Mediere dreptul familiei - incredintare de minori, parinti necasatoriti

http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/Lucrare-de-diploma-la-stiinte-3266614.php#_Toc200919197

Mediere dreptul familiei - incredintare de minori, parinti necasatoritiParata RP, mama minorului MT, cere instantei custodia comuna, stabilirea domiciliului minorului la locuinta ei, precum si stabilirea sumei datorate de tatal CT pentru intretinerea minorului.

Pe parcursul procesului, tatal trimite mamei o cerere de rezolvare a conflictului prin mediere. Mama accepta informarea asupra procedurii de mediere, dar decide la final sa apeleze la serviciile unui alt birou de mediere (n.r.: de mentionat ca participarea la mediere are caracter voluntar, partile avand posibilitatea de a alege un mediator agreat de toti cei implicati in conflict).

Cei doi parinti se prezinta insotiti de avocati - actiune recomandata in cazurile in care Acordul de mediere trebuie sa fie prezentat unei instante de judecata, deci legalitatea actului trebuie constatata de un jurist profesionist.

La inceputul sedintei de mediere, le sunt aduse la cunostinta dispozitiile unui articol din lege pe care echipa noastra de mediatori il considera edificator in astfel de situatii, respectiv art.483 Cod Civil "Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si ndatoriri care privesc att persoana, ct si bunurile copilului si apartin n mod egal ambilor parinti. Parintii exercita autoritatea parinteasca numai n interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si l asociaza pe copil la toate deciziile care l privesc, tinnd cont de vrsta si de gradul sau de maturitate. Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori."

Parintii reusesc sa agreeze in cadrul unei singure sedinte de mediere asupra urmatoarelor aspecte:

1. ncredintarea minorului

2. Locuinta minorului

3. Program de vizitare

4. ntretinerea minorului

5. ngrijiri medicale

6. Eventuale probleme psihologice/ de comportament

7. Comunicarea parintilor

8. Enumerarea aspectelor asupra carora parintii vor decide de comun acord

9. Educatie formala

10. Activitati extrascolare

11. Mentinerea legaturii cu minorul

12. Mentinerea legaturii cu membrii familiei extinse

13. Religia copilului

14. Schimbari de rutina si scimbari importante

15. Aducerea la cunostinta a acordului catre copil

Acordul de mediere este inaintat de catre cei doi instantei, impreuna cu alte documente necesare in astfel de situatii - conform sfaturilor juridice emise de avocatii partilor, judecatorul incuviintand decizia partilor in camera de consiliu.

Orice separare este dificila, chiar si atunci cand ea nu vine ca o surpriza.

Mediatorul are grija ca divortul si partajul sa se finalizeze cat mai lin, rapid si reciproc avantajos pentru fostii parteneri.In cazul incredintarii minorilor/ exercitarii autoritatii parintesti, echipa noastra de mediatori a intocmit un model acord parental cuprinzator. Acesta aplaneaza conflictele actuale intre parinti si le previne pe cele ce apar pana la majoratul copilului. Pe durata sedintei de mediere, mediatorul are obligatia de a veghea asupra intereselor copilului si de a le reaminti parintilor semnificatia autoritatii parintesti.

La inceputul sedintei, mediatorii le reamintesc parintilor un articol de lege edificator in aceste cazuri, respectivdispozitiile art.483 Cod Civil "Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si ndatoriri care privesc att persoana, ct si bunurile copilului si apartin n mod egal ambilor parinti.Parintii exercita autoritatea parinteasca numai n interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si l asociaza pe copil la toate deciziile care l privesc, tinnd cont de vrsta si de gradul sau de maturitate. Ambii parinti raspundpentru cresterea copiilor lor minori."Pornind de la acest text, echipa noastra de mediatori a creat un model de plan parental ce cuprinde reglementarea unei game largi de posibile motive de conflict. Pe parcursul sedintei de mediere incercam sa acoperim si acele situatii potential-declansatoare de conflicte.

Astfel, pe langa subiectele abordate in mod uzual si in cadrul unei sedinte de judecata:

ncredintarea minorului

Locuinta minorului

Program de vizitare

ntretinerea minorului

Mediatorul faciliteaza comunicarea intre parinti si pe alte teme, respectiv:

ngrijiri medicale acordate copilului (care este medicul de familie, cum se acopera eventuale cheltuieli medicale etc)

Eventuale probleme psihologice/ de comportament

Comunicarea parintilor

Enumerarea aspectelor asupra carora parintii vor decide de comun acord

Educatie formala

Activitati extrascolare

Mentinerea legaturii cu minorul

Mentinerea legaturii cu membrii familiei extinse

Religia copilului

Schimbari de rutina si scimbari importante

Aducerea la cunostinta a acordului catre copil

MEDIEREA IN LITIGII COMERCIALE, UN STUDIU DE CAZ

Publicatfebruarie 15, 2014|DeMediator Petru Mustateanu

Societatea A achiziioneaz de la societatea B o serie de bunuri utilaje de producie, scumpe pentru care societatea A achita preul integral la termenul contractual. Societatea B livreaz bunurile si le pune in funciune. Prile semneaz un proces verbal de receptie in acest sens. In conformitate cu contractul parilor, A beneficiaz de un termen de garanie de 12 luni pentru bunurile livrate.

Dup o perioada de timp relativ scurta de la livrare si punere in funciune, A reclam unele defeciuni la 2 dintre utilajele livrate si solicita repararea/schimbarea acestora cu altele, in temeiul garaniei asumate.

De principiu B nu se opune acestei solicitri, ns fiind un distribuitor, iar nu fabricant, nu are capacitatea de a repara utilajele respective, motiv pentru care pune in vedere societatii B ca acestea sau componente ale acestora vor trebui trimise la productor. Totodat, B opineaz c defeciunea reclamat la unul dintre utilaje nu este att de sever precum sugereaz A, motiv pentru care in cazul acestui utilaj nu poate accepta schimbarea acestuia. Intre pri urmeaz unele replici mai dure, care deterioreaz relaia dintre ele.

Prile se neleg ca o component a unui utilaj s fie demontat de tehnicienii societatii B cu scopul de a fi trimis la productor pentru expertizare i eventuale reparaii. La solicitarea A, societatea B pune la dispoziia acestuia o component nou pe care se angajeaz s o monteze pe utilajul defect cu condiia ca A s nu foloseasc utilajul i implicit componenta nou pn cnd productorul nu se va pronuna cu privire la defectul reclamat. De principiu A este de acord, ns cnd tehnicienii societii B se deplaseaz pentru a demonta componenta defecta si a monta componenta noua, reprezentantul A refuz s semneze protocolul n acest sens apreciind c acesta i este defavorabil. Astfel, schimbul de componente nu se mai realizeaz.

Urmare a acestui incident, urmeaz o degenerare n comunicarea dintre pri care culmineaz cu o aciune n pretenii a societii A fa de B, motivat vag, prin care A cere fie repararea/schimbarea utilajelor fie rambursarea preului. B depune ntmpinare, solicitnd respingerea n tot a cererii introductive, negnd orice responsabilitate. Se pune problema unor expertize scumpe.

Prile ajung la mediere.

ntr-o prim faz, mediatorul citete documentele de la dosarul cauzei, prezentate de pri iar mai apoi mediatorul se ntlnete separat cu fiecare dintre pri. n cadrul acestor intalniri, la care prile au fost asistate de avocat/consilier juridic, s-au pus n discuie aspecte cu privire la starea de fapt, aspecte de drept substanial, prile tari i slabe ale poziiei adoptate DAR cel mai important, mediatorul a schimbat orientarea ambelor pri de la o negociere de poziii ctre o negociere de interese i a identificat posibile alternative de soluionare a litigiului, puncte de convergen ale intereselor prilor.

Prima edin comun are loc la cca. 2 sptmni de la investirea mediatorului. La edin prile se prezint asistate. Datorit animozitilor personale generate de ruptura n comunicare, prile au o atitudine ostil una fa de cealalt care se materializeaz n reticen i negativism. Mediatorul ncepe discuiile i conduce edina de mediere, in acest sens prezint n mod succint istoria conflictului precum i problemele pe care acesta le-a identificat i le trece pe tabl ndemnnd prile s axeze discuia asupra problemelor identificate. Mai greu, dar prile ncep s interacioneze i s discute deschis despre eventuale modaliti de rezolvare a problemelor, fapt care atenueaz gradul de animozitate i redeschide canalele de comunicare. Dup 2 ore, prile se neleg s se gndeasc i s caute informaii din alte surse necesare unor discuii n concret i s se rentlneasc peste o sptmn.

n sptmna aceasta, mediatorul discut cu prile la telefon i urmrete evoluia cauzei, dnd sugestii i alternative.

La a doua edin, prile se prezint fr asisten juridic, semn c un anumit grad de ncredere s-a recldit. Se discut alternativele cu date concrete pe mas i se contureaz o soluie de principiu, n care unul din utilaje urmeaz a fi schimbat cu un altul i o diferen de pre, iar fa de al doilea utilaj, A accept faptul c defeciunea este mai greu de nlturat, dar dup implementarea unor proceduri de lucru evenimentele de defectare pot fi inute sub control pn la gsirea unei soluii permanente pe care ambele pri o vor cuta ntr-un context de colaborare.

La acest moment, mediatorul propune ntocmirea unui acord. Fa de acest aspect, prile prezint o reticen fireasc, dorind s se consulte cu avocaii proprii. n mod firesc, mediatorul accept i propune o a treia ntlnire la care acesta s prezinte prilor ntr-o prim iteraie acordul mediat urmnd ca prile s efectueze unele modificri asupra crora vor cdea de acord. Prile consimt.

Mediatorul ntocmete acordul. Acordul conine o serie de definiii, descrierea conflictului i soluiile agreate precum i renunrile la care prile au consimit. Pentru a spori operativitatea, mediatorul, cu acordul prilor, trimite pe mail draftul acordului avocailor care pn la data celei de a treia edine, discut cu mediatorul.

In cadrul celei de a treia edine, se prezint prile asistate de avocai. Se discut pe marginea acordului avocaii prilor solicitnd unele modificri. Acestea sunt discutate, iar unele modificri propuse, sunt acceptate n ideea c acestea aduc valoare acordului protejnd prile. La final, prile semneaz acordul. Litigiul este stins cteva sptmni mai trziu la termenul acordat de instan n acest sens, reclamantul recuperndu-i taxa de timbru.

CONCLUZII:

1. n fapt, nici una din pri nu a ctigat i nici una nu a pierdut. Medierea a dat posibilitatea prilor s distileze informaia obiectiv de percepia personal a prii adverse i s i cristalizeze poziia lund n calcul i interesele viitoare.

2. Medierea a oferit un plan concret i reguli simple n vederea ajungerii la un rezultat.

3. Medierea a redeschis canalele de comunicare, asigurnd transmiterea obiectiv a informaiei i tempernd reacia la unele aspecte i aprecieri negative.

4. Medierea a creat contextul necesar pentru a recldi ncrederea reciproc, fapt care n final a dus la negocieri obiective.

5. Medierea a oferit primul ciorna a acordului, care neprovenind de la nici una din pri, nu a fost inta desfiinrii de ctre aprtorii alei.

6. Cap coad, procedura de la sesizarea mediatorului pn la semnarea cordului a durat cca. 6 sptmni.

Sursa:http://csbmediere.wordpress.com/2013/04/19/medierea-in-litigii-comerciale-un-studiu-de-caz/Daca vreti sa aflati mai multe despremediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .Conflictele de familie sunt cazurile cele mai frecvente care au ajuns la mediatori n anul 2014, relev un studiu realizat de Institutul Romn pentru Evaluare i Strategie IRES, n februarie 2015, la comanda Mediere.Net.Acestea sunt urmate de conflictele comerciale (15%), de conflictele de munc (5%) i de conflicte de vecintate / asociaii de proprietari (5%).Mediatorii au avut, n anul 2014, o medie de aproape 12 cazuri, cei mai muli dintre ei declarnd ntre 1 i 5 cazuri. 12% dintre mediatori nu au avut niciun caz n 2014. Aproape o treime dintre ei (29%) dintre ei susin c nu au realizat niciun venit din activitatea de mediere desfurat n anul 2014, n condiiile n care pentru 13% dintre mediatorii intervievai medierea reprezint principala activitate generatoare de venit. Un sfert dintre mediatorii participani la acest studiu sunt de profesie juriti (25%), 14% dunt avocai, 14% economiti sau experi contabili, 12% consilieri juridici, 10% ingineri.Aproximativ jumtate dintre cei intervievai consider c medierea se ndreapt ntr-o direcie greit i doar 33% cred c medierea se ndreapt ntr-o direcie bun. Tendina este similar n ceea ce privete ncrederea n instituia Consiliului de Mediere (indiferent de componena acestuia): 48% dintre respondeni au mult ncredere n aceast instituie, iar 50% au puin ncredere. Cei mai muli dintre respondeni (40%) sunt mai degrab nemulumii de activitatea Consiliului de Mediere care tocmai i ncheie mandatul, iar 32% sunt mai degrab mulumii de activitatea acestuia.Aproximativ trei sferturi dintre mediatorii care au participat la acest studiu sunt interesai de alegerile din acest an pentru Consiliul de Mediere i declar c vor vota la aceste alegeri. 14% dintre cei intervievai nu sunt nc hotri dac vor vota, iar 12% declar c nu voteaz. Cu toate astea, un sfert dintre cei intervievai susin c nu cunosc activitatea niciunui candidat la aceste alegeri, iar 57% dintre participanii la studiu cunosc activitatea unui numr de maxim 5 candidai.Majoritatea mediatorilor (80%) consider c aceste alegeri sunt utile, puin peste jumtate dintre ei cred c alegerile sunt bine organizate, 70% consider c organizarea alegerilor este transparent, 78% - c respect dreptul tuturor mediatorilor de a candida i 88% - c respect dreptul mediatorilor de a vota.Cele mai importante caracteristici pe care viitorii membri ai Consiliului de Mediere ar trebui s le aib sunt, n opinia participanilor la studiu: profesionalismul (s fie competeni, s fie buni mediatori), dedicarea i interesul fa de profesie, onestitatea, deschiderea, disponibilitatea, abilitile de comunicare i de negociere. Cele mai importante caracteristici pe care ar trebui s le aib viitorul Preedinte al Consiliului de Mediere, menionate de respondeni, sunt: s fie un bun profesionist, integru i lipsit de interese materiale, dedicat profesiei, dar i un bun manager.Principalele aciuni pe care mediatorii intervievai consider c ar trebui s le realizeze noul Consiliu de Mediere sunt: revizuirea legislaiei n domeniu i promovarea medierii.

Mediereapoate fi folosita pentru solutionarea oricarui tip de conflict, insa in cazuri de divort avantajele acestei proceduri sunt intr-adevar deosebite.

Orice situatie de divort presupune existenta unui conflict real si puternic intre soti, incarcatura emotionala si un nivel ridicat de stres si ingrijorare. Prin mediere, toate aceste dificultati sunt transformate in argumentele pentru atingerea unui compromis avantajos pentru toate partile implicate. De exemplu, deseori partile care se prezinta la mediere se afla intr-un conflict deschis. In astfel de situatii aparent fara iesire mediatorii nostri experimentati vor creea conditii propice pentru dezarmarea eficienta a antagonismului si a tensiunilor, astfel incat negocierea sa fie constructiva.

Desi este de preferat ca partile sa nu fie in relatii de ura sau de profund antagonism, mediatorii nostri pot media cu succes si in astfel de circumstante. Pentru ca medierea sa reuseasca, nu este necesar ca partile sa fie in bune relatii, sa doreasca sa mai colaboreze vreodata sau nici macar sa isi vorbeasca. Singura conditie din acest punct de vedere este ca partile sa poata sa stea in aceeasi incapere una cu cealalta.

Procedura de mediere in caz de divort este initiata, de regula, de catre unul din soti. Reprezentantii nostri trimit celuilalt sot o invitatie la mediere si, daca acesta accepta, medierea poate avea loc propriu-zis. De regula, medierea se finalizeaza in prima sedinta si doar rareori se intampla ca prin mediere sotii sa nu ajunga la un acord. Rata de succes a procedurii este de aprox. 85%.

Prin mediere, sotii pot decide cu privire la toate aspectele divortului, inclusiv custodia copiilor minori, stabilirea unui program de vizita, stabilirea unei pensii de intretinere, numele purtat dupa divort, atribuirea folosintei bunurilor imobile, s.a.m.d.

Medierea divortului - Studiu de cazProblema:Domnul O ne-a solicitat pentru organizarea medierii cu sotia sa, doamna O, de care doreste sa divorteze. Sotii au un copil in varsta de 14 ani pe care domnul O crede ca trebuie sa ramana in custodia mamei, iar el sa beneficieze de un program de vizitare.Solutia noastra:Reprezentantii nostri au invitat-o pe doamna O la mediere. Aceasta a acceptat, astfel incat medierea a avut loc. In prima sedinta de mediere, partile s-au inteles cu privire la toate aspectele, mai putin cu intinderea programului de vizita al domnului O. A fost programata o noua sedinta pentru a doua zi. In cadrul acestei sedinte, sotii au cazut de acord si in legatura cu programul de vizita, iar reprezentantii nostri au redactat Acordul de Mediere.

Mediera conflictelor familiale si penale - Studiu de Caz

Familie 4 persoane: tatl I. 47 de ani, mama E. 45 de ani, casatorii de 24 de ani, doi copii, fete: 21 de ani , respectiv 17 ani.

Particulariti psihosociale

I.provine din mediul rural, are ca studii liceul, a ncercat s dea examenul de admitere la Hidrologie, dar din cauz c nu a luat de prima dat s-a descurajat i a renunat la idee, pentru c nu a avut pe nimeni s l ncurajeze la momentul potrivit. Dei ii dorete ca fetele lui s mearg mai departe cu studiile, lipsa de ncurajare de care a suferit l pune n dificultatea de a le ndruma. Are probleme cu alcoolul nc din liceu, dup cum chiar el povestete, acesta ajutndu-l n problemele cu timiditatea. Dei i-a plcut foarte mult socializarea, spune c nu avut un partener pe msur n persoana soiei, aceasta fiind o fire mai retras i neamatoare de interrelaionri. Povestete despre el c egoismul i slbiciunea l-au fcut s renune la locul de munc i s nu i mai pese de familie, crend probleme personelor de lng el i propriei sale persoane.

E. provine din mediul rural, are ca studii 10 clase i lucreaz n industria textil. Dedicat foarte mult creterii copiilor i casei, i-a asumat foarte multe responsabiliti, chiar dac nu sunt atribuirile sale, pentru a nu se face de ruine. Consider c a suferit toat viaa din cauza nepsrii soului i l nvinovete de toate lucurile rele care i s-au ntmplat. A vrut sa intenteze divor de dou ori, ns frica de a nu crea mai multe probleme i c va fi o lovitur mult prea greu de suportat au fcut-o s se rzgndeasc.

Starea de conflict

Consumul excesiv de alcool l-a adus pe I. ntr-o stare de frustrare i stres, accentuat de criza vrstei prin care trece, contientizarea acut a trecerii timpului i evaluarea gradului n care expectanele i visele legate de cursul existenei au fost mplinite, conflictul de generaii cu copii i conflictul cu soia din cauza neasumrii rolului de so i tat. Puteam s fac att de multe, dar m-am lsat prad egoismului i alcoolului. Nu am nimic de reproat nimnui, tiu c am fcut mult ru, dar am nevoie de ajutor s trec peste asta, mrturisete el.Grija acordat prinilor bolnavi (tatl este imobilizat la pat) i contientizarea acut a trecerii timpului i provoaca E. stri de depresie, anxietate, insomnii , irascibilitate i labilitate emoional, accentuate i de conflictul de generaii cu mezina i lipsa de suport emoional din partea soului.Dorm n camere separate i nu vorbesc foarte mult, doar n situaii n care nu au ncotro sau pentru a salva aparenele fa de rude i prieteni.

Posibil rezolvare

n relaia cu copiii se recomand redefinirea rolului de printe prin acceptarea copiilor aa cum sunt ei i nu cum i-ar fi dorit prinii s fie i ncurajarea acestora n ctigarea autonomiei emoionale i financiare i orientarea spre propria persoan.Conflictul de generaii n care se afl cu cei doi copii s i determine s comunice pentru a gsi o posibil mediere, avnd n vedere acuzaia E. ca lui I. nu i-a psat de copii, i hotrrea lui I. s i ndrepte greelile.Se recomand gsirea unor activiti comune care s-i pun pe ambii soi n situaia de a fi nevoii s comunice, ncepnd cu activiti simple, de la privitul la televizor pn la ieirea n natur i soluionarea problemelor prin consultarea partenerului i mprirea responsabilitilor .De asemenea, un grad mai mare de toleran din partea ambilor soi i nelegere n ceea ce privete slbiciunile fiecruia.

Bibliografie

Bonchi, Elena i Secui, Monica (coord), Psihologia vrstelor, Ed. Universitii din Oradea, 2004.Mitrofan, Iolanda, Terapii de Familie, Colecia Alma Mater, Ed. SPER, Bucureti, 2001.Mitrofan, Iolanda, Cuplul conjugal armonie i dizarmonie, Ed, tiinific, Bucureti, !989.

Medierea familiala in vederea aplanarii conflictelor generate de comportamentul infractional al tinerilor membri

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", IasiFacultatea de Filosofie si Stiinte Social-PoliticeSpecializare Probatiune, Mediere si Asistenta Sociala a victimelor infractiunilorMedierea familiala in vederea aplanarii conflictelor generate de comportamentul infractional al tinerilor membriI. Aspecte teoreticeComportamentul infractional al copilului fie el si major este deseori generator de conflicte cu parintii.Acest comportament este adesea rezultatul stilurilor educative utilizate de parinti in transmiterea normelor si valorilor sociale.Numeroase studii au evidentiat corelatia dintre stilurile educationale deficitare si adoptarea de catre tineri a unor comportamente ce se abat de la normele sociale si legale. Stilurile educationale deficitare tratate in studii sunt reprezentate de:divergenta metodelor educationale, lipsa de autoritate a parintilor, atitudinea hiperautocrata, atitudinea familiala indiferenta.Ne-am propus sa analizam, in cele ce urmeaza, medierea familiala ca si forma de solutionare a conflictelor generate de stilul educational deficitar, concretizat inatitudinea hiperautoritara a parintilor. Cazul pe care il vom analiza are drept caracterstici atitudinea hiperautoritara a tatalui, concretizata in conflict tata - fiu. Ca forma de raspuns la atitudinea tatalui, fiul a adoptat comportamente antisociale concretizate in fuga de acasa, ajungand pana la comiterea unor infractiuni. Astfel, atitudinea hiperautoritara a parintilor este frecvent intalnita ca si cauza a conflictelor familiale si a adoptarii unor comportamente antisociale ca forma de refulare in fata atitudinii parintilor.Atitudinea hiperautoritara a parintilormanifestata prin supraveghere si disciplina stricta si severaare la baza un set de reguli a caror incalcare atrage dupa sine pedepse si manifestari agresive.Copiii unor astfel de parinti sunt adesea timizi si inhibati dar se pot manifesta agresiv ca o forma de descarcare in mod indirect prin actiuni orientate catre altii.R.Vincent clasifica parintii hiperseveri in tatal demisionar, tatal dominator si tatal tiran.Tatal dominator are o autoritate ce exprima o personalitate exigenta care se bucura de un prestigiu. Copiii unor astfel de parinti sunt adesea timizi si inhibati, dar se pot manifesta agresiv, ca o forma de descarcare in mod indirect, prin actiuni orientate catre altii.Tatal tiran induce copilului stari de inhibitie, de frica, de instabilitate.Conflictele familiale au repercursiuni asupra tuturor membrilor, dar in special asupra copiilor daca acestia sunt direct raspunzatori de generarea conflictului. In acest caz, medierea trebuie sa plece de la premisa concilierii nevoilor afective, psihologice si economice ale tuturor si a restabilirii legaturilor familiale. Participarea unei a treia parti, mediatorul familial, permite mentinerea unei distante necesare reflectarii asupra a ceea ce se intampla, dar si un cadru unde fiecare - individual sau impreuna cu altii - poate gandi la viitor, la ce va fi. Astfel se poate ajunge la o mai buna intelegere a situatiei, la restabilirea comunicarii intre membrii familiei, la identificarea diferentelor de valori, precum si la elaborarea solutiilor si prevenirea unor astfel de conflicte pe viitor.Conform art. 1 alin. 1 din Legeanr. 192/2006"Mediereareprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate".Caracteristici ale medierii.Etape: Solicitarea medierii; Incheierea unui contract intre cele doua parti; Intalnirea cu prima parte; Intalnirea cu cea de a doua parte; Intalnirea cu ambele parti; Semnarea acordului; Monitorizarea indeplinirii activitatilor incluse in acord.Desi medierea este un domeniu nou in Romania, poate fi o alternativa la justitia penala, avand o serie de avantaje. Astfel, Romania adopta o serie de modele de mediere intalnite in unele tari europene. Medierea poate fi aplicata in diverse domenii: familial, administrativ, comercial, institutional etc.Experientele mai multor tari in acest domeniu demonstreaza faptul ca recurgerea la medierea familiala ar putea:sa imbunatateasca comunicarea intre membrii familiei;sa reduca proportiile conflictului dintre partile aflate in litigiu;sa conduca la o rezolvare amiabila;sa asigure continuitatea legaturilor dintre parinti si copii;sa reduca perioada de timp necesara solutionarii conflictului.II. Aspecte practicePrezentarea cazuluiTanarul X.Y., in varsta de 21 de ani, executa in prezent o pedeapsa privativa de libertate si se afla in conflict cu tatal sau. Tatal, fiind cadru militar, avea o atitudine hiperautoritara cu toti membrii familiei, insa tanarul, X.Y., a resimtit cel mai mult efectele acestei atitudini. In urma unei discutii tensionate, pe fondul unor conflicte anterioare, tanarul a fugit de acasa si s-a alaturat unui anturaj cu preocupari infractionale. In scurt timp a comis fapte penale ce au amplificat conflictele deja existente in familie, mai ales ca urmare a primirii unei sanctiuni privative de libertate. Consecinta imediata a privarii de libertate a fost pierderea legaturii cu familia (doar cu tatal).Ca urmare a evaluarii psihosociale realizata de personalul compartimentului psiho-socio-educativ, din cadrul penitenciarului, s-au evidentiat factorii precipitatori ai conduite infractionale, printre care relatia tensionata cu tatal, generata de atitudinea hiperautoritara a acestuia si sentimentele de frustrare generate de acesta relatie. Tinand cont de faptul ca tanarul urmeaza sa fie liberat conditionat, se incearca restabilirea legaturii cu familia si solutionarea conflictului cu tatal sau prin medierea familiala. Procesul medierii are un rol important in reabilitarea comportamentala si reintegrarea sociala a tanarului pentru ca vine in completarea reabilitarii psihologice realizata deja pe parcursul detentiei, de catre psihologul si asistentul social din penitenciar.Tanarului i-a fost prezentata procedura medierii si avantajele acesteia in cadrul unuia dintre programele socio-educative la care a participat, acest lucru atragandu-i atentia si determinandu-l sa solicite o mediere intre el si tatal sau. Astfel, mediatorul a contactat prima parte si a obtinut acordul pentru demararea procedurii medierii. Urmatorul pas a fost contactarea tatalui tanarului si s-a obtinut acordul acestuia in legatura cu desfasurarea propriu-zisa a medierii.Medierea intre tanarul X.Y. si tatal acestuia a fost realizata dupa cum urmeaza:ETAPA I : Intalnirea cu prima parteIn aceasta etapa a avut loc intalnirea cu prima parte (tanarul). Intalnirea s-a desfasurat in penitenciar, avand in vederea faptul ca tanarul executa o pedeapsa privativa de libertate.In prima parte a intalnirii, mediatorul i-a explicat tanarului ce este medierea, care este rolul sau, urmand sa incheie un contract de confidentialitate. Mediatorul urmareste in cadrul acestei intalniri sa exploreze :Contextul in care a aparut situatia conflictuala si tipul problemei dintre tata si fiu;Sentimentele tanarului in legatura cu situatia dintre acesta si tatal sau;Temerile tanarului in legatura cu situatia;Asteptarile tanarului de la procesul de mediere;Solutiile puse in aplicare de tanar anterior procesului de mediere;Solutii propuse la inceputul procesului de mediere;Credintele in legatura cu participarea tatalui la procesul de mediere;Credintele in legatura cu confortul sau disconfortul provocat de intalnirea cu tatal sau.Urmarind sa exploreze cele de mai sus, mediatorul foloseste o serie de intrebari:Ce s-a intamplat?Cum s-a ajuns la aceasta situatie?Cum te-a afectat atunci situatia?Ce sentimente ai acum in legatura cu situatia creata?Ce temeri ai inainte de intalnirea cu tatal tau?Ce asteptari ai de la procesul de mediere?Ce ai incercat sa faci pana acum pentru a remedia situatia?Ce solutii ai gasit?Ce efecte au avut?Ce solutii vezi acum?Ce solutii crezi ca are tatal tau?Crezi ca tatal tau v-a veni la mediere?Te-ai simti in siguranta in fata tatalui tau?Mediatorul va folosi o serie de tehnici pe parcursul desfasurarii intilnirii cu tanarul:a.Sumarizare dupa fiecare domeniu explorat;b.Reflectarea sentimentelor;c.Clarificarea pentru crearea relatiei de incredere cu clientul;d.Ascultarea activa;e.Empatia.La finalul intalnirii mediatorul va garanta si va solicita clientului confidentialitatea informatiilor, dupa ce la inceputul intalnirii s-a semnat un contract de confidentialitate. Intalnirea se va incheia cu o sumarizare finala, clientul fiind informat de asemenea, in legatura cu urmatorii pasi ai medierii.ETAPA a - II - a: Intalnirea cu cea de a doua parteCea de a doua parte (tatal) va fi contactata telefonic fiind invitata sa participe la procesul de mediere. Pe parcursul convorbirii telefonice i se va explica ce este medierea (un proces prin care dvs. si persoana care ne-a solicitat ajutorul urmeaza sa va intalniti pentru a discuta si rezolva situatia in care va aflati) si cat de importanta este prezenta sa in cadrul procesului. Tatal tanarului se prezinta la intalnirea fata in fata cu mediatorul si este informat in legatura cu procesul de mediere, rolul mediatorului si importanta respectarii confidentialitatii, in acest sens incheindu-se un contract de confidentialitate.Mediatorul urmareste in cadrul acestei intalniri sa exploreze :Contextul in care a aparut situatia conflictuala si tipul problemei dintre tata si fiu;Sentimentele tatalui in legatura cu situatia dintre acesta si fiul sau;Temerile tatalui in legatura cu situatia in cauza;Asteptarile tatalui de la procesul de mediere;Solutiile puse in aplicare de tata anterior procesului de mediere;Solutii propuse la inceputul procesului de mediere;Credintele in legatura cu confortul sau disconfortul provocat de intalnirea cu fiul sau.Urmarind sa exploreze cele de mai sus, mediatorul foloseste o serie de intrebari:Ce s-a intamplat?Cum s-a ajuns la aceasta situatie?Cum v-a afectat atunci situatia?Ce sentimente aveti acum in legatura cu situatia creata?Ce temeri aveti inainte de intalnirea cu fiul dvs.?Ce asteptari aveti de la procesul de mediere?Ce ati incercat sa faceti pana acum pentru a remedia situatia?Ce solutii ati gasit?Ce efecte au avut?

Ce solutii vedeti acum?Ce solutii credeti ca are fiul dvs.?Mediatorul va folosi o serie de tehnici pe parcursul desfasurarii intalnirii cu tatal:a)Sumarizare dupa fiecare domeniu explorat;b)Reflectarea sentimentelor;c)Clarificarea pentru crearea relatiei de incredere cu clientul;d)Ascultarea activa;e)Empatia.La finalul intalnirii cu cea de a doua parte se va face sumarizarea finala a celor discutate, cerandu-i-se si garantandu-i-se confidentialitatea. Cea de a doua parte va fi invitata sa participe la o intalnire comuna in mediul penitenciar. In urma acordului oferit de aceasta, se va stabili data si ora intalnirii comune.Mediatorul a realizat un contract de furnizare a serviciilor ca urmare a primirii acordului celor doua parti (contract anexat la finalul materialului).ETAPA a -III -a: Intalnirea cu cele doua parti (comuna)Intalnirea comuna va debuta cu stabilirea unor reguli de comun acord cu toti cei implicati in proces. Fiecare participant va fi invitat sa propuna reguli pentru buna desfasurare a intalnirii.Reguli stabilite:Fiecare are dreptul la opinie;Fiecare v-a respecta dreptul la opinie a celuilalt;Nu avem voie sa ridicam tonul;Nu avem voie sa folosim un limbaj neadecvat;Fiecare va respecta propunerile celuilalt;Nu avem voie sa ne jignim.Intalnirea dintre cele doua parti v-a continua prin acordarea cuvantului fiecarei parti pentru a-si exprima parerea in legatura cu situatia pentru care s-au intalnit. In situatia in care nici o parte nu v-a dori sa inceapa prima, mediatorul v-a utiliza unele tehnici de facilitare a comunicarii si v-a numi aleator o parte care v-a incepe discutia. Mediatorul v-a face o sumarizare dupa prezentarea situatiei din perspectiva fiecarei parti si v-a nota problemele identificate de parti. Aceste probleme sunt reprezentate de:Atitudinea hiperautoritara a tatalui;Razvratirea constanta a fiului in fata atitudinii tatalui;Discreditarea fiului de catre tata ca urmare a privarii de libertate;Lipsa de respect perceputa de tata din partea fiului.In continuare mediatorul v-a invita partile sa-si exprime dorinta in legatura cu problema cu care doresc sa inceapa. Fiecare parte va avea cuvantul pentru a propune solutii pentru rezolvarea problemelor identificate.In identificarea solutiilor pentru problemele celor doua parti, mediatorul va folosi urmatoarea schema:Prima parte:A doua parte:Problema.Problema.InteresInteres..Actiune.Actiune..Fiecare problema a fost tratata dupa schema de mai sus si au fost identificate solutii pentru aceasta, cele doua parti selectand de comunacordsolutiile pe care le vor aplica in rezolvarea acesteia (Vezi anexele nr. 2, 3, 4, 5).Partile vor negocia solutiile gasite pentru fiecare problema, negociere ce are ca scop atingerea acestora. Ca urmare a incheierii negocierii solutiilor gasite pentru problemele identificate de cele doua parti s-au stabilit de comun acord urmatoarele solutii pentru fiecare problema in parte:Problema: "Tata este mereu autoritar"Solutii:Sa nu mai ridice nici unul dintre ei tonul;Sa fie mai toleranti.Problema: "Nu-mi accepta regulile"Solutii:Sa aiba discutii calme unul cu celalalt;Sa elaboreze regulile impreuna.Problema: "Pentru tata sunt un puscarias, nu ma mai accepta ca fiul lui".Solutii:Sa discute despre un anume comportament (infractional);Discutii cu privire la evitarea comportamentelor infractionale.Problema: "Fiul meu nu ma respecta".Solutii:Sa avem o discutie educativa cu privire la respectul pe care ar trebui sa-l poarte un copil tatalui.Procedura de mediere s-a desfasurat in bune conditii, neexistand incidente. Cele doua parti au respectat regulile impuse la inceput si au cooperat pentru rezolvarea situatiei in care se aflau.La finalul intalnirilor dintre cele doua parti, mediatorul a elaborat un angajament, prin care partile vor pune in aplicare solutiile gasite pe parcursul desfasurarii procedurii. Rolul acestuia este de a "obliga" partile sa respecte angajamentelepe care si le-au luat pe parcursul intalnirilor.AnexeAnexa nr. 1Contract de furnizare serviciiX.Y., nascut la data de 23.05.1987, domiciliat in sat X., judet Z., in calitate de solicitant al procedurii de mediere si X.Z., nascut la 12.07.1964, domiciliat in sat X., judet Z., in calitate de parte implicata in procedura, sunt de acord sa participe la procesul de mediere. Acest proces v-a fi facilitat de mediatorul acreditat T.X.Initierea procedurii de mediere dintre tata si fiu a fost generata de relatia conflictuala dintre acestia.Situatia care a generat conflictul este descrisa de fiecare dupa cum urmeaza:a.Din perspectiva fiului, X.Y.: tatal sau a avut mereu o atitudine hiperautoritaraasupra sa.Aceasta atitudine a fost generatoare a unor permanente razvratiri si tensiuni avand ca finalitate adoptarea comportamentului infractional prin afilierea la un grup cu tendinte infractionale si privarea de libertate. Odata cu privarea de libertate, tanarul sustine ca relatia dintre el si tatal sau a devenit inexistenta, concretizata in discreditarea fiului din partea tatalui.b.Din perspectiva tatalui, X.Z.: fiul sau manifesta o atitudine de nesupunere la procesul de educare, aceasta atitudinegenerand relatia conflictuala. De asemenea, adoptarea unui comportament infractional care a avut ca finalitate privarea de libertate a generat discreditarea familiei sale atat de catre comunitatea din care facea parte, cat si de colegii de munca. Privarea de libertate a generat refuzul din partea tatalui de a mai avea orice contact cu fiul sau.T.X. in calitate de mediator, se angajeaza sa respecte principiile procedurii de mediere, efectele acesteia, precum si regulile ce trebuie respectate in vederea facilitarii rezolvarii situatiei dintre cei doi.Partile implicate in procedura de fata se angajeaza sa respecte confidentialitatea tuturor informatiilor furnizate si primite, sa se prezinte la data de 12.03.2009, ora 12:00, in biroul psihologului din cadrul Penitenciarului din localitatea X.Semnatura X.Y.__________________Semnatura X.Z._______________Semnatura T.X._______________Data_________________AngajamentPartea 1, X.Y., se angajeaza sa puna in aplicare solutiile gasite la problemele pentru care a apelat la mediere:Sa fie mai tolerant in ceea ce priveste relatia cu tatal sau, mai ales in situatiile tensionate;Sa nu mai ridice tonul in discutiile cu tatal, astfel evitand tensiunile si conflictele (prin abilitatile de autocontrol dobandite pe parcursul programelor psiho-socio-educative din penitenciar);Sa discute cu tatal sau despre ceea ce a facut si sa-si exprime regretul;Sa aiba discutii cu tatal sau legate de evitarea comportamentului infractional.Partea a-II-a, X.Z., se angajeaza sa puna in aplicare solutiile gasite la problemele pentru care a apelat la mediere:Sa fie mai tolerant in relatia cu fiul sau, mai ales in luarea deciziilor ce-l privesc;Sa incerce, pe cat posibil, sa-si mentina calmul in discutiile cu fiul sau;Sa elaboreze regulile privind educatia si disciplina tinand cont de parerea fiului sau;Sa aiba discutii educative cu privire la respectul pe care ar trebui sa-l poarte un copil tatalui.Semnatura X.Y.________________Semnatura X.Z._______________