ANALIZA SWOT PE FILIERA CEREALELOR

Până în prezent, filiera cerealelor panificabile prezintă capacitate redusă de autoreglare, sub impactul mecanismelor de piaţă, mai ales datorită crizei şi instabilităţii economice. În urma analizei diagnostic, au fost identificate următoarele puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.

Fazele preproductie si productiePuncte forte Suprafaţa agricolă este relativ mare, România aflându-se pe poziţia a şasea

în cadrul U.E.; Suprafaţa arabilă deţine o pondere însemnată în cea agricolă, iar calitatea solului, mai ales în Sud şi Est, este propice cultivării plantelor vegetale, prioritar a cerealelor;Existenţa unei game sortimentale variate la nivel de fermă, ceea ce reduce riscul necomercializării produselor;Adăugarea de valoare producţiei vegetale prin activităţi de furajare a animalelor şi prin activităţi de procesare;Micii producători agricoli sunt înclinaţi să-şi vândă parcelele de pământ pe care le deţin în proprietate, lărgind astfel activităţile pieţei funciare;Flexibilitate structurală la nivel de fermă, terenul agricol fiind arendat către unităţi economice de mari dimensiuni, eficiente.

Puncte slabe

Fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor agricole şi predominarea gospodăriilor individuale de subzistenţă, care afectează accesul lor la piaţă;Dependenţa aproape totală a producţiei exploataţiei de stările naturii (secetă, inundaţii, îngheţ, eroziune etc); sistemul de asigurări este puţin practicat atât din lipsa banilor, cât şi din neîncrederea în corectitudinea acestuia;Costurile inputurilor pentru producţia agricolă sunt simţitor ridicate, ceea ce împietează asupra nivelului preţurilor la produsele agricole, mult superioare celor practicate pe piaţa U.E;Insuficienţa resurselor financiare proprii care determină exploataţia să practice tehnologii neperformante şi în consecinţă să obţină producţii scăzute şi la costuri mari;Accesul la surse financiare este limitat, datorită costurilor mari, ce depăşesc puterea economică a majorităţii fermierilor, mai ales a gospodăriilor familiale;Randamente scăzute şi instabilitatea producţiei anuale de cereale necesară consumului intern, rezultat al tehnicii şi tehnologiei agricole folosite, uzate fizic şi moral;Calitatea de multe ori necorespunzătoare a cerealelor şi produselor pe bază de cereale româneşti, datorată tehnologiilor de producţie sau condiţiilor necorespunzătoare de depozitare;Preţurile scăzute primite de fermieri din partea comercianţilor sau a procesatorilor. Acestea sunt de regulă în defavoarea sectorului agricol datorită slabei puteri de negociere a micilor fermieri, a lipsei capacităţilor de depozitare adecvate, a nefuncţionării sistemului certificatelor de depozit

şi chiar datorită calităţii mai slabe a cerealelor obţinute în fermele mici, care de regulă respectă mai puţin tehnologiile moderne de cultură;Neputinţa micilor fermieri producători de cereale de a-şi îmbunătăţi capacitatea competitivă pe piaţă are drept efect pierderea atractivităţii faţă de activitatea agricolă şi înclină spre încetarea acesteia, spre renunţarea la dreptul de proprietate asupra pământului şi deplasarea lor spre alte activităţi neagricole;Serviciu de extensie slab dezvoltat;Fărămiţarea excesivă a suprafeţelor de teren şi existenţa exploataţiilor agricole de subzistenţă care menţin un nivel ridicat al autoconsumului;Randamente scăzute şi instabilitatea producţiei anuale de grâu necesar consumului intern;Retincenţa producătorilor pentru cooperarea în vederea realizării în comun a operaţiilor de aprovizionare şi desfacere.

Oportunitati Iniţierea de afaceri competitive în domeniul agricol, bazate pe cultivarea eficientă a terenurilor prin diversificarea structurii culturilor şi respectarea asolamentelor; Creşterea producţiei medii şi a calităţii produselor cerealiere; Diversificarea gamei de culturi în concordanţă cu noile pieţe în curs de formare şi dezvoltare; Încurajarea investiţiilor străine;Cerealele sunt cele mai importante produse agricole care fac obiectul comerţului internaţional;Potenţialul ridicat al suprafeţei arabile în ţara noastră;Condiţii pedoclimatice deosebit de favorabile culturii cerealelor;Suprafaţa de 7.012.666 ha negociată ca suprafaţă de referinţă pentru culturile arabile;Alocarea sprijinului direct pentru producţia marfă de grâu în valoare de 900 miliarde lei (pentru 1800 mii tone), adică 22 milioane EURO;România dispune de o suprafaţă strategică atât pe pieţele din vest, cât şi pe cele din est. Dunărea şi Marea Neagră oferă, de asemenea, oportunităţi de export a cerealelor;

Posibilităţile de irigare, deşi reduse faţă de perioada anterioară anului 1989, dar în creştere în ultimii ani, reprezintă un factor care favorizează culturile agricole.

Amenintari Organizarea economică a agricultorilor, în special pentru comercializarea cerealelor, aprovizionarea cu inputuri şi asigurarea serviciilor, deficienţele existente în crearea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale şi în funcţionarea infrastructurilor de marketing, precum şi în sistemul de finanţare şi creditare au impact negativ asupra costurilor de producţie pe filieră şi performanţei acesteia;Veniturile producătorilor de grâu sunt nesatisfăcătoare ca urmare a parcelării excesive a terenurilor, randamentelor la hectar scăzute, a costurilor ridicate datorită inputurilor scumpe, deficienţelor majore din sistemul de distribuţie şi depozitare, calităţii necorespunzătoare a grâului

produs de unii agenţi economici;Reducerea efectivelor de animale;Aplicarea unor politici neadecvate care ar putea afecta negativ sectorul cerealelor;Dificultăţi în adaptarea la cerinţele U.E. şi de integrare a producţiei agricole în PAC; Utilizarea unor politici agricole inadecvate perfecţionării producţiei şi/sau comercializării produselor agricole.

Faza prelucrarePuncte forte La nivel naţional există capacităţi importante de depozitare a producţiei

agricole, bine repartizate în teritoriu, cu facilităţi de transport;Existenţa unor capacităţi de procesare corespunzătoare pentru principalele cereale;Îmbunătăţirea tehnologiilor în sectorul de prelucrare a cerealelor, prin efectuarea de investiţii.

Puncte slabe

Deficienţe majore în utilizarea capacităţilor de depozitare şi de formare a stocurilor în anii cu recolte mari;Spaţiul disponibil pentru depozitare nu este utilizat la capacitatea sa, datorită mai ales practicării unor tarife ridicate, de monopol, de către depozitari;Unele capacităţi de însilozare necesită investiţii pe linia modernizării, mai ales, a operaţiunilor de manipulare şi de reducere a pierderilor de transport şi depozitare; Existenţa unor silozuri verticale pentru depozitare nu permite o depozitare separată, pe calităţi, a produselor cerealiere, ceea ce diminuează calitatea generală a lor, reducând astfel competitivitatea lor pe piaţa internă şi mai ales internaţională;Variaţiile mari anuale ale stocurilor de grâu şi secară;Sectorul de procesare dispune de capacităţi mari de producţie, puţin flexibile şi nefolosite pe deplin, dotate cu o tehnică şi tehnologie perimată timpului prezent;Costul ridicat al input-urilor, cheltuielile materiale reprezentând 80% din structura costului de producţie.

Oportunitati Extinderea cooperării între firmele agricole pe linia depozitării produselor şi a sporirii influenţei pe piaţă;Modernizarea procedeelor de procesare pe calea investiţiilor;

Amenintari Sectorul de procesare şi de comercializare devin prea concentrate, determinând apariţia de oligopoluri; Riscul sporit al mediului de afaceri;Capacitatea de procesare şi dotarea tehnică şi tehnologică se pot deteriora;Integrarea pe verticală realizată la unităţile mari de procesare ce vor domina producţia agricolă, dezavantajând masa fermierilor.

Faza distributiePuncte forte Există o gamă variată de debuşee de piaţă, la care fermierii pot apela;

Prin amplasarea ei strategică, România are acces pe pieţele situate în Est şi Vest, Dunărea şi Marea Neagră oferind mari oportunităţi de derulare a exportului de cereale; Distributia produselor de panificatie este una dintre cele mai performante distributii ale produselor agroalimentare.

Puncte slabe

Inexistenţa unor programe care să vizeze realizarea unor produse destinate comercializării; producătorii agricoli nu ştiu ce şi cât să producă pentru piaţă;Instabilitatea ofertei interne atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ;O slabă organizare a pieţelor agricole, precum şi lipsa de informaţii a producătorilor interni asupra oportunităţilor de export;Structura deficitară a exporturilor de cereale unde predomină cerealele boabe (materie primă) şi cu o marjă de profit redusă;Predominanţa în importuri a produselor prelucrate, cu valoare adăugată mare care au accentuat deficitul comercial în termeni valorici;Importuri semnificative de grâu în anii cu recolte slabe, acestea fiind dependente de condiţiile climatice. Politica de sprijinire a producătorilor de grâu nu a avut efectele scontate, iar exportul se situează sub capacitatea de care dispunem;Deficienţe în respectarea normelor de calitate în toate componentele filierei;Organizarea economică a agricultorilor, în special pentru comercializarea cerealelor, deficienţele existente în crearea şi funcţionarea infrastructurilor de marketing; Consumul de grâu pe locuitor este dublu faţă de Uniunea Europeană, datorită modelului naţional de consum şi mai ales a veniturilor scăzute ale populaţiei care nu pot asigura o structură calitativ normală a raţiei zilnice;Preţurile produselor agricole nu se fundamentează pe o politică coerentă de determinare a nivelului lor;Lipsa capacităţii scăzute de funcţionare a filierei grâului influenţează negativ preţurile de consum ale produselor de panificaţie.

Oportunitati Accesul larg al producătorilor la credite ieftine ar acorda acestora posibilitatea să amâne vânzarea produselor agricole, până la un moment mai favorabil, reducând astfel presiunea activităţii de recoltare exercitată asupra preţului pieţei, dar şi diminuarea rolului statului în activitatea de comercializare a produselor agricole în schimbul unui sprijin mai eficient a agriculturii din fondurile publice; Un acces mai larg la pieţele U.E. şi la fondurile financiare comunitare;Perfecţionarea activităţii de aprovizionare pe filiera producători-procesatori-comercianţi;Apelarea crescândă la tranzacţiile bursiere şi la folosirea instrumentelor moderne de comercializare;Posibilitatea de a stoca cerealele o perioadă îndelungată;Cerealele, în general, iar grâul în mod deosebit, se pot comercializa atât în partizi mari cât şi în partizi mici, acest aspect fiind în funcţie de posibilităţile de stocare a celor care cumpără aceste produse;

Infrastructura portuară şi cea feroviară facilitează desfăşurarea exporturilor de cereale.

Amenintari Importuri semnificative de grâu în anii cu recolte slabe, productia fiind dependenta de condiţiile climatice;Comercializarea se poate concentra peste anumite limite, ceea ce ar duce la apariţia monopolurilor.

ANALIZA SWOT PE FILIERA LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR

Fazele preproducţie şi producţiePuncte forte România cultivă o suprafaţă mare cu legume, variabilă anual în funcţie de

evoluţiile pieţei. Suprafaţa medie cultivată pe locuitor era în 2006 de 0,013 ha, faţă de 0,005 ha media UE25.

Puncte slabe Variaţii mari ale suprafeţelor cultivate datorită atomizării şi a inexistenţei unor programe şi pârghii specifice de orientare a producţiei de legume pe specii. Variaţii mari ale suprafeţelor cultivate pe specii. Suprafeţele cultivate cu tomate, varză şi ardei au crescut, iar suprafeţele cultivate cu ceapă, usturoi şi pepeni au scăzut, în perioada 2001-2006.Instabilitatea suprafeţelor cultivate şi numărul mare de cultivatori care produc în special pentru autoconsum, randamentele reduse, lipsa diversificării producţiei şi a ritmicităţii pe tot parcursul anului fac oferta internă să fie insuficientă şi instabilă. Neaplicarea tehnologiilor de producţie adecvate, folosirea de către producătorii agricoli individuali a unor seminţe de legume şi răsaduri obţinute în producţie proprie, din soiuri neperformante, sau care nu sunt adaptate condiţiilor naturale; folosirea unor pesticide inadecvate sau chiar renunţarea la tratamentele fitosanitare din motive financiare.Practicarea sistemelor extensive de cultură a legumelor şi utilizarea tehnologiilor învechite determină reducerea randamentelor la hectar şi nefolosirea resurselor de muncă ale familiei şi zonelor specializate.Decalaje mari de productivitate la legume între România şi Uniunea Europeană. Nivelul randamentelor medii la hectar este la jumătate din media UE.Reducerea suprafeţelor cu plantaţii pomicole în procesul de restituire de terenuri şi de privatizare a fostelor IAS, ca şi în urma defrişării unor suprafeţe şi trecerea lor la intravilan. Nu s-au mai înfiinţat plantaţii noi şi nu s-au făcut lucrări de modernizare şi de completare a golurilor. Suprafaţa pomicolă pe locuitor este de 0,009 ha, faţă de 0,013 ha media în UE25.

Oportunităţi Se valorifică potenţialul natural al României care dispune de condiţii bune de obţinere a legumelor ecologice. În România, conversia de la sistemul convenţional la cel ecologic se poate realiza uşor datorită resurselor de fertilizanţi naturali şi a forţei de muncă numeroase din zonele rurale.Crearea grupurilor de producători pentru organizarea economică şi accesul la fondurile publice care să relanseze producţia de legume.Elaborarea şi implementarea unor programe de orientare a producătorilor către cultivarea legumelor care să asigure aprovizionarea ritmică a pieţei şi diversificarea ofertei.Modernizarea plantaţiilor existente şi realizarea unor plantaţii intensive pe baza finanţării din surse publice şi private a proiectelor de investiţii.Elaborarea unui program naţional de redresare a sectorului pomicol.

Ameninţări Variaţii mari ale randamentelor medii la hectar, an de an, datorită factorilor climatici nefavorabili, a lipsei seminţelor de calitate, a lipsei sistemelor de irigaţii

adecvate acestor culturi.Pe fondul unei cereri relativ constante, variaţiile ofertei de legume conduc la oscilaţii ale preţurilor, care determică contracţia cererii şi pătrunderea pe filieră a legumelor de import, comercializate la preţuri mai reduse.Slaba valorificare a potenţialului natural al României.Migraţia forţei de muncă spre unele state membre ale UE.Producţia totală de legume proaspete obţinută în România nu satisface integral consumul populaţiei în perioadele de iarnă – primăvară.Costurile de producţie la fructe sunt ridicate şi concurenţa importurilor limitează performanţele economice ale sectorului.

Faza prelucrarePuncte forte Obţinerea unor randamente ridicate la procesarea legumelor şi fructelor.

Diversitate sotimentală a producţiei de conserve de legume şi fructe.Puncte slabe Capacităţile de producţie disproporţionate ale fabricilor de conserve faţă de sursele

de aprovizionare cu legume şi fructe proaspete; lipsa sistemului de aprovizionare pe bază de contracte între fabrici şi producătorii mici de legume şi fructe.Colectarea legumelor şi fructelor de la fermele specializate din societăţile comerciale în vederea prelucrării este fragmentată şi puţin specializată.Dificultăţile financiare ale fabricilor de legume datorită: tehnologiilor învechite şi costurilor de fabricaţie ridicate, cererii scăzute pentru conserve de legume şi fructe, concurenţei produselor din import.Calitatea redusă a conservelor de legume şi fructe şi slaba promovare a acestora.Exportul redus de conserve de legume şi fructe pe pieţele externe.

Oportunităţi Existenţa unui sistem de contractare a unor cantităţi mari şi omogene de legume şi fructe de la mai mulţi producători.Finanţarea unor proiecte de modernizare a fabricilor de conserve de legume şi fructe.Elaborarea şi implementarea unor programe de promovare a consumului de legume şi fructe, pe modelul celor existente în Uniunea Europeană în cadrul Organizării comune a pieţei fructelor şi legumelor proaspete şi procesate.Îmbunătăţirea calităţii produselor.Utilizarea unor tehnologii mai performante în care materia primă să coste cât mai puţin.Promovarea legumelor şi fructelor procesate pe pieţele externe prin participarea la târguri şi expoziţii internaţionale.Valorificarea oportunităţilor pe piaţa externă datorate prezenţei cetăţenilor români în afara graniţelor ţării, care ar consuma produse tradiţionale româneşti.

Ameninţări Pierderea unor pieţe externe şi valorificarea redusă a potenţialului României de a produce conserve tradiţionale, de calitate ridicată.

Faza distribuţiePuncte forte Existenţa unui sistem de contractare a producţiei de legume şi fructe, pentru a

asigura stabilizarea ofertei, şi, implicit a preţurilor.Puncte slabe Livrarea unor cantităţi reduse şi neomogene de legume şi fructe, obţinute pe

suprafeţe cu randamente reduse.Inexsitenţa unui sistem stabil de colectare a legumelor şi fructelor, care să permită aprovizionarea ritmică a pieţei, să elimine intermediarii speculanţi.Transportul legumelor şi fructelor la piaţa ţărănească se realizează cu mijloace improprii: autoturisme şi mijloace de transport în comun, în cazul gospodăriilor

ţărăneşti.Lipsa depozitelor de legume şi fructe, datorită puterii financiare reduse a producătorilor agricoli.

Oportunităţi Proiectarea unui sistem organizat de comercializare a legumelor prin înfiinţarea unităţilor de colectare, depozitare, vânzare cu ridicata.Organizarea producătorilor pentru a asigura obţinerea unor partizi mari de legume. Organizarea de cooperative de comercializare.Funcţionarea pieţei de gros.Construirea de depozite pentru stocarea legumelor şi fructelor, pentru a asigura continuitatea ofertei pe piaţă.

Ameninţări Producătorii agricoli nu sunt cointeresaţi să producă legume întrucât nu pot pătrunde pe piaţa de desfacere, fiind înlăturaţi de intermediari.

ANALIZA SWOT PE FILIERA LAPTELUI

În urma analizelor efectuate, rezultă punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările filierei laptelui. Sectorul se confruntă cu dificultăţi datorită calităţii scăzute a laptelui. În plus, productivitatea animalelor este redusă. Dacă laptele ar avea o calitate mai ridicată, este posibil ca preţul oferit de procesatori producătorilor să fie mai ridicat. Mai mult, plata la timp este o problemă ce pune în pericol investiţiile în exploataţiile agricole.

Fazele preproducţie şi producţiePuncte forte Creşterea investiţiilor străine în ferme de creştere a vacilor şi în unităţi de

procesare.Preponderenţa capitalului privat motivează desfăşurarea unor activităţi profitabile de obţinere a producţiei de lapte.Efective mari de specii producătoare de lapte: vaci, bivoliţe, ovine, caprine.Practicarea sistemelor extensive de creştere a vacilor creează premise pentru obţinerea produselor lactate ecologice.Costuri reduse de obţinere a producţiei de lapte.

Puncte slabe Fragmentarea şi dimensiunea medie extrem de redusă a fermelor de vaci de lapte (1,2 milioane de producători, cu 1,46 capete vaci pe exploataţie).Lipsa unor ferme de vaci de dimensiuni care să asigure obţinerea unor partizi mari de lapte marfă destinate industrializării.Lipsa ofertei concentrate de lapte.Randamentele medii de lapte pe vacă se menţin la un nivel scăzut ca urmare a dificultăţilor majore din sectoarele de reproducţie şi selecţie, producerea furajelor etc.Materia primă, laptele, care variază cantitativ de la un anotimp la altul, imprimă acest fenomen de sezonalitate majorităţii firmelor din cadrul filierei (cu referire specială asupra celor de procesare).

Oportunităţi Potenţialul de pajişti şi fâneţe al României.Cota de lapte negociată de România cu Uniunea Europeană.Orientarea producătorilor agricoli către organizarea în cooperative.Posibilităţi de introducere şi amplificare de know-how şi tehnologii

moderne.Pătrunderea pe noi pieţe mai ales în situaţia postaderării.Proiecte finanţate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale.

Ameninţări Insuficienţa capitalului pentru dezvoltarea activităţii.Lipsa unor mecanisme de încurajare a cooperării între producători pe filiera laptelui, inclusiv facilitarea accesului pe pieţe.Lipsa informaţiilor de piaţă pentru producătorii de lapte.Înăsprirea legislaţiei de protecţie a mediului, ce pune sub semnul întrebării existenţa în viitor a sectoarelor benefice ale firmelor.Dobânzile ridicate şi perioadele de graţie reduse pentru creditele investiţionale.Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestată prin frecvente schimbări ale reglementărilor.

Faza prelucrarePuncte forte Creşterea cifrei de afaceri, atât pe total întreprindere, cât şi pe angajat, a

valorii adăugate brute, ca şi a veniturilor operaţionale.Creşterea producţiei de lapte procesat şi produse lactate.Creşterea numărului unităţilor de procesare, concomitent cu reducerea numărului de angajaţi. Creşterea productivităţii muncii în unităţile de procesare.Introducerea sistemului de asigurare a calităţii laptelui.Lichiditatea şi solvabilitatea patrimonială în limite normale anuale.Gamă diversificată de produse lactate (curente şi tradiţionale), acoperind segmente importante ale pieţei laptelui (locală, regională, naţională etc.).

Puncte slabe Decalajul între preţul de achiziţie şi preţul mai ridicat practicat pe piaţa ţărănească, ceea ce creează mari dificutăţi în aprovizionarea fabricilor.Dificultăţile întâmpinate de fabricile de prelucrare cu privire la ritmul de aprovizionare, calitatea laptelui, finanţarea producţiei şi accesul la credite pentru modernizare.Deficienţe majore cu privire la calitatea laptelui şi a produselor lactate provenite de la unele categorii de agenţi economici.Dependenţa de producătorii particulari de lapte.

Oportunităţi Posibilităţi de introducere şi amplificare de know-how şi tehnologii moderne.Implementarea sistemului de monitorizare a trasabilităţii pe filiera laptelui.Găsirea şi introducerea în cadrul filierei a unor noi parteneri, aceştia fiind dispuşi să coopereze prin potenţialităţile disponibile, dar adecvate filierei laptelui (existenţa unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine).Posibilitatea atragerii de pe piaţa locală a forţei de muncă, de tineri absolvenţi din învăţământul superior, cât şi posibilitatea perfecţionării continue a personalului existent.

Ameninţări Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte şi produse lactate poate

submina eforturile sectorului de a ridica standardele producţiei de lapteCostul în creştere al materiei prime (de la fermele de creştere a vacilor de lapte).Concurenţa autohtonă puternică (firme româneşti sau cu capital străin care sunt lideri pe piaţă) şi străină (a firmelor multinaţionale pentru produse lactate).Dobânzile ridicate şi perioadele de graţie reduse pentru creditele investiţionale.Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestată prin frecvente schimbări ale reglementărilor.Continuarea crizei economice şi financiare.

Faza distribuţie Puncte forte Hypermarket-urile şi supermarket-urile oferă o gamă largă de produse

lactate, la preţuri accesibile consumatorilor.Gamă variată de produse oferite consumatorilor, inclusiv produse lactate ecologice şi tradiţionale.

Puncte slabe Nivelul ridicat al autoconsumului (40% din consumul total de lapte).Lipsa majoră de orientare spre piaţă a multor producători.Fragmentarea sectorului de distribuţie.Existenţa unor spaţii neutilizate în cadrul filierei laptelui (cu referire asupra acelor capacităţi de transport, depozitare, procesare-ambalare etc.).Performanţa economică pe filiera laptelui şi a produselor lactate se menţine scăzută, în toate componentele, datorită competitivităţii reduse în raport cu concurenţa produselor din import.

Oportunităţi Piaţă potenţială mare de aproximativ 20000000 persoane.Înfiinţarea centrelor de colectare la nivel de comună şi creşterea eficienţei celor existente.Orientarea consumului populaţiei către produse naturale, sănătoase, bogate în minerale, favorizează consumul de lapte şi produse lactate.Creşterea consumului de cereale la micul dejun determină creşterea cererii de lapte şi iaurt.Posibilităţi de promovare a produselor proprii (târguri, simpozioane).

Ameninţări Penetrarea masivă a importurilor de produse lactate de calitate, pe piaţa românească.

ANALIZA SWOT PE FILIERA CĂRNII

Fazele preproductie si productie

Puncte forte Disponibilitatea forţei de muncă la costuri reduseCrearea unor ferme mari, competitive, prin realizarea de investiţii rezultate din accesarea fondurilor pre şi post aderare

Unităţile mari deţin efective de animale cu o calitate genetică rezonabilă şi au acces la linii genetice de bună calitateTradiţie în creşterea animalelor Nivel ridicat de experienţă a fermierilor în creşterea animalelor

Puncte slabe Accesul redus al fermierilor la informaţiile privind piaţa şi principalele debuşeeStructura de scară mică a producţiei de carne, în special carne de bovineUnele ferme au condiţii precare de adăpostire a animalelor cu impact asupra bunăstării şi performanţelor acestoraPuţini producători au o orientare comercială Crescătorii de animale cu efective reduse au o poziţie slabă în relaţiile de negociere pe filierăCalitate genetică scăzută a efectivelor, dar care tolerează furajele ieftine, de calitate redusăPuţine preocupări pentru creşterea randamentelor tehnice, ameliorare şi selecţie, mai ales în fermele de dimensiuni mici, în care se utilizează materialul biologic propriu pentru reproducţieCompetitivitate redusă la nivelul fermelor mici

Oportunităţi Potenţialul ridicat de pajişti şi fâneţe al României reprezintă oportunităţi pentru creşterea bovinelor în sistem extensiv, ovinelor şi caprinelorÎnfiinţarea unor asociaţii şi cooperative de marketing pentru valorificarea produselorIntegrarea verticală a activităţilor de obţinere a furajelor, creşterea animalelor, abatorizare, procesare şi comercializare. Studiile estimează că 75-80% din producătorii de carne la scară comercială largă sunt direct conectaţi cu propriilor lor facilităţi de abatorizare/procesare, şi aproximativ 20% deţin magazine de vânzare cu amănuntul

Ameninţări Accesul la capital pentru investiţii este limitatConcurenţa din partea importurilor de carne Pierderea calificării forţei de muncă în sectorul de creştere a ovinelor şi caprinelor, datorită neatractivităţii acestuiaCreşterea cererii pentru carne de porc şi pasăre determină vânzarea cărnii de bovine şi ovine şi caprine pe segmente mici de piaţăApariţia unor epidemii

Faza prelucrare

Puncte forte Sortimente variate la produsele din carneComplexele mari de creştere şi îngrăşare a porcilor obţin producţii cu eficienţă ridicată, deoarece integrează activităţile de creştere a animalelor cu obţinerea de furaje, abatorizare, procesare şi comercializare

Puncte slabe Lipsa infrastructurilor pentru achiziţionarea animalelor şi/sau carcaselorNivelul ridicat al autoconsumului de carne reduce cantităţile care intră pe filieră şi determină procesatorii să apeleze la importuri

Oportunităţi Creşterea calităţii şi eficienţei producţiei prin investiţii în tehnologia modernăColaborarea cu fermerii prin parteneriate pentru a-şi asigura materiile prime pentru procesarea cărnii

Ameninţări Detailiştii stabilesc cerinţele de calitate şi cantitate, iar procesatorii nu pot răspunde acestor cerinţe. Creşte, astfel, cantitatea de carne importată Ponderea ridicată, deşi în scădere, în ultimii ani, a autoconsumului de carne la nivelul gospodăriilor, ceea ce lipseşte piaţa de o cantitate importantă de materie primă pentru industria de procesare

Faza distribuţie

Puncte forte Condiţii de igienă ridicată în vânzarea cu amănuntul, prin canalul supermarket şi hipermarketCanalul “piaţa ţărănească” constituie o oportunitate de desfacere a producţiei pentru producătorii agricoli de scară mică şi asigură plata rapidă şi directă a contravalorii produselor comercializateDistribuţia cu amănuntul bine organizată în supermarketuri şi hipermarketuri, astfel încât asigură disponibilităţile de timp şi de loc pentru consumatorii din centrele urbane

Puncte slabe Fragmentarea sistemului de distribuţie angros, ceea ce conduce la costuri ridicate ale distribuţieiMagazinele mici deţin facilităţi limitate pentru menţinerea calităţii produselor proaspeteNivelul ridicat al autoconsumului de carne reduce cantităţile care intră pe filieră şi determină distribuitorii să apeleze la importuri

Oportunităţi Exportul de carne de oaie şi berbecuţi în ţările în care consumul este ridicat (în ţările arabe)Tradiţie în consumul de carne de porcOportunităţi pentru vânzarea cărnii şi produselor din carne la scară mare, acutalul model de cumpărare în România fiind cel specific achiziţionării din hipermarketuri.Dezvoltarea pieţelor de desfacere cu amănuntul extinde segmentul de piaţă şi dezvoltă piaţa/cererea

Ameninţări Prelungirea crizei economice. Reducerea puterii de cumpărare a consumatorilorExpansiunea hipermarketurilor şi puterea lor comercială constituie o ameninţare pentru desfacerea produselor de către micii producătoriCererea sezonieră pentru carnea de ovine şi caprineImporturile masive de carne

ANALIZA SWOT PE FILIERA VINULUI

Fazele preproducţie şi producţiePuncte forte Viţa de vie se cultivă în ţara noastră în 8 zone viticole în care se

produce o gamă completă de vinuri, de la cele de consum curent până la vinuri speciale spumante şi aromatizate.Suprafeţele cultivate cu vie nobilă se concentrează în unităţi mari, care integrează activitatea de obţinere a strugurilor cu cele de procesare, îmbuteliere şi comercializare a vinului.Sortimentul viticol al României este foarte variat, cuprinzând atât soiuri autohtone valoroase, păstrate în cultură şi dupa invazia filoxerei, precum şi o serie de soiuri străine, cu aptitudini oenologice recunoscute.Viticultorii integrează mai multe funcţii: producerea strugurilor, procesarea, depozitarea, transportul şi comercializarea. Sectorul viticol se caracterizează printr-un grad ridicat de specializare şi zonare.În fermele şi societăţile agricole specializate pe viţă de vie se cultivă suprafeţe mari şi se practică tehnologii moderne.

Puncte slabe Ponderea mare a soiurilor hibride în structura suprafeţei cultivate cu viţă de vie. Din cele 187629 ha cultivate cu viţă de vie, 91000 ha sunt cultivate cu viţe hibride, reprezentând 48% din suprafaţa totală. În cele mai multe cazuri, suprafeţele cultivate cu vie hibridă se găsesc în exploataţiile familiale, care produc, în mare parte, pentru auto-consum.Caracterul dual al dimensiunilor exploataţiilor viticole.Reducerea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie. Deşi este o cultură perenă, viţa de vie a fost defrişată într-un ritm anual de 6,5%, de la 244400 ha în anul 2001, la 189000 ha în anul 2007.Randamentele reduse fac oferta internă să fie insuficientă şi instabilă.Lipsa unui sistem organizat de colectare, stocare, depozitare şi comercializare a strugurilor.Lipsa unui sistem organizat şi ca urmare vânzarea produselor în condiţii necorespunzătoare.Decalaje mari de productivitate la producţia de struguri între România şi Uniunea Europeană. Nivelul randamentelor medii la hectar este la jumătate din media UE.Practicarea sistemelor extensive de cultură a viţei de vie şi utilizarea tehnologiilor învechite determină reducerea randamentelor la hectar.

Oportunităţi Existenţa unui potenţial pedoclimatic ridicatRestructurarea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie prin defrişarea celor hibride şi plantarea soiurilor nobile.Elaborarea şi implementare unor programe de oritentare a producătorilor către cultivarea viţei de vie, cu deosebire a soiurilor nobile.

Măsuri de stabilizare a suprafeţelor cultivate cu viţă de vie nobilă şi de creştere a randamentelor medii prin organizarea sectorului în organizaţii de producători şi activităţi economice în amonte şi aval de sectorul agricol şi crearea organizaţiilor interprofesionale.Organizarea aprovizionării cu inputuri de calitate şi la timp pentru practicarea unor sisteme intensive de cultură şi obţinerea de producţii mari şi de calitate.Aplicarea cercetării ştiinţifice în sectorul viticol privind tehnologiile de producţie.Viţa de vie valorifică terenurile improprii pentru cultura mare.

Ameninţări Ponderea ridicată a suprafeţelor cultivate cu vie hibridă creează dificultăţi în implementarea acquis-ului comunitar pentru sectorul vitivinicol. Prin reglementările Uniunii Europene, vinul obţinut din soiuri hibride este interzis la comercializare, lipsind, astfel, piaţa românească de o parte însemnată a ofertei locale, ca urmare cresc importurile de vin din soiuri nobile, a căror calitate este inferioară.Pe fondul unei cereri relativ constante, variaţiile ofertei de struguri conduc la oscilaţii ale preţurilor, care determină contracţia cererii şi pătrunderea pe filieră a vinul brut de import.Variaţii mari ale randamentelor medii la hectar, an de an, datorită factorilor climatici nefavorabili, a lipsei sistemelor de irigaţii.Înfiinţarea plantaţiilor de vii necesită investiţii importante, consum ridicat de forţă de muncă şi cheltuieli de producţie mari la hectar.Umiditatea excesivă, îngheţurile târzii de primăvară şi alţi factori restrictivi de mediu determină reduceri cantitative şi calitative de producţie.Lipsa unor oportunităţi de angajare în mediul rural şi de obţinere a unor venituri stabile împiedică procesul de restructurare a fermelor.

Faza prelucrarePuncte forte Investiţiile masive realizate de către întreprinderile de dimensiuni

mari – valoarea acestora, din anul 2002 până în prezent, este de 73 milioane euro.Modernizarea tehnologiilor de obţinere a vinului în unităţile de vinificaţie cu capacităţi mari de producţie, obţinerea vinului în locul de recoltare a strugurilor, podgoriile din România având, în fiecare centru viticol crame de prelucrare a strugurilor şi întreprinderi de vinificaţie şi îmbuteliere a vinului.

Puncte slabe Colectarea strugurilor de către unităţile de vinificaţie se realizează din două surse: fermele viticole proprii, caz în care strugurii sunt transportaţi cu tractoarele cu remorci, şi producătorii particulari, care obţin producţii reduse. În acest caz, colectarea strugurilor se realizează cu dificultate, cantităţile aprovizionate din surse numeroase fiind reduse şi neomogene calitativ.Costurile ridicate ale materiei primeEchipamentele şi maşinile învechite din unităţile de dimensiuni mici

Insuficienţa materiei prime – suprafeţele cultivate cu viţă de vie sunt foarte fragmentate, rezultând loturi mici şi neomogene de struguri şi dificultăţi în colectarea acestora, iar încheierea de contracte între producător şi procesator se desfăşoară greoi, principalul obstacol fiind preţul nesatisfăcător pentru producătorii de struguri.Lipsa unei orientări spre calitate şi igienă. Transportul şi depozitarea strugurilor se realizează în condiţii inadecvate de igienă, nerespectându-se regulile de igienă şi restricţiile privind contactul strugurilor şi al vinului cu metalul.

Oportunităţi Procesarea vinului se concentrează în unităţi de dimensiuni mari. În industria băuturilor funcţionează 965 de întreprinderi, mai mult de jumătate din acestea fiind microîntreprinderiTradiţia şi experienţa producerii vinului

Ameninţări Transportul şi depozitarea strugurilor sunt activităţi ce pot aduce pierderi calitative de producţie pe filieră, dacă nu sunt respectate anumite condiţii legate de evitarea contactului cu materiale din fier, menţinerea temperaturii scăzute etc.Strugurii sunt produse perisabile, ceea ce impune luarea unor măsuri riguroase de transport, depozitare şi prelucrare.Strugurii recoltaţi trebuie transportaţi cât mai rapid pentru a fi prelucraţi într-un timp cât mai scurt, astfel încât să se preîntâmpine atacurile microorganismelor care le deteriorează calitatea.

Faza distribuţie Puncte forte România are o balanţă comercială excedentară la vin. Se exportă

30000-40000 tone de vin anual şi se importă 1000-4000 de tone de vin, în funcţie de cantitatea produsă în anul respectiv şi de stocurile existente.Sectorul vin deţine un loc important în comerţul exterior cu băuturi alcoolice şi nealcoolice. Valoarea importurilor de vin reprezintă 13% din valoarea importurilor de băuturi alcoolice, nealcoolice şi oţeturi.

Puncte slabe România are o balanţă comercială deficitară la struguri proaspeţi.România este un exportator net de vin, însă modest în comparaţie cu capacitatea sa de producţie.Vinul produs în gospodăriile ţărăneşti este destinat cu prioritate autoconsumului. Cantităţile de struguri care se vând pentru procesare centrelor de colectare sunt reduseSistemul de distribuţie este foarte fragmentat (multe firme private, de dimensiuni mici), ceea ce determină înregistrarea unor costuri de distribuţie ridicate.

Oportunităţi Creşterea cererii pentru vin de calitate datorată educării şi reorientării preferinţelor consumatorilor de la vinul de masă, comercializat în vrac, la vinuri din soiuri nobile.Comercializarea vinului în magazine organizate în pieţe constituie

un punct comercial de desfacere pentru poducătorii de scară mică care oferă vinul la preţuri reduse, lucru important pentru consumatorii cu venituri mici.

Ameninţări Lipsa informaţiilor privind situaţia şi evoluţia pieţei.Pătrunderea importurilor de vin pe piaţă.Blocajul financiar prezent pe întreaga filieră determină întârzieri „în lanţ” la onorarea plăţilor.Puterea de cumpărare a consumatorilor este redusă.Creşterea cererii pentru bere manifestată în anumite perioade ale anului determină reducerea vânzărilor de vin.