ROMANIA

-MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI-

ŞCOALA TEHNICĂ POSTLICEALĂ”HENRI COANDĂ” BAIA MARE

LOCALITATEA BAIA MARE, JUDEŢUL MARAMUREŞ

PROIECTEXAMEN DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE

Calificarea profesională-asistent-medical de farmacie

Profesor îndrumător: Absolvent:

Prof.CSULA SIMONA POP DORINA MARINELA

BAIA MARE

2011

1

PROIECTFITOTERAPIA ÎN MEDICINA MODERNĂ

Profesor îndrumător: Absolvent:

Prof.CSULA SIMONA POP DORINA MARINELA

2

CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................................3

I. Generalitaţi ..................................................................................................................................4

II. Forme farmaceutice utilizate în fitoterapie ................................................................................8

II.1 Forme farmaceutice de uz intern ..................................................................................8

II.2 Forme farmaceutice de uz extern .................................................................................9

III. Index terapeutic al afecţiunilor care se tratează cu plante medicinal......................................10

IV. Ceaiuri medicinale de largă circulaţie …................................................................................20

V. Ceaiuri folosite in medicina populara …..................................................................................29

VI Traditional si modern fitoterapie …........................................................................................39

VI.1. Aromaterapia ….......................................................................................................39

VI.2. Fitobalneologia …....................................................................................................41

VII. Esente florale – Terapia bach.................................................................................................42

Concluzii …...................................................................................................................................42

Bibliografie....................................................................................................................................43

3

INTRODUCERE

“Medicul tratează, însă natura vindecă”–Hipocrate

Medicina a progresat continu, ajungând, în multe privinţe, pe culmi nebănuite altădata.

Unele boli au disparut sau au devenit cu totul sporadice, altele, datorita mijloacelor terapeutice

actuale, nu mai ameninţa viaţa bolnavilor. În sfarşit au disparut marile flageluri epidemice care

făceau mai multe victime decât conflagraţiile militare mondiale.

În urmă cu un secol, practica empirica de utilizare a plantelor în scop terapeutic era

transmisă, fie prin scris, fie prin viu grai, din generaţie în generaţie. În prezent, fitoterapia a

devenit o ştiinţa modernă, o ramura a ştiinţelor medicale. Acest lucru a fost posibil numai pe

masura dezvoltării altor ştiinţe, cum ar fi chimia organică, biochimia, farmacodinamia,

microbiologia, virusologia, farmacologia celulara, genetica si altele.

Medicina, beneficiază astăzi de un numar enorm de medicamente, majoritatea fiind

obţinute prin sinteză chimică, iar altele, din plante medicinale ale căror proprietaţi terapeutice au

fost descoperite empiric, fiind cunoscute si utilizate de secole sau chiar milenii.

În comparaţie cu medicamentele obţinute prin sinteză chimică, remediile naturale, par sa

acţioneze mai eficient, sunt mai bine tolerate de organism, mai puţin toxice şi numai cu totul şi

cu totul excepţional declanşează manifestări alergice.

Fitoterapia, reprezinta astăzi, terapeutica cu ajutorul substanţelor active biosintezate de

celula vegetală. Mai mult decât atât, noţiune de fitoterapie s-a extins de la clasicele ‘ceaiuri

medicinale’ la toate produsele farmaceutice ( medicamente) în formula cărora intră plante

medicinale ca atare, substanţe extractive sau substanţe active pure, obţinute din regnul

vegetal.Exista si produse farmaceutice mixte, in formula carora intra ata compusi de sinteza sau

semisinteza, cat si unele substante active din plante.

Pentru obţinerea acestor remedii, plantele trebuie sa provina din zone nepoluate, cat mai

indepartate de asezarile urbane sau rurale.

4

I- GENERALITATI

Plantele cu mijloace aparent primitive actioneaz mai subtil si mai precis decat cel mai

exact chimist in laboratorul sau. In fiecare planta se petrec reactii chimice extrem de importante

pentru viata noastra ; planta poate sa distruga molecule in laboratoarele celulelor ei, mai bine

decat un genial experimentator, pentru ca mai apoi sa le refaca, dupa bunul plac. Din

``cramizile`` lor atomii creaza noi conexiuni care nu pot trece neobservate, nu pot fi ignorate si

neglijate.

Capacitatea plantelor de transforma bioxidul de carbon si apa in oxigen cu ajutorul

radiatiilor solare ne arata limpede ca lumea vegetala este conditia indispensabila a existentei

tuturor formelor de viata, animale si umane, ca trupul uman, starea sa de sanatate sau de boala

sunt legate prin mii de conexiuni de plante si mai ales de cele medicinale.

Pe langa celelalte caracteristici, plantele au capacitatea de a produce grasimi si uleiuri.

Un exemplu in acest sens il reprezinta uleiurile eterice, cu un miros puternic, produs de frunze.

Chiar daca chimistul poate constata ca aceste uleiuri se compun din hidrocarburi, alcooli,

aldehide, acizi, eteruri,etc. Procesul gradual de formare a acestora ramane un secret pastrat de

plante.

Nici stiinta, nici arta experimentarii de inalta performanta nu sunt capabile sa dezlege

problemele pe care natura le rezolva aproape in joaca. Acesta nu este o diminuare a realizarilor

stiintei, ci doar un indiciu ca in planta actioneaza forte ce nu pot fi inlocuite artificial de om si ca

aceste forte creatoare ascund secrete ce raman inaccesibile chiar si stiintei. Poate ca acestea sunt

acele forte necunoscute, ce constituie elementul caruia plantele medicinale ii datoreaza puterea

lor curativa.

Din cele prezentate reiese ca plantele medicinale indiferent de origine si pozitia lor

sistematica isi datoreaza actiunea terapeutica uneia sau mai multor substante chimice elaborate

de celulele lor, denumite principii active vegetal.

De la obţinerea primului principiu activ vegetal in stare pura, adica morfina din opiu si

pana in prezent s-a reusit izolarea unei multitudini de substante din diversele specii de plante

medicinale folosite in terapeutica. Specialistii au reusit sa studieze si sa precizeze structura lor

stabilind ca principiile active se pot incadra in clasele de substante ale chimiei organice.

Fitoterapia moderna- este tratamentul bolnavilor cu ajutorul produselor farmaceutice

obţinute din plantele inferioare sau superioare. Avand la baza dezvoltarea fitochimiei,

biochimiei, farmacodinamiei si a tehnicii farmaceutice moderne fitoterapia este astazi o noua

ramura a medicinii in plina dezvoltare si ascensiune. Acest fapt explica numarul mare de

5

produse farmaceutice care au in formula lor plante sau principii active elaborate prin biosinteza

de catre celula vegetala.

Vom cita cateva din cele mai uzuale produse farmaceutice care au in formula lor

substante active din plante: Codamin, Codenal, Cofedol, Cortelax, Digitalina, Digoxin,

Distonocalm, Ergomet, Extraveral, Fasconal, Hipazin, Hiposerpil, Lizadon, Raunervil, Scobutil,

Sirogal, Tusomag, Ulcerotrat, s.a.m.d.

Fitoterapia nu trebuie inteleasa ca parctica exclusivista. Alaturi de ea exista in prezent

produse chimioterapeutice bune si verificate la care se pot asocia produse de origine animala sau

opoterapeutice, produse apicole, oligoelemente, enzime, hormoni etc.

Se pot deslusi cateva aspecte importante:

nu exista un ``panceu universal``, adica un remediu care sa vindece toate bolile. Cu toata

complexitatea lor produsele fitoterapeutice au o actiune principalasi deci o eficienta

majora pentru o afectiune specifica.

sa nu se apeleze la fitoterapie ca la o ‘‘ultima speranta’’ dupa ce chimioterapia si celelalte

mijloace terapeutice au fost epuizate.

sa nu se apeleze la fitoterapie cand exista produse chimioterapeutice, de sinteza, eficiente,

verificate, netoxice, usor asimilabile.

fitoterapia trebuie sa se bazeze pe indicatiile specialistilor in domenu, deoarece ca ramura

a stiintei si a practicii ea presupune cunostiinte complexe.

fitoterapia, adresandu-se in mare masura bolnavilor cronici, presupune un tratament de

luna durata, bine condusm cu respectarea in acelas timp a celorlalte indicatii medicale.

Fara a subestima rolul chimioterapiei (tratamentul bolilor cu ajutorul medicamentelor de

sinteza), fitoterapia in special si terapia naturala, in general, vine sa completeze ansamblul de

metode preventive si curative practicate in prezent. Dar nu numai sa le completeze, deoarece

dupa cum vom vedea, numeroase substante active din plante, tocmai cele cu actiune puternica,

sunt considerate tratamente de baza si nu adjuvante, in terapeutica moderna.

In legatura cu tratamentul unor boli cu ajutorul plantelor medicinale, se considera

necesara precizarea ca exista trei categorii de plante si substante biologice active izolate, din ele :

1. Plante si substante active biosintetizatede celula vegetala, cu actiune terapeurica foarte

puternica, chiar drastica. Din aceasta grupa fac parte cele care contin alcaloizi, glicozide

6

de tipul cardiotonicelor, peptide toxice sau saponozide hemolitice. Este cunoscut faptul

ca plantele contin unele dintre cele mai puternice otravuri, cum sunt stricmina, aconitina,

curara, ergotoxina si altele. Toate acestea pot deveni medicamente extrem de utile si de

necesare, dar numai dupa prelucari speciale, dozate exact si aplicate la recomandarile si

sub supravegherea medicilor. Tot in aceasta grupa intra si asa numitele ‘‘droguri’’, adica

narcoticele si stupefiantele, cum sunt morfina si derivatii sai ( heroina), hasisul,

mescalina, psilocibina, amida acidului lisergic (L.S.D.), nicotina si altele, care din pacate

scurteaza viata, in special la tineri.

Papaver Somniferum

(Mac – Opiu)

Cannabis Sativa

(Canepa – Hasis)

Belladonna

(Matraguna)

Erythroxylon Coca

( Cocaina)

2. Plantele sau produse vegetale cu actiune medie sau blanda, care corect administrate, nu

produc efecte secundare nocive. Dintre acestea mentionam: Valeriana, păducelul, Coada

soricelului, Anasonul, Anghinarea si multe altele care completeaza favorabil tratamentul

7

de baza in special in afectiuniile cronice, boli care, in unele cazuri, incep inca din

copilarie.

Valeriana Păducel

Anason Coada Soricelului

Anghinare

3. Plante complet lipsite de toxicitate, cum sunt: Musetelul, Teiul, Macesul, Patlagina,

Nalba si multe altele, care pot fi utilizate fara riscuri terapeutice.

8

Musetel Tei

Maces Patlagina

Nalba

II – FORME FARMACEUTICE UTILIZATE ÎN FITOTERAPIE

II.1. Forme farmaceutice de uz intern :

9

1. Solutii extractive apoase:

- infuzia

- decotul

- maceratul la rece

- siropurile

Se prepară din diferite părţi de plantă sau amestecuri de plante medicinale, utilizând ca solvent

apa distilată.

2. Solutii extractive hidroalcoolice:

- tincturile

- vinurile medicinale

- cidrurile

Sunt forme famaceutice în care plantele sunt macerate într-un amestec de apă şi alcool, cu o

concentraţie mai mare de alcool în cazul tincturilor sau mai redusă în cazul vinurilor şi a

cidrurilor medicinale.

3. Alte forme de administrare interna:

- extracte fluide moi sau uscate

- pulberile liofilizate

Sunt forme farmaceutice care necesită instalaţii speciale pentru realizarea lor, sunt de fapt

extracte apoase sau hidroalcoolice din plante care apoi se liofiuzează în scopul conservăriipe o

durată mai mare ded timp.Tot în industria farmaceutică se prepară capsule, celule, soluţii

injectabile şi alte altele în compoziţia cărora intră extracte totale sau substanţe active din plante.

II.2. Forme farmaceutice de uz extern:

- unguentele- sunt preparate de consistenţă semisolidă, formate dintr-o ”bază de unguent”

vaselină, grasimi hidrogenate, lanolină, untură, ceară, etc), în care se încorporează

extracte moi sau uscate din plante sau pulberi din plante, uneori substanţe active

pure. Unguentele sau alifiile sunt destinate exclusiv uzului extern. Exemple:

unguent gălbenele, muşeţel, tătăneasă, rostopască, cătină, propolis.

- supozitoarele sau creme solide- se administrează exclusiv pe cale externă (intraanalsau

intravaginal). Exemple: cremă solidă cu răşină şi propolis

- uleiurile medicinale ( aromaterapie)- reprezintă o formă de macerare a plantelor în ulei de

floarea soarelui, de măsline sau arahide, timp de 4-6 săptămani. Exemplu: ulei

sunătoare, muşeţel, coada şoricelului, tătăneasă, cătină, etc.

10

- cataplasmele- se obţin fie din frunze proaspete de plante, fie din seminţe măcinate. Exemple:

muştar, in, pătlăgină, etc.

- băile cu plamet (fitobalneologia)- se bazează în principal pe acţiunea directă la nivelul

tegumentelor sau al mucoaselor. Substanţele active se pregătesc în infuzii sau

decocturi, filtrează şi se adaugă la apa de baie. Pot fi băi locale, parţiale sau băi

generale.

- oţeturile aromatice- subt remedii obţinute prin macerarea plantelor aromatice în oţet de vin,

timp de 7-8 zile, se filtrează, se folosesc pentru frictiuni locale sau generale.

- inhalaţiile- reprezintă o formă de administrare a uleiurilor esenţiale din plante prin tractul

respirator. Se prepară din plante aromatice prin infuzie, fie din uleiuri esentiale,

puse ăn apă clocotită.

- gargarismele- reprezintă o cale de dezinfectare a cavităţii bucale şi a faringelui cu ajutorul unor

infuzii sau decocturi obţinute din plante.

- badijonajele- reprezintă o formă de aplicare externă, direct pe o leziune a pielii sau a

mucoaselor, a unor substanţe medicamentoase de sinteză chimică. (violet de genţiană).

III- INDEX TERAPEUTIC AL AFECTIUNILOR CARE SE TRATEAZA CU PLANTE

MEDICINALE

Nr Afectiunea Plante utilizate Actiunea

1 Abcese -cerentel, coada soricelului, in - antiinflamatoare

11

musetel, salvie, sulfina, urzica

moarta - antiseptica

2 Acnee -brusture, cicoare, fasole, frasin,

galbenele, hamei

- astringenta

- detoxifianta

3 Aftoza bucala -salvie, sulfina - antiseptica

- antiinflamatoare

4 Amigdalita -cerentel, musetel, salvie, tei - antiseptica

- antiinflamatoare

5 Anemie -coada calului, coada racului,

tintaura

- remineralizanta

6 Anghina pectorala -păducel, rostopasca, vasc - vasodilatatoare central

si periferica

7 Angiocolite -anghinare, cicoare, crusin, frasin,

sunatoare

- coleretica

- colagoga

- antiinflamatoare

8 Anorexie -anason, anghinare, busuioc, cimbru,

coriandru, fenicul, ghintura, hamei,

ienupar, isop, maghiran, muschi de

piatra, roinita, talpa gastei, turita

mare, unguras, chimion, ghimbar

- creste secretiile

gastrice

9 Arterite -păducel, rostopasca, talpa gastei,

vasc

- vasodilatatoare

periferica

10 Arsuri -coada soricelului, frasin, galbenele,

musetel, plop, stejar, schinel,

- trofica si calmanta

12

sunatoare, tataneasa

11 Astm bronsic -cimbru, fenicul, isop, tei, patlagina,

potbal, talpa gastei, pin, trandafir,

eucalipt

- antiseptica

- expectoranta

- antispastica

12 Arteroscleroza

-cu hipertensiune

-fara hipertensiune

-vasc, traista ciobanului

-anghinare, mesteacan, papadie

- hipotensiv

- scade colesterolul din

sange

13 Avitaminoza -catina, maces, urzica - aport important de

vitamine

14 Blefarita -fenicul, patlagina, sulfina - antiseptica

15 Boli renale cu

albuminurile

-mesteacan, porumb - diuretica

- antiseptica

-antiinflamatoare

16 Bronsite ( diverse) - busuioc, cimbru, coada soricelului,

fenicul, iarba mare, isop, ienupar,

lumanarica, nalba, muschi de piatra,

patlagina, pin, plop, potbal, salvie,

scai vanat, sovarf, cuisoare.

- lumanarica, eucalipt.

- busuioc, iarba mare, lumanarica,

potbal.

- anason, busuioc, cimbru, ciubotica

cucului, coada calului, coada

soricelului, fenicul, iarba mare, isop,

lemn dulce, lumanarica, nalba,

plamanarica, plop, potbal, salvie,

sapunarita, sulfina, tataneasa, tei, trei

- antispastica

(antitusiva)

- antiinflamatoare

- antiseptica

- expectoranta

- bronhodilatatoare

13

frati patati, unguras, urzica moarta.

- coada calului, coada soricelului,

păducel, sovarf, isop, levatica.

- mustar negru, ghimbir - revulsiva

17 Calculoza biliara -brusture

-turita mare

- lizeaza calculii

- elimina calculii

18 Calculoza renala -coada racului, mesteacan, maces,

osul iepurelui, porumb

-turita mare

- impiedica formarea

calculilor

- elimina calculii

19 Ciroza hepatica - anghinare - coleretica

20 Cistita - fasole, in, merisor, osul iepurelui,

pin, pir, porumb

- diuretica

- antiseptica

21 Colecistita - anghinare, cicoare, crusin, frasin,

galbenele, ghintura, iarba mare,

izma, levantica, maces, muschi de

piatra, sapunarita, tei, trei frati

patati, turita mare, tintaura, unguras,

volbura

- coada soricelului, rostopasca

- colagoga

- antispastica

22 Colita - mur, musetel, sunatoare, roinita - antidiareica

- antiinflamatoare

23 Conjunctivita - musetel, patlagina, fenicul, sulfina - antiseptica

- antiinflamatoare

24 Constipatii - anghinare, cicoare, crusin, in, lemn - laxativa

14

dulce, mustar alb, papadie, pelin,

soc, trei frati patati

- crusin, lemn dulce, volbura

- purgativa

25 Contuzii - ciubotica cucului - antiinflamatoare

26 Degeraturi - galbenele, schinel - reface circulatia

sangelui

27 Diabet zaharat - afin, brusture, dud, fasole, frag,

nuc, salvie, urzica

- hipoglicemianta

28 Diaree - afin, albastrele, busuioc, catina,

cerentel, cires, coada calului, coada

racului, dud, frag, izma, mur,

merisor, musetel, nuc, patlagina,

plamanarica, porumbar, stejar,

rachitan, roinita, tataneasa, traista

ciobanului, trandafir, troscot, turita

mare, urzica, urzica moarta, zmeur

- antidiareica

29 Dischinezii biliare - anghinare, cicoare, crusin, frasin,

galbenele, levantica, maces, muschi

de piatra, sapunarita, trei frati patati,

tei, turita mare, tintaura, unguras,

volbura.

- anghinare, cicoare, crusin, frasin,

galbenele, maces, papadie, roinita,

salvie, sunatoare, volbura.

- coada soricelului, rostopasca

- colagoga

- coleretica

- antispastica

30 Dismenoree - cerentel, coada soricelului, coada - analgetica

15

racului, galbenele, frasin, lemn

dulce, musetel, traista ciobanului

31 Dispepsie

gastrointestinala

- salcam, sunatoare, zmeur

- anason, busuioc, chimen, coada

soricelului, coriandru, fenicul,

ienupar, izma, levantica, maghiran,

musetel, obligeana, roinita, salvie

- anghinare, busuioc, izma, muschi

de piatra, roinita

- reduce aciditatea

- combate balonarile

- antiemetica

32 Eczeme

- uscate

- umede

- iarba mare, musetel

- brusture

- coada soricelului, galbenele,

musetel, nuc, sapunarita

- antipruriginoasa

33 Emfizem pulmonar - potbal - antispastica

- emolienta

- expectoranta

34 Enterite

- acute

- cronice

- cerentel, frag, nuc, stejar

- cerentel, sejar

- antiseptica

- antidiareica

- antiseptica

- antidiareica

35 Enterocolite - anason, brusture, cimbru, chimen,

coada racului, fenicul musetel,

obligeana, roinita, traista ciobanului

- busuioc, musetel, nuc, rachitan,

sunatoare, stejar.

- antiinflamatoare

- antiseptica

- antiinflamatoare

- antiseptica

36 Faringite - lemn dulce, stejar - antiinflamatoare

16

37 Fistule anale - stejar, mur, musetel, pelin, urzica - dezinfectant

- hemostatica

- cicatrizanta

38 Fracturi - pir - remineralizanta

39 Furunculoza - brusture, cicoare, in, nalba, nuc,

sapunarita, soc, trei frati patati.

- detoxifianta

- antiseptica

-astringenta

40 Gastrita - pelin, schinel, sovarf

- coada calului, dud, aloe, papadie,

salcam, zmeur

- hiperacida

-hipoacida

41 Gingivite - coada racului, cerentel, musetel,

salvie, sulfina, stejar, talpa gastei

- antiseptica

- antiinflamatoare

42 Gripa - ghintura, pir, salcie, salvie, tei,

tintaura, unguras

- antitermica

43 Guta - coada racului, iarba mare, ienupar,

merisor, mesteacan, papadie, pir,

porumb, porumbar, salcie

- diurectica

- elimina acidul uric

44 Hemoroizi -cerentel, coada soricelului, frasin,

musetel, pelin, stejar

- cerentel, urzica

- coada soricelului, musetel

- frasin , musetel, pelin , stejar,

sunatoare

- analgetica

- antihemoragica

- protectoare a

mucoasei anorectale

- antiinflamatoare

45 Hepatita cronica - anghinare, cicoare, crusin, frasin,

galbenele, maces, papadie, roinita,

- coleretica

17

salvie, sunatoare, volbura

- coada soricelului, sunatoare

- antispastica

46 Hidropizie - fasole, ienupar, mesteacan, osul

iepurelui, pelin

- diuretica

47 Hiperhidroza - nuc, stejar - opreste transpiratia

48 Hipermenoree - coada soricelului, coada racului,

traita ciobanului, urzica

- antihemoragica

49 Hipertensiune

arteriala

- isop, mesteacan, păducel,

patlagina, sulfina, talpa gastei,

troscot, vasc

- Hipotensiva

50 Hipertensiune

arteriala nestabilizata

- traista ciobanului - restabileste tensiunea

arteriala

51 Hipogalactie - busuioc, chimen, fenicul,soc - creste secretia de lapte

52 Insuficienta cardiaca - păducel, traista ciobanului, vasc - cardiotonica

53 Insuficienta cardiaca

cu edeme

- albastrele, anghinare, brusture,

busuioc, cicoare, cires, coada

calului, fasole, fenicul, iarba mare,

izma, levantica, maces, maghiran,

merisor, mesteacan, osul iepurelui,

papadie, pir, plamanarica, plop,

porumbar, porumb, soc, sulfina, tei

- diuretica

54 Insuficienta renala

cronica cu edeme

- mesteacan - diuretica

18

55 Intoxicatii - cicoare, fasole, mesteacan, osul

iepurelui, papadie, pir, porumbar,

trei frati patati

- detoxifianta

56 Intoxicatii -arnica, muschi de piatra, nalba,

patlagina

- atiinflamatoare

- antiseptica

57 Menopauza - lemn dulce, hamei, salvie

- urzica moarta

- estrogena

- sedativa

58 Metroanexite

( leucoree)

- coada racului, frasin, galbenele,

musetel, mur, nuc, rachitan, stejar,

urzica moarta

- antiinflamatoare a

uterului si trompelor

uterine

59 Metroragie - traista ciobanului, frasin,

galbenele, matase de porumb, salvie

stejar, urzica

- restabileste frecventa

ciclului menstrual

60 Nefrita cronica - anghinare, mesteacan - antiinfalamtaore

- antiseptica

- diuretica

61 Nevroza - hamei, iarba mare, levantica,

odolean, paucel, rostopasca, sovarf,

sulfina, talpa gastei, salvie, tei

- hamei, maghiran, odolean, păducel,

salcie, sulfina, tei, urzica moarta

- sedativa

- hipotonica

62 Nevroza cardiaca - odolean, talpa gastei, levantica - neurosedativa

63 Obezitate - osul iepurelui, papadie, soc, urzica - elimina apa din

tesuturi

64 Plagi - arnica, cimbru, frasin, galbenele

- iarba mare, pelin, plop, rachitan,

roinita, salcie, salvie, sapunarita,

- cicatrizanta

- antiseptica

19

sunatoare

65 Pielite - cires, merisor, pir, plop - antiseptica

- diuretica

66 Pneumonie - ciubotica cucului, mustar negru - antiseptica

- revulsiva

67 Raceala - busuioc, ghintura, pir, salcie,

salvie, tei, soc, titaura

- brusture, frasin, galbenele, ienupar,

isop, pir, salcie, izma, lumanarica,

tei, soc, mesteacan, musetel

- mustar negru

- antitermica

- provoaca transpiratie

- revulsiva

68 Rahitism - nuc - fortifianta a

organismului

69 Reumatism

antiinfalamtor

asteoarticular (artrite)

- coada racului, fasole, frasin, lemn

dulce, mesteacan, porumbar, salcie,

tataneasa

- salcie, salvie

- cimbru, frasin, fasole, galbenele,

izma, mesteacan, musetel, salcie,

nuc, pin, pir, levantica, salvie, urzica

- antiinflamatoare

- analgetica

- antiinflamatoare

- analgetica

70 Reumatism

degenerativ (artroze)

- cimbru, izma, nuc, frasin,

fasole, levantica, galbenele,

mesteacan, musetel, pin, salcie,

salvie, sovarf, urzica

- bai : activeaza

circulatia sangvina

- antiinflamatoare

articulara

-analgetica

71 Seboree - brusture, cimbru, hamei, salvie,

stejar, urzica

- detoxifianta

- antiseptica

- astringenta

20

72 Tahicardie - păducel, rostopasca, vasc - reduce frecventa

pulsului

73 Traheite - lemn dulce, muschi de piatra,

patlagina, sovarf

- emolienta

- expectoranta

- antiseptica

74 Trichomonas

vaginalis

- frasin, hamei, galbenele - antiprotozoare

75 Tuberculoza pielii - rostopasca - antiseptica

- cicatrizanta

76 Tuse convulsiva - fenicul, porumbar, scai vanat,

sovarf, vasc

- antiseptica

77 Ulcer gastrointestinal - busuioc, coada calului, dud, frasin

galbenele, lemn dulce, patlagina,

plamanarica, sunatoare, tataneasa

- cicatrizanta

- protectoare a

mucoasei gastro-

duodenale

78 Ulcer gastroduodenal

cu melene

- stejar, rachitan - antihemoragica

- cicatrizanta

79 Ulcer varicos - papadie, salvie - cicatrizanta

- reface circulatia

sangvina defectuoasa

80 Uretrite - pin - diuretica

- antiinflamatoare

81 Urticarii - catina, izma, trei frati patati, turita

mare

- detoxifianta

21

82 Vaginita atrofica - frasin, galbenele, musetel, nalba,

salvie, stejar, sunatoare, urzica

( macerat in ulei)

- dezinfectanta

- emolienta

- cicatrizanta

- protectoare

83 Varice - papadie, salvie - venotonica

- restabileste circulatia

sangvina

84 Viermi intestinali - anason, afin, cimbru, coriandru,

ghintura, iarba mare, pelin,

sapunarita

- antihelmintica

IV – CEAIURI MEDICINALE DE LARGĂ CIRCULAŢIE

Ceaiurile medicinale care se gasesc in farmacii si drogherii sunt retete stintifice, preparate

dupa formule bine stabilite, intocmite, verificate si controlate de specialisti.

22

Prin stabilirea compozitiei unui ceai medicinals-a urmarit realizarea scopului sau

terapeutic cu maxima eficienta si totala lipsa de nocivitate. Fiecare planta medicinala ce intra in

compoitia unui ceai a fost studiata si apreciata ca fiind planta medicinala cu calităţi terapeutice.

Asocierea plantelor intr-o compozitie de ceai, se bazeaza pe sinergism ( insumare de

efecte), ceea ce aduce o calitate in plus ceaiului respectiv.

Ceai antiastmatic

Compozitie : frunze si flori de păducel, flori de coada soricelului, frunze de salvie, frunze de

potbal, cimbrisor, frunze de menta, isop, unguras, talpa gastei nalba, sovarf.

Actiune farmacodinamica : mucilagiile din potbal au actiune emolienta fluidificand secretiile

bronsice, favorizand expectoratia. Uleiurile volatile sin salvie, isop, coada soricelului si unguras

au actiune antiseptica si expectoranta. Leonurina din talpa gastei si păducel actioneaza ca sedativ

cardio- vascular. Derivatii triterpenice, crateguslactona, acizii (ursolic, oleanolic si crategic),

bazele purinice, adenina, guanine si derivatii flavonici din păducel, actioneaza ca vasodilatatoare

coronariene si stimulente ale sistemului nervos central si al transpiratiei, precum ca si

bromhodilatatoare. Mentolul din menta, tuiona, pinenul, cineolul din salvie intervin ca

antispastice si expectorante.

Utilizare : astm bronsic

Tratamentul se completeaza cu tigari antiasmatice

Administrare : infuzie 2g % ; se beau 2-3 pahare pe zi ; se poate indulci

Cimbrisorul “Thymus

serpyllum”

Podbalul”Tussilago farfara” Isopul

Ceai antibronsic

Compozitie : radacina de ciubotica cucului, radacina de iarba mare, muguri de pin, frunze de

patlagina, frunze de urzica, frunze de potbal, sovarf, pir.

23

Actiune farmacodinamica : mucilagiile din plante fluidifica secretiile bronsice, favorizand

expectoratia. Saponinele din ciubotica cucului au efecte secretolitice si expectorante. Uleiul

volatil din pin si sovarf, continand timol, carvacrol, pinen, borneol, tulon si elentolactona,

actioneza ca bronhodilatator imbunatatind respiratia. Vitaminele A,C,K din urzica au actiune

cicatrizanta si antihemoragica.

Utilizare : bronsite acute si cronice.

Administrare: infuzie 2g % ; 2-3 ceaiuri pe zi a 250 ml fiecare. Se poate indulci dupa gust.

Ciubotica-cucului

“Primula officinalis” Iarba mare

“Inula helenium”

Pirul

“Agropyron Repens”

Ceai anticolitic

Compozitie : flori de musetel, frunze de roinita, flori de coada soricelului, frunze de menta,

sunatoare, talpa gastei, capsule de mac, fenicul.

Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile bogate in azulen, din musetel si coada soricelului,

exercita o actiune antispastica, dezinfectanta si antiinfalamtoare asupra mucoasei intestinale.

Substantele active din fenicul, roinitasi menta au efecte antispastice, dezinfectante, carminative

si antiemetice. Taninul din sunatoare actioneaza ca cicatrizant si astringent, cu efecte bun in

colitele cronice. Leonurina, stahidrina si uleiul volatil din talpa gastei si substantele active din

capsule de mac imprima produsului proprietati sedative si nervoase.

Utilizare : colite si enterocolite acute si cronice.

Administrare : infuzie 2g % ; se beau 2-3 ceaiuri pe zi, neindulcite.

Ceai antidiareic

Compozitie : frunze de nuc, coaja de stejar, radacina de cerentel, turita mare, rachitan, cimbrisor,

menta, afin, musetel.

24

Actiune farmacodinamica : taninurile pe care le contin plantele precipita proteinele, actionand

ca astringent. Fenolii si juglona din nuc, lawsona din rachitan si eugenolul din cerentel, precum

si alte principii active din plante, exercita o actiune antiseptica asupra florei microbiene.

Utilizare : colite si enterocolite.

Administrare : decoct 2g %, se beau 2-3 ceaiuri a 250 ml pe zi, neindulcite.

Rachitan

‘’Lythrum salicaria L.’’

Frunze de nucTurita mare

“Agrimoniae herba”

Ceai antireumatic

Compozitie : frunze de mesteacan, frunze de frasin, fructe de ienupar, flori de soc, teci de fasole,

coada calului, coaja de salcie.

Actiune farmacodinamica : equisetonina, luteozida, izovercetolul din coada calului si betulozida

din mesteacan, actioneaza ca dizolvante ale cristalelor de urati, iar prin diureza si sudoratia

produsa de tecile de fasole, fructe de ienupar, mesteacan si coada calului elimina toxinele din

corp.Saligenolul si salicina din coada de salcie actioneaza ca analgetice si antitermice.

Utilizare : completeaza tratamentul indicat de medic in reumatismul acut, cronic si artrita urica

( guta) .

Administrare : infuzie 2 g %, se fierbe 1-2 minute, se ia de pe foc si se las in repaus 10-15

minute, se beau 3 cesti a 250 ml de ceai pe zi.

Ceai aromat

Compozitie : frunze de frag, frunze de roinita, frunze de zmeur, frunze de maces. Substantele din

plante dau ceaiului un gust placut, acrisor.

Utilizare : in scopuri alimentare.

25

Ceai calmant

Compozitie : flori de tei, frunze de păducel, radacina de odolean, conuri de hamei, talpa gastei.

Actiune farmacodinamica : esterul valerianicdin uleiul volatil din hamei exercita o actiune

sedativa, valerianatul de bornil si uleiul volatil din odolean, miscoreaza excitabilitatea nervoasa,

uleiul volatil bogat in farnezol din florile de tei are actiune antiseptica si neurosedativa.

Leonurina si celelalte substante din păducel actioneazaca sedativ nervos si cardiovascular.

Utilizare : calmant in stari de excitatie.

Administrare : infuzie 2g , cate 1 pahar de 200 ml la nevoie.

Ceai calmant impotriva tulburarlor cardiace

Compozitie : flori si frunze de păducel, radacina de odolean, flori de tei, talpa gastei, frunze de

menta.

Actiune farmacodinamica : uleiul volatil si valerianatul de metil, din radacinile de odolean,

calmeaza excitatiile nervoase. Leonurina din păducel si talpa gastei, precum si celelalte substante

active, exercita o actiune sedativa asupra complexului nervos cardio- vascular. Uleiurile volatile

din florile de tei si frunzele de menta actioneaza ca sedative nervoase si cardiace, completand

actiunile principiilor celorlalte plante.

Utilizare : tulburari cardiace de origine nervoasa, manifestate prin tahicardie, hipertensiune si

palpitatii.

Administrare : infuzie 2g % ; la nevoie, dimineata si seara cate un pahar de 250 ml de ceai cald.

Ceai contra colicilor pentru copii

Compozitie : frunze de menta, flori de musetel, coriandru, fenicul, anason, chimion.

Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile din menta precum si azulenele din musetel,

actioneaza ca atiseptice si atiinflamatoare. Uleiul volatil din venicul imprima ceaiului efect

sedativ. Coriandru actioneaza ca antispastic gastrointestinal ( calmant) si carminativ, stimuland

in acelas timp pofta de mancare.

Utilizare : in colici gastrointestinale.

Administrare : infuzie 1 g %, usor indulcita, cate 50- 100 ml de trei ori pe zi.

Ceai depurativ

Compozitie : cicoare, flori de soc, papadie, trei frati patati, volbura, frunze de coacaz negru.

26

Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile din cicoare si soc au actiune diuretica, depurativa,

laxativa si coleretica. Saponinele triterpenice si flavonele, viola, quercitina si rutozida din trei

frati patati, completeaza efectele celorlalte plante.

Utilizare : acnee, furunculoza, diuretic, indicat in obezitate.

Administrare: infuzie 2 g % , se beau 2-3 ceaiuri pe zi a 250 ml, din care unul seara la culcare.

Cicoare“Cichorium intybus”

Volbura “Convolvus arvensis”

Trei frati patati ‘’ Viola tricolor ‘’

Ceai dietetic

Compozitie : frunze de afin, frunze de nuc, frunze de dud, teci de fasole, papadie, frunze de

menta.

Actiune farmacodinamica : mirtilina din frunzele de afin, aminoacizii din tecile de fasole, uleiul

volatil din frunzele de nuc si substantele active din frunzele de dud, imprima produsului o

actiune slab hipoglicemianta. Arbutina si hidrochinona din frunzele de afin si uleiul volatil din

frunzele de nuc, actioneaza ca antiseptice. Substantele active din menta si papadie dau bune

rezultate in dischineziile biliare. Produsul are si actiune antidiareica.

Utilizare : adjuvant in tratamentul diabetului zaharat, tulburari cronice de digestie.

Administrare : infuzie 2g %, se beau 2-3 ceaiuri pe zi a 250 ml, neindulcite.

Ceai diuretic

Compozitie :

1)flori de albastrele, frunze de mesteacan, frunze de merisor, radacina de osul iepurelui, rizomi

de pir, matase de porumb, seminte de maces, coada calului.

2) codite de cires, matase de porumb, coada calului, coada soricelului, zamosita.

Actiune farmacodinamica : glucozidele din albastrele, betulozida din mesteacan, flavonele si

arbutozida din merisor, derivati flavonici si triterpenici din osul iepurelui, saponinele, flavonele

si sarurile de potasiu din pir, matasea de porumb si coditele de cirese, au actiune puternic

27

diuretica. Arbutina si hidrochinona din merisor, uleiul volatil din coada calului si azulenul din

coada soricelului sunt antiseptice renale.

Utilizare : diuretic, afectiuni renale.

Administrare : decot 5g la 250 ml apa, se lasa 15 minute repaus, apoi se contiuna fierberea 10

minute, se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Se poate indulci.

Ceai gastric

Compozitie :

1)flori de coada soricelului, flori de galbenele, flori de musetel, radacina de odolean, frunze de

menta, papadie, obligeana.

2) flori de galbenele, troscot, coada soricelului, sunatoare, anason, tintaura, coriandru.

Actiune farmacodinamica : azulenul si principiile active din musetel si coada soricelului

actioneaza ca antiseptice si antiinflamatoare, carminative, hipoacidifiante si calmante ale

colicilor gastrice. Principiile active din menta au efecte antiemetice si antidiareice.

Uleiurile volatile din anason si odolean actioneaza ca antiseptice gastrointestinale si carminative.

Principiile amare si uleiul volatil din galbenele au efecte antiinflamatoare si cicatrizante,

contribuind la refacerea tesuturilor ulcerate. Principiile active din troscot si tintaura, uleiurile

volatile din anason si coriandru, precum si glucozidul amara, achileina din coada soricelului,

maresc pofta de mancare.

Utilizare : Ulcer gastric si duodenal. Afectiuni gastrice cu hiperaciditate si balonari abdominale.

Administrare : infuzie 1g %, se lasa acoperit timp de 40 minute, ceaiul se bea caldut sau rece, in

doua reprize , dupa mesele principale. Se face o cura mai indelungata aproximativ de doua luni,

respectandu-se regimul dietetic indicat de medic. Infuzie 2g %, se beau 3 ceaiuri pe zi a 250 ml,

cate unul dupa fiecare masa principala.

Galbenele“Flores Calendulae”

Obligeana“Acorus calamus”

Troscot “Polygonum aviculare L.”

Ceai hepatic

28

Compozitie : flori de coada soricelului, frunze de menta, coaja de crusin, fructe de maces, radacina de papadie, matase de porumb, turita mare, rostopasca, sunatoare, volbura, anghinare , armurariu (seminte)Actiune farmacodinamica : hipericina, chelidonina si uleiul esential din menta au efecte antispastice, antiinflamatoare si dezinfectante biliare, sunatoarea actioneaza ca antiinflamatoare biliara, rostopasca calmeaza colicile biliare, turita mare prin substantele amare are efect colagog si excita secretiile gastrointestinale. Oximetilantrachinonele din crusin si rezinele, convolvulina si jalapina din volbura, actioneaza ca laxative, crescand peristaltismul intestinal, deasemenea au efect colago. Utilizare : colecistita, dischimezii biliare. Administrare : decoct 2g %, se fierbe 1-2 minute, se lasa vasul acoperit 15 minute, se beau 3 pahare a 250 ml, cate unul inaintea meselor principale.

Ceai laxativCompozitie : frunze de roinita, coaja de crusin, volbura, frunze de senna Actiune farmacodinamica : compusii oximetilantrachinonici din coaja de crusin si rezinele din volbura, au actiune laxativa sau purgativa in functie de doza, uleiul volatil si acidul cafeic din roinita au efecte antispastice, calmand colicile intestinale. Utilizare : constipatii cronice.Administrare : decoct 2g %, se fierbe 3-4 minute, se lasa vasul acoperit inca 15 minute, se bea toata cantitatea seara la culcare ( 250ml). La nevoie se repeta doza.

Ceai laxativ antihemoroidal Compozitie : coaja de crusin, flori de coada soricelului, ginko bilobaActiune farmacodinamica : compusi oximetilantrachinonici din coaja de crusin au actiune purgativa, uleiul volatil bogat in azulen din coada soricelului actioneaza protector, antiseptic si calmant al mucoasei anorectale. Utilizare : constipatii cronice si hemoroizi Administrare : decoct 2g %, se fierbe timp de 3-4 minute, apoi se lasa vasul acoperit 15 minute, se beau 2-3 ceiuri pe zi , a 250 ml fiecare.

Ginkgo Biloba

Ceai pentru gargara

29

Compozitie : frunze de salvie, frunze de nalba mare, flori de musetel, capsule de mac, radacina

de cerentel, cimbrisor.

Actiune farmacodinamica : mucilagiile din nalba au actiune emolienta, uleiul volatil din musetel

bogat in azulen si timol impreuna cu substantele active din cimbrisor, salvie si cerentel, au

actiune dezinfectanta si antiinflamatoare locala, reducand secretiile mucoaselor inflamate,

tuionul din plante actioneaza ca astringent, alcaloizii din capsulele de mac au actiune anestezica.

Utilizare : afectiuni ale cailor respiratorii superioare (amigdalite, faringite, laringite)

Administrare : decoct 3-4 linguri de plante la 500 ml apa clocotita, se fierbe 1-2 minute, se lasa

vasul acoperit inca 5 minute, se face gargara cu ceaiul cald, de cateva ori pe zi.

Frunze de salvie

Ceai pectoral

Compozitie : flori de ciubotica cucului, flori de nalba, flori de tei, frunze de nalba mare, isop,

cimbru de cultura, trei frati patati.

Actiune farmacodinamica : timolul si carvacrolul continute in uleiul volatil din cimbru de

cultura actioneaza asupra sistemului nervos, producand bronhodilatatie si ameliorand respiratia,

flavonele din trei frati patati usureaza expectoratia, saponinele din ciubotica cucului au actiune

expectoranta, mucilagiile din tei si nalba sunt emoliente si antiinflamatoare ale cailor respiratorii

superioare, uleiurile volatile din isop si tei au actiune emolienta, expectoranta si antispastica.

Utilizare : bronsite acute si cronice, gripa, raceala , laringite.

Administrare : infuzie 2g % , se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

Ceai sedativ

Compozitie : flori de tei, capsule de mac, radacina de odolean, conuri de hamei, talpa gastei,

sovarf, pasiflora, valeriana.

Actiune farmacodinamica : majoritatea plantelor intrand in compozitia ceiului calmant au

actiune asemanatoare acestuia. In plus, uleiul volatil din sovarf si principiile active din capsulele

de mac asemanatoare opiumului si morfinei, actioneaza ca sedative nervoase si hipnotice.

Utilizare : stari de excitatie nervoasa, insomnie.

30

Administrare : infuzie, 1 lingurita la 350 ml apa clocotita, se bea toata cantitatea seara la culcare,

in cazuri de insomnie rebela, se mai bea un ceai dupa amiaza.

Hamei

Ceai sudorific

Compozitie : flori de tei, flori de soc, flori de musetel, rizomi de pir, isop.

Actiune farmacodinamica : uleiul volatil din sic, mareste secretia glandelor sudoripare,

producand sudoratie, in acest fel elimina toxinele din corp si apa din tesuturi, uleiurile volatile

din musetel si isop au actiune antiseptica asupra aparatului respirator, saponinele din pir au o

actiune puternic diuretica.

Utilizare : gripa, raceala

Administrare : infuzie 2g %, se beau 2-3 ceaiuri fierbinti pe zi, din care ultimul seara la culcare.

Flori de soc

Ceai tonic aperitiv

Compozitie : rizomi de obligeana , radacina de ghintura, coriandru, maces, tintaura, schinel,

pelin.

Actiune farmacodinamica : principiile amare din pelin, benedictina si onicina din schinel

acorina si azarona din obligeana, stimuleaza secretiile gastrointestinale, uleiurile volatile din

pelin tuiolul, si din obligeana, azarona, aldehida azarilica si cineolul, completeaza actiunea,

marind si peristaltismul intestinal, heterozidele amare din ghintura declanseaza senzatia de

foame, principiile active din celelalte plante completeaza actiunea ceaiului.

Utilizare : convalescenta, anemii, lipsa poftei de mancare.

Administrare : infuzie 2g %, se iau 2-3 linguri, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.

V- CEAIURI FOLOSITE ÎN MEDICINA POPULARĂ

31

Din cele mai vechi timpuri omul a folosit plantele pentru alinarea unor suferinte sau

vindecarea anumitor boli. Utilizarea acestor plante s-a transmis si imbogatit din generatie in

generatie, constituind o valoroasa experienta, care mai tarziu a fost punctual de plecare al unor

studii si cercetari stiintifice care au dus la crearea fitoterapiei moderne.

Faptul ca in medicina populara, transmisa pe cale orala, sunt raspandite si astazi in

majoritatea regiunilor tarii o serie de retete alcatuite din plante medicinale, dovedeste ca aceastea

au rezistat de-a lungul anilor, deoarece au efecte tamaduitoare certe, verificate in timp.

Aceste remedii din medicina populara pentru a fi folositoare trebuie completate de la caz

la caz cu un regim alimentar si de viata adecvate.

Ceai antidiabetic

Compozitie : frunze de afin, frunze de dud, frunze de nuc, flori de galbenele, teci de fasole,

sunatoare, scortisoara.

Actiune farmacodinamica : mirtilina din frunzele de afin, aminoacizii din tecile de fasole, uleiul

volatil din frunzele de nuci si substantele active din frunzele de dud scad zaharul din sange,

usurand activitatea pancreasului ; florile de galbenele si sunatoarea reduc inflamatiile biliare si

regleaza functiile biliare.

Utilizare : diabet zaharat , dischinezii biliare.

Modul de preparare si administrare : se amesteca bine 2 lingurite de frunze de afin, 9 lingurite

de teci de fasole, 3 lingurite de frunze de dud, 2 lingurite de frunze de nuc, 2 lingurite de flori de

galbenele si 2 lingurite de sunatoare.

Infuzie : 3 lingurite de amestec la 400 ml de apa clocotita ; se bea fractionat in 3 reprize, ianitea

meselor principale.

Frunze de dud

Ceai calmant

32

Compozitie : flori de galbenele, radacini de lemn dulce, traista ciobanului, coada racului

Actiune farmacodinamica : uleiul volatil din galbenele, glicirizina din lemnul dulce si

substantele active din traista ciobanului, actioneaza ca analgetice, calmand durerile din timpul

ciclului.

Utilizare : dismenoree

Modul de preparare si administrare : se amesteca bine 2 lingurite de traista ciobanului, 4

lingurite de coada racului, 2 linguriteflori de galbenele si 3 lingurite de lemn dulce. Amestecul

obţinut se imparte in 4 parti egale.

Infuzie sau decoct : un sfert din acest amestec se introduce in 300 ml apa clocotita ; se lasa vasul

acoperit 15 minute ; pentru decoct se mai fierbe la foc scazut 5 minute ; se utilizeaza in 3

reprize ; dupa mesele principale. Tratamentul se incepe cu cateva zile inainte de perioada ciclului

menstrual.

Traista ciobanului

Ceai cardiotonic

Compozitie : frunze de păducel, frunze de vasc, traista ciobanului, talpa gastei, roinita

Actiune farmacodinamica : acetilcolina din traista ciobanului, bazele purinice, Aadenina si

guanina din păducel, saponinele triterpinice din frunzele de vasc sunt vasodilatatoare

coronariene.

Viscina si viscotoxina din frunzele de vasc au actiune cardiotonica ; leonurina, din păducel si

talpa gastei, actioneaza ca vasodilatatoareperiferica si sedativa a sistemului nervos. Substantele

active din vasc, păducel si talpa gastei au actiune usor hipotensiva. De asemenea, păducelul

actioneaza ca bronhodilatatoare si stimulent al respiratiei.

Utilizare : insuficiente cardiace, angina pectorala.

Modul de preparare si administrare : macerare la rece ; se introduce cate o lingurita rasa din

fiecare planta in 300 ml apa, la temperatura camerei.

33

Se lasa la macerat 8 ore. Se bea in 3 reprize, in decursul unei zile, ultima parte, de preferinta

inainte de culcare.

Ceai carminativ

Compozitie : frunze de menta, fructe de fenicul, rizomi de obligeana, busuioc.

Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile din plante cresc secretia gastrica, ajutand la

normalizarea digestiei.

Utilizare : balonari abdominale.

Modul de preparare si administrare : infuzie- 1 lingurita de busuioc, 1 lingurita de frunze de

menta, o lingurita de rizomi de obligeana, 3-4 fructe de fenicul, la 300 ml apa clocotita, se bea

fractionat in 3 reprize, dupa mesele principale.

Busuioc

Ceai de cicoare

Compozitie : radacina de cicoare

Actiune farmacodinamica : uleiul volatil si substantele active din planta au actiune colagoga si

coleretica, de asemnea, cresc peristaltismul intestinal.

Utilizare : hepatite cronice evolutive, hepatite cronice stabilizate, dischinezii biliare, constipatii

cronice, acnee, furunculoza.

Modul de preparare si administrarei : decoct 2 lingurite la 200 ml apa, se fierbe 5 minute, se

lasa sa se decanteze (limpezeasca), se bea 1/3 pe stomacul gol dimineata, iar restul in 2 reprize,

inaintea meselor principale. Se poate bea neindulcit.

Contraindicatii : afectiuni acute hepato-biliare

Ceai diuretic

Compozitie : frunze de nuc, codite de cirese, rizomi de pir, coada calului.

Actiune farmacodinamica : saponinele din rizomii de pir si sarurile de potasiu din coditele de

cires au actiune puternic diuretica, uleiurile volatile din coada calului, din frune de nuc si din

34

rizomii de pir au actiune antiseptica ; saponinele din rizomii de pir produc sudoratie, scazand

febra.

Utilizare : diuretic, infectii renale insotite de febra.

Modul de preparare si administrare : decoct : 1 lingurita coada calului, 2 lingurite rizomi de pir,

1 lingurita frunze de nuc, ½ pumn de cozi de cirese, la 400 ml apa ; se fierbe 10 minute ; se bea

fractionat in 2-3 reprize, in decursul unei zile.

Coada Calului

Ceai pentru enterocolite de fermentatie

Compozitie : frunze de menta, frunze de nuc, roinita

Actiune farmacodinamica : uleiurile volatile din frunzele de menta si roinita au efect

bacteriostatic intestinal ; hidrojuglona din frunzele de nueste antiseptica gastrointestinala ;

taninul din frunzele de nuc si roinita precipita proteinele in tractul intestinal, actionant ca

stringent ; linalolul din roinita are efect carminativ. Alte substante din plante actineaza ca

antispastice gastrointestinalesi regulatoare ale functiilor hepatice.

Utilizare : enterocolitele cronice, diarei infectioase, dischinezii biliare cu tulburari de tranzit

intestinal.

Modul de preparare si administrare : infuzie : cate o lingurita din fiecare planta la 300 ml apa

clocotita ; se tine vasul acoperit circa 20 minute, apoi se strecoara si se bea in 3 reprize, inaintea

meselor principale. In enterocolitele acute si diarei infectioase, nu se consuma timp de 24 ore

decat orez fiert in apa sub forma de supa sau pilaf, fara grasime ( 1 ceasca de orez la 1 kg apa se

fierbe pana ramane 1 cana supa de orez).

Roinita

35

Ceai expectorant

Compozitie : frunze de patlagina, cimbrisor, scai vant.

Actiune farmacodinamica : saponinele din scaiul vanat, uleiul volatil din cimbrisor si

mucilagiile ( pentazone, acid polikronic) din patlagina, exercita o actiune puternic antitusiva

(antispastica) . De asemenea sunt emoliente si expectorante.

Utilizare : tuse, tuse convulsiva, bronsita.

Modul de preparare si administrare : infuzie : ½ lingurita scai de vant, 1 lingurita cimbrisor, 1

lingurita patlagina, lla 300 ml apa clocotita ; se bea fractionat in 3-4 reprize, in decursul unei

zile.

Scai vanat

Ceai pentru ficat

Compozitie 1 : radacina de cicoare, papadie

Compozitie 2 : flori de galbenele, sunatoare, rostopasca.

Actiune farmacodinamica : uleiul volatil si taninul catehic din sunatoare si substantele active

din galbenele, au actiune antiinflamatoare gastrointestinala. Colina din sunatoare impiedica

infiltrarea grasa a ficatului. Substantele active din plante au actiune coleretica so colagoga.

Cicoarea are efect laxativ.

Utilizare : hepatite cronice evolutive, dischinezii biliare, enterocolite si constipatii.

Modul de preparare si administrare.

1. Doua lingurite rase de radacina de cicoare prajita in 150 ml apa rece. Dupa ce da in clocot, se

continua fierberea inca 5 minute. Se lasa sa se decanteze ; se bea jumatate dimineata pe stomacul

gol, iar cealalta jumatate inaintea unei mese principale ( la pranz)

2. Se face infuzie cu o lingurita rasa de sunatoare , una de galbenele si una de rostopasca, in 200

ml apa clocotita ; se lasa vasul acoperit 15 minute ; dupa strecurare, se bea ½ din cantitate in

jurul orei 18 si cealalta seara la culcare.

36

Zilnic se utilizeaza cele doua copozitii. Cura dureaza pana la disparitia fenomenelor ; se reia la

nevoie sau se continua daca este nevoie.

Papadie

Ceai gastric

Compozitie : flori de galbenele, flori de musetel, flori de salcam, radacina de lemn dulce,

radacina de tataneasa, sunatoare, obligeana.

Actiune farmacodinamica : pe langa regimul de viata alimentar impus de aceasta boala, plantele

medicinale actioneaza ca un adjuvant benefacator. Astfel substantele active din galbenele,

musetel, sunatoare si lemn dulce intesifica circulatia sangelui la nivelul tesuturilor, grabind

vindecarea ulceratiilor, actionand si ca protectoare a mucoasei gastrice ; substantele active din

galbenele si sunatoare au efect colagog si coleretic hepatic ; glicirizina din lemnul dulce mareste

peristaltismul intestinal, inlaturand constipatia ; florile de salcam sunt hipoacidifiante gastrice.

Utilizare : ulcer gastric si duodenal, dichinezii biliare.

Modul de preparare si administrare : se amesteca 3 lingurite de flori de galbenele, 3 lingurite de

lemn dulce, 3 lingurite de flori de musetel, 3 lingurite de sunatoare, 2 lingurite de tataneasa si 3

lingurite de flori de salcam.

Infuzie : 3 lingurite de amestec la 500 ml apa clocotita ; se lasa vasul acoperit 30 minute ; dupa

racire la temperatura camerei, se bea fractionat in 3 reprize, dupa mesele principale.

Flori de salcan

37

Ceai pentru gargara

Compozitie : radacina de nalba, radacina de cerentel, flori de musetel, flori de galbenele.

Actiune farmacodinamica : eugenolul din cerentel si uleiul colatil din musetel exercita o

puternica actiune antiseptica ; eleiul volatil din musetel si mucilagiile din nalba sunt emoliente si

antiinflamatoare ; substantele active din galbenele completeaza actiunea celorlalte plante prin

activarea circulatiei sangvine, la nivelul tesuturilor.

Utilizare : laringite, amigdalite

Modul de preparare si administrare : infuzie : 1 lingurita de radacina de nalba, 1 lingurita

radacina de cerentel, 2 lingurite flori de musetel, 2 lingurite de flori de galbenele la 300 ml apa

clocotita ; sub forma de gargara de 3-4 ori pe zi ; dupa gargara nu se va manca si bea timp de o

ora.

Flori de musetel

Ceai hemostatic

Compozitie : flori de coada soricelului, frunze de urzica, coaja de crusin.

Actiune farmacodinamica : tratamentul se va efectua atat intern cat si extern.

Intern : uleiul volatil din coada soricelului si urzica are actiune puternic hemostatica ; substantele

active din coada soricelului intervin ca protectoare ale mucoasei anorectale. Crusinul, prin

compusii sai antrachinonici, mareste peristaltismul intestinal, favorizand golirea acestuia si

inlaturand constipatia.

Extern : flori de musetel, frunze de frasin, coaja de stejar, pelin.

Utilizare : hemoragii hemoroidale

Modul de preparare si administrare : decoct : 1 lingurita coaja de crusin, 2 lingurite coada

soricelului, 1 lingurita frunza de urzica la 300 ml apa ; se fierbe 3-4 minute la foc scazut, apoi se

lasa la cald inca 15 minute. Se bea in doua reprize, din care un ceai seara la culcare. Doza de

crusin se va stabili in functie de individ.

38

Ceai pentru hipertensiune arteriala

Compozitie : Frunze de mesteacan, frunze de vasc, flori de lavanda, păducel, talpa gastei.

Actiune farmacodinamica : acetilcolina din saponinele triterpinice si acidul oleanolic din vasc,

flavonele, overcetrol, viteroxid si hiproxid din păducel, saponinele si flavonele din mesteaca,

cresc permeabilitatea vasculara, sunt vasodilatatoare coronariene si periferice, brahicardice si

hipotensive imediate si de durata. Substantele active din lavanda au efecte neurosedative.

Leonurina din talpa gastei, completeaza efectele hipotensive ale celorlalte plante.

Utilizare : hipertensiune arteriala, tahicardie, palpitatii, extrasistole.

Modul de preparare si administrare : macerat la rece : se amesteca 2 lingurite de frunze de

mesteacan, 1 lingurita de păducel, 1 lingurita de frunze de vasc, 1 lingurita flori de lavanda, 1

lingurita talpa gastei. ½ din aceasta cantitate se introduce in 250 ml apa, la temperatura camerei ;

se lasa 8 ore la macerat ; se bea in 3 reprize in decursul unei zile, din care ultima parte seara la

culcare. Dupa 8 zile de tratament se va controla tensiunea arteriala. Daca tratamentul se continua,

se vor efectua controale periodice medicale.

Mesteacan

Ceai de lamaie

Compozitie : 1 lamaie

Actiune farmacodinamica : uleiul volatil si substantele active din fruct au actiune calmanta

asupra sistemului hepato- biliar, reduc colesterolul din sange, impiedicand depunerile de grasimi

in peretii arterelor ; de asemenea, conţine cantităţi insemnate de vitamina C.

Utilizare : crize acute hepato-biliare, carente in vitamina C, ateroscleroza.

Modul de preparare si administrare: decoct: se taie o lamaie in doua jumatati, care se storc in

ceascain care se va bea ceaiul. Fructul stors (cojile) se taie in bucati mici si se fierbe 15 minute in

30 ml apa, in care se pun si cateva lingrite de zahar, dupa gust. In timpul fierberii, vasul trebuie

sa fie acoperit. Ceaiul se rastoarna peste zeama din ceasca. Se bea fierbinte in afectiunile hepato

biliare si rece in celelalte cazuri.

39

Ceai sedativ

Compozitie: flori de lavanda, flori si frunze de păducel, odolea, valeriana, roinita.

Actiune farmacodinamica: uleiul volatil din lavanda, derivatii flavonici din păducel si uleiul

volatil si valerianatul de metil din odolean, micsoreaza excitabilitatea nervoasa avand efecte

neurosedative.

Utilizare: ca sedativ in stari de climacterium si distonie neurovegetativa, cu palpitatii ; ca

somnifer in insomnii.

Modul de preparare si administrare: infuzie: 2 lingurite din fiecare planta la 400 ml apa

clocotita. Se strecoara dupa 30 minute si se tine la rece.

Sedati: cate 2 linguri, de 3 ori pe zi .

Somnifer: 3-4 linguri, seara la culcare.

Doza prescrisa se va stabili in functie de individ.

Flori de lavanda

Ceai tonic

Compozitie: fructe de coriandru, rizomi de obligeana, papadie.

Actiune farmacodinamica: uleiurile volatile din obligeana si coriandru si principiile amare din

papadie actioneaza ca stimulente ale secretiilor gastrointestinale, marind pofta de mancare si

eliminand gazele din abdomen. Substantele active din papadie si obligeana maresc secretia

biliara si usureaza evacuarea bilei din vezicula biliara in intestin.

Utilizare: lipsa apetitului ( poftei de mancare), dischinezii biliare.

Modul de preparare si administrare: infuzie: cate 1 lingurita din fiecare planta la 300 ml apa

clocotita; fructele de coriandru se vor zdrobi inainte de a fi introduse in apa; ceaiul se bea

fractionat in 2 reprize, ianintea meselor principale, cu 15-20 minute.

40

VI- TRADITIONAL SI MODERN IN FITOTERAPIE

VI.1 AROMATERAPIA

O buna parte din plantele medicinale isi bazeza actiunea lor terapeutica pe un grup de

substante chimice care, intr-un cuvant, sunt numite uleiuri volatile, uleiuri etrice, uleiuri esentiale

sau uleiuri aromatice. Exista un numar mare de plante care contin aceste substante active, plante

utilizate fie in scopuri codimentare, fie ca parfumuri sau pentru proprietatile lor terapeutice.

Desi termen relativ nou, aromaterapia este utilizata cu succes de o serie de cercetatori si

medici practicieni din Franta, Anglia, Italia, Rusia, S.U.A., Germania; acestia recurg la

binefacerile tratamentului cu substante aromate, la aromaterapie.

Uleiurile volatile pot fi obţinute relativ usor cu minimum de investitii, inlocuid cu succes

o gama larga de antibiotice, inlaturand cosecintele negative ale acestora in special in tratamentele

de lunga durata.

Scopul semnalarii efectelor terapeutice ale uleiurilor volatile este dublu: in primul rand,

utilizarea uleiurilor volatile pentru efectele lor asupra numerosilor germeni patogeni, ceea ce va

duce la scaderea consumului exagerat de antibiotice. In al doilea rand, asa cum practica

aromaterapiei a demonstrat-o, numeroase tulpini de bacterii rezistente la antibiotice pot fi

anihilate prin actiunea antimicrobiana a uleiurilor volatile. Alaturi de actiunea bactericida sau

bacteriostatica, uleiurile volatile au si alte proprietati terapeutice remarcabile.

Spre exemplu busuiocul are proprietati antiseptice intestinale, antispastice si tonice

nervine, actionand in special asupra cortico-suprarenalelor fiind larg utilizat, in deosebi, de

popoarele asiatice in astenii nervoase, spasme gastrice si pilorice, in infectii intestinale etc. Toate

aceste proprietati se bazeaza pe compozitia chimica a uleiului volatil din busuioc, obţinut prin

antrenarea cu vapori de apa. O serie de plante exotice si unele cultivate in tara noastra ( isopul,

rozmarinul, etc) contin borneol care, utilizat intern si extern are actiune antimicrobiana si este

stimulent cortico-suprarenal.

Majoritatea oamenilor cunosc proprietatile curative ale musetelului ( Matricaria

chamomilla), dar foarte putini stiu ca o specie similara (Anthemis nobilis sin. Matricaria

inodora), denumita de noi: ‘’Musetelul prost’’- datorita numeroaselor componente active din

uleiul volatil obţinut din aceasta specie are aproape 30 utilizari in aromaterapia din alte tari, din

care amintim: insomnii, tulburari de menopauza, migrene, ameteli, ulcere stomacale si ulceratii

intestinale, emterite, anemie, convulsii, ascaridoza, oxiuraza, dermatoze etc.

41

Chiar obisnuita scortisoara utilizata la noi in scopuri codimentare este un bun stimulent al

functiilor circulatorii, cardiace si respiratorii, are propietati antiseptice si carminative

hemostatice, vermifuge etc.

Exemple similare de plante continand uleiuri volatile sau fractiuni ale acestora se ridica

la cateva sute, iar numarul retetelor aromaterapeutice, in care intra alaturi de uleiuri volatile

extracte de plante sau microelemente, se pot estima astazi pe diferitele meridiane ale globului la

cateva mii.

Uleiurile esentiale sub forma unor variate preparate, in diferite dilutii, solubilizate in

alcool sau in uleiuri grase, utilizate ca ‘’vehicul’’ se manifesta favorabil in numeroase afectiuni

ale pielii, ca una din urmatoarele actiuni:

1)Antiseptica- in diverse rani, arsuri, plagi

- ulei de cimbru, salvie, eucalipt, levantica, galbenele

2)Antiinflamatorie- in eczeme, plagi infectate

- ulei de geraniu, musetel, coada soricelului

3)Expectoranta si fluidificare a secretiilor bronsice si spasmolitica

- ulei de eucalipt, pin, brad, cimbru, lemn de santal, anason

4)Efecte asupra aparatului cardio-vascular

- ulei de lavanda, rosmarin , ylang-ylang ;

5)Efect imunostimulent

-ulei catina, ulei geraniu ;

6)Efect afrodisiac

-ulei salvie , cardamonum, insomnie, trandafir, patchouli ;

7)In afectiuni ale sistemului nervos central si peroferic

- ulei de lemn santal, flori de tei , levantica, maghiran dulce, hamei, lamaie, bergamota ;

8) Efecte antibacteriene si antivirotice 

- ulei de pin, elei de eucalipt, ulei de cuisoare, ulei de scortisoara, ulei de cimbru ;

9) In combaterea unor afectiuni digestive

- ulei de chimion , ulei de anason, ulei de menta, portocal, busuioc, musetel, galbenele,

sunatoare, lavanda ;

10) In combaterea unor afectiuni ale aparatului urinar

-ulei de musetel, trandafir, bergamot, myrtha.

Utilizarea uleiurilor pentru masaj sa baie, se vor dilua picaturile de ulei esential intr-o

lingura de ‘’ ulei vehicul’’ comestibil ( ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ulei de soia, etc).

42

In general, efectele unei substante aromatice depind de mai multi factori : de modul si de

timpl de aplicare a acestor terapii, de toate circumstantele in care au fost utilizate, de varsta, de

sex si de personalitatea individuala.

VI.2 FITOBALNEOLOGIA

Un alt domeniu de utilizare a plantelor medicinale, in special a celor aromatice, este

tratamentul extern sub forma de bai medicinale.

Acest tratament este utilizat astazi in mai multe tari ale lumii. Fie ca infuzii sau decocturi

de plante, fie sub forma de ‘’impachetari’’ sau ca extracte de plante sau uleiuri volatile, aceste

‘’spume pentru bai’’ se utilizeaza tot mai mult in balneologie.

Fitobalneologia se bazeaza pe actiunea directa a substantelor active cu actiunea sedativa,

antiseptica, antiinflamatoare, cicatrizanta, antipruriginoasa, de activare a circulatie periferice.

Tegumentele fiind destul de permeabile pentru unele substante active, acestea pot fi

transportate de catre curentul sangvin in intreg organismul. Datorita acestui fapt baile cu plante

se recomanda si intr-o serie de boli interne. De exemplu, rezultatele bune se obţin in starile de

surmenaj si surescitare, in afectiuni gencologice, in boala reumatismala, in numeroase boli de

piele, in hipotonie, tulburari circulatorii, in fectiuni ale cailor respiratorii, in distonii neuro-

vegetative, tulburari de menopauza, etc. In acest scop se utilizeaza plante ce contin cantităţi mari

de uleiuri volatile, taninuri, alantoina sau alte substante active.

Ca mod de ecxctractie a substantelor active se utilizeaza procedeul prin infuzare sau

decoctie, prin percolare in cazul tincturilo sau prin antrenare cu vapori de apa in cazul uleiurilor

volatile. Pentru obţinerea unor extracte concentrate pentru bai, uleiurile volatile se dizolva in

alcool concentrat 95° in proportie de 5-10g% ulei volatil sau in tincturi de plante obţinute cu

alcool concentrat .

VII- ESENTE FLORALE . TERAPIA BACH

‘‘Orice planta din natură are calităţi curative’’

Esentele florale pot ajuta la mentinerea sanatatii si a stari de bine, alaturi de homeopatie,

fitoterapie, apiterapie si a altor remedii complementare. Acestea sunt tincturi obţinute din muguri

sau coralele a diferitelor flori, puse la macerat in apa distilata, la lumina naturala. Ele nu sunt

potentate in maniera homeopata, ramanand in starea lor naturala, denumita esenta-mama ;

43

ulterior sunt pastrate in alcool, care are rolul de conservant, care retine esenta florii eliberata in

apa. Actuala esenta preia proprietatiile curative asupra starilor emotionale si reda stabilitatea si

echilibrul organismului.

44

CONCLUZII

Fitoterapia, a ajuns sa ocupe un rol din ce in ce mai important in viata omului, el recurge

astazi din ce in ce mai mult la darurile generoase ale florei spontane, atat pentru pastrarea

sanatatii sale, cat mai ales pentru redobandirea ei, in cazul unor imbolnaviri, dar omul trebuie sa

participe constient si bine informat, atunci cand isi pune problema sa recolteze, sa conserve sau

sa prepare unele produse fitoteraputice in ‘’ farmacia casei’’.

Departe de a avea pretentia de a da in aceasta lucrare alfabetul fitoterapiei, am prezentat

cateva dintre principalele specii de plante sau amestecuri de plante care se pot utiliza sub forma

cea mai simpla de prelucrare a materiei prime si de administrare, la indemana oricui.

Majoritatea plantelor sau amestecurilor de plante se administreaza bolnavilor sub forma

de infuzie sau decoct ca adjuvante ale tratamentului de baza prescris de medic.

Pentru recunoasterea plantelor medicinale exista numeroase lucrari de specialitate. In

cazul in care apare cel mai mic dubiu asupra identitatii botanice a plantei respective, este necesar

sa se apeleze la specialisti. Exista plante toxice care pot da nastere la accidente.

Eficienta plantelor medicinale depinde de calitatea si puritatea lor, de perioada recoltarii,

de modul de uscare si conservare, de vechimea lor.

Indrumarile pentru utilizarea plantelor medicinale cuprinse in aceasta lucrare le-am

adunat cu scopul de a veni in ajutorul asistentului de farmacie care trebuie sa fie un foarte bun

cunoscator al acestora.

Fitoterapia implica conceptul de a trai in armonie cu intregul regn vegetal , atat in plan

fizic cat si in plan afectiv, umplandu-ne mintea si sufletul de pace si armonie.

45

BIBLIOGRAFIE

Lucia Popovici, Constanta Moruzi, Ion Toma- Atlas Botaic-

Edit. Didactica si pedagogica, Bucuresti 1985

Eugen Fischer- Dictionarul plantelor medicinale-

Edit. Gamma Pres, Bucuresti 1999

Emanoil Grigorescu – Din ierburi s-au nascut medicamentele-

Edit. Albatros, Iasi 1987

Ovidiu Bojor, Mircea Alexan – Plantele medicinale de la A la Z-

Bucuresti 1983

Ovidiu Bojor, Mircea Alexan – Plantele medicinale, izvor de sanatate-

Bucuresti 1981

Maria Alexandriu-Peiulescu, Horia Popescu – Plante medicinale in terapia moderna -

Bucuresti 1978

Ovidiu Bojor , Octavian Popescu- Fitoterapie traditionala si moderna –

Bucuresti 2009

Ovidiu Bojor, Maria Pop, Elisabeta Olos- Remedii din Farmacia Naturii

Bucuresti, 2004

46