ROBERT JORDAN

CiclulRoata Timpului

cartea a qaptea

COROANADE SABTI

rm

M826 ROBERTJORDAN

ambele termene reprezinte cea mai mare jignire. Vezi, de asemenel,Rdzboiul Aiel.

uniti{i de greutate: 10 uncii = 1 livri; 10 livre = 1 piatrd; 10 pietre =100 livre; 10 liwe = 1 toni.

unitifi de misur6: 10 inci = 1 picior; 3 picioare = 1 pas; 2 pagi =I palmd; 1 000 palme = 1,6 kilometri; 5 kilometri = 1 leghe.

Valda, Eamon (VAHL-dah, AY-mon): Senior Cdpitan neribddtor alCopiilor" Luminii, un blrbat care crede cI nu poli pregiti cina {Ird siL

spargi oul gi ci, uneori, este nevoie si dai foc hambarului ca si scapi deqobolani. Se consideri a fi un om pragmatic gi profitd de orice ocazie carei se oferi. Este convins cd Rand al'Thor nu este decAt o marionetd a

Turnului Alb gi c[, foarte probabil, nici mdcar nu poate conduce Puterea.

felul vielii lui este sd le urasci pe Iscoadele celui intunecat (inclusiv pe

femeile Aes Sedai, fireqte). Vezi, de asemenea, Copiii Luminii.

Vdrsta Legendelor: VALrst[ care se incheie odate cu Rizboiul Umbreiqi FrAngerea Lumii. O vreme cAnd femeile Aes Sedai flceau minuni, nudoar le visau.

CUPRINS

l4 - Pene aIbe...................... ................326

Seria

ROATA TIMPULUI

ix cAuranEA coRNULUT

't

t,I

?

1'i,

,1.

OCHIULLUMII

DRAGONUL RENASCUT

PROLOG

Fulgere

De Ia fereastra inalti gi arcuiti,la aproape optsprezece de metrideasupra pimAntului, nu cu mult sub Turnul Alb, Elaida vedea indepirtare, dincolo de Tar Valon, inspre cAmpiile gi pidurilemirginind intinderea RAului Erinin, care curgea dinspre nord qi

dinspre apus inainte si imbri{igeze zidurile albe ale marelui orag-insuli. Pe pimint, umbrele lungi ale diminelii trebuie si fi acoperitoraqul, insi de Ia inilfimea aceea totul pirea limpede gi strilucitor.Nici micar legendarele ,,turnuri nesfArgite" din Cairhien nurivalizau in realitate cu Turnul Alb gi, cu siguranfi, nici cu vreunuldintre turnurile mai mici din Tar Valon, degi li se dusese vestea inlumea intreagi, atit lor, cAt 9i podurilor lor suspendate.

La ini\imea aceea, o brizi aproape constanti domolea cilduranefireasci ce pusese stipAnire pe lume. Odati SirbitoareaLuminilor trecuts.,zilpadaar fi trebuit si acopere pimAntul intr-unstrat gros, insi, cu toate astea, parci era toiul verii. Era un alt semnci se apropia Ultima Bitilie gi ci, intr-adevir, Cel intunecatatingea lumea, in cazul i'n care n-ar fi fost de ajuns. Elaida nupermitea ca dogoarea s-o atingl nici micar atunci cAnd cobora dinturn, desigur. Nu briza fusese motilul pentru care se mutase acolo,sus, ln acele inclperi simple, in ciuda inconvenienlei atitor trepte.

12 ROBERTJORDAN

Gresia simpll gi pere]ii din marmuri albd, decorali cu cAteva

tapiserii, nu se comparau cu grandoarea biroului gi a inciperilorSupremei Insciunate Amyrlin. (Ca o parantezi, si reamintimdespre ea cI este Conducitoarea femeilor Aes Sedai. Este aleasi pe

viall de Divanul Turnului, care consti din cAte treireprezentarrteale fiecirei Ajah, numite ,Conducitoarele Ajah'. Suprema Amyrlindefine deplina autoritate in randul Aes Sedai, cel pu]in teoretic, gi

are rang egal cu un rege sau cu o regini. I se mai spune informal

,,Amplin'.) Ea mai folosea din cAnd in cind aceste inclperi, pentruci, in unele minfi, ele mai pistrau o asociere cu puterea TronuluiAmyrlin, insi, de cele mai multe ori, Iocuia gi muncea aici. Pentrupriveligte. Dar nu cea cu vedere la orag sau la rAu, sau la piduri, cicea pe care i-o oferea ceea ce se pregitea in perimetrul Turnului.

Sipituri mari gi funda{ii imp6nzeau ceea ce fusese odinioariterenul de preg[tire al Paznicilor, precum qi macarale inalte dinlemn gi stive alcituite din buclli de marmuri qi de granit. Zidarii 9imuncitorii migunau pe gantier ca nigte furnici. Pe porfi pitrundeain perimetrul Turnului un rAu nesfirgit de vagoane care

transportau gi mai multi piatri. intr-o parte, se afla un,,model de

lucru" din lemn, cum 1l numeau zidarli, suficient de mare incAt

muncitorii s[ intre ghemuifi ca si vadl fiecare detaliu, undetrebuia aqezat| fiecare piatr[. Cei mai mulli dintre muncitori insinu Etiau sI citeasci nici cuvintele, nici planurile zidarilor. ,,Modelulde lucru' era la fel de mare ca unele dintre conace.

Daci un rege sau o reginl avea un Palat, atunci Suprema

Amyrlin de ce trebuia si se mul{umeasci, oare, cu nigteapartamente pulin mai mari decAt cele pe care le ocupau multesurori obignuite? Palatul ei va egala in splendoare Tirrnul Alb gi va

avea o turll mare, cu trei metri mai inalti decAt tnsugi Tirrnul.Zidarul-qefse ingilbenise Ia fali cdnd auzise asta. Turnul fusese

construit de Ogieri, cu ajutorul surorilor care-qi folosiseri puterile.Cu toate astea, nu fu nevoie si arunce decit o singur[ privire Ia fa]a

Elaidei ca fupinul Lerman s[ facl o pleciciune gi s-o asigure,

bAlbAindu-se, ci i se va face voia. De parci ar fi awt incotro.Ea strinse din buze, exasperati. Si-i dorea din nou pe megterii

Ogieri, insi ei stiteau ascungi in a;ezdrile lor dintr-un anumitmotiv. Cind apelase la ajutorul celei mai apropiate agezi'ri,

fentoine, din Dealurile Negre, fusese refazatd. Desi politicos, tot

COROANADE SABX 13

refiz era, {IrI si i se ofere nicio explica}ie, nici mlcar TronuluiAmyrlin. Ogierii erau solitari, in cel mai fericit caz. Sau poatedoreau si se retragi dintr-o lume plini de frdmantiri; Ogierii nu se

implicau in conflictele oamenilor.Elaida ii alungi cu hotirAre pe Ogieri din gindurile ei. Se

mAndrea cu faptul cdfdcea deosebirea intre ceea ce ar putea fi gi

ceea ce nu putea fi. Ogierii erau o trivialitate. Contribulia lor inlume se rezuma la oraqele pe care le construiseri cu mult timp inurmi gi pe care le vizitau arareori, exceptAnd momentele in careerau nevoili si facd anumite repara{ii.

Oamenii de jos, care migunau ca nigte gindaci prin qantier, oflceau si se incrunte ugor. Construclia inainta anevoie. DegiOgierii nu mai intrau in disculie, poate va reugi totugi siintrebuin{eze din nou Puterea. Pu}ine surori defineau adevirataforll de a migca PimAntul, insi nu era nevoie de prea multi fo4ica si qlefuiegti piatra sau si faci ranforslri ori si lipesti blocuriledin piatri. Da. in mintea ei, Palatul era terminat. Galerii cu coloanegi domuri impresionante strilucind de poleiali gi singura turli carese inilla pAni la cer... iqi ridic[ ochii spre cerul senin, acolo undes-ar fi aflat vArful turlei, qi oftI indelung. Da. Va da porunci tocmaiin acea zi.

in spatele ei, deasupra capului siu, ceasul mare de perete bitual Treilea Rislrit, iar in orag, gongurile si clopotele marcau, deasemenea, ora. insi de acolo, de sus, zgomotul abia dacl se auzea.Elaida se retrase de la fereastri zAmbind, igi netezi rochia dinmitase crem cu dungi roqii qi igi potrivi pe umeri salul lat cu dungial Supremei Amyrlin.

Pe ceasul ornat si poleit, figurinele din aur, argint qi email se

migcau in ritmul clinchetului. Pe un nivel, troloci cu coarne qi

boturi stiteau ascungi indlritul mantiei unei Aes Sedai; pe un altnivel, un birbat reprezentAnd un Dragon fals incerca si evitefulgerele argintii care, evident, fuseserl trimise de o a doua sorl.Iar in partea de sus a cadranului ceasului, un rege gi o reginiingenuncheau in fala unei Supreme Amyrlin, care purta galul dinemail cu Flacira albi a Tar Valonului, sculptati dintr-o uriagiPiatri a Lunii, vizibili pe o bolti din aur de deasupra capului siu.

Deqi nu ridea des, Elaida nu se putu abline s6, nu chicoteasciprivind ceasul. Cemaile Sorenthaine, o Cenuqie, il blamase, visind

14 ROBERT JORDAN

plini de speran(i la o reintoarcere la wemea dinainte de R[zboaieleTroloce, c6nd niciun domnitor nu urca pe tron fhri aprobarea

Turnului. insi se alesese praful atit de planurile lui Cemaile, cAt gi

de ea gi, vreme de trei secole, ceasul rlmisese intr-un depozitprifuit, fiind considerat o rugine pe care nimeni nu indriznea s-o

afigeze. PAni la Elaida. Roata Timpului se invArtea. Ce fusese

cindva se putea intimpla din nou. Se va intimpla din nou.Ceasornicul ticiia deasupra uqii care dldea inspre salon, inspre

dormitor qi garderobl. Tapiseriile fine, lucrdri viu colorate din Tear

gi Kandor gi Arad Doman, cusute cu fir de aur gi fir de argintstrllucind printre cele vopsite simplu, atArnau fiecare in partea

opusi perechii sale. Ei ii plicuse intotdeauna ordinea. Covorulcare acoperea cea mai mare parte a gresiei provenea din Tarabon.

Ayea modele rogii, verzi gi aurii; covoarele de mltase erau cele maivaloroase. in fiecare coll al inciperii, trona cAte un suport dinmarmuri, gravat cu linii verticale simple, pe care era agezati cAte o

vazi albi din porlelan fragil de la Oamenii Mirii, in care se giseau

cdte doul duzini de trandafiri roqii, aranjali cu griji. Pentru ca

florile si infloreasci era nevoie de Putere, avAnd in vedere seceta qi

cildura; o utilizare a acesteia merita osteneala, in opinia ei.

Sculpturi ornamentale acopereau singurul scaun - in acele

momente nimeni nu mai Eedea in prezenla ei * qi masa de scris,

insl in stilul izbitor specific oragului Cairhien. Era o inciperesimpli, de fapt, cu un tavan nu mai inalt de un metru, dar care iiera de-ajuns pAnI cAnd Palatul ei va fi gata. ii era suficienti datoritdpriveligtii.

Scaunul cu spitar inalt conlinea Flaclra albi a Tar Valonului,care striluci ca Piatra Lunii deasupra pirului ei negru atunci cAnd

se aqezi. Pe suprafap lustruiti a mesei nu se afla nimic in afari de

trei cutii Altaran smllfuite, aranjate cu grij[. Deschise cutia care

infi1iga nigte goimi din aur care zburau printre norii albi qi lui de

pe grimada de rapoarte 9i scrisori o coali de hArtie sublire.Citi pentru a suta oari, poate, mesajul adus din Cairhien de un

porumbel in urml cu doulsprezece zlle. Pu]ini din Turn gtiau

despre existenla lui. Nimeni in afar[ de ea nu-i cunoqtea con]inutul.

$i daci l-ar fl citit, ar fi inleles doar o frinturi din semnificalia lui.Acest gand aproape ci o flcu din nou si rddi.

COROANA DE SABII 15

Inelul afost vhrdt tn botul taurului. Md astept la o zifrumoasdin piald.

Degi nu exista nicio semnituri, stia de Ia cine il primise. NumaiGalina Casban ar fl fost in stare si trimiti acel mesaj minunat.Galina, clreia Elaida ii incredin]ase o sarcini pe care nu i-ar fidat-o nimlnui altcuiva in afard de ea. Nu ci ar fi avut pe deplinincredere ln cineva, insl in Conducitoarea Ajah Rogie avea maimulti incredere decAt in oricine altcineva. La urma urmei, ea

insigi se trigea din frilia Ajah Roqie gi, in multe privinfe, inci se

considera o sori Roqie.

Inelul a fost vdrkt in botul taurului.Rand al'Thor - Dragonul Renlscut, birbatul care piruse a fi pe

punctul de a inghili lumea, qi pe urmi chiar inghilise o mare partedin ea - era protejat gi se afla sub influenla Galinei. Niciunul dintrecei care l-ar fi sprijinit nu Etia acest lucru. Daci ar fi existat qi ceamai mici gansi si se afle, exprimarea ei ar fi fost diferiti. Dinmesajele anterioare, se pare ci el redescoperise cum si C[llto-reasci, o inzestrare pe care Aes Sedai o pierduseri de la FrAngerea

Lumii, gi totugi acest lucru nu-i fusese de folos. Ba dimpotrivi,Galina il utilizi in avantajul ei. Pare-se ci el avea obiceiul si vini qi

si plece fbri niciun avertisment. Cine ar fi binuit cI de asti dati elnu plecase, ci fusese luat? Elaidei ii veni si chicoteasci.

Peste o slptimAni, doul, cel mult, al'Thor se va afla in Turn,supravegheat indeaproape qi indrumat in siguran{i pdnl cindTarmon Gai'don, cu dorinla lui de a distruge lumea, se va fiincheiat. Era o nebunie si lagi in libertate un om care puteaCilitori, mai ales omul despre care profelia spunea ci trebuia si-linfrunte pe Cel intunecat in Tarmon Gai'don, sau Ultima Bitalie, o

Lumini trimisd si striluceascd in pofida vremurilor grele. Eranevoie de mulli ani pentru a rtndui lumea cum se cuvenea, flindcitrebuia reparat mai intAi ceea ce stricase al'Thor.

Dezastrul pe care-l proyocase nu se compara, firegte, cu cel pecare l-ar fi stArnit in libertate. Ca si nu mai pomenim deposibilitatea de a fi omorAt inainte si fie de vreun folos. Ei bine,acel tAnir neastdrnpirat va fi legat in fage gi linut in siguranli, ca uncopilag in bra{ele mamei lui, panl c6nd va sosi vremea si fie dus lamuntele Shayol Ghul din Jinuturile PArjolite, dincolo de Mana

16 ROBERTJORDAN

Pustiitoare, qi locul in care se afla temnila Celui intunecat. Dupiaceea, daci el va supraviefui...

Elaida igi luguie buzele. Se pare ci Profeliile Dragonuluispuneau ce el nu va supraviefui. Cu siguranfi, ar fi fost mai bine aqa.

- Mami?Elaida treslri cdnd auzi vocea lui Alviarin Freidhen. Aceasta

intrase fhri si bati la ugi!

- Am primit vegti de la Ajah, mami.Zvelti gi afigAnd o minl serioasi, Alviarin purta qalul ingust gi

alb al Pistrdtoarelor Cronicilor, care se asorta cu rochia ei, pentrua ardta c[ provenea din Ajah Albi. in gura ei, ,,mami" era maipulin o formi' de respect qi mai mult o formuli de adresare de laegal la egal.

Prezenfa lui Alviarin era suficienti ca s-o indispuni pe Elaida.

Faptul ci Pistrltoarea Cronicilor provenea din Ajah Albi, qi nu dincea RoEie, era ca o amintire nepliLcuti a slibiciunii de care d[dusedovadi atunci cind fusese aleasi. Era adevirat ci o parte din acea

amintire se risipise, insi nu de tot. inci nu. Elaida se siturase siregrete faptul ci avea prea pulini ochi gi prea puline urechi dincolode Andor. $i ci predecesoarea ei gi a lui Alviarin fugise - fusese

ajutat[ si fugi; trebuie si fi alrrt ajutoare! - inainte ca si-i fie smulse

cheile marii relele de iscoade ale Supremei Amyrlin.Ea iEi dorea mai mult decAt orice acea relea, care-i aparlinea de

drept. Prin trad4ie, friliile Ajah transmiteau Pistritoarei frinturi de

informalii pe care iscoadele lor erau dispuse si le dezvdluie SupremeiAmyrlin, insi Elaida era convinsi cd, femeia ii ascundea unele dintreaceste informafii. Cu toate astea, ea nu le putea cere direct informaliifri{iilor Ajah. Era qi aga suficient de riu si fii slab qi fhri si implorilumea. Sau Turnul, cea mai importanti parte a lumii.

E1aida pistra aceeaqi minl serioasl ca 9i cealalti femeie,salutdnd-o doar din cap in timp ce se prefbcea c[ citea nigte hArtiidin cutia smilluiti. Ea le intoarse incet pe rAnd, apoi le agezi Ia felde incet in cutie, fhrl sI vadl micar un cuvd'nt. A o face pe Alviarinsi aqtepte era teribil, pentru ci era meschin, insi doar prin mijloacejosnice o putea ataca pe cea care ar fi trebuit si-i fie servitoare.

O Suprem[ Amyrlin putea emite orice decret dorea, cuvAntulei era lege gi era absolut. Totuqi, in realitate, ftrl sprijinul DivanuluiTurnului, multe dintre aceste decrete nu erau decAt cerneali si

COROANADE SABII 17

hirtie irosite. Nicio sori n-ar iegi din cuvintul unei Amyrlin, celpufin nu pe fatl, cu toate astea, multe decrete necesitau o suti deult. l*.ruri pentru a putea fi implementate. in cele mai multecazuri, acest lucru se intdmpla anevoie, uneori attt de greu, incAtnu se mai intAmpla nimic niciodati. Acestea erau departe de a ficele mai bune cazuri.

Alviarin agtepta calmi precum un lac inghelat. inchizand cutiaAltaran, Elaida lisi afari coala de hArtie care anunla yictoria eisiguri. O pipii absenti, ca pe un talisman.

- Teslyn sau |oline au glsit, intr-un final, de cuviinfi sd trimiticeva mai mult decAt vorbi ci au sosit in siguranli?

Aceste cuvinte erau menite si-i reaminteasci lui Alviarin ciniciuna nu trebuia si se considere imuni. Nimanui nu-i pisa ce se

intAmpla in Ebou Dar, cu atAt mai pulin Elaidei; capitala Altarei arfi putut s[ se prlbuEeasci in mare qi, in afari de negustori, nicimicar ceila\i locuitori din Altara n-ar fi observat. insi Teslynfusese membri a Divanului vreme de aproape cincisprezece aniinainte ca Elaida si-i porunceasci s[ renun]e la pozifia ei. Dac[Elaida ar putea trimite o Conducitoare - o Conducitoare AjahRogie - care-i suslinuse ascendenla de la ambasadoare Ia un tronminuscul, fhri si fi qtiut cu adevirat cineva motivul, deqi existaserinenumirate rumori, atunci ar fi avut putere asupra tuturor. Cu

|oline insi, lucrurile stlteau altfel. iqi pistrase pozilia pentru AjahVerde doar cAteva siptimani qi toati lumea era convinsl ci friliao alesese ca si demonstreze cd, nu se vor supune noii Amyrlin,care o pedepsise crunt. O asemenea obriznicie nu putea fl trecuti cuvederea, desigur, qi nici nu fusese. Toat6 lumea qtia asta.

Trebuia si-i reaminteascl lui Alviarin ci gi ea era vulnerabili,insl pe chipul impietrit al femeii zvelte abia daci se zilrea anzAmbet. Atit timp cit Divanul riminea aga cum era, ea era imuni.Femeia frunziri hArtiile pe care le linea in min[, alegind una.

- Nicio veste de la Teslyn sau de la )oline, mami, nimic, dar cuvegtile pe care le-ai primit pini acum de la tronuri... rosti ea gi

zAmbetul i se transforml intr-o grirnasi frizind amuzamentul qi

deopotrivd riutatea. Toate recurg la orice tertipuri ca si vadl dacieqti la fel de puternici precum. .. predecesoarele tale.

PAni gi Alviarin didea dovadi de suficient bun-sim{ incAt sl nurosteasci numele femeii Siuan Sanche in prezenfa ei. Era adevirat

18 ROBERTJORDAN

insi ce spunea; fiecare rege gi fiecare regini, chiar qi nobilimeasimpli se pare ci-i testau limitele puterii. Tiebuia si dea exemple.

- In orice caz, arr primit vegti din Ebou Dar. Prin AjahCenugie, continui Alviarin aruncand o privire peste hArtie.

Oare accentuase acest cuvant ca se risuceasci gi mai multcufitul in rani?

- Se pare ci Elalne Trakand gi Nynaeve al'Meara sunt acolo.Se dau drept surori bune, cu binecuvintarea... ambasadei...rebele... de pe lingi Regina Tylin. Mai exist[ alte dou[ surori,neidentificate, care e posibil si faci la fel. Lista celor care sunt departea rebelelor este incompleti. Sau s-ar putea s[ fie doarinsofitoare. Ajah Cenugie nu gtie sigur.

- De ce s-ar afla in Ebou Dar? intrebi Elaida cu dispre|. Cusiguranfi, Teslyn ar fi trimis vegti despre asta. Cred cI AjahCenuqie rispAndeqte zvonuri. in mesaj, Tarna spunea ci ele se aflicu rebelele din Salidar.

Tarna Feir ii raportase gi lui Siuan Sanche. Iar Logain Ablarrispdndise acele minciuni sfruntate pe care nicio sori Rogienu s-ar fi ostenit si Ie recunoasci, dari'mite sI le nege. DaciSanche nu era implicati in aceste fapte obscure, atunci soarele sirisari de la apus in ziua urmltoare. De ce nu murise sau n-avusese

decen{a s[ dispari, Ia fel ca alte femei ferecate?

Ea se ab;inu si nu inspire adAnc. Logain va putea fi spdnzuratin t[cere de indati ce se va ocupa de rebele; majoritatea lumii ilcredea de mult mort. Acea minciun[ sfruntatl, cum ci Ajah Rogie

il pusese si joace rolul falsului Dragon, va muri odati cu eI. $i dupnce problema rebelelor va fi rezolvatl, Sanche va fi obligati sipredea cheile relelei iscoadelor, care-i apafinea Supremei Amyrlin,gi si rosteasci' numele trlditorilor care o ajutaseri sI fugi..Era invan sI speri ci Alviarin va fi numiti printre ei.

- Nu mi-o imaginez pe al'Meara dAnd fuga in Ebou Dar qi

pretinzAnd ci este Aes Sedai, aga cum nu mi-o imaginez nici peElayne. Tupoli?

- Dar ai poruncit sI fie gIsiti Elayne, mam[. Ai spus ci este la felde important ca qi aJ pune in lesi pe al Thor. Atunci cand ea s-a aflatin mijlocul a trei sute de rebele in Salidar, acest lucru a fost imposibil,insi nu se va bucura de aceeaqi proteclie in Palatul Thrasin.

- N-am timp pentru birfe qi zvonuri.

COROANA DE SABII 19

Elaida pronunli fiecare cuvint cu dispre!. Oare Alviarin qtiamai mult decAt ar fi trebuit despre al'Thor gi lesi?

- i1i sugerez si recitegti raportul Thrnei, apoi si te intrebi dacirebelele ar permite ca o AIeasI si aibl preten{ii la gal.

Alviarin agtepte cu o ribdare vizibild ca ea sI termine, apoiprivi cu atenlie teancul din mini gi scoase alte patru coli de hdrtie.

- Iscoada Cenugie a trimis desene, spuse ea sec, intinzAndu-ipaginile. N-o fr el artist, insl Elayne qi Nynaeve pot fi ugor derecunoscut.

DupI o clipi, vizdnd ci Elaida refuzd si ia desenele, le vdri subcelelalte foi.

Elaida simli cum se imbujoreazd,dincauzafuriei gi a stanjenelii.Alviarin o indrumase in mod voit in aceastl direcfie, atunci cAndhotirdse sd nu-i arate desenele de la inceput. IgonorAnd acestlucru - orice altceva ar fi incl si mai stinjenitor -, ea ii zise pe unton rece:

- Vreau s[ pune]i mALna pe ele gi si le aduce]i la mine.Lipsa de curiozitate de pe fa{a lui Alviarin o ftcu pe Elaida si se

intrebe din nou cAt de multe gtia femeia din ceea ce n-ar fi trebuitsI gtie. AI'Meara ar putea oferi informalii despre al'Thor, avAnd invedere ci era din acelagi sat cu el. Toate surorile gtiau asta, a$a cums,tiau ci Elayne era Domnila-Moqtenitoare a Andorului qi ci mamaei murise. Zvonurile vagi care o legau pe Morgase de Mantiile Albeerau nigte bagatele, fiindci ea n-ar fi cerut niciodati ajutorulCopiilor Luminii. Ea era moarti, nu i se gisise nici micar trupul,iar Elayne va deveni Regini. Daci ar putea fi indepdrtati de rebele,inainte ca familiile din Andor si apuce s-o punl pe Dyelin peTronul Leului! Nu toati lurnea gtia ce o ftcea pe Elayne si fie maiimportantd decAt un alt nobil cu preten{ii la tron. in afari de faptulc[, intr-o buni zi, va fi o Aes Sedai, binein]eles.

Elaida avea viziuni uneori, o inzestrare despre care mullicredeau c[ gi-o pierduse. Cu mult timp in urmi, ea prevestise cA

Familia Regali din Andor stia cum se putea cigtiga Ultima Bltilie.Dupi douizeci gi cinci de ani, poate mai mult, de indati ce

devenise evident ci Morgase Trakand va accede la tron prinSuccesiune, Elaida se atag6 de fat6, aga cum era qi in acel moment.Elaida nu stia de ce Elayne avea o importan{I cruciali, insd

20 ROBERTJORDAN

prevestirile nu minteau niciodatl. Uneori, ea detesta aceastiinzestrare. La fel qi lucrurile pe care nu le putea controla.

- Le vreau pe toate patru, Alviarin.Celelalte doui nu erau importante, evident, insi nu voia si

rigte deloc.

- Tiansmite-i de indati porunca mea lui T..lyr. Spune-i atitei, cAt;l ]olinei ci, daci nu vor trimite rapoarte periodice de acuminainte, vor ajunge si-gi doreasci si nu se fi nlscut. Include qi

informaliile de la femeia numiti Ronde Macura.Ea strAmbi din buze cAnd rosti acest ultim cuvdnt.Acest nume o fhcu qi pe Alviarin si se simti inconfortabil gi nu

era de mirare. Infuzia dezgustitoare a Rondei Macura ar fi frcut-ope oricare dintre surori si se simti inconfbrtabil. Planta cu r[dicinitip furculili nu era letall - cel pu]in te trezeai daci beai suficientincAt si adormi -, dar un ceai care paraliza capacitatea unei femeide a controla Puterea pirea special ficut pentru Aes Sedai. Picat ciinformalia nu fusese primiti inainte si plece Galina; dacl ridicinaavea acelagi efect asupra birbatilor ca Ei asupra femeilor, i-ar fiinlesnit considerabil sarcina.

Stinghereala lui Alviarin durl doar o clipi; intr-o fracliune desecundl, ea igi recipiti sAngele-rece, devenind impenetrabili caun zid de gheafi.

- Cum doreqti, mami. Sunt siguri ci nu vor pregeta si se

supuni, cum, desigur, ar trebui.Un val de iritare o stribitu pe Elaida, ca un foc care mistuie

brusc o plgune uscati. Soarta lumii se afla ln mAinile ei, insidinainte ii aplreau mereu obstacole meschine. Nu era suficient deriu ci trebuia si se ocupe de rebele qi de domnitori recalcitranli,mai avea de-a face 9i cu multe Conducitoare Ajah care bombineaupe la spatele ei, oferind un teren propice pentru cealalti femeie.Doar gase ascultau cu supunere de ea gi binuia ci totla fel de multeascultau de Alviarin inainte s[-qi dea votul. Cu siguran]i, nimicimportant nu trecea de Divan fbrl consimlimAntul lui Freidhen.Nu era o incuviintare filiqe, nici o recunoagtere ci Alviarin defineapulin mai multi influen{I sau putere decAt ar trebui si defini oPistritoare, dar dacl Freidhen se opunea. . . Cel pulin, nu merseseripini intr-acolo incAt si respingi tot ceea ce Ie trimitea Elaida. iqitArau, pur qi simplu, picioarele gi prea adesea lisau ceea ce-qi dorea

COROANADE SABII 2I

ea si zaci pe jos. Un lucru mirunt qi demn de mili pentru care si tebucuri. Unele Amyrlin deveniseri nigte marionete odati ce Divanulprinsese gustul de a respinge ceea ce propuneau ele.

Ea igi str6nse pumnii, iar coala de hArtie fogni oarecum ciudat,chiar sinistru.

Inelul afost vhrht in botul taurului.Alviarin era la fel de inexpresivi ca o statuie din marmuri, insi

Elaidei nu-i mai plsa. Pistorul era in drum spre ea. Rebelele vor finimicite 9i Divanul intimidat, Alviarin va fi ingenuncheati gi tolidomnitorii arfigogi, de la Regina Tenobia din Saldaea, care seascunsese ca si,l evite pe emisarul ei, gi pAn[ la Regele MattinStepaneos din Illian, care incerca din nou si joace Ia mai multecapete, dar qi si cadl la o in[elegere cu ea gi cu Mantiile Albe,precum gi cu al'Thor din cite gtia ea. Elayne va fi agezatl pe tronuldin Caemlyn, ftri ca fratele ei s-o impiedice gi cu recunoagtereadeplini a celei care o agezase acolo. Dupi putin timp petrecut inTurn, fata va deveni ca lutul moale ln mAinile Elaidei.

- Vreau ca bdrbalii qceia sb,fie eliminali, Alviarin.Nu era nevoie sd spuni Ia cine se referea; de fapt, jumdtate din

Turn nu contenea si vorbeasci despre acei bdrbali din Turnul lorNegru, iar cealalti jumltate Qugotea despre ei pe la cofturi.

- Existi nigte rapoarte tulburitoare, mami.Alviarin risfoi din nou hdrtiile, insi Elaida credea ci fhcea asta

doar ca si aibl o ocupa{ie. Nu scoase din teanc nicio alti foaie dehArtie. Daci nimic altceva n-o tulbura pe femeie, atunci aceamizefie spurcati din afara Caemlyn trebuie s-o fi tulburat.

- Alte zvonuri? Crezi povegtile acelea despre turma aiacompuse din mii de suflete, care s-a strAns la Caemlyn drept.rispuns la acea amnistie obscenii

Nu se compara nici pe jumitate cu ceea ce flcuse al'Thor; nuera motiv de ingrijorare. Nu era decAt o grlmadi de mizerie, caretrebuia indepirtati lnainte caElayne si fie incoronati in Caemlyn.

- Firegte ci nu, mami, dar. ..

- Toveine se va ocupa de asta; sarcinqaceasta aparline Roqiilor.Toveine Gazal stituse cincisprezece ani departe de Tirrn, pAnI

cind Elaida o chemase inapoi. Celelalte doui Conducltoare AjahRogii care demisionaseri gi se retrlseseri ,,de bunivoie..,concomitent, erau lntre timp femei cu ochi incruntali, insi, spre

22 ROBERTJORDAN

deosebire de Lirene gi de Tsutama, Toveine nu fhcuse decAt si se

clleasci pe durata exilului.

- Va fi insofitl de cincizeci de surori.Elaida era convinsi cd in acel TwnNegru nu existau mai mult

de doi sau trei birbali care puteau, intr-adevit si controlezePuterea. Cincizeci de surori le-ar fi ficut fafi cu ugurin[i. Oricum,ar fr existat gi allii care sI le dea betei de cap: linge-blide, adepli,

idioli plini de speranfe degarte qi ambilii nebunegti.

- $i va lua cu ea gi o suti - nu, dou[ sute - de girzi.* Egti convinsl cI este o decizie in{eleapti? Zvonurile cum cd ar

fi cu miile sunt, cu siguranfi, o nebunie, insi' o iscoadi Verde dinCaemlyn pretinde ci sunt peste patru sute in Tirrnul Negru. E un tipdes,tept. Se pare c[ a numdrat clrufele cu provizii care ies din orag.

Presupun cI Etii despre zvonul cum ci Mazrim Thim ar fi cu ei.

Elaida se lupti si nu lase si i se citeasci nimic pe chip, dar abia

daci reuqi. Interzisese ca numele lui Taim si mai fie rostit gi era

dureros ci nu cuteza - nu indriznea! - s-o admonesteze pe

Alviarin. Femeia o privi drept in ochi; observi absenla de asti datia unei exclamalii gen ,,Mami!", fie gi rostiti de mintuiali. $iindrdzneala de a o intreba dacl hotlrArile ei erau inleleptel Ea eru

Suprema Amyrlinl Nu prima intre egali; Suprema Amyrlin!Cdnd o deschise pe cea mai mare dintre cutiile l5'cuite, aceasta

lisi si se vadi niqte figurine sculptate in fildeg, aqezate pe catifea

cenuqie. De cele mai multe ori se liniqtea atunci cAnd se ocupa de

colecfia ei, insi mai mult, asemenea crogetatului care-i fdcea

pllcere, ii transmitea persoanei din subordine sd-gi vadi lungulnasului, atunci cind p[rea c[ acorda mai multi aten]ie figurinelordecAt ce-i spusese. Dupi ce igi plimbn degetele mai intAi peste o

pisici splendidi, cu blani netedi, apoi peste o femeie in rob[ cu unanimilu| ciudat, vreo fantezie a sculptorului, care semlna care

avea un blrbat acoperit de pir, ghemuit pe umirul ei, Elaida alese,

intr-un final, un peqte care se unduia, sculptat cu atata finele, incatpirea real in ciuda fildegului ingilbenit de ani.

- O gloati de patru sute, Alviarin.Era deja mai calmi, deoarece grimasa lui Alviarin displruse.

Degi duri doar o fracfiune de secundi, ea savur[ fiecare fisurl de

pe chipul impietrit al femeii.

COROANADE SABII 23

- Micar de ar fi atit de mul1i. Numai un prost ar crede ci mairrrult de unul sau doi ar putea conduce Puterea. Cel multl in zece

ani, am descoperit doar gase birbali cu aceastd abilitate. Doardouizeci gi patru in ultimii douizeci de ani. Iar tu Etii ci amscotocit prin tot |inutul. CAt despre Taim...

Numele ii stArnea fiori; singurul Dragon fals care sclpasevreodati si nu fie linigtit de mina femeilor Aes Sedai. Nu era unlucru pe care gi-l dorea apirut in Cronicile din timpul domniei ei, cusiguranli nu panl cAnd se va hotiri cum si fre amintit. Pdni in acelmoment, in Cronici nu mai apirruse nimic dupi ce el fusese capturat.

Ea igi trecu degetul mare peste solzii peqtelui.

- Este mort, Alviarin, altminteri amfiatzit de mult vegti de lacl. $i nu-l slujegte pe al'Thor. Crezi cd, a trecut de la a fretinde cieste Dragonul Renlscut la a-i sluji Dragonului Reniscut? Aiconvingerea cI ar putea fi in Caemlyn fbri ca Davram Bashere siincerce macar si-l ucida?

Ea igi trecu mai repede degetul mare peste pegtele de fildeE,cind i9i aminti ci Maregalul General din Saldaea se afla in Caemlyn

Ei primea ordine de la al'Thor. Ce punea la cale Tenobia? insiIilaida finu totul pentru ea, afiqAnd o expresie la fel de calmlprecum cea a figurinelor ei.

- Doulzeci qi patru este un numdr periculos ca si-l rosteqti cuvoce tare, zise Alviarin cu un calm de riu augur, la fel de periculosca gi doui sute. Cronicile amintesc doar de gaisprezece. Ultimullucru de care am avea nevoie acum ar fi ca anii aceqtia si se dea dinnou inapoi. Sau ca surorile, care qtiu doar ceea ce li s-a spus, si afleadevirul. PAn[ gi cele pe care le-ai adus inapoi tac.

Elaida afigi o expresie amuzatl. Din cite gtia ea, Alviarin aflase

adevirul despre acei ani cAnd fusese pregititi pentru a devenil)istritoare, insi cunogtintele ei erau personale. Nu ci Alviarin arfi avut de unde si gtie asta. Nu cu certitudine, oricum.

- Fiici, nu mi-e teamd, indiferent ce se va afla. Cine md vapedepsi pe mine gi cu ce motiv?

Degi ocoli adevirul cu tact, cealaltl femeie nu piru preairnpresionatS.

- Cronicile amintesc despre o serie de Supreme Amyrlin carerru fost pedepsite public, de obicei, pentru motive obscure, dar mi