IT Abonamenttil: Pentru monarciiie:

Pe an 12 cor., lU an 6 cor.. '/« an 3 cor.

Pentru străinătate: Pe 1 an 18 frc, an 9 (re, an

4 frc. 50 cm.

Foea apare in fie care S â m b ă t a .

>cia

Anul XVI

Foaie bisericeascâ-politică. Blaj, 15 Septemvrie 1906.

Inserthni: Un şir garmond:

odată 14 fii., a doua oară 12 fii., a treia

oară 10 fii.

Tot ce priveşte foaia să se adreseze la: Re-dacţiunea şi admini-straţiunea „Unirei'

in B l a j .

«a

Numărul 38.

Masa studenţilor din Blaj. ( = ) Ou z iua d e a s t ă z i , a n u n ţ ă m

c u b u c u r i e ce t i t o r i l o r , d e s c h i d e r e a m e s e i s t u d e n ţ i l o r d e l a g i m n a s i u l n o s t r u . C a p i t a l u l a d u n a t î n t r e c e d e j a cifra d e 20 .000 c o r o a n e . D i n p e r c e n t e l e a c e s t u i c a p i t a l se v a în ­t r e b u i n ţ a p e n t r u a n u l ş c o l a r î n c e p u t c a m 750 c o r o a n e p e n t r u a j u t o r a r e a c u m â n c a r e a s t u d e n ţ i l o r s ă r a c i . S 'a şi p u b l i c a t c o n c u r s s p r e a c e s t s c o p , p u n â n d u - s e în p e r s p e c t i v ă d e a fi î m p ă r t ă ş i ţ i cu m a s a î n t r e a g ă (fără p â n e ) 5 s t u d e n ţ i , pe l â n g ă p r e ţ u l d e j u m ă t a t e (4 cor . ) 10 s t u d e n ţ i , i a r p e l â n g ă p r e ţ u l î n t r e g (8 cor . ) 5 — 1 0 s t u d e n ţ i . T e r m i n u l d e c o n ­c u r s a e s p i r a t în 10 c r t . i a r d e az i î n c e p â n d — 15 S e p t e m v r i e — m a s a s t u d e n ţ i l o r î n c e p e a f u n c ţ i o n a .

D u p ă i n s i s t e n ţ e de 5—6 ani şi d u p ă s t ă r u i r i şi j e r t f e d in p a r t e a o a m e n i l o r de in imă , i a t ă a m r e u ş i t s ă p o r n i m în s fârş i t u n n o u i s v o r c â t de m o d e s t a r fi, l a c a r e s ă se a d a p e şi s ă se a d ă p o s t e a s c ă c â ţ i v a d in s u t e l e de b ă i e ţ i s ă r a c i , c a r i se l u p t ă în c e a m a i f r a g e d ă v â r s t ă a lor — cu m i s e r i a . A r h i e r e i i B la ju lu i a u ţ i n u t t o t d e a u n a s e a m ă de a c e ş t i „ucen ic i " s ă r a c i , c a r i c r e ş t e a u în m a r e a lor m a j o r i t a t e cu „ ţ i pa i " , c u „ f i e r t u r ă " d e l a S e m i n a r şi cu a l t e a j u t o a r e , c a r i s ' au d i s t r i b u e zilnic e lev i lo r ş c o a l e l o r n o a s t r e . C a s ă r e t ă c e m c e l e a l a l t e , a m i n t i m de p i l d ă s i n g u r l uc ru l , c ă d i d a c t r u l ce se p l ă t e ş t e a s t ă z i la ş c o a l e l e din B l a j , e s t e cel m a i m i n i m a l în î n t r e a g ă ţ a r a .

B nob i l s ă - ţ i a d u c i a m i n t e de ce i s ă r a c i , e î n s ă î n d o i t nobi l , s ă - ţ i a d u c i a m i n t e de cei s ă r a c i si n e -v â r s t n i c i , c a r i , în s e t e a lor d u p ă ş t i i n ţ ă , s u n t c u t r o p i ţ i de s ă r ă c i e şi e s p u ş i s ă r a b d e foame , c h i a r în v â r s t a c e a m a i f r a g e d ă .

S t u d e n ţ i i n o ş t r i , c a r i î n a i n t e ou c â ţ i v a a n i a u c u t r e e r a t , în v a c a n ţ e , s a t e l e cu l i s te d e con t r ibu i r i p e n t r u m a s a s t u d e n ţ i l o r , n ic i nu-ş i p o t d a

s e a m ă , ce m a r e b i n e f a c e r e a u s ă ­v â r ş i t , s o l i c i t â n d m a r i n i m o s i t a t e a p u b l i c u l u i p e n t r u t o v a r ă ş i i lor m a i s ă r a c i . I a t ă , i d e e a să î n t r u p e a z ă , c â ţ i v a din s t u d e n ţ i i n o ş t r i a u a j u n s s ă benef ic ieze d e o s t e n e a l a lor şi d e m ă r i n i m i a pub l i cu lu i r o m â n e s c . B i v o r p u t e a să s t e a d e ac i î nco lo m a i b ine de c a r t e , vor. fi s c u t i ţ i d e n e a j u n s u r i — şi, g â n d i n d u - s e la z i ­le le , c â n d e r a u l ips i ţ i , v o r ş t i s ă - ş i î n s e m n e de p e a c u m , s t a t o r n i c i n d în suf le tul lor t i n ă r h o t ă r î r e a , d e a săr i şi ei în a j u t o r u l ce lo r ma i l i p ­si ţ i , c â n d v o r a j u n g e şi ei o a m e n i cu v a z ă şi c u s t a r e .

î n c e p u t u l m o d e s t , s p e r ă m să fie un s t i m u l p u t e r n i c p e n t r u a u g ­m e n t a r e a fondulu i , î n c â t în s c u r t ă v r e m e s ă p u t e m v e d e a de d o u ă - o r i a ţ â ţ a s t u d e n ţ i , î m p ă r t ă ş i n d u - s e de a c e s t benef ic iu .

A c u m , c â n d m a s a e s t e de ja în f u n c ţ i u n e , s t u d e n ţ i m e a n o a s t r ă a r e p a r ' c ă m a i m u l t ă î n d r e p t ă ţ i r e , s ă b a t ă în v a c a n ţ e la uş i le ce lo r b o ­g a ţ i , c e r â n d u n m i c a j u t o r p e n t r u t o v a r ă ş i i lor m a i s ă r a c i .

C h i a r i n t e r e s u l publ icu lu i , c a r e părea a s ă fi r e c i t î n t i m p u l d in u r m ă fa ţă de m i ş c a r e a a c e a s t a n o ­bi lă , s p e r ă m s ă c r e a s c ă , î n d a t ă ce l u m e a se v a c o n v i n g e , că d a c ă n u s 'a f ă c u t p â n ă a c u m nici u n p a s p e n t r u d e s c h i d e r e a m e s e i s t u d e n ­ţ i lo r , a fost n u m a i d in m o t i v u l , c ă fondu l e r a p r e a m i c — d u p ă c u m d e s t u l d e m o d e s t e şi az i încă — c a s ă t e po ţ i a t i n g e de el a ş a d e c u r â n d .

T i n e r i m e a , c a r e se v a î m p ă r ­t ă ş i d e f avoru l a c e s t a , nu v a u i t a de s i g u r de r e c u n o ş t i n ţ a , c u c a r e d a t o r e s t e b i n e f ă c ă t o r i l o r — si, l a r â n d u l ei, v a a v e a d a t o r i n ţ a s ă c o n t r i b u i e şi e a din p r i s o s u l ei, p e a l t a r u l a j u t o r ă r i i s ă r a c i l o r şi a l iu ­bir i i de n e a m .

P â n ă s ă v i n ă r â n d u l lor însă , e s p r i m ă m la a c e s t loc m u l ţ ă m i t ă t u t u r o r c o n t r i b u e n ţ i l o r g e n e r o ş i , s o l i c i t â n d şi p e n t r u v i i t o r m ă r i n i m i a

lor , p e n t r u a j u t o a r e c â t de m o d e s t e c a r i a u o î n s ă m n ă t a t e a ş a d e d e c i -z ă t o a r e , în c r e ş t e r e a t i n e r i m i i n o a ­s t r e l ips i te d e m i j l o a c e .

Reuniuni de femei. (f.) N u să p o a t e t r a g e l a î n d o ­

i a l ă ro lu l ce l m a r e , ce-1 a r e f e m e i a în e d u c a ţ i u n e . I s t o r i a ne a r a t ă , c ă t o ţ i b ă r b a ţ i i m a r i a u a v u t şi m a m e m a r i l a suflet , cu c a r a c t e r e b ă r b ă ­t e ş t i . Cel m a i m a r e d i n t r e b ă r b a ţ i , H r i s t o s , a a v u t pe c e a m a i a l e a s ă d i n t r e m a i c e , p e P r e a c u r a t a V e r -g u r ă , o m a i c ă d u m n e z e i a s c ă , d u p ă c u m s 'a şi c u v e n i t s ă a i b ă D u m n e ­zeul î n t r u p a t . M a r e l e A u g u s t i n a a v u t p e n e b i r u i t a M o n i c ă . C â t e m a m e ş i -a r fi p e r d u t n ă d e j d e a de a-1 m a i a v e a p e A u g u s t i n ce l r ă ­t ă c i t ? E a n u se d ă î nv in să , ci îl î n s o ţ e ş t e în t o a t e că i le lui cu r u g ă ­ciuni le ei ferbinţ i , c a D u m n e z e u s ă se î n d u r e şi s ă i-1 r e d e i e .

C â ţ i A u g u s t i n i p e r d u ţ i r ă t ă c e s c şi a s t ăz i p e căi p ă c ă t o a s e ; şi d a c ă n e c o n t u r b a ţ i u m b l ă în v o i a lor , c a u z a m a r e p a r t e e, c ă s a u n u m a i t r ă e s c m a m e l e lor, s a u si d a c ă t r ă e s c , nu a u i n i m a şi suf le tu l M o -nicei , n u le d o a r e de nefer ic i rea , în c a r e să s b u c i u m ă b ă e ţ i i lor , n u a u nic i g r a i d e r u g ă c i u n e , c a s ă s t â n j i n e a s c ă în ei v a l u l p a t i m i l o r t i n e r e ş t i , m a i î n a i n t e de a p e r d e c e a d in u r m ă r a z ă a c r ed in ţ i i , c a r e î n c ă i -ar p u t e a m â n t u i .

C a o m a i c ă să-ş i p o a t ă pl ini c h e m a r e a , p e c u m firea luc ru lu i , D u m n e z e u şi c r e d i n ţ a n o a s t r ă pof­t e ş t e , t r e b u e s ă fie e d u c a t ă , t r e b u e p r e g ă t i t ă la g r e u t ă ţ i l e , ce va a v e a s ă le î n t i m p i n e cu c r e ş t e r e a p r u n ­ci lor ei, t r e b u e c a însă - s i să-s i î n -s u ş e a s c ă . c a l i t ă ţ i l e , ce v a a v e a s ă le s ă d e a s c ă în suf le tu l lor .

A c e a s t ă e d u c a ţ i u n e de m a i c ă a d e v ă r a t ă şi Creş t ină , ce se j e r t f e ş t e p e n t r u b ă i a t u l ei, n u o p o a t e p r i m i f e m e i a d e c â t î n ş c o a l ă ; d a r n u în d e ce l e

Pag. 296. U N I S E A- Nr. 38.

cu bănci şi cu catedră de profesor, ci în şcoala modernă a vieţii, în reuniuni, unde învăţăm unul dela altul, unul pe altul ne creştem, unde cel mai mare e mai mult nu­mai pentru aceea, ca să ne ţie în­chegaţi la olaltă şi să ne cheme la sfat, unde fie-care şcolar e ucenic şi învăţător, ascultă învăţătura al­tora şi e de ajutor şi dânsul cu sfaturile sale. In astfel de şcoli să cresc membrii folositori societăţii, cari înţeleg binele comun şi lucră din răsputeri pentru acela. In şcoala reuniunilor îşi poate cunoaşte mai bine şi femeia datorinţele sale de maică, aci să îndeamnă mai tare ca ori unde la împlinirea bărbătească a acelora.

Puţin pond să pune însă în reuniunile noastre tocmai pe aceasta, deşi mai mare lipsă am avea de Monice rugătoare, decât de mame moderne, ce încurcate în fel şi fel de trebi îşi uită de ce au mai scump la casă.

Avem reuniuni de femei cu meniri nobile, şi sunt, cari au făcut progrese frumoase, sunt şi multe însă, Cari esistă numai cu numele, poate din vina conducătorilor, poate din pricina împrejurărilor locale.

Oauza stagnării acestor reu­niuni fără viaţă, zace şi în aceea, că nu sunt în legătură cu altele mai de forţă, dela cari să ieie pildă

şi îndemn Ja luertş. A? fi de un mare folos o reuniune ele femei gene­rală cu un comitet central şi des* părţăminte, după protopopiate, atunci altă viaţă ar lua toate reu­niunile de pe sate.

Iar ce priveşte educarea feme­ilor noastre de maice bune, mai potrivit metod nu aflăm, decât calea evlaviei creştineşti. Şi ca să spu­nem hotărît, oare nu ar plăcea mai bine Preacuratei, sub a cărei pază ne punem reuniunile noastre şi nu ne-ar ajuta mai bine, dacă mem­brele ar recita zilnic vre-o rugă­ciune, vre-un stih din Paraclis în cinstea Ei. Prin metodul acesta de tot simplu s'ar creşte adevărate mame creştine, constii de chemarea lor, Monice evlavioase, ce cu jertfa lor ne-ar dă tineri oţeliţi împotriva relelor veacului, ce l-am ajuns, ne-ar dă creştini buni împotriva necre-dinţii, ce ne ameninţă, căci numai principiile creştineşti ne învaţă să fim întregi ca indivizi, şi să ne facem datorinţa şi faţă de societate, ai cărei membrii suntem.

— — Darea de samă a ; deputatului dietal

Dr. Ales. Vaida Voevod. — In 11 c n . Ol Dr. Aleg. Vaida, energicul deputat dietal. şi-a Început turneul, ca sa deie samă ale­gătorilor săi despre ac t iv iu te» par lamentara a partidului naţionalităţilor în parlamentul ungar. în tâ ia comuna, ce a cercetat-o. a

fost ţfţtinl, pontrul cercului electoral, unde a fost Intimpiiţşt cu căldura, iubirea şi en-taaiaanul . de Cari poate să fie numai plina inima unui popor conştiu de misiunea sa şi de datoriile, ee le are pentru aceia, cari vreau aa sufere împreuna cu el. da r niznesc din toate puterile, ca sa schimbe stări le In stări mai fericite, pentru a să putea şi bu­cura cn el împreună

Deşi comunele din jur, au fost avizate despre sosirea dlui Vaida numai în ziua dări i de samă, totuşi mii de oameni au alergat la Igbiu. ea să vadă şi audă pe alesul lor ţ i sâ-i poată spuue prin repre­zentanţii lor. că nn s'au înşelat în nădejdile, ce le-au legat de el la alegere, ci prin ştiinţa, oratoria şi curajul lui le-a întrecut toate aş teptăr i le .

Dl Dr Ales. Vajda. a fost însoţit la Igbiu de preiiuii sei preţioşi : Dr. T. Mibali, prezidentul partidului naţionalităţi lor şi de deputatul cercului Vinţ. dl Dr. I. Maniu, cum şi de mai mulţi domni şi doamne din Alba-Iulia. In comunele, prin cari a trecnt, a fost înt impinat de mulţime de popor: bărbaţ i , femei şi copii. Iu Chişfalău 1-a salutat preotul Totoian. în Şard păr. Bota, iar la marginea Ighiuini. încârnnţitnl preot Andrea, cărora le-a muiţămit scntt . dar cn toată căldura iubitul lor deputat . Ca şi în comune, aşa şi pe drn u îl bineventan gru­purile de popor, ce alergau spre Igbiu.

La 4 oare d. a. proprietarul Fiorescu a deschis adunarea popora lă şi a invitat pe depu ta ţ i i cercului, să-şi facă referada despre activitatea par lamentară , ce a şi făcut în vreme de mai bine de un ceas şi j umă ta t e în prezenţa miilor de ascultători, cari fericiţi şi mulţumiţi, i-au ascul tat cu­vintele de recuaoştinţă. pentru că l-au ales şi cu mândrie îi urmăriau tot, ce spunea despre câte a făcut el împreună cn colegii

FEUILLETON.

Ge t r i s t p r i v e s c . . . @nui ţritin bolnar.

Ce trist privesc la patu-ţi de durere, în care mistuit tu zaci, amice... Ce trist privesc cum bucuria-ţi piere, Şi zi de zi devii mai neferice.

Din când în când ridici privirea-ţi slabă Spre noi, cari arşi de razele durerii O tristă lacrimă ştergând cu grabă 'Nălţăm privirea-n ceriul măngăeriu...

Cu drag gândim la silele trecute Muiate 'n farmecul prezenţei tale, Când zi de zi dedea-i dovezi plăcute Că *înainte<-i scris pe-a-ta cale.

Aceste însă par' ca neşte visuri, Ce se sdrobesc de realitatea crudă; Tu zaci acum.... şi oh, ce reci surisurt I Şi ce trudită-i fruntea-fi ce asudă!

Ah, toate scaldă-al nostru suflet june în a durerii tristă 'nduioşare.... Căci zilnic golul dintre noi ne spune, Că tu ttnjeşH sub crudă încercare.

Dar iată, că sub aripa cerească începi, mai vii să-fi deschizi ochii 'n fine.

învingi pe 'ncetul boala pământească Şi sănătatea 'n peptu-ţi slab revine, Şi iar te vom vedea cu drag iubite, în sînul nostru cuib de pretinie !

Şi iar vă ve-ţi re'ntoarce dulci clipite Şi timpuri dragi şi pline de-armonie!

„Indignua".

Am anunţat în rândul trecut apari ţ ia nrului pr im din „Revista politică şi literară", care apare sub direcţia dlui Aurel Ciato, având de editor pe dl luniu Br. Hodosiu. Nrul prim al acestei reviste se prezintă foarte biue, a tâ t ca limbă, cât şi ca fond. începând cu articolul-program scris aşa de limpede, cu articolul dlui deputat Dr. Iuliu Maniu „Ideea românismului şi politica naţ ională" , avem încă o serie de articoli politici scrişi In tonul calm şi bine chibzuit al unei reviste. Articolul dlui Dr. Ioan Scurtu, — vechiu gazetar al nostru, care de-o vreme nu mai scrie nimic în foile de dincoace, — este foarte actual, şi toţi cei ce au văzut Expo­ziţia fraţilor din regat, vor Înţelege şi vor simţi caldul entuziasm, ee transfir i din şirele acestea. Dl Nerva Hodoş dă U D interesant articol despre „Ortografia română" , iar par­tea beletristică conţine bucăţi de Mihail Sadoveanu, Luca Bum, Alexandru dura, etc. Prea interesant e articolul dlui E. Stahl „Câţiva oratori contimporani* (impresiunile unui stenograf) In care ni-se d a a observări

de snirit asupra oratorilor diu România, aşa de puţin cunoscuţi ia noi.

Iată de ex. nn pasaj asupra dini Iorga , cel mai cunoscut şi cel mai inbit la no i : , F r a z e de efect nu face. intonaţiuni cântate de voce nu are , gesturi nu face de loc, dar vastele-i cunoştinţe în domeniul istoriei, al l i teraturei. număroasele călătorii ce a făcut, temperamentu-i de artist apreţ iator a tot ce e mare şi frumos, imaginaţiunea-i puternică, o memorie prodigioasă şi nn spirit de con­trazicere original şi hazliu, sunt secretul marelui său talent orator ic ; iar ochii lui, strălucitori de aşa superioară inteligenţă şi claritate, au a t â t a putere de convingere; voacea-i la evocarea unui trecut duios, sau la întrevederea unui viitor glorios, vibrează de a tâ ta sinceră emoţinne, cuprinde şi stă­pâneşte o sală în t reagă , şi sunt momente, când nn poţi opri lacrămile să-ţi Înece ochii".

Astfel se prezintă numărul p r im ; vă­zând de al tă parte grupul de scriitori g ru­paţi în jurul ei şi anunţaţ i pe coperta re­vistei, sperăm să r ămână la acelaş nivel, ri-dicftndu-se tot mai sus, dacă va fi sprijinită de public mai cu căldură, când revista va a p ă r e a de două ori la lună ori chiar săp­tămânal . 0 recomandăm cu câidurâ cetito­rilor noştri .

C&rţi poştale ilustrate, C cn vederi din Blaf • ^

Bucata 6 fileri. — Suta ă cor. franco.

Nr. 38. U N I B E A Pag. 297.

să i pentru recunoaşterea reprezentanţi lor poporului român, pentru uşorarea sarcinelor, si pentru ca şi poporul nostru s i ajungă o soarte mai bun. Ral- s'a putut vedea a t â t a entusiasm ca acela, ce I-a produs In ascultători vorbirea puternică a dlui Dr. Yaida.

După Dl Vaida au mai vorbit frumos şi cu bărbăţ ie Dn i i : Dr. Mibali. Dr. Maniu si protop. Teculescu. Acest din urmă a prezentat o rezoluţiune, In care alegătorii au votat dlui Vaida mulţâmitâ şi nestră­mutată încredere . La sfârşit dl Florescr. a Închis adunarea .

După adunare dl Florescu a întrunit mai mulţi domni şi doamne ia ospitala sa masă .

C O R E S P O N D I N T E . Cron ică bucureşteanâ.

Bucureşti, 15 Aug. v. 1906.

Sfârşisem în rândul trecut cu pavili­onul industriei, şi făgăduiam să scriu despre pavilionul regal . îna in te de a întră în cel regal, să trece prin pavilionul ministeriului lucrărilor publice. Aici se văd lucrate cu mult meşteşug modelele plastice a mai multor construcţii de poduri şi trecători din deo­sebite păr ţ i ale ţâri i . î n d a t ă la Intrare e lucrat în lemn portul Constanţa ; cevaşi mai încolo e podul de peste Dunăre dela J i t i an ; în rândul de sus. iarâş la Intrare, e un pod peste Jiu, pare-mi-se la Câşliga-Caprei, incrat cu mnltă măiestrie. Expune aici mai ales şcoala de poduri şi şosele.

Jos sub pavilionul regal , se află cel al instrucţiunii publice. E bine să treci, s i te cobori şi in acesta. Totul e foarte prost ales. De ce? Nu se pnteâ face un pavilion anume, scos mai la vedere? Ori d o a r i instrucţiunea acestei ţâri se află în aşa hal. că îngrijitorii ei au aflat mai cu cale a o ascunde într 'un pavilion, într 'o parte înuosită de pavilion, unde să nu o poată găsi numai cei ce anumit o cau tă? Durere, e aşa ! Lucruri le sunt aruncate ca într 'un bazar. Ici o şcoală de fete, expune toate lucrurile de mână, mai mult rele ca bune, pe care în zorul poruncilor de sus le-a aflat g a t a ; în alt loc un director de şcoală a găsit de cuviinţă a ticsi toa tă par tea dată Liceului d-sale cu fotografii multe şi eu puţine lucruri, ce se are te mersul în­văţământulu i în liceul încredinţat conducerii d-saie; în a l tă par te pe rândur i de mese, vei găsi înşirate, de avalma, tot felul de scrisori, neealigrafice multe, şi de desemnuri de tot soiul. Se vor mai vedea aici şi ta­bele, în cari se spune, în cifre rotunde nu­mărul şcolarilor deia şcolile din deosebitele judeţe ale ţării, sporul în creştere, dovedit în fie-care an, pecum şi numărul celor tre­cuţi peste examene şi a celor netrecuţi . Se mai spune în aceste tabele, în cifre mari roşii, sumele mari, cu sutele de mii de franci, cheltuite pentru întreţinerea deosebitelor şcoli din ţară . Pe cine-1 îndestulesc cifrele moarte, acela poate să iasă din acest pavi­lion, ,cu .bune incredinţări asupra unui în­vă ţământ cu aşa bogate roasdei Dar cine caută după . altceva, după starea învă ţămân­tului afară de şcoală, după felini şi mă­sura tâ care se cunosc tainele binefăcătoare

aie învăţături i şi ale cărţii de c ă t r i mulţimea milioanelor dela sa t e din aceas tă ţară , acela va eşi din acest pavilion neîndestuli t .

Ieşind din acest pavilion, d o u i rân­duri de t repte te duc la pavilionul regal. E pavilionul familiei domnitoare, ce în acest an îşi prăznuieşte 40 ani de s tăpânire în ţ a ră şi peste neamul acesta. Paza ce o fac la u ş i soldaţii; dovedeşte mărimea şi senmpetea comorilor, ce se păst rează în acest pavilion.

Sunt aci doue feliuri de comori. Cele îmbrăcate în purpură şi aur. in scumpete şi în strălucire, pe care un rege bun le poate c ă p i ţ a ca dar în zilele de praznic ale vieţii lui, dela cei ce sunt legaţi de dânsul priu legături de prietinie. de înru­dire, de îndatorire împrumutată şi de su­punere. Aceste scule, lucrate în aur. bătute în pietrii scumpe, venite ca semne de cin­stire, de preţuire înaltă, dela domnitorii mai multor ţâri şt dela supuşii acestei ţări , sunt aşezate în rafturi de sticlă, pe lângă pâretele din dreaptă . Dar afară de aceste comori, scumpe în preţul banilor, mai sunt altfel de comori, comori, pe cari numai viaţa şi moartea unui neam le poate cum­păra. Sunt steagurile războiului din 77 şi e coroana de oţăl, făurită din oţelul însân­gerat al învingerilor flăcăilor noştri .

Tu bun fiu al neamului, care ai toiegit drum îndepăr ta t , spre a p u u â veci să-ţi în t rami sufletul obidit în aceste locuri. în cari mâni pioase păstrează încă comoara măririlor trecute, să-ţi deslegi sufletul de toate legăturile înduşmâuiri lor cu alţii, de toată amărăciunea ce o vei fi simţit-o une­ori în răstimpul drumului, ce l-ai bătut până aici, să uiţi pe o elipă-două tot amarul, ce ţi-l'o fi adunat în inimă picur cu picur durerea faţă de cei lipsiţi de ori-ce bucurie şi mângâiere, să te uiţi pe tine însuţi în acest sanctuar, să-ţi pleci genunchii spre închinare şi să murmuri în sufletul tău o rugăciune pentru fericita odihnă a celor ce şi-au sfârşit zilele sub steagurile de luptă, ce le vezi aici, şi o al tă rugăciune să o murmuri pentru coborirea vremurilor bune peste oamenii şi peste oământul stropit cu sânge al acestei ţăr i . Şi o să simţi atunci, cum un fior de caldă înviorare sufletească, o rază de mângâiere şi încredere o să ţi-se scoboare în inimă, nu venită dela cei ce te înconjoară, dela cei ce-ţi pun spre vedere aurul, şi scump şi ieftin al măririlor lor. ci venită, ca o solie sfântă, dela cei ce şi-au vărsat sângele pentru binele tău, pentru fericirea celor ce gem striviţi sub poverile păcatelor vechi şi a îngreunărilor noue. Şi o se simţi atunci, tu smerit închinător al ţarinei şi al virtuţilor strămoşilor tăi, cum o nouă taină de prefacere se săvârşeşte în sufletul tău. taină, cu care glia acestui pământ de roadă şi de avuţie, l eagă şi încunună sufletele celor ce-1 muncesc, taină, ce în formă de binecuvântare cerească se coboară dela cei ce numai sunt peste munca dreaptă , peste inima neprihănită a fiilor buni ai acestui neam.

Şi o să ieşi din acest sanctuar , tu fiu al Moldovei copleşite şi tu mucenic al ro­birilor străine, cu sufletul împăcat , cu în­crederea adâncă îo soarţea cu noroc a nea­mului ţău de pretutindeni.

Din aeest pavilion se întră în cel al armatei, legat într 'una cu a tes ta .

î n acesta sunt adunate armele vechi şi armele nouă, cele vechi, — <u cari s'a luptat şi bine şi rău, — şi cele nouă cu cari credem că numai bine se va apăra acest pământ, pecum şi a cei ce-şi încălzesc nă­dejdile lor în lumina viitorului, ce sâ-1 aduci , ţârii româneşti vitejia armelor sale.

Coresp.

Sfinţire de biserică. Din tractul Dârgei, Aug. 12.

Permiteţi-mi a descrie în câteva linia— mente nalide serbările măreţe, ce au avut loc în Cs.-Gorbo. protop. Dârgei. din inci­dentul consacrări i nou edificatei biserice prin Escel. Sa Mitropolitul Dr. Victor Mihâiyi.

Cu o zi înainte de consacrare Escel . Sa soseşte la gara Surduc, însoţit de Rvre. Domni canonici Dr. Aug. Bnnea şi Dr. Victor Szmigelski, dimpreună cu lacob Popa, pro-tonotar şi asesor consistorial, ia care suită se adause pe cale şi protopopul Coşocnei, Ioan Hăţegan, care încă venise a se îm­părtăşi bucuriei fiilor acelui tract, pe ca r e mulţi ani 1-a condus. Cu mult înaintea sosirei trenului, ce aducea îna l tu l oaspe, se strinse mulţime mare de laici, între car i spre marea noastră satisfacţie cu drag am văzut şi pe Escel. Sa baroonl Jos ika Samuel şi preoţime» traetnaiâ îu număr aproape complet, dimpreună cu preoţimea din tractul Almaşului, care la sfatul zelosului protopop tractual s'a presentat în frumos număr a lă­turea cu îuvâţăforimea. întru înt impinarea doritului Oaspe. La aceştia s'a adaus nu­mărul frumos al preoţimei din diecesa Gherlei , pe a cărei teritor se află s a r ă Surdueului, care în frunte cu protopopul Surdueului an eşit întru întimpinarea Escel. Sale.

La ga ră în numele clerului tractului Dârgei, Escel. Sa este bineventat din par tea şefului tract. Dârgei . de curând denumitul v.-protopop M. On. Iovian Andreiu şi din par tea protop. Surdueului Prea On. Vasile Pop, în numele clerului diecezan.

Dela ga ră o parte a preoţimei în frunte cu Ese^l. Sa Metropolitnl. este invitată la prânz ia Escel. Sa baronul Jos ika ; iară cealaltă parte pleacă la Cs.-Gorbo.

După 3 oare p. m. soseşte cortegiul imposant de trăsuri în frunte cu Escel. Sa Mitropolitul, care între sunetul armonios al clopotelor şi tunetul bubuitor al treascurilor întră în parohie, unde sub frumoasa poar tă triumfală cu inscr ipţ ia : „Bine e cuvântat cel ce vine în numele Domnului", prin cu­vinte alese este bineventat din par tea ad­ministraţiei şi a curatorului primar dl Ioan Mezei, notar c e r c ; iară în uşa consacrândei biserici, ce te captivează prin gustul estetic şi talentul, cu care a fost lucrată, până în cele mai neînsemnate amănunte ale sale şi-ţi înalţă sufletul în sfere cereşti ideale — în fruntea preoţiatii traetuale îmbrăcate în ornate sacre, este bineventat din par tea v.-protopopului-paroh local.

Deja de Sâmbătă la vecernia, servită de Escel. Sa. biserica de altcum destul de spaţioasă, se a ră tă de prea mică pentru a cuprinde : în s ian- lsău de mamă mulţimea poporului* ce curgea neîncetat din depăr tăr i şî apropiera la asistarea actului măre ţ al consacrării, împinşi de dorul sfânt de a

Pag. 298. U N I R E A Nr. 38.

vedea cn ochii lor pa înal t Preasânţi tul nostru Mitropolit.

A doua zi dimineaţa la 7 1/* oare preo-ţimea In număr impoaant, Îmbrăcată In ornate sacre, merge în procesiune după Escel. Sa până la euartir, de unde întor-cându-se, Intre sunetul frumos al clopotelor Intră în biserică, începându-se actul lung, dară sublim al consacrării, săvârşit eu pie­tate atât de edificatoare din partea Escel. Sale, după care a urmat liturgia solemnă, pontificală de Escel. Sa. concelebrând Rvrs. Domni Dr. Aug. Bunea şi Dr. V. Szruigeiski, protopopii Ioan Hăţegan şi Vasile L. Pop. p reo ţ i i : Ioan Mărine&ş (Bogdana). Ioan Nosa (Trestia). Ştefan Bercian (Ugruţ ) ; iară ca diaconi, servind preoţi i : Iacob Popa şi Dem. Murâşan (Chechiş); ia ră cântâri ie Ie-a ese-cntat cu cnnoscutu-i farmec şi duleeaţâ vră­j i toare prof. Aron Papia .

Frumoasele noastre cântări bisericeşti, storceau lacrimile celor ce le puteau asculta, căci cea mai mare par te , neîncapând în biserică, nn avură această norocire.

In decursul liturgiei, Escel. Sa rosteşte o preafrumoasă predică, tâlcuind ss. Evan-geiii şi legând de sufletul ascultătorilor mă­reţele învăţătur i scoase din ele. înăl ţă toare de inimi era pietatea, ce se reoglindea pe faţa ascultătorilor, dintre cari cea mai mare parte numai singur cu această oea»iuce au fost fericiţi a auzi învăţătur i le 8. noastre credinţe din gură de Arhiereu.

Cătră stârcitul liturgiei afară pentru popor a predicat proton. Ioan Hăţegan , cu desteri tatea-i cunoscută în ar ta vorbirei eâ t ră popor.

Terminându-se a. liturgie, Escel. Sa însoţit de preoţii concelebranţi şi cântăreţi , merge în procesiune la biserica veche, unde se face slujba deslegării morţilor. Deşi t impul e ra înaiutat. Escel. Sa a împărţit însuşi anafora la o mulţime de popor de peste 2000 suflete. Peste 2 oare a durat aceas tă muncă, pe cât de obositoare, pe a tâ t de edificatoare. Era un act măreţ, sublim şi edificator a vedea cum emulau domni şi ţărani , bătrâni şi jun i , în sărutarea s. cruci şi primirea anaforei din s. dreaptă a Escel . Sale, pe care cea mai mare par te o păs t rară ca o moaşte sfântă primită di­rect din mâna înal t Preasânţi tnlni nostru Păr inte .

După 2 oare p. m. să fineşte serviciul divin şi nu peste mult să încep recepţiunile, a căror şir îl începe preoţimea tractuală, condusă de notarul tractual, Dem. Murâşan, la care s'a a lă tura t preoţimea tract. Alma-şului, pecum şi preoţimea din dieceza Gherlei.

Dnpă recepţii pe la 31/» oare să începe banchetul, la care au part ic ipat peste 160 persoane, în frunte cu Escel. Sa Mitro­politul dimpreună cu înalta-i suită, pecum şi notabilităţile comitatense în frunte cu vicecomitele comitatului Solnoc-Dobâca, ală­turea cu elita română din ju r . Şirul toas-telor frumoase 1-a început Escel. Sa. conti-nuându-1 cu cunosenta-i vâ rvă oratorică Rrvs . Dr. Aug. Bunea. A mai vorbit cu mare apara t oratoric într 'o limbă dulce şi frumoasă Preaon. Vasile L. Pop, protopopul Almaşnlui. pecum şi M. On. Iovian Andrei ,

v -protoţi. Dârgei şi Paul Roşea, nrotopresb. gr.-or. din Sânpetrn-de-Fizeş. Un adevărat entusiasm an deşteptat domnii deputaţi die-tali Teodor Mihălyi şi Vajda-Voevod. prin discursurile lor înflăcărate, secerând aplause furtunoase.

Fiind aproape seară . Escel. Sa pleacă sore Surdnc. l i s â n d în urma Sa amintirea dulce a părintelui bun, ce a venit să apre-ţieze ostenelele fiilor sei. Din neam in neam va fi cu d rag pomeni ţ i venirea Eâcel. Sale pe aceste plaiuri măreţe, ce cu a tâ ta scumpătate păstrează urmele bogate ale strămoşilor noştri Romani, cu atât mai vârtos, că de când îşi aduc cei mi i bătrâni aminte, nu să ştie să fi avut scest ju r fericirea de a vedea în mijlocul 8âu pe un Arhiereu român, decât pe Escel. Sa Mitropolitul Dr. Victor Mihălyi, care la o depăr ta re a tâ t de mare, ascultând glasul rugător al fiilor şi ucenicilor Săi asemenea Dlui Hristos s'a scoborît în mijlocul nostru.

Nu peste mult, după ridicarea banche­tului s'a început petrecerea, aranja tă cu acea ocasiune, care atât în privinţa morală, cât şi materială a succes peste aştent&re, durând până în zori, când toţi cn sufletul plin de mângâiere, n e a m depărta t la ale no*stre. ducând cu noi ceje mai plăcute impresiuni şi amintiri dulci.

D-n.

Darea de seamă a deputatului Dr. I. Ifaniu. — Dumineca trecută deputatul cer­cului Vinţ, dl dr. Maniu, însoţit de colegii săi dr. Mihali, dr. Vaida şi dr. Vlad. şi-a ţinut darea de seamă înaintea alegătorilor săi din Vinţ şi comunele învecinate. Mii de oameni se adunaseră pe această zi, să asculte pe simpaticul şi euergicnl luptător, care cu atâta curaj apără drepturi le popo­rului său. Adunarea a fost deschisă de preotul Maniu. după care a luat cuvântul dl deputat al cercului, vorbind mai bine de o oară despre activitatea desvoitată de par­tidul naţionalităţilor şi despre problemele din viitor. Intre acestea la locul prim a înşirat : sufragiul universal şi congrua preo-ţimei.

După dr. Manin, care adese şi îndelung a fost aplaudat , au luat cuvântul şi ceialalţi deputaţ i . Vorbirile tuturor au fost ascultate cu multă atenţ iune. L a sfârşit preotul Chi-rilă propune votarea următoarei resoluţiuni: „Alegătorii şi poporul român din cercul electoral al Vinţului-de-jos adereazâ neclintit la programul naţional român, aproabă întru toate activitatea şi procedura deputaţ i lor naţionalişti şi-i Invită să continue nestră­mutat apărarea drepturilor naţionale ale poporului român."

Resoluţia a fost votată cu entuziasm.

S P I C U I R I . 0 icoană.

Reproducem fără nici un comentar ur­mătoarele linii, cari e bine să se ştie.

„Renaşterea" din Caransebeş în nrl 35. dela 27 Aug. v. face următoarele con­s ta tă r i : , . . . . în biserica noastră, pe toate liniile domueşte o corupţie şi o des t răbălare

înspăimântătoare, iar cei din fruntea con­ducerii intr 'a tâta s'au ticăloşit In ticăloşenia lor. încât au devenit apatici şi indiferenţi faţă de zbiciurile noastre. Aceasta e nota caracter is t ică a totalei decadenţe morale a acestor indivizi, cari în neruşinarea lor nu se mai jenează de nimic, ci merg înainte cn ilegalităţile. Că unde vom ajunge cu biserica noastră pe lângă o astfel de con­ducere. — Dumnezeu o poate numai ş t i ; noi din parte-ne vedem, că mergem cn paşi siguri spre prăpast ie ."

Programul serbărilor, ce se vor ţinea în Braşov, cu prilejul adu-= nării generale a „Asociaţiunii". = =

Joi , în 7 (20) Sept.

L a oarele 2 şi 9' p. m. întimpinarea membrilor Comitetului central al „Asocia­ţiunii" la ga ra principală a oraşului. Oa­speţii vor fi conduşi la biroul comisiuuei de încuart i rare (edificiul gimnaziului), de unde li-se vor distribui adresele cnartirelor. Membrii comisiuuei de îucuar t i rare . cari vor fi de faţă şi la sosirea altor trenuri în ziua de 7 (20) şi în dimineaţa zilei de 8 (21) Sept., vor purta cocardă albă.

L a oareie 7 seara convenire socială în localul „Reuniunei industr ia le" (Gewerbe-verein). Bulevardul Rudolf.

Vineri, în 8 {21) Sept. (Naşterea Preacuratei Fecioare.)

L a oarele 9 a. m. serviciu divin In biserica ut Nicolae din Scheiu, împreunat cu parastas pentru membrii răposaţ i ai „Asociaţiunii".

La oarele 11 a. m. şedinţa 1. a adu­nării, după programul publicat de Onor. Comitet central.

La oarele 1 p. m. masă comună festivă în localul Societăţii de tir. (Cuverta 5 cor. de persoană. — înscrierile la masa comună se fac cel mult până Joi 7 (20) Sept. 8 oare seara la dl Dr. N. Vecerdea. dirigentul filialei „Albinei" din loc).

La oarele 3 p. m. petrecere poporală cu dans în Groaveri , locul liber dinaintea gimnaziului, sau la caz de timp nefavorabil, în localele casei de tir.

L a oarele 8 seara în sala Redute i : Concertul Reuniunei române de gimnastică şi de cântări din BraşOv, după care va nrma o serată dansată. — Toa le ta : damele : costum naţional sau toaletă de sera tă ; băr­ba ţ i i : toaletă de Balon.

Sâmbătă, în 9 (22) Sept.

L a 7 oare a. m., fiind timp favorabil, excursiuni pe Tâmpa , la Stejeriş sau în Nou.

L a oarele 10 a. m. şedinţa II. a adu­nării, după programul fixat de Onor. Co­mitet central.

La oarele 1 p . m. masă comună ă la carte î n localul casei de tir. (Pentru con­centrarea societăţii, familiile române din Braşov, sunt rugate a renunţa de as tăda tă de a face Invitări part iculare).

C e i c e vizitează Expoziţia genera lă din Bucureşt i , să nu intrelase a cerce ta şi § V „ C a r u l c u b e r e " a l f r a ţ i l o r M I R C E A

din faţa palatului poştelor, vor afla: o bere neîntrecut de bună, mâncări gustuoase şi dragoste frăţească de compatrioţi! ~ n z z z : z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z z

Nr 38 . U N I R E A Pag;. 299.

L a oarele 4 p. m . şedinţa jeativă a secţiunilor literare ştiinţifice şi conferenţe publice.

La oarele 8 seara reprezentaţiune tea­trală, da ta de diletanţii români dia Braşov, cu concursul d-lui Z. B l r s a n şi al u-şoarei Olimpia Braşoveanu.

Duminecă, în 10 (23) Sept.

Diferite excursiuni, între cari şi ex-cursiunc la expoziţia naţională din Bucureşti, ai c â r d program amănunţ i t se va publica i ulterior. Cei-ce doresc a lua parte la ex- J cursinuea îu România , sunt rugaţi a se nrovedeâ de ac;\*â cu certificate pentru trecerea graniţei , sau cel puţin cu o legi­t imare din par tea autori tăţ i i comunale.

B r a ş o v . 12 Sept. n. 1906.

Pentru comitetul- aranja tor :

Andreiu Bârseanu preşedinte.

Nicolae Bogdan secretar.

Noutăţi. întru mărirea lui Dumnezeu. Iu

parohia noastră U a l i n t f a l â u din protop. Murăşului, în ziua de s. Ilie a. c. a fost o sărbătoare duplâ. anume: Preaonor. doamnă protopopcasă Neti Vancea. a cumpărat o restignire (chip) a Domnului Nostru Isns Hristos şi pleu de-a iupra unei cruci de lemn. in preţ de 24 cor. Aceasta s. crace dimpreună cu restignirea s'au sânţit în ziua de profetul s. Ilie. A predicat cu ocasinnea aceasta Ou. Iuliu Laslo. şi apoi ue-am în­trunit la locuinţa mea. nude fraţilor preoţi le-am mulţumit ferbinte pentru toate, câei n'au pregetat ia nu act aşa solemn a par­ticipa la vecinul preot. — Credincioşii diu Balintfalău. au cumpărat sub mine ai 2-lea clopot la biserică, in pret de 91 fl, la care mai mult au contribuit (60 cor.) Simon Fio-rica. în filia Szenthâromsâg un rom. cat. Simon Boldizsâr cu soţia Sândor Rebeca. de origine gr.-c^t. au cumpărat un rând de vesminte negre biser. de catifea. In preţ de 90 cor. Tatnâs Gyorgy şi soţia Germun Anna gr.-cat., au cumpărat o statuă pe altar a Preacuratei Vergure Măria. în preţ de 20 cor., au lăsat să se int raureascâ potirul, discul şi steluţa, cu 28 cor. şi o cruciuliţă de mâuâ de nikel, cu 4 cor. si tatăl dânsului Nicolae Tamâs , au cumpărat un crucifix, în preţ de 40 cor. Sofia Oltean din Szent­hâromsâg. a făcut o fundaţinne de 100 cor. ca procentele, să le primească anual preotul fungente. spre a pomeni la s. Hturgie. Fio-rica Simon din Balintfalău. a cumpăra t un crucifix C Q 36 cor. George Olah, a dat stejar pentru cruce. Moidovan Sândor 1-a cioplit şi Fogaras i Iul iana 1-a vâpsit . Pent ru care fapte bune şi mai plăcute înaintea lui Dum­nezeu, le dorim din inimă ca bunul Dum­nezeu sâ-i t ră iască şi să le resplâtească însuti t! B a l i n t f a l ă u , la 6 Aug. 1 9 0 6 . — Elie Lupu, preot gr.-cat.

Din ArhidiecsZă Augustin Laurenţiu, adm. paroh. în Cămăraşal-deş. a fost numit paroh în B e r c h i e ş , distr. Coşocna .— Marţi au fost ordinaţi de preoţi, clericii abs. loan Crăciun, numit admin. parohial în Sânjacob {distr. Ernot) , Victor Câmpean, în Fâlfălăn (distr . Reghin) şi Liviu Dumitrean, în Cricău (distr . Alba-Iulia).

Ştiri personale. Dl Alesiu Pocol, mare proprietar în Baia-mare. pet recând câteva zile la noi. ca oasne a Eicel . Sale Mitropo­litului, a dăruit 100 cor. fondului pentru

„Masa studenţilor" — 100 cor., Reuniunii meseriaşilor dia Blaj,. Inscrjindu-se astfel în şirul membrilor fundatori, şi 20 dor. i-ft nus la disposiţia prof. Precup. spre a cum­păra vesminte unui elev sărac din cl. I. gimnazială. — Aceste fapte frumoase ale dlui Pocol dan o viuâ dovada de inima calda şi iubitoare, ce a re pentru cei lipsiţi. Dumnezeu sâ-i biuecuvinte manca, sp re a putea face şi mai urnit pentru cei să rac i !

La examenul extraordinar de maturi* tate, ţinut la gimnaziul nostru, s'au pré­sentât 17 elevi corigenţi şi 2, cari au făcut maturi tatea iutreagă. Dintre aceştia a fost de ' l a r a t matur ca biue 1 (Vict. Hulita), maturi 16. iar 2 au fost respinşi pe câte 3 luni.

Conours. Pentrn conferire* alor 20 locuri libere la „Masa studenţilor academici" din Cluj pe se.'iie.^trul I. al anului scolastic 1906/7. se escrie prin aceasta concurs cu terminal de 20 Septemvrie n. 1906 Petenţii au să-şi înainteze cererile. în cari să fie dovedit, că sunt Înscrişi la universitatea diu Cluj, că sunt lipsiţi de mijloace şi că sunt deplin sănătoşi. — la direcţiunea iasti-tuiului „Economul* în Cluj (Koiozsvâr). — Masa se va deschide la 1 Octobre n. 1906. — Direcţiunea „Economului".

La Expoziţie! Făgărăşeni i proiectează pe 28 crt. o escursie mai mare la Bucureşti, pe lângă dorinţa să ieie parte cât mai mulţi ţărani în frumosul port oltenesc. — Mii de cântăreţi din Ardeal, Bănat, Bihor şi Buco­vina, îmnreunâ eu câteva coruri din ţară . an aranjat zilele trecute un mare festival la Arenele romane cela expoziţie. Primirea făcută fraţilor aostri din afară de regat, a fost nespus de entusiastă. Delà Bucureşti au mers la Constanţa şi Sinaia.

Misiuni poporali. Primim următorul program a sfintelor serviri ca ocaziunea s. misiuni poporale, ce se vor î ineà in 2 2 ş i 2 3 Septemvrie n a. c. ca zile aniversare a con­sacrări i bisericei gr.-cat,. rom. din loc. în 22 Septemvrie: După aruiazi la 3 ore „In­seratul" . După exclamaţ iune: invocarea spi­ritului sânt ; incunjurarea , bisericei de trei or i ; închinarea 8. Cruci; după int rarea în biserică parohul local bineventează preoţimea şi poporul adunat , şi vorbeşte despre „în-sămnătatea sfintelor misiuni", apoi urmează Inseratul. înainte de binecuvântare dl loan Bohăţel. preot in Lâpnş , vorbeşte despre „nâcat şi mărturis i re" . După inserat se face deslegarea îndat inată şi să începe ascultarea mărtnrisirilor. Seara la oarele 8 „Paraclisul Preacuratei Vergnre Maria*. După EvaDgelie dl Romul Marchiş, paroh în T ă m â i a predică despre „Mântuirea neamului omenesc prin Isus Hristos. şi despre ajutorul puternic al Preacura te i Vergure M a n a " . Dană paraclis să continuă mărturisir i le. în 23 Septemvrie: Dimineaţa la oarele 5 sună clopotul, şi să continuă mărturisiri le. L a oarele 6 a. m. „Mâneeariul". După Evangeiie dl Alexandru Fa rkas . paroh în Buşag. predica despre „Judecata din u rmă" . După mâneear con­tinuarea mărturisiri lor. La oareie 8 1/» bi­necuvântarea icoanei şi a tronului Preacu­ratei Vergure Maria apoi se începe s. l i tu rg ic Dnpă „Credeu" R. D. George Şuta, protop., predica despre „8. Cuminecătură". Cumine­carea celor mărturisi ţ i . înainte de parastas dl Andreiu Pop, preot în Boita, predica despre „datorinţa noastră de a-ne ruga şi a împlini faptele îndurări i pentru cei repausaţ i" . După parastas pontificantele ţine vorbirea de încheiare şi împărtăşeşte binecuvântarea ar­hierească. Incunjurarea bisericei de trei ori. După întrare parohul local ţine aprecâţiunile cuvenite; în urmă binecuvântarea obicinuită.

Din America. Cetim în „Românul" din Cieveland, delà 26 Aug. n : „Duminecă în 9 Sept. se va sfiaţi clopotul bisericei ro­

mâne gr.-catolice Sf. Helena din Cieveland, Ohio, La , 21 Oct , se va sfinţi biserica, la care sfinţite fom' avea fericirea de a saluta în mijiocul nostru pe Prea Sf. Sa Episcopul de Lugoj, Dr. Vasile flossu. în 20 Oct. se va da o petrecere grandioasă în folosul bi-«erreei gjr.-catoliee. ţ)»câ ştirea aceas ta

'se va adeveri , dorini Preasf. Arhiereu de­plină sănăta te , spre a-şi putea Îndeplini acest gând măreţ, care va vărsa o mân­gâiere în veci neştearsâ din inimile fraţilor noştri, pribejiţi pe depărta tul contioent.

Mulţămită publică. La petrecerea din B a r u - m a r e . ţinută în 12 Aug. a. c. au b i n e v o i t a suprasoivi următorii domni : I . Saturn, preot 6 cor. 80 fii.. P. Clecan, co­merciant 4 cor. 80 ni.. A. Mihaescu. p reo t 2 cor. 80 fi).. I. Opriş. învăţător 2 cor. 80 fii.. I. Bocaniciu. preot 1 cor. 80 61.. I. Pa -taki , preot 1 cor. 80 fii. I. Stupiheau. preoţi G. Todoran. preot, I. Pepenar. preot P. Armeau. preot N.- Muntean, tipograf. N. Socol. faur, N. Miclâus. comerciant, V. Ju ia , comerciant, fie-care câ te 80 fii. P . Voin. preot, I. Zepa, învăţător , A. Lâzăroi, comer­ciant. R. Tra ian . jude , P. Deatc. anteprenor, I. Deatc. proprietar . Mihâly Gy. oficiant, Maksaj L. oficiant. M. Popa. oficiant, câte 40 fii. Oferte ni i r inimoase am primit dela Mun. dn Torok Arpâd. pretor 3 cor. 20 fi).. Dna Ungar 3 cor. Venitul curat, amâsurat destinaţiunei s'a nredat curatoratului biser. gr.-cat. din loc. Pr imească atât marinimoşh binefăcători, cât şi toţi participanţii şi pe aceasta cale sincerile noastre mnlţămite. B a r u - m a r e , L 21 Aug. 1906. — Nicolae Gârbea.

Prăvălie românească în Hume. Am luat cu plăcere la cunoştinţă, că dl F. A. Degan în ţe legând dorinţa publicului românesc, şi simţind lipsa unei prăvăli i de import pentru orice fel de marfă colonială s'a hotărâ t a-şi deschide în Fiume o prăvăl ie care în urma serviciului prompt şi a marfei proaspete să poată concura cu orice firmă s t ră ină. Avem toată nădejdea că dl Degan, care are destulă pricepere pentru a înţelege marea însămnâ-tate a unei firme româneşti in portul maritim al ţârei noastre şi are răbdarea şi cruţarea recerutâ spre a dace la hnn sfârşit această lucrare, spre mulţumirea publicului Româ­nesc. Ne bucură muit faptul că în sfârşit înţelegem şi noi rostul negoţului. Trecu­tul scurt şi bun al dlui Degan, prin a cărui conducere cuminte prăvălia apusă R. Pascu s'a putut r idica la nn avânt frumos, ne e garantă , că avem a face cu un om cin­stit şi culant în serviţii. Recomandăm cu toată căldura nona prăvălie de eafă. colo­niale, poame sudice şi băcănie: F . A . D e g a n , Fiume Via Ciotta Nr. 8.

C O N C U R S . Direcţiunea institntului de credit şi

economii „Arieşana" din Tnrda . escrie con­curs pentru ocuparea postului de cassar cu salar anual de 1200 cor.

Cassarnl se angajează provizor pe un an, începând dela 1 Noemvrie a. c . după care timp direcţiunea se va decide asupra definitivării lui, are a depune o eauţie egală cu suma salarului.

După ce va fi denumit de funcţionar definitiv, i-se as igură dreptul de penziune în senzul statutelor societăţii, şi a re dreptul la tantiema s ta tu tară .

Reflectanţii la acest post sunt rugaţ i a-şi înainta la direcţiunea institutului p â n ă la 10 Octomvrie a. c. s tpl icele instruate cu documente, din cari să se vadă cualificaţiunea teoretică şi practică ce au.

(26) 1-1 ' Direcţiunea.

Căutaţi la Sinaia H O T E L U L B O U L E V A R D

a dlui LA2AR ALBU, originar din Ardeal. — Odăi elegante, mâncări gustuoase, beuturi bune, preţuri convenabile.

Pag. 300. U N I R E A Nr. 38.

PARTE SCIINTIFICÀ-L1TERARÀ.

Spiritismul. (Continuare.)

„„Şi fiindcă pentrn fenomenele acestea e de lipsă existinţa unui a tare organism, logice numai a tâ ta putem deduce, că puterea aceea iese din organism pe o cale până 'acum necunoscută. Şidupăce Însuşi organismul e pns tn mişcare şi e guvernat de o putere, che-me-se puterea aceasta: suflet, spirit ori pasiune; va fi logică şi deducţia, că puterea, carea produce mişcările, afară de trupul omenesc, să fie una şi aceeaş cu puterea, carea le produce in-lăuntrul trupului. Şi Intru cât puterea aceasta externă (ieşită din t rup) e guvernată adese de inteliginţă, e logică şi deducţia, că in-teliginţa, ce guvernează puterea aceea externă e tot una cu guver­natorul din lăuntrul omului.

„„Aceasta este puterea, pe care eu am numit-o psihică, pe carea o ieau de putere ln senznl cel mai s t râns al cuvântului, şi mai adaug, că originea ei trebue cercată in sufletul sau spiritul omnlui. Dar a tâ t eu, cât şi alţii, cari luăm de bază şi de cauză producătoare a fenomenelor spiritiste, puterea psihică, nu vrem să zicem, că nu ar fi cu putinţă, ca puterea aceasta psihică, câte odată să nu fie guvernată de mediu, ci de o altă inteliginţă. Pu­te rea aceasta psihică spiritiştii practici o confundă cu magnetismul, cu toate că nu este nici măcar Înrudită cu el; căci, după părerea lor sufletele morţilor numai pe lângă folosirea puterii magnetice (adecă a puterii psihice) ar fi tn stare să producă fenomenele, ce li-se ascriu. Diferinţa între adicţii „puterii psihice" şi între spiritişti consistă într 'aceea, că pe când noi susţinem, că până acuma nu s'a dovedit în deajms, că pe lângă inteliginţă mediului s'ar mai recere şi o altă putere inteligentă, şi că infiuinţa sufletelor morţilor de locul Iodului nu e dovedită; pe atunci spiritiştii cred flrm, că la producerea fenomenelor (spiritiste) influinţează numai sufletele morţilor, şi altă dovadă nu le mai treime.""

Aşa zicea Crookes, citând pe Cox; adause însă şi unele ob­servări proprii. Şi anume: că puterea aceasta psihică după părerea >;

lui ar ieşi din mediu şi din experimentatori, când ei ar voi cu toţii unul şi acelaş lucru; iar puterea însăşi, probabil că ar fi tot una cu puterea, carea serveşte sufletului în lucrăriie sale, ori îl constitue.*)

Dară nici hipoteza aceasta nu se poate admite. a) Pentrucă avem o mulţime de fenomene spiritiste, la cari

nu esste de faţă nici un mediu. Acolo sunt de ex. toate molestă­rile spiritiste. Şi apoi, chiar şi când e mediul de faţă, şi sunt şi experimentatori , tot nu se produc fenomene spiritiste după dorinţa | lor, cum era de ex. dorinţa experimentatorilor din Genova, cari se rugau cu o gură de spiritul Iohn să mai rămână la aer liber, dar el n'a voit, şi masa a plecat de sine; ori cum ar fi dorinţa lui Lombroso şi a celorlalţi experimentatori din Neapol: de a se formă sub haina Eusapiei un membru art iculat . Membrul mult timp nu s'a format, fără s'a mişcat un scaun. Ia r dacă se produc câte odată, ele se întâmplă fără voinţa experimentatorilor, spre pildă formarea membrului articulat de partea stângă a mediei Eusapia Faladino.

b) Pentrucă voirile mediului şi ale experimentatorilor sunt lucrări nemateriale, şi ca atari nu pot sa aibă de rezultat : for­marea unei puteri psihice, carea în urma urmelor ar fi o putere fizică materială, căci numai o putere psihică poate produce feno­menele mechanice, acustice, optice, calorice, etc.

c) Pentrucă puterea aceea psihică nU s'ar putea gurernă de voinţa individului. Căci voinţa noastră, respective sufletul nostru, nu poate infiuinţa, decât asupra organismului nostru, pe care îl informează; şi noi, pe cum am mai zis, nu putem să ridicăm nici măcar un paiu de jos, prin simpla voire; şi nu putem să guvernăm membrele paralizate. Cu atât mai vârtos nu vom putea să guvernăm aşadară, puterea psmică, carea ar ieşi din noi, în feliul ca ea să producă: ridicări de mese, bătături, lumină, e t c ; pe carea totuşi ar trebui sâ o guvernăm, pentrucă spiritele, sau mai bine zis fiinţele acelea înţelegătoare ale lui Crookes, numai in anumite împrejurări , şi mai cu samă la materializări, s'ar folosi de puterea noastră psihică.

') Schneider 1. c. şi Franco pag. 337. • '•- '

Premiţând hipotezele acestea, să ne întoarcem acum la h ipo ­teza pusă de Crookes ln clasa a IV-a: hipoteza spiritelor rele^ Aceasta după părerea noastră nu e hipoteza, ci unica explicare adevărată şi admisibilă a fenomenelor spiritiste.

Dară Înainte de ce am explica hipoteza aceasta, să vedem Învăţăturile spiritiste şi natura cauzei, carea le produce.

A r t î c 1 u 1 V I I .

î n v ă ţ ă t u r i l e d o g m a t i c e ş i m o r a l e a l e s p i r i t i ş t i l o r . .

Sub învăţături spiritiste înţelegem complexul descoperirilor, pe cari le-ar face omenimei spiritele mai elevate, cari se presupun, că ar sta in legătură cu oamenii, apărând în şedinţele spiritiste. Patriarhul spiritiştilor, Allan Kardec, cuprinde învăţăturile acestea In 60 articli, din cari 34 sunt dogmatici, iar 26 morali."

1. Pr ima dogmă a spiritiştilor e în contra lui Dumnezău.. Idea lor despre Dumnezău e foarte elastică. Se poate înţelege sub-„Dumnezău": Dumnezăul creştinilor, al Turcilor, Brahma, Totul, Absolutul, Natura, Nimica, etc. Au vrut, ce e drept, unii din ei, să statorească în congresul din Paris (1889) dogma despre existinţa unui Dumnezău personal, dar alţii* şi anume spiritiştii-pozitivişti s'au opus, şi aşa existinţa unui Dumnezău personal a rămas b a l t ă . ' ) De aceeea se şi plângea un spiritist congresist, Pothenot *): „Eu m ă r ­turisesc sincer, că nu înţeleg, cum de s'a lăsat afară din program chestia lui Dumnezău. De bună samă că pentru oportunism. Dar, pe cum cred eu, a fost o slăbiciune, ca sâ nu zic ceva mai rău, în faţa coaliţiunei pozitiviştilor, cari nu vreau sâ admită în maga­zinul lor, decât numai efecte, fără să se ridice la izvorul cauzelor". Neagă apoi cu toţii treimea persoanelor dumnezăieşti.

2. O altă dogmă a lor e în contra dumnezeirii Domnului nostru Isus ffristos. „Eu cred", zicea o formulă de credinţă recitată în congresul spiritist din P a r i s , s ) „că dintre toate spiritele trimise pe pământ cu diferite misiuni, Isus Nazarineanul, întemeietorul cre­ştinismului, e acela, carele a propus morala cea mai curată: mo­rala aceasta se cuprinde în Evangelii". Şi fiindcă nu se admite-nici păcatul original, se înţelege de sine, că nu poate fi vorbă nici de rescumpărare prin Isus Hristos, nici de graţie, nici de sacramente, nici de preoţie. „Perfecţionarea spiritului", zice Kar­dec, „e fructul sârguinţei proprii şi al corâspunderii la ajutoarele, pe cari le dă Domnul şi servitorii săi, spiritele bune". Ba mai mult. După dogmele unor spiritişti nu e lipsă nici de religiune. „Eu cred",, zicea formula de credinţă de mai sus, „că Dumnezău nu aşteaptă

| dela om sâ profeseze vre-o religiune. Eu cred, că pentru a dă lui 1 Dumnezău cultul cuvenit, nu e lipsă nici de biserici, nici de p reo ţ i " . .

3. O altă dogmă spiritistă e în contra dreptăţii lui Dum­nezău, pentrucă Dumnezău n 'ar pedepsi pe cei păcătoşi, ci cu timpul i-ar ferici pe toţi. La început nu s'a negat cu totul pedeapsa pentru păcate, pentrucă s'a admis şi un loc de suferinţe, dară l a care „sufletele îşi îndestulesc poftele şi se simţesc fericite". Mai târziu însă s'au lăsat laoparte poftele acestea ale spiritelor şi li-s'au dictat alte pedepse mai convenabile. Pedepsele acestea pentru păcate consistă în: preumblări, studiu, educarea altora, apariţii înaintea oamenilor, ca să producă fenomene spiritiste mehanice, etc ; ba sunt şi spirite, cari se joacă: prinzând fluturi. .

4. O altă dogmă a spiritiştilor se refereşte la fericirea omului. Unii vreau să pună fericirea aceasta în vederea completă a lui Dumnezău; alţii în neputinţa de a păcătui; şi iarăşi alţii: în a de­veni servitorii şi ajutătorii lui Dumnezău în guvernarea lumei. Dar unii vreau ca la fericirea aceasta să n'ajungă numai oamenii,, ci şi animalele, şi plantele, ba chiar şi fiinţele anorganice; pentrucă în urma urmelor şi acestea trebue să se perfecţioneze, desmateri-alizându-]i-se şi spiritualizându-li-se în continuu sufletele.

(Va urmă.)

') Congrès spirite, etc. Paris 1890, pag. 207". *) Ibidem. ' ; 5* : •

1 *) Compte fendu du'Congres spiritè, la Franco pag. 230.

Nr. 38 U N I R E A 1'»», 301.

Dracu l în ş c o a l ă , Povestire poporală, după Bolanden tradusă de i = Angustin Paul. • =

(Continuare i. 19

VIII. H e r t z R o t s c h i l d . Un străin cumpăra Ia capetul satului

o bucată de pământ. In primăvara anului viitor veniră zidarii şi clădiră pe pământul acela o casă mică. î n cursul verii se ridică lângă casă şi un magazin.

Ţăranii erau curioşi a şti, spre ce scop se zideşte magazinul şi cine va locul îp casă? Ei cercetară şi aflară, că acáretele sunt pentru advocatul din Viena dr. Lug. Acum deveniră şi mai curioşi. — Ce caută advocatul la ei In Schwanheim?

„Are să fie o locuinţă de vară", — zicea Kehrwald. „Căci doar ştiţi, că domnii din oraş merg vara la ţa ră" .

„Dar magazinul?" Întrebă Niibel. „Ce magazin? Nu vezi că-i şopron pentru

t r ă su ră?" Astfel ghtceau şi resghîceau Schawan-

neimenii; dar s'au înşelat. . . . Când începu să dea bruma, sosiră într 'o

zi două cară cu bulendre. î n vârful carălor şedeau pe neşte saltele patru copi i 'murdar i şi o femeie, iar tatăl mergea pe lângă car. Carăle fură descărcate. Trecătorii stăteau locului şi priviau uimiţi la noii sosiţi. Cine să fie? . . Nu peste mult aflră dela cărăuşi că bărbatul se chiamă Hertz Rotschild şi că de profesiune e telal (negustor de lucruri vechi).

„Ciudat lucru!" zise Giinther. . . „Noi aşteptam un advocat şi ne soseşte un zdrenţar. Ce vrea petecarul la noi? Noi n'avem zdrenţe de vânzare".

Ce căută petecarul în Schwanheim, o aflară locuitorii în curând.

La primarul, Conrad Redlich se pre­zintă într'o 1 zi un om înalt, uscăţiv, îmbrăcat i n t run caftan lung şi vecniu. jftilpanele caf­tanului ajungeau până la călcâie şi aveau de amândouă părţile dinainte şi dindărăt, buzu­nare adânci, tn cari se puteau ascunde multe lucruri. Caftanul era făcut dintr 'o stofă bună, da r vechiu şi petecit cu zdrenţe de diferite colori, aşa că sămăna en o pele de leopard. Picioarele îi erau încălţate cu neşte ghete rupte, pe care a târnau ţar ţamuri le murdare ale pantalonilor. Capul era acoperit cu un p ă r lung care, se amesteca cu barba-i zbur­lită. Un nas subţire îi desparta faţa în două, eoborându-se intr 'un arc deasupra buzelor înguste. Sub fruntea-i joasă străluceau doi ochi mici şireţi, a căror expresiune nu in­sufla de loc încredere.

Pur ta rea jupanului putea fi modestă chiar t î r î toare dar şi arogantă , trufaşe şi obraznică, după împrejurări şi după scopul ce-1 urmăria. î n momentul de faţă păşia fudul şi pretenţios, amintind pe Shylok, sgârcitul, răzbunătorul şi crudelnl jidov din „Neguţă­torul din Veneţia* alui Shakespeare.

„Scuzaţi dle pr imar dacă Hertz Rotschild îndrăzeşte să vină la dvoastră cu o rugăciune, da, cu o mare rugăciune! E n am doi copii — copii foarte cuminţi, caii umblă la şcoală să înveţe ceva ca să poată şi ei trăi în lnme. Copii mei se dac la şcoală ca să Înveţe după lege şi regulament , dar nn ca să fie supăraţi şi ofenzaţi de lucruri, cari sunt împotriva «creanţei şr dogweler pirfftţUo* noştri. De

aceea am venit să «er după lege şi regula­ment Îndepărtarea acelor lucruri, ca copii mei să nu fie scandalizaţi".

Primarul se uita cu mirare la Evreu. „Nu te Înţeleg, Hertz Rotschild, ce

voeşt i?" „N'am spus destui de lămurit , să se

înlătureze dinaintea copiilor mei obiectele scandftlizătoare?"

(Va urma).

B i b l i o g r a f i e . A a p ă r u t ;

Ci$cursuri par lamentare , de dr. luliu Maniu. Dl deputat a cercului Vinţ, a adunat In o broşură de aproape 100 pag. frumoasele şi puternicile sale discursuri în număr de 9 rostite In parlamentul ţării. Celea multe Înainte!

G^leaau, P a ^ m ă ^ — k$®9m .JfeftSMH' (poezie). — Lazar Iliescu, S o n e t — C. Teodorescu, Bonei. tt. Idrgk, Crónica. — îfi supliteéfit: Căruţă dfe pTotţă (după Raffet în călătoria lui Demidof); Mitropolia Bucu­reştilor (după o s tampă din anii 1830—1840).

Predioi sau înrăţăteri, de Petru Maior, editate de dr. Elie Daianu, a apărut par tea IV., cuprinzând predicele dela Dumineca X—XXIV. după Kusale. Preţul 1 coroană. Le recomandăm călduros.

«Păstorul Sufleteso", periodic de predici. Anul I. Nr. 9, cu următorul cuprins: Par tea I.: Dumineca XIII. după Rusalii, de Ioan Budişan, preot. — Dumineca XIV. după Ru­salii, de Alimpiu Coste, preot. — Sărbătoarea Tăierii capului sf. Ioan Botezătoiului, de A. Barboloviciu, vicariul Siîvaniei. — Dumineca XV. după Rusalii, de Avram Dragoş, preot. — Serbarea Naşterii Preacuratei de Dum­nezeu Născătoare, de Ioan Turdean, preot. — Dumineca VII. după Rusalii, (înainte de înălţarea sf. Cruci), de Ioan Budişan, preot. — Sărbătoarea înălţării sfintei Cruci, de Ioan Genţ, protopop. — Dumineca după ziua Crucii, de Iacob Marga, preot. — Preotul legii nouă, de Ariton M. Popa, protopop. — Me­mento, de George Hubic, paroh. — Par tea I I . : Datorinţele preoţilor de a învăţa poporul în biserică şi tinerimea în şcoală, de Ioan Bochiş, preot. — Oratoria sacră, (urmare) de Ariton M. Popa, protopop — Cronica. — Posta redacţ iupei .— Partea I I I . : Pubiicaţiuni.

„Junimea Literară". Anul I I I . Nrul 8 şi 9 ca următorul sumar : Cursuri univer­sitara feriale, G. Tofăn. — Din depăr tare (versuri), V. Huţan. —- Un vis (schiţă), L. Marian. —• în amurg (versuri de Th. Storm) trad. de N. Dracinschi şi G. Rotică. — Palma voinicului, S. FI. Marian. — Cântec (versuri), Leandru. — O fotografie (sqhjţă), H. P. Pe -trescd. — Dureri tăceţi ( ve^aă^ l \ . Loichiţă. — Fereastra largă mi-o # * r o ( i r t | p r i ) , N; Draeinscbi. — Toa#bJ(seliitJ| $.f 1

Linişte, cuvântă Maref (versl* tariu Rotică. — Românii din Ş leşan. — Fraţ i i (baladă pop ) , & F | . K ţ r i a n . — înfăşatul la Românii din Bucovina, D. Nan. — Mireasa visărilor mele (versuri), I . Lucifer. — O peţire periculoasă (trad. din B. BjSrnson), Nicu Nalbă. — Pe cărarea dintr 'e brazi (versuri), Loichiţă. — E Iri toiul verii calde (versuri), Leandru. — C p ş b u c şi Goga faţă de poporul român (conferinţă), Aspasia Luţiâ. — Dor (versuri), Leandru. — Poezie poporală cui. de Ionaşcu. — Adieri (trad. din Pe ter Rossegger), Lili. — Oceanul (după W. Mttller r. Konigswinter)* L. M. — Cronică, Gh. Crăşneanu. — Dări de seamă, George Codreanu.

«Neamul Bomâneso". Anul I. Nr. 31 cu următorul cuprins: Din nevoile poporâţiei noastre rurale, de L. Moldovan. — Două gre­şeli în chestia macedoneană, de N. I o r g a . — Iarăşi ţeranii şi petrolul, de Andrei Rădu-lescu. — Dela Expoziţie: Pavilionul Mono­polurilor, de N. Iorga. — Cronica, de N. Iorga şi alţii.

P o s t a R e d a c ţ i u n i i .

Crin. Nu se poate. Delamfe. Din greşală manuscrisul s'a rătăcit

şi aşa acum e prea târziu. Sper, să ne revedem in curând, cănd vom vorbi mai multe.

I. G. Nn se spune nimic nou în articolul dtale, iară aşa cum se desfăşură chestiunea nu e in-deBtnlitor.

I. B. Cât ce vom dispune de spat, ne vom ocupă cu frumosul dvoastre plan, care merită toată, încuragiarea.

„ S ă m ă n ă t o m r , revistă literară. Anul V. Numărul 35, cu următorul cuprins: N. Iorga, Datoria teatrului celui nou. — O. Carp, Pe ţerm (poezie). — G. Vîlsan, Prin singurătăţi . — D. Anghel, Populare spaniole. — Em.

• • • • • • • • • • • • • • I l o D D n n n D o n n n o o n

Proprietar, editor şi redactor răspunzător:

Aurel C. Domşa.

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • O D

(25) 1—10 D e v â n z a r e : Circa 30,000 altoi de viţă cu rădăcină clasa I-mă, altuiţi în viţă americană

(„Riparia portalis") după metoda cea mai bună (altoirea forţată): Altoi: Struguri mestecaţi (Vegyes borfaj)

> » Rizling italian (Olasz rizling) » » Zierfaudl (Ezerjâ) » » Silvan verde (ZSld szylvâni) > » galbini (Mâzes feher) » » moi (MuMoa feher) » > goarneşi (Jârdovâny) » > feteşti (Erd. Leănyka) » > Şmighiri (Som, Furmint)

1000 buc. = 150 cor. 160 > 160 > 160 » 180 t

180 » 180 » 180 » 180 >

Viţă pentru struguri de masă: Altoi : Chasselas Fontainebleau

» » Gama Drome > Madelăine Angevine > Pasaatuttl » Muscat Hamburg

Altoi ci. I-mi de 2 ani 1000 buc. = 220 cor.;

Szancsal, u. p . Balázsfalva.

100 buc. = 22 cor. » » = 27 * » » — 22 » > » = 24 » > » = 28 *

Altoi cl. Ii-a de 1 au 1000 buc. = 80 cor.

I o a n Bărbat, învăţător, absolv, al curs. de vierii din Aiud.

f J F * £ ° comande rog a te trimite «/» anticipafiune, adresa să se scrie legibil indicându-se posta sau staţiunea căii ferate. Pachetarea se va face eu îngrijire soeotinda-se spesele proprii. Reclama' ţiunik se iau tn comUdeTăre, dacă1 ttmt /acute cel mult la trei zile după primire.

• • • • • • • o • • • • • • • a • o • o

• • • • • • • ¡ ¡ • • • • • • • D O D D D Û •

Pag 302. U N I R E A Nr. 3 8 .

L a e x p d z i ţ i u n & a m i l e n a r ă d i n B u d a p e s t a d e l a 1 8 9 6 p r e m i a t e u m e d a l i a c e a m a r e .

Turnătoria'da clopote şi fabrica Se scaune de fer pentru ' clopote a lui :

I0Î0ÎIÎ ta Timişoaia-F&bric (8) 1 7 - 6 2

se recomandă spre pregătirea clopotelor nonă, pe cum la turnarea de nou a clopo­telor stricate, mai departe spre facerea de clopote Întregi armonioasă,* pe lângă ga­ranţie pe mai mulţi ani, provăzute cu ad-justări de fer bătut, construite spre a le în­toarce cu uşurinţă în ori ce parte, Îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture prin aceea ce sunt mântuite de crepare. •— Cu deosebire recomand

I n s t i t u t indigen. <|§i|> Banca eie as igu ra re ţ

„Transilvania" (7) 1 7 - 5 2

c l o p o t e l e g ă u r j t e

de mine inventate şi mai de multe ori premiate, cari sunt provăzute în partea superioară — ca violina = cu găuri după figura S şi pentru aceea au un ton mai intensiv, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrarea mai voluminoasă, deeât cele de sis­tem vechiu, aşa, că nn clopot pa­tent de 327 kg. este egal în to­nul unui clopot de 461 kg. făcut după sistemul vechiu. Mai departe se recomandă spre facerea scaune­lor de fer bătut, de siine st&tă-toar, — spre preadjustarea clo­potelor vechi c o âdjustarede fer bătut — ca si spre turnarea de oace de metal.

Preţcuranturi ilastrate s e trimit la cerere gratuit şi franco

MERSUL TRENURILOR. V a l a b i l d e l a 1 M a i u 1 9 0 6 .

din S i b i i u » î n t e m e i a t ă l a a n u l 1 8 6 8 -ţţ

în Sibiiu, strada Cisnădiei nrul 5 (edificiile proprii), asigurează în cele mai avantagioase condiţii:

3jfi contra pericolului de incendiu şi esplosiune. j§&

edifici fle flri-ce fel, mobile, martori, yite, nutreţuri si alte producte : economice etc. " = = = = = =

® g § aaupra vieţii omului ® ® în toate combinaţiile, capitale pentru cazul morţii ş i cu termin fix. asigurări de copii, de

zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. exc. Asigurări poporale fără cercetare medicală Asigurări pe spese de înmormântare cu solvirea imediată a

capitalului. Valori asigurate contra in- M capitale asigurate asupra

cendiului; ţfa v i e ţ i i :

90,981.088 coroane. 5? 9.125.898 coroane. Dela întemeiare institutului a solvit:

pentru despăgubiri de incendii 4,077,788.78 e. petru ca­pitale asigurate pe vieaţă 3,568,863.37 cor.

Oferte şi ori-ce informaţiuni se pot primi dela: Direcţiune în Sibin, sti*. Cisnădiei nr. 5 etagiu

I. curtea 1. 1 şi prin agenturile principale din Arad, Braşov, Bistriţa | f i Cluj, precum şi dela subagenţii din toate comunele . mai mari.

Budapest—Predeal—Bucureşti

Bndapest pleacă Szolnok Szajol v P.-Ladâny n

Beretty6-Ujfalu . „ M.-Peterd „ M.-Keresztes „ Bihar-Puspoki „ Nagyvârad \ - soseşte Nagyvârad f ; pleacă Vărad-Velencze " „ Fagyi-Vâsârhely „ M.-Telegd „ EiBsd „ H6v „ Csucsa n

Bânffy-Hunyad Jegenye „ Kolozsvâr \ Kolozsvâr / Apahida „ Ar.-Gye>es „ Sz,-Kocsârd „

| M.-Veresmart „ Felvincz „ Nagy-Enyed „ Tovis \ soseşte TSvis / pleacă Kukulloszog n

Balăzsfalva „ Kis-Kapus „ Medgyes „ Segesvăr „ Homor<5d-K6'halom „ FSldvâr . .. „ Brasso \ soseşte Brasso / pleacă Fr*deal soseşte Bucureşti

'AGGELI I) PER;. ||ACCEL| PERS. (ĂGOEL. |T^6|r§^Ö||^35|p5T45|r97lB I 9 37,11 52, 4 30,_9 !27 j—I—¡'12 07 4 43 _9 4li ¡1113] 209 ' 5 67J.11 53 I I 46, 2 53 J> 31 12 46

' 3 0 5 : - —!L 1 00 12 05!

! - h 12 26; 1-2 4 l | 12 48* 12 58

120! 1 4l| 209; 3 23J 4 03;

PLEACĂ

3 ' l 6 ! - ! - | L _ l i l 4 8341- .36 3 U . _ 7 07,i_148 410, 7 Hij_2 08 417. M^Sö1

4 27 _2 45 4'46|_7 ^'iji'ÖS 5 02 ţ7 55j_3 W 5 201 815,! 3 45 6 30,,"9 03: 4 5 0 l ~ 11 ~i) 33 5 32|

!Ul l9 U|33 12,55 l[33

_!_ _!_ V11 ~ î o , ^ 2 6

J

2 511

:j3Ö5"

4jl6. 4 62

Bucureşti—Predeal—Budapest

' 'ACCEL

4 33;j_7 42 ţ 9 57, 5 15j!_8£ii£30! 5132 8Ì5410I51'

6 Ol 651 8J30

ß ' ö O i ^ ' l l ^ ' H ] 8|59 ^ 52,10 20J_y 3810|41 7 17 10ö6_l_ 15 11 31

2 2 3 | Î Î 0 3 j _ l 24 UJ40 7 291109Ì 1 34 11 50 7 48111 29

J3 05IU45

1 07j

J.ÌÌ _2 13,

_3_43 5 28 7,10, 7 50|

1135 i u

. 8 05

1 5S12 !21 12

20

6 27 7 27 7 51

8 15 46|| 8 31

1 28 8 38 2 14,1 9 06 2 22'!— :-; 30 9 46 3;49JlO 00 5 0 4 ' n 00 7 04'i2 26 8 48

"9 27| 1 35

•2 09 2 19 3 3,1 9 20

Nrii subtraşi cu linii, negre.înseamnă timpul dela semnaţi cu f Înseamnă Btaţiunile, unde trenurile, nuînâi

Bucureşti pleacă Predeal „ Brasso ţ soseşte Brasso / pleacă FOldvâr „ Homorod-KShalom „ Segesvăr „ Medgyes „ Kis-Kapus „ ; Balăzsfalva „ j KukullffszSg " „ Tovis \ soseşte |

, T'dviş / * , pleacă "Nagy-Enyed „ Felvincz „ M -Veresmart „ Sz.-Kocsârd „ Ar.-Gyeres „ Apaliida „ Kolozsvâr \ SOBEŞTE Kolozsvâr f pleacă Jegenye „ Bânffy-Hunyad „ Csucsa „ Râv Elesd „ Telegd ... Fugyi-Vâsârhely „ Vârad-Velencze „ Nagyvârad V, Nagyvârad / Bihar-Puspoki .„, M.-Keresztes , p

M.-Peterd '» Berettyo-Ujfalu „ P.-Ladâny n

Szajol „ Szolnok n

Budapest soseşte

PLEACĂ

PERS. J| AQCEL.ll PERS. ||ACCEL. 8 40, " "fl- - I L T T Ö S ] 3,32 455 8 07!

"543 ÌÓÌ2 U4ÖI Î2 40

~24, 2TÒ, 2 SS' 2 52̂ 3 88 12 43 1 57

3 5 9 J ^ j 2 , 1 9 i 4,20 4,27:'"î;4li

5 1 8 ^ 3 5 : " 2 7 * 3 56

5'32| ~6 of:

9 4 5 10 58 11 50.:"6 5oj IS-SO 1248Ì 7 35

l!27;f8 0Ò "8 Tă "8 29

2^49' 3 07

I 5 S

45^120; 08^5 2b 06 t e t i 42. 6'39 18 709 07 7|48 24 f7 59 88 te111

8,36 8 !43 8 52

55 1

04 IO: 36 47, 06

1 7 i ' „ 29j 9 21 45 10 01 21 11 (18 49 11 s â n * 40 ,1 50

-2 0 0

» 4 8 ~ 30 5 02,TÖ 34 5 21 TT) 5Ö 6 02;ÌTT Toi

109;j"":—

8 3Î "52SI 12 55 T 371

9 4Ìfì 5o| ÌÓÒO'l 2 0b| ÎOÎ8,

2 2CJI *2 32Ì 2 bèi

TÓ 2? 10 34 TÎ09; „„„

11 S9j

~ H 12 Oö!

asceta mare ca % fost,

• « a l

Prima colonie de viţă de vie de pe <^> T Â B K 1 V Â <m> a căreia Dronrietar e FR. CAS P A R I ,

^ Mediaş 100, Transilvania, % unica în întreagă Ungaria, viţa a fost udată zilnic cu apă în quant de j 5 mi­lioane de litre, drept aceea e sin­gura care poate lifera viţa de vie fru-ZZ^ZSZZ moaşă şi. trainică. . C a t a l o g i l u s t r a t , c u d i f e r i t e e p i s t o l e d e r e c u n o ş t i n ţ a , să. O O t r i m i t e g r a t i s ş i f r a n c o , o ©

(25) 1 5 - 2 0

7 20;

8 18] 5 0 3 j

l ò t ! " Ì Ì 9

fi .oare s^m,. până la 4. pare 5r9 min. dimineaţa. condiţionai se!apieac*! L.i -

I 3 9

7.5Ò

"Nrii

FLORICELE DE CAMP, schiţe uşoare. De A. C. D O M Ş A

Preţul, l-CQrqapă.

Tipografia Seminariului Arhidiecezan.