Anul XLVIII Cenzurat

Blaj, la 12 Martie 1938 Numărul 11 ; DIRECTOR

Dr. AUGUSTIN P O P A

R e d a c ţ i a s a d m i n i s t r a ţ i a BLAJ, J U D . T Â R N A V A MICA

I N S E R A T E : Un şir garmond: 6 Lei. La

publicări repetate după învoială

REDACTOR

Prof . DUMITRU N E D A

ABONAMENTUL Pe un an . . . 200 Le Pe 6 luni . . • 100 Lei Pentru străinătate 400 Lei

Foaie bisericeascâ-politlcă — Apare în fiecare Sâmbătă

Ne trebue filme vii Am fost şi sunt împotriva filmului imoral,

1 acaparat de străini cari se îmbogăţesc pe ruinele sufleteşti a mulţimilor noastre naive şi credule, îndepărtate, pe calea filmului, de biserică. Şi am

1 avut, nu odată, tristul prilej să văd cum chipurile ! ceh mai obscene de pe afişele de propagandă sunt

urmărite nu numai de ucenici, calfe, ostaşi, elevi şt tleve de scoale secundare, ci şi ds fetele dela sate cari vin cu câte ceva ăe vândut la oraş şi cari ştiu şi ele să povestiască de eroii principali ai cutărei drame lascive, ori din domeniul poliţist. Ba am văzut băeţi dela sat şi dela oraş colindând la sărbători, ori chiar cerşind la uşile bisericilor ca apoi, seara, bănuţul câştigat să-t deie pe bilet la cinematograf, unde ştim ce-i aşteaptă de obiceiu.

Recunosc însă că se schimbă situaţia când e vorba de proiecţiuni cu subiecte selecte de istorie, geografie, sau religie şi cari vreau să lămuriască intuitiv şi mai captivant cunoştinţe câştigate în şcoală ori biserica. Asta-i altceva decât cinemato­graful pierzaniei şi, în acest sens semnez şi eu cele scrise de foştii mei elevi, acum prtoţii Aurel Busu şi Sabin Olea.

Cu toate acestea insă, mai presus de orice şi înainte de toate, datori suntem ca în locul sce­nelor închipuite să punem filme vii şi reale de nobleţă duhovnicească şi de trăire in consecinţă. Rulăm câteva şi de acestea, văsuţe de mine la alţii şi la noi:

lntr'o biserică din München sunt adunaţi la rozariu două grupuri de bărbaţi — printre ei câţiva consilieri ai oraşului — cari vreme de o oră meditează şi fac rugăciunile reglemintare ln­tr'o adâncă reculegere. — Alt film viu tot dela München: Mai multe familii (bărbaţi, femei, copii şi copile, feciorandri şi fete mari) ies după amie­zile, vara, la pădure. Veselia e multă şi sănă­toasă. Dar pădurea e punctată de cruci, cu ge-nuncherelapoala lor, pentru închinare cucernică. Şi când te aude clopotul de „Angelm", toată lumea lasă orice distracţie si îşi spune ruga smerită.— La Veneţia: Peste 10.000 femei, fete şi copile, se mărturisesc în acceaş ei la inienţitmea Sf. Pă­rinte, ascultă, în liber, sf. liturghie şi se cuminecă, fără să se sinchisească, deşi de sus picurau la­crimi dese de ploaie, asupra mulţimilor îngenun­cheate pe lespezi de pintră rece... In domul din Milano, o sfântă liturghie solemnă, şi în bisericile

.«din Elveţia {catolice *i calvine) cetele ce întâmpini, 9 la orice oră a zilei, cufundate în rugăciune, as­cultând cu încordare o cuvântare âe învăţătură

creştinească, ori cântând cu evlavie emoţionată, sunt tot atâtea scene reale ce-ţi rămân înfipte de

, neşters în minte şi inimă, I S^ har Domnului, sub acest raport avem ce

remarca şi la noi: ordinea, cucernicia şi recule-. gerea cu care ascultă credincioşii noştri, din atâtea , \sate şi oraşe, sf. liturghie, e ceva (xtrem de miş­

cător. Mai mult: în multe părţi participă cu ace-laş drag şi se comportă în acelaş fel şi la ve-

4 eernii, denii, paraclis, binecuvântare f.uharisticä, • mom<totele mai însemnate din aceste slujbe petre-

căndule. în genunchi, cufundaţi în rugăciune. — Constatarea aceasta trebue să ne umple de cea mai curata bucurie şi să ne îndemne la ceva po­zitiv şi de trecut imediat în practică: acurateţa şi sfântă demnitate in împlinirea sfintelor slujbe, atât din partea preoţilor cât şi dintr'a ajutoare-

Wlor lor cultice. Ca lumea credincioasă, urmărind rularea filmelor divine a slujbelor Bisericii şi as­cultând tâlcuirei lor, să-Ie tndrăgiască şi să-le adănciască tot mui mult, iar intuirea lor prin proecţiuni luminoase şi bine explicate să contribuie cu atât mai vârtos la înfăptuirea idealului măreţ:

bogăţia spirituală intru Domnul l

L e o n t e O p r i ş

Praznicul unirii biruitoare Rătăcirea iconoclastă — Răsăritul şi Apusul mână în mână — Lecţie

pilduitoare şi pentru noi ( + ) • Răsăritul creştin ţine minte persoa­

nele cari i-au îmbogăţit trecutul şi faptele stră­lucite ale vremilor apuse şi e statornic în a le sărbători după cuviinţă. Dumineca de mâine e dintre zilele de reculegere duhovnicească şi închinare pomenirii unor luptători neînfricaţi şi a unei biruinţe de care va fi totdeauna mândră conştiinţa creştină drepmăritoare. Ne gândim la urgia deslănţuită în Biserica Domnului de Iconoclasm şi la războiul titanic ce a trebuit să poarte dreapta credinţă cu asupritorii săi mulţi, haini şi puternici.

Şi de fapt: nu mai puţin de şase împăraţi ai Bizanţului (Leo III Isaurul, Constantin Co-pronimul, Leo IV Kazarul, Leo V Armeanul, Mihaiu Bâlbâitul şi Teofil), secondaţi şi de pa­triarhi ţarigrâdeni uitaţi de sine, s'au năpustit asupra icoanelor sfinte cu o furie infernală. Prăpădul săvârşit de uneltele înarmate ale sa­trapilor de pe malurile Bosforului e de o grozăvie ce întrece orice închipuire. Şi a ţinut această cumplire, cu scurte răstimpuri de pace relativă, din 726 până în Dumineca primă a Paresimilor anului 843. In toată această vreme de amarnică încercare toţi cei buni ai Răsăritului creştin, mână în mână cu fraţii lor de gândire şi sim­ţire din Apus, cu Papa în frunte, au făcut faţă eroic asupririi şi asupritorilor. Papii Gregoriu II şi I!I ţin sinoade în Roma la 727 şi la 731 şi osândesc pe iconoclaşti, fără sâ se lase in­timidaţi de vre-o consideraţie omenească. (Drept răsbunare Leo III, oaupă Sicilia şi Caiabria cari aparţineau patrimoniului papal, precum şi ţinutul Iliyricumului şi le supune Constantino-polului iconoclast). Papa Adrian I, în bună în­ţelegere cu patriarhul Tarasie al Ţarigradului, se îngrjeşte de ţinerea celui de al şaptelea săbor ecumenic, deschis în Nicea la 787. Papii Leo III şi Paraclis 1 susţin întru toate şi încu-rajază pe Sf. Teodor Studitul, vajnicul ostaş al lui Hristos, care are faţă de Pontificii Romani cea mai adâncă veneraţie fiiască. Răsăritul binecredincîos şi Apusul, în ascultare de Sf. Părinte din Roma vârhovnicului Petre, sunt o inimă şi un gând în luptele ce poartă — şi biruesc.

Lecţia aceasta a trecutului e pilduitoare pentru toate vremjle. Şi, noi Românii uniţi, dacă avem de cerut dela Dumnezeu Atotputernicul un dar mare pe seama neamului nostru, apoi nu putem cere ceva mai mare şi mai sfânt ca darul revenirii tuturor fraţilor noştri de sânge şi de limbă ia credinţa pe care a vestit-o stră­bunilor un sf. Niceta Remesianul; pe care au mărturisit-o vlădicii (toţi din vechiul Torni = Constanţa) Gerontius în sinodul din 381 dela Constantinopol; Timotelu în săborul dela Efes (431), Alexandru în cel dela. Chalkedon (451), Teotim H, cerând învoirea împăratului Leon să

adere la hotărîrile aceluiaşi sinod; la credinţa pentru care a murit la Durostorum (Silistra) un sf. Dasius şi au suferit, sub Diocleţian, mu­cenicii Maxim, Dada, Quintilian, Pasicrata, Va­lentin, tot acolo făcându-se şi pomenirea sfin­ţilor Hesychiu, Emilian.Iuliu, Marţian, Nicandru şi Marcu; Ia credinţa unul episcop Teotim I ai Tomisului, „filosof şi misionar la Huni şi bun prieten al Sf. Ioan Gurădeaur, ca .şi celalalt fiu al Schitiei (Dobrogea), cuviosul şi vestitul Ioan Cassian; în sfârşit: ia credinţa semnată sărbătoreşte, în săboare, la Konstanz şi Florenţa, de reprezentanţii bisericei române, fără ca acele semnături să fie fost vreodată infirmate soborniceşte. Asta o dorim noi; să refacă toţi fiii neamului nostru legăturile de credinţă cu strămoşii ce au avut fericirea să trăiască înainte de samavolnicia bulgărească-grecească de tragică pomenire. Pilda au dat-o cei ce au făcut unirea la 1700. Şi nici un cap ce judecă creştineşte şi cinstit româneşte nu poate decât să Ie binecuvinte pomenirea.

Vom avea fericirea să vedem realîzându-se unirea cea mare religioasă a neolatinilor dela Răsărit cu Roma. sf. Petre? Taina viitorului La orice caz trebuie să activăm în acel sens Deocamdată însă vedem altceva: ostilitate p ro ­nunţată împotriva Bisericei noastre umilite la tot pasu! şi sistematic strîmtorate, cu gând vădit de suprimare. Căci ce alta ţintesc jigni­rile ei când cu serbăriie naţionale; împânzirea satelor curat unite cu dascăli ortodocşi „mili­tanţi"; nesocotirea bisericei noastre când cere înfiinţare de parohii noui, unde aşa ceva-i ab­solut necesar şi deplin legal? Ba mai în urmă s'a mers până acolo cu vrăşmăşia împotriva noastră că s'a creat cu menirea mărturisită de a ne desfiinţa pe noi. — Roadele? Le poves­teşte, cu româneasca şi creştineasca îngrijo­rare, d, Nicolae V. llieşlu, în „Bunavestire'1

de azi. Poftim: „De când cu înfiinţarea Episcopiei orto­

doxe a Maramureşului situaţia a devenit şi mai' tragică şi mai periculoasă pentru cauza româ­nească. Credincioşii celor două biserici româ­neşti se urăsc de moarte. Şoaptele nu mai con­tenesc. Se aruncă, necontrolat, vorbe grele vorbe ofensatoare. O tensiune de nedescris ' domneşte astăzi între fiii celor două biserici dominante. Izbucnesc conflicte fără de nici un rost. Şi râd de noi jidanii, ne compătimesc !

străinii. Se privesc românii noştri chiorîş numai;

pentruca unul e ortodox şi altul e greco-catolic. Voibesc aceeaşi limbă, sunt poate la fel de buni români, dar sunt desbinaţi şi încruntaţi numai pe chestiunea luptei... confesionale. Şi barem dacă ar exista o deosebire de credinţă care să justifice prozelitismul..."

Pag. 2 U N I R E A Nr. 11

Să ne sune şi nouă: Plerirea ta din tine Isralle? Ferească ceriul! Credinţa noastră e aita: vom înţelege indicaţiile istoriei în ascultarea Romei creştine şi vom reface legăturile rupte păgâneşte-defstrăini c e n e - a u voR răul. Pentrucă ne mai aşteaptă- biruinţe mari şl multe. — Sf. Teodor Studitul fie sfântul spre care să ne în­dreptăm în chip deosebit cu rugile noastre, ce-rându-i să mijlocească şi pe seama fraţilor noştri disidenţi, acelâş spirit de veneraţie faţă de Pontificii Romani de care a fost pătruns şi a dat dânsul dovezi atât de mişcătoare. Deşi nu era roman de sânge şi de limbă.

O t e l e g r a m ă a S u v e r a n u l u i . In nu­mele episcopilor români uniţi, întruniţi la Bu­cureşti pentru a depune jurământul pe noua Constituţie, I. P . S. păr. Mitropolit Alexandru Nleolescu a trimis Maj. Sale o scrisoare oma­gială. La această scrisoare Suveranul a răspuns păr. Mitropolit prin următoarea telegramă:

/. P. S. S. Mitropolitului ALEXANDRU N1COLESCU

Călduroase mulţumiri, pentru frumoasele sentimente exprimate cu ocaziunea promulgării Constituţiei

CAROL

această angajate persoane distinse în viaţa noastră religioasă. Conferinţele se ţin la liceul de băieţi. — Alta: In fiecare Duminecă după masă, la ora 3, pentra tinerele uceniţe se face o slujbă împreunată cu binecuvântarea Euha-ristică şi predică. De Paşti mărturisire şi cu­minecare In capela Inst. Recunoştinţii. Paralel, în fiecare Duminecă ¿din Post, ora de predici cu proiecţiuni pentru servitoare la „Casa Dom­nului". — Ih penultima săptămână „Exerciţii Spirituale" în colaborare cu „Agru". In Săptă­mâna Mare, un ciclu de predici despre „Pat i ­mile Domnu ui".

Reuniunea a cumpărat bisericii parohiale 2 rânduri ornate bisericeşti pentru preot şi lector în valoare de 10 500 lei.

Toată iarna, precum şi acum, distribue pâine la familii năcăjite din Blaj, săptămânal 32 kgr. (.Pâinea săracilor*) în valoare de mai multe mii de lei. — Fără comentar.

Cum a ş t e a p t ă R e u n i u n e a F e m e i l o r R o m â n e U n i t e din B l a j P a t i m i l e D o m ­n u l u i ? In tot Postul Mare, cam 120 membre, de dimineaţa dela ora 8, până seara la 8, fac adoraţie în faţa Preasfântului Sacrament în Ca­tedrală. Joi seara adoraţia se prelungeşte până la miezul nopţii. Aceasta de altfel se face în tot timpul anului. In Săptămâna Mare în fiecare zi se face adoraţie până la miezul nopţii, iar Joi spre Vineri până dimineaţa. Aceeaş Reu­niune, sub prez. dnei Emilia Hopârteanu, dir. Llc. Comercial de Fete, împodobeşte şi mor­mântul Domnului.

In fiecare Duminecă, după sf. Liturghie, ţine câte-o conferinţă religioasă, având pentru

Propaganda subversiva a sectarilor — In atenţia d-lui Mm. al Cultelor —

Ministerul Cultelor, prin deciziunea nr. 4781—1937, publicată în „Monitorul Oficial" nr. 93 din 21 Aprilie 1937, reglementează mo­dul de a putea funcţiona asociaţiile religioase ale sectarilor: adventişti, baptişti, etc Prin art. I. sunt interzise de a funcţiona şi de a răspândi cărţi, reviste e tc , asociaţiile mileniste (Asocia­ţia internaţională a studenţilor în Biblie; Mar­torii lui Dumnezeu-Iehova; Societatea de Biblii şi Tratate), Penticostallştli, Nazarenii, Aven-tiştii reformişti, Secerătorli, Inochentiştii, Sti­liştii ş. a.

Art. XVII reglementează răspândirea de cărţi, reviste, chipuri e tc , a asociaţiilor reli­gioase sectare, recunoscute de către Minister. In sensul acestui articol ei pot să editeze şi să vândă pentru credincioşii lor astfel de scrieri, dar este strict interzis de a oferi, prin colpor­tori, astfel de scrieri, credincioşilor altor culte. Contravenienţilor li-se vor confisca scrierile şi

vor fi trimişi la urma lor, iară în cazul M se vor găsi asupra lor, autorizaţii de colp0 r t| emise de asociaţiile lor, Ministerul Cultjţ poate retrage asociaţiei respective autorij: de funcţionare. "' - • .•

Pentru a-şi bate joc de lege şi a den vigilenţa autorităţilor administrative şi p o y f

neşti, şi pentru a stoarce banul creştinilor folosul societăţilor lor, ce fac aceşti secta; Se angajează ca vânzători ambulanţi ăe% şi cutreeră în felul acesta regiuni întregi, co dând astfel satele şi oraşele noastre. Şi r 6 [

mandându-ţi şi oferindu-'ţi stofele lui fine, dame şi bărbăteşti , printre altele îţi scoatei un alt geamantan cărţi româneşti, ungureşti nemţeşti, fiecăruia cărţi pentru limba lui ternă, cărţi de poveşti, cu chipuri, cărţi p0| vite pentru adulţi şi copii!.. Insistă mereu. cumperi o astfel de carte frumoasă, cu descrii de călătorie prin diferitele continente ale Im cu chipuri şi istorioare din viaţa misionarii de prin ţinuturile sălbatice, cu poveşti, fruai ilustrate, pentru copii etc. Aceste cărţi se văi dela 100 lei în sus.

In realitate, ce sunt aceste cărţi? Sub pi textul că conţin descrieri de călătorie, povt] pentru copii., ş a„ propagă învăţăturile lor, di mane bisericii noastre creştine şi ţârii noast româneşti, clădite cu jertfa de sânge a sutei de mii de mucenici creştini. In târguşorul nu tru Şercaia a fost în zilele acestea un as« de colportor, un domn bine îmbrăcat şi manii rat, care a răspândit astfel de cărţi, cu po eşi pentru copii. Titlul unei astfel de cărţi e„Kia der schauen die Welt", „Băieţii să priveasc (să cunoască) lumea", o carte de 120 pagii care a costat numai 140 lei. E scrisă de Pai Iohn şi a apărut în ediţia a IV-a, în 63 n de exemplare, în editura „Advent-Verlag(E.\ Hamburg, Wien, Ziirich, Den Haag, Budape Cartea a fost cumpărată de o doamnă, intelt tualâ, pentru fiul ei şi venind acasă soţuli un bun creştin, a văzut că e o carte advei tistă şi a rămas adânc indignat şi revoltatj acest procedeu al acestor sectari, cari în fel acesta scot banii din buzunarele creştinii)

• • Foiţa „Unirii" o p i t M i i i i n i H i u i i i i i i i N i n f u i i i a i i i i i i M i i i i i i i i i i i i M R i i a i i f i i a i i i ' i f l i i i t i i i i i i i i i i i i i i i i i l i f l i i l i i i l t f i

Unirea Bisericilor Primul congres internaţional pentru

Răsăritul Creştin 3 de D r . N. B r l n z e u

Marţi 4 Mal după amiazi, ş'a ţinut a patra şedinţă, în care s'a discutat tema: Apostolatul pentru Răsărit, între credincioşi. Referent: Mons. Sipiaghine,

Referentul a expus mai întâia îndemnu­rile date de papi în această materie: de Leo XIII în „Orientalium dignitas". (1894); Pius XI către abatele primat al benedictiniior, îndem-nându-1 să aibă cât mai mulţi monahi de ritul oriental ca prin munca lor o cât mai mare parte a credincioşilor să primească dragoste pentru Răsărit; în 1927 către directorii „Ac­ţiunii Catolice", recomandându'-le studiul che­stiunilor orientale; la 1928 prin enciclica „Rerum Orientalium* îndemnând pe toţi la dragoste şi colaborare pentru, reconcilierea disidenţilor cu Biserica. A vorbit apoi de conferinţele ce acum 80 ani au dat naştere în .Franţa la „Ouevre d'Orlent" şi cari azi atât de frumos lucrează nu numai aci, ci şl în Belgia, Olanda, Anglia. Germania, Spania, Italia, Statele Unite. Insuş oratorul a ţinut, dela 1923, peste 200 conferinţe Ele au fost împreunate şi cu concerte litur­gice date de corul mănăstirii dela Grottaferrata şi dela Colegial Pontifical răsese. A vorbit apoi

de „zilele liturgice" începute în câteva biserici din Roma şi introduse apoi la congresele eu-haristice; însuş sf. Părinte a lăsat să i-se facă o asemenea liturghie la sf. Petru. Aceste li­turghii sunt asistate cu mult interes de către credincioşii de rit latin, mulţi cerând să fie îm­părtăşiţi la ele.

Au luat cuvânt dd. Galloni, Lialine, Kurent, Kaulen, Bauer, Raes, Turnsek, Mitnacht, Herman, Parlsi, Urbina. S'a arătat ce a făcut în Jugo-slavia asociaţia întemeiată la 1851 între Sloveni de către episcopul Slomsek, şi de călugării mă-năstirei Sticna, cari se ocupă cu apostolatul între disidenţi; s'a discutat chestiunea dacă sunt de preferit conversiunile individuale sau cele colective?* ajungându-se la' concluzia că primele sunt bune, dar regiuni întregi ori ţări nu se pot avea decât prin conversiuni colective."

încheierea a făcut-o Exc. Sa Mimi, dupăce s'a citit, şi cu mare însufleţire a fost primită, următoarea

M O Ţ I U N E : Congresul .Pentru Răsăritul Creştin"

1. PROPUNE CA, CU APROBAREA PREVIE A S.

•. CONGREGAŢII PENTRU BISERICA ORIENTALĂ, SĂ SE IH-

STITUE LA ROMA UN CONSILIU PERMANENT INTERNA­

ŢIONAL ^PENTRU RĂSĂRITUL CREŞTIN*, COMPUS DIN

MEMBRI CE SE VOR ALEGE DIN FIECARE NAŢIUNE. A-

CEST CONSILIU VA AVEA:

1. ŞI DUCĂ LA ÎNDEPLINIRE DESIDERATELE ŢI HOTIRIRILE ACESTUI CONGRES]

2. SĂ PREGĂTEASCĂ SI CONVOACE LA TIMPUL SĂU

•IU CONGRESE INTERNAŢIONALE DI ACEST FEL;

j . Să răspundă cu tot ce i-se cere .i , partea singuraticelor asociaţii, opere, reviste ţ »Pentru Răsăritul Creştin* şi să le comunica ce priveşte această operă pentru Răsăritul Creţ ca să se aibă şi o coordonare a întregii activi^ "•

4. Să se îngrijească de editarea unui \ letin periodic prin care să se comunice direi rilor de reviste tot ce priveşte asociaţiile, con§ sele, cărţile în legătură cu Răsăritul Creştin. <

II. Îşi exprimă dorinţa fierbinte ca s4 orientală, care s'a avut mai DE multe ori la 0 • gresele Eukaristiee Internaţionale, să se MEW şi să se cultive în toate congresele.

III. Doreşte ca şl pentru credincioşi si institue O ZI specială în onoarea •Răsărit Creştin*, cum se ţine deja anual în toate si* nariile ŞI în toate institutele catolice, c'onft decretului S. Congregaţii A Seminaritlor ŢI'*$

diilor universitare. IV. Recomandă cu tot adinsul ca în &

regiunile SĂ SE înfiinţeze şi să SE propage »' niunea Sacerdotală pentru Răsăritul CREŞTINA

prin aceasta SĂ SE îndemne preoţii LA SPRIJINf

întoarcerii răsăritenilor disidenţi, PRIN R»G&.

nile lor fierbinţi CĂTRE Dumnezeu ŢI prin OP'errf V. Considerând MARILE AVANTAJII ŢI

impuls PE care l AR LUA OPERA pentru RISIP

CREŢ An DIN APROBAREA Sfântului Scaun, dsd FOARTE CA apostolatul pentru" RĂSĂRITUL* Cr'M BAREM ÎN UNELE PĂRŢI] SI SE ridice LA RANGUL

Operă' Pontificală^ ,i 4 . Al te m o m e n t e T"J

g ă t u r ă c u conflre» Luni, 3 Mala seara, a avut loc O RECEFT

în onoarea congresiştilor, dată de cercai TOV

Nr. i l U N I R E A

pentru a ajuta astfel răspândirea scrierilor lor internaţionale, otrăvitoare de suflete.

Atragem atenţia On- Iu iMin . ai Cultelor, autorităţilor, adm-tive şi credincioşilor noştri asupra acestui nou gen de colportaj al secta­rilor, cari sub masca unor cărţi inofensive, cu descrieri de călătorie, astronomie, poveşti pen­tru copii, e tc , răspândesc învăţăturile lor eretice, dăunătoare bisericii, neamului şi ţării noastre româneşti. .

Pr. V a l e r i u C r i ş a n

S p e c t r e p a n g e r m a n i s t e . Zilele trecute a apărut Ia Berlin, în editura Dietrich Reimer, o hartă de propagandă pangermană Titlul: Deutsche Kulturkarte. Autorul: Dr. Friedrich Z.ange.

Harta aceasta, de care se ocupă valorosul organ de informaţii „Observatorul", înglobează ca „pământ cultural german" aproape întreg teritoriul Europei Centrale. Nu mai puţin de 15 sunt ia număr statele faţă de cari Germania ar fi având pretenţii, pe titlu că se află în ele şi fii de ai neamului german.

In lucrarea aceasta, cu tendinţe de tot străvezii, se arată ca teritorii culturale germane Alsacia şi Lorena (Franţa); Tirolul de Sud şi anumite regiuni învecinate (Italia); întreagă Austria; aproape întreagă Elveţia şi Cehoslo­vacia; o foarte mare parte a Ungariei (dela frontierele austriaca şi până la Balaton şi Bu­dapesta (scris: Ofenpest) cu toată vechea Panonie, care-i declarată colonie de Nemţi, şi cu regiunea din nordul Panoniei, trecută drept regiune minieră germană. Laibachul şi Belgra­dul Iugoslaviei sunt arătate ca localităţi nem­ţeşti într'un capitol care, vizând Iugoslavia, e întitulat: „Ein Million Deutsche vor den Bal-kanphorten" ( = un milion de germani la por­ţile Balcanilor/ Aproape întreagă Polonia de* iNord şi Vest e socotită teritoriu german.

Fireşte că şi România figurează cu atari teritorii pe harta d. Lange. Aşa e prezintată regiunea Banatului şi o seamă de oraşe din Ardeal, cari pe numita hartă sunt scrise în felul

următor: Sathmar (Satu-Mare) Carol (Cărei), Temeschburg (Timişoara),.Klausenburg (Cluj), Kronstadt (Braşov), Hermanstadt (Sibiu), Săchs-burg. Sighişoara), şi altele destule.

Gândul care stă la temelia lucrării ace­steia, şi a altora ca ea, e lămurit pentru orice om cu judecată sănătoasă. Şi e bine că se dă pe faţă. •— Trezeşte Ia realitate chiar şi pe cei ce se complac în iluzii.

Stiri mărunte P e r s o n a l e . Veri. Ordinariat ai Lugojului

a făcut mai nou următoarele schimbări în sânul clerului eparhial: păr. Dr. Petru Suciu, arh var în Cance'aria Diecezană, a fost numit admin. paroh'alla Sălaşul d« sus. cu serviciul fiind de­taşat la Criştior; păr. Valeriu Copreanu, dela Sălaşul de sus a fost trecut la IJizdi»; pâr. losif Stoica dela. Htzdia ia Gurba; păr. Patriciu 7u-fescu dela Vâlcelele Rele, a fost numit con ta b l al Casei Centrale Diecezane în locui păr. ban Pintea care şi-a cerut, pensionarea; absolvenţii de teologie Nic. Vescan şi Aurel Aron au fost numiţi: întâiul arhivar diecezan, în locul par. Dr. P. Suciu, iar ai doilea dactilograf la cancelaria diecezană, în locul pâr. Axente Ganga, trimis adrrrnistraîor parohal la Lăiunas.

S ' a t e r m i n a t c u i n a m o v i b i l i t a t e a f u n c ţ i o n a r i l o r p u b l i c i . Prmtr'un Decret Regal dm 2 Martie c , apărut şi în »Monitorul Oficial*, s'a suspendat, îa temeiul art. 98 d i n Constituţie, stabilitatea funcţionarilor publici. Art. 1 al decretului d i n chestie e formulat aşa: »Se suspendă inamovibilitatea pe care legea pentru statutul funcţionarilor publici, sau legi speciale, o acordă, celor ce primesc o retnbu-ţiune d e U Stat, judeţ, comună, Regie, Casă Au­tonoma, administraţie comercială, direcţie spe­cială, sau orice altă instituţie publică, ori aşezământ al cărui buget este supus aprobării Parlamentului, Consiliului de miniştri, ministe­relor sau autorităţilor speciale ce depind de ministere şi consiliilor judeţene sau comunale*.

— Totodată s'au desfiinţat şi comisiunile disci­plinare «oricare ar fi legea care le institnie*, cum s* precizează în art 3 al aceluiaşi decret.

Cifra d a ş o l a n t e . Cu atât mai desolante că ne privesc ps noi Românii. Şi anume iat i de ce-i vorba: »Buletinul Demografic*de jpe luna Septemvrie 1937, apărut acum de curând, aduce o statistică din care reiese că în Iun t Septemvrie a anului trecut au murit 15.119 copii, dela naştere şi până la 4 ani. Ceeace-i deidreptul îngrozitor. — Dintr'o altă statistică, publicată de d. G. K. Constantinescu, dir. insti­tutului de cercetări zootehnice, aflăm că în J-;jţ

noastră1 suât 250 000 gospodării ţărăneşti fără nici o g ă i i l ă ; 1 500 000 gospodării ţărăneşti fără nici un porc; şi 2000000 gospodării ţărăneşti f ă r ă o Vază în bătătură — Să nu fie nici o le­gătură între cele două statistice?

L o c a l e . Dumineca viitoare, a,, doua din Paresimi, va predica in catedrală păr. Dr. Co-riofan PopLupu, prof. de teologie, iar de praz­nicul Buneivestiri va predica păr. loan Moldovin, canonic, rectorul Academiei Teologice.

— Dumineca trecută, după amiazi, d. prof. Ion Breasu dela Cluj a conferenţiat, în sala de gimn. a Liceului de băeţi, tratând tema »AL Russo in Ardeal, la 1848«. — Asistenţa a răs­plătit conferenţiarul cu aplauze călduroase şi deplin meritate.

— Ieri, Vineri, s'au întrunit la Casa Dom­nului 17 fraţi preoţi spre a discuta şi a pune la punct problema filmului religios. S'a căzut de acord în ce priveşte oraşele. Pentru sate a rămas să mai fie studiată chestia sub raportul practic al realizării ei.

D a b l o c a r e a c a d r e l o r d i d a c t i c e . Min. Educaţiei Naţionale a semnat deja două decizii cari privesc pensionarea învăţătorilor şi a profesorilor. Prevederile menţionatelor decizii sunt categorice: >Membrii corpului didactic pri­mar şi secundar de toate categoriile, cari au împlinit sau împlinesc 40 ani de serviciu până la 1 Septemvrie 1938, vor fi puşi în retragere din oficiu spre a-şi aranja drepturile la pensie, indiferent de vârsta ce o au. — Directorii şi directoarele de şcoli primare şi grădini de copii,

i

ir

. jss. Nil şi Nicolae" în saloanele marchizei Ni­colo. La această recepţie încă am avut un mo­ment de mândrie ca Român: cântăreaţa care s'a produs, era d-şoara Saghin, fiica regreta­tului prof, de Teologie dela Cernăuţi, angajată la Opera din Roma; iar la pian a acompaniat-o d-1 prof. Toduţa din Blaj.

Miercuri, 5 Maiu, înainte de masă şi-au ţinut congresul anual delegaţii asociaţiei na­ţionale italiene, apoi toţi congresiştii s'au pre-zintat în faţa Em. S. Card. Tisserant, care apoi a binevoit a se fotografia în mijlocul lor. In aceeaş zi Ia amiazi, am fost primiţi, în cadrele audienţei colective, dar stând ia loc de onoare, de Sfântul Părinte, ia Castel Gandolfo, care a avut cuvinte măgulitoare la adresa; congresului no­stru. După masă a.urmat vizită la mănăstirea Grottaf errata.

Joi, 6 Maiu, înainte de masă, s'a ţinut o Liturghie solemnă greceasca în biserica S. M. .Regina Pacls" din Ostia, unde, în aceeaş zi d " P ă masă, am asistat la o ceremonie intere­santă: solemna binecuvântare amari i . In aceeaş vreme, în gara Termini din Roma, se făcea pri­mirea pelerinilóT ' români" solsiţf Tn* frunte cu cei 5 ierarhi ai noştri, pentru serbările dela Colegiul românesc; *~ » • • - — - * — »

5 . R â s p u n s u l s . C o n g r e g a t i i J , ş i î n f ă p t u i r i u r m a t e

S. Congregaţie pentru Biserica Orientală <L 18 Nov. 1937 a comunicat Em. Sale Card. î*vitrano, preşedintele Asociaţiei Cat. Ital. pentru Răsăritul Creştin, ^că moţiunea *I-lnl

congres internaţional a fost prezintată Sfântului Părinte şi primită cu bunăvoinţă. Elogiind im­portanţa şi eficacitatea acestui congres, s. Con­gregaţie comunică relativ la singuraticele puncte din moţiune, următoarele:

Se va comunica Consiliului permanent al congreselor euharistice internaţionale dorinţa ca din partea însuşi Sfântului Părinte, de a se avea, unde numai se poate, secţie orientală la congresele euharistice internaţionale. In ce pri­veşte înfiinţarea la Roma a unui consiliu per­manent şi Uniunea sacerdotală, s. Congregaţie le priveşte cu bunăvoinţă, dar până ce nu vor ajunge chestiunile la oarecare maturitate, ea nu va interveni direct. Nici nu se găseşte de o-portun să impună celebrarea anuală a unei „Zile orientale", fiind diecezele încărcate cu alte „zile"; nici nu pare oportun, deocamdată, ca aceste opere naţionale să se ridice la rangul de operă pontificală.

Comunicând acestea, Consiliul permanent dela Roma spune: cu toate că nu toate hotă-rîrile ajung să fie executate numai decât — ceeace nici congresul nu a contemplat, doar prin ultimele două hotărîri, nu a volt să spună un scop imediat, ci o ţintă îndepărtată — totuş prin această ştire se d ă " un nou impuls ac­ţiunii pentru Răsăritul creştin. Căci cele ce s'au hotărlt în congres/cu asentimentul tuturor, acum se vor puteY duce la îndeplinire.

Preşedintele Consiliului permanent al con­greselor internaţionale euharistice, Exc. Heylen a şi răspuns Congregaţiei, că a dat ordin pentru instituirea anei secţii orientale la con­

gresul proxim dela Budapesta. (Nu ştiu ce parte vom putea avea noi Românii acolo!)

In aceeaş vreme la Roma s'a constituit Uniunea Sacerdotală pentru Răsăritul Creştin, deocamdată ca o secţie Ia ACiOC

Iar Consiliul Permanent dela Roma îşi are statutele redactate şi revizuite de cei în drept. Curând vom primi ştiri despre deplina formare a aceluia.

6 . î n c h e i e r e

La toate acestea, ce von zice noi Românii? Căci, mi-se pare, am avea şi noi ceva de zis. Nu atâta de zis, cât de făcut. Res nostra agitur. Cine este între noi, care să nu simtă durerea produsă de nenorocita învrăjbire pe chestia re­ligioasă, î Şi care dintre noi, catolicii români, ar fi pătruns de mai puţină căldură pentru marea problemă a Unirii Bisericilor, decât cei din înde­părtatul Apus?...

Aici aş dori, ca eu să-mi încheiu raportul şi să iea alţii cuvântull Vorbească preoţii şi vor­bească mirenii noştri!

Totuii, îmi permit şi eu unele consideraţii şi propuneri practice. ' v •

Să începem opera pentru unirea Biseri­cilor româneştii O operă de pate, de armonizare, de bunăinţelegere, în' locul irivră/birei de acum. Operă preconizată de înalţii noştri ierarhi în a-

peluri frăţeşti adresaţi ierarhiei din ceedlaltă Bi­serică, dar apeluri rămase' fără răspuns. 'Se vede, până ce se va putea lua contactul direct, trebue ti lucrăm între noi. Şi este enorm de mult lucru,

înainte de toate, crearea unor etndifii su-

care au 35 ani de serviciu Împliniţi ÎQ învăţă­mânt, se pun In disponibilitate din direcţie pe ziua de 1 Aprilie 1938«. Inspectorii şi revizorii şcolari despre cari se va constata că fac pro­puneri ilegale vor fi demişi din funcţiune.

Un notabi l J a c o b i t d e v i n e c a t o l i c . Un fruntaş al elitei din Travancore, d. Rav. Saheb P. K Varughese, a fost primit de curând In sânul Bisericei Catolice. D. Varughese este «nul dintre cei mai buni avocaţi ai baroului din Ernakulam şi a fost, timp de doi ani, preşedin­tele consiliului municipal. Intr'o profesiune de credinţă publicată în Malaban Jhail, noul con­vertit face aluzie la conflictele şi discordiile care împart Biserica jacobită, şi termină ară-tându-şi regretul că din cauza unor considera-ţiuni de familie a fost împiedicat 12 ani să facă acest pas, care ştia că este de datoria sa.

Opt m i s i o n a r i u c i ş i . La începutul lu-aei Octomvrie 1937 au fost luaţi prisonieri la Chentingfu, opt misionari, în frunte cu vicarul apostolic P. S. Sa Schraven. După ştirile sosite mai apoi, cei opt misionari au fost ucişi şi ca­davrele lor au fost arse.

B u r l ă c i a s a n c ţ i o n a t ă Tn i ta l ia . Re­gimul fascist italian are o politică demografică a sa, pe care înţelege s'o aplice consecvent şi energic. Burlăcia fiind socotită ca potrivnică a-cestei politici, s'a luat hotărirea să i-se vină de hac. Subsecretarul de stat delà Interne, d. Buffa-rini, a şi declarat săptămâna aceasta ce masuri s'au luat pentru curmarea răului burlăciei: s'a hotărît excluderea celibatarilor delà funcţiile administrative ale comunelor şi provinciilor din întreaga ţară şi introducerea în lege a condiţiei de a fi căsătorit pentru a obţine funcţiuni retri­buite de stat.

B o l ş e v i c i i ş t i u p r e ţ u i p r e s a . După cum e informată din Moscova agenţia Ceps din Praga, uzina de maşini poligrafice din Rybin a început să monteze prima maşină rotativă so­vietică de lărgime dublă. Maşina aceasta cântă­reşte 1.200 tone, e lungă de 84 metri şi înaltă de 6.5 metri. In timp de o oră poate tipări un milion de exemplare dintr'un ziar de 8 pagini format mare. In viitor ziarul boiserie »lzvcstia» se va tipări cu maşina aceasta.

S e m n e r e l e . Lutheranismul german stă rău sub raportul chemărilor păstoriceşti. la Berlin, bună oară, de unde în 1933 se pregà-tiau 763 tineri pentru cariera de »pastori«, anul trecut nu mai călcau în aceleaşi urme decât 403, iar acum le-a scăzut numărul la 173. La Bonn anul trecut erau 194 clerici protestanţi; acum 32. La Tubingen anul trecut 940. acum 338; la Halle, în aceiaş răstimp, au scăzut delà 418

fleteşti absolut necesare. Să începem cu rugăciunea. Octava (1S—25 lan.) pentru Unirea Bisericilor, practicată cu atâta zel în Biserica latină, în câte biserici ale noastre este introdusăf — Apoi; de scris am mai scris noi şi scriem, har Domnului, destul, câte odată pare că cu prea mult zel, d^r numai după iniţiativa şi priceperea particulară. Unde, când, cine a încercat vreodată o acţiune comună sau sistematizarea acţiunilor parţiale? Cine a căutat să exploateze diferite momente fa­vorabile, de care ni-s'au oferit şi ui-se ofer destule, har DomnaluiX

Să începem de cil bnde, când, cumt să o spună onoraţii ci­

titori, fie preoţi, fie mirenii Mi-se va da voie, să mai ieau şi eu cuvântul, pentru a mat desco­peri vre-un gând. Deocamdată am crezut că îmi fac: o datorie, publicând, prezentul raport, din care se va vedea, ce s'a făcut şi se face la alţii, peutru a ne trezi şi noi Românii, barem acum, la, o. muncă frumoasă ce ne aşteaptă l

Ia 235; la Erlangen delà 567 la 243; la Ros-tovek delà 244 la 185. Făcând media ultimilor patru ani: din 6485 studenţi în teologie au mai rămas 2363, adecă o scădere de 6 5 % . — Şi să nu se uite: nu-i vorba de un cler celiba­tar, sărac şi privit cu duşmănia cu care-s pri­viţi »ultramontanii«l

•f V a s i l e M o l d o v a n , parohul Blajului, protopop onorar, a trecut la cele veşnice în 7 Martie c„ în anul 63 al vieţii şi 35 al preoţiei ai căsătoriei sale fericite. Prohodul i - l a u slujit 9 preoţi, cu păr. Dr. Victor Macaveiu, prepozit, în frunte. Cuvinte de apreciere şi de duios rămas bun delà această slugă a Domnului cre­dincioasă, harnică şi modestă cu adevărat, au rostit lângă sicriul adormitului în Domnul, păr. canonic Gh. Dănilă şi păr. Gh. Nicoară, parohul Mihalţului. — Fie-i partea cu drepţii 1

P a r o h i a a r . - c a t . I c l ă n z e l (JurJ. M U p ţ

Nr. 2 0 - 1 9 3 8

Concurs

T e l e f o n u l „ U n i r i i "

Ara p r i m i t a b o n a m e n t u l p e 1937: Oficiul parohial Boghiş; Păr. Asumtipnişti , Beiuş; Oficiul parohial Buneş t i ; Oficiul parohial Culciul mare ; Oficiul parohial Eriu Sftn-craiu; L. Mureşenii Bărgăului; P . Pet roşeni ; P . Pe t r i l a ; Oficiul parohial Periceiu; Oficiul parohial Res ighea ; Oficiul parohial Sanis lău; Oficiul parohial Şei t in; Ofi­ciul parohial Unimăt ; Oficiul parohial Vaiădia; Biserica Hurezul mare.

V. Ba i a -mare : Vă mulţumim pentru suprasolvire . M. F e l d i o a r a : Am primit abonamentul pe 1936 şi

1937. Oficinl p a r o h i a l Gh i ro l t : Confirmăm primirea a-

bonamentului pe 1936 şi 1937, Oficinl p a r o h i a l ; F lo reş t i : Am primit 200 Lei

abonament pe 1936.

D e s p ă r ţ ă m â n t u l „ A s t r a " B l a j

CONVOCARE In conformitate cu art. 6 din Regulament,

convocam pe toţi membri Despărţământului „Astra" Blaj, la a d u n a r e a g e n e r a l ă care se va ţinea Dumineca, 20 Martie 1938, ora 11, în saia de conferenţe a liceului de băeţi din Blaj, cu următoarea

O R D I N E D E Z I : 1. Deschiderea adunării 2. Raportul general al Comitetului pe

anul de gestiune 1937. 3. Raportul casierului şi proectul dc bu­

get pe 1938. 4. Completare» Comitetului 5. Eventuala propuneri.

BLAJ, în şedinţa de comitet a Despărţă­mântului, ţinută în ziua de 11 Martie 1938.

v. Prese-inte Secre ta r D r . C o r i o l a n S u c i u V i r g i l S t o i c a

P a r o h i a Rern. U n i t ă R o d n a . J . HâsăutJ

N o . 66—1938

Publicaţie de licitaţie în ziua de 14 Aprilie 1938, Ia orele 15

Curatorstul Parohiei Române Unite din Rodna, ( J u d e ţ u l Năsâud), va ţine, în biuroul parohial, licitaţie publică cu oferte închise, pentru darea îa întreprindere a lucrărilor de construcţie a bi­sericei, în valoare d e Lei 5 300,000.

Garanţia de 6% s e va depune în numera, ori e f e c t e garantate de Stat. Termenul de exe­cutare e s t e de 4 ani. Planurile, devizul esti­mativ, caetul de sarcini şi condiţiunile de lici­taţie se pot vedea zilnic în biuroul parohial. In caz de nereuşită, a doua licitaţie se va ţine în ziua de 28 Aprilie 1938, în locul şi la ora in­dicată.

Rodna, la 6 Martie 1938. CURATORATUL BISERICESC

D

Cu data de 1 Aprilie 1938, se publică c » curs pentru ocuparea postului de cantor BL lângă următoarele emolumente: '

Şapte (7) jugh. pământ arător; circa % st. • grădină; 1/3 din venitele stolare îndatiiat

Concurenţii se vor prezenta până |j ® l

Aprilie în una din Dnminecl la biserică şi „ I depune la Oficiul Parohial următoarele oc/e| Diploma de cantor; 2. Extras de botez; 3. (¿ tificat de serviciu şi moralitate.

Cantorul ales va suporta toate impozite! taxele şi alte impuneri ale sesiunii cantoral * :

şl va restitui curatoratului taxa publicării «1 cursului.

Iclănzel, la 22 Februarie 1938. 968 (2 - 2 ) Guratoratul Uisericei

m ca

FRIDERIC HÖNIG ARAD, S T R A D A BARIŢIU 1 0 - 2 1

Cea mai veche F o n d a t ă şl mai mare turnă- l a a n u l 1 8 4 0 torie de clopote din România.

La comandă fa­brică clopote de orice măr ime, din c e l m a i c u r a t bronz pentru clo­pote, pe lângă ga­rantă mare şl cu prefixareaprecisă a tonur i lor . Inven-ţie proprie licenţic.

Rechizlteşi sca­une de fer pentru clopote. Motoare elec trlce pentru clopotit. — Telejon 376.

un lu tu at ne şe Hi ca or to­rn Ve

şi ÍÍ a ti

ST

C(

Subsemnatul, S E P T I M I U S. MA? R I A N , profesor la liceul de BĂIEŢI „Slp Vasile" din Blaj şi artist pictor, absolvent al Şc, de Artc-Frumoase din Bucureşti (specialitate Pictură şi Arta'Decoratív¡£ secţia pictură bisericească) şi absolvent» ^ Academiei Superioare de Bel lcArte c; 3 Roma (Italia), pe baza autorizaţiei elí^ rată de Onor. Min. Cultelor ŞI Artelor" < N o . 3 2 7 5 5 — 1 9 3 8 , angajez spre executai1* pictură de iconostase precum şi píctüt' ¿

murală de biserici în orice tehnică (frescí ¡ tempera). c

In eparhia Blajului singurul cu STVH speciale de pictură bisericească. j

Septimiu S. Marian 1

p i c t o r - p r o f e s o r 2 - 3 BLAJ ;

Piaţa „Inocenţiu Micu" N o . 1?1

Citiţi şi răspândiţi

„UNIREA" Tipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj