p0002000100000002_studiu - abuzul si neglijarea copiilor (2)

8/17/2019 p0002000100000002_Studiu - Abuzul Si Neglijarea Copiilor (2)

1/134


2/134

GUVERNUL ROMÂNIEIMinisterul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şiPersoanelor Vârstnice

!U"UL #INEGLI$RE

%OPIILOR

Studiu sociologic la nivelnaţional

Acest studiu naţional a fost realizat de OrganizaţiaSalvaţi Copiii cu sprijinul DirecţieiProtecţia Copilului –


3/134

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale iPersoanelor !"rstnice

#$%

&


4/134

%onsultanţ& ştiinţi'c&(¾' (a)riela Ale*andrescu, Preedinte e*ecutiv, Organizaţia Salvaţi

Copiii¾' +lena udor, Director Direcţia pentru Protecţia Copilului –

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale i Persoanelor!"rstnice

¾' Mi-aela Manole, coordonator proiect Organizaţia Salvaţi Copiii –e*pert asistenţ. social. i protecţia copilului

%oor)onare cercetare(¾

' Ciprian (r.dinaru

%olecti*ul )e autori(¾' Ciprian (r.dinaru – sociolog¾' Diana St.nculeanu – psi-oterapeut, coordonator de proiect

+c-ipa de cercetare mulţume/te Filialelor Salvaţi Copiii pentruimplicarea 0n culegerea datelor1

otodat., Organizaţia Salvaţi Copiii mulţume/te tuturor persoanelor careau participat la realizarea studiului de faţ.1

+escrierea %IP a !iliotecii Naţionale a RomânieiORGNI"-I .SLV-I %OPIII/ 0!ucureşti1

u2ul şi ne3li4area co5iilor 6n 7amilie ( stu)iu sociolo3ic la ni*el naţional 2Organizaţia Salvaţi Copiii1 3 4ucure/ti 5 Speed Promotion, #$%&

6S47 89:3;$;3:&


5/134

%u5rins

%u*ânt 6nainte 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 9Sco5ul şi oiecti*ele stu)iului 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 88 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 :%a5itolul ;Preci2&ri conce5tuale şi re3lement&rile3islati*e 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 <

!iolenţa 0n familie1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

%%

Cauzele violenţei i consecinţele violenţei 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1

%#Factorii de risc /i de protecţie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1

%#Factorii de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

Factorii deprotecţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

!iolenţa asupra copilului 0n familie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1

%&Consecinţele violenţei asupracopilului 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

%<

Consecinţele produse de abuzul fizic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . 14 Consecinţele produse de abuzul emoţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . 14 Consecinţele produse de abuzul sexual

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Consecinţele produse de

neglijare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

%a5itolul =Meto)olo3iacercet&rii 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 88 8 8 8 8 8 ;9

Cercetare calitativ. privind percepţia a)uzului /i a principalelor tipuri de a)uzde c.tre copii 1 %=Cercetare cantitativ. 0n r"ndul p.rinţilor /i copiilor pentru a estimaincidenţa a)uzului/i a neglij.rii 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 %=


6/134

%a5itolul >Perce5ţia au2ului şi ti5uri )e au2 ? cercetare calitati*&

6n rân)ul co5iilor 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 88 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 ;:

Ce 0nţeleg copiii prin a)uz 2 violenţ. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1%9Percepţia a)uzului 2violenţei 0n funcţie de mediul de apariţie /i de actoriiacţiunii 1 1 1 1 1 %9Cauzele violenţei 2a)uzului, 0n opinia copiilor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1

%8%a5itolul @+imensiunea cantitati*& a au2ului şi a 7actorilor

acestuia 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 =ACondiţii de viaţ. 2locuire 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1

#$Opiniilepărinţilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Opiniile copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

Climat familial 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 #&elaţia copiilor cupărinţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Opiniile generale privind educaţiacopiilor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

#=Participarea copiilor la tre)urile casnice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 #:@elaţia p.rinţilor cu /coala 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1#8@elaţia copiilor cu/coala 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

&% !buzul "n mediul #colar$ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %2

Studiu sociologic la nivel naţional >


7/134

(rupul de prieteni ai copiilor 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1

&&

Comportamente de pedepsire a copilului 0n familie 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 1 1 &=

Abuzul verbal /emoţional (în familie) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Abuzul fizic împotriva copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Neglijarea /Eploatarea copiilor! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "#

$ercepţia pe%ep&ei %e c'tre copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "

Abuzul în afara familiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "

%a5itolul 9nali2a com5arati*a a re2ultatelor 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8

8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 @@Cum au evoluat comportamentele de pedepsire2a)uzul asupra copilului 0nultimii ani 1 1

neCe 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 88 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 99

Ane*a % – C-estionar p.rinţi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1

==Ane*a # – C-estionar copii 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1

;&Ane*a & – (-id Focus grup copii 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 11 1 1 9$

!ilio3ra'e

selecti*& 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 88 :=


8/134

@ A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


9/134

%u*ânt 6nainte

Violenţa nu e)uc&Preocup.rile Organizaţiei Salvaţi Copiii pentru com)aterea tuturor formelor

de violenţ. asupra copilului dateaz. de peste zece ani, un moment semniGcativGind introducerea 0n legea #9#2#$$< a articolelor cu privire la interzicereapedepsei corporale, ca practic. de cre/tere /i educaţie a copiilor din @om"nia1

Hn #$$#, data pu)lic.rii ultimului studiu naţional cu privire la incidenţaa)uzului i neglij.rii copilului – ICopilul a)uzat /i neglijat 0n @om"nia – Studiu7aţional1 Prevalenţ., factori de risc, modalit.ţi de prevenire /i intervenţieJ,realizat de c.tre Agenţia 7aţional. pentru Protecţia Drepturilor Copilului,Organizaţia Mondial. a S.n.t.ţii /i 4anca Mondial., cifrele relevau o realitate 0ngrijor.toare 0n r"ndul p.rinKilor care recuno/teau, 0n procent de peste ;$L,utilizarea diferitelor forme de violenK. 0n procesul de cretere i educare acopilului

Un )eceniu mai târ2iu, misiunea Or3ani2aDiei Sal*aDi %o5iii este s. 0m)un.t.ţeasc. permanent felul 0n care copiii sunt trataţi /i s. generezesc-im).ri imediate /i de durat. 0n viaţa lor1 Salvaţi Copiii lupt. pentrueliminarea tuturor formelor de pedeaps. corporal. i a tratamentelor umilitoaresau degradante, din toate conte*tele de viaţ. ale copiilor1 Astfel, promov.mconstant activit.Ki i campanii de prevenire a tuturor formelor de violenK. 0ntoate mediile de viaK. ale copilului 0n cadrul programelor noastre1

Salvaţi Copiii a sprijinit /i promovat re7orma le3islati*&1 O)ligaţia de ainterzice orice form. de pedeaps. corporal. este generat. de dreptul copiilor larespect pentru integritatea lor Gzic., demnitate uman. i anse egale la protecKie,

0n temeiul legii1 Scopul reformei legislative nu este acela de a pedepsi p.rinţii, cimai degra). de a trimite un mesaj clar c. violenţa 0mpotriva copiilor nu estetolerat.1 upt.m ca eliminarea a pedepselor Gzice /i umilitoare, a a)uzului ineglij.rii copilului 0n toate conte*tele de viaK. ale acestuia s. Ge o prioritate peagenda politic. /i 0n spaKiul comunitar de dez)atere1

Salvaţi Copiii lupt. pentru scimare social& i e)ucaDie, care vor genera 0n timp noi atitudini /i practici de cretere i educare a copiilor1 +ste esenţial.sc-im)area nivelului de acceptare social. a pedepselor corporale /i umilitoare

precum i creterea vizi)ilit.Kii i contientiz.rii acestora ca form. de 0nc.lcarea drepturilor copilului1 Promov.m transferul de cunotinKe prin ela)orarea demateriale educaKionale i de sensi)ilizare1

Ca organizaţie care promoveaz. drepturile copilului, Salvaţi CopiiievidenKiaz. constant importanţa 5artici5&rii co5ilului1 6mplic.m copiii,ascult.m propunerile lor, lu.m 0n considerare sugestiile lor1 Copiii au dreptul s.Ge auziţi at"t 0n familie c"t /i 0n spaţiul pu)lic1

Salvaţi Copiii promoveaz. strate3iile 5o2iti*e )e e)ucaDie 5arental& i 0/i propune s. 0i ajute pe p.rinţi s. devin. contienţi de importanţa a)ord.riipozitive 0n interacKiunea cu copiii lor, o a)ordare care s. ţin. seama dedrepturile acestora1 Salvaţi Copiii dore/te s. le ofere p.rinKilor mesaje clare cu

privire la educaKia pozitiv., aGrm"nd c. pedeapsa corporal. este 0ntotdeaunainaccepta)il.1

Salvaţi Copiii militeaz. pentru eliminarea tuturor formelor de violenţ. dintoate conte*tele de viaK. ale copiilor /i pentru garantarea respect.riidrepturilor acestora1


10/134

Studiu sociologic la nivel naţional 9


11/134

Studiul acesta reprezint. o m.sur. actual. a fenomenului violenKei 0mpotrivacopilului, dup. zece ani de campanii de contientizare i /apte ani de m.surilegislative care interzic violenKa asupra copilului1 +ste o m.sur. a eforturilorconsistente depuse 0n ultimul deceniu dar i una a pailor pe care OrganizaKia

SalvaKi Copiii i partenerii s.i 0i au de parcurs de azi 0ncolo p"n. la eliminareatotal. a violenKei din viaKa copiilor notri1Gariela leCan)rescuPree)inte eCecuti*Or3ani2aDia Sal*aDi%o5iii

Politici 5ulice 5entru o 5rotecţie real& a co5iilor

A)uzul /i neglijarea copiilor continu. s. Ge dou. su)iecte sensi)ile aleagendei pu)lice, asupra c.rora atenţia /i eforturile autorit.ţilor, dar /i cele aleactorilor relevanţi din mediul non3guvernamental vor continua s. se 0ndrepte cuaceea/i preocupare1

7evoia armoniz.rii acestui efort comun tre)uie s. r.m"n. o prioritate, av"nd 0nvedere efectele grave pe termen lung, pe care actele de violenţ. s.v"r/ite asupraunui copil, le pot avea asupra dezvolt.rii sale viitoare /i a comportamentului s.ude adult, 0n ansam)lul regulilor de convieţuire social.1

+la)orarea studiului de faţ. de c.tre Salvaţi Copiii 3 @om"nia, reprezint. 0nfapt continuarea demersurilor pe aceea/i tem., iniţiate anterior de c.treMinisterul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale /i Persoanelor !"rstnice, iar studiulde faţ. este o dovad. 0n plus a gradului sporit de interes, e*istent 0nc. faţ. deaceast. pro)lematic.1

Analiza pertinent. /i de su)stanţ. a diverselor forme pe care violenţa asupracopiilor le 0m)rac., la nivelul societ.ţii rom"ne/ti, aduce 0n prim plan modul 0ncare copiii /i adulţii percep fenomenul violenţei, consecinţele acestuia saucauzalit.ţile care stau la )aza unui astfel de comportament1

Pe de alt. parte, concluziile desprinse din studiu sunt de natur. s. ofere noiinstrumente de lucru, autorit.ţilor a)ilitate, 0n vederea contur.rii politicilorviitoare adresate acestui domeniu1 Hn acela/i timp ofer. dimensiuni dedezvoltare unor m.suri concrete /i orientate, care s. asigure o prevenire real.

/i o corectare, pe m.sur., a cauzelor care pot favoriza perpetuareamanifest.rilor violente faţ. de copii1

Mai mult, realizarea analizei calitative /i cantitative a fenomenului a)uzului /ineglij.rii copilului, nu numai 0n cadrul propriei familii dar /i al /colii saucomunit.ţii 0n care acesta tr.ie/te /i se dezvolt., reprezint., f.r. 0ndoial., oalt. iniţiativ. am)iţioas. a organizaţiei Salvaţi CopiiiJ, care ne3a o)i/nuit cumodul s.u o)iectiv de a se adresa direct, unor pro)lematici deose)it desensi)ile1

Apreciind calitatea acestui demers, credem c. este posi)il ca rezultatele /iecourile pe care concluziile studiului de faţ. le vor avea 0n raport cu actoriisociali /i instituţionali s. se concretizeze 0ntr3o serie de m.suri /i acţiuni al

c.ror singur o)iectiv s. Ge asigurarea unei protecţii reale a Gec.rui copil 0mpotriva a)uzului /i neglij.rii1%o)rin S%URUSecretar )e StatMinisterul Muncii, Familiei,


12/134

Protecţiei Sociale i PersoanelorVârstnice

B A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


13/134

Sco5ul şi oiecti*ele stu)iului

Studiul de faţ. a pornit de la nevoia de informaţii calitative /i cantitativeprivind a)uzul /i neglijarea copiilor 0n familie, 0n vederea 0m)un.t.ţiriisistemului de prevenire, intervenţie /i com)atere a acestui fenomen1

Principalele o)iective care au stat la )aza cercet.rii au fost5

¾' Determinarea incidenţei cazurilor de a)uz /i neglijare 0n familiile din@om"nia, din perspectiva principalelor dimensiuni ale fenomenului5 a)uz /ineglijare emoţional., Gzic., educaţional.N

¾' Distri)uţia valorilor indicilor de a)uz /i neglijare pe dimensiunea rural2ur)an /i 0n proGl teritorial >regiuni istorice?N

¾' M.surarea frecvenţei cazurilor de a)uz /i neglijare a copilului pe forme /i

tipuri concrete de manifestareN¾' Distri)uţia indicilor de a)uz /i neglijare in raport cu diferite caracteristici

socio3demograGe, socio3economice /i psi-o3sociale ale p.rinţilor saupersoanelor care au copii 0n 0ngrijireN

¾' Determinarea proGlului familiilor 0n care se manifest. diferite forme dea)uz /i neglijare, proGl construit pe )aza asocierilor statistic semniGcative 0ntre caracteristicile familiilor respective /i diferite forme de a)uz2neglijareN

¾' M.surarea atitudinilor /i percepţiilor populaţiei cu privire la a)uzul /ineglijarea copiilor 0n familie, /coal., grup de prieteni, grup de pro*imitate

etc1N¾' M.surarea frecvenţei fenomenului din perspectiva copiilor1


14/134

Studiu sociologic la nivel naţional :


15/134

%a5itolul ;Preci2&ri conce5tuale şi re3lement&ri

le3islati*e

Preciz.rile conceptuale sunt necesare investigaţiei sociologice presupuse destudiul de faţ. din dou. considerente1 Pe de o parte este nevoie de deGnireaconceptelor de Ia)uzJ /i IneglijareJ /i a principalilor indicatori ai acestorapentru ela)orarea unei metodologii care s. surprind. c"t mai e*act acestefenomeneN pe de alt. parte, ele sunt necesare pentru ela)orarearecomand.rilor de prevenţie /i intervenţie 0n situaţiile de neglijare /i a)uz, 0nconcordanţ. cu reglement.rile legislative naţionale 0n domeniu1

Hnţelegerea comun. a semniGcaţiei termenilor utilizaţi 0n acest domeniu deinterferenţ. este esenţial. pentru o comunicare uent. /i inteligi)il. 0ntreprofesioni/tii care lucreaz. direct cu copilul /i familia, 0n domenii diferite deactivitate, sau2/i cei care nu lucreaz. direct cu copilul >reprezentanţii mass3media, liderii comunit.ţii etc1? dar care, prin activitatea pe care o desf./oar.,au implicaţii asupra vieţii copilului /i familiei1

Hn @om"nia este promovat. terminologia recomandat. de @aportul Mondial cuprivire la violenţa asupra copiilor realizat de O7B 0n anul #$$; precum i deGniţiilee*istente 0n legislaţia naţional.1

+*ist. mai multe deGniţii operaţionale pentru diferitele forme de violenţ.

asupra copilului1!iolenţa asupra copilului reprezint. un concept comple* /i integrator pentru

diversele forme de a)uz Gzic, ver)al, emoţional, se*ual, neglijare, e*ploatareeconomic.2e*ploatare prin munc., e*ploatare se*ual., r.pire /i2sau dispariţie,migraţie 0n situaţii de risc, traGc, violenţ. prin internet /1a, raport"ndu3se latoate mediile cu care copilul se a. 0n relaţie5 familie, instituţii de 0nv.ţ.m"nt,medicale, de protecţie, medii de cercetare a infracţiunilor /i derea)ilitare2detenţie, internet, mass media, locuri de munc., medii sportive,comunitate etc1

Hn funcţie de particularit.ţile comiterii actului violent, respectiv de raportul

0ntre agresor /i copil, toate aceste forme de violenţ. asupra copilului pot Gsu)sumate urm.toarelor tipuri de violenţ.5• violenţ. asupra propriei persoaneN• violenţ. interpersonal.N• violenţ. colectiv.1

Violenţa 6n 7amilie cuprinde o parte comun. cu violenţa asupra copilului,respectiv a)uzul Gzic, emoţional /i2sau psi-ologic, se*ual /i neglijarea 0nf.ptuitede p.rinţi sau reprezentantul legal, /i o parte speciGc. adultului victim.1

Violenţa asu5ra co5ilului reprezint. forme de rele tratamente produse dec.tre p.rinţi sau orice alt. persoan. aat. 0n poziţie de r.spundere, putere sau

0n relaţie de 0ncredere cu copilul, care produc v.t.mare actual. sau potenţial.asupra s.n.t.ţii acestuia /i 0i pun 0n pericol viaţa, dezvoltarea, demnitatea /imoralitatea1 Hn funcţie de caracteristicile /i gravitatea faptei, violenţa asupracopilului antreneaz. r.spunderea civil., disciplinar. sau penal. af.ptuitorului2agresorului1


16/134

Principalele forme de violenţ. asupra copilului sunt5 a)uzul, neglijarea,e*ploatarea /i traGcul de copii1

< A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


17/134

u2ul este deGnit 0n egea nr1#9#2#$$< privind protecţia /i promovareadrepturilor copilului >art1:8, alin1%? /i poate 0m)r.ca diferite forme, GindclasiGcat ca a)uz Gzic, emoţional, psi-ologic, se*ual /i economic >( nrmaiales 0n comunit.ţile de romi?N

¾' mutilarea genital.N

¾' -.rţuirea se*ual., deGnit. pentru locul de munc., pentru copiii carelucreaz. 0n sistemul formal, aat Ge su) incidenţa Codului Muncii, Ge su)incidenţa Codului Civil1

Ne3li4area este deGnit. 0n egea nr1#9#2#$$< privind protecţia /ipromovarea drepturilor copilului >art1:8, alin1#?1 7eglijarea se poate prezentasu) mai multe forme >( nr


18/134

• neglijarea igienei – lipsa igienei corporale, mirosuri resping.toare,paraziţiN

• neglijarea medical. – a)senţa 0ngrijirilor necesare, omiterea vaccin.rilor /i avizitelor de control, neaplicarea tratamentelor prescrise de medic,neprezentarea la programe de recuperareN

Studiu sociologic la nivel naţional H


19/134

• neglijarea educaţional. – su)stimulare, insta)ilitatea sistemului depedepse /i recompense, lipsa de urm.rire a progreselor /colareN

• neglijarea emoţional. – lipsa atenţiei, a contactelor Gzice, a semnelor deafecţiune, a cuvintelor de apreciere1

P&r&sirea co5iluluiaan)onul )e 7amilie re5re2int& cea mai 3ra*&7orm& )e ne3li4are88EC5loatarea co5iilor corespunde deGniţiei e*ploat.rii unei persoane din

egea nr1;9:2#$$% privind prevenirea /i com)aterea traGcului de persoane>art1# pct1#?, iar deGniKiile operaKionale sunt menKionate 0n ( nr1 6O? nr1%:#2%888 privind interzicerea celor mai grave forme ale munciicopiilor /i acţiunea imediat. 0n vederea elimin.rii lor >art1&?, ratiGcat. prinegea nr1#$&2#$$$, precum /i 0n prevederile Convenţiei 6O nr1%&: privind

v"rsta minim. de angajare1 Detalii privind prevenirea /i com)atereae*ploat.rii copilului prin munc., complementare cu documentul prezent, sereg.sesc 0n ane*a # din ( nr1 pornograGe, pornograGe infantil.,imagini erotice tip fotograGi sau imagini cu copii – de e*emplufenomenul olita, desene animate erotice i2sau pornograGce, rasism i*enofo)ie, discriminare, intimidare?N

• contacte on line i 0n lumea real. >prin c-at i e3mail agresorul c"tig. 0ncrederea copilului, care furnizeaz. informaKii ce pot duce la identiGcareacopilului i2sau a adresei unde locuiete, cu comiterea ulterioar. de a)uzurii infracKiuni, prin 0nt"lnirea faK. 0n faK. cu copilul sau nu?N


20/134

;A A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


21/134

• dependenKa de jocuri i internet >utilizarea e*cesiv. a calculatorului inavigarea pe internet mai mult de patru ore pe ziau efecte devastatoareasupra s.n.t.Kii Gzice, a performanKelor colare, a capacit.Kii desocializare a copilului i a relaKiilor cu p.rinKii?N

• comerK i pu)licitate >comerKul electronic f.r. supraveg-erea p.rinKilorpoate conduce la utilizarea frauduloas. a datelor personale, de e*emplu,utilizarea ilegal. a c.rKilor de credit, furtul de identitate?1

u2ul, ne3li4area, eC5loatarea şi tra'cul )e co5ii, 5recum şicelelalte 7orme )e *iolenţ& asu5ra co5ilului, 5ot ' comise )e c&tre5&rinţi, 5ersoane cunoscute )e co5il sau str&ine acestuia, 5recum şi)e alţi co5ii )ecât co5ilul *ictim&88 st7el, aceste acte se 5ot 5ro)uceatât 6n 7amilie, cât şi 6n instituţii 5ulice ori 5ri*ate, a)resate co5iluluişisau 7amiliei, 5recum şi 6n a7ara acestora, )e eCem5lu la locul )emunc&88

ceast& )elimitare 6ntre )i7eritele 7orme )e *iolenţ& asu5ra co5iluluieste strict )e or)in teoretic88 Jn realitate ele a5ar 7rec*ent 6m5reun&Kau2ul '2ic )e eCem5lu, este 6nsoţit )e au2 emoţional, au2ul seCual

5resu5une, )e re3ul&, au2ul '2ic şi emoţional88

Violenţa 6n 7amilie!iolenţa 0n familie este deGnit. de egea nr1#%92#$$& >art1#?1 Su)liniem

diferenţa 0ntre termenul violenţ. domestic. referitor la violenţa 0ntre parteneri/i violenţa 0n familie care se refer. la violenţa 0ndreptat. 0mpotriva oric.ruimem)ru al familiei1 Cu alte cuvinte, conceptul de violenţ. domestic. esteinclus 0n conceptul de violenţ. 0n familie, care cuprinde at"t violenţa dintreparteneri, Ge ei soţi sau concu)ini, c"t /i violenţa asupra copiilor, persoanelorv"rstnice sau altor rude din familie1

Pentru operaţionalizare 0n vederea monitoriz.rii, ( nr1 m"ncare,somn etc1?1 Acest tip de violenţ. cuprinde /ase componente importante5 frica,depersonalizarea, privarea, supra0nc.rcarea cu responsa)ilit.ţi, degradarea /idistorsionarea realit.ţii1 otodat., reprezint. un factor central 0n controlul /imanipularea partenerului1

c? !iolenţa se*ual. – const. 0n comentarii degradante la adresa victimei,atingeri nepl.cute /i diverse injurii 0n timpul sau 0n leg.tur. cu actul se*ual,incluz"nd /i violul marital1

d?!iolenţa prin deprivare2neglijare – reprezint. forma non3Gzic. a violenţei1Se manifest. prin incapacitatea sau refuzul agresorului de acordare a celornecesare persoanei pentru toate aspectele vieţii sale5 s.n.tate, educaţie,dezvoltare emoţional., nutriţie, ad.post, siguranţa vieţii – 0n conte*tul 0n carefamilia sau 0ngrijitorul legal are acces la resursele necesare1 6ncludenesupraveg-erea /i lipsa protecţiei2ajutorul persoanei 0n faţa pericolului,lipsirea de li)ertate, a)andon de familie, nerespectarea m.surilor privind 0ncredintarea minorului, alugarea de la domiciliu /1a1

e?!iolenţa economic. – se manifest. prin controlul accesului victimei la )anisau lucruri personale, -ran., mijloace de transport, telefon, /i alte surse de


22/134

protecţie sau 0ngrijire de care ar putea )eneGcia1 +a duce la sc.derearesurselor /i autonomiei victimei1

Studiu sociologic la nivel naţional

;;


23/134

%au2ele *iolenţei i consecinţele *iolenţeiFactorii )e risc şi )e 5rotecţie

G nr88 @H=A;;, aneCa ;, prevede 0n ca588 III Factorii )e risc i )e5rotecDie88 %au2ele *iolenDei88 i5olo3ii88 %onsecinDele *iolenDei,urm.toarele5

Dependenţele /i limitele sociale la care sunt supu/i copiii 0ntr3o lume aadulţilor creeaz. o serie de situaţii care 0i predispun la riscul de a G victime aleviolenţei1 Pe l"ng. aceste situaţii, e*ist. /i factori care acţioneaz. 0n favoareacopilului, 0n sens protector1 De asemenea, ariile 0n care se manifest. riscurilepot constitui tot at"tea arii de intervenţie, iar situaţiile de risc pot G /i factori dedeclan/are a semnal.rii1 Factorii de risc /i de protecţie menţionaţi mai jos suntvala)ili at"t pentru violenţa asupra copilului, c"t /i pentru violenţa 0n familie1

Factorii de risc

a? Caracteristici ale copilului5 prematuritate sau greutate mic. la na/tere,pro)leme perinatale, de dezvoltare >de e*emplu, tul)ur.ri de ata/ament?, des.n.tate, diza)ilit.ţi, pro)leme sau tul)ur.ri de comportament, copil din afarac.s.toriei /1a1

+fectul Cenu/.resei deGne/te incidenţa crescut. a violenţei 0mpotrivacopiilor din afara c.s.toriei comis. de c.tre mam.2tat. vitreg faţ. de violenţageneral. 0mpotriva copiilor naturali1 Conceptul a fost e*tins /i asupra copiiloradoptaţi sau 0n plasament familial1

)?Caracteristici ale adultului victim.2familiei5 nivel educaţional sc.zut,e*perienţ. traumatic. 0n copil.rie, consum de alcool, droguri, v"rsta mic. amamei la na/terea primului copil, pro)leme de s.n.tate mintal., privare deli)ertate a unuia dintre p.rinţi2mem)ru de familie, diza)ilit.ţi sau )oli cronice,

empatie faţ. de agresor, insta)ilitatea structurii familiale, num.r mare de copii 0n familie, monoparentalitatea, violenţ. 0n familia de origine, izolarea de familie/i de prieteni, niveluri 0nalte de e*primare a furiei /i impulsivit.ţii, a/tept.rinerealiste 0n privinţa copiilor, reacţie agresiv. la stres, frecvenţ. ridicat. amut.rilor dintr3un loc 0n altul, a)senţa modelelor civice /1a1

c?Caracteristici socioculturale5 s.r.cie, /omaj, convingeri culturale privindautoritatea ).r)aţilor, toleranţ. crescut. faţ. de violenţa 0n familie, deţinereade arme, violenţa instituţional., violenţa societal., violenţa din domeniul audio3vizual1

Factorii de protecţie

Dezvoltarea copilului 0ntr3un mediu care ofer. elemente protective poateduce la prevenirea consecinţelor a)uzului, neglij.rii /i e*ploat.rii, mai ales acelor pe lung. durat. /i c-iar a a)uzului1

a?Caracteristici ale copilului5 starea )un. a s.n.t.ţii, rezilienţa, gradul dedezvoltare, ata/amentul securizant, a)ilit.ţile sociale, stima de sine /1a1

)?Factori protectivi ai adultului victim.2familiei5 e*istenţa /i implicareafamiliei l.rgite, familie armonioas. afectiv, sprijinul, credi)ilitatea /i respectulfamiliei faţ. de copil, interacţiuni diverse /i pozitive, activit.ţi comune 0n familie/1a1

c?Factori protectivi 0n comunitate5 gradul de informare /i sensi)ilizare acomunit.ţii, reţeaua de suport social, valorizare personal., e*istenţa serviciilorcomunitare de sprijin /i de specialitate /i accesi)ilitatea copiilor /i familiilor laacestea, aptitudini sociale puternice /1a1

Cunoa/terea factorilor de risc /i de protecţie este deose)it de important.pentru profesioni/tii care interacţioneaz. cu copilul pentru a putea evalua riscule*punerii la o situaţie de a)uz, neglijare /i e*ploatare1 De aceea este depreferat utilizarea unor instrumente de evaluare a riscului1


24/134

;= A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


25/134

Violenţa asu5ra co5ilului 6n 7amilieHn plus faţ. de formele clasice /ale c.ror deGniKii operaKionale au fost redate

mai sus, ( nr1


26/134

c? cazul r.pirii copilului sau al separ.rii ilegale a acestuia de unul dintrep.rinţiN

d?cazul 0n care p.rinţii se )at 0n prezenţa copilului1


;>


27/134

%onsecinţele *iolenţei asu5ra co5ilului0G nr88 @H=A;;, aneCa ;, ca588 III1

!iolenţa poate avea consecinţe imediate /i2sau pe termen lung asupra s.n.t.ţii,dezvolt.rii /i )un.st.rii copilului1 Pe termen lung, consecinţele se r.sfr"ng /i asupra

vieţii de adult, Gind reectate de diGcultatea de a dezvolta sau menţine relaţii intimecu se*ul opus sau c-iar relaţii sociale 0n general, de a3/i g.si un loc de munc. sta)il,de a avea atitudinile /i a)ilit.ţile necesare unui p.rinte suGcient de )un s1a1

7u numai actul 0n sine al violenţei are consecinţe, ci /i conte*tul 0n careaceasta se produce1 De o)icei, are loc o interacţiune 0ntre mai mulţi factori derisc care conduc la apariţia consecinţelor /i cre/terea impactului16ntervievarea2audierea repetat. a copilului ulterior descoperirii actului deviolenţ. poate, de asemenea, revictimiza copilul1

Consecinţele se reect. asupra dezvolt.rii copilului at"t pe plan afectiv, c"t/i asupra celorlalte aspecte ale dezvolt.rii /i asupra adapt.rii /colare1

• Pe plan afectiv5 ata/ament atipic >dezorganizat?, carenţe afective,

emoţionalitate negative, agresivitate, stima de sine redus. etc1• Pe planul celorlalte aspecte ale dezvolt.rii5 retard al cre/terii, 0nt"rzieri

0n dezvoltarea motorie, cognitiv. /i de lim)aj, competenţe socialereduse /1a1

• Pe planul adapt.rii /colare5 performanţe /colare reduse, diGcult.ţi de 0nv.ţare, a)andon colar1

Consecinţele produse de abuzul fzic

A)uzul Gzic poate avea consecinţe Gzice, neurologice /i poate conduce laapariţia unei )oli, fracturi, diza)ilit.ţi /i c-iar a decesului1 De asemenea, conducefrecvent la instalarea unor comportamente agresive, pro)leme emoţionale /i decomportament /i la diGcult.ţi de 0nv.ţare /i de diminuare a performanţelor /colare1Conte*tul 0n care se produce a)uzul Gzic poate G 0n familie, instituţii diverse >de e*1/coal., centru de reeducare, centru de plasament?, 0n comunitate >de e*1 pestrad.? /i c-iar societal1

Consecinţele produse de abuzul emoţional

A)uzul emoţional susţinut are mai ales consecinţe pe termen lung asupradezvolt.rii copilului, s.n.t.ţii sale mintale, comportamentului /i stimei de sine1Conte*tele producerii acestui tip de a)uz sunt de regul. cele legate de violenţadomestic.20n familie, de adulţii cu pro)leme de s.n.tate mintal. /i de p.rinţiicu a)ilit.ţi parentale sc.zute1

Consecinţele produse de abuzul sexual

A)uzul se*ual este deseori recunoscut prin comportamente autoagresive,depresii, pierderea stimei de sine /i comportament se*ual inadecvat v"rsteicopilului1 Severitatea impactului este cu at"t mai mare cu c"t a)uzul are odurat. /i intensitate mai mari, cu c"t copilul este mai mare ca v"rst., dac.e*ist. o component. de premeditare, ameninţare, coerciţie, sadism etc1 Hncazul a)uzului se*ual, odat. ce copilul l3a recunoscut /i dezv.luit, este vital.

prezenţa unui adult, mai ales a unui p.rinte protector sau a unei persoane de 0ngrijire, 0n care copilul are 0ncredere /i 0l ajut. s. fac. faţ. acestei e*perienţedramatice /i s. 0nţeleag. ce i s3a 0nt"mplat, oferindu3i sprijin /i protecţie1

Consecinţele produse de neglijare


28/134

7eglijarea sever. mai ales a copiilor de v"rst. mic. afecteaz. majorcre/terea /i dezvoltarea Gzic. /i intelectual. a copilului, iar 0n cazurile e*tremepoate conduce la spitalizarea, instalarea unei diza)ilit.ţi /i2sau decesulcopilului1

;@ A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


29/134

%a5itolul =Meto)olo3ia cercet&rii

Hn acord cu o)iectivele propuse pentru acest studiu s3a optat pe o du)l.a)ordare de cercetare5

• aor)are )e ti5 calitati* care a urm.rit, 0n principal, reliefareapercepţiilor, a atitudinilor /i comportamentelor copiilor cu privire lafenomenul a)uzului /i a neglij.rii, identiGcarea principalilor actoriimplicaţi 0n aceste fenomene, a conte*telor sociale 0n care acestea auloc /i a soluţiilor pentru a le limitaN

• o aor)are )e ti5 cantitati*, care a presupus m.surarea opiniilorp.rinţilor /i copiilor cu privire la fenomenele sociale studiate1

%ercetare calitati*& 5ri*in) 5erce5ţia au2ului şi a5rinci5alelor ti5uri )e au2 )e c&tre co5iiMeto)a )e cercetare 7olosit& a 7ost Focus Grou5ul, metod. care

permite investigarea detaliat. a percepţiilor /i atitudinilor su)iecţilor1 FocusGroup-ul ca tehnică de cercetare calitativă poate f descris drept o discuţiemoderată, centrată pe o temă bine stabilită (ocalizată) la care participă ntre !"i #$ persoane, ţin%nd cont de omogenitatea opiniilor, structura de v%rstă a participanţilor, caracteristici de ordin socio-demografc sau de status, etc&Selecţia participanţilor este ăcută pe baza unui chestionar de recrutare careasigură omogenitatea grupului de discuţie "i fltrează n acela"i timp participanţii după caracteristicile socio-demografce dorite&

(rupul ţint. al cercet.rii calitative a fost reprezentat de copii grupaţi pe cicluride 0nv.ţ.m"nt astfel5

7r1 (rup investigat Metoda a)ordat. 7r1 de unit.ţi%1 Hnv.ţ.m"nt primar Focus (rup ##1 Hnv.ţ.m"nt gimnazial Focus (rup #&1 Hnv.ţ.m"nt liceal Focus (rup #

a cercetarea calitativ. au participat copii din urm.toarele judeţe5 'rge",ara" Severin, onstanţa, ol*, +unedoara, a"i, ure", .eamţ, Suceava, /imi",0aslui&

%ercetare cantitati*& 6n rân)ul 5&rinţilor şico5iilor 5entru a estima inci)enţa au2ului şi ane3li4&rii

Meto)a )e cercetare folosit., 0n cazul am)elor grupuri ţint. >p.rinţi /icopii? a fost anc-eta pe )az. de c-estionar, dup. cum urmeaz.5

%1 nceta 6n rân)ul 5&rinţilor a avut drept grup ţint. gospod.riile>familiile? cu cel puţin un copil cu v"rsta p"n. 0n %: ani 0n 0ngrijire1

Eşantionul ales a fost de tip stratiGcat, pro)a)ilist, tristadial /i a avut dreptcriterii de stratiGcare regiunile de dezvoltare >7ord – +st, Sud – +st, Sud, Sud –!est, !est, 7ord – !est, Centru, 4ucure/ti – 6lfov?, mediul de rezidenţ. >ur)an –rural? /i m.rimea localit.ţilor >ur)an mare, ur)an mediu, ur)an mic, rural mare/i rural mic?1


30/134


;9


31/134

Volumul eşantionului )e 5&rinţi a fost de %1=: de localit.ţi?/i a persoanelor >selecţie pro)a)ilistic., cu pas statistic /i metoda zilei dena/tere?

+/antionul este reprezentativ la nivel naţional, pentru populaţia grupului ţint.,

cu eroare tolerata de Q23 #,=L la un nivel de 0ncredere de 8=L1 !alidareae/antionului a fost f.cut. pe )aza datelor 67S1

6nterviurile s3au desf./urat la domiciliul su)iecţilor 0n perioada mai – iulie#$%#1

#1 nceta 6n rân)ul co5iilor a avut aceea/i distri)uţie teritorial. ca cea 0nr"ndul p.rinţilor, iar volumul s.u a fost de %1%#$ de persoane1

Eşantionul folosit este reprezentativ pentru populaţia /colar. >din ciclurileprimar, gimnazial /i liceal su) %: ani?, cu o eroare tolerat. de Q23 &L, la unnivel de 0ncredere de 8= L1

Culegerea datelor s3a f.cut prin metoda autocomplet.rii, iar selecţia /colilor,claselor /i a elevilor a fost aleatoare1

Instrumentele )e cercetare >c-estionarul pentru p.rinţi, c-estionarulpentru copii /i g-idul de interviu? sunt disponi)ile 0n ane*e1 6nstrumentele decercetare au urm.rit urm.toarele dimensiuni5

Gi)ul )e inter*iu( modul de raportare a copiilor la fenomenul a)uzului,deGnirea comportamentelor violente /i a principalele forme ale violenţei /ia)uzului, situaţii tipice de a)uz etc1

%estionarul a)resat 5&rinţilor( structura familiei, condiţii de locuire,

situaţia material. /i Gnanciar. a familiei, e*istenţa 2ine*istenţa conictelor 0nfamilie /i tipul acestora, a)uzul de su)stanţe, comportamentul p.rinţilor faţ. decopil >0ngrijire, comportament afectiv, comunicare, supraveg-ere, petrecereatimpului cu copilul, comportamente de pedepsire a copilului, e*ploatareacopilului?, e*perienţa traumatic. a p.rinţilor 0n copil.rie etc1

%estionarul a)resat co5iilor( date sociodemograGce ale copiilor /ip.rinţilor, structura familiei /i condiţii de locuire, percepţia copilului asuprasituaţiei materiale a familiei, a)uzul /i neglijarea copilului >climatul afectiv dinfamilie, receptivitatea p.rinţilor la nevoile copilului, atenţia acordat. copilului 0nfamilie, modalit.ţi de pedepsire a copilului?, 0ntre).ri referitoare lacomportamentul /i starea afectiv. a copilului care a suferit diverse pedepse1

Analiza datelor calitative a fost f.cut. prin metoda analizei de conţinut1Datele cantitative au fost analizate prin procedee speciGce statisticedescriptive sau inferenţiale1


32/134

;B A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


33/134

%a5itolul >Perce5ţia au2ului şi ti5uri )e au2 ?

cercetare calitati*& 6n rân)ul co5iilor

Cercetarea calitativ. a fost a*at. pe modul 0n care copiii decodiGc.comportamentele violente 2 a)uzive, indiferent c. acestea apar la nivelver)al 2psi-ologic 2Gzic sau 0n diferite medii >familie, grup de egali, online,/coal.? /i a avut dou. o)iective principale5

¾' identiGcarea principalelor pattern3uri de raportare a copiilor lafenomenul a)uzului /i 2sau violenţeiN

¾' cali)rarea instrumentelor de cercetare cantitativ.1

%e 6nţele3 co5iii 5rin au2 *iolenţ&Majoritatea participanţilor la focus grupuri menţioneaz. 0n mod spontan trei

tipuri de comporta mente violente 2a)uzive care pot G 0ndreptate 0mpotrivacopiilor5 ver)al., Gzic. /i psi-ologic.1

10iolenţa este orice lucru care duce la rănirea unei persoane din punctde vedere psihic sau fzic& Spre e2emplu, fzic 3 lovire sau psihic 3denigrarea unei persoane&4 (copil, Focus Grup)

15ur "i simplu să te acă să sueri& ndierent ce ace, nu-i obligatoriu săte bată, pur "i simplu sa acă ceva care pe tine te-ar deran*a&4 (copil,Focus Grup)

DecodiGcarea comportamentului violent se face pe dou. paliere, 0n funcţie de modul 0n care acesta este resimţit de victim. (1te deran*ează4, 1te ace să sueri4), pe de oparte, dar /i 0n funcţie de intenţia actorilor, pe de alt. parte1 Aceast. ultim. modalitatede raportare duce la e*cluderea din r"ndul comportamentelor deGnite ca violente a ounor acţiuni f.cute f.r. intenţia v.dit. de a r.ni, c-iar dac. acestea implic. violenţ.Gzic. >de regul. violenţ. Gzic. u/oar., loviri din Ijoac.J 0n r"ndul grupului de egali?1

1.u toate acţiunile sunt violenţă& Spre e2emplu, cu prietenul tău te maimbr%nce"ti, te mai love"ti cu palma n *oacă, dar asta nu e violenţă, e doar

*oacă& 6a el cum "i mai vorbesc băieţii ur%t, se mai *ignesc n glumă& a să

fe violenţă trebuie ca cel vizat să se simtă rănit4 (copil, Focus Grup)17ncadrarea unei apte ca find violenţă depinde de apropierea dintre cei

doi& ontează de la cine vine "i cu ce intenţie, despre un prieten "tii că nuvrea să ţi acă rău dacă ţi dă o palmă peste cap, spre e2emplu&4 (copil,Focus Grup)

Perce5ţia au2ului *iolenţei 6n 7uncţie )eme)iul )e a5ariţie şi )e actorii acţiunii

Majoritatea participanţilor identiGc. urm.toare medii de manifestare a

comportamentelor a)uzive 0mpotriva copiilor5;88 Familie – pot ap.rea, conform participanţilor la focus grupuri toate tipurilede violenţ.5 Gzic., ver)al., psi-ologic., neglijarea copilului1 @aport"ndu3se laactorii acţiunii, copii identiGc. at"t comportamentele violente 2a)uzive alep.rinţilor 0mpotriva copiilor, c"t /i ale unui p.rinte 0mpotriva


34/134


;:


35/134

celuilalt% sau violenţa 0ntre fraţi1 Marginal, este su)liniat de copii ca /i tip decomportament potenţial, violenţa copiilor 0mpotriva p.rinţilor, v.zut. caperpetuarea comportamentelor a)uzive1

1aca copilul este bătut c%nd este mic&&& bătut "i iar bătut, iar c%ndntreabă de ce, nu nţelege, c%nd va a*unge mare va ace "i el la el& %ndva a*unge mare de doi metri poate dă a*ungă să-"i bată "i părinţii, a"a cumvedeţi "i la 8tiri la televizor4 (copil, Focus Grup)

@eferindu3se la cauzele a)uzului 0n familie, copii identiGc. urm.toarele5nivelul de stres al p.rinţilor, lipsa de comunicare, modalit.ţi autoritare deeducaţie, perpetuarea, prin 0nv.ţare, a comportamentelor violente de la ogeneraţie la alta5

1'"a au ost "i ei crescuţi 3 părinţii 3 "i a"a au nvăţat că e cea maisimplă cale, de ce să i e2plici copilului două ore ceva, i dai două palme "ise rezolvă imediat4& (copil, Focus Grup)

=88 #coal& – 0n funcţie de actori, pot ap.rea comportamente violente 0ntre elevi>unde am)ii actori sunt copii?, comportamente a)uzive pornind de la profesori c.treelevi dar /i dinspre elevi c.tre profesori1

!iolenţa 0ntre copii, 0n opinia participanţilor la focus grupuri, estecaracterizat. 0n principal ca violenţ. a colegilor mai mari 0mpotriva celor maimici1 Ca /i tipologie principal. de manifestare copiii enumer.5 violenţ. Gzic.,emoţional. sau psi-ologic. >1atunci c%nd bagi rica ntr-un om4) /i ver)al.>jigniri ?1 O categorie aparte identiGcat. aici este violenţa prin comportamentnonver)al – postura trupului, semne /i sim)oluri1

!iolenţa cadrelor didactice asupra copiilor – majoritatea copiilor apreciaz. c.aceasta este 0n sc.dere, 0n special violenţa Gzic.5

15roesorii nu se mai ating de copiii, "i permit să i articuleze doarverbal, nsă nu să-i atingă sau să-i lovească4 (copil, Focus Grup)

Aceast. tendinţ. de diminuare a violenţei Gzice 0mpotriva elevilor este dat., 0n opinia copiilor de sc-im)area mentalit.ţii cadrelor didactice, intervenţiilormass3media >Iau ost mediatizate astel de cazuri, iar acest apt are o in9uenţăimportantă asupra cadrelor didacticeJ?, modiGc.rilor legislative /i implic.riip.rinţilor 0n com)aterea acestor forme de violenţ.1

O parte dintre copiii participanţi la focus grupuri su)liniaz. faptul c. si cadreledidactice pot G victime a unor forme de violenţ. venite din partea elevilor1 +stevor)a, 0n marea majoritate a cazurilor, de violenţ. ver)al. >jigniri directe 2ridicarea

tonului? sau de Ip.r.sirea clasei de c.tre elev tr"ntind u/aJ1 Marginal, o partedintre copiii amintesc de forme de violenţ. Gzic. 0mpotriva cadrelor didactice1

>88 Pe stra)& – este, 0n opinia copiilor, mediul 0n care riscul de a)uz este cel mairidicat, Ge c. vor)im de violenţ. ver)al. sau Gzic.1 Cauzele identiGcate de copii suntmultiple, merg"nd de la anonimatul agresorului >1este greu să l găsească cinevadupă4 ?, la lipsa de intervenţie a autorit.ţilor >1dacă iei bătaie "i dai teleon la ##$durează două ore p%nă vine poliţia acolo&&&4)&

@88 Me)iu online – sunt identiGcate de copii comportamente de tip

cR)er)ullRing, 0n care copii2 adolescenţii posteaz. 0n mediul online lucrurisup.r.toare sau deranjante2dureroase2nepl.cute pentru alte persoane >de regul.tot copii? sau se*ting, respectiv postarea de mesaje cu caracter se*ual1

% DeGnit., de participanţii la cercetare calitativ., a G a)uz /i 0mpotriva copilului 2copiilor prin implicaţiile de ordinpsi-ologic pe care acest tip de violenţ. le are1


36/134

;< A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


37/134

Cea mai frecvent. form. de violenţ. online, 0n opinia participanţilor la focusgrupuri, este reprezentat. de postarea de imagini care Istric. imagineaJpersoanei respective >poze 0n ipostaze carag-ioase f.cute pu)lice ca Is. r"d.lumea de elJ?1

Hn cazul mediului online, 0n deGnirea comportamentului ca a)uziv sau nu

conteaz., 0n opinia majorit.ţii participanţilor la focus grupuri, natura relaţiilordintre actori >dac. ace/tia sunt prietenei sau nu? – spre e*emplu, postarea uneipoze carag-ioase sau umilitoare este acceptat. 0n grupul de prieteni apropiaţi,dar este deGnit. ca form. de a)uz atunci c"nd o v.d persoane din afaragrupului1

%au2ele *iolenţei au2ului, 6n o5inia co5iilorMarea majoritatea a copiilor participanţi la focus grupuri se raporteaz. la

comportamentele violente >indiferent c. este vor)a de violenţ. Gzic., ver)al.sau psi-ologic.? ţin"nd conte de urm.toarele dimensiuni 2urm.torii factori5

%1 Factori ce ţin socializarea agresorului, cu un accent important pus pesocializarea primar., Icei /apte ani de acas.J1 Sunt importante 0n acestcaz elemente precum modele /i valorile familiale – Iceea ce copilul 0nvaţ. de la p.rinţiJ1

#1 Hn cazul cadrelor didactice, acestea apeleaz. la violenţ. pentru IadisciplinaJ, 0n conte*tul 0n care Inu /tiu alte metodeJ1

&1 Factori ce ţin de anturaj 2grup de prieteni /i presiunea acestuia asupracopilului, 0n special 0n r"ndul adolescenţilor /i tinerilor5

1'ntura*ul este de vină de cele mai multe ori, copilul poate f mielu8el cu părinţii "i c%nd iese aară din casă n*ură "i ace de toate& 5ărinţii nu au de

unde sa 8tie, căci nu-l văd4&prin pierderea Icontrolului asupracopiluluiJ? etc1


38/134


;H


39/134

%a5itolul @+imensiunea cantitati*& a au2ului şi

a 7actorilor acestuia%on)iţii )e *iaţ& locuire

Opiniile părinţilor

!enitul total mediu pe gospod.rie 0n populaţia studiat. >p.rinţi care au copiisu) %: ani? este de ##$$ de lei >%=8% 0n mediul rural /i #9care este, conform 67S, de %89< lei 0n #$%% la nivelul populaţiei generale, %&8<lei 0n mediul rural /i #


40/134

=A A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


41/134

Av"nd 0n vedere prinicpalele categorii de c-eltuieli,


42/134


=;


43/134

Opiniile copiilor

Majoritatea copiilor >:;L? apreciaz. c. situaţia Gnanciar. a familiei din careprovin este similar. cu cea a prietenilor 2colegilor /i c. p.rinţii le cump.r.

majoritatea rec-izitelor >lucrurilor pentru /coal.? de care au nevoie >8#L?1 otu/itre)uie luat 0n considerare caracterul dezira)il al r.spunsurilor, indicatorii carem.soar. calitatea vieţii a/a cum este perceput. de copii put"nd G supraapreciaţi 0nsens pozitiv – astfel, de/i 0n cadrul acestui calup de 0ntre).ri 8L dintre copiiapreciaz. c. nu m.n"nc. suGcient acas. >Im"ncarea e )un., dar nu m.n"ncdestulJ?, 0n cazul 0ntre).rilor care m.soar. neglijarea copiilor %:L dintre ace/tiaaGrm. c. Ise 0nt"mpl. se se duc. la culcare de/i 0nc. le e foameJ1


44/134

== A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


45/134

%limat 7amilial:&L dintre p.rinţi aGrm. c. s3a 0nt"mplat s. se certe cu soţul 2soţia,

majoritatea acestora apreciind c. acest lucru se 0nt"mpl. rar sau foarte rar1 Dintotalul celor :& de procente, %


46/134


=>


47/134

Relaţia copiilor cu părinţii

Majoritatea p.rinţilor aGrm. ca petrec peste # ore pe zi 0mpreun. cucopilul 2copiii, procentul Gind mai ridicat >apro*imativ 8$L? 0n cazul celor careau copii su) %$ ani, comparativ cu cei care au copii cu v"rsta 0ntre %$ /i %: ani>9$L dintre p.rinţi?1

otodat., procente cuprinse 0ntre 9$ /i 8$L dintre p.rinţi aGrm. c. implic.copilul 2copiii 0n activit.ţile desf./urate 0n familie /i nu ezit. s. 0/i manifeteafecţiune faţ. de acesta 2ace/tia1 Se remarc., 0ns. c. apro*imativ ;&L dintrep.rinţi nu 0i cer opinia copilului >sau i3o cer foarte rar? c"nd vine vor)a de

decizii importante din familie1

:&L dintre copii apreciaz. c. au o relaţie )un. sau foarte )un. cu p.rinţii >saucu persoanele care au grij. de ei? /i 8=L aGrm. c. acas. se simt 0n siguranţ.1Analiz"nd r.spunsurile oferite 0n cazul acestui ultim item m.surat, se remarc. ocorelaţie puternic. 0ntre copii care menţioneaz. c. nu se simt 0n siguranţ. acas.>apro*imativ =L din e/antion? /i cei care sunt victime ale a)uzurilor 0n familie1


48/134

=@ A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


49/134

O5iniile 3enerale 5ri*in) e)ucaţia co5iilorCea mai mare parte dintre p.rinţi tind s. aGrme un acord moderat faţ. de

aGrmaţia Idac. un p.rinte 0/i iu)e/te copilul tre)uie s. 0i 0ndeplineasc. toatedorinţeleJ1 De/i cei mai mulţi dintre respondenţi >modul statistic? tind s. aleag.valoarea de mijloc >=? pe o scar. de la % la %$, unde % 0nseamn. dezacord totaliar %$ acord total, se o)serv. c. majoritatea p.rinţilor tind s. Ge mai degra).de acord cu aGrmaţia dec"t 0mpotriv.1

Dac. lu.m 0n considerare genul respondenţilor, femeile tind s. acorde maidegra). o valoare pe la mijlocul scalei, iar ).r)aţii o valoare e*trem. >de/imajoritatea acestora sunt mai degra). de acord cu aGrmaţia dec"t 0mpotriv.?1

Hn ceea ce prive/te studiile, nivelurile ridicate de colarizare coreleaz. cu unacord mai puternic cu aceast. aGrmaţie >Idac. un p.rinte 0/i iu)e/te copilultre)uie s. 0i 0ndeplineasc. toate dorinţeleJ?1 De asemenea, un acord maiputernic cu aceast. aGrmaţie 0nt"lnim 0n cazul familiilor monoparentale1

Majoritatea p.rinţilor tind s. Ge mai degra). 0mpotriva pedepsirii copilului deGecare dat. c"nd acesta gre/e/te, dec"t de acord cu acest lucru >Idac. unp.rinte vrea s.3/i disciplineze copilul tre)uie s.3l pedepseasc. de Gecare dat.c"nd gre/e/teJ?, 0ns. cei mai mulţi respondenţi au ales valoare de mijloc ascalei1


50/134


=9


51/134

Hn ceea ce prive/te genul su)iecţilor, ).r)aţii tind s. Ge mai degra). 0mpotriva pedepsirii copilului de Gecare dat. c"nd aceasta gre/e/te, femeilemanifest"nd un acord moderat cu aceast. aGrmaţie1 De asemenea, persoanelecu studii superioare tind s. Ge 0mpotriva acestei aGrmaţii >Idac. un p.rintevrea s.3/i disciplineze copilul tre)uie s.3l pedepseasc. de Gecare dat. c"ndgre/e/teJ?, la fel /i cele care provin din familii monoparentale1 7iveluri mairidicate de acord Gind 0nt"lnite 0n cazul respondenţilor care au studii gimnazialesau profesionale /i a celor din mediul rural1

=:L dintre p.rinţi consider. c. un Icopil )un este cel care 0/i ascult. 0ntotdeauna p.rinţiiJ, 0n timp ce #9L dintre ace/tia nu valideaz., 0ns. nici nuinvalideaz. aceast. aGrmaţie, iar %


52/134

=B A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


53/134

social. a r.spunsurilor >o parte din p.rinţi aGrm. c. nu sunt de acord cupedepsele Gzice, de/i folosesc aceste mijloace de constr"ngere?, Ge prin faptulc. actele de violenţ. u/oar. >urec-eat, lovit u/or cu palma? nu sunt deGnite ca).taie1

!eriGc"nd asocierea dintre r.spunsurile oferite la ace/ti doi itemi o)serv.m

c. &&L dintre p.rinţii care aGrm. c. sunt total 0mpotriva utiliz.rii ).t.ii spun c.au urec-eat sau lovit cu palma copilul 0n ultimul an >un procent mai mic cu =puncte dec"t cel din populaţia general.?1 Dintre cei care aGrm. ca sunt deacord cu ).taia I0n situaţii e*cepţionaleJ, =;L aGrm. c. au urec-eat sau lovitu/or copilul, procentul urc"nd la 9&L 0n cazul p.rinţilor care r.spund cu IdaJ laaceast. 0ntre)are >ISunteţi de acord ca, atunci c"nd un copil gre/e/te p.rinteles. utilizeze ).taiaJ?1

Hn ceea ce prive/te sancţionarea comportamentelor inadecvate cei mai mulţip.rinţi aGrm. c. prefer. s. anuleze copilului anumite privilegii, s. lase copilul

s. suporte consecinţele care decurg din fapta sa sau s. 0i retrag. sprijinulpentru activit.ţile pe care acesta le prefer.1

Analiz"nd r.spunsurile oferite de copii, o)serv.m c. principalele pedepsesunt interzicerea accesului la calculator >&%L? sau restricţionarea accesului latelevizor >;L?1

# >ISunteţi de acord ca, atunci c"nd un copil gre/e/te p.rintele s. utilizeze ).taiaJ /i IHn ultimul an111 l3aţiurec-eat, lovit u/or cu palma f.r. a r.m"ne urmeJ


54/134


=:


55/134

Principalele cauze ale neglij.rii 2a)uzului sunt, conform p.rinţilor, s.r.cia >;:L –procente cumulate?, promiscuitatea >=9L – procente cumulate?, lipsa sprijinului dinpartea statului pentru familiile cu pro)leme >## – procente cumulate?, num.rul marede copii nedoriţi ## – procente cumulate?1

Partici5area co5iilor la treurile casnice;:L dintre p.rinţi aGrm. c. sunt ajutaţi, 0n diferite m.suri, de copii la

tre)urile casnice, 0n timp ce L menţioneaz. c. ace/tia din urm. nu particip.niciodat. la aceste activit.ţi >totu/i, dac. lu.m 0n calcul v"rsta copiilor, oimportant. parte din procentul de L este e*plicat de aceast. varia)il. –copii nu au v"rsta necesar. pentru a participa la tre)urile casnice?1

Analiz"nd datele 0n funcţie de mediul de rezidenţ. poate G su)liniat faptul c., 0n mediul rural, copiii particip. 0ntr3o m.sur. semniGcativ mai mare, comparativcu cei din mediul ur)an, la tre)urile casnice >at"t procentul celor care aGrm. c.

nu particip. niciodat. este semniGcativ mai sc.zut 0n mediul rural, c"t /ifrecvenţa activit.ţilor este mai mare?1


56/134

=< A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


57/134

De asemenea, participarea copiilor la tre)urile casnice coreleaz. semniGcativcu nivelul veniturilor pe gospod.rii, mai e*act, cu c"t veniturile cresc, cu at"tparticiparea copiilor este mai redus.1 Astfel, nelu"nd 0n considerare v"rstacopiilor, 0n familiile cu un venit su) 9$$ de lei, :#L dintre copii particip. latre)urile casnice, procentul sc.z"nd la =$L 0n cazul familiilor cu un venit peste#=$$ de lei1 Hn ceea ce prive/te frecvenţa particip.rii, majoritatea copiilor din

gospod.rii cu venituri sc.zute /i foarte sc.zute particip. des /i foarte des latre)urile casnice, pe c"nd, 0n familiile cu venituri peste #=$$ de lei implicareacopiilor este mai degra). ocazional. >rar /i foarte rar?1

Hn funcţie de tipul familiei, participarea copiilor la tre)urile casnice este maifrecvent. 0n cazul familiilor monoparentale1 Se o)serv. de asemenea ocorelaţie 0ntre aceast. varia)il. /i regiunea din care provin respondenţii, astfel, 0n 7ord !est, !est /i Centru, participarea copiilor la tre)urile casnice este multmai 0nt"lnit.1

Relaţia 5&rinţilor cu şcoala

Marea majoritate a p.rinţilor >8;L? apreciaz. c. /coala este frecventat. curegularitate de copilul 2 copiii lor1 Cei apro*imativ pe gospod.rie? aGrm"nd c. merg lunar la /coal. pentru a se interesa decopil 2copiii, 0n timp ce persoanele cu studii gimnaziale sau profesionale 2 cele cuvenit su) %


58/134


=H


59/134

Dac. 0n cazul frecvenţei cu care p.rinţii merg la /coal. pentru a se interesade copil e*ist. diferenţe raportate la venitul, mediul de rezidenţ. /i nivelul deeducaţie al p.rinţilor, 0n cazul ajutorului 2 veriGc.rii dac. copilul 2copiii /i3auf.cut lecţiile diferenţe semniGcative e*ist. doar raportat la genul su)iecţilor,aceast. activitate c.z"nd, 0n majoritatea cazurilor 0n sarcina mamei1

@eferindu3se la rezultatele /colare ale copilului 2copiilor, marea majoritate ap.rinţilor >8#L? apreciaz. ca acestea sunt )une sau foarte )une1 De/i procentul>peste 8$? poate p.rea foarte ridicat, tre)uie avute 0n vedere dou. aspecte5gradul de dezira)ilitate social. a unui astfel de r.spuns este, de regul., ridicat>apare o tendinţ. de supraapreciere? /i modalitatea de raportare este pursu)iectiv.1

@.spunsurile oferite de copii la aceast. 0ntre)are sunt compara)ile cu celeale p.rinţilor, apro*imativ :: L dintre ace/tia apreciind ca )une /i foarte )unerezultatele lor /colare1


60/134

>A A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


61/134

Hn ceea ce prive/te relaţia p.rinţilor cu /coala, majoritatea copiilor aGrm. c.

p.rinţii lor vin IdeseoriJ la /edinţe >9&L? /i se intereseaz. de notele o)ţinute>9%L?1 O frecvenţ. u/or mai sc.zut. o are comunicarea direct. cu dirigintele>&;L? sau veriGcarea copiilor dac. frecventeaz. orele >99L dintre r.spunsuri,

procente cumulate 0ntre prima /i a doua opţiune?1 otu/i, dac. 0n cazul primeiopţiuni, majoritatea copiilor apreciaz. pozitiv timpul petrecut la /coal., 0n cazulcelei de a doua opţiuni sunt 0nt"lnite aprecieri precum5 indiferent >#8L?,emoţionat >##L?, timid >%;L? 0ncordat >%$L?, nesigur >8L? sau 0ngrijorat >;L?1

Av"nd 0n vedere caracteristicile sociodemograGce ale e/antionului investigatse remarc. o serie de particularit.ţi ţin"nd cont de atri)utele descrise mai sus,astfel5

¾' elevii din mediul rural tind s. aGrme 0ntr3o mai mare m.sur. ca se simtItimiziJ sau I0ncordaţiJ la /coal., 0n timp ce cei din mediul ur)an asociaz.mai des atri)utul IindiferentJN


62/134


>;


63/134

¾' ).ieţii declar. 0ntr3o m.sur. semniGcativ mai mai mare comparativ cufetele c. se simt IindiferentJ, acestea din urm. asociind prezenţeio)i/nuite la /coal. atri)ute precum ItimidJ sau InesigurJN

¾' elevii de etnie rom. declar. 0ntr3o m.sur. semniGcativ mai marecomparativ cu ceilalţi copii c. sunt I0ncordaţiJ, Itri/tiJ, IemoţionaţiJ sau

ItimiziJ 0n mod o)i/nuit la /coal.1

8&L dintre copii aGrm. c., 0n recreaţie, se joac. sau 0/i petrec timpul cu maimulţi copii, =L c. fac acest lucru cu un singur coleg, iar #L c. stau singuri1 De/iprocentul celor care 0/i petrec timpul izolaţi este mic, putem aGrma c. ace/ti copiisunt 0ntr3o mai mare m.sur. din mediul ur)an /i de etnie rom.1

Abuzul în mediul şcolar:

9L dintre copii aGrm. c. sunt ).tuţi, && L c. sunt jigniţi, iar :;L c. suntcertaţi de profesori atunci c"nd gre/esc1

Se remarc. o serie de particularit.ţi ale a)uzului Gzic din partea cadrelordidactice 0mpotriva elevilor, pe care le putem analiza din perspectivavaria)ilelor sociodemograGce astfel5

¾' violenţa Gzic. are o frecvenţ. du)l. de apariţie 0n mediul ruralcomparativ cu mediul ur)anN

¾' av"nd 0n vedere ciclul /colar, elevii din gimnaziu aGrm. c. sunt ).tuţi deprofesori 0ntr3o m.sur. semniGcativ mai mare dec"t cei din liceuN

¾' ).ieţii aGrm. c. ).tuţi de profesori 0ntr3o m.sur. semniGcativ mairidicat. comparativ cu fetele >%%L dintre ).ieţi comparativ cu #L dintre

fete?N¾' diferenţa se p.streaz. 0n cazul etniei, %


64/134

>= A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


65/134

Comparativ cu a)uzul Gzic, a)uzul ver)al din partea cadrelor didactice estemult mai frecvent 0nt"lnit >&&L dintre copii aGrm. c. sunt jigniţi de profesori,comparativ cu 9L care aGrm. c. sunt ).tuţi c"nd gre/esc?1 u"nd 0nconsiderare dimensiunile sociodemograGce, putem aGrma c.5

¾' se p.streaz. distincţia 0ntre rural /i ur)an, 0n sensul c. violenţa ver)al.

0mpotriva copiilor apare mai des 0n mediul rural, 0ns. diferenţele 0ntre celedou. medii sunt mai reduse >frecvenţa de apariţie este mai apropiat.?N

¾' nu mai e*ist. o diferenţiere 0ntre cicluri de studii1 Dac. 0n cazul a)uzuluiGzic, acesta era mai frecvent 0n ciclu gimnazial comparativ cu cel liceal,a)uzul ver)al este 0nt"lnit cu o frecvenţ. similar. >apro*imativ de &&L? 0ntoat. populaţia de elevi investigat.N

¾' ).ieţii aGrm. c. sunt jigniţi de profesori 0ntr3o m.sur. mai marecomparativ cu fetele, dar, diferenţa su)liniat. este mult mai mic.comparativ cu a)uzul Gzic >frecvenţa a)uzului ver)al este de &9L 0nr"ndul ).ieţilor, comparativ cu #8L 0n r"ndul fetelor?N

¾' 0n cazul etniei, nu sunt 0nt"lnite diferenţe semniGcative statistic 0n ceea ceprivete a)uzul ver)al1

Gru5ul )e 5rieteni ai co5iilorMajoritatea p.rinţilor aGrm. c. agreeaz. >:8L? /i cunosc >8$L? prietenii

copilului1 Hn ceea ce prive/te v"rsta acestora, ;;L dintre p.rinţi aGrm. c.prietenii sunt copii de aceia/i v"rst., %


66/134


>>


67/134

@.spunsurile copiilor la itemii privind grupul de prieteni sunt consonante cu

cele ale p.rinţilor, marea majoritate a celor dint"i aGrm"nd c. p.rinţii agreeaz.grupul lor de prieteni1

Hn ceea ce prive/te petrecerea timpului li)er, ;=L dintre copii aGrm. c.familia lor I/tie tot timpul ce facJ, #9L c. sunt uneori l.saţi nesupraveg-eaţi,:L c. sunt foarte rar sau niciodat. supraveg-eaţi de p.rinţi1

u"nd 0n considerare mediul de provenienţ., copii din mediul rural aGrm., 0ntr3o m.sur. mai mare comparativ cu cei din mediul ur)an, c. se simtsupraveg-eaţi de familia lor1 Aceea/i tendinţ. se p.streaz. /i 0n cazul varia)ileigen, fetele aGrm"nd 0ntr3o m.sura mai mare c. se simt supraveg-eate dep.rinţi, comparativ cu ).ieţii1

Analiz"nd r.spunsurile p.rinţilor, :;L dintre ace/tia aGrm. c. I/tiu 0ntotdeaunaunde /i cu cine 0/i petrec copiii timpul li)erJ, iar %%L c. I/tiu unde /i cu cine seduce copilul 2copiii, dar nu veriGc.J1 Dac. 0n cazul copiilor se constant. o diferenţ.de raportare 0n funcţie de mediul de provenienţ. a copiilor >copii din mediul ruralaGrm., 0ntr3o m.sur. mai mare comparativ cu cei din mediul ur)an c. se simt

supraveg-eaţi de familia lor?, tendinţa nu se p.streaz. 0n cazul p.rinţilor1 Hn cazulacestora din urm., se remarc. 0ns. faptul c. femeile sunt cele care 0isupraveg-eaz. pe copii >femeile aGrm. 0ntr3o m.sur. mai mare comparativ cu).r)aţii c. I/tiu unde /i cu cineJ 0/i petrece copilul timpul li)er?1


68/134

>@ A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


69/134

&L dintre p.rinţi aGrm. c. Is3a 0nt"mplat ca unul dintre copii s.lipseasc. 2fug. de acas.J1 Procentulacestora este consonat dac. 0lanaliz.m comparativ cu dateleo)ţinute la 0ntre)area de mai sus>IDe o)icei /tiţi unde /i cu cine 0/ipetrece copilul dvs1 timpul li)erJ?1Astfel, 0n cazul p.rinţilor care nuveriGc. cum 0/i petrece timpul li)er

copilul, procentul celor care aGrm.c. Is3a 0nt"mplat ca unul dintre copiis. lipseasc. 2fug. de acas.J este deapro*imativ & ori mai marecomparativ cu populaţia general.1

%om5ortamente )e 5e)e5sire aco5ilului 6n 7amilie


70/134


>9


71/134

Analiz"nd r.spunsurile din perspectiva varia)ilelor sociodemograGce, rezult.c. persoanele care aGrm. c. pedepsesc copilul de Gecare dat. c"nd acestagre/e/te >indiferent de natura pedepsei? sunt, 0ntr3o m.sur. mai mare5 femeile,persoanele cu studii medii /i superioare, cu venituri medii, din familiimonoparentale1 7u e*ist. o diferenţiere din perspectiva mediului deproveninţ.1

Abuzul erbal !emoţional "în #amilie$

%8L dintre p.rinţi aGrm. c. Iau folosit ameninţ.ri pentru a convingeJ copiluls. 0i asculte, comparativ cu &maiales 0n cazul a)uzului Gzic u/or?, femeile sunt principalii actori ai acţiunii, 0ncazul a)uzului ver)al, comportamentul este asociat ).r)aţilor1 u"nd 0n calculalte dimensiuni sociodemograGce, putem su)linia c. acesta este mai 0nt"lnit 0ncazul persoanelor cu venituri sc.zute, 0ns. nu este corelat cu mediul deprovenienţ. al su)iecţilor1


72/134

>B A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


73/134

Analiz"nd r.spunsurile oferite de copii, a)uzul ver)al are o valoare deapro*imativ %;L, incidenţa Gind cu apro*imativ %$ procente mai marecomparativ cu datele oferite de p.rinţi1 +*plicaţia poate G dezira)ilitateasocial. a r.spunsurilor oferite de p.rinţi, comportamentul de a jigni 20njura uncopil Gind deGnit inadecvat de majoritatea persoanelor1 Hn acest conte*t, c-iardac. a)uzul ver)al 2emoţional are loc, p.rinţii tind s. nu recunoasc. acestecomportamente1

Pe de alt. parte, izolarea copilului drept pedeaps., o acţiune mai puţinindezira)il. social, are o incidenţ. similar. at"t 0n r"ndul p.rinţilor, c"t /i 0nr"ndul copiilor >apro*imativ &L?1

Abuzul fzic împotria copiilor

@eferindu3se la pedepsele Gzice aplicate copiilor, :%L dintre p.rinţi aGrm. c.nu sunt de acord, 0n nici un caz, cu utilizarea ).t.ii ca mijloc de corecţie, iar:#L dintre ace/tia aGrm. c. nu 0/i )at niciodat. copilul 2copiii1

O analiz. mai 0n profunzime a datelor ne arat. c. e*ist. o asocieresemniGcativ. statistic >adic. asocierea 0ntre r.spunsuri nu este 0nt"mpl.toare,e*ist. o relaţie consistent. 0ntre aceste dou. varia)ile? 0ntre r.spunsurile la

0ntre).rile de mai sus1 Altfel spus, cei care declar. ca nu sunt de acord cu).taia, aGrm., ulterior, c. nu 0/i lovesc niciodat. copilul 2copiii1 Acest fapt s3artraduce /i altfel5 incidenţa utiliz.rii ).t.ii, ca mijloc de corecţie, la nivelulpopulaţiei de p.rinţi din @om"nia >la care se adaug. alte persoane care au 0n 0ngrijire copii? este de apro*imativ %:L1


74/134


>:


75/134

u"nd 0n considerare, 0ns., r.spunsurile la urm.toarea 0ntre)are 17n ultimulan au e2istat situaţii n care dumneavoastră 3 l-aţi urecheat (pe copilul dvs&),lovit u"or cu palma ără a răm%ne urme:J – unde &:L dintre p.rinţi aGrm.IdaJ, putem lua 0n calcul urm.toarele premise5

;8eCist& o )i7erenţ& )e =A )e 5rocente, 6ntre cei care a'rm& c&

7olosesc &taia ca mi4loc )e corecţie 0;


76/134

>< A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


77/134

Av"nd 0n vedere cele trei premise de mai sus, r.spunsurile p.rinţilor la 0ntre).rile desc-ise /i ale copiilor 0n cadrul cercet.rii de tip calitativ, putemconcluziona5

¾' corecţiile precum Ilovitul u/or cu palmaJ 2Iurec-ealaJ nu suntpercepute, de p.rinţi >/i 0ntr3o anumit. m.sur., nici de copii? ca Gind acte

din sfera a)uzului GzicN¾' nivelul a)uzului Gzic u/or, 0n populaţia de p.rinţi are o incidenţ. cuprins. 0ntre&: /i ;& de procenteN

¾' apro*imativ #$L dintre p.rinţi >la care se adaug. /i alte persoane care 0n 0ngrijire copii? apreciaz. pozitiv ).taia ca mijloc de corecţie1

Hn ceea ce proGlul sociodemograGc, putem aGrma c., ).taia 2corecţiile Gziceu/oare sunt utilizate, mai des de5

¾' femei, comparativ cu ).r)aţiiN

¾' persoane cu studii primare, gimnaziale sau liceale, comparativ cu

persoanele cu studii universitare

sau postuniversitareN¾' persoanele care tr.iesc 0n comuniune consensual.N

¾' persoanele cu venituri mici sau aproape de medie, comparativ cu cele cuvenituri ridicateN

¾' din perspectiva regiunii, comportamentele de pedepsire a copiluluiutiliz"nd ).taia apar mai des 0n Muntenia, 4anat, Oltenia /i 4ucure/ti –6lfov1

Privitor la alte acte de a)uz Gzic, se remarc. diferenţe radicale 0ntre

r.spunsurile oferite de p.rinţi /i copii1 Spre e*emplu, apro*imativ %L dintrep.rinţi aGrm. c. s3a 0nt"mplat >0n ultimul an? s. 0/i )at. copilul folosind uno)iect >curea, ).ţ, nuia? comparativ cu %:L dintre copii aGrm. ca au fot ).tuţicu ).ţul 2nuiaua, %&L o cureaua, :L cu lingura de lemn1

6ncidenţa a)uzului Gzic sever este mai sc.zut., 0ns., /i 0n acest caz, seremarc. diferenţe 0ntre r.spunsurile oferite de p.rinţi /i copii1 Astfel su) % Ldin p.rinţi aGrm. c. Ii3au r.mas copilului urme 0n urma ).t.iiJ comparativ cuapro*imativ =L dintre copii1


78/134


>H


79/134

%eglijarea !&xploatarea copiilor

7eglijarea Gzic. a fost m.surat. prin itemi care privesc accesul la resurseleeconomice sau sociale1 Astfel, :L dintre copii apreciaz. c. m"ncarea de acas.este I)un.J, 0ns. este insuGcient., iar %:L c. se 0nt"mpl. s. mearg. la culcarede/i le este 0nc. foame1 Procente mai mici, 0n jurul valorii de #L >dintre copii?aGrm. c. au suferit, iarna trecut., de frig din cauz. c. nu au avut 0nc.lţ.mintepotrivit., iar alţi %L c. s3a 0nt"mplat s. fure pentru a m"nca1

7eglijarea medical. atinge cote alarmante, &at"t cea Gzic. c"t /i cea medical.?, se o)serv. c.aceasta se 0nt"lne/te mai des 0n mediul ur)an /i 0n judeţe din sud3estul, centru/i nord3estul @om"niei1 otodat., neglijarea Gzic. este asociat. mai degra).familiilor monoparentale >din cauza riscurilor economice?, cu venituri sc.zute,cu nivel sc.zut de educaţie /i cu mulţi copii 0n 0ngrijire1

@A A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


80/134

+*ploatarea copiilor de c.tre familie are o incidenţ. cuprins. 0ntre # /i : L 0nfuncţie de dimensiunea m.surat.1 Astfel, #L dintre copii aGrm. c. au fost trimi/is. cer/easc., =L c. muncesc 0n loc s. mearg. la /coal., iar :L c. stau acas. s.ai). grij. de fraţii mai mici, 0n loc s. mearg. la /coal.1

'ercepţia pedepsei de către copil

L dintre copii apreciaz. c. sunt 0ntotdeauna sau 0n cea mai mare parte atimpului vinovaţi atunci c"nd sunt pedepsiţi de p.rinţi, iar alţi &:L c. uneori sunt

de vin. alteori nu1 Procentul cumulat al celor care aGrm. c., de regul. suntpedepsiţi f.r. nici un motiv este de apro*imativ 9 procente1 Hn privinţa atri)utelorasociate >0n mod neasistat? pedepsei >indiferent de ce form. 0m)rac. aceasta?,majoritatea copiilor aGrm. c. se simt tri/ti sau nefericiţi >cumulat ;$L?, vinovaţi>&$L? sau ne0nţelei >#:L?1

Atunci c"nd sunt pedepsiţi, majoritatea copiilor aGrm. c. adopt. urm.toarelecomportamente5 vor)esc cu cineva >


81/134


@;


82/134

Abuzul în a#ara #amiliei

Principala form. de a)uz la care este supus copilul 0n afara familiei, conformopiniei p.rinţilor este cel Gzic, apro*imativ < L dintre p.rinţi aGrm"nd c. s3a 0nt"mplat ca unul dintre copii s. vin. acas. ).tut1 Hn ceea ce prive/ter.spunsurile oferite de copii, procentul celor care menţioneaz. c. au fost ).tuţipe strad. de o persoan. necunoscut. puţin mai ridicat, de apro*imativ ;L, 0ns. compara)il cu cel oferit de p.rinţi1

Acum v. rog s. ne spuneţi dac., 0n ultimul an, s3a 0nt"mplatvreuna dintreDa 7u

urm.toarele situaţii 0n familia dvs15

Bnul dintre copiii dvs1 s. vin. acas. ).tut &,9:L 8;,##L

Cineva s. v. atace copilul2copiii $,:%L 88,%8L

Bnul dintre copiii dvs1 s. Ge ).tut a/a de tare de unul dintre

mem)rii familiei

$,


83/134

@= A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


84/134

Hn ceea ce prive/te situaţiile de a)uz descrise 0n ta)elul de mai sus, =Ldintre p.rinţi declar. ca au tr.it personal una dintre ele 0n copil.ria proprie, 0ntimp ce 8L declar. c. au prieteni 2cuno/tinţe care au fost 0n asemenea situaţii 0n trecut1

Hn ceea ce prive/te dimensiunea a)uzului 0n grupul de pro*imitate, acesta iavalori cuprinse 0ntre < /i %& procente, 0n funcţie de tipul de a)uz, astfel5



85/134

@>


86/134

Av"nd 0n vedere o serie de caracteristici sociodemograGce ale respondenţilor,cei care aGrm. 0ntr3o m.sur. semniGcativ mai mare c. /tiu situaţii de a)uz

0mpotriva copiilor 0n r"ndul prietenilor, cuno/tinţelor, vecinilor etc1 sunt5 ).r)aţi,din mediul rural cu un nivel de venit redus sau foarte redus1

Dintre respondenţii care aGrm. c. /tiu de cazuri de a)uzuri 0mpotrivacopilului 0n grupul lor de pro*imitate, apro*imativ : L spun c. au sesizatsituaţia cuiva1 Principala instituţie menţionat. de ace/tia este poliţia >;%L?,urmat. de instituţii pu)lice care se ocup. cu protecţia copilului >%9L? /i

organizaţii neguvernamentale >8L?1


87/134

@@ A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


88/134

%a5itolul 9nali2a com5arati*a a re2ultatelor

%um au e*oluat com5ortamentele )e

5e)e5sireau2ul asu5ra co5ilului 6n ultimii aniComparativ cu cercetarea desf./urat. 0n anul #$$% i pu)licat. 0n anul #$$#,ICopilul a)uzat i )eglijat 0n @om"niaJ, realizat. Autoritatea 7aKional. pentruProtecKia Copilului i AdopKie, cu sprijin din partea 4.ncii Mondiale i alOrganizaKiei Mondiale a S.n.t.Kii, cercetare care a urm.rit teme similare, a fost)azat. pe aceia/i metodologie /i a implicat un e/antion compara)il,comportamentele de pedepsire 2a)uzul 0mpotriva copiilor au evoluat astfel5

¾' a)uzul ver)al >cuvinte jignitoare, injurii directe? a sc.zut semniGcativ >0nopinia p.rinţilor? de la #< – &:L la & – =L1 Analiz"nd r.spunsurile oferitede copii, a)uzul ver)al are, la nivelul anului #$%#, o valoare de apro*imativ%;L, incidenţa Gind cu apro*imativ %$ procente mai mare comparativ cu

datele oferite de p.rinţi1 +*plicaţia, at"t pentru diferenţele dintreperioadele analizate, c"t /i pentru diferenţele 0ntre r.spunsurile oferite dep.rinţi /i copii, poate G dat. de dezira)ilitatea social. a r.spunsuriloroferite de p.rinţi, comportamentul de a jigni 20njura un copil Gind deGnitinadecvat de majoritatea persoanelor1 Hn acest conte*t, c-iar dac. a)uzulver)al 2emoţional are loc, p.rinţii tind s. nu recunoasc. acestecomportamenteN

¾' a)uzul Gzic u/or >).taie cu m"na f.r. a3i r.m"ne copilului urme? s3amenţinut constant, 0n jurul valorii de &:L, 0n opinia p.rinţilor1 Analiz"ndr.spunsurile copiilor, valoarea acestui indicator a sc.zut de la :< la ;# deprocenteN

¾' incidenţa a)uzului Gzic sever >).taie cu diverse o)iecte? a sc.zutsemniGcativ, m.surat. at"t 0n cazul r.spunsurilor p.rinţilor, c"t /i 0n opiniacopiilor1 otu/i, aceast. form. de a)uz se menţine 0n jurul valorii de %$L 0ncazul r.spunsurilor oferite de p.rinţi /i &$L 0n cazul r.spunsurilor oferitede copiiN

¾' indicatorii privind neglijarea /i e*ploatarea s3au menţinut constanţi 0naprecierea copiilor partici panţi la studiu1 Hn cazul e/antionului de p.rinţi, ace/tiindicatori au 0nregistrat o u/oar. sc.dereN

¾' incidenţa a)uzului se*ual s3a menţinut 0n jurul acelora/i valori >$,% –$,=L 0n cazul e/antionului de p.rinţi /i # – = L 0n cazul celui alc.tuit din

copii?1i5 )e au2 ? R&s5unsuri 5&rinţi =AA; =A;=A)uz ver)alT #< – &:L( &3=L

A)uz Gzic

).taie cu m"na f.r. a3i r.m"ne copiluluiurme &:L &:L).taie cu diverse o)iecte %$L #Lcopilului 0i r.m"n urme dup. ).taie ;L #3&L

A)uz emoţionalT #< – ameninKarea cu ).taia, cuvinte 0njositoare, injurii directe?


89/134


@9


90/134

i5 )e au2 ? R&s5unsuri co5iii =AA; =A;=A)uzver)al ##L %;L

A)uz Gzic).taie cu m"na f.r. ai r.m"ne copiluluiurme :


91/134

@B A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


92/134

%a5itolul B%onclu2ii şi recoman)&ri

%aracteristici ale au2ului asu5ra co5iluluis&*ârit )e c&tre 5&rinţi 6n me)iul 7amilial

! >


93/134


@:


94/134

efecte duc la cre/terea nivelului de agresivitate la copiii care au fostpedepsiţi Gzic /i emoKional1 Aceste pedepse duc la cre/terea nivelului deviolenţ. 0ntre fraţi /i colegi, iar mai t"rziu, la intimidarea, agresiunea /ir.nirea partenerilor de cuplu1 +le sunt asociate cu minciuna, furtul /iviolenţa1 At"t pedeapsa Gzic., c"t /i umilirea sunt asociate cu un nivelsc.zut de empatie /i un nivel ridicat de dezvoltare a unui comportamentantisocial1

• Pedeapsa Gzic. cre/te riscul de r.nire Gzic. a copilului, astfel c. violenţapoate lua uor proporţii1 Bn p.rinte care crede c. pedeapsa Gzic.funcţioneaz. va cre/te intensitatea loviturii, atunci c"nd copilul nu estecompliant1

• 4.taia are efecte pe termen lung i afecteaz. modul 0n care viitoruladult se va comporta i se va simKi 0n conte*te tipice v"rstei adulte1 Celemai frecvente consecinţe ale comportamentului a)uziv din copil.rie 0nviaKa de adult sunt5 perpetuarea comportamentului a)uziv 0n relaţie cuproprii copii sau cu partenerul de viaţ.N e/ec relaţionalN e/ec profesionalNratrea potenţialului individual de dezvoltareN risc de apariţie atul)ur.rilor de s.n.tate mintal.N diGcult.ţi de adaptare social.N consumde su)stanţe1

Hn ceea ce prive/te actele de au2 '2ic se*er, se remarc. diferenţe radicale 0ntre r.spunsurile oferite de p.rinţi /i de copii1 Spre e*emplu, apro*imativ %Ldintre p.rinţi aGrm. c. s3a 0nt"mplat >0n ultimul an? s. 0/i )at. copilul folosindun o)iect >curea, ).ţ, nuia? comparativ cu ;


95/134

@< A4BB E6 7+(6A@+ACOP66O@


96/134

@acces la calculator, televizor, telefonmo)il?, restricţionarea ie/itului la joac., 0nc-iderea copilului 0n camera sa,

restricţionarea )anilor de )uzunar, ).taie >cu palma2cureaua?1;H )intre 5&rinţi a'rm& c& au 7olosit ameninţ&ri 5entru a

con*in3e/ co5ilul s& 6i asculte, com5arati* cu >@ )intre co5ii )eclar&acelaşi lucru88 Jn acelaşi tim5 6ns&, au2ul *eral, 0n familie, este situat 0ntre apro*imativ # /i = procente 0n populaţia studiat., iar a)uzul emoţional 0n jurul valorii de &L1 Analiz"nd r.spunsurile oferite de copii, a)uzul ver)al are ovaloare de apro*imativ ;B, inci)enţa 'in) cu a5roCimati* ;A 5rocentemai mare com5arati* cu )atele o7erite )e 5&rinţi88 Ceea ce arat. acestecifre analizate 0mpreun. este faptul c., 0n relaţia p.rinte3copil, 0n situaţii diferitede diciplinare, sunt utilizate comportamente /i mesaje, pe care nici copiii /i nicip.rinţii nu le deGnesc corect ca practici de a)uz emoţional /i ver)al1 +*emplulde mai sus arat. cum %8L dintre p.rinţi nu 0ncadreaz. utilizarea ameninţ.rilor 0n categoria comportamentelor de tip a)uziv – doar astfel putem s. nee*plic.m procentul de &L, respectiv =L dintre p.rinţi care recunoscpracticarea comportamentelor de a)uz ver)al /i emoţional1

Astfel, este relevat. 0nc. o dat. nevoia de educaţie, at"t 0n r"ndul copiilorc"t /i 0n r"ndul p.rinţilor, cu privire la manifest.rile /i consecinţele diferitelorforme de a)uz asupra copiilor, c"t /i cu privire la educaţia parental. dinperspectiva drepturilor copiilor1

EC5loatarea co5iilor )e c&tre 7amilie are o incidenţ. cuprins. 0ntre # /i : L 0n funcţie de dimensiunea m.surat.1 Astfel, #L dintre copii aGrm. c. au fosttrimi/i s. cer/easc., =L c. muncesc 0n loc s. mearg. la /coal., iar :L c. stau

acas. s. ai). grij. de fraţii mai mici, 0n loc s. mearg. la /coal.1De/i par mici, procentele sunt 0ngrijor.toare /i tre)uie corelate cu faptul c.%8L dintre p.rinţi apreciaz. c. veniturile lor nu le ajung nici pentru strictulnecesar, iar


97/134


@H


98/134

%aracteristici ale au2ului asu5ra co5iluluis&*ârit )e c&tre ca)rele )i)actice 6n me)iulcolar

! > )intre co5iii sunt 4i3niţi i eticetaţi la coal& )e c&treca)rele )i)acticeK

! : )intre co5ii a'rm& c& sunt &tuţi )e c&tre 5ro7esorii lor88

Studiul pune 0n evidenK. frecvenKa e*trem de mare 0nc. 0n conte*teducaKional a comportamentelor de a)uz emoKional i ver)al pe care cadreledidactice le angajeaz. 0n numele Imetodei educaKionaleJ1 :;L dintre copiiaGrm. c. profesorii lor reacKioneaz. prin Iceart.J >ton ridicat, critic., repro,cuvinte nepotrivite? atunci c"nd acetia greesc, iar &&L dintre ei sunt jigniKi1Aceste practici educaKionale se 0nscriu 0n categoria comportamentelor a)uzive

cu consecinKe negative deopotriv. pentru dezvoltarea emoKional. ieducaKional. a copiilor5• tensioneaz. relaKia cadru3didactic elev, gener"nd 0n r"ndul elevilor

emoKii de team., an*ietate, 0ngrijorare, fric., nesiguranK., furie ifrustrareN

• afecteaz. 0n sens negativ stima de sine a elevului, prin eecul 0n a oferiinformaKii cu privire la competenKele i resursele elevului, precum i prinevidenKierea e*cesiv. a limitelor acestuia1

• Sunt lipiste de orice valoare educaKional., prin ignorarea mecanismelorde 0nv.Kare ale elevilor, care, conform studiilor de specialitate dintiinKele educaKiei i din psi-ologie, sunt activate cu ajutorul urm.torilor

factori5 feed)acU pozitivN

l.udarea efortului depusN

ar.tare

p0002000100000002_studiu - abuzul si neglijarea copiilor (2)

Documents