abilit\]i de mediere, consiliere [i negociere

$: Abilit\]i de mediere, consiliere [i negociere$
81u

nitate

a

Unitatea

4

Ghidul tutorelui

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

Abilit\]i de mediere, consiliere [i negociere Autor: Ivan Mykytyn

4Abilit\]i de comunicare pentru clasele [i comunit\]ile caracterizate prin diversitate cultural\

Abilit\]i de mediere, consiliere[i negociere

82u

nitate

a

Activitate

Participan]ii vor dobândi abilit\]ile necesare pentru a comunica eficient în clasele [i comunit\]ile caracterizate prin diversitate cultural\.

Introducere

Aceast\ unitate are rolul de a-i ajuta pe participan]i s\-[i formeze abilit\]ile de mediere, consiliere [i negociere. Unitatea cuprinde dou\ activit\]i:

Obiective

Planul personal de ac]iune

Participan]ii trebuie:

· S\ î[i revizuiasc\ cuno[tin]ele [i modul de în]elegere a acestei unit\]i;

· S\ identifice [i s\ planifice aspectele unit\]ii care necesit\ dezvoltare ulterioar\;

· S\ planifice aplicarea practic\ a celor înv\]ate, la locul lor de munc\.

Gh

idu

l tu

tore

lui



Sarcina 1

Sarcina 2

Sarcina 3

Sarcina 4



83u

nitate

a

Lectur\

Gh

idu

l tu

tore

lui





Not\: aceast\ unitate trebuie parcurs\ dup\ sau împreun\ cu Modulul 4 „Lucrul în echip\”.

Într-o situa]ie de consiliere, mediere sau negociere, scopul este atins par]ial prin ob]inerea unui rezultat favorabil pentru ambii parteneri, care simt c\ au beneficiat în mod egal de pe urma întâlnirii. Acest lucru îi va încuraja pe to]i s\ sprijine parteneriatul [i s\-[i acorde reciproc încredere. Îns\ un rezultat în urma c\ruia unul dintre parteneri se simte nedrept\]it are rolul de a submina încrederea [i astfel, este aproape imposibil s\ se ajung\ la un acord.

O abordare ce duce la ob]inerea unui rezultat favorabil pentru ambii partenerii are multe în comun cu tipul de inteligen]\ emo]ional\, descris de Howard Gardner [i prezentat [i în alte module. Aceast\ abordare se bazeaz\ pe dezvoltarea încrederii prin empatie [i este nevoie ca ambii parteneri s\ descopere:

· Care sunt nevoile celorlal]i;

· Ce valori sunt importante pentru ei;

· Ce rezultate î[i doresc s\ ob]in\ [i de ce;

· Ce rezultate v\ dori]i dumneavostr\ s\ ob]ine]i [i de ce.

De asemenea, acest\ abordare necesit\:

· Recunoa[terea diferen]elor individuale;

· Flexibilitate;

· Deschidere la schimbarea pozi]iilor [i a punctelor de vedere;

· Atacarea problemei [i nu a oamenilor.

De[i folosirea acestei abord\ri necesit\ mai mult timp, pe termen lung ea duce la angajament [i schimbare real\.

Abilit\]ile de consiliere“Consilierea are loc atunci când consilierul se întâlne[te cu un client într-un loc privat [i confiden]ial pentru a analiza o problem\, un necaz sau o nemul]umire legat\ de via]\, sau pierderea încrederii [i a scopului în via]\. Consilierea se face întotdeauna la cererea clientului pentru c\ nimeni nu poate fi „trimis” pentru a fi consiliat.

Ascultând cu aten]ie [i cu r\bdare, consilierul poate percepe problemele din perspectiva clientului [i îl poate ajuta pe acesta s\ vad\ lucrurile mai clar, [i poate dintr-o perspectiv\ diferit\. Consilierea ofer\ un cadru optim pentru a face schimb\ri, pentru a lua decizii sau pentru diminuarea st\rii de confuzie. Ea nu implic\ sfaturi sau influen]area clientului în ceea ce prive[te o ac]iune sau alta. Consilierii nu î[i judec\ sau exploateaz\ clien]i.

Pe parcursul sesiunilor de consiliere, clientul poate analiza diferite aspecte privind via]a sau sentimentele sale, vorbind despre acestea în mod deschis, f\r\ constrângeri, lucru care se întâmpl\ foarte rar cu prietenii sau familia. Dac\ sunt înc\tu[ate, sentimente precum furia, nelini[tea, durerea sau jena pot deveni foarte intense, iar consilierea ofer\ ocazia de a analiza aceste sentimente, împreun\ cu posibilitatea de a le face mai u[or de în]eles. Consilierul

84u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





încurajeaz\ exprimarea sentimentelor [i, în func]ie de preg\tirea sa, el este capabil s\ reflecteze asupra problemelor clientului s\u f\r\ a se sim]i împov\rat de acestea.

Acceptarea [i respectul fa]\ de client sunt esen]iale pentru un consilier [i pe m\sur\ ce rela]ia se dezvolt\, cre[te [i încrederea dintre consilier [i client, permi]ându-i astfel clientului s\ analizeze diverse aspecte legate de via]a sa, rela]iile sale sau chiar legate de el însu[i, aspecte la care poate c\ nu s-ar fi gândit înainte sau nu le-ar fi putut face fa]\ singur. Consilierul î[i poate ajuta clientul s\ analizeze în detaliu comportamentul sau situa]iile problematice [i s\ identifice zona în care poate ini]ia o prim\ schimbare. Consilierul î[i poate ajuta clientul s\ analizeze op]iunile pe care le are [i s\ decid\ ce e mai bine pentru el” (Asocia]ia britanic\ pentru consiliere [i psihoterapie).

Tehnicile de consiliere pot fi împ\r]ite în trei mari categorii:

· Consilierea directiv\ este o tehnic\ de schimbare a comportamentului; rolul consilierului este de a spune persoanei consiliate ce ar trebui s\ fac\ [i de a o informa cu privire la consecin]e în cazul în care aceasta nu ascult\. Astfel, acest tip de consiliere este asem\n\tor cu abord\rile privind regulile [i recompensele prezentate în modulul 6. Într-o clas\, unde se folosesc atât reguli, cât [i recompense, profesorul poate folosi consilierea directiv\ pentru a-i reaminti elevului tipul de comportament care se a[teapt\ de la el [i consecin]ele în cazul în care acesta nu se ridic\ la în\l]imea a[tept\rilor. În cazul unei comunit\]i, mediatorul poate folosi consilierea directiv\ pentru a le reaminti p\rin]ilor despre datoria de a-[i trimite copiii la [coal\.

· Consilierea non-directiv\ este cea prin care un consilier ajut\ persoana consiliat\ s\ î[i analizeze gândurile [i sentimentele [i s\ ajung\ la o solu]ie proprie prin reflec]ie. Acest tip de consiliere este cel descris de Asocia]ia britanic\ pentru consiliere [i psihoterapie în defini]ia de mai sus [i este asem\n\tor abord\rilor psihodinamice prezentate în modulul 6. Într-o sal\ de clas\, un profesor poate folosi consilierea non-directiv\ când vrea s\ ajute un elev s\ descopere motivele pentru care s-a comportat într-un fel sau altul. În cazul unei comunit\]i, mediatorul poate folosi consilierea non-directiv\ pentru a ajuta un elev sau familia acestuia s\ descopere motivele chiulului (de exemplu, intimidarea acestuia de c\tre colegi).

· Consilierea interactiv\ este o abordare pragmatic\ care combin\ tehnicile de mai sus ca r\spuns la diverse situa]ii sau aspecte ale aceleia[i situa]ii. De exemplu, în clas\, profesorul poate începe folosind consilierea directiv\ ca metod\ de „prim-ajutor” pentru a recâ[tiga controlul într-o situa]ie comportamental\, apoi poate utiliza consilierea non-directiv\ pentru a afla cauzele ascunse. În mod similar, un mediator poate folosi consilierea directiv\ pentru a consolida con[tietizarea obliga]iilor legale privind prezen]a la [coal\, apoi s\ utilizeze consilierea non-directiv\ pentru a descoperi motivele chiulului.

85u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Procesul de consiliere directiv\

Descrie]i problema. Ar\ta]i-i persoanei consiliate c\ v\ pas\ de problema ei.

Explica]i în termeni foarte clari ce trebuie s\ fac\ persoana consiliat\ pentru a dep\[i acea problem\.

Ruga]i persoana consiliat\ s\ descrie problema [i motivul apari]iei acesteia. Asculta]i cu aten]ie motivele invocate de aceasta. Nu v\ lasa]i influenta]i de pledoariile emo]ionale. Insista]i asupra dep\[irii problemei, dar fi]i gata s\ utiliza]i timpul disponibil pentru a solu]iona [i alte probleme cu care persoana consiliat\ se poate confrunta.

Conveni]i asupra unei solu]ii [i a unui termen limit\. Solu]ia este o op]iune indus\; persoanei consiliate i se cere s\ î[i schimbe comportamentul, se cade de acord asupra momentului [i modalit\]ii prin care se realizeaz\ schimbarea. Ar fi bine s\ utiliza]i obiective SMART, a[a cum se sugereaz\ în modulul 3.

Rezuma]i problemele [i ob]ine]i un angajament din partea persoanei consiliate cu privire la schimbarea comportamentului. În unele cazuri, pute]i utiliza un contract scris cu privire la comportament.

Acordul ulterior de a rezolva problema reprezint\ doar începutul acestui proces. Pentru ca ac]iunile stabilite în timpul sesiunilor de consiliere directiv\ s\ fie eficiente, ele trebuie monitorizate [i, la nevoie, schimbarea comportamental\ necesar\ trebuie sprijinit\. La [coal\, aceasta poate lua forma unei fi[e de monitorizare comportamental\ (un exemplu de acest gen este oferit în materialele din modulul 6), în timp ce în cazul unei comunit\]i, poate lua forma unor întâlniri ulterioare cu p\rin]ii.

De-a lungul procesului, concentra]i-v\ pe problem\ [i nu pe individ. Face]i comentarii legate strict de problem\. Nu ]ine]i moral\ sau prelegeri.

Abilit\]ile de consiliere non-directiv\

Studiile au ar\tat c\ urm\toarele aspecte reprezint\ abilit\]i cheie de ascultare empatic\ în consilierea non-directiv\:

Asculta]i: aceasta este ocazia persoanei consiliate de a vorbi. Respecta]i-i spa]iul [i oferi]i-i timp pentru a se exprima chiar dac\ nu sunte]i convi[i c\ are dreptate. O parte a ascult\rii active este ascultarea lucrurilor nespuse; de exemplu, dac\ persoana consiliat\ evit\ anumite aspecte sau folose[te explica]ii cli[eu, acestea pot indica faptul c\ persoana se confrunt\ cu anumite probleme.

Timp: acorda]i suficient timp pentru o conversa]ie particular\ de durat\. Nu permite]i s\ fi]i întrerup]i. Nu dubla]i num\rul problemelor abordate.

R\bdare: asculta]i cu r\bdare ceea ce are de spus persoana consiliat\, chiar dac\ nu sunte]i de acord. Da]i-i de în]eles c\ o asculta]i [i c\ accepta]i ce spune prin mi[c\ri aprobatoare ale capului [i prin afirma]ii de genul “Da” sau “În]eleg”.

În]elegere: încerca]i s\ în]elege]i sentimentele [i emo]iile pe care persoana consiliat\ încearc\ s\ le exprime. Exprimarea celor mai ascunse gânduri este dificil\. Asculta]i cu aten]ie [i încerca]i s\ în]elege]i dificult\]ile cu care se confrunt\.

86u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Reflecta]i: repeta]i cuvintele persoanei consiliate. Acest lucru o va lini[ti, dovedindu-i c\ o asculta]i [i o va încuraja s\ continue s\ vorbeasc\. De exemplu, rezuma]i lucrurile spuse.

Neutralitate: men]ine]i un ton neutru [i nu conduce]i persoana consiliat\ înspre concluzii. Dac\ de]ine]i o pozi]ie în cadrul [colii sau a comunit\]ii, evita]i s\ limita]i conversa]ia sau s\ intimida]i persoana consiliat\ prin autoritatea acestei pozi]ii.

Evita]i discu]iile în contradictoriu, punând în discu]ie, de exemplu, acurate]ea spuselor vorbitorului.

Explora]i: când persoana consiliat\ atinge un aspect pe care dumneavoastr\ dori]i ca ea s\ îl analizeze mai mult, repeta]i afirma]ia sa sub forma unei întreb\ri. De exemplu, dac\ ea spune “Nu m\ simt în siguran]\ pe terenul de joac\”, dumneavoastr\ pute]i sonda în continuare replicând, “Spune]i c\ nu v\ sim]i]i în siguran]\ pe terenul de joac\?” sau “De ce crede]i c\ nu v\ sim]i]i în siguran]\ pe terenul de joac\?” În cele mai multe cazuri, acest lucru o încurajeaz\ pe persoana consiliat\ s\ continue.

Deta[are: nu v\ implica]i emo]ional în discu]ie. Asculta]i cu aten]ie [i l\sa]i analiza pentru mai târziu. Dac\ persoana consiliat\ v\ cere p\rerea, r\spunde]i sincer dar încerca]i s\ v\ limita]i punctele de vedere pentru a nu influen]a.

Negocierea

Negocierea are loc când dou\ p\r]i sau reprezentan]ii acestora se întâlnesc fa]\ în fa]\ pentru a rezolva singuri o disput\. Abilit\]ile men]ionate la capitolul consiliere au un rol important în orice negociere. Cele dou\ procese difer\ din punct de vedere tehnic, dar amândou\ se bazeaz\ pe o comunicare eficient\ generat\ de ascultarea activ\.

Etapele negocierii

1. Recunoa[te]i c\ nu sunte]i de acord [i c\ ve]i încerca s\ negocia]i.

2. Vorbi]i [i asculta]i pe rând. Privi]i lucrurile din perspectiva celeilalte p\r]i.

3. Descrie]i ce dori]i, cum v\ sim]i]i [i motiva]ia pentru dorin]ele [i sentimentele voastre.

4. Prelua]i punctul de vedere al celeilalte p\r]i, apoi rezuma]i modul în care dumneavoastr\ a]i în]eles atât ceea ce dore[te [i simte partea advers\, cât [i motivele pentru dorin]ele [i sentimentele exprimate.

5. Gândi]i-v\ la mai multe c\i de a solu]iona conflictul în mod favorabil pentru ambele p\r]i (prezenta]i op]iuni în care ambii parteneri au de câ[tigat).

6. Alege]i cea mai bun\ cale [i c\de]i de acord s\ o pune]i în practic\.

7. Dac\ nu reu[i]i s\ solu]iona]i conflictul, c\de]i de acord s\ primi]i ajutor din afar\ (mediere).

Medierea

Medierea are loc când dou\ p\r]i sau reprezentan]ii acestora se întâlnesc fa]\ în fa]\ pentru a rezolva o disput\, fiind asista]i de o persoan\ neutr\, numit mediator. Ca [i în cazul consilierii [i negocierii, abilit\]ile cheie necesare se bazeaz\ pe o comunicare eficient\ bazat\, la rândul ei, pe o ascultare eficient\.

87u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Keller (1994) schi]eaz\ un exemplu de proces de mediere bazat pe modelul lui Wolowiec (1984):

Partea I. Introducere1. Participan]ii se prezint\ singuri. 2. Explica]i rolul mediatorului. 3. Explica]i regulile de baz\. Un exemplu de regul\ de baz\ este: Respecta]i-v\ unii pe al]ii. 4. Explica]i etapele medierii. 5. Înainte de a începe, verifica]i dac\ exist\ întreb\ri.

Partea II. Expunerea problemei1. Ambele p\r]i prezint\ mediatorului propria versiune. 2. Rezuma]i versiunile ambelor p\r]i. 3. Asigura]i-v\ c\ în]elege]i conflictul. 4. Asigura]i-v\ c\ ambele p\r]i în]eleg conflictul.

Partea III. Identificerea faptelor [i a sentimentelor1. P\r]ile î[i prezint\ reciproc versiunea. 2. Identifica]i faptele [i sentimentele. 3. Cere]i p\r]ilor s\ î[i schimbe rolurile. 4. Rezuma]i faptele [i sentimentele ambelor p\r]i.

Partea IV. Op]iunile 1. Întreba]i ambele p\r]i cum pot solu]iona conflictul. 2. Nota]i toate solu]iile. 3. Bifa]i numai solu]ia (solu]iile) cu care ambele p\r]i sunt de acord.

Partea V. Acordul1. Folosi]i numai solu]ia (solu]iile) cu care ambele p\r]i sunt de acord.2. Întocmi]i un contract folosind cuvintele p\r]ilor. 3. Toat\ lumea îl semneaz\.

Partea VI. Punerea în aplicare

1. Explica]i ce trebuie s\ se întâmple în continuare.

Medierea realizat\ de colegi

Keller (1994) dovede[te c\ formarea elevilor ca mediatori poate aduce avantaje pentru întreaga comunitate.

Cum este folosit\ medierea în [coli?

Programele de mediere între colegi, prin care elevii sunt instrui]i s\ rezolve dispute care implic\ al]i elevi, s-au dovedit a fi un mijloc eficient de solu]ionare a conflictelor în [coli. În multe [coli s-au ob]inut succese în propor]ie de 58% pân\ la 93%, succesul fiind evaluat prin realizarea unui acord [i men]inerea acestuia pân\ la o evaluare ulterioar\. (Lam 1988; Johnson, Johnson, [i Dudley 1992). Exist\ dovezi c\ elevii transfer\ tehnicile de mediere înv\]ate în [coli în situa]ii extra[colare. Elevii au povestit c\ au folosit abilit\]ile de mediere pentru a solu]iona dispute familiale cu fra]ii sau surorile lor [i conflicte cu prietenii din cadrul comunit\]ii. (Johnson, Johnson, [i Dudley 1992, 1997).

Atât mediatorii cât [i persoanele aflate în conflict beneficiaz\ de preg\tire privind medierea [i procesul de solu]ionare a conflictelor. Elevii care deprind abilit\]ile de

88u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





mediere a disputelor î[i dezvolt\ abilit\]i de negociere care pot fi folosite [i în afara [colii. Elevii mediatori înva]\ s\ asculte cu aten]ie, s\ rezume cu acurate]e [i s\ gândeasc\ critic. În plus, ei î[i dezvolt\ abilit\]ile de solu]ionare a problemelor, de conducere, de scriere [i de mediere a discu]iilor dintre persoanele aflate în conflict. Din moment ce medierea dore[te s\ rezolve o disput\ [i s\ previn\ repetarea acesteia, elevii mediatori înva]\ s\ planifice. Ei înva]\ despre responsabilit\]i [i despre drepturi, despre op]iuni [i despre consecin]e.

Opozan]ii implica]i în mediere înva]\ multe din aceste lec]ii. {i, mai important, poate pentru prima oar\ în via]a lor, înva]\ moduri nonviolente pentru a rezolva conflictul. Ei înva]\ c\ pot solu]iona o disput\ în mod amiabil, c\ î[i pot rezolva problemele f\r\ a apela la violen]\. De asemenea, î[i dezvolt\ capacitatea de a empatiza cu ceilal]i.

Acest lucru ridic\ întrebarea legat\ de întâietate în ceea ce prive[te introducerea medierii în [coal\. Pute]i începe prin formarea abilit\]ilor de solu]ionare a conflictelor pentru to]i elevii sau prin formarea unui grup mic de mediatori. Fiecare din cele dou\ abord\ri poate fi folosit\ la începutul unui program, dar este nevoie ca în final s\ îi înv\]a]i pe to]i elevii abilit\]ile folosite în medierea disputelor, astfel încât s\ ob]ine]i rezultate mai bune. Succesul medierii realizate de colegi trebuie analizat din perspectiva aspectelor complexe privind schimbarea modului de abordare a conflictelor [i de reac]ie la un conflict, precum [i îmbun\t\]irea disciplinei [colare [i a comportamentului elevilor.

La nivelul [colii primare, mediatorii lucreaz\ de regul\ în echipe pe terenul de joac\, la cantin\ sau în clas\. De obicei se intervine imediat, mediatorii întrebându-i pe cei afla]i în conflict dac\ doresc s\ î[i rezolve problemele. Dac\ ace[tia sunt de acord, mediatorii [i opozan]ii se retrag într-o zon\ lini[tit\ [i încep procesul de mediere. Dac\ opozan]ii refuz\ s\ coopereze, mediatorii renun]\. Rolul acestora este de a ajuta p\r]ile s\ î[i rezolve conflictele [i nu de a face pe poli]i[tii.

La nivel gimnazial, colegilor mediatori li se cere de multe ori s\ rezolve anumite situa]ii. Aceste medieri se desf\[oar\ în medii mai oficiale, precum un birou liber sau o sal\ de clas\ amenajat\ special pentru programul de mediere.

(Keller 1994)

Tehnica punerii întreb\rilor

De cele mai multe ori, comunicarea este perceput\ ca furnizoare de informa]ii; totu[i ob]inerea informa]iilor este la fel de important\ ca [i tipul de întrebare pe care o adresa]i care, de cele mai multe ori, influen]eaz\ r\spunsul primit. De aceea, tehnica de a pune întreb\ri este foarte important\ în situa]iile de consiliere, mediere [i negociere. TeacherNet (Re]eaua Profesorilor) ofer\ exemple de tipuri de întreb\ri, de situa]ii în care acestea pot fi folosite [i de r\spunsuri pe care trebuie s\ le a[tepta]i.

Întreb\ri deschise

“Ce mai faci?”

“Ce s-a întâmplat azi la [coal\?”

“Cum te-ai descurcat azi la cursul de Arte?”

“E totul în regul\?”

“Exist\ ceva despre care vrei s\ vorbe[ti în mod special azi?”

Întreb\ri închise

“Ai un prieten/o prieten\ foarte bun\?”

“Ai intrat în camer\?”“Erai înc\l]at/\?”“Te-a lovit?”

“Vrei s\ încerci s\ vopse[ti lucrul acesta s\pt\mâna viitoare?”“Te în]elegi bine cu noul t\u tat\ vitreg?”

Întreb\ri ipotetice

“Ce s-ar fi întâmplat dac\…?”

“Ce ai face dac\…?”“Cum crezi c\ ar reac]iona cutare dac\ tu …?”“Dac\ ai avea de ales, ce ai face în cazul în care …?”

Întreb\ri reflective [i rezumative

“Sun\ mult mai bine decât s\pt\mâna trecut\.”

“Deci nu î]i place când oamenii râd de tine?”

“Sun\ de parc\ ai crede c\ to]i te consider\ prost?”

Scopul

Pentru a porni discu]ia.

Îi permite subiectului s\ r\spund\ conform unui plan (de[i probabil c\ el nu este înc\ con[tient de existen]a acestui plan).

Îl încurajeaz\ pe subiect s\ vorbeasc\.

Scopul

De regul\, r\spunsul va fi Da sau Nu.

Întreb\rile închise nu trebuie folosite prea mult din cauza r\spunsurilor de tipul Da sau Nu ce nu permit ob]inerea prea multor informa]ii.

Sunt bune atunci când ave]i nevoie s\ afla]i informa]ii rapid.

Scopul

Un mod excelent de a-l face pe subiect s\ ia în considerare alte moduri de a trata lucrurile.

Acest tip de întrebare îl poate ajuta pe subiect s\ ia în considerare alte moduri de gândire/ac]iune pentru viitor. Îi ofer\ [ansa de a testa o anumit\ situa]ie într-un mediu sigur [i de a planifica cum poate ob]ine diverse rezultate.

Scopul

Prin repetarea lucrurilor pe care persoana le-a spus, dumneavoastr\ le ar\ta]i c\ îi asculta]i [i c\ în]elege]i ce încearc\ s\ v\ comunice.

V\ permite s\ clarifica]i ce încearc\ s\ spun\ subiectul. Repetarea cuvintelor subiectului este un lucru bun pentru el; se simte astfel acceptat [i în]eles.

Îi ofer\ subiectului ocazia de a detalia un anumit aspect.

Poate fi bun\ pentru c\ ofer\ feedback în ceea ce prive[te progresul înregistrat.

89u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Aspecte legate de protec]ia copilului

În mod ideal, con]inutul sesiunilor de consiliere [i mediere este confiden]ial. În cazul în care subiec]ii sunt copii [i relat\rile acestora v\ fac s\ crede]i c\ ace[tia sunt abuza]i sexual sau fizic, trebuie s\ respecta]i legisla]ia privind protec]ia copilului [i procedurile din [coala dumneavoastr\. Imediat, trebuie:

· S\ asigura]i copilul c\ a]i în]eles ceea ce v-a spus;

· S\ îl asigura]i c\ ve]i încerca s\ îl ajuta]i în rezolvarea problemei;

· S\ îi spune]i copilului c\, pentru a-l ajuta, trebuie s\ informa]i autoritatea abilitat\ de exemplu directorul [colii;

· Încheia]i discu]ia;

· Informa]i autoritatea abilitat\ despre existen]a unei situa]ii care necesit\ luarea m\surilor de protec]ie a copilului;

· Redacta]i un raport asupra situa]iei.

Înainte de orice [edin]\ de consiliere cu un copil, trebuie s\ îl informa]i c\ ve]i face tot posibilul pentru a p\stra confiden]ialitatea, dar dac\ acesta v\ relateaz\ probleme care necesit\ luarea unor m\suri, o s\ ac]iona]i în consecin]\. Nu promite]i niciodat\ unui copil confiden]ialitate total\. Nu sunte]i în situa]ia de a respecta aceast\ promisiune, iar o promisiune înc\lcat\ poate afecta copilul.

Bibliografie [i resurse suplimentare

Pagina de web a Asocia]iei Britanie pentru Consiliere [i Psihoterapie: http://www.bacp.co.uk/

Keller D. (1994) “Mediation in the Schools”; Eric Digests, Num\r de identificare ED378108 - http://www.ericfacility.net/databases/ERIC_Digests/ed378108.html

SEED (2001) “Better Behaviour Better Learning”; Departamentul Executiv Sco]ian pentru Educa]ie, Edinburgh - http://www.scotland.gov.uk/library3/education/bbbl-00.asp

Pagina de web a TeacherNet - http://www.teachernet.gov.uk/ . TeacherNet este o pagin\ de web sprijinit\ de Departamentul Britanic pentru Educa]ie [i Abilit\]i.

Baza de date bilingv\ a Universit\]ii Birmingham School of Education ofer\ o colec]ie numeroas\ de articole - http://www.edu.bham.ac.uk/bilingualism/database/ctlpro.htm

Wolowiec J. ed. (1984) “Everybody Wins: Mediation in Schools”; American Bar Association, Chicago

90u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





91u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Observa]ii referitoare la sarcini



Sarcina 1Scopul temei 1 este de a-i face pe participan]i s\ con[tientizeze deosebirea dintre întreb\rile deschise [i cele închise [i de a prezenta importan]a tehnicii de a pune întreb\ri. Tutorii vor continua activitatea cu o discu]ie axat\ pe importan]a acestei tehnici, ca parte a comunic\rii efective [i vor folosi discu]ia ca pe punct de plecare pentru urm\toarea tem\, care ofer\ o privire de ansamblu asupra tehnicilor de a pune întreb\ri.

1. Organiza]i participan]ii în grupuri de trei persoane dup\ cum urmeaz\:

1. Persoana 1 pune întreb\rile;

2. Persoana 2 r\spunde la întreb\ri;

3. Persoana 3 ]ine clopo]elul.

2. Explica]i c\ scopul jocului este de a prinde în capcan\ pe cel care r\spunde prin folosirea cuvintelor interzise “Da” sau “Nu” (sau dând din cap afirmativ sau negativ).

· Persoana 1 îi pune persoanei 2 o serie de întreb\ri, cum ar fi: “Î]i place ciocolata?” sau “Te-ai n\scut în Bra[ov?”

· Persoana 2 trebuie s\ r\spund\ cât mai bine posibil, evitând cuvintele sau gesturile interzise.

· Persoana 3 urm\re[te, ascult\ [i sun\ din clopo]el dac\ aceste cuvinte sunt folosite.

· Când cineva este prins folosind cuvintele interzise, schimba]i rolurile.

Repeta]i exerci]iul pân\ când to]i participan]ii au jucat pe rând toate rolurile [i apoi, discuta]i importan]a tehnicilor de a pune întreb\ri.

Sursa activit\]ii: TeacherNet

Sarcina 2Sarcina 2 solicit\ participan]ilor s\ lucreze individual la g\sirea unor exemple de întreb\ri deschise, închise, ipotetice, de sondaj [i reflective. Tutorii vor folosi rezultatul temei pentru a se asigura c\ participan]ii con[tientizeaz\ diferitele tehnici de a pune întreb\ri.

Sarcina 3Sarcina 3 ofer\ participan]ilor ocazia de a-[i exersa abilit\]ile de consiliere non-directiv\. Lucrând în grupuri de câte trei, participan]ilor li se prezint\ o serie de scenarii.

Începând cu primul scenariu, fiecare participant î[i asum\ un rol diferit:

· Consilier;

· Consiliat;

· Observatorul care urm\re[te interac]iunea dintre consilier [i consiliat [i î[i noteaz\ punctele de interes.



Dup\ cinci minute, grupurile trec la urm\torul scenariu, schimbând rolurile pân\ când fiecare participant a jucat toate rolurile. Apoi, participan]ilor li se vor acorda cinci minute pentru a discuta punctele notate înainte de a se al\tura grupului de discu]ii pentru o analiz\ final\ a exerci]iului.

Sarcina 4Sarcina 4 ofer\ participan]ilor ocazia de a-[i exersa abilit\]ile de consiliere directiv\.

Începând cu primul scenariu, fiecare participant î[i asum\ un rol diferit:

· Consilier;

· Consiliat;

· Observatorul care observ\ interac]iunile dintre consilier [i cel consiliat [i î[i noteaz\ punctele de interes.

Dup\ cinci minute, grupurile trec la urm\torul scenariu, schimbând rolurile pân\ când fiecare participant joac\ toate rolurile. Apoi, participan]ilor li se vor acorda cinci minute pentru a discuta punctele notate înainte de a se al\tura grupului de discu]ii pentru o analiz\ final\ a exerci]iului. În timpul etapei de discu]ie, tutorele va încuraja participan]i pentru ca ace[tia s\ prezinte exemple în care ar putea folosi diferitele forme de consiliere, concluzionând c\ metoda interactiv\ este, adesea, cea mai potrivit\ pentru situa]iile educa]ionale.

Teme op]ionaleUrm\toarele activit\]i se axeaz\ pe limbajul trupului [i ascultarea activ\. Ele ofer\ oportunit\]i de a analiza aceste domenii, în limita timpului disponibil.

Sarcina op]ional\ (a)Pentru aceast\ tem\, sunt necesari doi participan]i voluntari. Un voluntar î[i va descrie diminea]a, weekend-ul sau un incident, în timp ce ceilal]i ascult\.

Persoanei care urmeaz\ s\ vorbeasc\ i se cere s\ p\r\seasc\ sala timp de câteva minute.

În timp acesta nu se afl\ în sal\, persoanei care urmeaz\ s\ asculte i se cere s\ nu încurajeze vorbitorului, s\ stea pu]in întors cu spatele la vorbitor, s\ evite contactul vizual [i s\ par\ a nu fi interesat.

Vorbitorul este chemat înapoi în sal\ [i i se cere s\ vorbeasc\.

Când a terminat de vorbit, este întrebat cum se simte. De obicei, vorbitorul se va sim]i total descurajat.

Tutorele va facilita o discu]ie cu întregul grup despre ce implic\ limbajul trupului [i va cere participan]ilor s\ identifice unde a gre[it ascult\torul.

Sursa temei: TeacherNet

Sarcina op]ional\ (b)Dup\ efectuarea temei op]ionale (a) subliniind importan]a limbajului trupului, este util s\ se prezinte [i un exemplu pozitiv.

92u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Din nou, doi voluntari - pu[i în tem\ - vor face aceast\ demonstra]ie. O persoan\ va vorbi dou\ sau trei minute despre diminea]a ei sau despre un subiect care îi face pl\cere. Ascult\torul va da dovad\ c\ el sau ea îl urm\re[te pe vorbitor [i este foarte atent(\), prin contact vizual corespunz\tor, stând întors (întoars\) spre vorbitor, neagitându-se etc.

Cere]i participan]ilor s\ identifice semnele pozitive ale limbajului trupului (atât din partea vorbitorului, cât [i din partea ascult\torului) [i întreba]i-l pe vorbitor cum se simte când este ascultat activ. Întregul grup va discuta apoi despre ce implic\ o ascultare activ\.

Sursa temei: TeacherNet

93u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





94u

nitate

a

Sarcina 1

Gh

idu

l tu

tore

lui



4

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 45 minute

· PowerPoint Consilierea 1 sau folia de retroproiector 1.

· Un exemplar tip\rit al fi[ei de lucru consiliere Sarcina 1 pentru fiecare participant (Tip\rire dup\ OHP 2).

· Flipchart.

· Participan]ii vor dobândi abilit\]ile necesare pentru a comunica eficient în clase [i comunit\]i caracterizate prin diversitate cultural\ .

1. Organizarea temei

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri de câte 3 persoane.

· Prezenta]i instruc]iunile Temei 1 folosind PowerPoint sau retroproiectorul.

· Explica]i activitatea practic\.

Sugestie de prezentare

3. Discu]ie

· Oferi]i participan]ilor ocazia de a discuta întreb\rile deschise [i închise.

4. Concluzie

· Tutorele face rezumatul discu]iei în grup [i trage concluziile.

2. Sarcina practic\

· Grupurile completeaz\ fi[a de lucru a Temei 1.

5

5

Abilit\]i de comunicare pentru clasele [i comunit\]ile caracterizate prin diversitate cultural\


20

10

Sarcina 2

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 60 minute

· PowerPoint consiliere 2 sau foliile de retroproiector de la 3 la 7.


· Flipchart.

· Participan]ii vor dobândi abilit\]ile necesare pentru a comunica eficient în diverse clase [i comunit\]i.

1. Prezentare

· Oferi]i participan]ilor o privire de ansamblu asupra tehnicilor de interogare, folosind retroproiectorul sau PowerPoint.


· Cere]i membrilor grupului s\ lucreze individual la urm\toarea tem\.




3. Sarcina practic\

· Participan]ii completeaz\ individual fi[a de lucru a Temei 2.

4. Discu]ie

· Nota]i r\spunsurile participan]ilor pe flipchart [i încuraja]i evaluarea acestora de c\tre colegi.

5. Concluzie

· Tutorele face rezumatul discu]iei în grup [i trage concluzii.

20

20

15

15

95u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





5

Sarcina 3

96u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 65 minute



· Un exemplar pe hârtie din scenariile de Consiliere pentru fiecare participant (Tip\rire dup\ OHP 28).

· Flipchart.

· Participan]ii vor dobândi abilit\]ile necesare pentru a comunica eficient în clase [i comunit\]i caracterizate prin diversitate cultural\.

1. Prezentare

· Oferi]i participan]ilor o privire de ansamblu a abilit\]ilor de consiliere, folosind retroproiectorul sau PowerPoint.






3. Sarcina practic\


4. Discu]ie

· Nota]i r\spunsurile participan]ilor pe flipchart [i încuraja]i discu]ia.

5. Concluzie

· Tutorele face rezumatul discu]iei [i trage concluzii.

20

15

5

5

20

Sarcina 4

97u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i





Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 65 minute


· Un exemplar tip\rit al fi[ei de lucru Consiliere Sarcina 4 pentru fiecare participant (Tip\rire dup\ OHP 27).

· Un exemplar tip\rit din scenariile de consiliere pentru fiecare participant (Tip\rire dup\ OHP 28).

· Flipchart.

· Participan]ii vor dobândi abilit\]ile necesare pentru a comunica eficient în clase [i comunit\]i caracterizate prin diversitate cultural\.

1. Prezentare

· Oferi]i participan]ilor o privire de ansamblu asupra abilit\]ilor de negociere [i mediere, folosind retroproiectorul sau PowerPoint.




· Explica]i sarcina practic\.


3. Sarcina practic\


4. Discu]ie

· Nota]i r\spunsurile participan]ilor pe flipchart [i încuraja]i discu]ia.

5. Concluzie

· Tutorele face rezumatul discu]iei [i trage concluzii.

20

15

5

5

20

98u

nitate

a

Planul personal de ac]iune

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

30

Gh

idu

l tu

tore

lui



Participan]ii:

· Vor recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea acestei sec]iuni.

· Vor identifica [i vor planifica domeniile unit\]ii în care este necesar\ o dezvoltare personal\ suplimentar\.

· Vor planifica aplicarea în practic\ a ceea ce au înv\]at la locul de munc\.

· 30 minute

· Participan]ii au fiecare câte un exemplar din caietul de consiliere, Plan personal de ac]iune.

· Participan]ii completeaz\ caietul de consiliere, Plan personal de ac]iune în grupuri tutoriale.

· Tutorele circul\ între grupurile tutoriale.




99u

nitate

a

Unitatea

4

Resurse





Abilit\]i de mediere, consiliere [i negociere Autor: Ivan Mykytyn

100u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 1

Abilit\]i de mediere, consiliere [i negociere

Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

4

Jocul Da / Nu

Scopul acestui joc este de a prinde în capcan\ pe cel care r\spunde f\cându-l s\ foloseasc\ cuvintele interzise “Da” sau “Nu” (sau a da din cap în sens negativ sau afirmativ).

Organiza]i participan]ii dup\ cum urmeaz\:

· Persoana 1 pune întreb\rile;

· Persoana 2 r\spunde la întreb\ri;

· Persoana 3 ]ine clopo]elul.

Persoana 1 pune Persoanei 2 o serie de întreb\ri, cum ar fi “Î]i place ciocolata?” sau “Te-ai n\scut în Bra[ov?”

Persoana 2 trebuie s\ r\spund\ cât de bine poate, evitând cuvintele sau gesturile interzise.

Persoana 3 urm\re[te, ascult\ [i sun\ din clopo]el, dac\ aceste cuvinte sunt folosite.

Când cineva este prins folosind cuvintele interzise, schimba]i rolurile.

PP/F 2



UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


· “Cum merg lucrurile?”

· “Ce s-a întâmplat la [coal\ ast\zi?”

o Pentru a facilita debutul conversa]iei.

· “Cum te-ai descurcat la Arte ast\zi?”

· “Toate sunt în regul\?”

o Permite]i subiectului s\ r\spund\ conform planului s\u (de[i, probabil, nu este con[tient c\ are deja unul).

· “Ai ceva de discutat în mod special, în leg\tur\ cu ziua de ast\zi?”

o Încuraja]i subiectul s\ vorbeasc\.

Sarcina 1 – Instruc]iuni

Întreb\ri deschise



101u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 3


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 4


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


· “Ai un prieten, cel mai bun?”

o Adesea, ve]i ob]ine numai r\spunsuri cu Da sau Nu.

· “Te-ai dus în camer\?”

· “Aveai pantofii în picioare?”

· “Te-a lovit?”

o Întreb\rile închise nu vor fi prea des folosite din cauza r\spunsurilor de tip Da sau Nu ce nu ofer\ prea multe informa]ii.

· “Vrei s\ încerci s\ îl pictezi s\pt\mâna viitoare?”

· “Te în]elegi bine cu noul t\u tat\ vitreg?”

o Acest mod este adecvat când este necesar s\ cunoa[te]i repede unele fapte.

· “Ce s-ar fi întâmplat dac\…?”

o Un mod excelent de a-l face pe subiect s\ se gândeasc\ la alte modalit\]i de a se ocupa de anumite lucruri.

· “Ce ai face dac\…?”

· “Cum crezi c\ va reac]iona cutare [i cutare dac\ tu…?”

· “Dac\ ar fi s\ alegi, ce ai face dac\…?”

o Acest mod de a adresa o întrebare îl poate ajuta pe subiect s\ se gândeasc\ la alte feluri de a gândi/ac]iona în viitor.

Întreb\ri închise

Întreb\ri ipotetice





102u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 5


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 6


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


· “Sun\ mult mai bine decât s\pt\mâna trecut\...”

o Repetând ceea ce s-a discutat, ar\ta]i c\ a]i ascultat [i în]eles ce a încercat subiectul s\ v\ comunice.

· “Deci, nu î]i place când oamenii râd de tine?”

o V\ permite s\ clarifica]i ce încearc\ s\ v\ comunice subiectul. Repetarea cuvintelor subiectului este benefic\ pentru acesta, întrucât se simte acceptat [i în]eles.

· “Sun\ de parc\ ai crede c\ toat\ lumea te consider\ prost?”

o Întrebarea îi d\ subiectului oportunitatea de a continua s\ discute despre problem\.

Lucrând individual, da]i un exemplu de:

· Întrebare deschis\;

· Întrebare închis\;

· Întrebare ipotetic\;

· Întrebare de sondaj;

· Întrebare reflectiv\.

Întreb\ri reflective [i rezumative






103u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 7


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 8


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


Consilierea se desf\[oar\ atunci când un consilier se întâlne[te cu un client, într-un mediu particular [i confiden]ial, pentru a analiza o problem\ cu care se confrunt\ clientul.

Clientul poate fi un elev, un p\rinte sau un coleg.

Tehnicile de consiliere se clasific\ în trei categorii:

· Consilierea directiv\ - rolul consilierului este de a-i spune celui consiliat ce ar trebui s\ fac\ [i de a-l preveni asupra consecin]elor, dac\ nu se supune.

· Consilierea non-directiv\ - consilierul îl ajut\ pe cel consiliat s\ î[i analizeze propriile gânduri [i sentimente, iar prin reflec]ie s\ ajung\ la o solu]ie proprie.

Consilierea

Consilierea





104u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 9


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 10


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


· Consilierea interactiv\ - metod\ pragmatic\, ce combin\ ambele tehnici de mai sus, ca reac]ie la situa]ii diferite [i la aspecte diferite ale aceleia[i situa]ii.

În majoritatea cazurilor, profesorii [i mediatorii vor folosi consilierea interactiv\.

Abilit\]i pentru de consilierea non-directiv\

Asculta]i: este ocazia celui consiliat de a vorbi. Respecta]i-i spa]iul [i acorda]i-i timp s\ se exprime, chiar dac\ dvs. crede]i c\ nu are dreptate.

Timp: acorda]i timp suficient pentru conversa]ia particular\. Nu permite]i întreruperi.

R\bdare: asculta]i cu r\bdare ce are de spus cel consiliat, chiar dac\ se poate s\ nu fi]i de acord cu el. Asigura]i-l pe cel consiliat c\ îl asculta]i [i accepta]i ce spune.

Consilierea

Consilierea





105u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 11


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 12


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


Abilit\]i pentru consilierea non-directiv\

În]elegere: încerca]i s\ în]elege]i sentimentele [i emo]iile pe care cel consiliat încearc\ s\ le exprime.

Reflectare: repeta]i cuvintele celui consiliat. Aceasta îl va lini[ti, asigurându-l c\ dvs. îl asculta]i [i îl încuraja]i s\ continue s\ vorbeasc\.

Neutralitate: Men]ine]i un ton neutru [i nu îl conduce]i pe cel consiliat spre concluzii. Evita]i discu]iile în contradictoriu.

Consilierea





Abilit\]i pentru consilierea non-directiv\

Explorare: când cel consiliat atinge un aspect pe care dori]i s\ îl explora]i în continuare, repeta]i afirma]ia lui ca pe o întrebare.

Deta[are: nu v\ implica]i emo]ional în discu]ie. Asculta]i cu aten]ie [i l\sa]i analiza pentru mai târziu. Dac\ cel consiliat v\ cere p\rerea, da]i un r\spuns sincer, dar încerca]i s\ v\ limita]i punctele de vedere, deoarece ele îl pot influen]a pe cel consiliat.

Consilierea

106u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 13


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 14


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02






Abilit\]i pentru consilierea directiv\

Descrie]i problema. În[tiin]a]i-l pe cel consiliat c\ problema este un motiv de îngrijorare.

Explica]i în termeni foarte clari ce trebuie s\ fac\ cel consiliat pentru a învinge problema.

Cere]i-i celui consiliat s\ comenteze problema [i motivul acesteia.

Consilierea


Conveni]i asupra unei solu]ii [i a unui termen. Solu]ia convenit\ este o op]iune indus\; celui consiliat i se cere s\ î[i schimbe comportamentul, se cade de acord asupra momentului [i modului de realizare a schimb\rii.

Rezuma]i [i ob]ine]i angajamentul celui consiliat.

Ac]iune. Pentru a fi eficiente, ac]iunile convenite în timpul [edin]elor de consiliere directiv\ trebuie s\ fie monitorizate. La nevoie,schimbarea comportamental\ s\ fie sprijinit\.

Consilierea

107u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 15


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 16


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


În cadrul acestei teme ve]i avea ocazia de a exersa abilit\]ile de consiliere non-directiv\.

Ve]i lucra în grupe de câte trei, folosind scenariile puse la dispozi]ie.

Începând cu primul scenariu, fiecare membru al grupului trebuie s\ î[i asume un rol diferit:

· rol de consilier;

· rolul celui consiliat;

· rol de observator. Observatorul trebuie s\ urm\reasc\ interac]iunea dintre consilier [i cel consiliat [i s\ noteze punctele de interes.

Dup\ cinci minute, se trece la urm\torul scenariu, rolurile se schimb\ pân\ când fiecare membru al grupului a jucat toate rolurile.

Aspectele urm\rite în cadrul fiec\rui exerci]iu vor fi analizate, apoi participan]ii vor discuta în plen.







Pe parcursul procesului:

· Concentra]i-v\ asupra problemei, nu asupra persoanei;

· Limita]i-v\ comentariile la problema respectiv\;

· Nu moraliza]i [i nu ]ine]i predici;

· Respecta]i confiden]ialitatea, dar întotdeauna fi]i con[tient de legisla]ia privind protec]ia copilului.

Consilierea

108u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 17


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 18


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02






Negocierea are loc când dou\ p\r]i sau reprezen-tan]ii lor se întâlnesc fa]\ în fa]\ pentru a încerca s\ rezolve singuri o disput\.

Negocierea

· Recunoa[te]i c\ nu sunte]i de acord [i c\ ve]i încerca s\ negocia]i.

· Vorbi]i [i asculta]i pe rând. Privi]i lucrurile din punctul de vedere al celeilalte p\r]i.

· Descrie]i ceea ce dori]i, ceea ce sim]i]i, [i motivele pentru dorin]ele [i sentimentele dvs.

· Prelua]i punctul de vedere al partenerului, rezuma]i modul în care dumneavoastr\ a]i în]eles atât ceea ce dore[te [i simte partea advers\, cât [i motivele pentru dorin]ele [i sentimentele exprimate.

· Gândi]i-v\ la mai multe c\i de a rezolva conflictul, convenabile pentru ambele p\r]i (prezenta]i op]iuni în care ambii parteneri au de câ[tigat).

· Alege]i cea mai bun\ cale [i c\de]i de acord s\ o pune]i în practic\.

· Dac\ nu pute]i rezolva conflictul, c\de]i de acord s\ primi]i ajutor din afar\ (mediere).

Procesul de negociere

109u

nitate

aR

esu

rse



PP/F 19


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


4

PP/F 20


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02






Medierea are loc când dou\ p\r]i sau reprezentan]ii se întâlnesc fa]\ în fa]\ pentru a încerca s\ rezolve o disput\, fiind asista]i de o persoan\ neutr\, numit\ mediator.

Medierea

Partea I. Introducere

· Cere]i participan]ilor s\ se prezinte.

· Explica]i rolul mediatorului.

· Explica]i regulile de baz\. Un exemplu de regul\ de baz\ este: Respecta]i-v\ unul pe cel\lalt.

· Explica]i etapele medierii.

· Înainte de a începe, verifica]i dac\ exist\ întreb\ri. Partea II. Expunerea problemei

· Ambele p\r]i prezint\ mediatorului propria versiune.

· Rezuma]i versiunea ambelor p\r]i.

· Asigura]i-v\ c\ în]elege]i conflictul.

· Asigura]i-v\ c\ ambele p\r]i în]eleg conflictul. Partea III. Identificarea faptelor [i a sentimentelor

· P\r]ile î[i prezint\ reciproc versiunea asupra problemei.

· Identifica]i faptele [i sentimentele.

· Cere]i p\r]ilor s\ schimbe rolurile.

· Rezuma]i faptele [i sentimentele ambelor p\r]i.

Procesul de mediere

110u

nitate

aR

esu

rse



4

PP/F 21


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02





Partea IV. Op]iunile

· Întreba]i ambele p\r]i cum pot rezolva problema.

· Nota]i toate solu]iile.

· Bifa]i numai solu]ia (solu]iile) cu care ambele p\r]i sunt de acord.

Partea V. Acordul

· Folosi]i doar solu]ia (solu]iile) cu care ambele p\r]i sunt de acord.

· Redacta]i un contract folosind cuvintele p\r]ilor.

· To]i îl semneaz\.

Partea VI. Punerea în aplicare

· Explica]i ce trebuie s\ se întâmple în continuare.

Procesul de mediere

PP/F 22


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Medierea între colegi are loc când elevii sunt înv\]a]i s\ rezolve dispute care implic\ al]i elevi.

S-au ob]inut rate de succes de pân\ la 93%.

Exist\ dovezi c\ elevii transfer\ tehnicile de mediere înv\]ate în [coal\, în situa]ii extra[colare.

Elevii au povestit c\ au folosit abilit\]ile de mediere pentru a rezolva dispute familiale cu fra]ii/surorile lor [i cu prietenii.

Deci, transferarea abilit\]ilor este în beneficiul întregii comunit\]i.

Medierea între colegi

PP/F 23


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02


În cadrul acestei teme ve]i avea ocazia de a exersa abilit\]ile de consiliere directiv\.

Ve]i lucra în grupe de câte trei, folosind scenariile care v-au fost furnizate.


· rolul de consilier;

· rolul celui consiliat;

· rolul de observator. Observatorul trebuie s\ urm\reasc\ interac]iunea dintre consilier [i cel consiliat [i s\ noteze punctele de interes.

Dup\ cinci minute, se trece la urm\torul scenariu, rolurile se schimb\ pân\ când fiecare membru al grupului a jucat toate rolurile.

Aspectele urm\rite în cadrul fiec\rui exerci]iu vor fi analizate, apoi participan]ii vor discuta în plen.



111u

nitate

aR

esu

rse





112u

nitate

aR

esu

rse



4

FL 1


Sarcina 1 – Fi[\ de lucru

Jocul Da / Nu

Ve]i juca un joc al c\rui scop este de a prinde în capcan\ pe cel care r\spunde f\cându-l s\ foloseasc\ cuvintele interzise “Da” sau “Nu” (sau a da din cap în sens negativ sau afirmativ).

Organiza]i participan]ii dup\ cum urmeaz\:

· Persoana 1 pune întreb\rile;

· Persoana 2 r\spunde la întreb\ri;

· Persoana 3 ]ine clopo]elul.

Persoana 1 pune Persoanei 2 o serie de întreb\ri, cum ar fi “Î]i place ciocolata?” sau “Te-ai n\scut în Bra[ov?”

Persoana 2 trebuie s\ r\spund\ cât de bine poate, evitând cuvintele sau gesturile interzise.

Persoana 3 urm\re[te, ascult\ [i sun\ din clopo]el, dac\ aceste cuvinte sunt folosite.

Când cineva este prins folosind cuvintele interzise, schimba]i rolurile.

(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)



113u

nitate

aR

esu

rse



4

FL 2


Lucrând individual, da]i un exemplu din fiecare tip de întrebare:

Un exemplu de întrebare deschis\ :

Un exemplu de întrebare închis\ :

Un exemplu de întrebare ipotetic\ :

Un exemplu de întrebare de de sondaj :

Un exemplu de întrebare reflectiv\ :





114u

nitate

aR

esu

rse



4

FL 3


În cadrul acestei teme ve]i avea ocazia de a exersa abilit\]ile de consiliere non-directiv\



· Un membru al grupului - rolul de consilier;

· Un membru al grupului - rolul celui consiliat;

· Un membru al grupului - rolul de observator. Observatorul trebuie s\ urm\reasc\ interac]iunea dintre consilier [i cel consiliat [i s\ noteze punctele de interes.

Dup\ cinci minute, se trece la urm\torul scenariu, rolurile se schimb\ pân\ când fiecare participant joac\ toate rolurile.

În final, discuta]i despre modul în care s-au desf\[urat exerci]iile, apoi discuta]i în plen.





115u

nitate

aR

esu

rse





FL 4a


În cadrul acestei teme ve]i avea ocazia de a exersa abilit\]ile de consiliere directiv\.



· Un membru al grupului - rolul de consilier;

· Un membru al grupului - rolul celui consiliat;

· Un membru al grupului - rolul de observator. Observatorul trebuie s\ urm\reasc\ interac]iunea dintre consilier [i cel consiliat [i s\ noteze punctele de interes.

Dup\ cinci minute, se trece la urm\torul scenariu, rolurile se schimb\ pân\ când fiecare participant joac\ toate rolurile.

În final, discuta]i despre modul în care s-au desf\[urat exerci]iile, apoi discuta]i în plen.



116u

nitate

aR

esu

rse





FL 4b

Scenarii de consiliere



Un b\iat rrom s-a b\tut cu un alt elev. El s-a b\tut de mai multe ori în ultima lun\.

Dou\ eleve au fost prinse terorizând o fat\ de etnie rrom\. Trebuie s\ discuta]i cu una dintre agresoare.

Un b\iat a lipsit de la orele de matematic\.

O elev\ a fost surprins\ cu droguri. Trebuie s\ discuta]i cu aceast\ elev\.

O elev\ de etnie rrom\ a lipsit de la [coal\ dou\ s\pt\mâni. Trebuie s\ vorbi]i cu p\rin]ii ei.

O elev\ are multe vân\t\i pe bra]e [i este mai t\cut\ decât de obicei. Trebuie s\ discuta]i cu ea.

abilit\]i de mediere, consiliere [i negociere

Documents