristică a poziţiei dominante.

Concurenţa potenţială se referă la posibilitatea ca agenţii economici să intre pe piaţa relevantă şi să obţină cote de piaţă în dauna agentului economic care se presupune că se află în poziţie dominantă. Puterea concurenţei potenţiale este determinată de barierele la intrarea pe piaţa respectivă.

Poziţia dominantă este influenţată contradictoriu de numeroase împrejurări economice, tehnico-ştiinţifice şi tendinţe definitorii din economia mondială contemporană.

Formele abuzului de poziţie dominantăSancţionarea înţelegerilor concurenţiale vizează acele înţelegeri, decizii şi practici

concertate ce au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea semnificativă a concurenţei. Aprecierea acestor efecte anticoncurenţiale presupune de regulă definirea pieţei relevante şi probarea faptului că înţelegerea respectivă ar avea un efect negativ semnificativ asupra concurenţei. Sancţionarea unui abuz de poziţie dominantă intervine doar în cazul agenţilor economici dominanţi.

Potrivit Legii Concurenţei este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante deţinute de către unul sau mai mulţi agenţi economici pe piaţa românească ori pe o parte

2 Anca Atomi, Abuz de putere dominantă – reglementare şi jurisprudenţă europeană, Revista Profil: Concurenţa, Nr. 2/2007, Bucureşti, 2007, pag. 54.

5

substanţială a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activităţii ori prejudicierea consumatorilor.

Asemenea practici abuzive pot consta, în special, în3: Impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare, a

tarifelor ori a altor cauze contractuale inechitabile şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori sau beneficiari;

Limitarea producţiei, distribuţiei sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul utilizatorilor sau consumatorilor;

Aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială;

Condiţionarea încheierii unor contracte de acceptarea de către parteneri, a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici conform uzuanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contacte;

Practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenţilor sau vânzarea la export sub costul de producţie, cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni;

Exploatarea stării de dependenţă în care se regăseşte un alt agent economic faţă de un asemenea agent economic sau agenţi economici şi care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate.

1.2. Concentrările economice

O operaţiune de concentrare este realizată atunci când două sau mai multe întreprinderi, independente anterior, fuzionează, atunci când o întreprindere achiziţionează controlul altei întreprinderi sau atunci când o întreprindere comună realizează, într-o manieră dublă, toate funcţiile unei entităţi economice autonome.

Concentrarea economică se realizează prin orice act juridic, indiferent de forma acestuia şi care fie operează transferul proprietăţii sau al folosinţei asupra totalităţii ori a unei părţi a bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor unui agent economic ori unei grupări de agenţi economici dreptul de a exercita, direct sau indirect, o influenţă determinantă asupra altui agent economic.

Concentrarea economică reprezintă orice schimbare calitativă a controlului asupra unui agent economic, realizată prin una dintre următoarele modalităţi:

Achiziţionarea unei firme, sau a unei părţi a acesteia, de către un alt agent economic; Achiziţionarea unei firme, sau a unei părţi a acesteia, de către o persoană fizică

deţinătoare, la momentul achiziţiei, a controlului asupra unui alt agent economic; Fuziunea dintre doi sau mai mulţi agenţi economici, anterior independenţi; Constituirea unei societăţi în comun de către doi sau mai mulţi agenţi economici,

societate în comun care nu are ca obiect coordonarea comportamentului concurenţial al societăţilor „mamă” (situaţie care ar constitui o înţelegere anticoncurenţială şi nu o concentrare economică).

Două noţiuni sunt importante pentru definirea unei concentrări economice: Determinantă este noţiunea de control, care poate fi exercitat nu doar în virtutea

deţinerii unei părţi majoritate din capitalul social, ci şi prin deţinerea unor drepturi speciale; Noţiunea de părţi implicate (agent economic implicat), care, în sens larg, sunt toţi

membrii entităţii rezultate după realizarea operaţiunii de concentrare economică, iar în sens restrâns sunt achizitorul şi achiziţionatul sau cei care realizează societatea în comun.

Operaţiunile de asociere, având ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al agenţilor economici participanţi care rămân independenţi, nu constituie

3 Legea Concurenţei nr. 21/1996, art. 6.

6

concentrarea prin dobândirea controlului, chiar când asemenea operaţiuni ar consta în crearea de entităţi economice comune. Dacă entitatea economică comună este o persoană juridică îndeplinind statornic toate funcţiile unei entităţi economice autonome, fără însă a realiza o coordonare a comportamentului concurenţial fie între agenţi economici fondatori, fie între ea şi aceştia, operaţiunea este o concentrare.

Controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care conferă, fiecare în parte ori luate împreună şi ţinând seama de circumstanţele de fapt sau de drept, posibilitatea de a exercita o influenţă determinantă asupra altui agent economic, în special din4:

Drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra totalităţii ori a unei porţii a bunurilor unui agent economic;

Drepturi sau contracte care conferă o influenţă determinantă asupra constituirii, deliberărilor ori deciziilor organelor unui agent economic.

Nu constituie o operaţiune de concentrare economică situaţiile în care: Controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator desemnat prin hotărâre

judecătorească sau de către o altă persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de plăţi, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau altă procedură similară;

Băncile şi alte instituţii de credit, instituţiile financiare şi societăţile financiare, societăţile de servicii de investiţii financiare sau societăţile de asigurare şi reasigurare, a căror activitate normală include tranzacţii şi negocieri de titluri pe cont propriu sau pe contul terţilor, deţin, cu titlu temporar, participaţii de capital la un agent economic pe care le-au dobândit în vederea revânzării lor, cât timp ele nu exercită drepturi de vot aferente acestor participări astfel încât să determine comportamentul concurenţial al respectivului agent economic ori le exercită numai în vederea revânzării acestei participări, cu condiţia ca revânzarea respectivei participări să intervină în termen de un an calculat de la data dobândirii;

Controlul este dobândit de persoanele sau agenţii economici cu condiţia ca drepturile de vot aferente participării deţinute să nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri în organele de administrare, conducere executivă, supraveghere şi control ale agentului economic la care deţin participarea, decât în scopul salvgardării valorii integrale a acestei investiţii, fără a determina direct sau indirect comportament concurenţial al agentului economic controlat;

Agenții economici, inclusiv cei care fac parte din grupuri economice, realizează operaţiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activităţi.

Pentru stabilirea compatibilităţii lor cu un mediu concurenţial normal, operaţiunile de concentrare economică se apreciază după următoarele criterii:

Necesitatea de a menţine şi de a dezvolta concurenţa pe piaţa românească, ţinând seama de structura tuturor pieţelor în cauză şi de concurenţa existentă sau potenţială dintre agenţii economici situaţi în România sau în străinătate;

Cota de piaţă deţinută de către agenţii economici în cauză, puterea lor economică şi financiară;

Alternativele disponibile pentru furnizori şi utilizatori, accesul lor la pieţe şi la surse de aprovizionare, precum şi orice bariere instituite prin acte normative sau de altă natură la intrarea pe piaţă;

Tendinţa cererii şi a ofertei pentru bunurile şi serviciile în cauză; Măsura în care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor; Contribuţia la procesul tehnic şi economic.Concentrările economice pot fi autorizate dacă părţile interesate în operaţiunea de

concentrare dovedesc îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

4 Legea Concurenţei nr. 21/1996, art. 11, alin. (4).

7

Operaţiunea de concentrare urmează a contribui la creşterea eficienţei economice, la ameliorarea producţiei, distribuţiei sau progresului tehnic ori la creşterea competitivităţii la export;

Efectele favorabile ale concentrării compensează efectele nefavorabile ale restrângerii concurenţei;

De avantajele rezultate profită într-o măsură rezonabilă şi consumatorii, în special prin preţuri reale mai reduse.

Tipuri de concentrare economică5

În concepţia legislaţiei româneşti în domeniul concurenţei, în sfera noţiunii de concentrare economică sunt incluse trei mari categorii de operaţiuni: fuziuni, achiziţii prin dobândirea controlului şi crearea de societăţi în comun concentrative.

1. Fuziunile pot avea loc prin: Contopire – atunci când doi sau mai mulţi agenţi economici se unesc într-un nou

agent economic şi încetează să mai existe ca persoane juridice distincte; Absorbţie – atunci când un agent economic este înglobat de un alt agent economic,

acesta din urmă păstrându-şi personalitatea juridică, în timp ce primul încetează să mai existe ca persoană juridică;

Fuziune de facto – atunci când doi sau mai mulţi agenţi economici independenţi, deşi îşi păstrează personalitatea juridică, îşi combină activitatea creând un grup care se manifestă concurenţial ca o singură entitate economică, în absenţa unui act juridic legal.

Fuziunile se sprijină pe diferite raţiuni, spre exemplu, creşterea eficienţei economice sau dobândirea puterii de piaţă, diversificarea sau extinderea pe diferite pieţe geografice, promovarea mecanismelor financiare şi de cercetare-dezvoltare.

Fuziunile sunt clasificate în trei categorii: orizontale, verticale şi conglomerate.1. Fuziunea orizontală se referă la asocierea între agenţii economici concurenţi (care

produc şi comercializează aceleaşi produse pe piaţa relevantă). Dacă sunt reprezentative ca mărime, fuziunile orizontale pot reduce concurenţa pe piaţă, fiind deseori sub supravegherea autorităţilor de concurenţă.

Concentrările economice pe orizontală aduc împreună producători sau distribuitori de bunuri substituibile, reducând astfel numărul de operatori de pe piaţă, şi, ca urmare, concurenţa. Criteriul determinant de analiză al concentrării unei pieţe îl reprezintă cota de piaţă a firmei.

Există cazuri în care o creştere mică a cotei de piaţă a condus la interzicerea respectivei operaţiuni de concentrare economică. În acest caz, evaluarea statistică a gradului de concentrare al pieţei se face atât asupra structurii pieţei înainte de realizarea operaţiunii cât şi după, prin considerarea entităţii rezultate. Pentru acest lucru, cel mai des se foloseşte indicatorul Herfidanhl-Hirschman care se calculează, în principiu, însumând pătratele cotelor de piaţă individuale ale tuturor firmelor prezente pe piaţa respectivă.

2. Fuziunea verticală are loc între agenţii economici care operează la nivelul diferitelor stadii de producţie, de la materiile prime, până la produsele finite, aflate în faza de distribuţie (de exemplu o fuziune între un agent economic ce operează pe piaţa serviciilor de foraj şi un agent economic ce acţionează în sectorul de rafinare a petrolului). Efectul acestora se concretizează în creşterea eficienţei economice, deşi uneori pot avea un impact anticoncurenţial.

În cazul concentrării economice pe verticală o firmă poate dobândi controlul asupra unei alte firme care, anterior, i-a fost furnizor (integrare în amonte) sau poate dobândi controlul asupra unei firme care, anterior, i-a fost distribuitor (integrare în aval); rezultatul este că o singură firmă ajunge să activeze pe ambele pieţe.

5 Cristina Bâldan, Politica europeană a concurenței, Editura Sitech, Craiova, 2011, pag. 103.

8

În această situaţie, efectele anticoncurenţiale se manifestă în principal prin închiderea accesului terţilor pe respectiva piaţă. Astfel, o firmă care a fuzionat cu furnizorul său poate refuza încheierea de contracte cu alţi furnizori, sau o firmă care a fuzionat cu distribuitorul său poate să refuze livrările către alţi distribuitori.

Integrarea unor activităţi complementare (producţia şi distribuţia) poate conduce la creşteri de eficienţă, atât prin sinergiile la nivelul costurilor, cât şi prin stimularea preţurilor reduse şi a investiţiilor. Cu toate acestea se impune necesitatea analizării efectului de excludere, indiferent dacă mecanismul care stă la baza sa este vânzarea legală sau închiderea pieţelor prin înţelegeri verticale. Analiza se finalizează cu verificarea măsurii în care consumatorul este afectat, analiză care este mult mai dificilă decât în cazul concentrărilor economice pe orizontală unde tehnicile empirice au devenit o practică aproape unitară. În cazul operaţiunilor pe verticală prezentarea unor dovezi de natură cantitativă este mai puțin practicată şi, deocamdată, cu atât mai puţin reglementată.

3. Fuziunea conglomerată se prezintă sub forma unei asocieri de agenți economici aflaţi în sectoare neînrudite (spre exemplu între un producător de produse alimentare şi un producător de utilaje pentru industria energetică).

Conglomeratul se referă la concentrările economice ce au loc între agenţi economici care nu concurează între ei pe nici o piaţă de produs, putând fi împărţiţi în trei mari categorii:

Extinderea gamei de produse (atunci când firma îşi extinde/adaugă produse la gama deja existentă);

Extinderea pieţei pe care deja activează cumpărătorul (atunci când cumpărătorul, înainte de realizarea concentrării, comercializează produse identice cu cele fabricate/comercializate de către firma achiziţionată dar pe altă piaţă geografică);

Conglomeratul „pur” (nu există nici un fel de legătură funcţională între activităţile anterioare ale părţilor).

Achiziţii prin dobândirea controluluiAchiziţionarea unor participaţii minoritare într-o companie poate conferi deţinătorului lor

posibilitatea exercitării unei influenţe decisive asupra unei întreprinderi în temeiul drepturilor, contactelor sau al altor mijloace. Acest tip de participare la capitalul unei întreprinderi este cunoscut şi sub numele de participaţii la capital „active”. Cu toate acestea, există situaţii când pachetele minoritare de acţiuni sunt cumpărate numai în scopul participării la profitul/pierderea companiei ţintă. Cunoscute sub numele de investiţii pasive la capital, acestea din urmă nu conferă posibilitatea celui care le deţine să controleze sau să influenţeze deciziile strategice cu privire la activitatea companiei ţintă. Spre deosebire de participaţiile active la capital, putem spune aşadar, că investiţiile pasive se referă strict la acele situaţii în care investitorul nu caută să dobândească control asupra activităţii companiei concurente sau acces la informaţiile confidenţiale referitoare la activitatea companiei ţintă.

Această distincţie între participaţii la capital „active” şi investiţiile financiare pasive este extrem de relevantă din punct de vedere al reglementărilor privind controlul concentrărilor economice în vigoare în multe jurisdicţii. Astfel, achiziţionarea de pachete minoritare care conferă controlul direct sau indirect, de facto sau de jure, asupra agentului economic achiziţionat este considerată o operaţiune de concentrare economică şi prin urmare poate fi supusă analizei posibilelor efecte anticoncurenţiale prin aplicarea reglementărilor privind controlul concentrărilor economice. 6

Încălcările prevederilor legale privind concentrarea economică, dacă nu sunt săvârşite în condiţii care să justifice considerarea lor drept infracţiuni, constituie contravenţii şi sunt supuse unor sancţiuni constând din:

6 Cristina Bâldan, Politica europeană a concurenței, Editura Sitech, Craiova, 2011, pag. 103-108.

9

Amendă diferenţiată după cifra de afaceri şi exprimată fie ca sumă în cadrul unui interval, pentru agenţii economici cu o cifră de afaceri sub un anumit prag valoric stabilit prin lege, fie ca un procent aplicat asupra cifrei de afaceri pentru agenţii economici care depăşesc pragul valoric;

Amendă cominatorie exprimată ca sumă fixă pentru fiecare zi de întârziere a aplicării unei măsuri stabilită prin decizie a Consiliului Concurenţial;

Confiscare pentru profiturile suplimentare realizate de agenţii economici prin încălcarea prevederilor Legii Concurenţei

1.3. Interdicţia abuzului de poziţie dominantă şi controlul concentrărilor

1.3.1. Interdicţia abuzului de poziţie dominantă

Poziţia dominantă este condamnabilă doar atunci când aceasta este folosită în mod abuziv prin „recurgerea la fapte anticoncurenţiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comerţului sau prejudicierea consumatorilor”.

Faptele anticoncurenţiale trebuie să rezulte din utilizarea poziţiei dominante; legătura de cauzalitate se consideră stabilită atunci când piaţa respectivă se supune regulilor impuse de întreprinderea dominantă, schimbul de produse sau servicii nu se poate desfăşura decât în condiţiile fixate de aceasta.

Exploatarea abuzivă a unei stări de dependenţă economică nu este sancţionată în sine, independent de efectele asupra comerţului sau consumatorilor. Victima acestei exploatări abuzive trebuie să dovedească că acest comportament afectează sau este susceptibilă de a afecta comerţul sau consumatorii.7

Abuzul de poziţie dominantă se poate realiza printr-o paletă extrem de largă de acţiuni, enumerarea exhaustivă fiind imposibilă. Sintetizând, dar şi simplificând, acestea s-ar putea grupa în practici de excluziune şi practici de redistribuire.

Delimitarea riguroasă a practicilor de excluziune de cele de redistribuire este dificilă, fiecare categorie conţine elemente din cealaltă. În ultimă instanţă, le includem într-o categorie sau alta în funcţie de preponderenţa obiectivului urmărit.

Practicile de excluziune au rolul de a împiedica sau distorsiona relaţiile de concurenţă, inclusiv „îndepărtarea” din piaţă a concurenţilor şi/sau împiedicarea accesului altora. Alteori se urmăreşte limitarea concurenţei la elemente formale, cu parteneri fără capacitate sau voinţă de a promova acţiuni şi comportamente pro-concurenţiale. Sunt comportamente exclusiviste, unilaterale, cele practicate de o singură firmă dominantă prin excluderea concurenţilor, a celor care există sau a celor care au tendinţa să pătrundă în industrie astfel:

Preţul de ruinare este un preţ extrem de scăzut, sub nivelul costului mediu variabil. Preţul de vânzare inferior costului variabil mediu este considerat preţ de ruinare doar dacă cel care-l practică deţine o poziţie dominantă şi este promovat o lungă perioadă de timp.

Prin practicarea lui concurenţii părăsesc piaţa/sectorul, cei care au intenţia să intre pe piaţă abandonează proiectul, pe perioada practicării acestui preţ, iniţiatorul realizează pierderi substanţiale, fără a putea fi imputate unor factori exogeni. În perioada de practicare, cumpărătorii beneficiază de unele avantaje, însă după îndepărtarea concurenţilor, preţul creşte substanţial pentru a recupera pierderile anterioare şi a asigura pragul minim de profitabilitate revendicat de acţionari. Avantajele temporale obţinute anterior de cumpărători sunt contrabalansate printr-un atac masiv la bunăstarea lor;

7 Tatiana Moşteanu coord., Preţuri şi concurenţă. Ediţia a III-a., Editura Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 2000, pag.151.

10

Contractele de exclusivitate se încheie cu distribuitorii, cu firmele din avalul lanţului valoric sau cu furnizorii unor factori de producţie exclusivi (licenţe, brevete, materii prime speciale) pntru a împiedica intrarea pe respectiva piaţă a altor concurenţi;

Refuzul de a negocia – firma cu poziţie dominantă refuză să furnizeze o resursă esenţială celei din aval, indiferent de preţ sau întrerupe relaţiile cu un client pentru simplul fapt că acesta refuză să accepte relaţii comerciale suplimentare discriminatorii;

Vânzarea legată – prin care compania cu poziţie dominantă distribuie un produs doar dacă se acceptă un anumit lot sau, mai grav, o gamă completă din sortimentele furnizorului.

Practicile de redistribuire constau în impunerea de către firma cu poziţie dominantă a unor clauze comerciale care-i sunt favorabile, devenind surse de rente economice. Dintre acestea au relevanţă:

Preţurile discriminatorii faţă de anumiţi clienţi. Se numesc preţuri discriminatorii pentru că nivelul lor nu are legătură cu costul, cheltuielile de transport, condiţii de comercializare. Există prețuri:

a) Discriminatorii prin care surplusul consumatorului este captat total sau parţial. Folosirea preţurilor discriminatorii este o practică abuzivă anticoncurenţială întrucât prin ea se realizează segmentarea beneficiarilor, segmentare prin care cel care o promovează obţine pe ansamblu profituri mai mari. În plus, creează între cumpărători situaţii discriminatorii în sensul că avantajele oferite de vânzător unor clienţi nu sunt accesibile şi altora;

b) Preţuri discriminatorii reduse practicate faţă de anumiţi distribuitori sau cu firme din aval cu scopul ca pe pieţele din aval să nu pătrundă alţi concurenţi. Această practică este viabilă dacă nu sunt înlocuitori apropiaţi pentru input-uri;

Impunerea preţului de revânzare când agentul aflat în amonte faţă de cumpărător îî impune acestuia preţul final pe care-l va practica în relaţiile cu clienţii. Preţul de revânzare poate fi impus la un nivel expres sau ca limită; discountul de exclusivitate - o concesie de preţ acordată clientului care se angajează să comercializeze exclusiv bunuri marfare provenite de la furnizorii cu poziţie dominantă. Ambele situaţii sunt şi practici de excluziune. În aceeaşi clasă poate fi inclus şi comisionul de fidelitate faţă de marcă, fapt ce introduce o barieră în accesul altor concurenţi pe piaţa respectivă;

Dumpingul – decizia de a vinde un bun marfar dar pe o piaţă străină, la un preţ scăzut, la un nivel inferior celui de pe piaţa internă. Prin el, concurenţii de pe piaţa respectivă sunt în situaţie de discriminare artificială, fiind marginalizaţi sau excluşi.

Condiţionarea contractului de acceptare de către unii parteneri a unor clauze ce incumbă obligaţii suplimentare, fără legătură cu obiectul contractului sau impunerea unor condiţii inegale între partenerii comerciali cărora li se oferă prestaţii identice;

Preţul de transfer – folosit în relaţiile dintre filialele aceleiaşi companii transnaţionale sau între filiale şi compania-mamă. Ele sunt preţuri care nu au legătură cu nivelul şi evoluţia costului. Un asemenea preţ este „administrat” şi sunt afectate veniturile bugetare în locaţia de unde pleacă bunurile, dar şi raporturile concurenţiale pe piaţa bunurilor finale.8

În cazul unor comportamente susceptibile de a fi calificate drept practici anticoncurenţiale nu se aplică prevederile art. 5 şi 6 din Legea Concurenţei dacă agenţii economici sau grupările de agenţi economici care recurg la aceasta îndeplinesc condiţiile:

Cifra de afaceri a exerciţiului financiar precedent acestor practici nu depăşeşte un anumit plafon stabilit anual de Consiliul Concurenţei;

Cota de piaţă deţinută nu depăşeşte 5%.Prevederea privind cota de piaţă de 5% pare excesivă comparativ cu situaţia de pe piaţa

românească şi cu prevederile altor legislaţii. Dacă practicile anticoncurenţiale privesc preţuri, tarife, acorduri de partajare a pieţei sau licitaţii nu operează exonerarea prezentată mai sus.

8 Cristina Bâldan, Politica europeană a concurenței, Editura Sitech, Craiova, 2011, pag. 92-94

11

Sancţiunile practicilor anticoncurenţialeLegea Concurenţei în România prevede sancţiuni numeroase şi diverse privind practicile

anticoncurenţiale, acestea putând fi grupate astfel: Sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei şi de către Oficiul Concurenţei agenţilor

economici autori ai acestor practici; Sancţiuni pronunţate de către instanţele de judecată împotriva persoanelor fizice care

participă cu intenţie frauduloasă şi în mod determinant la aceste practici concurenţiale;

12

13

Capitolul 2

STUDII DE CAZ PRIVIND ABUZUL DE POZIȚIE DOMINANTĂ ȘI CONTROLUL CONCENTRĂRILOR

2.1. Studiu de caz privind abuzul de poziție dominantă

Acest studiu a fost realizat pe baza deciziei Nr. 17 din 24.04.2012 privind operaţiunea de concentrare economică prin care SC SENSIBLU SRL a dobândit controlul unic asupra fondului de comerţ aferent unui număr de 90 farmacii aparţinând S.C. News Quality Pharma S.R.L.

Întreprinderile implicate Întreprinderea achizitoare: Sensiblu, cu sediul în str. Ciobanului, nr. 133,

Mogoşoaia, jud. Ilfov, este o societate al cărei principal obiect de activitate consta în comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate, respectiv farmacii. Sensiblu deţine un lanţ de 230 de farmacii.

Obiectele de activitate secundare autorizate la farmaciile Sensiblu constau în:- Comerţ cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice, în magazine specializate;- Comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie, în magazine

specializate;- Comerţ cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate;- Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate. Grupul întreprinderii achizitoare: Controlul direct asupra Sensiblu este deţinut

de A&D Pharma Holdings N.V., cu sediul social în Martinus Nijhofflaan 2, 2624ES Delft, Olanda, înregistrată în Registrul Comerţului sub numărul 27288782. Acţionarul principal al A&D Pharma Holdings N.V.este societatea Sograno BV2, precum şi un număr nedeterminat de acţionari minoritari.

Sograno BV este o companie privată cu răspundere limitată, înregistrată în Olanda, cu sediul în Delft, Martinus Nijhofflaan nr. 2 şi are ca obiect principal de activitate achiziţionarea de participări sau alte interese în corporaţii, companii sau întreprinderi; ca obiect secundar: achiziţionarea, administrarea, valorificarea de drepturi de proprietate.

Din grupul A&D Pharma mai fac parte:- SC Mediplus Exim SRL şi SC A&D Pharma Marketing&Sales Services, societăţi

care activează pe piaţa comerţului cu ridicată de produse farmaceutice;- SC Pharma & Medical Promoter, societate care activează pe piaţa comerţului cu

amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice în magazine specializate;- Farmacia Titan SRL, care are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al

produselor farmaceutice.Grupul A&D Pharma activează şi pe piaţa comerţului cu ridicată de produse

farmaceutice din alte State Membre, respectiv: Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi Cehia.

Activele achiziţionate: Activele achiziţionate sunt reprezentate de fondul de comerţ aferent unui număr de 90

de farmacii City Pharma aparţinând News Quality Pharma. S.C. NEWS QUALITY PHARMA S.R.L3 este o societate cu răspundere limitată, organizată şi funcţionând în conformitate cu legile din România, cu sediul social situat în Buzău, Str. Nicu I. Constantinescu nr. 79, Jud. Buzău, România. Obiectul principal de activitate al News Quality Pharma consta în comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate .

14

Descrierea operațiunii de concentrare economicăOperaţiunea de concentrare economică se realizează prin achiziţionarea de către

Sensiblu a fondului de comerţ aferent unui număr de 90 de farmacii City Pharma aparţinând News Quality Pharma. Fondul de comerţ se referă la activitatea, activele şi unele pasive ale vânzătorului aferente Farmaciilor, care cuprinde farmaciile (locaţiile), autorizaţiile, mijloacele fixe, stocurile, vadul şi clientela, inclusiv baza de date a clienţilor posesori de carduri de fidelitate, preluarea unor datorii ale societăţii în limita valorii stocurilor preluate şi transferul angajaţilor din farmaciile preluate, know-how-ul şi mărcile.

Operaţiunea îndeplineşte prevederile art. 14 din lege referitoare la pragul cifrei de afaceri. Cifră de afaceri cumulata a agenţilor economici implicaţi în operaţiunea de concentrare economică, în anul 2011, de [...] lei, echivalentul a [...] Euro, a depăşit primul prag prevăzut la art. 14 din lege şi există doi agenţi economici implicaţi în operaţiune care realizează pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri ce depăşeşte cel de-al doilea prag prevăzut la art. 14 din lege. Ca atare, operaţiunea trebuia notificata Consiliului Concurenţei, în vederea analizei din perspectiva compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal pe piaţa românească.

Piața relevantăGrupul A&D Pharma este integrat vertical, activând atât la nivelul comerţului cu

amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, cât şi la nivelul comerţului angro de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, astfel:

- SC Mediplus Exim SRL activează pe piaţa comerţului cu ridicată de produse farmaceutice şi parafarmaceutice; - SC Sensiblu SRL activează pe piaţa comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice (prin farmacii) din 69 de localităţi: Bucureşti, Alba Iulia, Alexandria, Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Campina, Câmpulung, Caracal, Caransebeş, Cărei, Cluj, Constantă, Craiova, Deva, Făgăraş, Fălticeni, Focşani, Galaţi, Gheorgheni, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Mangalia, Mediaş, Miercurea Ciuc, Mioveni, Mogoşoaia, Neptun, Odorhei, Oneşti, Oradea, Piatra Neamţ, Paşcani, Piteşti, Ploieşti, Reghin, Reşita, Rm. Sărat, Rm. Vâlcea, Roman, Satu Mare, Sebeş, Sf. Gheorghe, Sibiu, Sighet, Sighişoara, Sinaia, Slatina, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Tecuci, Târgu Secuiesc, Timişoara, Tulcea, Turnu Severin, Vaslui, Zalău.

- SC Pharma & Medical Promoter activează pe piaţa comerţului cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice în magazine specializate.

În urma achiziţionării de către Sensiblu a fondului de comerţ aferent celor 90 de farmacii deţinute de News Quality Pharma, activitatea asupra căreia se dobândeşte controlul este cea a comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice (prin farmacii).

Piaţa produsuluiÎn ceea ce priveşte produsele farmaceutice, este util a le împărţi în trei categorii

distincte:- Medicamente protejate de patente, care se eliberează numai cu prescripţie medicală şi

care sunt produse de un anumit producător sub o anumită marca;- Medicamente generice, care se eliberează numai cu prescripţie medicală, al căror

patent a expirat şi, în consecinţă, sunt disponibile de la un număr mare de producători;- OTC-uri (medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală).În ceea ce priveşte produsele parafarmaceutice, ca definiţie generală, acestea reprezintă

tot ceea ce este "non-medicament" în farmacie şi cuprind următoarele categorii:

15

- Suplimente nutritive (vitamine, minerale, produse de origine vegetală), produse dietetice şi fitoterapice;

- Cosmetice şi produse de întreţinere corporală (incluzând aici şi produsele de igienă bucală);

- Produsele pentru copii;- Tehnico-medicale sau dispozitivele medicale, o categorie largă, cuprinzând inclusiv

antisepticele cutanate sau articolele de igienă intimă.Sensiblu activează pe piaţa comerţului cu amănuntul cu produse farmaceutice şi

parafarmaceutice, deţinând 290 de farmacii, situate în 69 de localităţi, iar News Quality Pharma activează pe piaţa comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, deţinând 97 de farmacii, situate în 43 de localităţi.

La nivel naţional, în octombrie 2011 există un număr de 7013 farmacii, dintre care 1039 de farmacii aparţin unor lanţuri de farmacii, iar restul de 5602 farmacii aparţin unor farmacişti individuali. Principalele lanţuri de farmacii care activează pe piaţa din România sunt: Sensiblu, Help Net, Dona, Catenă, Centropharm, Remedio şi Omnia.

Strategia principală a acestor companii este de a creşte numărul de farmacii, pentru a face faţă cererii în creştere pentru produsele farmaceutice şi parafarmaceutice.

La nivel naţional, suprapunerea activităţilor părţilor implicate este nesemnificativă. Sensiblu nu reprezintă la momentul tranzacţiei lanţul cu cel mai mare număr de farmacii, iar ponderea activelor achiziţionate în total piaţa este de doar [...] % în funcţie de numărul de farmacii. Cu toate acestea, piaţa comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice este locală. Conform informaţiilor furnizate de părţile implicate, activităţile acestora se suprapun în 35 de localităţi.

Cota de piaţă cumulată la nivel de localitate a părţilor implicate, calculată în funcţie de valoarea vânzărilor, variază de la localitate la localitate, în 16 din cele 35 de localităţi aceasta situându-se sub pragul de [...] %.

Piaţa geografică Piața geografică în cazul comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi

parafarmaceutice poate reprezenta o zonă de dimensiuni mici, cu un diametru de cel mult 1,6 -3,2 km. Clienţii farmaciilor sunt adesea persoane bătrâne sau bolnave, care nu pot parcurge distanţe mari. În mod similar, pentru medicamentele de care au nevoie urgent, clienţii nu sunt dispuşi să parcurgă distanţe mari. Mai mult, datorită faptului capretul maxim al medicamentelor cu prescripţie medicală este stabilit de Ministerul Sănătăţii, fiind suportat în diferite procente de Casele de Asigurări de Sănătate, rezultă că, în cazul acestor medicamente, nu există un stimulent pentru a alege între o farmacie sau alta în funcţie de preţ.

Prin urmare, Consiliul Concurenţei a solicitat părţilor implicare să identifice toate farmaciile concurente, inclusiv farmaciile Sensiblu, prezente în raza de captare de 3km a fiecăreia dintre cele 90 de farmacii City Pharma achiziţionate. Ca urmare a informaţiilor furnizate de părţi, în cazul a 8 din cele 90 de farmacii City Pharma, activităţile părţilor nu se suprapun pe o rază de captare de 3 km, neexistând farmacii Sensiblu în aceste zone.

Ca urmare a operaţiunii de concentrare economică, în cazul a 23 din cele 90 de farmacii City Pharma, în raza de captare a cărora se regăsesc farmacii Sensiblu, cota de piaţă a Sensiblu va depăşi nivelul de 15%.

Comerţul cu ridicată de produse farmaceutice şi parafarmaceutice Aşa cum s-a precizat anterior, Sensiblu face parte din grupul A&D Pharma. Din

acelaşi grup face parte şi SC Mediplus Exim SRL, o societate care are ca obiect de activitate comerţul cu ridicată de produse farmaceutice. Prin urmare, la nivelul grupului există o integrare pe verticală a celor două activităţi.

16

În concluzie, în scopul analizei concentrării economice notificate, vor fi analizate cele 23 pieţe relevante afectate, în cazul cărora cota de piaţă cumulată a părţilor implicate depăşeşte nivelul de 15%.

ConcluziiOperaţiunea de concentrare economică realizată prin dobândirea controlului unic de

către SC Sensiblu SRL, societate aparţinând grupului A&D Pharma, asupra fondului de comerţ aferent unui număr de 90 de farmacii deţinute de SC News Quality Pharma SRL a fost analizată prin prisma Legii concurenţei nr. 21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice.

Tranzacţia prin care SC Sensiblu SRL, societate aparţinând grupului A&D Pharma, a dobândit controlul unic asupra fondului de comerţ aferent unui număr de 90 de farmacii deţinute de SC News Quality Pharma SRL cade sub incidenţa Legii concurenţei nr. 21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, încadrându-se în prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) referitoare la realizarea unei concentrări economice şi în prevederile art. 14 referitoare la pragul cifrei de afaceri.

Operaţiunea de concentrare economică analizată conduce la suprapuneri pe orizontală în ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice (prin farmacii) în zona de captare, de 3 km, a 82 dintre farmaciile City Pharma. Din cele 82 de pieţe relevante astfel identificate, doar 23 de pieţe relevante sunt afectate, întrucât cota de piaţă cumulată a părţilor implicate depăşeşte nivelul de 15%.

Operaţiunea de concentrare economică notificata nu conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe niciuna din pieţele relevante identificate.

Realizarea operaţiunii de concentrare economică notificata nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante pe piaţa comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice prin farmacii.

DeciziaSC Sensiblu SRL este obligată, conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea

concurenţei nr. 21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, să plătească taxa de autorizare a concentrării economice notificate.

În termen de 5 zile de la depunerea, la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, a situaţiilor financiare anuale la 31.12.2011 ale societăţilor comerciale Sensiblu SRL şi News Quality Pharma SRL, SC Sensiblu SRL va transmite la Consiliul Concurenţei câte o copie de pe acestea. Consiliul Concurenţei îşi rezervă dreptul de a recalcula cuantumul taxei de autorizare în situaţia în care cifrele de afaceri calculate pe baza datelor definitive diferă semnificativ faţă de cifrele provizorii avute în vedere la calculul taxei prevăzute la art. 3 din prezenţa Decizie. Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira în termen de maxim 30 (treizeci) de zile de la data comunicării prezenţei Decizii, de către SC Sensiblu SRL la bugetul de stat, cu ordin de plată tip trezorerie, cu menţiunea: “Taxa pentru autorizarea concentrării economice conform Legii concurenţei nr. 21/1996”. O copie după ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurenţei.

17

2.2. Studiu de caz privind controlul concentrărilor

Acest studiu a fost realizat pe baza raportului anual 2011 al Consiliului Concurenței. Situația analizată de Consiliul ConcurențeiÎn decembrie 2011, Consiliul Concurenţei a finalizat investigaţia referitoare la posibila

încălcare de către societăţile active pe piaţa distribuţiei carburanţilor auto, benzină şi motorină, angro şi cu amănuntul, din România, a Legii concurenţei şi a dispoziţiilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, prin limitarea sau controlul producţiei, comercializării, dezvoltării tehnice sau investiţiilor.

Părțile implicateÎn urma audierilor întreprinderilor implicate, autoritatea de concurenţă a constatat

încălcarea legislaţiei de concurenţă de către OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Lukoil, Rompetrol Downstream, MOL şi ENI, prin participarea la o înţelegere şi/sau practică concertată având ca obiect renunţarea la comercializarea cu amănuntul a benzinei Eco Premium pe piaţa românească.

Piața relevantăÎn acest caz, piaţa relevantă a fost definită ca fiind piaţa comercializării cu amănuntul a

benzinei Eco Premium pe teritoriul României. Benzina Eco Premium era un sortiment de combustibil cu o cerere specifică, caracteristicile acestui produs satisfăcând necesităţile speciale ale anumitor tipuri de autoturisme, în special cele care nu erau echipate cu dispozitiv catalitic. Trebuie menţionat că, în conformitate cu prevederile legale privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, începând cu 1 ianuarie 2005 s-a admis introducerea pe piaţă numai a benzinei fără plumb, fiind interzisă, practic, comercializarea benzinei care conţinea tetraetil de plumb. La acel moment, toate întreprinderile implicate au ales, în mod liber, să comercializeze sortimentul de benzină Eco Premium, promovându-l în rândul consumatorilor care utilizau anterior benzină cu tetraetil de plumb ca fiind înlocuitorul acestui produs. În perioada 2005-2007, cererea de Eco Premium a reprezentat între 18-28% din volumul total al vânzărilor de benzină realizate de către părţile implicate.

Desfășurarea ancheteiÎn perioada mai 2007 - martie 2008, între OMV Petrom, OMV Petrom Marketing,

Rompetrol Downstream, MOL, Lukoil şi ENI au avut loc o serie de discuţii pentru a se ajunge la un consens cu privire la încetarea comercializării benzinei Eco Premium de către aceste întreprinderi. Schimbul de informaţii cu privire la benzina Eco Premium a avut caracter strategic, sensibil din punct de vedere comercial, cunoaşterea acestor informaţii reducând în mod substanţial incertitudinea cu privire la comportamentul pe care întreprinderile concurente urmau să-l adopte pe piaţă.

Pe parcursul discuţiilor dintre întreprinderile implicate asupra acestui subiect, s-a ajuns chiar la o formă preliminară scrisă a unei convenţii pentru renunţarea la comercializarea de Eco Premium de către toate întreprinderile implicate. Textul proiectului convenţiei prevedea data de la care încetează comercializarea benzinei Eco Premium (1 aprilie 2008), cât şi folosirea unor modalităţi de coerciţie (penalizare), cu scopul de a sancţiona întreprinderile care nu ar fi respectat înţelegerea. Deşi nu au existat dovezi cu privire la încheierea acestei convenţii în formă scrisă, părţile implicate au pus în aplicare planul comun de renunţare la

18

comercializarea Eco Premium, eliminând gradual, începând cu data de 1 aprilie 2008 până la epuizarea stocurilor, acest produs de la vânzare.

Activităţile întreprinderilor implicate din perioada mai 2007 - aprilie 2008 au făcut parte dintr-un plan general de a restricţiona concurenţa între părţile implicate, plan ce a determinat linia de acţiune a întreprinderilor implicate cu privire la comercializarea sortimentului de benzină Eco Premium şi a limitat astfel autonomia comercială a fiecărei părţi implicate.

Acest ansamblu de acţiuni este în contradicţie vădită cu conceptele pro-concurenţiale conform cărora fiecare operator economic trebuie să-şi stabilească în mod independent politica pe care intenţionează să o adopte pe piaţă. Legislaţia referitoare la concurenţă urmăreşte interzicerea oricăror forme de coordonare prin care întreprinderile substituie în mod deliberat riscurile inerente concurenţei cu o cooperare practică între acestea.

În cazul de faţă, părţile implicate au hotărât de comun acord să nu mai comercializeze sortimentul de benzină Eco Premium, sortiment pe care înainte de aceste acţiuni l-au comercializat în mod liber. În cursul procedurilor, părţile implicate au invocat existenţa unei obligaţii legale de retragere a sortimentului Eco Premium de pe piaţă începând cu 1 ianuarie 2009. În fapt, nu exista nicio interdicţie legală de a continua comercializarea benzinei Eco Premium după data de 1 ianuarie 2009. Din punctul de vedere al legislaţiei incidente, orice sortiment de benzină putea fi comercializat în continuare pe piaţa românească, cu condiţia respectării obligaţiei reducerii conţinutului de sulf de la maxim 50 la maxim 10 mg/kg. Ajustarea respectivă era impusă pentru toate sortimentele de benzină. La data de 31 decembrie 2008, atât benzina Eco Premium, cât şi celelalte două sortimente de benzină existente (benzina fără plumb COR 95 şi benzina fără plumb COR 98) aveau un conţinut de sulf de maxim 50 mg/kg. De la 1 ianuarie 2009, întreprinderile implicate şi-au luat toate măsurile pentru a putea vinde în continuare benzina fără plumb COR 95 şi COR 98 cu un conţinut de sulf de maxim10 mg/kg. Aceste măsuri nu au fost întreprinse şi pentru sortimentul Eco Premium, pe care întreprinderile hotărâseră să îl elimine de pe piaţă.

În consecinţă, discuţiile desfăşurate pe o perioadă de aproximativ un an, şi, în final, înţelegerea propriu zisă prin care întreprinderile implicate au convenit să renunţe la comercializarea unui produs, au garantat părţilor implicate faptul că niciuna dintre ele nu va mai comercializa benzina Eco Premium şi, implicit, nu va mai satisface cererea consumatorilor pentru acest sortiment de benzină. O asemenea garanţie era importantă pentru întreprinderile implicate, deoarece prin intermediul ei părţile au eliminat practic riscurile şi incertitudinile pe care le presupune concurenţa, înlocuindu-le cu cooperarea practică dintre ele. Înţelegerea a permis părţilor implicate să reducă gama sortimentală de produse şi să nu se mai concureze între ele pentru toate cele trei categorii de benzină comercializate, aşa cum o făceau în perioada anterioară încălcării incriminate. Această înţelegere a fost considerată de Consiliul Concurenţei ca fiind o încălcare a Legii concurenţei şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

Durata încălcării săvârşite de întreprinderile OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, MOL, Lukoil şi ENI a fost de la 10 mai 2007 până la 1 aprilie 2008, iar pentru Rompetrol Downstream, de la 1 noiembrie 2007 până la 1 aprilie 2008.

Decizia Consiliului ConcurențeiConsiliu Concurenței a stabilit plata amenzilor pentru fiecare din părțile implicate,

cuantumul amenzilor aplicate prin Decizia 97/27.12.2011 fiind următoarele: OMV Petrom - 366.530.965 lei, OMV Petrom Marketing 137.288.031 lei, Lukoil – 136.894.846 lei, Rompetrol Downstream – 159.553.612 lei, MOL – 80.267.746 lei şi ENI – 11.194.766 lei.

19

CONCLUZII

În prezenta lucrare au fost luate în calcul două studii de caz și anume primul referindu-se la abuzul de poziție dominantă, iar cel de-al doilea referindu-se la controlul concentrărilor.

Primul studiu de caz luat în considerare, și anume abuzul de poziție dominantă se bazează pe Raportul Consiliului Concurenței, pe baza deciziei Nr. 17 din 24.04.2012 privind operaţiunea de concentrare economică prin care SC SENSIBLU SRL a dobândit controlul unic asupra fondului de comerţ aferent unui număr de 90 farmacii aparţinând S.C. News Quality Pharma S.R.L.

Operaţiunea de concentrare economică realizată prin dobândirea controlului unic de către SC Sensiblu SRL, societate aparţinând grupului A&D Pharma, asupra fondului de comerţ aferent unui număr de 90 de farmacii deţinute de SC News Quality Pharma SRL a fost analizată prin prisma Legii concurenţei nr. 21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice.

Tranzacţia prin care SC Sensiblu SRL, societate aparţinând grupului A&D Pharma, a dobândit controlul unic asupra fondului de comerţ aferent unui număr de 90 de farmacii deţinute de SC News Quality Pharma SRL cade sub incidenţa Legii concurenţei nr. 21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, încadrându-se în prevederile art. 10 alin. (1) lit. b) referitoare la realizarea unei concentrări economice şi în prevederile art. 14 referitoare la pragul cifrei de afaceri.

Operaţiunea de concentrare economică analizată conduce la suprapuneri pe orizontală în ceea ce priveşte activităţile de comerţ cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice (prin farmacii) în zona de captare, de 3 km, a 82 dintre farmaciile City Pharma. Din cele 82 de pieţe relevante astfel identificate, doar 23 de pieţe relevante sunt afectate, întrucât cota de piaţă cumulată a părţilor implicate depăşeşte nivelul de 15%.

Operaţiunea de concentrare economică notificata nu conduce la restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe niciuna din pieţele relevante identificate.

Realizarea operaţiunii de concentrare economică notificata nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special prin crearea sau consolidarea unei poziţii dominante pe piaţa comerţului cu amănuntul de produse farmaceutice şi parafarmaceutice prin farmacii.

În urma aceste investigații, Consiliul Concurenței a decis că SC Sensiblu SRL este obligată, conform prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, să plătească taxa de autorizare a concentrării economice notificate. Suma reprezentând taxa de autorizare se va vira în termen de maxim 30 (treizeci) de zile de la data comunicării prezenţei Decizii, de către SC Sensiblu SRL la bugetul de stat, cu ordin de plată tip trezorerie, cu menţiunea: “Taxa pentru autorizarea concentrării economice conform Legii concurenţei nr. 21/1996”. O copie după ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurenţei.

Cel de-al doilea studiu de caz privește concentrările economice și se bazează pe raportul anual al Consiliului Concurenței, anul 2011, privind abuzul de poziție dominantă a societății Petrom în ceea ce privețe prețul Benzinei Eco Premium.

Activităţile întreprinderilor implicate, și anume OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, MOL, Lukoil şi ENI din perioada mai 2007 - aprilie 2008 au făcut parte dintr-un plan general de a restricţiona concurenţa între părţile implicate, plan ce a determinat linia de acţiune a întreprinderilor implicate cu privire la comercializarea sortimentului de benzină Eco Premium şi a limitat astfel autonomia comercială a fiecărei părţi implicate.

Acest ansamblu de acţiuni este în contradicţie vădită cu conceptele pro-concurenţiale conform cărora fiecare operator economic trebuie să-şi stabilească în mod independent politica pe

20

care intenţionează să o adopte pe piaţă. Legislaţia referitoare la concurenţă urmăreşte interzicerea oricăror forme de coordonare prin care întreprinderile substituie în mod deliberat riscurile inerente concurenţei cu o cooperare practică între acestea.

Pe baza discuțiilor între aceste companii, s-a stabilit că nici una dintre ele nu va mai comercializa Benzina Eco Premium. Consiliul Concureței însă susține că nu este o practică anticoncurențială comercializarea acestui tip de benzină și se stabilește că se poate comercializa în continuare, însă discuţiile desfăşurate pe o perioadă de aproximativ un an, şi, în final, înţelegerea propriu zisă prin care întreprinderile implicate au convenit să renunţe la comercializarea unui produs, au garantat părţilor implicate faptul că niciuna dintre ele nu va mai comercializa benzina Eco Premium şi, implicit, nu va mai satisface cererea consumatorilor pentru acest sortiment de benzină. O asemenea garanţie era importantă pentru întreprinderile implicate, deoarece prin intermediul ei părţile au eliminat practic riscurile şi incertitudinile pe care le presupune concurenţa, înlocuindu-le cu cooperarea practică dintre ele. Înţelegerea a permis părţilor implicate să reducă gama sortimentală de produse şi să nu se mai concureze între ele pentru toate cele trei categorii de benzină comercializate, aşa cum o făceau în perioada anterioară încălcării incriminate. Această înţelegere a fost considerată de Consiliul Concurenţei ca fiind o încălcare a Legii concurenţei şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

Decizia Consiliului Concurenței a fost că fiecare dintre părțile implicate trebuie să plătească o amendă în valoare de: OMV Petrom - 366.530.965 lei, OMV Petrom Marketing 137.288.031 lei, Lukoil – 136.894.846 lei, Rompetrol Downstream – 159.553.612 lei, MOL – 80.267.746 lei şi ENI – 11.194.766 lei.

21

BIBLIOGRAFIE

1. Atomi, A. - Abuz de poziție dominantă – reglementare şi jurisprudenţă

europeană, Revista Profil: Concurenţa, Nr. 2/2007,

Bucureşti, 2007.

2. Bâldan, C. - Politica europeană a concurenței, Editura Sitech, Craiova,

2011.

3. Moşteanu, T.

(coord.)

- Preţuri şi concurenţă. Ediţia a III-a., Editura Didactică şi

Pedagogică Bucuresti, 2000.

4. Moşteanu, T. - Preţuri, echilibru concurenţial şi bunăstare socială, Editura

Economică, Bucureşti, 2001.

6. Moşteanu,T.,

Purcărea, T.

- Concurenţa. Ghidul afacerilor performante, Editura

Economică, Bucureşti, 2000.

7. *** - Legea Concurenţei nr. 21/1996, art. 6.

8. *** - Legea Concurenţei nr. 21/1996, art. 11, alin. (4).

9. *** - http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/

id7432/cc_raport_anual_2011_ro.pdf, Raport privind abuzul de

poziție dominantă publicat de Consiliul Concurenței, Raport

anual 2011.

10. *** - http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/

id7414/decizie_sensiblu_publicare.pdf, Raport privind

concentrarea economică publicat de Consiliul Concurenței,

Decizia nr.17 din 24.04.2012.

22