68907496 gestiune bancara suport sem

7/22/2019 68907496 Gestiune Bancara Suport Sem

1/65

SUPORT de SEMINAR - MANAGEMENT BANCAR (Moinescu Bogdan)

CAPITOLUL 1MANAGEMENTUL PERFORMANELOR

BANCARE

1. Activul i pasivul bncilor comerciale

2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune bancar

3. Indicatori de performanbancar

4. Studii de caz privind performanele bancare

5. Studii de caz de soluionat

1. Activuli pasivul b

ncilor comerciale

Structura simplificata bilanului unei bnci comerciale este:

ACTIVE (utilizri ale resurselor) PASIVE (resurse)

Active lichide (numerar, depozite la bancacentral)

mprumuturi de la banca centrali de la alteinstituii financiare

mprumuturi acordate altor bnci Depozite de la clieni

Credite acordate clienilor Operaiuni cu titluri (certificate de depozit,

obligaiuni) Portofolii de titluri Active imobilizate

Fonduri proprii

Operaiunile activegenereazvenituriiar operaiunile pasivegenereazcheltuieli.

2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune bancara

Profitul reprezintscopul final al bncilor comerciale (ca intermediari financiari), acestea

innd cont n activitatea lor de:

modalitile de procurare a resurselor;

utilizarea acestor resurse prin acordarea de credite;

riscurile implicite.

Profitul reprezinto sumn expresie absoluti mbracforma:

Profitului brut

Profitului net (determinat dupplata impozitelor) i se calculeazastfel :

1


2/65


+ Venituri din dobnzi- Cheltuieli cu dobnzi= Venituri nete din dobnzi+ alte venituri- alte cheltuieli- cheltuieli generale

= Profit brut- impozit pe profit= Profit net

3. Indicatorii de performanbancar

3.1 Rentabilitatea financiar (ROE return on equity) se determin ca raport ntre

profitul net i capitalul propriu. Reprezintdeci, procentual, profitul net adus de o unitate

monetarde capital:

100CP

PNROE =

ROE rata rentabilitatii financiarePN profitul net al bnciiCP capitalurile proprii ale bncii

Rata rentabilitii financiareeste cea mai semnificativexpresie a profitului bancar din

perspectiva acionarilor deoarece evideniazefectul angajrii lor n activitatea bancar.

n practica internaional, nivelul standard al rentabilitii financiare este un procent de

15-20%.

3.2 Rentabilitatea economic (ROA - return on assets) se calculeaz ca raport ntre

profitul net i activul total al bncilor. Exprimdeci, procentual, profitul net adus de o

unitate monetarde activ:

100AT

PNROA =

ROA rata rentabilitatii economicePN profitul net al bnciiAT activul total al bncii

Rata rentabilitii economicearat efectul capacitii manageriale de a utiliza resursele

bncii (proprii si atrase) n scopul obinerii de profit. Se apreciazcROA este cel mairelevant indicator al eficienei bancare deoarece exprimrezultatul net (n primul rnd) ca

performana managementului activelor, n condiiile unui volum dat al resurselor.

Un trend n scdere al acestei rate arat c banca ntmpin dificulti. Un trend n

cretere este expresia unor rezultate pozitive dar poate fi i expresia asumrii unui risc

2


3/65


excesiv de ctre banc. Mrimea tipic a acestei rate n rile dezvoltate este de

aproximativ 1-2%.

3.3 Efectul de prghie(EM - equity multiplier)este un indicator sintetic care evideniaz

gradul n care utilizarea unor resurse atrase suplimentare duce la creterea rentabilitii

capitalului propriu. Efectul de prghie se calculeazca:

CP

ATEM=

EM efectul de levierCP capitalurile proprii ale bnciiAT activul total al bncii

Este un indicator de structur care se exprim n uniti de msur absolute i are n

general valori mai mari dect 10. Acest indicator variazinvers proporional cu ponderea

capitalului n totalul pasivelor bancare. Cu ct ponderea capitalului este mai mare, cu att

banca se bazeaz mai puin pe resurse atrase i, astfel, riscul bncii este mai mic. O

pondere mai mica capitalului semnificun risc bancar i un efect de prghie mai mare.

Observatie: cunoaterea oricror doi indicatori de performan bancar dintre cei

prezentai anterior (ROE, ROA, EM) ne permite determinarea celui de-al treilea.

Cunoscnd nivelurile ROA i EM, conform formulei urmtoare valoarea ROE va fi:

EMROAROE = ROE rata rentabilitatii financiareROA rata rentabilitatii economice

EM efectul de levier

3.4 Rata profitului(PM profit margin)se calculeazca raport procentual ntre profitul

net i veniturile totale, deci:

100=VT

PNPM

PM rata profituluiPN profitul net al bnciiVT venitul total al bancii

Acest indicator sintetic al performanelor bancare este denumit i marja net. Venitul

total al bncii este format din veniturile din dobnzi i alte venituri precum cele dincomisioane, consultansau alte servicii financiare netradiionale aductoare de venituri.

Evident, banca este cu att mai profitabil cu ct marja net este mai mare. Mrimea

acestui indicator depinde de presiunea fiscal, de gradul de concuren din sistemul

financiar-bancar i de eficiena activitii bncii. n general, valoarea acestui indicator ar

trebui sa se ncadreze n intervalul 10-12%.

3


4/65


3.5 Gradul de utilizare a activelor(AU asset utilisation)se calculeazca raport ntre

totalul veniturilor i totalul activelor:

100AT

AV100100 +== AT

VD

AT

VTAU

AU rata utilizarii activelor

VT venitul total al banciiAT activul total al bncii

AU exprimcapacitatea bncilor de a genera venit. Nivelul acestui indicator depinde de

structura activelor bancare i de remunerarea plasamentelor. n general bncile din rile

dezvoltate urmresc majorarea celui de al doilea termen, orientndu-se spre creterea

veniturilor din comisioane i taxe, ncercnd smeninla un nivel ct mai stabil primul

termen. n practica internaional, nivelul standard al gradului de utilizare a activelor este

de 10-12%.

Observatie:cunoaterea oricror doi indicatori de performanbancardintre ROA, PM

i AU ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscnd nivelurile PM i AU,

conform formulei urmtoare valoarea ROA va fi:

AUPMROA = ROA rata rentabilitatii economicePM rata profituluiAU rata utilizarii activelor

3.6 Marja net de dobnd (NIM net interest margin) se determin ca raport ntreveniturile nete din dobnzi i activele valorificabile totale:

100AV

CVNIM DD

=

NIM marja neta de dobndaVD veniturile bncilor din dobnziCD cheltuielile bncilor cu dobnzileAV activul valorificat al bncilor

Activul valorificat al bancilor, denumit i activul purttor de doband, este format din

portofoliul de titluri de stat, plasamentele interbancare i creditele acordate. n general, o

valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobnzi ct mai mare la acelai

nivel al activelor purttoare de dobnd exprim o activitate profitabil (colectare i

redistribuire de capital). Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu

dobnzile (dependende pasive volatile, pe termen scurt), dar i o atitudine mai prudent

a bncii, care conduce la venituri din dobnzi mai mici.

Pentru acest indicator un nivel de 5-7 puncte procentuale este considerat standard.

4


5/65


4. Studii de caz privind performanele bancare

Studiul de caz 1

S se calculeze marja net de dobnd i rentabilitatea financiar pe baza datelor dinurmtorul bilan:

ACTIVE PASIVECasa 100 Depozite la vedere (5%) 1000Bonuri de tezaur (10%) 3000 Imprumuturi interbancare (7%) 750Credite acordate (15%) 4000 Depozite la termen (10%) 5250Imobilizri 400 Capital 500TOTAL 7500 TOTAL 7500

Se mai cunosc: cheltuieli cu funcionarea 180 u.m. i impozit pe profit 30%.

REZOLVARE:

n primul rnd vom determina profitul net dupurmtoarea metodologie:

Venituri din dobnzi= 900%154000%103000 =+ u.m.- Cheltuieli cu dobnzi= 5.627%105250%7750%51000 =++ u.m.Venituri nete= Venituri din dobnzi- Cheltuieli cu dobnzi= 272,5 u.m.- Cheltuieli generale = 180 u.m.Profit brut = 272,5 180 = 92,5 u.m.- Impozit pe profit = 75.27%305.92 = u.m.Profit net= 64,75 u.m.

Vom determina n continuare indicatorii de performan bancar NIM i ROE. Activulvalorificabil este format din bonurile de tezaur i creditele acordate. Aadar, activulvalorificabil este de 7000 u.m.

%89.31007000

5.272100 ==

=

AV

CDVDNIM

NIM marja neta de dobndaVD veniturile bncilor din dobnziCD cheltuielile bncilor cu dobnzileAV activul valorificat al bncilor

%95.12100500

75.64100 ===

CP

PNROE

ROE rata rentabilitatii financiarePN profitul net al bnciiCP capitalurile proprii ale bncii

Concluzie: banca nregistreazo bunprofitabilitate; n urma determinrii indicatorilor

de performanbancarNIM i ROE apreciem cvalorile acestora (3.89% i respectiv,

12.95%) sunt comparabile cu nivelurile considerate standard (5-7% si respectiv 15-20%).

5


6/65


Studiul de caz 2

Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la activitatea bancara bncii ABC: profitul

net 100, capitalul propriu 500, active purttoare de dobnd 4000, rata utilizrii

activelor20% si rata rentabilitii economice 2%. Dacveniturile din dobnzi sunt

egale cu valoarea agregat a veniturilor bncii din alte activiti, determinai nivelul

veniturilor din dobnzi:

REZOLVARE:

Nivelul veniturilor din dobnzi se va determindin formula ratei utilizrii activelor.

200100

AT

AV100100 ATAU

VD

AVVDAT

VD

AT

VTAU =

=

+==

AU rata utilizarii activelorVT venitul total al banciiAT activul total al bncii

Avnd n vedere cAU = 20% (din ipoteza problemei), pentru calculul veniturilor dindobanzi este acum suficient sdeterminm nivelul total al activului bancii. Activul totalva fi obinut din formula rentabilitii economice:

50002.0

100100100 ====

ROA

PNAT

AT

PNROA

ROA rata rentabilitatii economicePN profitul net al bnciiAT activul total al bncii

In final obinem:

500200

500020

200 =

=

=ATAU

VD AU rata utilizarii activelorVT venitul total al banciiAT activul total al bncii

Concluzie:banca nregistreazvenituri din dobanzi de 500 u.m.

6


7/65


Studiul de caz 3

Pentru anii 2002 i 2003 o banccomerciala prezentat urmtoarea situaie a conturilorde rezultate:

Indicatori 2002 2003

Dobnzi i venituri asimilate 140000 180000

Dobnzi i cheltuieli asimilate 115000 10000

Comisioane nete 9000 12000

Alte venituri din exploatare 10000 12000

Cheltuieli generale i amortismente 35000 39000

Provizioane 7000 12000

Impozit pe profit 1000 1500

S se determine i s se comenteze evoluia profitabilitii bncii pe baza soldurilorintermediare de gestiune.

REZOLVARE:

Anul 2002

Venituri din dobnzi= 140000 u.m.- Cheltuieli cu dobnzi= 115000 u.m.Venituri nete= Venituri din dobnzi- Cheltuieli cu dobnzi= 25000 u.m.+ Commisioane nete = 9000 u.m.+ Alte venituri din exploatare = 10000 u.m.

- Alte cheltuieli (provizioane) = 7000 u.m.- Cheltuieli generale = 35000 u.m.Profit brut= 2000 u.m.- Impozit pe profit = 1000 u.m.Profit net= 1000 u.m.

Anul 2003

Venituri din dobnzi= 180000 u.m.- Cheltuieli cu dobnzi= 150000 u.m.

Venituri nete= Venituri din dobnzi- Cheltuieli cu dobnzi= 30000 u.m.+ Commisioane nete = 12000 u.m.+ Alte venituri din exploatare = 12000 u.m.- Alte cheltuieli (provizioane) = 12000 u.m.- Cheltuieli generale = 39000 u.m.Profit brut= 3000 u.m.- Impozit pe profit = 1500 u.m.Profit net= 1500 u.m.

7


8/65


Rezultatele indico ameliorare a profitului net bancar, ceea ce arato bunprofitabilitate

a activitii bancare i o gestionare eficient a cheltuielilor de funcionare. Trebuie

menionati creterea mai rapida profitului net (50%) relativ la creterea veniturilor

nete din dobnzi (20%). Acest fapt evideniazo dezvoltare mai rapida operaiunilornetradiionale fade cele de intermediere bancar(atragerea de depozite i acordarea de

credite). Evoluia pozitiv se datoreaz, pe de o parte, creterii mai rapide a veniturilor

din dobnzi n raport cu cea a cheltuielilor cu dobnzile, iar pe de alt parte creterii

veniturilor din comisioane i a altor venituri din exploatare. Totui se remarccreterea

cheltuielilor cu provizioanele cu 5000 u.m pe fondul dezvoltrii activitii economice a

societii bancare.

8


9/65


CAPITOLUL 2 RISCUL DE INSOLVABILITATE

1. Aspecte teoretice

1.1 Norma COOKE1.2 Calculul fondurilor proprii1.3 Determinarea expunerii nete

2. Solvabilitatea bncilor comerciale n Romnia

2.1 Capitalul social minim2.2 Nivelul de solvabilitate

3. Studii de caz privind riscul de insolvabilitate


Riscul de insolvabilitate este riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru

acoperirea eventualelor pierderi. O astfel de situaie apare atunci cnd banca i dezvolt

prea mult activitatea sau i asum riscuri prea mari n raport cu mrimea fondurilor

proprii. Spunem cn acest caz nu existo adecvare a capitalului bncii.

Reglementarea prudenial a solvabilitii societilor bancare are n vedere adecvarea

fondurilor proprii la riscurile asumate. n aceastaccepiune, fondurile proprii reprezintultimul garant al solvabilitii n faa ansamblului riscurilor.

n general, funciile capitalului bancar sunt:

a. Funcia operaional

b. Funcia protectiv

c. Funcia legatde reglementare

1.1 Norma COOKE

Riscul de insolvabilitate nu este un risc specific activitii bancare. El se ntlnete la

toate societile comerciale. Acest risc se manifest mai puternic n cazul societilor

bancare avnd n vedere funcia de intermediere. Spre deosebire de societile nebancare,

bncile funcioneaz cu un capital relativ mic n comparaie cu dimensiunea bilanului,

gestionnd n schimb resurse atrase foarte mari. Interesul lor este de a atrage fonduri ct

9


10/65


mai mari pentru ca prin plasamentul acestora sse asigure o rata rentabilitii financiare

ct mai mare, respectiv o rata dividendului care smulumeascacionariatul. Activnd

n acest fel, banca scade ponderea capitalului n totalul pasivului, crete efectul de levier

i astfel crete riscul de insolvabilitate.

Pentru a contracara tendina bncilor de maximizare a profitului prin utilizarea intensiva

fondurilor proprii i forarea expunerii la risc, autoritile de supraveghere impun anumite

restricii. Aceste restricii iau forma unor norme prudeniale. Ele reglementeazaspecte

legate de adecvarea capitalului bancii (capital adequacy) i fac trimitere la fondurile

proprii.

Prin Acordul de la Basel (1988), Banca Reglementelor Internaionale propune o

metodologie standard pentru determinarea fondurilor proprii i doi indicatori de

solvabilitate care s asigure respectarea unei acoperiri minime a activului riscant prin

capitalul bancar. Activul riscant se mai numete i expunere net (EN), iar capitalul

bancar este definit att prin fondurile proprii (FP) ct i prin capitalul propriu (CP).

%81001 >=EN

FPIS

%41002 >=

EN

CPIS

1.2 Calculul fondurilor proprii

Fondurile proprii ale societilor bancare sunt formate din urmtoarele categorii de

capital:

capital social vrsatprime legate de capital vrsate

profitul reportat din exerciiile precedenteprofitul rezultat curentfondul de rezervconstituit conform legiifondul imobilizrilor corporale

CAPITALPROPRIU

rezerva generalpentru riscul de credit, constituitconform legii

datoria subordonatsubvenii primite

CAPITAL

SUPLIMENTARdiferene favorabile din reevaluarea activului

10


11/65


12/65


EXEMPLU:Determinareaexpunerii nete din active bilaniere:

ELEMENTELE DE ACTIV Sume nete

Gradul de

risc

de credit

Expunerea

netdin activbilaniere

OPERAIUNI DE TREZORERIE l OPERAIUNI INTERBANCARE 203.569

- Casa i alte valori 3.890 0 0- Cont curent la bnci centrale (BNR) 56.950 0 0- Conturi de corespondent la banci (din Romania) 43.834 20 8767- Depozite la banci (din Romania i din ri de categorie A) 34.456 20 6891- Credite acordate bncilor (din ri de categorie B. cu scadena < 1 an) 22.670 20 4534- Valori primite in pensiune (de !a bnci din Romnia) 14.809 20 2962- Valori de recuperat (cecuri in curs de ncasarere de la bnci din Romnia) 560 20 112- Creane restante (asupra unor bnci din Romnia) 427 100 427- Creane ndoielnice (asupra unor bnci din Romnia) 335 100 335

- Creane ataate- aferente bncilor din Romnia si a celor din ri de categorie A 22.238 20 4448- aferente bncilor centrale (BNR) 3.670 0 0

OPERATIUNI CU CLIENTELA 583.486

Credite acordatete clientelei

- Creante comerciale 87.486 100 87486- Credite de trezorerie 64.289 100 64289- Credite pentru export 72.340 100 72340- Credite pentru echipament 35.460 100 38460- Credite pentru bunuri imobiliare (garantate cu ipoteci n favoarea bncii) 148.709 50 74355- Valori primite n pensiune 35.909 100 35909- Conturi curente debitoare 28.679 100 28679

- Valori de recuperat 12.345 100 12345- Creane restante 11.689 100 11689- Creane ndoielnice 5.680 100 5680- Creane ataate 77.900 100 77900

OPERAIUNI CU TITLURI I OPERAIUNI DIVERSE 62.869

- Titluri primite in pensiune livrat- Certificate de trezorerie emise de Ministerul Finaelor 3.526 0 0- Titluri de tranzacie- Certificate de trezorerie emise de Ministerul Finanelor 1.570 0 0- Certificate de depozit (emise de bnci din Romnia) 3.019 20 604- Aciuni proprii 1.200 0 0

- Titluri de plasament- Certificate de depozit emise de bnci din ri de categoria A 6.099 20 1220

- Bilete de trezorerie emise de bnci din Romania 2.560 20 512- Aciuni 2.130 100 2130- Titluri de investiii- Certificate de trezorerie 8.432 0 0- Certificate de depozit (emise de bnci din Romnia) 3.257 20 651- Conturi de decontare privind opera iunile cu titluri 1.679 100 1679

12


13/65


- Decontri interbancare 2.897 100 2897- Debitori 16.947 100 16547- Conturi de stocuri 2.356 100 2356- Conturi de regularizare 1.245 100 1245- Creane restante 989 100 989

- Creane ndoielnice 247 100 247- Creane ataate 4.715 100 4.715

VALORI IMOBILIZATE 133.566- Credite subordonate (subordonate bncilor) 4.890 0 0- Pri in cadrul societilor comerciale legate, titluri de participare i titluri aleactivittii de portofoliu deinute la bnci 900 0 0

- Dotri pentru unitile proprii din strintate 10.780 0 0Imobilizri necorporale

- Fond comercial 8120 0 0- Cheltuieli de constituire 5780 0 0Imobilizri corporale

- Terenuri 19434 100 19434

- Cldiri 42059 100 42059- Mijloace de transport 11230 100 11230-Unelte. dispozitive.instrumente. mobilier i aparaturbirotic 6720 100 6720- Imobilizri corporale in curs 974 100 974- Creane restante 9.989 100 9989- Creane indoielnice 9.890 100 9890- Creane ataate 2.800 100 2800

ACTIONARI SAU ASOCIATI 1.120 100 1120TOTAL 678015

Determinareaexpunerii nete din elemente n afara bilanului:

CONTURI IN AFARA BILANULUI SUMEEchivalent

credit

Gradul derisc

de credit

Expunerenetdinelem. in

a ara bil.ANGAJAMENTE DE FINANTARE

- Angajamente in favoarea altor bnci din Romnia 10.430 100 20 2086- Angajamente primite de la alte banci 5.130- Angajamente in favoarea clientelei (aferente cr. pentru bunuri imob) 80.230 100 50 40115

ANCAJAMENTE DE GARANTIE

- Cauiuni, avaluri i alte garanii date altor bnci din Romnia 6.130 50 20 613

- Cauiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte bnci 4.230

- Garanii date pentru clientel(aferente creditelor de trezorerie) 50.437 50 100 25218.5

- Garanii primite de la clientel 237.800ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE

- Tilluri deprimit (certificate de trezorerie) 3.526 100 0 0

ANGAJAMENTE DIVERSE- Angajamente date 10.830 100 100 10830- Angajamente primite 9.710

ANGAJAMENTE INDOIELNICE 1.020 100 100 1020TOTAL 79883

13


14/65


n acest moment putem calcula cei 2 indicatori de solvabilitate:

Total capital propriu 60 799

Total fonduri proprii 61 889

Expunere netdin active bilaniere 678 015Expunere netdin elemente n afara bilanului 79 883Total expunere net 757 898

Indicator de solvabilitate = Capital propriu / Total expunere net x 100 8,02Indicator de solvabilitate= Fonduri proprii / Total expunere netx 100 8,17

Dupcum se poate observa, al doilea indicator de solvabilitate respectnorma 8/1999,

nivelul nregistrat (8.02%) fiind superior limitei minime (8%). Deci, capitalul propriu

constituit de banceste adecvat. n ceea ce privete indicatorul de solvabilitate calculat pe

baza fondurilor proprii, acesta nu respect limita minim de 12% corespunztoare lui.

Astfel, se impune fie creterea fondurilor proprii fie reducerea expunerii nete pncnd

rata 1 de solvabilitate va atinge nivelul de 12%

2. Solvabilitatea bncilor comerciale in Romania

2.1 Capital social minim

Conform legii bancare nr. 58/1998, bncile au obligaia meninerii n permanena unui

nivel minim al capitalului social, ce trebuie actualizat n funcie de precizrile Bncii

Naionale a Romniei.Grafic 2.1

Sursa: Banca Naionala Romniei

Evoluia capitalului social minim bancar

(valori nominale)

mil. lei

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

14


15/65


ncepnd cu luna mai 2003 fiecare banc comercial este obligat s dein un capital

social minim de 320 mld. ROL, pentru ca din iunie 2004 nivelul minim al acestuia s

devin370 mld. ROL. Capitalul social al unei bnci trebuie vrsat, integral i n form

bneasc, la momentul subscrierii.

2.2 Nivel de solvabilitate

Legislaia bancarn vigoare din ara noastrprevede n concordancu Primul Acord de

la Basel (1988) realizat sub egida Bncii Reglementelor Internaionale determinarea

unui indicator de solvabilitate care sasigure o acoperire minima a riscurilor bancare prin

adecvarea capitalului bancar. n conformitate cu Normele nr. 12 din 2003 nivelul minim

pentru indicatorul de solvabilitate bancare este:

%121001 >=EN

FPIS

unde: FP fonduri proprii, EN expunere net,

n graficul 2.2. sunt prezentate evoluiile valorilor medii pe sistem bancar ale indicatorilor

de solvabilitate n Romnia.

Grafic 2.2

Sursa: Banca Naionala Romniei

Evoluia ratei de solvabilitate

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

ian

.00

iu

l.00

ian

.01

iu

l.01

ian

.02

iu

l.02

ian

.03

iu

l.03

ian

.04

iu

l.04

ian

.05

15


16/65


1. Analiza n dinamic a ratei 1 pune n evideno soliditate financiar remarcabil lanivelul sistemului bancar romnesc;

2. Creterea accentuat a capitalizrii bancare, ncepnd cu 2000, este determinat inprincipal de actualizrile succesive ale nivelului minim al capitalului social,majorarea capitalului unor bnci comerciale prin privatizare i eliminarea bncilor cu

probleme din sistemul bancar romnesc;3. Asigurarea unei acoperiri durabile a activului riscant prin capitalul bancar constituie opremispentru expansiunea creditelor bancare.

3. Studii de caz privind riscul de insolvabilitate

Studiul de caz 1

Despre societatea bancar ABC se cunosc urmtoarele informaii: casa 1.000 u.m.,

bonuri de tezaur 5.000 u.m., credite acordate administraiei locale 2.500 u.m., credite detrezorerie 12.500 u.m., imobilizri corporale 6.000 u.m., capitaluri proprii 2.000 u.m.,capital suplimentar 1.000 u.m., depozite 20.000 u.m., mprumuturi interbancare 3.400u.m., alte pasive 600 u.m., scrisori de garanie date pentru clientel 680 u.m., alteangajamente date 660 u.m. S se determine rata general de risc si indicatorul desolvabilitate.

REZOLVARE:

Rata generalde risc reprezintponderea activului riscant n total activ.

100=

AT

ENRGR (1)

RGR rata generalde riscEN expunerea net

AT activul total

Determinarea ratei generale de risc se realizeaz pornind de la calculul expunerii nete(activului riscant):

u.m....E

ENENEN EB

00020000100019 =+=

+=(2)

EN expunerea netENB expunerea netbilanierENE expunerea netextrabilanier

n conformitate cu datele problemei expunerea netbilantiereste

==n

i

iiB u.m..GRCAEN 00019 (3)ENB expunerea netbilanierAi activul i la valoare bilaniernet

GRCi gradul de risc de credit al activului i

Categoria de risc Elemente bilantiere Valoarea ponderat

0% 6.000 020% 2.500 500100% 18.500 18.500

Total 27.000 19.000

16


17/65


Expunerea extrabilaniereste:

u.m.000.1

)(1

=

==

E

n

i

iiiE

EN

GRCECEEN (4)

ENE expunerea netextrabilanierEi activul i la valoare bilaniernetEC

i echivalent credit al activului i

GRCi gradul de risc de credit al activului i

Categoria de risc Elemente extrabilantiere Valoarea ponderat

0% 0 050% 680 340

100% 660 660Total 1.340 1.000

Activul total este:

u.m....AT

AEABAT

34028340100027 =+=

+=(5)

AT activul total

AB activul bilantierAE activul extrabilantier

Din (1), (2) si (5) rezultc %,.

.RGR 5770100

34028

00020==

Rata de solvabilitate este:

%15100100 =+

==EN

CSCP

EN

FPIS

FP fondurile propriiCP capitalul propriuCS capitalul suplimentar ( )CPCS

Concluzie:rata generalde risc este 70,57%, iar rata de solvabilitate sunt este 15%.

Studiul de caz 2

Pentru societatea bancarBeta din Romnia se cunosc urmtoarele categorii de active peclase de risc.

Categoria de risc 0% 20% 50% 100%Active bilaniere 50.000 100.000 300.000 550.000

Fondurile proprii constituite de banc sunt de 81.000 u.m. S se determine fondurileproprii adecvate i s se prezinte dou modaliti de ajustare a elementelor bilaniererelevante n cazul nendeplinirii normei de solvabilitate.

17


18/65


REZOLVARE:

Determinarea fondurilor proprii adecvate se realizeaz pornind de la calculul expuneriinete (activului riscant):

EB ENENEN +=

EN expunerea net

ENB expunerea neta bilanierENE expunerea neta extrabilanier

n conformitate cu ipoteza problemei expunerea netextrabilaniereste nul.

=n

i

iiB GRCAEN ENB expunerea neta bilanierAi activul i la valoare bilaniernetGRCi gradul de risc de credit al activului i

Categoria de risc Elemente de activ Valoarea ponderat

0% 50.000 020% 100.000 20.000

50% 300.000 150.000100% 550.000 550.000

Total 1.000.000 720.000

Deci expunerea neteste 720.000 u.m.

Fondurile proprii adecvate reprezint12% din expunerea net.

12,0ENFPA = FPA- fondurile proprii adecvateEN expunerea net

Astfel,

Fonduri proprii adecvate = 86.40012%7 =000.20 u.m.

Pentru atingerea nivelului minim de solvabilitate se pot lua o serie de msuri printre care:

I. creterea fondurilor proprii pnla nivelul adecvat prin emisiunea de aciuni sau prin

fuziunea cu o bancmai bine capitalizat.

Cum fondurile proprii adecvate trebuie sfie: 86.400 u.m., se impune o cretere afondurilor proprii efective cu 5.400 u.m.

II. reducerea expunerii nete prin modificarea structurii activului n contextul unui bilan

constant:

Diminuarea creditelor comerciale cu 90.000 u.m. i majorarea creditelor ipotecarecu aceeai sum:

000.90)000.550(%100)000.300(%50000.100%20

000.67512,0

12,0

max

maxmaxmax =

+++=

===x

xxEN

ENFP

ENENFP

18


19/65


Categoria de risc Elemente de activ Valoarea ponderat

0% 50.000 020% 100.000 20.000

50% 390.000 185.000

100% 460.000 460.000

Total 1.000.000 675.000

Concluzie: fondurile proprii adecvate sunt 86.400 u.m., iar respectarea ratei 1 desolvabilitate se poate realiza fie prin creterea fondurilor proprii cu 5.400u.m., fie prin diminuarea creditelor comerciale cu 90.000 u.m. i majorareacreditelor ipotecare cu aceeai sum.

Studiul de caz 3

O bancse caracterizeazprin urmtoarele date contabile: capital social 320 mld. u.m.,rezerve legale 160 mld., datoria subordonat250, subvenii primite 240 mld. u.m., casa500 mld. u.m., bonuri de tezaur 2.200 mld., credite ipotecare X mld. u.m., crediteacordate industriei 4.500 mld. u.m., imobilizri necorporale 300 mld. u.m., imobilizricorporale 500 mld. u.m. Banca nregistreaz un nivel al ratei de solvabilitate de 16%.Care este nivelul ratei generale de risc, dactoate elementele bilaniere de activ sunt celeprezentate anterior?

REZOLVARE:

Rata generalde risc reprezintponderea activului riscant in total activ.

100=ATENRGR (1) RGR rata generalde riscEN expunerea net

AT activul total

In conformitate cu ipoteza problemei activul total este format din disponibilitile bnciiaflate in elementul casa (500 mld. u.m.), bonuri de tezaur (2.200 mld. u.m.), crediteipotecare (X mld. u.m.), credite acordate industriei (4.500 mld. u.m.), imobilizrinecorporale (300 mld. u.m.) i imobilizri corporale (500 mld. u.m.).

Determinarea valorii agregate a activului acestei bnci presupune determinarea volumuluivaloric al creditelor ipotecare. Nivelul acestora se poate calcula diminund activul riscantcu expunerea neta celorlalte active.

Expunerea neta ntregului activ se poate determina din formula:

100100 ==IS

FPEN

EN

FPIS (2)

FP fondurile propriiEN expunerea neta ntregului activIS1 rata I de solvabilitate

19


20/65


Fondurile proprii se calculeazastfel:

Valoare

bilanier

Coeficient de ajustare Valoare

ajustatCapital social 320 x 320Rezerve legale 160 x 160CAPITAL PROPRIU 480

Datorie subordonat(scaden> 5 ani) 250 Max 50% din CPR 240Subvenii primite 240 x 240CAPITAL SUPLIMENTAR Max 100% din CPR 480FONDURI PROPRII 960

Cunoscnd valoarea fondurilor proprii (960 mld u.m.), nivelul ratei de solvabilitate (16%)

si folosind relaia (2) obinem: 000.610016

960100 ===

IS

FPEN mld.. (3)

Expunerea netdiminuatcu influena nivelului valoric al creditelor ipotecare este:

Categoria de risc Elemente bilantiere Valoarea ponderat0% 3.0001 020% 0 0100% 5.0002 5.000

Total 5.000

Cunoscnd expunerea net a ntregului activ i expunerea net agregat a elementeloractive cunoscute (din ipoteza), putem determina volumul valoric al creditelor ipotecarefolosind formula:

u.m.mld.000.2C

5.0

000.5000.6CGRCAEN

ip

ip

n

i

ii

=

==(4)

ENB expunerea netbilanierAi activul i la valoare bilaniernetGRCi gradul de risc al activului i

Folosind rezultatul (4) vom calcula activul total:

u.m.mld.000.10500300500.4000.2200.2500AT =+++++= (5)

Cunoscnd expunerea net a ntregului activ (6.000 mld. u.m.) i valoarea bilanier aactivului (10.000 mld. u.m.), vom nlocui n relaia (1) aceste rezultate pentru a obinerata generalde risc:

%60100000.10

000.6100

T

ENRGR ===

RGR rata generalde riscEN expunerea netAT activul total

Concluzie:rata generalde risc este 60%

1Valoarea bonurilor de tezaur (2.200 mld.) nsumatcu nivelul disponibilului din casa bncii

(500 mld.) si cu valoarea imobilizrilor necorporale (300 mld.)2Valoarea creditelor acordate industriei (4.500 mld.) nsumata cu imobilizrile corporale (500

mld.)

20


21/65


CAPITOLUL 3 RISCUL DE CREDIT


1.1. Gestionarea a priori a riscului de credit1.1.1. Divizarea i limitarea riscurilor1.1.2. Aprecierea capacitii de rambursare1.1.3. Constituirea garaniilor

1.2. Gestionarea posteriori a riscului de credit1.2.1. Analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane1.2.2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit

2. Aplicaii


Riscul de creditare exprim posibilitatea ca debitorii sau emitenii de titluri s nui

onoreze obligaiile la scaden, ca urmare a degradrii situaiei financiare a acestora, care

poate fi determinat de condiiile afacerii mprumutatului sau de situaia general a

economiei.Pentru limitarea pierderilor care decurg din nencasarea la scaden a creditelor i

dobnzilor aferente, se impune o gestinare atenta riscului de credit, care se realizeaza

priori i a posteriori.

Gestionarea a prior i este o primetapi presupune :

- divizarea i limitarea riscurilor,

- aprecierea calitii (capacitii de rambursare) a solicitanilor de credite,

- constituirea garaniilor.

A doua etap, gestionarea a posteriori , vizeaz:

- analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane,

- constituirea rezervei generale pentru riscul de credit

21


22/65


1.1 Gestionarea a priori a riscului de credit

1.1.1. Divizarea i limitarea riscurilor

Divizarea riscurilor are ca obiectiv evitarea concentrrii riscurilor prin diversificarea(economic i geografic) plasamentelor. Limitarea riscurilor se realizeaz prin norme

stabilite de fiecare banc, dar i prin msuri stabilite de autoritatea de reglementare,

opozabile tuturor bncilor.

Limitarea autonormativ vizeaz:

- limite interne pentru ponderea activitilor riscante n fondurile proprii,

- plafoane de credite pe debitor, grup de debitori, sector de activitate, zongeografic

Reglementrile romneti pentru limitarea riscului de credit se referla:

1. O instituie de credit nu poate nregistra o expunere fade un singur debitor, a crei valoaredepete 25% din fondurile proprii.

2. n cazul n care acest un singur debitor are n componena sa cel puin un membru algrupului instituiei de credit raportoare, iar membrul respectiv este societatea-mam, filiala societii-mamsau filiala instituiei de credit raportoare, procentul prevzut la pct. 1va fi redus la 20%.

3. Valoarea cumulat a expunerilor mari ale unei instituii de credit (care depesc 10% dinfondurile proprii ale bncii) nu poate depi 800% din fondurileei proprii.

UN SINGUR DEBITOR- orice persoansau grup de persoane fizice i/sau juridice fade careinstituia de credit are o expunere i:

- care constituie, dacnu se dovedete altfel, un singur risc, deoarece una dintre ele deine, directsau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau

- ntre care nu existo relaie de control n sensul exprimat la prima liniu, dar care trebuie sfieconsiderate ca reprezentnd un singur risc, deoarece ntre ele exist asemenea legturi nct,dacuna dintre ele s-ar confrunta cu probleme financiare, existo probabilitate considerabilcacealaltsau toate celelalte sse confrunte cu dificulti de rambursare;

Prin expunere fata de un debitor intelegem activele si elementele din afara bilantului nete

de provizioane. In conformitate cu limitele aplicabile expunerilor mari, se va excepta din

calcul partea determinata ca diferent intre valoarea expunerii respective si rezultatulinmultirii acesteia cu ponderea aferenta. Cu alte cuvinte, se va lua in calcul doar riscul net

al debitului respectiv. Riscul net (sau expunerea neta) se calculeaza folosind urmatorul

algoritm:

iii GRCARN = RNi riscul net al activului iAi activul i la valoare bilaniernetGRCi gradul de risc de credit al activului i

22


23/65


Prin notiunea de activ la valoare bilantiera neta intelegem activ la valoare bilantiera bruta

diminuata cu nivelul specific al provizioanelor sau amortismentelor constituite pentru

activul respectiv.

iii APABA )(= Ai activul i la valoare bilaniernetABi activul i la valoare bilanierbrut

P(A)i provizionul sau amortismentul constituit pt. activul iGradul de risc de credit reprezinta coeficientul de risc corespunzator fiecarui element de

activ. In conformitate cu Norma 12/2003 a BNR, el poate lua valori doar in multimea

{0,0.2,0.5,1}

1.1.2 Aprecierea capacitii de rambursare a solicitanilor de credite

Bncile sunt obligate slimiteze riscul de credit i sdepuntoate eforturile pentru a-i

ncasa debitorii. n acest scop, vor fi onorate doar solicitrile de credit pentru care existpremisele rambursrii principalului i plii dobnzilor.

Evaluarea capacitii de rambursare a solicitanilor de crediteare dimensiuni calitativei cantitative. Etapele n evaluarea calitativ a riscului se refer la obinerea deinformaii legate de responsabilitatea financiara clientului, determinarea scopului real alcererii de credit i de estimarea eforturilor reale ale clientului n vederea rambursrii.Dimensiunea cantitativ a evalurii riscului de creditare const n analiza atent aistoricului datelor financiare ale clientului i proiectarea viitoarelor rezultate financiare.

In general, pentru evaluarea unei solicitri de credit sunt urmrite analiza bonitatii

clientuluisi evaluareaperspectivelor financiare pe bazde cash - flow.

Analiza bonitatii clientului

Rating-ul reprezinta o metoda moderna de evaluare a bonitatii clientilor potentiali.

Aceasta constntro notaie de apreciere a atributelor solicitantului n vederea acordrii

creditului, care sunt apoi agregate ntr-o nottotal.

Construirea unui sistem de rating presupune rezolvarea urmatoarelor probleme:

alegerea criteriilor relevante de evaluare stabilirea intervalelor valorice pentru fiecare dintre criterii, respectiv notarea fiecarui

criteriu elaborarea metodologiei de agregare a notelor obtinute pentru fiecare criteriu in parte stabilirea punctajului minim pentru continuarea analizei solicitarii de credit

23


24/65


Aplicarea sistemului credit scoring are n vedere compararea punctajului obinut de

solicitant cu limita stabilitpentru acordarea creditului. Acest rezultat constituie numai o

bazpentru decizia de creditare, aceasta din urmrevenind Comitetului de Credite.

Stabilirea punctajului minim pentru acordarea creditului

Aceasta se realizeaz pornind de la o baz de date ce cuprinde clienii bncii care au

beneficiat de credite n trecut.

Pentru stabilirea ierarhiei debitorilor banca utilizeaz 1000 dosare de credit din trecut,

care cuprind 900 clieni solvabili i 100 clieni insolvabili. Convenional se considerc

un client solvabil aduce o unitate profit, iar un client nesolvabil 9 uniti pierdere.

Punctajele care s-ar obine, pe o scalde 100 puncte, sunt:

Note obinute 0-10 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90 90-100

Nr clieni solvabili 0 23 35 86 153 225 114 100 102 62

Nr clieni insolvabili 11 15 21 14 13 8 8 6 4 0

Se stabilete punctajul minim de la care clienii pot obine credite. Vom calcula pentru

fiecare punctaj rezultatul obinut de banc i se va considera ca prag minim acel nivel

peste care banca nregistreazprofit:

Noteobinute

Nr. clienisolvabili

(cumulat)

Nr.clieniinsolvabili(cumulat)

Rezultatul bncii

Col 1 Col 2 Col 3 Col 4 = 1 x Col 2 9 x Col 30-10 0 11 -99

11-20 23 26 -21121-30 58 47 -36531-40 144 61 -40541-50 297 74 -36951-60 522 82 -21661-70 636 90 -17471-80 736 96 -128

81-90 838 100 -6291-100 900 100 0

Pentru clienii ce au punctaj de pn la 40 de puncte banca ar suferi o pierdere de 405

u.m. Renunnd la aceti clieni, banca obine 405 u.m. profit. Renunnd la clienii cu

punctaj sub 50 de puncte profitul ar fi de doar 369 u.m. Se observcdacbanca crete

24


25/65


plafonul de puncte peste 40 atunci profitul nregistrat se reduce. Deci, profitul maxim este

de 405 u.m. i se obine prin creditarea clienilor cu un punctaj superior limitei de 40 de

puncte.

Alegerea criteriilor relevante de evaluare si stabilirea intervalelor valorice pentru

fiecare dintre criterii, respectiv notarea fiecarui criteriu

Alegerea criteriilor relevante de evaluare are in vedere trei categorii de informatii:

financiare,

economice,

nefinanciare privind clienii: situatia juridica, tipul de proprietate, conducerea,

personalul societii, afacerea, piaa, etc.

Analiza financiara

Criteriile ce stau la baza evaluarii performanelor financiare ale clientului i capacitatii

acestuia de ai onora datoria la scaden se stabilesc de fiecare banc n parte i se

aprobde ctre BNR-Direcia Supraveghere (conform art. 7 din Regulamentul nr. 5 din

23 august 2002).

n urma acestor evaluri, performanta financiara va fi inclusa n una dintre urmtoarele

categorii:

- categoria A: performane foarte bune, care permit achitarea la scadena datoriei, cu

meninerea acestor performane,

- categoria B: performane foarte bune, dar frcertitudine pe o perspectivmedie,

- categoria C: performane financiare satisfctoare, cu tendine de nrutire;

- categoria D: performane financiare sczute i ciclice;

- categoria E: pierderi i incapacitatea rambursrii.

Analiza financiara clienilorse bazeazpe informaiile financiare furnizate de client:

bilani raport de gestiune, cont de profit i pierdere, balana de verificare. Prin aceast

25


26/65


analizbanca urmrete sidentifice i scuantifice riscul performanei clientului, riscul

de lichiditate, riscul de insolvabilitatei riscul legat de managementul activelor.

Prezentm n continuare un sistem de indicatori care pot fi folosii la ncadrarea agenilor

economici mprumutai n una din categoriile de mai sus. Se au n vedere mai multe

criterii, pentru fiecare stabilindu-se un punctaj, iar pe baza notei totale se realizeaz

clasificarea performantei financiare.

Indicator Formula Intervale Punctaj

Lichiditatea generalaePCirculant

eACirculantLG =

1GL

8.01 > GL

6.08.0 > GL

5.06.0 > GL

GL>5.0

1

2

3

4

5

Lichiditatea curentaePCirculant

StocurieACirculantLC

=

8.0CL

65.08.0 > CL

5.065.0 > CL

3.05.0 > CL

CL>3.0

1

2

3

4

5

Gradul de indatorareAT

DatoriiG =

4.0G 5.04.0 < G 7.05.0 < G 8.07.0 G

1234

5

Acoperirea dobanzilorFinanciareChelt

eRExploatarAD .

=

6DA

46 > DA

34 > DA

13 > DA

DA>1

1

2

3

4

5

Rotatia StocurilorStocuri

CA

RStoc =

12StocR

812 > StocR

48 > StocR

24 > StocR

StocR>2

1

2

3

4

5

26


27/65


Termenul de recuperare alcreantelor CA

CreanteTC

360=

zileT

zileTzile

zileTzile

zileTzile

zileT

C

C

C

C

C

90

9060

6030

3015

15

>

>

>

>

1

15.1

5.12

25.2

5.2

1

2

3

4

5

Rata profituluiCA

PNPM =

PM

PM

PMPM

PM

>

>

>

>

01.0

01.005.0

05.01.01.015.0

15.0

1

23

4

5

Puterea de castigAT

eRExploatarBEP=

BEP

BEP

BEP

BEP

BEP

>

>

>

>

2.0

2.025.0

25.03.0

3.035.0

35.0

1

2

3

4

5

Rentabilitatea financiaraCP

PNROE=

ROE

ROE

ROE

ROEROE

>

>

>

>

05.0

05.01.0

1.015.0

15.02.02.0

1

2

3

4

5

27


28/65


Evaluarea rezultatelor economice

Analiza economica urmareste sa evalueze puterea economica a solicitantului prin

cuantificarea cresterii reale a cifrei de afaceri si a profitului net, modificarea procentuala

a activitatii in raport cu media sectorului de activitate si dimensiunea economica a

activitatii.

Indicator Formula Intervale Punctaj

Cresterea CA in termeni reali)1(

%1

nin

n

rCA

CACA

+=

CA% 0.25

25.0%1.0


29/65


Analiza informatiilor nefinanciare

Relevanta analizarii aspectelor nefinanciare este data de necesitatea aprecierii moralitatii

comerciale si a capacitatii manageriale a potentialului client.

Dintre criteriile nefinanciare de analiza a bonitatii clientului se detaseaza prin importanta

situatia juridica. In cazul in care clientul de afla intr-una din urmatoarele situatii el este

eliminat imediat din analiza: dizolvare, faliment, inmatriculare respinsa, lichidare si

radiere.

Indicator Status Punctaj

Situatia juridica

capital nemajoratintrerupere temporara de activitatereorganizare - alte moduridivizare totala

in curs de inmatricularereorganizare in cooperative de credreorganizare judiciararezervare pentru schimbare nume firmadivizare partialarezervare

schimbare sediu in alt judetvalabilitate sediu expirata

fuziune prin absorbtiereorganizare RA in S.C.reorganizare sucursala in S.C.

schimbare forma juridica

functiunefuziune prin contopire

5555

444433332222

11

Vechimea afacerii

12

128

85

52

2


30/65


Elaborarea metodologiei de agregare a notelor obtinute pentru fiecare criteriu in

parte

Construirea metodologiei de agregare a rezultatelor obtinute are in vedere stabilirea

importatei fiecarui criteriu in parte in ansamblul indicatorilor considerati. Cel mai adesea

sistemele de rating folosesc metoda liniara de agregare a rezultatelor, apreciindu-se ca

aceasta aproximeaza cel mai bine toate situatiile posibile.

Analiza perspectivelor financiare pe bazde cash flow

Analistul de credite trebuie s fundamenteze decizia de creditare nu numai pe situaia

financiaristorica clientului, ci i pe capacitatea acestuia de a genera n viitor fluxuri

bneti i deci de a rambursa creditul i a plti dobnda. Instrumentul folosit n acest scop

este fluxul de numerar, adico situaie a intrrilor i ieirilor de numerar (ncasri i pli)

ntr-o perioad dat. Rezultatul poate fi pozitiv (disponibil de numerar) sau negativ

(necesar de numerar).

n realizarea unui flux de numerar, trebuie avut n vedere c prognozele clientului pot

avea la bazo proiecie exagerat pozitiva evoluiei viitoare, deci se impune o corectare

a acestora.

n linii mari, structura unui flux de numerar este urmtoarea:intrri de capital

- ieiri de capital

+ intrri din vnzri

- ieiri pentru aprovizionri

- salarii

- alte cheltuieli

- impozit pe profit

= flux net al perioadei

+ disponibil din perioada anterioar

= disponibil / necesar de lichiditi curent

30


31/65


1.1.3 Constituirea garaniilor

Conform prevederilor Legii Bancare, acordarea de credite se realizeaza in urmaacceptarii de catre Banca a unor garantii aferente acestor credite.

Astfel, garantiile care se pot accepta sunt:

- garantii in numerar(depozite constituite la Banca de catre Imprumutat sau de catreun tert garant);

- scrisori de garantie bancara(in vederea acceptarii unei scrisori de garantie bancara severifica existenta unei limite aprobate si disponibile pentru banca emitenta);

- scrisoare de garantieemisa de o Administratie Centrala / Locala- scrisoare de garantieemisa de o entitate juridica sau fizica;

- diferite forme de garantii emise de institutiile specializatesi autorizate sa emita astfelde garantii (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici siMijlocii SA, Fondul de Garantare a Creditului Rural S.A, etc).

- garantii materiale(considerate la o valoare justa2):proprietati industrialeproprietati cu destinatie de locuintaipotecialte proprietati

echipamente

stocuribunuri mobile

gajuri

altele

exigibileviitoareinstrumente de plata emise in favoarea Imprumutatului si girate Bancii

cesiuni decreanta

altele- alte garantii considerate acceptable.Pentru garantiile reale mobiliare, in Raportul de credit se vor prezenta orice informatiicare exista cu privire la garantiile propuse, obtinute prin interogarea Arhivei Electronice deGarantii Mobiliare (AEGRM).

Valoarea justa in cazul cesiunii de creantava fi valoarea contractului comercial incheiat de clientul Bancii-lmprumutat cu partenerii sai sau a comenzilor ferme de care acesta dispune.

Valoarea justa in cazul instrumentului de plata girat Bancii si a Biletelor la Ordin emise in favoarea Banciisi avalizate, va fi valoarea respectivelor instrumente.

2Valoarea justa a garantiilor sus mentionate va fi considerata ca fiind valorea rezultata din eel putin una din

sursele urmatoare:a) informatii relevante aparute in presa, inclusiv dar nelimitandu-se la anunturi publicitare, in cazul locuintelor

tip apartament bloc, terenuri precum si alte proprietati imobiliare private;b) raport de evaluare acceptat de catre Banca, in cazul proprietatilor imobiliare industrial precum si celor de alt tip

(inclusiv cele mentionate la pct a);c) documente doveditoare (facturi, declaratii vamale, etc) in cazul gajurilor, si altor tipuri de garantii acceptate.

31


32/65


Valoarea justa in cazul scrisorilor de garantie corporative sau a scrisorilor de garantie emise de persoanefizice va fi insasi valoarea inscrisa in textul scrisorii, reprezentand angajamentul de plata asumat de catreentitatea emitenta.

Valoarea justa in cazul garantiilor emise de institutii specializate in garantareva fi insasi valoarea inscrisa intextul documentului, reprezentand angajamentul de plata asumat de catre entitatea emitenta.

Valorile garantiilor sus enumerate se vor inregistra in contabilitate la valorile justedeterminate la data acordarii, pe baza documentelor mentionate. Valorile ponderatementionate in Raportul de credit au doar scop informativ.

1.2. Gestionarea posteriori a riscului de credit

1.2.1 Analiza portofoliului de credite i constituirea de provizioane

Este o etap n gestionarea riscului de credit care urmeaz procesului de acordare a

creditelor i vizeaz constituirea de resurse pentru acoperirea pierderilor care apar la

portofoliul de credite. Vom urmri n continuare stabilirea nivelului cerut ( de normele

reglementare ) al provizioanelor pentru riscul de credit.

1.2.1.1.Se procedeazmai nti la o clasificare a creditelor n cinci categorii, iar pentru

fiecare categorie este normat un nivel de provizionare:

Categorie de credite standard observatie substandard indoielnic pierdere

Coeficient de provizionare 0 0,05 0,2 0,5 1

Clasificarea creditelorare n vedere trei criterii :

1) serviciul datoriei

capacitatea debitorului de a-i onora datoria la scaden, exprimatca numr dezile de ntrzire de platde la scaden;

existcinci intervale de timp n funcie de care se apreciazserviciul datoriei (0-15 zile, 16-30 zile, 31-60 zile, 61-90 zile, minimum 91 de zile)

2) performana financiar

reflectarea potenialului economic i soliditii financiare ale unei entitieconomice, obinut n urma analizrii unui ansamblu de factori cantitativi(indicatori economico-financiari calculai pe baza datelor din situaiile financiareanuale i periodice) i calitativi (modul de administrare a entitii economiceanalizate, calitatea acionariatului, garaniile primite);

32


33/65


aceast evaluare se va realiza potrivit normelor interne ale bncilor (conformavizului BNR Direcia de Supraveghere);

frecvena cu care se determincategoria de performanfinanciarva coincide cufrecvena cu care se ntocmesc situaiile financiare;

n cazul n care bncile se g

sesc n imposibilitate de a evalua performan

a

financiar a unui client din sectorul nebancar, aceasta va fi ncadrat direct ncategoria E.

3) iniierea de proceduri judiciare

cel puin una dintre urmtoarele msuri luate n scopul recuperarii creanelor:pentru recuperarea creditelor:

darea de ctre instana hotarrii de deschidere a procedurii falimentului;

declanarea procedurii de executare silitfade persoanele fizice sau juridice.

Din combinarea celor trei criterii rezult clasificarea creditelor conform principiului

declasrii prin contaminare.

Pentru sectorul nebancar:

A B C D E

0 -15 zile

Standard

Pierdere

n observaie

Pierdere

Substandard

Pierdere

ndoielnic

Pierdere

Pierdere

Pierdere

16 30 zile

n observaie

Pierdere

Substandard

Pierdere

ndoielnic

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

31 60 zile

Substandard

Pierdere

ndoielnic

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

61 90 zile

ndoielnic

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Minimum 91 de zile

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

Pierdere

PerformanafinanciarServiciul

datoriei

S-auiniiat

procedurijudiciarejudiciare

Nu s-auiniiat

procedurijudiciare

33


34/65


Pentru sectorul bancar:

A

0 7 zile

Standard

Pierdere

Minimum 8 zile

Pierdere

Pierdere

1.2.1.2.Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit. Se vor

parcurge urmtoarele etape:

a. determinarea bazei de calcul:

- prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor acceptate a fi

luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002;

- prin luarea n considerare a ntregii expuneri, indiferent de garanii, n cazul unui

credit clasificat n categoria pierdere, n situaia n care s-au iniiat proceduri

judiciare sau n situaia n care cel puin una dintre sumele respectivului credit

nregistreazun serviciu al datoriei mai mare de 90 de zile;

b. aplicarea coeficientuluide provizioane asupra bazei de calcul obinute.

Tipurile de garanie acceptate a fi luate n considerare in vederea reducerii expunerii bncii fata dedebitor, conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002

Coeficientul pentru deduceredin expunerea bncii fata de

entitatea de riscGaranii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiei publice centrale de specialitate astatului roman sau ale BNR

1

Titluri emise de administraia publica centrala de specialitate a statului roman sau ale BNR 1Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiei centrale, bncilor centrale din tarilede categoria A sau ale CE

1

Titluri emise de administraiile centrale, bncile centrale din tarile din categoria A sau ale CE 1Depozite colaterale plasate la banca insasi 1Certificate de depozit sau instrumente similare emise de banca insasi i incredintate acesteia 1

Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor de dezvoltare multilaterala sau ale BEI 0.8Titluri emise de ale bncile de dezvoltare multilaterala sau ale BEI 0.8Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor locale din Romnia 0.8Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor din Romnia 0.8Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale administraiilor regionale din tarile de categ. A 0.8Garanii exprese, irevocabile i necondiionate ale bncilor din tarile din categoria A 0.8Ipoteci in favoarea bncii, de ranguri superioare ipotecilor instituite in favoarea altor creditori,asupra locuinelor care sunt sau vor fi ocupate de debitor sau care sunt date cu chirie de ctre acesta

0.5

S-au iniiatprocedurijudiciare judiciare

Nu s-auiniiat

procedurijudiciare

Serviciul

datoriei

Performanafinanciar

34


35/65


1.2.2 Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit

Pe lngprovozioanele specifice fiecrui tip de credit existi posibilitatea constituirii

unor rezerve generale pentru riscul de credit. Legislaia romneascprevede un volum

deductibil fiscal al rezervei generale pentru riscul de credit de maxim 2 % din soldulcreditelor acordate. Aceste rezerve pot acoperi pierderile la portofoliul de credite n cazul

unei provizionri necorespunztoare.

CrRgrc %2

Rgrc- rezerva generalpentru riscul de credit

Cr- soldul creditelor acordate

2. Aplicaii

Aplicaia 1

Societatea comercialALFA, care deine controlul asupra societii BETA a beneficiat deun credit n sum de 100.000 u.m. Societatea BETA formuleaz o cerere de creditarebncii sale, aceeai cu cea a societii mam, n sumde 70.000 u.m. Fondurile propriiale bncii sunt de 600.000 u.m. Stabilii suma maximce poate fi angajatn creditareasocietii BETA.

REZOLVARE:

Cele dou societi, ALFA i BETA, datorit relaiilor dintre ele, sunt considerate unsingur debitor.

Fonduri proprii 600000

Expunerea maxima a bancii fata de un singur debitor (25%*FP) 150000

Riscul net al societii ALFA 100000

Credit maxim de care poate beneficia BETA 50000

Aplicaia 2Societatea comercialALFA, care deine controlul asupra societii BETA a beneficiat deun credit ipotecar n sumde 200.000 u.m garantat integral cu ipoteci in favoarea bancii.Societatea BETA formuleazo cerere de creditare bncii sale, aceeai cu cea a societiimam, n sum de 200.000 u.m. Fondurile proprii ale bncii sunt de 800.000 u.m.Stabilii suma maxim ce poate fi angajat n creditarea societii BETA daca debitulsocietatii ALFA nu se modifica.

35


36/65


REZOLVARE:

Cele dou societi, ALFA i BETA, datorit relaiilor dintre ele, sunt considerate unsingur debitor. Riscul net al societatii ALFA este 1000002000005.0 ==ALFARN

Fonduri proprii 800000

Expunerea maxima a bancii fata de un singur debitor (25%*FP) 200000

Riscul net al societii ALFA 100000

Credit maxim de care poate beneficia BETA 100000

Concluzie:Societatea BETA poate primi doar 100000 u.m. din cele 200000 pe care le-a

solicitat prin aplicatia de credit.

Aplicaia 3

Determinai nivelul provizioanelor ce sunt constituite de Banca Vega la 01.10.2002

pentru creditele acordate clienilor si cu performante financiare din categoria B, care nu

nregistreazntrziere de plata i asupra crora nu s-au nceput proceduri judiciare.

Agent economic Valoarea debitelor Tipul garanieiX 100,000 Depozit colateral plasat la banca insasi

Y 50,000Scrisoare de garanie bancaremisde bancaBETA (din Romnia)

Z 150,000Ipoteci in favoarea bncii, de rangurisuperioare ipotecilor instituite in favoareaaltor creditori

REZOLVARE :

a. determinarea bazei de calcul:b.

Deoarece debitorii nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lor i

nici nu nregistreaz ntrzieri de plata, determinarea bazei de calcul se obine prin

deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor acceptate a fi luate n

considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002.

36


37/65


Agenteconomic

Valoareadebitului

Coeficientul pentru deduceredin expunerea bncii fata de

entitatea de risc

Baza de calculcol.4 = col.2 * (1 col.3)

1 2 3 4

X 100,000 1 0Y 50,000 0.8 10,000

Z 150,000 0.5 75,000 85,000

c. determinarea coeficientului de provizioane

Deoarece debitorii nu nregistreaz ntrzieri de plata, au o performanta financiara de

categoria B i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lor,

debitele sunt asimilate categoriei de credit in observaie. Prin urmare coeficientul de

provizioane este de 0.05.

d. aplicarea coeficientuluide provizioane asupra bazei de calcul obinute

250,405.0000,85provizion.coefCalculdeBazaovizionPr ===

Aplicaia 4

Determinai nivelul provizioanelor ce trebuie constituite de banca ALFA la data de

30.06.2005 pentru creditele acordate societii CARTIM SRL:

- un credit pentru echipament de 100.000 u.m., dobnd calculat 10.000 u.m.,contractat pe 25 mai 2004, rambursabil n patru anuiti egale, garantat cu bonuride tezaur emise de Ministerul Finane. Se constat nerambursarea primei rate ,fra se iniia proceduri judiciare pentru recuperarea sumelor,

- un credit de exploatare (contractat pe 2 mai 2005) de 24.000 u.m., dobndcalculat 1,200 u.m., rambursabil n 12 rate lunare, pentru care nu sunt ntrzierila rambursare. Clientul garanteaz printr-un gaj general asupra bunurilor salemobile.

Conform situaiilor financiare prezentate de debitor la 15 iunie banca clasificaperformantele financiare ale SC CARTIM SRL in categoria A.

37


38/65


REZOLVARE :

Creditul pentru echipament :


Deoarece debitorul nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui

i nici nu nregistreazntrzieri de plata mai mari de 90 de zile, determinarea bazei de

calcul se obine prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor

acceptate a fi luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002.

Fiind un credit garantat cu titluri emise de administraia publica centrala de specialitate

a statului roman, coeficientul pentru deducere din expunerea bncii fata de debitor este 1.

Deci baza de calculeste:

0)11(000,110)deducere1(DebitCalculdeBaza eee ===

b. determinarea coeficientului de provizioane

Deoarece debitorul nregistreazo ntrziere de plata de 36 de zile, dar are o performanta

financiara de categoria A i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri

judiciare asupra lui, debitul este clasificat in categoria de credit substandard. Prin

urmare coeficientul de provizioane este de 0.2.

c. aplicarea coeficientuluide provizioane asupra bazei de calcul obinute:

0provizion.coefCalculdeBazaovizionPr eee ==

Creditul de exploatare:


Deoarece debitorul nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui

i nici nu nregistreazntrzieri de plata mai mari de 90 de zile, determinarea bazei de

calcul se obine prin deducerea din expunerea bncii fa de debitor a garaniilor

38


39/65


acceptate a fi luate n considerare conform Normelor metodologice ale BNR nr. 12/2002.

Fiind un credit garantat printr-un gaj general asupra bunurilor sale mobile, coeficientul

pentru deducere din expunerea bncii fata de debitor este 0. Deci baza de calculeste:

100,23)01(100,23)deducere1(DebitCalculdeBaza ttt ===

b. determinarea coeficientului de provizioane

Deoarece debitorul nu nregistreaz ntrzieri de plata, are o performanta financiara de

categoria A i nici nu se afla sub incidena nceperii unor proceduri judiciare asupra lui,

acest credit ar fi clasificat ca fiind standard. Avnd n vedere c creditul pentru

echipament al aceluiai client este clasificat substandard i creditul de trezorerie va fi

declasat la substandard (principiul declasarii prin contaminare). Prin urmare coeficientul

de provizioane este de 0.2.

c. aplicarea coeficientuluide provizioane asupra bazei de calculobinute:

620,42.0100,23provizion.coefCalculdeBazaovizionPr ttt ===

Necesar de provizioane: 0 + 4,620 = 4,620 u.m.

39


40/65


CAPITOLUL 4RISCUL DE RATA A DOBANZII (I)

(concepte fundamentale)

1.1. Definirea riscului de rata dobnzii

1.2. Definirea sensibilitii preului unui activ bancar1.3. Definirea duratei i caracteristicile acesteia1.4. Relaia dintre durati sensibilitate

1.1. Definirea riscului de rata dobnzii

Riscul de RAT A DOBNZII se defineste prin probabilitatea aparitiei evoluiilor

nefavorabile a rezultatelor ca urmare a modificarii ratelor.

Sursele aparitiei acestui risc sunt nivelul expunerii si incertitudinea privind evolutia ratei

dobanzii.

Formele de manifestare sunt:

- Efectul de exploatare este riscul de a nregistra o reducere a veniturilor nete dindobanzi. Se cuantifica folosind modelul repricing gap, respectiv:

rGAPVND = PSASGAP =

VND - modificarea veniturilor nete din dobanziAS active sensibile la modificarea dobanzii (purtatoare de dobanda variabila)PS pasive sensibile la modificarea dobanzii (purtatoare de dobanda variabila)

r -modificarea ratei dobanzii

- Efectul de bilan (numit i risc de capital) este riscul de a nregistra o reducere avalorii de piata a capitalului propriu. Se cuantifica folosind modelul duration gap,respectiv:

r

rADGAPCP

+=

1

CP - modificarea valorii de piata a capitalul propriuDGAP- ecartul de durataA - valorea de piata a activului

r -modificarea ratei dobanzii

Anticipri EFECT EXPLICATIE ECONOMICAPlasament la ratfix ndatorare la ratvariabil

De bilan Reducerea valorii creaneiCreterea ratei

De exploatare Cost de oportunitate: nu crescveniturile Cresc cheltuielile financiare

Anticipri EFECT EXPLICATIE ECONOMICAPlasament la ratvariabil ndatorarea la ratfix

De bilan Reducerea valorii datorieiReducerea ratei

De exploatareScad veniturile financiare Cost de oportunitate: cheltuielile

financiare rmn la nivelul anterior

40


41/65


1.2. Definirea sensibilitii preului unui activ bancar

Definitie: Sensibilitatea msoarriscul de rata dobnzii i reprezintvariaia relativa preului n urma

modificrii cu un procent a ratei dobnzii de pia.

,1

i

ii

i

Pdr

dP

dr

PdPS ==

S - sensibilitatea

dPi- variaia preului activului iPi- preul (valoarea actuala) a activului idr- variaia ratei dobnzii

,)1(

...)1(1 2

21n

ni r

VNC

r

C

r

CP

+

+++

++

+=

r - rata dobnzii pe piaC1, C2, ,Cn - cuponul n anul 1,2,,nVN - valoarea nominal

Factorii care influeneazsensibilitatea:

a) mrimea cuponului. La titlurile cu aceleai caracteristici (mai puin cuponul), titlul

caracterizat de cuponul cel mai mic este mai sensibil la variatiile ratei dobnzii

b) supracotarea sau subcotarea titlurilor. Titlurile care coteaz sub valoarea de

rambursare sunt mai sensibile la variaiile ratei dobnzii dect cele care coteazpeste

aceasta.

c) maturitatea. Sensibilitatea titlurilor la variaiile ratei dobnzii crete direct

proportional cu maturitatea.

d) sensul variaiei ratei dobnzii. Creterea ratei dobnzii are un efect mai redus asupra

pretului unei obligatiuni decat o reducere a ratei de aceeasi amplitudine .

1.3. Definirea duratei si caracteristicile acesteia

Conceptul de durata (DURATION) este rezultatul studiilor lui Frederick Macaulay

(1938), relaia generala de calcul fiind :

,

)r1(

F

)r1(

F

iD

n

1ii

i

n

1ii

i

=

=

+

+=

n durata de viareziduala titluluii scadena fluxului de trezorerie.

Fi fluxul financiar scadent n anul i

r rata dobnzii pe pia.

41


42/65


Mai concret, pentru un activ, durata reprezint timpul necesar pentru ca un titlu de

creana apreciat la valoarea sa actuala sa fie in totalitate recuperat, tinand cont de ratele

dobnzilor si de rambursrile de capital.

Durata servete acoperirii riscului ratei dobnzii pentru un titlu (imunizare la rata

dobnzii). Randamentul curent al unui activ cu dobnda fixa variaz in funcie de

nivelul dobnzii pe piaa, insa prin vnzarea titlului la durata si fructificarea sumei

obinute din vnzare pana la scadenta la dobnda pieei se poate fixa randamentul la

nivelul dobnzii fixe a titlului.

La nivelul ntregului bilan, analiza duratei compara variaia valorii de piaa (preului)

a portofoliului de active ale bncii cu variaia valorii de piaa a portofoliului de pasive

(exceptnd capitalul), permitand egalarea fluctuaiilor acestora, astfel nct valoarea

de piaa a capitalului sa ramana insensibila la fluctuaiile ratei dobnzii.Expunerea totala se determina prin intermediul ecartului duratelor activului si

pasivului ndatorat.

Se calculeazdurata activului si pasivului ndatorat:

=

=

=

=

n

1iPiPiP

n

1iAiAiA

DxD

DxD

DA, DP durata portofoliului de active (pasive)DAI, DPi durata activului i(pasivului indatorat i)xAi, xPi ponderea valorii de piaa a activului (pasivului indatorat) i

in valoarea de piaa a activului (pasivului indatorat)

1.4. Relaia dintre durati sensibilitate

O altaccepiune a duratei este i aceea c reprezintun indicator sintetic de msura

sensibilitii preului unui titlu cu o rata de dobndfix.

Preul unui titlu se scrie:

nn

221

n

1ii

i

)r1(

F...

)r1(

F

)r1(

F

)r1(

FP

+++

++

+=

+=

=

Calculm derivata preului n raport cu rata dobnzii:

i)r1(

F

r1

1

)r1(

Fn...

)r1(

F2

)r1(

F

dr

dP n

1ii

i)1n(

n3

22

1 +

+

=+

+

+

= =

+

42


43/65


Multiplicm relaia de mai sus cu factorulP

1 i obinem sensibilitatea:

r1

DS

+=

Durata permite previzionarea cursului teoretic al unui titlu, cu condi ia ca variaia ratei

dobnzii sfie redus.

CAPITOLUL 4RISCUL DE RATA A DOBANZII (II)

(Efectul bilantier)

1. Modelul ecartului de durata (DURATION GAP)

2. Aplicaii

1. Modelul ecartului de durata (DURATION GAP)

Pentru administrarea riscului ratei dobnzii la nivel de bilan(ansamblul de active si

pasive) se utilizeaz modelul ecartului duratei de recuperare a investiiei

(DURATION GAP). Modelul ecartului de durata cuantifica modificarea valorii de

piata a capitalul propriu ca urmare a modificarii valorii de piata a activului si a

pasivului indatorat pe fondul variatiei ratei dobanzii:

P

Al

lDDDGAPr

rADGAPPACP

PA

=

=

+==

1

CP - modificarea valorii de piata a capitalul propriuA - modificarea valorii de piata a activuluiP - modificarea valorii de piata a pasivului indatorat

DGAP- ecartul de durata

Procesul prin care capitalul propriu devine nemodificabil la modificarea ratei dobanzii

se numeste imunizare si se realizeaza prin obtinerea unui ecart de durata nul

Numai doi dintre factorii care influenteaza modificarea capitalului propriu (ecartul de

durata, cifra de afaceri - activul) pot fi controlai de managementul bncii, variaia

43


44/65


dobnzii pe piaa fiind factor exogen. Imunizarea la rata dobnzii va presupune

reducerea la zero a ecartului de durata )lDD( PA , care se poate realiza prin

modificarea duratei activului, a duratei pasivului, sau a efectului de prghie.

2. Aplicaii

Consideram bilanul unei bnci cu urmtoarea structura:

Activ Mld Scadenta Ratadobnzii

Pasiv Mld Scadenta Ratadobnzii

1.Numerar 100 1.Depozite atrase 420 1 an 20%2.Certificate de

trezorerie300 8 ani 45%

2.Certificate dedepozit

500 4 ani 40%

3. Depozite la

alte bnci 100 1 an 20% 3.Capital propriu 804. Credite

comerciale500 4 ani 50%

TOTAL Activ 1000 TOTAL Pasiv 1000

Se considera ca nu exista nerambursari sau pli nainte de scadenta la active si nici

retrageri nainte de termen la pasive. De asemenea, activele si pasivele din

exemplu prezintrate de dobnda fixe, iar rata dobnzii de piaa este egala cu 40%.

Sa se determine:

a) durata activuluib) durata pasivului

c) modificarea valorii capitalului ca urmare a creterii ratei dobnzii de piaa

cu

un punct procentual

d) modificrile care trebuie operate in structura bilanului bncii care

permit imunizarea la rata dobnzii.

REZOLVARE:

Deoarece modelul opereazcu valori de piaa vom transforma valorile contabile de

mai sus, considernd ca valoarea de piaa a unui activ (pasiv) este egala cu suma

cash-flow-urilor actualizate generate de activul (pasivul ) respectiv. Spre

exemplu, valoarea de a certificatelor de trezorerie se calculeazastfel:

44


45/65


135100

45300anualaDobanda ==

leimld.9.334)4.01( 435...)4.01( 135)4.01( 1354.01135P 8321 =

+++

++

++

+=

Bilanul la valoarea de piaa determinat astfel va fi :



1.Numerar 100 1.Depozite atrase 360 1 an 20%2.Certificate de

trezorerie334.91 8 ani 45%

2.Certificate dedepozit

500 4 ani 40%

3. Depozite laalte bnci 85.71 1 an 20% 3.Capital propriu 253.08

4. Creditecomerciale

592.46 4 ani 50%

TOTAL Activ 1113.08 TOTAL Pasiv 1113.0

Calculul duratei pentru fiecare post de activ i pasiv:Certificate de trezorerie:

ani22.3

)4.01(

435...

)4.01(

135

)4.01(

135

4.01

135)4.01( 8435...)4.01( 3135)4.01( 21354.01 1135

D

832

832

1 =

+++

++

++

+

+

++

+

+

+

+

+

=

Depozite constituite la alte banci

== 20100

20100anualaDobanda an1

4.01

1204.01

1120

D2 =

+

+

=

Credite comerciale :

51.2

)4.01(

750...

)4.01(

250

4.01

250

)4.01(

8750...

)4.01(

2250

4.01

1250

D250100

500500anualaDobanda

82

82

33 =

+

++

+

+

+

+

++

+

+

+

===

45


46/65


Depozite atrase de la alte banci :

== 84100

20420anualaDobanda 4 an1

4.01

5044.01

1504

D4 =

+

+

=

Certificate depozit clieni :

59.2

)4.01(

700...

)4.01(

200

4.01

200)4.01(

8700...

)4.01(

2200

4.01

1200

D200100

40500anuala

82

82

35 =

+++

++

+

+

++

+

+

+

===

Dobanda

Calculul duratei medii a activului si pasivului:

Durata activului :

ani38.208.1113

46.59251.2

08.1113

71.851

08.1113

91.33422.3DA =++=

Durata pasivului ndatorat :

ani92.1860

50059.2

860

3601DP =+=

Ecartul de durata:

77.008.1113

860

A

Pl

DPlDADGAP

===

=

ani9.092.177.038.2DGAP ==

Durata medie a activelor depaseste durata medie a pasivelor ndatorate, fapt ce pune in

evidenta riscul ratei dobnzii. In cazul cnd ratele dobnzilor se modifica, valoarea

activelor si pasivelor ndatorate se va schimba ceea ce determina si modificri in valoarea

de piaa a capitalului propriu fata de valoarea sa iniiala.In vederea determinrii variaiei capitalului se folosete ecuaia:

leimld.11.704.1

01.008.111390.0CP

r1

rADGAPCP ==

+=

46


47/65


Deci valoarea capitalului bncii s-a diminuat cu 7.11 mld. lei (de la 253.08 mld. Lei la

245.97 mld. lei), rezultat care s-ar fi obinut si prin compararea modificrii valori de piaa

a activului si pasivului: 11.82-18.93=-7.11 mld. lei

Pentru a proteja capitalul propriu la variaiile ratei dobnzii, banca trebuie sa aibecartul

de durata DGAP = 0, situaie pe care o poate obine fie diminund duratele activelor, fie

crescnd du/atele pasivelor. Pentru exemplificare, alegem scderea duratei medii a

activelor cu 0,5 ani, de la 2,38 ani la 1,88 ani si creterea duratei medii a pasivelor cu

0,52 ani, de la 1 ,92 ani la 2,44 ani.

044.277.088.1DGAP ==

Pentru a obine aceasta imunizare operam modificri in structura:

activului: scad plasamentele in certificate de trezorerie cu X si cresc depoziteleconstituite la bnci cu aceeai suma ,

pasivului: scad depozitele atrase de la alte bnci cu Y si cresc resursele atrase prin

certificatele de depozit vndute clienilor cu aceeai valoare .

Cele doua modificri ( X,Y ) se determina din formula de calcul a duratelor medii ale

activului si pasivului :

leimld.25.281Y44.2860

Y50059.2

860

Y-3601DP

leimld.69.250X88.108.1113

46.592

51.208.1113

X71.85

108.1113

X91.334

22.3DA

==+

+=

==+

+

+

=

Structura bilanului la valori de piaa pentruDGAP=0va fi:



1.Numerar 100 1.Depozite atrase 78.75 1 an 20%

2.Certificate detrezorerie

84.22 8 ani 45% 2.Certificate dedepozit

781.25 4 ani 40%

3. Depozite laalte bnci

336.4 1 an 20% 3.Capital propriu 80

4. Creditecomerciale

592.46 4 ani 50%

TOTAL Activ 1113.08 TOTAL Pasiv 1113.08

47


48/65


Modificrile in structura bilanului la valori de piaa din exemplul nostru distorsioneaz

echilibrul bilanier la valori nominale ( contabile ). Acest neajuns poate fi uor nlturat

adugnd restricia egalitatii bilaniere in termeni nominali la identificarea masurilor ce

trebuie luate pentru imunizarea la rata dobnzii.

Modelul prezentat a avut numeroase critici, considerndu-se ca se ntmpina mari

dificultati in aplicarea sa in practica. Unul dintre impedimente ar fi costurile ridicate si

perioada lunga de timp necesare pentru restructurarea bilanului. Chiar daca acest

argument putea fi valabil in trecut sau pentru piee financiare slab dezvoltate,

amplificarea in prezent a operaiunilor de titlurizare si vnzare a creanelor usureaza

considerabil viteza si costul imunizrii.

Un alt inconvenient se refera la necesitatea restructurri permanente a bilanului pentru ase menine acoperirea la rata dobnzii. Managerii bncilor efectueaz, insa, aceasta

operaiune periodic (ex : trimestrial) gsind astfel un echilibru intre pierderile ce ar putea

fi nregistrate ca urmare a modificrii dobnzii de piaa si costurile modificrii structurii

bilanului. De asemenea, criticile scot in evidenta faptul ca modelul este valabil doar

pentru modificri mici ale dobnzii de piaa. Se pot, totui, opera modificri in model in

aa fel nct acesta sa poatfi utilizat si pentru variaii mari ale dobnzilor de piaa.

In concluzie, strategiile de imunizare pe durata sunt utile, chiar recentele modele propuse

de FED si Banca Reglementelor Internaionale pentru monitorizarea expunerii la rata

dobnzii fiind bazate pe durata.

48


49/65


CAPITOLUL 5 RISCUL DE CURS DE SCHIMB

1. Aspecte teoretice1.1. Definirea riscului de CURS DE SCHIMB

1.2. Surse ale expunerilor bncilor fade variaia preului unei devize

1.3. Instrumente de msurare a riscului de curs de schimb

1.4. Metode de acoperire a riscului valutar

2. Studii de caz privind riscul de curs de schimb


1.1. Definirea riscului de curs de schimb

Riscul de CURS DE SCHIMB reprezint riscul evoluiei nefavorabile a rezultatelor ca

urmare a evoluiei pretului devizelor.

1.2. Surse ale expunerilor bncilor fade variaia preului unei devize

Globalizarea serviciilor financiare a determinat creterea expunerii instituiilor financiarefa de riscul de curs de schimb (sau valutar). Riscul valutar este generat de lipsa

echivalenei ntre activele angajate i pasivele atrase pentru o anumit deviz. Aceste

discrepane pot aprea att prin tranzacionarea devizelor, acordarea de credite n valut,

plasamentul n titluri de valoare exprimate n moned extern (obligaiuni) ct i prin

atragerea de resurse precum depozitele n valuti emisiunea, n valute denominate, de

titluri (certificate de depozit).

Pierderile pot fi nregistrate datoritindexrii unor valori dupun anumit curs valutar sau

datoritmodificrii valorii activelor i pasivelor externe n urma modificrii cursului

valutar. Riscul valutar cuprinde att operatiunile desfurate de bancpentru clienii si

ct i propriile operaiuni. El este cu att mai important cu ct ponderea activelor i

pasivelor externe n bilaneste mai mare.

49


50/65


1.3. Instrumente de msurare a riscului de curs de schimb

Expunerea unei bnci fa de variaia preului unei devize este determinat de poziia

valutar. Poziia valutar ntr-o anumit deviz este definit ca soldul net al

patrimoniului n deviza respectivi se calculeazca sumalgebricntre poziia valutar

bilanieri poziia valutarextrabilanier:

EB VVV += VB poziia valutara bilanieraVE poziia valutara extrabilantier

Pozitia valutar a bncii induce ctiguri sau pierderi n funcie de evoluia cursuluivalutar3. Astfel:

Cursul valutar crete Cursul valutar scadePozitie valutarscurt pierdere ctig

Pozitie valutarlung ctig pierdere

EXEMPLUL 1:

Fie o banccare are n USD active n valoare de 500.000 i pasive n valoare de 900.000. Daccursul de schimb ROL/USD se depreciaz de la 33.000 la 33.500 atunci banca va suferi opierdere potenialde 2 mld. ROL.

( ) ( ) ( ) ( ) mldCCPA USDUSDUSDUSD 2000.33500.33000.900000.50001 === ROLAceasta pierdere rezult din creterea mai rapid a valorii datoriilor n raport cu cea acreanelor pe fondul creterii cursului valutar n condiiile unei poziii valutare scurte.

EXEMPLUL 2:

Fie o banc care are n EURO active n valoare de 800.000 i pasive n valoare de 600.000.Daccursul de schimb ROL/EURO se apreciazde la 41.500 la 41.000 atunci banca va suferi opierdere potenialde 1 mld. ROL.

( ) ( ) ( ) mldCCPA EUROEUROEUROEURO 1500.41000.41000.600000.80001

===

ROLAceast pierdere rezult din reducerea mai rapid a va

68907496 gestiune bancara suport sem

Documents