Universul literar Anul XLV Nr. 2

6 I a n u a r i e 1 9 2 9

S L e i

• l i

É i i f c l i l É

i f i k v ~ 1 # « 1 шШтт .,

j ]

N. LEONARD

18. — UNIVERSUL LITERAÄ

C t i t o r i i L E O N A R D

Cin« s'a g â n d i t v r e o d a t ă s ă cerceteze de ce e f r u m o a s ă m a r e a a r g i n t a t ă de s e a r a ? Cine a î n t r e b a t v r e ' o d a t ă de ce te c u t r e m u r ă s u s u r u l i zvoru lu i , oa re şer-pueş te cristeSlin î n t r e s t â n c i s ă lba tece ? Cine a c ă u t a t să p ă t r u n d ă f r u m u s e ţ e a

...in Contele de Luxemburg

n e a s e m u i t ă a l a n u l u i s â n g e r a t de ma ta i v á r a t o d ?

S u n t f r u m u s e ţ i a c ă r o r v r a j e se i m p u n e

Leonard ş i Max imi l i an In O m i e ş i u n a de nopţi

f ă ră să poţ i p rec iza ce a n u m e ca l i t ă ţ i o d e t e r m i n ă .

L e o n a r d e r a f rumos , de o f r u m u s e ţ e pe ca r e a r m o n i a c ă u t a t ă de s c u l p t o r îa-

t r 'o m a s ă d e lu t , n u o r p u t e a s ă o t ă l ­m ă c e a s c ă .

Din c a u z a aces te i f r u m u s e ţ i r a d i o a s e , d in c a u z a c o m p l e x u l u i de g r a ţ i e m i n u ­n a t e c h i l i b r a t ă , to t ce făcea L e o n a r d

î n c â n t a och iu l ş i v ră j ea suf le tu l . R â d e a cu o expres ie pe ca re n u o a r pu­

tea descr i decâ t pene lu l u n u i W a t ­teau . Ochii lu i l u m i n o ş i cu l u m i n a in -

...în Suzi

t e r i o a r ă a s t a t u e t e l o r t r a n s p a r e n t e , f ixa nr iv i r i l e şi obses ia ace lor ochi , se i m p r i ­m a şi r ă m â n e a m u l t t i m p d u p ă ce, contele, s t u d e n t u l , b ă r b i e r u l , î m p ă r a t u l î n t r ' u n c u v â n t L e o n a r d d a n s a „f ina­lu l" .

A t i t u d i n e a sa , m i ş c ă r i l e sa le , m e r s u l s ă u e r a u defini t ive, och iu l cel m a i p re ­tenţios n u todrăanea s ă c e a r ă m a i m u l t . Ar fi fost s ă c e a r ă impos ib i lu l , fitind-că L e o n a r d n u a v e a g r a ţ i a s t u d i a t ă a celor ce s u n t m a i tatâi o a m e n i şi a p o i ac -ior i . L e o n a r d se p u r t a pe el însu-ş i pe s c â n d u r i l e sceni i şi v io i c iunea aa, fine­ţea s a şi m a i a les i n g e n i o z i t a t e a s a ş t i a s ă m a r c h e z e p u ţ i n u l a c e l a necesa r , ca re d e t e r m i n a o reiplică s ă n u se î n m o r m â n ­teze ci s ă t r e a c ă d incolo d e r a m p ă .

L e o n a r d e r a ş i t e n o r . E r a t e n o r n u în sensu l c las i f icăr i lor ce se fac d u p ă cr i ­teriile conse rva toa re lo r . Vocea sa făcea p a r t e d in m ă n u n c h i u l f r u m u s e ţ i i saile.

Nu s ' a r fi p u t u t concepe oa u n exem-

r p l a r o m e n e s c a t â t de impeioabil r e u ş i л

e ă n u a ibă ş i vocea, vocea l/ui Leonartf 1

care încă lzea delà p r i m u l suf lu auiditc 3 1

ru l <şbl s u b j u g a scenei . I 1

Aces ta a fost L e o n a r d ac to ru l . 1 8

Bunătar tea lu i L e o n a r d î n s ă e r a m a m a r e decâ t f r u m u s e ţ e a lui . e

r

Deşi î n d r ă s n e a ţ ă , a c e a s t ă a f i r m a ţ i u n P poa te t o t u ş i fi c o n f i r m a t ă de to ţ i aceie 1

pe oare mizer i i le vieţei i-au î n d r u m a r să b a t ă la u ş a lui .

Nu a m auz i t ca v r e - u n u l să fi plecat al tfel de câ t a l i n a t de m â n a generoasă a ace lu i a , p e n t r u ca r e b a n u l n u avea a l t ă î n s e m n ă t a t e decâ t în r a p o r t cu aju­t o r a r e a a p r o a p e l u i .

V i a ţ a aces tu i m a r e a r t i s t ş i -а c u r m a i f irul p r e a de t i m p u r i u , g r o a z n i c de t im­p u r i u .

T o t u ş i s u n t a n u m i t e m ă s u r i nedrep te ale n a t u r i i care-ş i a u o exp l i ca re . Leo­n a r d t r ă i a p e n t r u d o u ă i d e a l u r i s ă în­cân t e j e r t f indu-ş i s ă n ă t a t e a şi sufletul

în Floarea de Stambul

s e a r ă de s e a r ă şi s ă a l i ne sufe r in ţe le r i s i p indu - ş i b a n u l , p r o d u s de n e î n l ă t u r a t al a r t e i sa le s u p e r i o a r e .

C u n o a ş t e m toţi vremiile de pe u r m ă . u n u l d i n t r e i d e a l u r i îi e r a în po r t e în­l ă t u r a t , cel lal t î ncepuse s ă se t r a n s f o r ­m e în h i m e r ă ş i a t u n c i f^eonard, m a r e l e L e o n a r d , а ş t iu t să i a s ă şi de pe s c e n a vieţi i .

ŞT. B.

1*^ Leonard şi Max imi l i an codlreetori

UNIVERSUL Li TER A IL - i<>

ÎNSEMNĂRI Şl NOTE BIOGRAFICE 'uţ ini a r t i ş t i în ţ a r a n o a s t r ă , a u fost t de iubiţi şi r ă s f ă ţ a ţ i de publ ic , c u m ost iubit L e o n a r d . ' restanţa, f r u m u s e ţ e a , t e m p e r a m e n t u l viu. vocea lui ca ldă şi s o n o r ă , cuce-

ù sufletele ; c u v â n t u l lui î n t r a r i p a t , îreţea şi a v â n t u l cu care-ş i î n so ţea ul de scenă , d i c ţ i u n e a , n a t u r a l e ţ e a şi iali tatea, z â m b e t u l şi m a i a les p r iv i -

lui, acea p r iv i r e d u i o a s ă şi t r i s t ă e fasc ina ,—înebuneau pub l i cu l , îl r i ­tt în sus , îl cucerea , îl l ua cu el şi-1 1 de el. L fost s i n g u r u l a r t i s t pe ca re n imen i

...la 25 a n i

1-a în ju ra t , n imeni - n u La boicotat . l-au iubit ,

t i n ţ a fost în ope re t ă şi în t e a t r u în erai, p r i n ţ a fost şi în v i a ţ ă . Generos darn ic p â n ă la e x a g e r a r e , b u n şi nd cum nu se poa te î n c h i p u i , m a r i n i 3. suflet ales şi m a r e a r t i s t de come-cu un u m o r s ă n ă t o s şi n a t u r a l ,

-am cunoscu t c â n d avea 17 an i . E r a D f rumuse ţe u i m i t o a r e , r a elev în c lasa V la I n s t i t u t u l „Otte-". (D. Ottescu e u n c h i u l s ă u ) u n a e i i am şi eu. u 1-ej c h e m a t nici o d a t ă Nicu (cum şit se scrie despre el d in d o r i n ţ a de a

senzaţ ional iza , în nvx l s t u p i d v i a ţ a

!

felul r o m a n e l o r de m a h a l a à la eica cea frumoasă s a u Cartuş Regele lor, c u m scrie o g a z e t ă în foi le tonul ), ci „Leonard" , ca re este a d e v ă r a t u l nume de botez, şi n u a ven i t în Bu-işti la 17 a n i cu l e g ă t u r i c a cu u n |rur sch imb ca u n p u i de h a m a l şi

nu a m u r i t în mizer ie ci în c a s a ta-i său . care e s lu jbaş a l S t a t u l u i şi

p r i e t a ru l une i aver i de pes te u n m i -I şi j u m ă t a t e . r am iubi t pe L e o n a r d , mi -a fost co-i şi ma i t â rz iu a m j u c a t în t r u p a lu i Oteteleşanu în c o m b i n a ţ i a „Maximi-! Leonard" şi-i cunosc b ine t o a t ă

je aceea v reau să s tabi lesc a d e v ă r u l : cum e, f ă r ă nici o e x a g e r a r e , c a r e l-i în tunece m e m o r i a , ponard s'a n ă s c u t la Gala ţ i în z iua Ь Decembrie 188G. T a t ă l s ă u e r a func­tor la t r a c ţ i u n e în căi le fe ra te . fi câ ţ iva ani d u p ă n a ş t e r e a lu i Leo-fl, t a t ă l lui a fost m u t a t la B u z ă u , îo a copi lăr i t el ci n u la Focşan i , uleie p r i m a r e tot acolo le-a făcu t . El pidera şi iubea.1 B u z ă u l ca pe adevă-II lui o raş n a t a l (deci n ' a p u t u t veni j7 an i delà Galat i ) . Liceul 1-n începu t Ia Buzău , şi din c l . ' I I a t r e c u t la Bu-^şti în pens ionul „Ot tescu" unde a it g imanz iu l complet . In clasai V a iat, m â n a t de demonu l a r t e i care-1 tea .

P a r c ă îl văd" şi a c u m : e r a de*o f rumu­seţe n e î n c h i p u i t ă şi de-o veselie r a r a . N'ai fost n ic i o d a t ă sfios, d a r n ic i obraz- ; n ie , e r a u n t e m p e r a m e n t vioi, î n s ă deli­cat , fin, nobi l . Dez in t e r e sa t şi boem c u m n ' a m î n t â l n i t a l t u l .

P r i m a d a t ă a j u c a t t e a t r u l a B u z ă u în c l a s a IV p r i m a r ă , l a o s e r b a r e ş co l a r ă , în „Şoldan Viteazul".

A fa sc ina t pub l i cu l şi de a t u n c i i-a-veni t ideea s ă se facă ac to r . D a r p r i m u l ro l m a i i m p o r t a n t c a r e 1-a decis s ă se a p u c e de t e a t r u , a fost ro lu l c h e l n e r u l u i d in „Anticarul" o p e r e t a d-lui N o n a Ot tescu ( sc r i să la 17 a n i de c ă t r e a u t o r ) .

P e n s i o n u l Ot tescu în f iecare a n d ă d e a o s e r b a r e la „Edison", u n d e se p r o d u ­ceau elevii .

L e o n a r d a j u c a t f r u m o s şi a c â n t a t cuple te le şi v a l s u l ca u n a / Jevăra t a r t i s t .

A t u n c i a ven i t m a e s t r u l Ş te fănescu de la Conse rva to r , c a r e se a f la în s a l ă şi 1-a fel ici tat :

— Să te faci a r t i s t . E u îţi p r e v ă d u n vi i tor de a u r .

Tot a t u n c i 1-a v ă z u t şi d -nu Davi l l a c a r e 1-a î n c u r a j a t m u l t . A c e a s t a 1-a decis .

A p ă r ă s i t p e n s i o n u l ş i s 'a a n g a j a t în c o m p a n i a lu i „N. P o e n a r u " . P r i m u l spectacol a fost la F o c ş a n i . J u c a ro lu l bă-

...îu Povest ir i le lu i Hoffmann

t r â n u l u i „Klapper" d in „Fetiţa dulce". Err.i I r i n a n u l 1903. I n t o a m n a lu i 1904 i n t r ă în, t r u p a B ă r c ă n e s c u şi j o a c ă ro lu l t e n o r u l u i d in „Vagabonzii". Succes m a r e c u m n u se m a i p o m e n i s e .

Măiestrul B ă r c ă n e s c u făcuse o desco­per i re şi-i i n d i c a s e şi g e n u l . De u n d e p â n ă ac i j u c a s e b ă t r â n i , a c u m joacă ro­lu r i de amorez i , e t e n o r u l t r u p e i . Avea 18 a n i .

D u ' ă aceea succesele c u r g în operete le : „Curse grătare", „Vânt de Primăvară", „Vagabonzii", „Pericola", „Mascota", etc.

Atunc i se î n j g h e b a t r u p a Gr igo r lu . E a n g a j a t i m e d i a t şi în 1905 j u c ă ro lu l te­n o r u l u i d i n „Moştenitorii veseli". Succes m a r e . T o a t ă l u m e a îl o v a ţ i o n e a z ă . Cor­t i n a se r i d i c ă de zeci de or i . Apoi succe­sele c u r g : „Frumoasa din New-York", „Văduva Veselă*', „Liliacul", „Prinţ şi bandit", „O mie şi una de nopţi", „Con­tele de Luxemburg", „Duşmanul Femei­lor", „Dama în Roşu", e tc .

In 1909 p l e a c ă la P a r i s şi ia lecţi i de m u z i c ă cu p rofesoru l De Resqué. E r a in r l i n ă voce. Se î n t o a r c e î n s ă pes te c â tva t i m p în ţ a r ă şi îşi r e i a a c t i v i t a t e a în C u m p a n i a G r i g o r i u . Aceas t ă c o m p a n i e

e r a s u b v e n ţ i o n a t ă de s t a t s ă joace şi spec tacole de operă . Şi L e o n a r d c â n t ă în „Povestirile lui Hoffmann" r o lu l te­n o r u l u i , apo i în „Cavaleria rusticană", în „Werther", „Doina Helveţiei", „car­men", „Pagliaci", e tc .

T o a t ă p r e s a îl l a u d ă , îl r i d i c ă în s l avă . I n f iecare zi, s u n t c â t e v a gaze te ca r e s c r iu d e s p r e el. E p e r i o a d a de еліг d in c a r i e r a lu i . Avea 2Â a n i . E c o n s a c r a t şi î n ope ră . Şi a n i d e a r â n d u l câ t a d u r a t C o m p a n i a G r i g o r i u s e a r a la s e a r a , In g r ă d i n ă s a u în t e a t r u înch i s , c â n t ă şi jo^ -că î n t r ' u n a . D u p ă m o a r t e a lu i Gr igor iu C o m p a n i a e d u s ă î n a i n t e ; a c u m î n s ă se

. . in Periocola

n u m e ş t e c o m p a n i a Leonard-Maximilian. E cod i rec to ru l ei. D a r (Operetai e pe dr ic . Cade . î n c e p e O p e r a R o m â n ă . Se înjghe­bează , se î n f r i pează pe zi ce t rece . Li-se ia t e a t r u l L i r i c . M a x i m i l i a n , t o v a r ă ş u l şi m i n u n a t u l lu i p a r t e n e r se duce l a „Re­g i n a M a r i a " . El r ă m â n e î n a i n t e . N u se poa te d e s p ă r ţ i de opere tă , îft c a r e sufe­r ise aitâta. d a r u n d e a v u s e s e şi a t â t e a succese , u n d e - ş i rosese s e a r ă la s e a r ă t i ne re ţ ea . Merge î n a i n t e cu t r u p a lui . Ul t imele spec taco le le j o a c ă în B u c u ­reş t i , d a r m a i a les în p rov inc ie : „Prin­ţesa Maritza", „Bayadera" pe c a r e a juca t -o cu succes şi l a P a r i s ş i L y o n „Prinţul Orlov", etc-

I n 1925, j o a c ă l a Sofia cu succes m a r e „Floarea din Stambul", e tc . E în b u n e dispozi ţ i i vocale şi î n e b u n e ş t e pe b u l g a r i . Toţ i i n t e l ec tua l i i în cap cu p re fec tu l po­l i ţ iei d i n Sofia îl ţ i n pe p a l m e , se d a u b a n c h e t e în o n o a r e a lui , p r e s a îl l a u d ă ca pe u n m a r e c â n t ă r e ţ şi a r t i s t .

U l t i m u l lu i ro l e F r i t z , c r e i a t la tea­t r u l A l h a m b r a ca r e de a c u m î n a i n t e va p u r t a n u m e l e lui.

L e o n a r d a fost n u n u m a i u n c â n t ă r e ţ neobosi t , dai- ş i u n m a r e c o m e d i a n . F r u m o s , c u m r a r se vede în t e a t r u , de-o f r u m u s e ţ e d i s t i n să , cu ochii c a r i elec­t r i z a u p u b l i cu l şi cu o d i c ţ i une i m p e ­cabi lă , e l a fost u n a r t i s t în t o a t ă p u t e ­r e a c u v â n t u l u i , pe ca r e n a t u r a il înzes­t r a s e din be l şug cu ca l i t ă ţ i m a r i .

A m u r i t l a 24 Decembr ie , la o r a 7 sea­r a în s â n u l fami l ie i la C â m p u l u n g , t e a ­t r u l r o m â n e s c , a t â t de r e s t r â n s în a r t i ş t i de va loa re p ie rde p r e a de t i m p u r i u u n e l emen t de mâna- î n t â i .

G. SCRIOŞT-EANi;

ăo. - UNIVERSUL LITERAR

щш o e • e CAMIL PETRESCU

AMIAZA DE VARA EMIL RIEGLER-DINU

FLOARE DE EVLAVIE Am obosit..~ Şi-acum stăm lungiţi pe căpiţele de fân copt. Bolta cerului a devenit prea vastă

?i-acopere şi părţi pe care nu le vedem, 'rivim prelung,

De pe coastă, Pârâul de frunzişuri negre care curge'n fundul văii. Poşta mică pe şoseaua albă, Baie praf u'n loc. Dar ajunge până sus la noi, Material, Cu zurgălăii.

In fund, Depărtarea cu nori albi se'mbină. In aerul molatec încălzit Fierb mărunte ochiuri de lumină. Lângă noi spre stânga, sau spre dreapta, Şi fără orânduia la mai departe, S'au risipit afară din livezi, Copacii cu coroane prea puternice, — Subt éi e iarba verde şi dulce ca răzoarele — Şi cât vezi. Toată valea E acum în mod firesc o carte, In care'nfierbântat citeşte soarele.

Rar de tot, Trec pe lângă noi devale, Pe poteca din fâneţele ţepoase, Ţărani cu chip sărac Şi talpa piciorului crăpată, Ca o coaje aspră de copac.

Privim ainrea Tot mai tăcuţi... Răscolitor pătrunde'n noi miros de fragi trecuţi... Şi-aşa cum stai culcată, Rupând între dinţi un fir de iarbă Ţi-se văd sânii albi strânşi între coate. Lumina prinde tot mai mult să fiarbă™ Şi nu pricep De ce te arde Soarele mai mult pe tine.

ÎOAN GEORGESCU

GRAVURA DE TOAMNA Toamna şi-a strigat sângele timpului din pământ, *ă strice cu foc învârtitor în vânt chipul pomilor cutremuraţi •—năsilnic semn — pentru slovele frunzelor smulse şi uscate'n lemn.

Din aerul nevindecat cum e o rană, vaietul pasăfilor întârziate

V coperă câmpi lipsiţi de mană... şi'n umerii dimineţii ce se*lmalţă - ; • ca o temelie 'n delungată de lumină, rămâne privirea streină-

Nu pot să-ţi zic : prietenă ! îmi eşti Cu mult mai mult. Penel duc vechiul nimb Al iconarilor. Mişcări copilăreşti Cu inima în sfinte le preschimb.

De-mi spui că de abia ne presimţim Că sufletele noastre se arată Oglinzi brumate'n care ne privim Mări torc şi zic în şoaptă : adorată !

Faci rai din preajma ta căci din părinţi Eşti floare de evlavie şi bună

De bunătatea marei umilinţi Pe care nici n'o auzim când sună Ci o simţim doar cum se împreună Cu fluviul de sânge'n suferinţi.

Spre cine te înalţi uşa'n genunchi ?

ADRIAN S AVU

C A S C A D A Zgomot tăios din lunecuş de apă Coboară trepte de cristal cu margini mate, Şi'n drumu-i brusc-necercetate Învăluiri brutale, se restrâng şi ţipă, Ca o săgeată cu 'nvelişul otrăvit Zvârlită, unei zburătoare 'ntr'o aripă...

Troscăt greoi-se'ntinde peste maluri Şi forfotul bulbucelor de spumă-n rotogoale ; Aluneca — vestmânt — peste hataşuri goale, Când maluri tainica surpare — se frământă Să 'nghită în ciuda valurilor, cât mai mulţi Din cei ce singuri, îngroparea'n gol şi-o cântă.

HAR. MWAILESCU

SE CĂLĂTOREŞTE VARA Se călătoreşte vara : navă cu mărgăritare poposeşte'n amintire lîngă vechile morminte şi trecutul mi-1 sporeşte... Luminişul — ce mă are -sihăstria şi-o descuie vîntului să i-o alinte.»

Au murit învăluite'n nerostirea lor — Cuvinte

Bentru flori necunoscute — ce se sting ca fiecare... »ragostea rămâne strajă într'o lume de plecare

şi de soarta ei se teme sufletu-mi ca un părinte.

Toate'n jurul meu şi'n mine mai frumoase şi mai sfini chinurile viitoare mi le-ar. face. mai amare.., Cît nu-i vremea înfrăţită cu fatala-mi dărîmare, drumurile nasc de-aicea... pretutindeni e 'nainte !...

UNIVERSUL LITERAR. — 21

D E S A X A Ţ I I Fulga Apostol

In ce măsură, autorul paginilor care urmează, va putea să realizeze tot ce ele făgăduesc, nu putem şti. E în ele însă uit accent.de.viaţă auten­tică, asemeni unni fragment de roman realizat.

In vremurile acestea de proză şcolărească, demoniacă şi ieftină, care face deliciul tutulor adolescenţilor, debutantul Apostol Fulga aduce un scris matur în care câteva imagini—din domeniul psichologic—perfect adecvate întregului, preţuesc fiecare în parte cât o nuvelă din cele care se fabrică în serie.

Faites votre destin, âmes désordonées, bt fuyez l'infini que vous portez en vou» !

— Charles Baudelaire —

S 'au cunoscu t . Şi a u v>rbit m u l t , ca ii pr ie teni vechi , î n t â l n i ţ i d u p ă o l u n g ă Dlare, care-ş i a u de poves t i t f u r t u n a de reni ur i , de î n c e r c ă r i gre le , de i l umi -iri, prin ca re a t r e c u t f iecare , d e s p ă r ţ i t » celălalt . D a r în frazele lor , ros t i t e mtit şi f rumos , r e s p i r a copleş i tor ş i tuş ab ia vizibil , d e s a m â g i r e a . Sufletele r p rea î n f r u n t a s e r ă m u l t e s t r o p ş i r i de işelăciuni, p e n t r u a n u se în ţe lege i n s -intaneu, p r i n t r ' o i n t u i ţ i e s f rede l i toa re

tainele celuilcMt. Se g ă s i a u f a t ă ' n fa ţă , oi lup tă to r i î nce rca ţ i , ş t i u t o r i s ă su r -r indă d in t r ' o ochi re , lov i tu r i l e care- i a-leninţă, — doi l u p t ă t o r i p r e d e s t i n a ţ i e-o exper i en ţă c u l e a s ă cu s u f e r i n ţ ă , en t ru lupte m a r i . Şi totuş s 'au iub i t o l u n ă î n c h e i a t ă , au iubit t u m u l t o s , vu lcan ic , s p a s m o d i c ,

e n t r u c a f iecare să-ş i c o n s u m e i luz ia are şi-o făcuse de sp re celălal t . . .

0 cunoscu de -ap roape . L u c i a d u c e a ' iată de femee „ l a n s a t ă " . O g ă s i i n s t a -ată în t r 'o c a m e r ă pe c£ r e î n c h i p u i r e a

1 n'o bănu i s e n i c i o d a t ă a ş a de l uxoasă . )in când în c â n d , foar te des , v e n i a u co-nis ionar i cu buche te de flori , cu t i i cu

pomboane si a k e m u l t e pache te şi pache -lele, cu c o n ţ i n u t u r i s c u m p e . U n e o r i o mrpr inse c o m p u n â n d cu g r i j ă , s c r i so r i ungi , pe h â r t i e f ină . Obse rvă a p o i că îilnic p r imeş te o c o r e s n o n d e n ţ ă b o g a t ă , :u pl icur i a r t i s t i ce şi u n e o r i s i m ţ i t o r p a r ­fumate — des igu r sc r i so r i de d r a g o s t e .

'Dar n u vedea pe n i m e n i — în e x i s t e n t a ei nu se iv ia n i c iun b ă r b a t în c a r n e şi oase. To tuş u m b r e u n e i v inovă ţ i i e r a ne ­despăr ţ i t ă de d â n s a .

Lucia D ă i a n u e r a s t u d e n t ă la facul ta­tea de Litere , în a n u l î n t â i D a r v i a t a pe c.-îre-o ducea nu e ra î n ă b u ş i t ă de n i c i u n a din mizeri i le s tuden ţe ş t i . M â n c a la can­t ina facul tăţ i i , d a r n u m â n c a d i n s ă r ă ­cie, ci n u m a i f i indcă m â n c a p ros t şi ast­fel îsi r U t e a feri co rpu l n e d e f o r m a t de s t r a tu r i l e de g r ă s i m e , c a r e î n c e r c a u s'o

; c u p r i n d ă . Cu s tud i i le se o c u p a n u m a i fiindcă e rau o n o u t a t e în v i a t ă şi de fapt nu se in te resa de ele decâ t d in z iua c â n d грггтгсвяе p r i n t r e s t u d e n ţ i , p e r s o a n e Iui Ştefan Voinescu „cu m u l t m a i d i s t i n s ă şi maf s educă toa re decâ t a oolegilor s ă i " • - z i c e a d â n s a . Ceva m e i m u l t , m ă r t u r i -s ia o pl ic t iseală ne su fe r i t ă p e n t r u şcoa­lă si ch iar i n t e n ţ i o n a s'o p ă r ă s e a s c ă de­finitiv, ca s ă se facă a c t r i ţ ă de c i n e m a , fi indcă e r a fotogenică.

I a r c â n d cornul ei n ' a m a i fost p e n t r u d â n s u l o în să i l a r e de p r e s u p u n e r i — şi n'a t r ecu t m u l t p â n ă la aceas ta r e l e v é e — s'a t rezi t a i u r i t de a p u c ă t u r i l e pe ca re i le încres tase î n ca rne , t r e c u t u l ei vino­vat. A ramate u i m i t de m a e s t r i a a ţ â ţ ă r i -lor ei, de r a f i n a m e n t u l senza ţ i i lo r pe care ş t ia s ă le provoace , de a d â n c i m e a

d e s f r â u l u i р ѳ с а г ѳ - l t r ă i a , u r â n d u - 1 to­t u ş . Si c â n d î n t r ' o r toopte, a m b i ţ i o n a t de p r i c e p e r e a ei, îşi desvă lu i şi d â n s u l toa- , t ă a r t a pe care-o poseda în d e s f ă ş u r a r e a pe t e m e noi a s e x u a l i t ă ţ i i — 1-a î n d u r e r a t t e r ib i l a d m i r a ţ i a s p o n t a n ă pe ca r e i-o m ă r t u r i s i , f ă r ă n ic io î n g r ă d i r e .

Aceiaş v i a ţ ă ca şi a lu i ! AceiP.ş d e g r a ­d a r e î n r ă s f ă ţ a t u l s enza ţ i i l o r şi t o tu ş şi la ea , ca şi la el, se î n t r e z ă r i a ace i a ş nes­t r ă m u t a t ă a s p i r a ţ i e c ă t r e nev inovă ţ i e , p r i n s u g r u m a r e a p a t i m i l o r n e s ă n ă t o a s e , p r i n a l u n g a r e a t e n t a ţ i u n i l o r c o r u p ă t o a ­re , î n t o c m a i ca şi f u m ă t o r i i , c a r e cu ţi­g a r a în g u r ă h o t ă r ă s c să se lase de fu­m a t , c e r n e a lor se c u t r e m u r a de nesa ţ , i a r sufletele a l u n e c a u sp re l umină . . .

D a r cu L u c i a de s f r âu l î n s u ş e r a m a i c a p t i v a n t , deşi e r a m a i i n t e n s şi p r i n u r m a r e m a i în jos i to r . E r a f r u m o a s ă . şi-i p lăcea a ş a de m u l t î n c â t Ş tefan Vo inescu p re fe ra s ă facă u n p a s m a i m u l t în p r ă ­p a s t i a de s u b d â n s u l , decâ t s'o p ă r ă ­s ea scă .

S'au d e s p ă r ţ i t exac t pes te o l u n ă . î n t r ' o ' d i m i n e a ţ ă , d u p ă o n o a p t e c p r i n -

s ă de d r a g o s t e , m u t , cu i svoru l g r a i u l u i s e c ă t u i t p a r c ă de î n c o r d a r e a h o t ă r î r i i Pe сагѳ-о luase . Ş te fan îşi r ă s t u r n ă d i n fla­conu l ei de p a r f u m — pai fum de li l iac— în b a t i s t a s c u m p ă de m ă t a s e pe care-o p u r t a î n t o t d e a u n a l a p iept , s c o a s ă a f a r ă s t r e g n r e s t e — îşi r ă s t u r n ă î n t r ' î n s d , pl in de Er i ja ca u n c h i m i s t t i p i ca r , p i c ă t u r i i m u l t e , m u l t e , d in l i c o a r e a miros i toare . . . . Apoi f ă r ă u n c u v â n t de expl ica ţ ie , f ă r ă u n cuv i n t de adio , a plecat. . . .)

D e s p ă r ţ i r e p r e v ă z u t ă t o t u ş şi î n d e l u n g . p r e e ă t i t ă ' n n o a p t e a î n ă s c u t ă a suf le te lor cnre r e fuzau s ă se î n f r ă ţ e a s c ă şi s ă se salveze reciproc. . . Ducea cu el î n s ă . îm- ij' p r e s u r a t în b a t i s t a de m ă t a s e , u l t i m u l t r ă su f l e t a l d r a g o s t e i pe c a r e i-o m a i păs t ra . . . Acolo e r a p a r f u m u l ei, acolo e r a ceeace m a i r ă m ă s e s e d i n draerostea pen­t r u ea... Si 'ncet , încet , în b a t i s t ă par fu­m u l se î n ă b u ş i , i a r î n suflet d r a g o s t e a se şterse. . . A r e a p ă r u t apo i peste p u ţ i n t i m p p e n t r u câ t eva zile, î n su f l e ţ i t ă de buche­tele de l i l iac d in coşur i l e f lo ră rese lo r de pe s t r a d ă şi d in boschete le Cişmigiu lu i . . . Pi-apoi c â n d s 'au sfoliat şi florile de li­l iac şi i a u d i s p ă r u t d i n cale , în suf le t îi r ă m ă s e s e d o a r i c o a n a î n ţ e p e n i t ă a u n e i iub i r i , pe ca>re n ic io f l acă re n 'o m a i pu­tea a r d e . ca s'o t r a p s f o r m e ' n v ibra ţ ie .»

Deaci încolo.el d i s p ă r u d in ca l ea ei, h o ţ â r î t să t e r m i n e p e n t r u totdeauna cu v i a ţ a î n ă c l ă i t ă ' n d e s f r â u , pe care-o în­t â m p i n a s e î n ş e l a t p â n ă ş i 'n î m b r ă ţ i ş a r e a de v r a j ă a Luc ie i . N u m a i a p ă r u n i c ioda ­tă pe-acolo pe u n d e a r fi p u t u t veni şi d â n s a , fe r indu-se s'o v a d ă şi s ă fie v ă z u t . C â n d se î n t â l n e a u î n t â m p l ă t o r f a ţ ă ' n fa ţă , Ş tefan p u n e a ochi i în p ă m â n t ş i g r ă b i a paş i i , i a r ea făeed la fel. O a p r o ­

piere câ t de f u g a r ă , câ t de s u p r a v e g h i a t ă le p u t e a i a r ă ş împle t i c i t r u p u r i l e p e n t r u ca î n t r e ele sufletele s t r iv i t e , să-ş i p r e -l u n g i a s c ă p r i g o a n a ,

T o t u ş se i n t e r e sau u n u l de a l t u l . Ast­fel Ş te fan af lă în c u r â n d , că Lucia a î n c e p u t o n o u ă d r a g o s t e cu u n poet de­b u t a n t , s tudent, tot la liter* — o fire ange l i că , n e p ă t a t ă , o sens ib i l i t a t e acută, f ină , u n i d e a l i s m î n t r a r i p a t p e n t r u ne ­l im i t a t e î n ă l ţ ă r i . Nu e r a s u p ă r a t p e n t r u a s t a . Din con t r ă -r- îi do r i a p r i n acea­s t ă iubi re , o câ t m a i g r a b n i c a şi m a i d e p l i n ă i sbăv i re . Ma i m u l t . O r e spec t a p e n t r u h o t ă r î r e a ei t e m e i n i c ă , de-a se d e s b ă r a d in î n c a r c e r a r e a s i m ţ u r i l o r , căc i e r a conv ins că a c e a s t a e r a ţ i n t a a p r o p i e r i i ei de n e v i n o v ă ţ i a apo teoza t ă a u n u i poet .

El însă , s 'a pÄst ra t s i n g u r . Avea şi ne-voe de s i n g u r ă t a t e . Se a p r o p i a e x a m e ­n u l de l i cen ţă şi i dea lu l s ă u îl s i l ia să-ş i a i b ă şi a c e a s t ă f o r m a l i t a t e î nde ­p l in i t ă , p e n t r u ca apoi , b u n p e n t r u ca­r i e r a de profesor , s ă plece în p r o v i n ­cie. Şi-acolo, î n t r e o a m e n i s imnl i , f ă r ă a t m o s f e r a î m b â c s i t ă a d e p r a v ă r i l o r m o n ­dene şi cosmopol i te , să-ş i c o n t i n u e nes t ingher i t , ca lea s p r e a s t â m p ă r a r e a că r ­nii , p r i n î n f r â n a r e a i sp i te lor ei.

E a d e a s o m e n i se i n t e r e s a de d â n s u l şi n e î n c e t a t se i n f o r m a la u n p r i e t en in­t i m d e a l lu i , ce s copur i m a i u r m ă ­reş te , ce n e c a z u r i îl h ă r ţ u e s c , ce l ip­s u r i îl î n d e p ă r t e a z ă de là r ea l i ză r i l e ţin­t i te . De d o u ă or i ch i a r , i-a u ş u r a t ca-

Jea , m u l ţ u m i t ă că-i p o a t e fi de folos n u ­m a i c a î n d r e p t a r e a d o r i t ă s ă se î n f ă p ­t u i a s c ă f ă r ă î n t â r z i e r e . O d a t ă a in t e r ­veni t î n t r ' o c h e s t i u n e ş c o l a r ă p r i n mij­loc i rea u n e i r u d e cu i n f l u e n ţ ă ; a l t ă

i d a t ă i-a d a t p r i n m i j l o c i r e a a c e l u i a i p r i e t en i n t i m , u n a j u t o r b ă n e s c de care a v e a abso lu tă nevoe si-a c ă r u i l ipsă i-ar fi r i s ip i t toa te n ă z u i n ţ e l e şi L u c i a 1-a d a t t oa t e aces te a j u t o a r e , f ă r ă ca el s ă şt ie de unde- i v in . p e n t r u ca n ă d e j d e a în pr ie tenia , d e s t i n u l u i să-i însufleţească" a v â n t u l , i a r p a ş i i î n d r e p t a ţ i s p r e cul­mile t r i u m f ă t o a r e , să-şi r e p e z e a s c ă mer­su l .

Apoi de î n d a t ă ce Ştefan şi-a l u a t li­c e n ţ a şi a p l eca t în p rov inc ie , n ' a u m a i ş t i u t n i m i c u n u l de a l t u l .

Şi t â r z i u , t o c m a i d u p ă doi a n i şi ceva, î n t r ' o zi de t o a m n ă Î n l ă c r i m a t ă de cea ţa şi de t r i s t e ţ e , s ' au î n t â l n i t î n t â m p l ă t o r , în ace ia ş B u c u r e ş t i . în ca r e a l t ă d a t ă , s« d e s p ă r ţ i s e r ă ce r t a ţ i . S'au Î n t â l n i t p r i n f a ţ a c i n e m a t o g r a f e l o r de pe b u l e v a r d u l E l i sabe ta , pe u n d e p r i v i a u a m â n d o i , plic­t isi ţ i , conii le scene lo r m a i i n t e r e s a n t e d in f i lmele ca r e se j u c a u .

I n s e r a r e a s cobora p l u m b u r i e pe s t r ă z i S 'au op r i t u n u l î n f a t a ce lui la l t , şi

d e p ă r t a r e a , n e c u n o s c u t u l în c a r e se lavă-

UNIVERSUL LITERAR

luise f iecare, c u r i o z i t a t e a de a-şi afla u n u l a l t u i a t a i ne l e ca r e de là d e s p ă r ţ i r e le î m b r â n c i s e v i a ţ a î n a i n t e , m e r e u î na in ­te, i-au împing a p r o a p e , u n u l l â n g ă al­tu l , p r i e t e n i n e s c h i m b a ţ i . S 'au p r iv i t l u n g şi buzele înv ine ţ i t e de v â n t le-au înf lor i t î n t r ' u n z â m b e t de b u c u r i e . Şt-au s t r â n s m â i i n l e m u l ţ u m i ţ i , şi apo i s 'au î m b r ă ţ i ş a t f ră ţeş te ca dpi exp lo ra to r i ne­obosiţi , pe -ace lecş căi , c ă t r e ace laş mis­ter, i e c a r e în s f â r ş i t l ' au descoper i t a-m â n d u i d e o d a t ă .

Şi încet , încet , i n v o l u n t a r , fug ind p a r c a de m u l ţ i m e a i nd i s c r e t ă , c a r e voia Să le s o a r b ă f iecare c u v â n t fu r i şa t d i n t r e buze — ca doi î n d r ă g o s t i ţ i c a r e î n t r ' o c l ipă de s i n c e r i t a t e a v e a u s ă se u n e a s c ă pen­t r u t o t d e a u n a s a u s ă se d e s p a r t ă f ă r ă p u t i n ţ ă de î m p ă c a r e , a u scobor î t patşi a lene , sp r e C i şmig iu , b r a ţ la b r a t , c a doi î n d r ă g o s t i ţ i p e n t r u veşnicie. . .

Inse ra rea ) i n t r ă şi ea, n e o b s e r v a t ă , în parc . . . Din a r b o r i se p r ă b u ş e s c , vâ j î ind s u p ă r ă t o r , f runze r u g i n i t e , pe ca r e le p r i n d e l acom, în l ip i c ioasa lui s u p r a f a ţ ă , n i s ipu l u m e d de pe jos... Şi p r e t u t i n d e n i în p o s o m o r e a l a suf le te lor s t i nghe re , cre-d i n ţ a ' n r e a l i t a t e a mor ţ i i , îşi s t r iveş te ge-n u c h i i în m ă t ă n i i n e n u m ă r a t e , pe asfal­tu l e te rn i tă ţ i i . . .

Se a ş e z a r ă deopa r t e . î n t r ' u n r o n d pus ­t iu , pe u n t r u n c h i p l o u a t şi se p r i v i r ă cu­rioşi l a - fa ţă , la î m b r ă c ă m i n t e . . . Se găsesc mr.'i î m b ă t r â n i ţ i a c u m şi b ă t r â n e ţ e a Jui sp t â r ă ş t e în r i d u r i l e de pe fa ţă , i a r bă­t r â n e ţ e a ei se lă făeş te în p l i nu l obra j i lo r î n g r ă ş a ţ i , în r o t u n j i m e a şo ldu r i l o r împl i ­ni te , în v o l u m i n o a s a p r o e m i n e n t ă a să-n i lo r moleş i ţ i . E a a r e î n f ă ţ i ş a r e de doaţmnă d e d a t ă p e g o s p o d ă r i e şi pe v i a ţ ă b u r g h e z e a s c ă ; el p a r e u n ac to r r a t a t , cu expres ie i n t e r e s a n t ă , d a r f ă r ă suf lu l l ă ­u n t r i c ca re s ă î n c ă l z e a s c ă a c e a s t ă expre­sie, î m b r ă c ă m i n t e a î n să le este foar te ele­g a n t ă , — u l t i m a inova ţ i e a modei—coche­t ă r i e deven i t ă c e n t r u a m â n d o i , de m u l t ă v reme , o neces i t a t e .

S 'au a şeza t p r e a d e p ă r t a ţ i , u n u l de al­tul . I n locul l iber r ă m a s î n t r e ei. o t ăce re s t i n g h e r i t o a r e s 'a cu lcuş i t nepof t i tă . Ob­s e r v a r ă şi ei a c e a s t ă î n v ă l u i r e d u ş m ă ­noasă - şi se a>propiară î n d a t ă , l ip i ţ i c h i a r , d â n d la o p a r t e oaspete le plict isi tor . . . Vor­biră . . .

P a r c u l p u s t i u ca re te si leşte s ă ocoleşt i p r ezen tu l şi să r e t r ă e s t i t r e c u t u l cu m a i m u l t soa re , cu m a i m u l t s b u c i u m , cu m a i m u l t ă lume. . . T o a m n a m ă r t u r i s e ş t i ori­cui , orice, c h i a r ceeace n u in t e re sează , c h i a r ceeace s u p ă r ă . — m ă r t u r i s e ş t i ca s s n u te doboare t a ine le , a ş a c u m în pod­gor i i , butiiioiele m e n i t e s ă r ă m â n ă a f a r a pes te i a r n ă , se golesc c a n u c u m v a s ă p l e s n e a s c ă de îngheţ . . .

— P a r c ă m ă î n t o r c d i n t r ' o expedi ţ ie i nu t i l ă , f i indcă n u m a i e r a n i m i c de aflat , pes te ce ş t iam. . . V o i a m s ă - m i p u r i ­fic v i a t a de toa te r e rve r s i t ă t i l e c a r e mi-O secă. tuiau de sevă... Si r e n t r u E s t a t e -am ales pe t ine , d r a g ă Lucia . . . Ş i - a m a les g reş i t !... Tu e ra i ca şi m i n e , o c ruc i f i ca t ă a c ă r n i i f u r n i c a t ă de vicii... T m i a d u c a-m i n t e n o a n t e a î n f i e r b â n t a t ă , în ca r e m i - a m a r ă t a t t o a t ă p r i c e p e r e a în r a f i n ă ­ri i le senzua l i t ă ţ i i . . . Î m i a d u c a m i n t e şl a d m i r a ţ i a pe ca re mi-сЛ a r ă t a t - o tu... p e n t r u asta . . . A t u n c i mi s 'a l ă m u r i t ful­g e r ă t o r , a l e g e r e a p r o a s t ă pe c a r e o f ăcu­sem... c a l ea g r e ş i t ă pe ca re apucasem. . .

O t ăce re g r e a podid i î m n r e i u r i m i l e şi r e s u p r a f a ţ a ei nec l in t i t ă , bă t ă i l e înce te ale c e W d o u ă i n i m i n ă r ă ^ i n i t e , ş e r p u i a u uşor , c a ' d o i î n o t ă t o r i în l a r s u l m ă r i i .

— Şi eu a m a les l a fel greş i t , Ş te fane , d ragă . . . Ţ i - a m înşe l a t a sp i r a ţ i i l e a ş a c u m mi. le-ai înşe la t şi tu pe-ale mele.. . Veni­

s e m d e t r a c a t ă de a p r i n d e r i bo lnave , de-a c a s ă , d i n o r ă şe lu l meu.. . ş i ' n B u c u r e ş t i d o r i a m d o a r o î n c o r o n a r e a p răbuş i r i i . . . D a r în c u r â n d , de undeva , d i n t r ' u n colţ de suflet , n e a t i n s de boa lă , încol ţ i în m i n e ca şi în t ine poa te , o p o r u n c i t o a r e nevoe de î nd rep ta re . . . T e - a m î n t â l n i t , t e - a m c u n o s c u t !... Şi c r e d e a m că în tovă­r ă ş i a ta , va r ă m â n e d é p o r t e de m i n e to t s d r u n c i n u l s imţur i lo r . . . P â n ă te-arri v ă z u t pe t ine , c â n t ă r e a m b ă r b a ţ i i d u p ă cadou­ri le pe ca r e m i le ofereau.. . d u p ă în f l ăcă ­r a r e a be s t i a l ă pe ca r e o a r ă t a u în a n u ­m i t e momente . . . P e t ine te m ă s u r ă m al t­fel... D u p ă î n ă l ţ a r e a pe ca r e p u t e a i s ă mi -o dai.. . d u p ă l in i ş t ea pe ca re p u t e a i să mi-o aduci . . . d u r ă d r ă g ă l ă ş i i l e pe care le aveai. . . Şi m ' a m înşelat . . . amar . . . ca şi t i n e ! Delà r r ime le cuvin te , pe c a r i n u le-ai spus. . . a m obse rva t că m ă înşe la­sem... că e r a i şi tu ca şi mine. . . u n p ier ­dut. . . Şi a m preferat . . . să fiu s inceră . . . sa r ă m â n ca m a i înainte . . . ca şi cu ceilalţi . . . o per... o perver t i tă . . .

Din. a r b o r i c a d s t a t o r n i c să lb i de f run­ze r u g i n i t e .

— V i a ţ a ca r e n i s'a descoper i t p r e a de t i m p u r i u , d r a g ă L u c i a !.,.

Se opr i . S imţ i c u m s u b pleoapele ochi­lor d u r e r e a pe ca r e nu şi-o c u n o s c u s e n i c i o d a t ă a ş a de a scu ţ i t ă , c ă u t a u n l u m i ­n i ş ca s ă i z b u c n e a s c ă în l a c r i m i .

— A t r e c u t a t â t a t i m p , Luc ia , de c â n d n e - a m d e s p ă r ţ i t !... O cl ină u n e o r i e de a j u n s ca viaiţa să - ţ i r ă s t o a r n e pe suflet t o a t ă be ţ i a pos ib i l iă a fer icir i i şi t o tu ş , c l ipa acea s t a , p e n t r u mine , n ' a a p ă r u t încă.. . De m u l t , d i n copi lă r ie a p r o a p e , m ă t i r a n i z e a z ă i c o a n a t r a i u l u i c u m i n t e , modes t , n l i n de d r a g o s t e şi de î n ă l ţ a r e , al p ă r i n ţ i l o r mei . de-acolo din o r ă ş e l u l m e u na ta l . . . V r e a u aces t t r a i s i m p l u .

Dună CP m i - a m luat. l icenţa , a m plecat p rofesor în provinc ie , î n t r ' u n o r a ş n a t r i a r h a l . Acolo do rn i c de v ia tă aşeza­tă , m ' a m logodi t c'o fa tă n e v i n o v a t ă — u n înge r n u m a i de şap tesprezece a n i . p e n t r u ca r e soa re le s t r ă l u c i a pe cer, i a r î m p r e ­ju r , o a m e n i i t r ă i a u în voia lor... Atâ t ş t i a !... Ţ i n e a m l a d â n s a ca la o s a lva re , pe ca r e în s f â r ş i t o câş t igasem. . . Dar ab i a t r e c u r ă câ teva zile d u ^ ă l o g o d n ă şi căzu "... I n b r a ţ e l e mele , co rpu l ei t r a t s p a s m u l senza ţ ie i , l acom, ha luc ina t . . . î m i e r a logodnică !... In c u r â n d a v e a sil u r m e z e căsă tor ia . . . Ce-avea s ă u r m e z e d u n ă căsătorii».. = t i am—tra i " ) l in iş t i t , cu­m i n t e , a l p ă r i n ţ i l o r mei.. . D a r ceva din aces t t r a i , g u s t a s e m — p o a t e ce e r a m a i bun. . . M ă opr i i pe line !... N u ş t iu de ce »... P o a t e f i indcă î n v i a t a ca re a v e a s ă u r ­meze, b ă n u i a m a m e s t e c a t e si une le nel i ­n i ş t i , une le a m ă r ă c i u n i . . . P o a t e f i indcă t i n e r e ţ e a d in m i n e se cei-ea l iberă , a ş a c u m l ibe ră fusese aici Ia B u c u r e ş t i . în t i m n u l s tudenţ ie i . . . P o a t e f i indcă era o d e p r i n d e r e la m i ' l o c , c a r e m ă m â n a delà o a v e n t u r ă la al ta. . . Cine ştie ? !... Sl-rmi Plecat , f ă r ă s ă a n u n ţ pe n i m e n i , pe ne ­a ş t ep t a t e , a i u r e a în a l t cott.de ţ a r ă , u n d e n m n ă ţ i t a n r o a p e la fel... De a t u n c i a l e r g d in loc în loc. din o r a ş în o'-a.s. n°nofn-Ht. si c a u t ceva... St iu ce !... I n m u l t e lo­cur i s ă s e s c ce-mi t r ebue . d a r n u m ă pot decide.. . In c l ipa când t r a î n e s 'ol*", s i 'o t că e m a i b ine f ă r ă alegere. . . Şi t i m p u l t rece repede , ca o primăvai-S. . . e ; exem­plu l p ă r i n ţ i l o r , r ă m â n e n u m a i ca o a-m i n t i r e f rumoasă . . .

Se opr i . Un fior de indiarnare îl s t r ă ­b ă t u Nu se b ă n u i s e n i c ioda t ă a ş a de s en t io l en*n l !...

î n v ă l u i r i î n t u n e c a t e li se î n c r u s t a r ă pe suflete şi re ch ipu r i , ca o a s p r i m e de b r u m ă pe u n a lb de f loare.

D a r î n t r ' u n t â r z i u d i n r e v ă r s a r e a i teţi i ca re le copleşise î n s u ş i răsuf l vieţii, de pe buze le n u ş t iu c ă r u i a dir o î n t r e b a r e v a g a b o n d ă , v e n i t ă p a r c ă a i u r e a , o d a t ă cu n o a p t e a şi cu vân r ă s t u r n ă î n t r ' î n ş i i o şi m a i m a r e po\> de durere . . .

— Ce s ă f acem a c u m ?... Să n e ш p e n t r u t o t d e a u n a ?... Să ne c ă s ă t o r i a

O a l t ă t ăce re li se p r o p t i pe buze , ca mis te r , sub l in i ind g r a v i t a t e a clipei, s " b o r â t ă în t r e ei. Şi deoda t ă , cu u n ecou < cele m a i î n t u n e c a t e a d â n c i m i de sui de-acnlo de u n d e p o r n e s c toa t e mai ' r ă s p u n s u r i la n e î n d u r a t e l e î n t r e b ă r i vieţii, ea r ă s p u n s e d e o d a t ă —• „ n u !" „ n u ! " c o n v i n s ; u n „ n u ! " ca r e înse ' n a în locul h a o s u l u i suf le tesc de pâr cum, o d â r z ă î m p o t r i v i r e , poa te , con t r a une i noul g reşe l i—un „nu!" sp ca u n i rezis t ib i l ad io u n u i t o v a r ă ş r ' d e s p ă r ţ i t .

— Dece L u c i a ?... C ă s ă t o r i a cu mi " t e -aduce 'n b ra ţ e l e u n u i o m nesufer i t ' Nu ai î nc r ede re în c u m i n ţ e n i a mea? . . ,

— Nu, Ş te fane ! Nu ! Dar , vezi tu , trebui să mă a v â n t î n t r ' u n a l t necuno eu t şi n u v r e a u — m ă tem... S u n t e m asac . ' b ine a c u m !... B u c u r i a reveder i i , prieti* n i a a c e a s t a d i n t r e noi . a m i n t i r i l e o 1 , m u ne d in t r e c u t u l n o s t r u , s u n t b u n u l ' de m a r e pre ţ , peste ca re n u p u t e m treti cu ochii închişi . . . In că să to r i e , c ine ştie poa te ne a ş t e a p t ă fer ic i rea, d a r f e r i c i r e a c e a s t a e n u m a i î n t r ' o l u m e a aş tep tă i f t lor, pe c â n d a c u m , u i te , de n i c ă e r i n u iP-a m e n i n ţ ă n ie iun n e a j u n s ca re să ne î i ' c

depăr t eze u n u l de al tul . . . e I n n o a p t e a p lo ioasă de t o a m n ă , lacr>i

mi le lor s e r p u i r ă m u l t ă v r eme pe obraj r a n iş te l i cur ic i sglobii .

M i r a j u l v i su lu i n e r e a l i z a t î ncă începi i a r ă ş s ă t r e sa l t e p r i n t r e v a g a b o n d ă r i l e suf le tu lu i lor. Şi m u l t ă v r e m e poa te , aj veau s ă r ă m â n ă a l t fe l , la poale le umi( ideal c o n d a m n a t , ce r ş ind desnădă jdu i ţ i ] ca doi cerşe tor i f l ă m â n z i ţ i Ia p o a r t a uneji case pust i i . . .

— ş t e f a n e ! A m a i r ă m a s şi p e n t r u no fer ic i re a d e v ă r a t ă

— Nu L u c i a ! N u cred ! S'a d u s (odaU cu iluziile.. . »

Vorbele li se c u t r e m u r ă uşor , ca o mâ i t u r i s i r e t ă r ă g ă n a t ă s u b o i l u m i n a r e de, c ande l ă . i

î n t r ' u n t â r z i u s ' au r i d i ca t — amândo i d e o d a t ă , m e c a n i c , ca a svâ r l i ţ i de aceiaş explozie. A junş i pe s t r a d ă , a f a r ă din pa rc , o p r i r ă cea d i n t â i m a ş i n ă ca r e le ieşi în cale şi u r c a r ă g r ă b i ţ i ca şi când paş i i i -ar fi r i d i ca t î n t r ' a l t ă l u m e pt u n d e v i sur i l e lor de t o t d e a u n a , e r a u rea­l i t ă ţ i .

— U n d e s ă vă ducem, m ă rog ? se în clină, şoferul .

— O r i u n d e ! In n e b u n i a vitezei c a r e a c u m , le vâ j â i i

pe la u rech i , d e s l u ş i r ă p a n d u r i no i . .în­ţ e lesur i pe ca r e î n ţ e p e n i r e d de p â n ă - a c u m le p ă s t r a închise în d e n ă r t ă r i . T r e ceau r e s t r ăz i ne ca re p a r c ă n u le ma> v ă z u s e r ă n i c i o d a t ă şi c a r e d a n s a u t r a n s -f igurö te u n d a n s cu mi i de ş e r p u i r i . Dis t a n ţ a , r e s p i r a t ă lacom, le a l u n e c ă pe s u flet ca o m â n g â e r e . . .

— ş t e f a n e ! Ştii ceva ? Am g ă s i t încotre ne m â n ă c o a n a vieţi i

- î n c o t r o ? — î n a i n t e ! — Bine, d a r căsă tor ia ' ne-ar duce în­

d ă r ă t ? -— A ! Nu ! Dar . vezi tu, pe-acolo n i

t rece d r u m u l nost ru . . . Au tomobi lu l îi d u c e a sp re Şosea.

F U L G A A P O S T O L

< UNIVERSUL LITERAR. — ' 2 3

' — Sunte ţ i de m u l t în o r a ş u l n o s t r u ? — Da, d o a m n ă .

. — Aveţi m u l t e l e g ă t u r i de p r i e t en i e ? J — Nu, d o a m n ă . r — Aşa da r , t r ă i ţ i r e t r a s ? j — Da, d o a m n ă . . — P ă r i n ţ i ave ţ i ? І — Nu, d o a m n ă . , — Cunoaş te ţ i pe d -na Mano le scu ? , — Da1, d o a m n ă .

Pauză şi p r i v i r i pe fur iş . , — Serviţi ceai . r — Da, d o a m n ă .

— Să m a i t o r n r o m ? — Nu, d o a m n ă .

; — Serviţi şi p i ş co tu r i . — Da, d o a m n ă .

< — Sau n u v ă p lac ? , f — Nn... da , d o a m n ă , j i Altă ptAiză. D o a m n a C l e o p a t r a F lo-I ;ian şedea în fa ţa m e a , şi eu ş e d e a m , n faţa ei. I n t r e no i , — o m ă s u ţ ă . O-: [linda u n u i g a r d e r o b îmi a r ă t a ' ceafa : i spatele a m f i t r i o a n e i şi o f i g u r ă câ t , e poate de nenoroc i t ă , în ca r e n u izbu-> eam să m ă r e c u n o s c ! D o a m n a Cleopc.1-

ra, avea la t re izeci de a n i şi o a l u n i ţ ă I a r ă d ă c i n a n a s u l u i , în p a r t e a s t â n g ă . I )chii mi s 'au p ă r u t o d a t ă v ineţ i , o d a t ă 'erzi, şi-a t r e i a o a r ă cflbaştr i-verzui ! )inţi albi, b r a ţ e albe, u m e r i albi.. .

— Aţi deveni t me lanco l i c ! — Hî... da , d o a m n ă !

I Şedeam c u m i n t e şi ţ e a p ă n pe d u n g a 1 c aunu lu i , ţ i n â n d m â i n i l e pe g e n u n c h i . Jn picior îmi a m o r ţ i s e , i a r de subs io r i lorniseră câ t eva p i c ă t u r i de s u d o a r e . Ii

'• iriviam în og l i ndă ceafa, d a r nu- i ve-!«am decât ochi i .

— Nu s p u n e ţ i n i m i c ? i — Nn...n... da , d o a m n ă !

P ică tu r i l e de s u d o a r e se p r e l i n s e r ă i>ână a p r o a p e de b r â u , rec i ca d o u ă >oabe de g r i n d i n ă . M ă g â d i l a u , i a r pi-iorul în ţepenise . M ă r ă s u c i i pe s c a u n şi lârmii p u ţ i n p ic io ru l sp re s t â n g a , apo i ipii, s t r â n s , b ra ţe le de corp . Din joglin-ă, cineva) ca re mi-se p ă r u că -mi sea-rtănă, se s t r â m b a la m i n e .

— Vă dor măse le le ? — şi z âmbi . — Nn... da , d o a m n ă ! — Aveţi o f igură foar te in te respa i tă . — Am, d o a m n ă . — Se răceş te ceaiul ! — Se răceş te , d o a m n ă . — Serviţ i . — Da, d o a m n ă . Pr inse i , şovăind, p a h a r u l . — Si p işcotur i . — Şi, d o a m n ă ! Mă servi ea, d â n d u - m i u n p i şco t în

mână ca la copii. M ă p r i v i á ţ i n t ă , cu ichji v ineţ i -verz i -a lbaş t r i -verzui . U n e o r i i micşora , s t r e c u r â n d p r i n t r e gene p r i ­miri lungi ce r ă z b e a u în suflet .

— Mie-mi p lac o a m e n i i t imiz i ! — Da, d o a m n ă ! Ii s imţ i i p u l p a ca ldă şi t a r e , pe pi-

:i,orul cel zd ravăn , c a r e ' n c e p u s ă t r e -nu re . Ceva îmi b ă t e a n ă v a l n i c în coşul nep tu lu i şi-mi e r a sete. I n og l indă , nă 'n roş i sem ca o fa tă m a r e d i n a i n t e ie Cris tos !

Do&mna Cleopa t ra F l o r i a n , s t r e c u r ă in susp in p r i n t r e buze, şi, p r i n t r e gene , » pr ivire care m ă a m o r ţ i .

— Spune-mi ceva. Orice. V r e a u s ' aud o 'rază î n t r e a g ă d in g u r a d-tale.

E r a n u m a i ochi şi s i m ţ u r i . I — Spune !

i

— Sp.... s p u n , d o a m n ă ! Dafr n u s p u s e i n i m i c . S e r v i t o a r e a i n t r ă şi s t r â n s e depe m a s ă . — S ă n e - a ş e z ă m , pe cataapea.

— S ă n e - a ş e z ă m d o a m n ă . M'aşeza i pe canalpea l a s t â n g a ei, cu

suf le tu l pe buze, cu m â i n i l e pe g e n u n c h i ca u n copil s t u p i d şi corect , cu ochii ţ i n t ă î n ;ochii me i , în og l indă . M ă u i t a m d rep t , ca u n so lda t în ochii s u p e r i o r u l u i , cu buzele s t r â n s e , cu ce ru l g u r i i în flă­c ă r i . S imţ i i pe ceafă d o u ă degete fine. M ă ' n f i o r a i şi z â m b i i . Degetele p o r n i r ă î n sus , p r i n p ă r , apo i le s imţ i i l â n g ă u-reche .

— Hî.... hî... m ă gâd i l . — Te gâd i l i ? — Da, d o a m n ă . Cel d i n o g l i n d ă r â n j e a pa l id şi m ă p r i ­

vea b leg . L â n g ă el, ochii a m f i t r i o a n e i e r a u înf ip ţ i în ochi i mei . Mi se p ă r u că p r iv i r ea - i s c a p ă r ă p r i n t r e gene . U n m o ­m e n t , n u m a i ş t iu i de m i n e . C â n d î m i veni i î n fire, o g l i n d a îmi e^-ătă c a p u l c u l c a t n ă t â n g pe u m ă r u l a m f i t r i o a n e i . U m ă r u l e r a r o t u n d , f a ţ a 'n v â l v ă t ă i şi ochi i verzi cu i r i z ă r i a l b ă s t r u i .

— Eş t i fer ici t ?

T O A Quantum mutatum ab illo ! Veţi î n t r e ­

ba — poa t e — desp re c ine e v o r b a ? R ă s p u n d : d in n e n o r o c i r e — v a i —

desp re m i n e , cel c a r e s e m n e a z ă — a s t ă z i — aces te r â n d u r i , p u s a l ă t u r i de p r o p r i e t a ­ru l a c e l u i a ş n u m e de a c u m 15 a n i când , s u b ce iaş t i t u l a t u r ă , s e m n a u n a d i n t r e cele d i n t â i î n s e i l ă r i s t i l i s t ice în p a g i n i l e r ă p o s a t u l u i „Cur i e r a l l i ceu lu i " d i n P lo -eşt i .

N a t u r a l că n u voiu m e r g e p â n ă acolo î n c â t s ă i a u l u c r u r i l e în t r a g i c , n u voiu ape l a n ic i m ă c a r l a cunoscu te le v e r s u r i ale m a r e l u i E m i n e s c u :

Cine-i acel ce-mi s p u n e poves tea pe de [ rost

De-mi ţ i n la el u r e c h e a şi r â d de câ te-[ascu l t

Ca de d u r e r i s t r e i ne ?... P a r ' c ' a m m u r i t de m u l t

Mă voiu m u l ţ ă m i n u m a i — în ca l i t a t e de c r o n i c a r h â r ş i t — să a r ă t m o t i v u l pen­t r u ca r e detes t a ce l a ş a n o t i m p a l des­f runzi r i i , în fa ţa c ă r u i a cei 20 de a n i a i me i se î n c h i n a u cu per fec tă evlavie.. .

Aşa d a r a s t ă z i cons ide r t o a m n a ca pe u n a d i n m a r i l e n e n o r o c i r i căzu te a s u p r a l u m i i (S'o s p u n ?) ce t i toare .

T o a m n a n e n o r o c i r e l i t e r a r ă ? D e s i g u r şi n u n u m a i o d a t ă . De ta l i i :

I n p r i m u l loc t o a m n a este a n o t i m p u l ca re a a t r a s m a i m u l t decâ t t o a t e cele­la l te pe sc r i i to r i . Vă a d u c e ţ i a m i n t e de „Anto log ia t o a m n e i " — câ t eva su t e de p a g i n i de v e r s u r i — t o a t e a v â n d ace la ş şi a ce l a ş mot iv . O l u c r a r e to t a ţ â ţ de r e s ­pec tab i l ă . d e s p r e celelal te a n o t i m p u r i (ch ia r la noi) a r fi impos ib i l s ă se înc ro -

— Da, d o a m n ă . Cel d in lOgliadă, îm i z â m b i a p e r d u t si

ş t e r s . E r a u n z â m b e t veni t foar te de de­p a r t e . -

— L a ce te g â n d e ş t i ? — Hî.... Corpu l îm i e r a moleş i t şi cald. — P o f t i m ? — Laaa . , . Şi t ă c u i . E a r e p e t ă î n t r e b a r e a şop t i t şi du lce . — S p u n e , la ce te g â n d e ş t i ? î m i m â n ­

g â i a p ă r u l a b i a s im ţ i t cu vâ r fu l degete­lor. M ă gâdila) p u ţ i n , d a r îm i făcea b ine .

— L a ce te g â n d e ş t i ? Mă v ă z u i în o g l i n d ă cu ochii î m p ă e j e -

n i ţ i şi cu u n z â m b e t s a t i s f ăcu t , î n c r e m e ­n i t în co l ţu l buze lor . E a s t ă r u i p ă t i m a ş :

— D a r s p u n e o d a t ă : la ce te gândeş t i ? — Mi-i s o m n !

R e s o r t u r i l e c a n a p e l e i o svâ r l i se ? Сй se 'nf ipse, p a l i d ă , în f a ţ a m e a , î n t i n se b r a ­ţu l în d i r ec ţ i a uşe i , şi, f ă r ă să m ă p r i ­vească , ş u e r ă :

— Eşi.. . eşi a f a r ă !.... P r o s t u l e ! — Ies, d o a m n ă !....

I N R A S P A R.. .

M N A pească . Şi n u u i t a ţ i că a ic i n i se p r e z i n t ă n u m a i p roduc ţ i i l e l i r ice a le t o a m n e i . I m a -g i n a ţ i - v ă la ce s ' a r fi a j u n s , d a c ă lor li s ' a r fi a soc i a t poezia ep ică şi d r a m a t i c ă , proza , s a t i r a , f a b u l a şi — poa te — o ra to ­r i a l ega tă , de ace l a ş obiect ?

Şi d a c ă ceiace v o m fi o b ţ i n u t n u m a i p â n ă a ic i n e v a fi d u s l a 1000—1500 de p a g i n i — n u v ă feri ţ i s ă m e r g e ţ i ş i m a i d e p a r t e : g â n d i ţ i - v ă că a t â t poe tu l Ion P i l lâ t , câ t şi ce lă la l t an to log i s t ((care a r î nce rca s ă î n t r e g e a s c ă î n c e p u t u l celui d in t â i ) n u vor fi p u s î n că r ţ i l e d -nea lor decâ t b u c ă ţ i a lese , opere s a u f r a g m e n t e , c a r e li se vor fi i m p u s p r i n a n u m i t e ca­l i tă ţ i . I n astfel de î m p r e j u r ă r i ş i a d m i ­ţ â n d că m ă c a r l a 2 opere a fost g ă s i t ă u n a b u n ă de an to log ie — v o m a j u n g e foar te lesne la r e s p e c t a b i l u l n u m ă r de 3000 de p a g i n i t i p ă r i t e — p r o d u s u l l i t e r a r al a n o t i m p u l u i î m p r i c i n a t .

N a t u r a l că d in a c e a s t ă c a u z ă pot s ă detes t t o a m n a c a r e a p a r e In m i n t e a m e a ca o p r o t e c t o a r e a m a c u l a t u r i i şi à r o t a ­tivei. N e p ă s ă t o a r e şi i r on i că , t o a m n ă , a-ceas t ă coche tă ce rn i t ă , îşi a s c u n d e fa ţa e n i g m a t i c ă , d u p ă voa lu l de n e p ă t r u n s al une i d u r e r i care- i ş a d e b ine . De a ic i ro ­lul ei de S i r e n ă care-ş i î n t i n d e ş i ţese mre j i l e în ca lea v i z iona r i l o r c â n t ă r e ţ i ca r i , v r ă j i ţ i de fa rmece le ei, îi î na l ţ ă ,ode şi d i t i r a m b i pe în t recute . . .

Ce p ă c a t , î n să , că 1 la 10 d i n aces te sc r ie r i s â n t a t â t de d e p a r t e de l imi te le celui m a i e l e m e n t a r s imţ ă l f r u m o s u l u i şi — i a r ă ş i — ce p ă c a t că m a j o r i t a t e a aces to r p r ă z n u i t o r i g r ă b i ţ i n u s â n t decâ t p r o d u s u l a n o n i m şi h i b r i d a l u n e i voinţe, ned i s c ip l i na t e şi a u n e i î n c r e d e r i ; nemo-; t iva te . • •••

... <j^pl\i>lt-P A U L I. P A P A D O P O L

I N V I Z I T A . . . '•• MIRÇEA DAMIAN

U. — UNI VÉRIÜL LITKKAR

criticei Iiicrcirci

C Á T I V A M O N Ş T R I 1 ' F . ADERCA

tataia g r e u t a t e d e oare . m ' a m lovit, c â n d a m voit, s c u m p * coleg, s ă îmb in câ t eva r egu l i de c o n d u i t ă i n t e l e c t u a l ă şi m o r a l ă ca r e să creeze şi s ă sus ţ i e în v i a ţ ă u n b u n l i t e ra t , e că d u m n e a t a a i p u t e a fi u n gen iu .

Aceas t ă m o n s t r u o z i t a t e suf le tească n u se s u p u n e î n t r ' a d e v ă r n i c i u n e i r egu l i .

Din p o t r i v ă ! C h i a r legile pe ca re î n t â m p l ă t o r le'n-

t â l n e ş t i In cale îşi face o p lăce re s ad i că d i n a le d e s m i n ţ i , î nb iba , în ch ip ne ­p r e v ă z u t î n c u r c a şi ba t jocur i - de si o î n t r e a g ă soc ie ta te de b u n i l i t e r a ţ i î ş i c â ş t i g ă e x i s t e n ţ a şi r e p u t a ţ i a p r i n s t r i c ­t a l o r a p l i c a r e .

P rofesor i i de l i t e r a t u r ă şi în genera filosofii evoluţ ie i g e n u r i l o r se găsesc tot­d e a u n a tn roare î n c u r c ă t u r ă , ei fiind nevoi ţ i la f iecare edi ţ ie a operMor lor cri t ice , a l c ă t u i t e p e n t r u pedagogi , să s c h i m b e a p r o a p e cu d e s ă v â r ş i r e cupr in ­su l ş i t o t d e a u n a s t e a u a lor p o l a r ă , căc i u n m o n s t r u ivi t pe n e a ş t e p t a t e le a-t r a g e a t e n ţ i a că a u locui t p â n ă a c u m în C a r u l M a r e .

I n a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i t r ebue să re­c u n o a ş t e m că u n Manual al bunului li­terat e so r t i t de la î n c e p u t să fie o în­şe lă to r ie , ca şi u n Manual de fizică în­temeiat pe p r i n c i p i u l că l a o r a 8 f ă r ă u n sfer t d i m i n e a ţ a şi la 5 j u m ă t a t e d u p ă a m i a z ă legea vase lor c o m u n i c a n t e n u ee m a i ap l i că şi nic i legea căde re i cor­pu r i l o r , pa l a t e l e î n c e p â n d să u m b l e pe s t r a d ă şi pe t ro lu l d i n conduc te în to r -c â n d u - s e a c a s ă , î n c ă r c a t e cu a p ă de m a r e .

Si t o tu ş i a c e a s t ă ş t i i n ţ ă c a p r i c i o a s ă şi ţ â f n o a s ă a l i t e r a t u r i i n u se l a s ă nicio­d a t ă b ă t u t ă : toa te c u r s u r i l e de l i t e ra t u r ă , t o a f e t r a t a t e l e de es te t ică l i t e r a r ă vor s ă se în temeieze t o c m a i pe fenome­n u l gen iu lu i , pe a c e a s t ă î ng roz i t oa r e d e s c u m p ă n i r e şi abe ra ţ i e , cu n e p u t i n ţ ă de f o r m u l a t s a u p u s în ecua ţ i e .

Au to r i i l i t e r a t u r i i teore t ice n u se in­t i m i d e a z ă de cond i ţ i a c i u d a t ă în care- i p u n e d o r i n ţ a de s i m i l i t u d i n e cu au to r i i m a n u a l e l o r de ş t i i n ţ ă , aceş t i a c ă l când pe b locu r i de g r a n i t şi ace ia e c h i l i b r â n -du-se pe v a l u r i . Şi nic i n u b a g ă de sea­m ă că l eg i fe rând g e n u r i l e s a u geni i le , s u n t tot a t â t de c i u d a ţ i ca m a g i s t r a ţ i i c a r e a r î n c e r c a s ă creeze u n cod p e n a l , p o r n i n d de l a condi ţ i i le cele m a i favo­r a b i l e p e n t r u apa r i ţ i e i şi f a v o r i z a r e a u -n o r m a r i a s a s i n i .

D a r t i r a n i a socie tă ţ i i c a r e v r e a să-şi facă e d u c a ţ i a pe de -a ' n t r egu l , î n c e p â n d c u funcţ i i le fiziologice, s 'a i m p u s şi în a r t ă , s i l ind a n u m i ţ i d o m n i cu joben şi oche la r i s ă u r m ă r e a s c ă , s ă p r i n d ă se­cretele , d a c ă v o r p u t e a , ş i s ă p o p u l a r i ­zeze apo i cea m a i b u n ă m e t o d ă p e n t r u c a o r ic ine s ă p o a t ă c r ea o r i c â n d opere l i t e r a r e gen ia le .

Ce ne poa t e î n v ă ţ a b u n ă o a r ă p i lda u n u i E d g a r Poë? . . . E s t e ev iden t c ă u n Manual al bunului literat c a r e s ' a r ho-taart. ţ i n â n d s e a m a de m o r a l i t a t e a du -b i o a s ă a n u m i t u l u i Poë , s ă mi4 pome­n e a s c ă ş i s& n u e x t r a g ă m ă d u v a geniu­

lui s ă u în scopur i pedagogice , a r fi ne­d e s ă v â r ş i t şi n e p r a c t i c . Cu toa te a-ces tea e exc lus s ă r e c o m a n d ă m vre ­o d a t ă cu iva inf ide l i ta te f a ţ ă de soţ ie , i u b i r e excesivă şi b o l n ă v i c i o a s ă pen­t r u vre-o E leonóra , abuz de alcool, va­g a b o n d a j , i n s o m n i e p r e l u n g i t ă şi deli-ririum tremens. Din tocite aces te ele­m e n t e , i n doze ce a r u r m a s ă fie b ine prec iza te , b ine p i sa te , a m e s t e c a t e , clă­t i te ş i l u a t e câ te o l i n g u r ă l a ceas , E d g a r P o ë a c r e a t cşcea p o e m ă î n t u n e c a t ă , ne ­l in i ş t i t ă , s t ă r u i t o a r e ca u n vis c h i n u i t o r şi t o tu ş i f e r m e c ă t o a r e , Nevermore.

Ce s ă e x t r a g e m d in cellal t a m e r i c a n Walt Whitmann, d i a m e t r a l opus- lui E d g a r Poë d e a s e m e n e a cu n e p u t i n ţ ă de l ă s a t la o p a r t e la a l c ă t u i r e a pú idu l ui n o s t r u l i terar . . . Nu v o m r e c o m a n d a nic i f renezia u n u i o p t i m i s m f ă r ă busole nic i chefur i le s ă n ă t o a s e şi p u t e r n i c e cu m a r i n a r i i , in c â r c i u m i l e de pe c h e i u r i .

Nu te teme de "mine, de trupul meu mare şi gol.

Apropie.te, prietene: sunt eu"... (NOUL A)) AM).

P o e t u l , m a i e i d e m o c r a ţ i i a m e r i c a n e , p r o p u n e î n s u ş i m o r a v u r i şi se î m b a t ă de plăcer i , pe ca re n u ş t i m d a c ă toţ i con­fraţ i i noş t r i le-ar a d o p t a , c h i a r dacii p i lda lui W a l t W i t h m a n n a r duce , — p r e c u m se vede — la aces t m a r e des t in : pos ib i l i t a t ea de c rea ţ i e a u n u i nou epos.

« D a r să p ă r ă s i m Amer ica , a t â t de g reu

de a d o p t a t şi să t r e c e m cu ce rce t a r ea n o a s t r ă în F r a h ţ a , u n d e g ă s i m u n po­por iubit , l a t in ca şi no i şi de la c a r e a m l u a t d e - a t â t e a or i pilde poli t ice, su­biecte l i t e ra re , ba ch ia r , în zile grele , î m p r u m u t u r i şi a r m a m e n t .

Ce p u t e m l u a de la Baudelaire, b u n ă ­o a r ă ?

Să n u ni se s p u n ă că a legem, anu rno , pildele cele m a i grele şi m a i penibi le . B a u d e l c î r e e d rep t , n ' a sc r i s d e c â t o că r ţu l i e cu vre-o s u t ă şi ceva de strofe ' d a r toţi iub i to r i i şi în ţe l egă to r i i de pod-zie vor d e c l a r a că l i r ica l u m e i s e ' m p a r t e în d o u ă e r o c i : î n a i n t e şi d u n a a p a r i ţ i a v o l u m u l u i Fleurs du Mal. B a u d e l a i r e es te deci , ca să v o r b i m în t e r m e n i p rop r i i , u n intemeetor de poezie, u n inventator de lirism, p r e c u m adţii s u n t i n v e n t a t o r i de p a r a ş u t e , de te legraf ie f ă r ă fir e a u de n a s t u r i a u t o m a ţ i .

A n u ţ ine s e a m ă de B a u d e l a i r e l a a l ­c ă t u i r e a u n u i Manual al bunului literat, e ca şi c u m s c r i i n d u n Manual al bunu­lui electrician a i omi te de scope r i r ea şi lec ţ ia lu i A m p è r e s a u t r a t â n d Despre Paratrăznet, a i omi te fu lge ru l .

M o n s t r u o z i t a t e a su f le tească a l u i B a u ­de la i r e e î n s ă o c rea ţ ie a u n o r forţe cu n e p u t i n ţ ă de p rovoca t l a noi.. . Ar t r e b u i să r e c o m a n d ă m une i m a m e să n a s c ă u n b ă i a t f r u m o s ş i - s imţ i t o r , e x t r e m de s im­ţ i to r şi c a r e s'o i u b e a s c ă exclus iv ; să p r o v o c ă m m o a r t e a t a t ă l u i şi s ă impu­n e m m a m e i c ă s ă t o r i a d in nou, cu u n

d o m n sever . Să ce rem ca m i c u l nostr B a u d e l a i r e s ă p r i m e a s c ă o e d u c a ţ i e c tol ică într '-un o r a ş m a r e — să-1 arui c ă m p r in Orient , apoi d in nou în Apu'1" să-1 d a m p r a d ă une i m u l a t r e cu sef n

s u c i i t ă ţ i l e a r o m a t e , să-1 î m b i b ă m <tn h a ş i ş şi cu lec tu r i speciale. . . j j

E g r e u ! O r i c â t a m p r e ţ u i pe B a u d e l a i r e şi o?

câ t de m a r e ne -a r fi d o r i n ţ a s ă a d ă r 3

g ă m t r ad i ţ i e i l i t e r a r e r o m â n e ş t i u n d< semenea fenomen poetic. Manualul bűi nulvi literat t r e b u e s ă r e n u n ţ e ş i Ш p ^ , d a lu i .

D a r c h i a r în cazul c â n d lecţ ia une 9 ' astfel de m o n ş t r i a r cons t i t u i u n m a t r i a l d idac t i c l i t e ra r , f iecare d in ei coile s t i t u i n d u n cen+ru de n e b u l o a s ă , u n căit de cometă , o a m i b ă l i t e r a r ă o a r a b i l ă s n

se mul t ip l i ce la inf ini t , o f ab r i că c ape gazoase ou u n r e n d e m e n t p rec i s i11

o mie de s i foane pe zi — b ă g ă m de seici m ă că a l ţ i m o n ş t r i a n u l e a z ă u n i t a t i v regule i !... ţ ţ

Căci ex i s t ă p e r s o a n e î nzes t r a t e , simt! t a n -sau consecu t iv , cu gen i i m u l t i p l 0 ' uneo r i perfect con t r ad i c to r i i—cu népi? 1

t i n ţ ă de l u a t d r e p t p u n c t e de p leca re . i< C u m a u începu t une le forţe noefice ţr

c u m a u isprăvi* ?... Ce l e g ă t u r ă e î n t i c

Ibsen c a r e a c r e a t Comedia iubirei sa Pretendenţii la tron şi cel ca re a c r e ; V

Peer Gynt s a u Când ne vom іппаЦ dintre morfi?... Cine a r crede că TolsUe evanghe l i s t u l c o m u n i s t de la sfftrşit\( vietei a p u r c e s de la Ana Karenina u m a i cu s e a m ă de la Război si Pace ?... '

F a b r i c a a u t o m a t ă de d o n u r i gen ia l e a* i-uncă deci în denozit , a t u n c i când vrejt nu n u m a i d o r u r i , d a r ce nic i n ' a r p u tea t rece p r in m i n t e a u n u i profesor p u . să s u p r a v e g h e z e debi lul Poetic : ru*ii <1 ' conserve , Vernissmeinnicht boabe d ' -linte gâş te , oche la r i de s o a r e Simfoni Alpilor lfv o r c h e s t r a m a r e , u n aboni i m e n t pe c. f. r... ]

Re'ntelege de la sine că s u b nici o foi m ă $i în nic i o condi ţ ie aces te a ra r i ţ : -snt i - logice şi a n ' i - u m n i i e n u pot const tui p e n t r u noi î n d r e p t a r e v a l a b i l ă p e t !

t ru a l c ă t u i r e a u n o r regul i de bună-pu i l a r e i n t e l e c t u a l ă şi deci de l i t e r a tu r d e m n ă de a fi p r e m i a t ă .

M o n ş ' r i i sufleteşt i a ^ a r n u şt i i cânt n u şti i u n d e , n u şt i i de ce.

Uni i s p u n o d a t ă la u n veac . a l ţ i i ? f iecare zece an i , i a r c o m e t a lu i Stanle; d a c ă n 'a fost secetă s 'a ivit exac t di a s u p r a M i n i s t e r u l u i de J u s t i ţ i e .

Se s u s ţ i n e că geni i le a u m u l ţ i cop' s a u n i c i u n u l .

Copiii lor, cerce ta ţ i d e - a p r o a n e n u dai nici o r e g u l ă : s u n t s a u o a m e n i de trea ba. s a u de -ad rep tu l t â m p i ţ i .

S'a r e c o m a n d a t p e n t r u f a v o r i z a r e a s par i ţ ie i g e n i u l u i tot felul de metode uni i s u n t petiitru ahs+iinentă. alţii , rece m a n d ă des f râu l . Un i i c ă s ă t o r i a Int i n e a m u r i deosebite, al ţ i i c ă s ă t o r i a dii a m o r , a d i c ă f ă r ă zes t re . U n i i propui s t ă r u i t o r m u n c a la c â m p şi umbla tu pe jos , etc..

S c u m p e colega deşi n ' a m a j u n s pâii!

UNIVERSUL LITERAR, — 35

• t i « f r e i I t i c i I u t e

)RUMURILE UNEI GENERAŢII

INTRE JEROME COIGNARD Şl BRAND Se poate s p u n e desp re g e n e r a ţ i a noas -

jtră t â n ă r ă că. e m a i c o n ş t i e n t ă de s ine însăş i ca mul t e a l te gene ra ţ i i . Ra reo r i Întâlneşt i m a i des ca a s t ăz i a t â t e a ten-Idinţe de l ă m u r i r e a p u t e r i l o r urnei ge-Ineraţii şi o m a i l i m p e d e c u n o a ş ' e r e a [ idealului de a j u n s . D i s c u r s u r i , a r t ico le ăe ziar s a u revis tă , m ă r t u r i s i r i publ ice 3e orice fel sun t tot a t â t e a p robe că ge­neraţia aceas ta se c a u t ă m a i m u l t pe s ine

j sp re a-şi valor if ica pu íe r i l e c r e a t o a r e .

Această excep ţ iona lă conş t i i n ţ ă e în ţ l egă tu ră cu g r a d u l deosebi t de intelee-Jtual i ta te al c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i . P ă r i n ţ i i [noştr i e rau m a i na iv i , m a i s e n t i m e n t a l i , irmai romant ic i , m a i idea l i ş t i . Noi a m r ă [cit în fr igoriferul — d in aces t p u n c t de ivedére — al r ăzbo iu lu i . Ca s t a r e sufle

tească, r ăcea l a a c e a s t a e în b u n ă con [co rdan ţă cu i n t e l e c t u a l i t a t e a m ă s u r a t ă [şi pedan tă . Ne in t e r e sează cunoş t in ţe le , ideile, opiniile, curen te le , f ă r ă p r e a m a ­re en tuz i a sm. Căci ş t i m d i n a i n t e că d u p ă

[cunoaş terea lor u n n o u z â m b e t i ron ic [va înflori în col ţul g u r i i .

Epoca aceas t a l u a t ă în m a r e şi ex t insă I eu ropean e v r e m e a lu i A n a t o l e F r a n c e Opoziţii, con t ras te , n a n - s e n s u r i îşi d a u în tâ ln i re fă ră să se c iocnească violent .

I Omul se m u l ţ u m e ş t e să îmbră ţ i ş eze ati­tud inea de g u a r d a e pas sa , să i ronizeze

: super ior şi să fie ca J é r ô m e Co igna rd 1 al lui F r a n c e sceptic cu o n u a n ţ ă de . cochetărie f emin izan tă .

In m a r e pa r te , a c e a s t a es te f iz ionomia in te lectualului r o m â n din n o u a gene­ra ţ ie .

E o super io r i t a te a civi l izaţ iei con ten i porane faţă de cea t r e c u t ă , d a c ă a r fi să credem cu P a u l Valéry . F a p t u l exis

acum la n ic i -un rezul ta t — s a u la u n u l trist de tot. ' . — în ce pr iveş te a l c ă t u i r e a Manualului n o s t r u , te p rev in că t o a t e

'studiile î n t r ep r in se p e n t r u expl icarea geniului şi toa te re ţe te le p resc r i se pen­tru favorizarea a p a r i ţ i e i lui — inc lus iv înainte de concepţie a l i m e n t a r e a m a m e i cu cas tane şi duşu l cu a p ă rece î n a i n t e de culcare s a u î n n o t a t u l în a p ă c u r g ă ­toare, t a t ă l u i — a u d a t g reş .

Ca şi a sas in i i c r u n ţ i , i n c e n d i a t o r i i de oraşe, violatori i cu s i s tem, poeţii , d r a m a t u r g i i şi r o m a n c i e r i i f ă r ă pereche , nu s 'au l ăsa t n i c ioda t ă p r e s a ţ i în vre-o botanică, p e n t r u e x t r a g e r e de s u c u r i far­maceut ice şi d idact ice .

Ei sun t poa te du re roase l e exper ien ţe , teribilele î n c e r c ă r i pe cc>e gen iu l vieţei omeneşt i le face In întunerec, c ă t r e ceia-

tenţ i i î n aceJa.ş m o m e n t i s tor ic al celor m a i c o n t r a d i c t o r i i opini i şi c u r e n t e ce t r ă i e sc în a p r o a p e b u n ă gospodă r i e c h i a r în celaş cap . e — f ă r ă î n d o i a l ă — o dovadă de m a t u r i t a t e ce r e z u m ă şi ve rifică va lor i le t r e c u t u l u i s p i r i t u a l .

N u m a i că n u t r ebue să ne g r ă b i m cu echiva lenţe le , p ă c a t ce ne c a m u r m ă r e ş t e pe noi R o m â n i i . Să o b s e r v ă m cu Vale rv că p l u r a l i t a t e a (le t e n d i n ţ e opuse ale une i epoci î n s e a m n ă supe r io r i t a t e , p r o g r e s d a r să n u u i t ă m că ideea se ap l i că m i n u n a t n u m a i î n t r ' o socie ta te în care u n i ­t ă ţ i epocale n ' a u lipsit .

D u p ă secolul lui Ludov ic al XlV-lea cu u n a n u m e stil b ine închega t , d u p ă epoca r o m a n t i c ă , r e a l i s t ă s a u a r t i s t i c ă d in veacul t r ecu t a v â n d , fiecare, b ine lă­m u r i t e c a r a c t e r e , aces t i n v e n t a r cu co­r e c t u r i c a r e e v r e m e a n o a s t r ă r e p r e z i n t ă o fază de a s c e n s i u n e şi poate şi de re­p a u s .

N u m a i p e n t r u F r a n ţ a î n s ă şi n e a m u ­r i le în felul ei. Şi n u e a c i n u m a i o ches t ie d e i s to r ie c u l t u r a l ă , ci şi u n a de ps ihologie n a ţ i o n a l ă . Sp i r i t u l f ran­cez e m a i ma l eab i l , se a d a p t e a z ă m a i u şo r î m p r e j u r ă r i l o r fe lur i te ce i se ofer. Căci n u se poa te s p u n e ace la ş l u c r u des­pre G e r m a n i a , ţ a r a lu i Nie tzsche care socotea că l ipea de u n i t a t e a cu l tu r i i c o n t e m p o r a n e lui e u n s e m n c la r de de­c a d e n ţ ă . Sp i r i t u l g e r m a n i c d i sc ip l ina t p â n ă la m e c a n i z a r e l uc r ează n u m a i în u n i t ă ţ i m a s i v e .

Venind la noi , a t i t u d i n e a „ f r a n e i a n ă " a i n t e l e c t u a l u l u i nou i i gene ra ţ i i , c a r e p r i n d e cu a t â t m a i m u l t cu cât concordă cu a n u m i t e m o ş t e n i r i is tor ice, n u e deloc p o t r i v i t ă cu r ea l i t ă ţ i l e n o a s t r e c u l t u r a l e .

ce n ' a m a i fost. c ă t r e ceiace a r p u t e a să fie, a l e g â n d u - ş i d u p ă o v o i n ţ ă a lui , pe m a r i i b l e s t e m a ţ i şi o sând i ţ i , ei înş iş i , n e ş t i u t o r i de g lo r i a d e s t i n u l u i şi osân­dei lor.

Dacă deci, i ub i t e conf ra te , te socoti u n a d in acele m i r a c u l o a s e u n e l t e ale lu i D u m n e z e u , i a r a r m o n i i l e d u m i t a l e poet ice d i n cfceiaşi fami l ie cu m u z i c a u n u i Poe , W i t h m a n n , B a u d e l a i r e , Ibsen , Tols to i—nu m a i citi Manualul bunului li­terat. El n u te v a învăţaJ n i m i c .

M a n u a l u l aces ta , sc r i s de u n o m s im­plu, se a d r e s e a z ă u n o r oaimeni la fel cu el.

F . ADERCA

P e r i o a d a i m i t a ţ i e i n o a s t r e c u l t u r a l e sa p r e l u n g e ş t e p r e a m u l t . In loc s ă ne fe­cundeze exclusiv pos ib i l i tă ţ i le locale, in­fluenţele s t r ă i n e e x a g e r a t e p â n ă la sno­b i sm ne-au scept iza t în p a r t e . Opor tun i s ­m u l pol i t ic n u e decâ t u n co re sponden t al i n d i f e r e n t i s m u l u i p r o d u s d i rec t a l s cep t i c i smu lu i . Noi n ' a m a v u t m a r i e^oci u n i t a r e ca să ne p e r m i t e m luxu l de a face u n i n v e n t a r în felul ce^ui f rancez si să j o n g l ă m apo i cu aspecte le c o n t r a d ic tor i i ale cu l tu r i i .

Avem nevoie de o soUdă u n i t a t e cul­t u r a l ă g r a n i t i c p l ă m ă d i t ă . N u ne r u t e m mă c ina forţele în i ron ie şi scep t ic i sm. T r e b u i e să d e p ă ş i m cu o clină m a i de v reme p e r i o a d a de i m i t a r e şi să înv ln gem cu sp i r i t u l n o s t r u sr-ecific c rea to r .

In p r a g u l a d e v ă r a t e i n o a s t r e vieţi cul­t u r a l e , f i «n ra de scept ic î m b ă t r â n i t a lu i J é rôme C o i g n a r d poa te î n s e a m n ă cel m u l t o cur ioz i t a te exot ică, ci nu u n în­d e m n .

U n i t a t e a unei c u l t u r i t i n e r e se con t r a ­zice cu scen-ticismul. E a t r ebu ie s t e clă­d i t ă pe o concepţ ie de v i a ţ ă o r i g i n a l ă şi m a i a les î n t e m e i a t ă pe o e t i că eroică . I n t u i ţ i a p o ^ u ' a r ă ne dă m a t e r i a l u l t u l ­b u r e al aces tu i f u n d a m e n . G â n d i r e a cui-tă a şi î ncepu t să-Л clar if ice şi să-l în­chege în c r i s ta le . P e r s o n a l i s m u l ene rge ­tic al d 4 u i C. R ă d u l e s c u Mot ru . de p i ldă , e o astfel de filosofie c a r a c ' e r i s t i c ă e la­b o r a t ă d i n t r ' u n fond n a ţ i o n a l î n t r ' o for­m ă e u r o p e a n ă .

Mai r ă u n â n t c r e a r e a une i etice r o m â ­neş t i c e r u t ă de là regele Carol şi p â n ă as tăz i . Aci e î n s ă tot g r eu l . Căci n u e a t â t vo rba de o f o r m u l a r e t eo re t i că a eticii , cât m a i a les de o t r ă i r e s i nce ră a ei.

O e t i că a p e r s o n a l i t ă ţ i i c r e a t o a r e , o e t ică a sac r i f i c iu lu i şi e r o i s m u l u i , i a t ă ceeace ne i r t h u i e .

I n t r e s cep t i c i smu l lu i J é r ô m e Co igna rd şi e r o i s m u l lu i B r a n d , t â n ă r u l inte lec­t ua l r o m â n n u poa te ezi ta o cl ipă.

AL, d i m a

26, — UNIVERSUL LITERAR

ï e g ï r i i C R O N I C A T E A T R A L Ă

In r u b r i c a a ceds t a , a m î n s e m n a t a p r o a p e s ă p t ă m â n a l , câ te ceva desp re t e a t r u . .. M ' a m feri t şi de c r i t i ca a s p r ă şi de ge­

ne roz i t a t e a l ă u d ă r i i . M ' a m c o n d u s de în­d a t o r i r e a r e l evă r i i m u n c i i , ce se desfă­ş o a r ă , a t a l e n t u l u i , ce se iveşte şi a m p re fe ra t s ă n u s c r i u de sp re p i e sa ş i t r u ­pa , de sp re ca r e a r fi t r e b u i t s ă s c r i u nu­m a i r ă u .

A î n c e r c a a c u m o r e c a p i t u l a r e , m i se p a r e de p r i sos . P o a t e că e m a i n i m e r i t ă o t recere în r e v i s t ă a t e a t r e l o r şi ac tor i ­lor, ca re s 'au d i s t in s .

S p u n un i i , că a r fi i n Bucureş t i , t ea t r e m u l t e . Nu m i se p a r e . T e a t r u l e cel m a i d i rec t mi j loc de educa ţ i e şi c u l t u r ă . Tea­t r u l în fă ţ i şează a spec te de v ia ţa , p u n e

Liviu Rebreanu

s u b f o r m ă accep t ab i l ă p rob leme şi le re­zolvă fie p r i n ap lauze le , fie p r i n l ac r i ­mi le , fie p r i n i n d i g n a r e a spec ta to r i lo r . Aşa, că d i n aces t p u n c t de vedere , t e a t r e nuls m u l t e . S 'a r p u t e a s p u n e , că n u - s t e a t r e c o r e s p u n z ă t o a r e a r t i s t i c . Poa t e , f i indcă î n jghebă r i l e t e a t r a l e a u obişnui t u n t e m e i u cap r i c ios a r t i s t i c şi o r â v n ă s e d u c ă t o a r e , — s p r i j i n u l m i n i s t e r u l u i a r t e lo r .

Capr i c iu l a r t i s t i c face ca t r u p e l e de t e a t r e s ă fie foar te v a r i a t e ca t.:*lent, ca î n d e m â n a r e şi ca pos ib i l i t ă ţ i de a face fa ţă u n o r spec taco le r a r onorab i l e ; i a r a j u t o r u l m i n i s t e r u l u i a r t e lo r , l a r g şi f ă r ă a legere , r e n t r u o r ic ine şi o r i cum, sporeş te p a r a z i t i s m u l t e a t r a l .

T e a t r e nu- s m u l t e , d a r l ipseşte sp i r i t u l o r g a n i z a t o r , t o c m a i din c a u z a dă rn ic ie i m i n i s t e r i a l e . N u ş t iu , d a c ă c h i a r l a tea­t r u l N a ţ i o n a l n u s 'ar p u t e a p u n e în for­m a t a r e . p r o b l e m a : a v â n d local , l u m i n ă şi a l te a v a n t a j e oficiale, n ' a r p u t e a oare s ă funcţ ioneze p r i n propr i i le - i mi j loace , f ă r ă subven ţ i i de m i l i o a n e ? P o a t e aşa , s 'ar s c u t u r a de m u l t e i n u t i l i t ă ţ i şi a r fi m a i d â r z în ce p r iveş te î n d a t o r i r e a de î n c u r a j a t o r a l pieselor o r ig ina l e .

A c t u a l u l d i rec to r , d. L iv iu R e b r e a n u , ca re a r e des tu l c u r a j şi r e m a r c a b i l spi­r i t o r g a n i z a t o r , poa te se va opr i o c l ipă a s u p r a ches t iun i i , e x a m i n â n d - o în toa te a m ă n u n t e l e .

Şi poa te , că exce len tu l l i t e r a t d. Ion Minu le scu î m p r e u n ă cu a d e v ă r a t u l om de t e a t r u , d. Ion M a r i n S a d o v e a n u vor

ce rce ta de a p r o a p e c h e s t i u n e a m e r e u ac­t u a l ă şi m e r e u c o m b ă t u t ă a f a imoase lo r t u r n e e t e a t r a l e .

T e a t r u l t r e b u e desvol ta t şi se desvol tă firesc p r i n s ine , d a r n u pe molozu l dă r ­nici i lor necon t ro l a t e .

« L a T e a t r u l N a ţ i o n a l , a u c o n t i n u a t în­

ce rcă r i l e se r ioase de a! se r e p r e z i n t ă pie­se m a r i . R i t m u l i zbânz i lo r a v a r i a t . Po-

Aura B o z e s c u

s ib i l i tă ţ i le de m a n i f e s t a r e ş i i n t e r p r e t a r e a r t i s t i c ă s 'ou î n c r u c i ş a t u n e o r i . C â n d a b i r u i t r eg izoru l , c â n d a u p u t u t s ă s t ea pe p l a n u l î n t â i , ac to r i i . Ma i n ic i o d a t ă î n s ă n u s 'a r ea l i za t u n i s o n u l a r t i s t i c şi ptfr 'că m a i t o t d e a u n a r e g i z o r a t u l a lua t -o î n a i n t e , c h i a r a t u n c i c â n d a Uns s ă i m p u n ă spec t acu losu l .

Notez cu p lăce re , c ă pe s c e n a N a ţ i o n a ­lu lu i , a m v ă z u t „Mul t s g o m o t p e n t r u n i ­mic" , „ F e m e e a î n d ă r ă t n i c ă " , — a t â t pen ­t r u regie , câ t şi p e n t r u i n t e r p r e ţ i i p r i n ­cipal i ; „Romeo şi J u l i e t a " p e n t r u a m b i i s u s ţ i n ă t o r i a i r o l u r i l o r ; „ P r i n c i p e s a Tu-r a n d o t " , „ F e m e e a m ă r i i " şi apo i c â t eva

R Bulf inschi

piese o r ig ina le , c a r e a u b ă t u t l a u ş a ge­n e r o a s ă a r e p e r t o r i u l u i t e a t r u l u i Na­ţ i ona l . ' I !

D a c ă în reg i s t r ez , c ă ş i -au a f i r m a t ro s ­tu l de p r i m a ş i a i scenei d-ni i V r a c c a , Ion S â r b u , C a l b o r e a n u şi d-nele M a r i o a -r a Z i m n i c e a n u şi Aura/ Buzescu , t r e b u e s ă î n s e m n e z că n u s 'au dezis u n m o m e n t d - n a M a r i a F i lo t t i şi d-nii M o r ţ u n şi Bul f insk i .

S 'au a f i r m a t d-nele M a r i a Mohor , Cli РаЧі -Cernă ţeanu şi d. M a r i u s . .c

îi

L a t e a t r u l „ R e g i n a M a r i a " , rener tor iP foar te v a r i a t . C r i t e r iu l n u se poa t e priu ciza. Me lod rama / a s u c c e d a t comedie i n-H s t i l i za te ; d r a m a veche a fost p u s ă dup*'1

o p i e să u ş u r i c ă . D a r p a r c ă n ic i zidîu

Tony Bulandra i

p r o t a g o n i ş t i l o r şi d i r ec to r i lo r a c e s t u i t e a t r u , n u l-d p u t u t a j u n g e n ic i u n tä n ă r . C o n d u c ă t o r i i t e a t r u l u i s u n t pres t m a r i ac to r i , ca s ă încerce ado le scen ţe i d r a i m a t u r g i e i s ă se a p r o p i e de ei. Totu$\ e u n f r e a m ă t de e m u l a ţ i e î n t r e d -na S te i r i a n şi d. Gorne r . •£

T e a t r u l Mic a d a t p r i l e j d-lui G. Ti-n m i c ă să-ş i a f i r m e t a l e n t u l , m a r e l e talente de a c t o r de comedie şi ace la ş t e a t r u eăr se b izue n e c o n t e s t a t pe foar te b u n » actri- l ţ ă , d -na L e n i Cáler . ,

« ; \]

T e a t r u l I n t i m e n e c o n t e s t a t n u m a i d.i T o n e a n u . r

C. Toneanu

Şi t e a t r u l „ C a r m e n Sy lva" a fost ca­pr ic iosu l , n e s t a t o r n i c u l şi n u ş t im , d a c ă n u Î n f r â n t u l P u i u I ancovescu .

* Ce va fi a n u l a c e s t a ? O c r i ză n ic i în teeftru n u se rezo lvă

t e a t r a l . , 1 E x p e r i e n ţ a pe deopa r t e , a u t o r i t a t e a

n e ş o v ă i t o a r e pe de a l t a , poa t e v o r î m b u ­n ă t ă ţ i u n e l e s t ă r i .

M ă re fe r la, e x p e r i e n ţ a t e a t r e l o r p a r t i ­c u l a r e şi v ă d a u t o r i t a t e a Ia T e a t r u l Na ­ţ iona l .

B. C E C R O P I D E

UNIVERSUL' LITERAR. _ 27

c i n e m a t o g r a f u l

CUM E PRIVIT CINEMATOGRAFUL IN FRANŢA ( Delà răzbioiu încoace a m a i s c ă z u t şi

la noi n u m ă r u l ace lor i n t e l ec tua l i a to t -şitutori", ca r i v ă d în c i n e m a t o g r a f î n cazul cel m a i b u n o d i s t r a c ţ i e u ş o a r ă pentru popu la ţ i a de là m a h a l a l e , d a c ă n u

1 > şcoală p e n t r u b a n d i ţ i şi ho ţ i de b u z u -•I aare. In ţă r i l e m a r i a le A p u s u l u i l u m i -H aat şi îndeosebi în F r â n ţ i i şi G e r m a n i a 0 l'a recunoscu t de m u l t i m p o r t a n ţ a cul­ţi :urală şi ro lu l ed u ca t i v a l a r t e i t ă c u t e .

Ca mijloc de p r o p a g a n d ă religio^feă s'a : folosit m a i î n t â i în S ta te le Un i t e ale 1 Americei, i a r a c u m în u r m ă şi î n E u r o -« ?a. In F r a n ţ a s'a c o n s t i t u i t o soc ie ta te , ; ;ompusă in m a j o r i t a t e d in clerici , a ş a îisul Comitet catolic pentru cinematu-

La congresul ţ i n u t în luna. N o e m b r i e sub p reşed in ţ i a c a r d i n a l u l u i Dubois , i rhiepiscppul P a r i s u l u i , s ' au ros t i t cu-irinte, ce vor r ă m â n e scr i se cu l i te re de iu r în is tor ia p r i m e l o r deceni i de v i a ţ ă i nouei a r te . . Monseniorul Ju l ien , ep iscop de A r r a s ,

spus în t re al tele u r m ă t a r e l e : 1- „După p ă r e r e a m e a p u t e r e a f i lmu lu i ia iţă în l imba ce o vorbeş te el p r i n i m a -ii fini, car i ne r e d a u v i a ţ a a'şa c u m este . iş facul ta tea de a vedea e în s ine o b u c u r i e e- l vedea însă l u c r u r i l e a ş a c u m n i le ä-

•ată filmul ,a vedea t r e c u t u l t r a n s p u s în »rezent şi d e s f ă ş u r a t în i m a g i n i vii î na -n tea ochilor, a-1 vedea î n t r e g şi de d o u ă

i- »ri m a i bine decâ t c u m l -am p u t e a în-i t elege din căr ţ i , a-1 vedea l ă m u r i t p â n ă a h cele m a i d e p ă r t a t e v e a c u r i , a ş a c u m i- 1 vede cel rndi gen ia l i s to r ic , cu ochi i

lufleteşti, l u m i n a ţ i de gen iu , a însoţ i pe îălăfpri şi exp loa ta to r i pe d r u m u r i şi >rin r eg iun i u m b l a t e şi n e u m b l a t e , î n -

1.'r 'un cuvân t a te face p ă r t a ş la tpa t e fru-, nuseţ i le lumi i — este î m p l i n i r e a u n u i

fis f rumos, p e n t r u c£L(re t r e b u e să-i fim )rofund recunoscător i . . . f i lmulu i .

Şi oricine, fie om de ş t i i n ţ ă , fie laic, ie bărbat , femeie s a u copil , ca re a r do r i >ă vază tot ce p â n ă a c u m p u t e a vedea ш т а і p r e a p u ţ i n i p r iv i l eg ia ţ i Li sor ţ i i , lumai câ ţ iva p ioner i a i ş t i in ţe i s a u civi-izaţiei, în scu r t or ic ine a r dor i să-şi sa-isfacă doru l de ş t i i n ţ ă s a u nevoirf de

; l istracţie, n a r e decât s ă i n t r e î n t r ' u n ci­nematograf şi să-şi de sch idă ochii t r u -

..s :eşti şi sufleteşti î n fa ţa l u c r u r i l o r , pe i :ari m i n u n a t a invenţ ie a c inemr t togra fu-

ui i le ru lează pe e c r a n . I n l i p sa u n e i i'mbi comune, ca re de a l t c u m n u înşea ­lă încă o c o m u n i t a t e a ideilor , c inema' to-Taful oferă p r i n l imba- i u n i v e r s a l ă p e n -ru toţi oameni i de pe toa te con t inen te l e »osibilitatea unei a p r o p i e r i m a i i n t i m e .

F i lmul mijloceşte t u t u r o r spec ta to r i lo r ; lin toate ţ ă r i l e şi con t inen te le ace leaş i ' mpresi i şi emoţ i i şi t o c m a i p e n t r u a-< :eea ѳ cel m a i por iv i t mi j loc p e n t r u a

livela deosebiri le şi c h i a r d u ş m ă n i i l e . lintre rase şi n a ţ i u n i , i a r î n t r ' u n g r a d

lareeare creiază conş t i i n ţ a c o m u n i t ă ţ i i i le sen t imente şi a s p i r a ţ i u n i omeneş t i " .

Când şi la noi în ţ a r ă a d e v ă r u r i l e de • nai sus , e x p r i m a t e cu a t â t a c ă l d u r ă de l i n ' î n a l t p re la t f rancez, vor i n t r a în con­

ş t i i n ţ a t u t u r o r ce r cu r i l o r c o n d u c ă t o a r e a t u n c i şi f i lmul r o m â n e s c îşi va avea v i i to ru l a s i g u r a t .

F I L M E L E R U S E Ş T I IN F HANŢA

" C e n z u r a f ranceză n'a. a d m i s p â n ă a s ­tăzi decâ t u n s i n g u r film r u s e s c din. p r o d u c ţ i a m a i n o u ă de p r o v e n i e n ţ ă bol­şevică şi a n u m e d r a m a i s to r i că „ I v a n cel g roazn i c " . Cu toa te aces tea a u m a i r u l a t câ t eva fi lme r u s e ş t i în cap i t a l a F r a n ţ e i , d a r n u n u m a i de o r ig ine ci c h i a r cu ten­d i n ţ ă bolşevică . Aceste filme î n s ă n ' a u fost r e p r e z e n t a t e în c i n e m a t o g r a f e pub l i ­ce, ci în l o c a l u r i p a r t i c u l a r e a n u m e În­ch i r i a t e în aces t scop de c ă t r e soc ie ta tea „Amis de S p a r t a c u s " , o socie ta te subver ­s ivă s u b v e n ţ i o n a t ă de c o m u n i ş t i .

P r e f ec tu l pol i ţ ie i d in P a r i s a i n t e r z i s de c u r â n d orice spec taco le de aces t fel, o r g a n i z a t e de n u m i t a socie ta te în scop de p r o p a g a n d ă c o m u n i s t ă .

C O N T I N G E N T A R E A I M P O R T U L U I DE F I L M E IN P O R T U G A L I A

D u p ă ţ ă r i l e m a r i p r o d u c ă t o a r e de fil­me, şi s ta te le m a i mici , in c a r i p r o d u c ­ţ ia e ab i a în faşe , iau m ă s u r i de a p ă r a r e şi î n c u r a j a r e a i n d u s t r i e i p r o p r i i .

Astfel o lege p o r t u g h e z ă de d a t ă n o u ă c o n t i n g e n t e a z ă i m p o r t u l f i lmelor s t r ă i n e în p r o p o r ţ i e de 10.1, a d i c ă obl igă casele de filme s ă s c o a t ă în comer ţ , i a r c i n e m a tografe le s ă ru leze cel m u l t 10 fi lme s t r ă i n e pe l â n g ă u n u l i nd igen . P e c â n d v o m a v e a ş a n s a s ă v o r b i m şi la noi des­pre o astfel de lege ?

P R O D U C Ţ I A DK F I L M E IN ANUL 1927

Anul t r e c u t s ' au p r o d u s pe î n t r e g glo­bul p ă m â n t u l u i 1340 de filme. I n aces t ea n u s u n t c a l c u l a t e f i lmele de m e t r a j s c u r t : j u r n a l e , comedioa re etc . în 1—4 ac te .

In A m e r i c a s ' au f a b r i c a t în a n u l 1927 u n n u m ă r de 750 de filme, d i n t r e ca r i 700 în S ta te le Uni te , i a r r e s tu l în C a n a d a şi în ţ ă r i l e A m e r i c e i de Sud. I n aces t t i m p s ' au f a b r i c a t în E u r o p a 520 de fil­me de l u n g m e t r a j . I n f r u n t e a p roduc ţ i e i e u r o p e n e s t ă G e r m a n i a cu 220 de filme, în locul al doi lea v ine R u s i a cu 100 de filme, i a r în al t r e i l ea F r a n ţ a cu 70 de filme. U r m e a z ă pe r â n d Angl ia (25), Aus ­t r i a (20), I t a l i a (15), Cehos lovac ia (15), P o l o n i a (10), S u e d i a (10), S p a n i a (8), Da­n e m a r c a (fi), P o r t u g a l i a (5), R o m â n i a v ine ab i a la locul a l 1G-Iea cu 3 fi lme.

12 s t a t e e u r o p e n e , în c i t i i n t r ă şi I u ­gos lav ia , ' 'Bu lga r i a , Turc ia . -e tc . , n ' au pro­d u s în aces t a n nici u n film.

Şi l u c r u cur ios , t o c m a i pub l i cu l d in ţă r i l e , în ca r i i n d u s t r i a f i lmu lu i e ca şi inexisis tenţai , a r e p re ten ţ i i l e cele m a i m a r i . In v r e m e ce în c i n e m a t o g r a f e l e m a r i d in L o n d r a . P a r i s , Berl in , etc., m a l

t rec şi f i lme de-a dfcua m â n ă , va i de ca­pul d i r e c t o r u l u i s a u p r o p r i e t a r u l u i u n u i c i n e m a t o g r a f c e n t r a l de là no i în гі іѳіе, în ca re — de voie, ne nevoe — d ă pub l i ­cu lu i şi câ te u n p r o g r a m de a d o u a mână! . . .

A U T I Ş T I MARI ŞI V E D E T E LA MODA

Pe f i r m a m e n t u l c i n e m a t o g r a f u l u i r ă ­s a r în f iecare a n stele nou i , c a r i d e c a r i m a i sc l ip i toa re . R e c l a m a a ta ie r i cană m a i ales r i d i c ă de m u l t e or i la î n ă l ţ i m i a m e ­ţ i toa re a r t i ş t i şi a r t i s t e , ca r i de m u l t e or i un lucesc decâ t u n a n doi, ca apo i deo­d a t ă să d i s p a r ă în n e a n t . Lucefer i i m a r i ta lente le a d e v ă r a t e se s u s ţ i n î n s ă leJ su­p r a f a ţ ă c h i a r şi a t u n c i c â n d s o a r t a îi a r u n c ă în b ra ţ e l e u n u i r eg i so r de a doua,' s a u a t r e i a m â n ă .

Astfel de lucefer i r ă s a r m a i m u l t în E u r o p a , m a i s ă r a c ă în do l a r i , d a r m a i b o g a t ă în suflete . Socie tă ţ i le m a r i de filmp d in A m e r i c a ş t iu s ă aprec ieze t a ­lentele a d e v ă r a t e ce r ă s a r i n E u r o p a şi nu se d a u î n d ă r ă t de là nici u n sacr i f i ­ciu, c â n d e v o r b a să-ş i ach iz i ţ ioneze u n a r t i s t , u n reg izor s a u u n s c e n a r i s t cu r e n u m e m o n d i a l . Astfel soc ie t a t ea „Pa -r a m o u n t " , b ine c u n o s c u t ă şi la noi m a i ales d u p ă a r t i ş t i i H a r o l d Lloyd, Adolphe Menjou, P o l a Negr i etc., p r o d u c e а п ш Л 50—60 de fi lme, d i n t r e ca r i cel p u ţ i n 20-30 s u n t cu p lăce re văzu t e şi de pub l i cu l e u r o p e a n . L a aces t r e z u l t a t s 'a p u t u t a-junge i n s ă n u m a i î n u rma . sacr i f ic i i lor pe c a r i n u m i t a soc ie ta te le-a f ăcu t pen­t r u a-şi a s i g u r a c o l a b o r a r e a u n o r reg i ­zori si a r t i ş t i de p r i m a m â n ă d in E u ­ropa . I

GH. C. B I R A E S C U

N O T E BIBLIOGRAFICE

In e d i t u r a L i b r ă r i e i „Socec .& Co." S. A. a u a p ă r u t în c o n d i ţ i u n i t ehn i ce i r e ­p roşab i l e :

B. Delavrancea : A p u s de Soare . B. Delavrancea : Viforul . B. Delavrancea : I n t r e v i s ş i v i a ţ ă . B. Delavrancea: P a t r i a şi p a t r i o t i s m . Eminescu : P o v e s t i n d copii lor . Creangă: P p v e s t i n d copi i lor . Carageale : P o v e s t i n d copi i lor . Odobescu: P o v e s t i n d copii lor . Nearuzzi : P o v e s t i n d copii lor .

* Cele mai" f r u m o a s e şi m a i po t r iv i t e

că r ţ i p e n t r u copiii m a r i şi mic i s u n t DOMNIŢA LIA şi ZÂNA L A C U L U I po­vesti t r a d u s e de d-ra Eliza Marian.

Cărţ i le se v â n d la toa te l ib ră r i i l e din ţ a r ă •'-'cir 50 lei f iÄare*. /

In carcihd : .

P o e t u l Ion Georgescu, c o l a b o r a t o r u l n o s t r u , p r e g ă t e ş t e u n v o l u m de v e r s u r i , cu t i t lu : ' „Drumul VMbrétőf, ' "oaiÇ " v a ' a p a í e j í i c u r â n d .

38. —.. UNIVERSUL LITERAR

C € 1 7 e T t i r i « l u s a s i - a t a . . .

9 9 9

candoare ?

U n t â n ă r ca r e i s că l i nd notele de pu ­b l ic i ta te a le rev is te lor , a r e i l uz i a c ă fac* c r i t i că in coloanele u n e i gaze te d e s t i n a t e ma-necureuse lor , r e n t i e r e l o r l ibere şl ac ­torilor de p rov inc ie — vorb ind de sp re „Anu l l i t e r a r " t ace c o n s t a t a r e a „ma l i ­ţ i o a s ă " că a m p u b l i c a t „ f ă r ă s ă le c e a r ă p u b l i c u l " c a r i c a t u r i l e co l abo ra to r i l o r n o ş t r i la î n c h e e r e a a n u l u i t r e cu t . F i ­r e ş t e că „ m a l i ţ i a " e d e p l a s a t ă şi bâ l ­b â i t ă . Toa te gaze te le şi magatzinele l i te­r a r e d i n l u m e p u b l i c ă ch ipu r i l e co labora ­to r i lo r lor . Ba e l a noi o r e v i s t ă c a r e i scă leş te or ice a r t i co l , jos , în loc de n u m e cu c d r i c a t u r a c o l a b o r a t o r u l u i . Aşa că acel c a r e în „Opozi ţ ia" dă , î n t r e a r t i co le cuv i inc ios sc r i se , de o p a g i n ă i n s i p i d ă ca o n o t ă de r e c l a m ă de s ă p u n , d a c ă n u ghiceş te d in p r i m a c l ipă că e s c r i s ă de d. R o m u l u s Di ímu, des luşeş te n u m a i de c â t l a locul n o r m a l al s e m n ă t u r i i , u n fel de insec tă , ca o scabie v ă z u t ă l a m i -croscon. Si a t u n c i s 'a şi l ă m u r i t a s u p r a a u t o r u l u i .

la Sofia.

DESPRE BOGAŢI Şl SĂRACI I

Un i m p r e s a r îl a n g a i e a z ă în 1925 pen­t r u câ t eva spectacole , l a Sofia. L a repe­t i ţ i i le de r i g o a r e de acolo ( juca cu a n ­s a m b l u b u l g a r ) , L e o n a r d zice m u z i c ă , nu -o c â n t ă .

Ar t i ş t i i b u l g a r i , i n t e r v i n p r i n i m p r e s a ­r u l }ui s&4 r o a g e s ă cân te . El n u v rea .

P r i m u l spec tacol este „Floarea din Stambul". L e o n a r d în fer ici te dlspozi-ţ i u n î vocale c â n t ă r o m a n ţ a d u m n e z e e ş t e .

Sa l a în del i r a p l a u d ă în p ic ioa re mi ­n u t e î n t r eg i . In s e a r a aceea e scos în t r i u m f d in t e a t r u , i a r prefec tu l poli ţ iei d in Sofia, colonelul Petroff, î n t o v ă r ă ş i t de o s e a m ă de in t e l ec tua l i b u l g a r i , d ă u n m a r e b a n c h e t în o n o a r e a lu i .

Succesele c u r g în ser i le u r m ă t o a r e şi In loc de 4 spec tacole i se a c o r d ă 7.

D a r zilele t r ec şi iată-1 în g a r a Sofia î m r r e u n ă cu n e d e s p ă r ţ i t u l lui a d m i n i s ­t r a t o r Lou i s Cazes.

Toţ i a r t i ş t i i de s e a m ă a i Sofiei s u n t în g a r ă . F i e c a r e îi fac u n cadou , c a s ă nu-1 u i t e .

T r ê n u l e g â t a de p l eca re . Ar t i ş t i i bu l ­g a r i se p r e g ă t e s c s ă plece f l u t u r â n d be ­t tete , d a r r i r i m a d o n a lor, d iva a r ă m a s l â n g ă L e o n a r d , i-a î n t i n s pe fur i ş u n obiect de ѵаіоате (o t a b a c h e r ă de a u r ) şi cu l a c r i m i tn ochi i-a şoptet :

— Ţine-o L e o n a r d . A m înch i s în ea tot sufletul , meu™

"Epigramă Contesei de Noailles

F r a n ţ u j i i s p u n c 'a lor e poe tesa Că e grecoaică, d â n s a - a f i r m ă Încă . Şi n u ş t i m c u m să ' n c h i d e m p a r a n t e z a Căci noi c â n d i - a m i n t i m că e româncă. Contesa n o a s t r ă face... p e сЩпеш.,

N. CREVED1A

— Boga ţ i s a u s ă r a c i , cea m a i u r â t ă mize r ie ce n i se poa te î n t â m p l a es te c a aces t c a r a c t e r occ iden ta l s ă d e v i n ă de­f ini ţ ia î n t r e g u l u i n o s t r u in s .

— S u n t o a m e n i ca r e ş t iu să-ş i che l tu­i a scă a t â t de a m u z a n t b a n i i , î n c â t , le doreş t i să-i a ibe t o t d e a u n a .

— S ă r ă c i a nu-1 î m p i e d i c ă pe fom s ă a r a t e ceeace a r e nobi l în el, d a r p e n t r u a dovedi ce a r e f e rmecă to r u n u i o m îi t r e b u e s c b a n i .

« — P l ă c e r e a u n u i o m boga t , c a r e îş i

face t e s t a m e n t u l n u e de a se g â n d i la cei pe ca r e îi îmbogă ţe ş t e , ci la cei pe ca r e îi p ă c ă l e ş t e . «

— A che l tu i şi a c u m p ă r a n u s u n t p l ăce r i egale . Es te în c h e l t u e a ţ ă u n soiu de beţ ie u ş o a r ă ; ce p r i m i m în astfel de î m p r e j u r ă r i n u i n t e r e s e a z ă de loc ; p lă ­cerea n o a s t r ă este s ă ne conv ingem, p e n t r u u n m o m e n t că s u n t e m b o g a ţ i s a u m a i a les s ă facem haz , în t i m p u l aces to r s â n t e s a t u r n a l e , de aceş t i b a n i , pe ca r e t r ebue să-i soco t im a t â t de economicos în celelal te zile.

Chel tuel i le n o a s t r e ne s c h i m b ă o c l ipă a spec tu l vieţi i , ca acele focuri benga l e , pe c a r e te a m u z i a p r i n z â n d u - l e , în se­r i le de v a r ă , î n t r ' o g r ă d i n ă î n g u s t ă pen ­t r u a-i d a a p a r e n ţ a f a n t a s t i c ă a u n u i p a r c .

— C â n d vezi câ t îi necă jeş te pe a n u ­m i ţ i boga ţ i şi îi face s ă sufere o che l tu­i a lă , c h i a r a t u n c i c â n d e v o r b a de como-d i t ă ţ i l e s a u p lăce r i l e lor, eşt i s u r p r i n s de s i n c e r i t a t e a d u r e r i i lor. I ţ i a m i n t e ş t i a t u n c i acele poveş t i r ă s p â n d i t e p r i n t oa t e ţ ă r i l e p ă m â n t u l u i , î n ca r e u n per ­s o n a g i u îşi a r e i n i m a a s c u n s ă în a f a r a lui , î n t r ' u n l uc ru , pe ca r e nu-1 po ţ i a-t inge f ă r ă ca el î n s u ş i s ă n u fie bo lnav , s ă se d i s t r u g ă s a u s ă m o a r ă . P o a t e c ă s u n t o a m e n i a t â t de s t r â n s l ega ţ i de a-ve rea lor în câ t — de c u m îşi s i m t b a n i i s f â r ş i ndu - se — s imt c u m le p i e r e v i a ţ a .

Ceeace p e n t r u no i n u e decâ t o chel­t u i a l ă , e p e n t r u ei o h e m o r a g i e .

« — S p o r t u l este mi j locu l cel m a i să ­

n ă t o s şi m a i s i m p l u de a e v a d a d in să­răc i e ; le d ă s ă r a c i l o r o rgo l iu l şi p lăce­rea de a a v e a u n t r u p ce s p a t e fi m a i nobil şi m a i f r u m o s decâ t a l boga ţ i lo r . El le d ă toa te bogăţ i i le ce n u d e p i n d de câ t de b a n i . U n s ă r a c t â n ă r r e s p i r ă şi îşi d ă s e a m a că tot a e r u l este a l lu i , p â n ă la c u r a t e l e î n ă l ţ i m i a u r i t e de lu­m i n ă ; m e r g e ş i îş i d ă s e a m a c ă to t p ă ­m â n t u l îi a p a r ţ i n e p â n ă în vă i le t a i n i ce g â t u i t e de i zvoare şi p l a n t e : î n v a ţ ă şi

îşi dă s e a m a că b r ă z d e a z ă şi m i ş c ă dv p ă b u n u l l u i p lac o c o m o a r ă eno rmi d i n ca r e l a s ă să-i t r e a c ă p r i n t r e deget şi saf i r i i şi d i a m a n t e l e . '

— Dacă vre i s ă p ă t r u n z i în f i rea unu]' o m ai de a les : or i să-1 observ i t i m p <f a n i de zile, o r i să-1 cunoş t i î n t r ' u n cearj făcându-1 s ă joace pe b a n i .

— T r e b u e n e a p ă r a t c a şeful unu4 g"j v e r n ă m â n t s ă se p r i c e a p ă în f inan ţe s ă n u fie f i n a n c i a r . -

— S u n t o t m e n i î n t r u a t â t de nevred nic i s ă posede oper i le de a r t ă , pe cart) bogă ţ i a le-a d a t p u t i n ţ a s ă le dobâ i dească , în câ t se poa te s p u n e c ă le-ai, f u r a t cu b a n i .

* r

— Operi le de a r t ă a'u pe o a m e n i i bor ga ţ i d r e p t soţ i şi pe cei s ă r a c i d r e p t a m a n ţ i . *

1 — C â n d ai p r i l e ju l s ă da i u n d a r u n u ţ

om s ă r a c este m a i de l ica t să-i d ă r u e ş i 8

l u c r u l nefolosi tor , c a r e îl i sp i teş te , ă\ cât l u c r u l u t i l , de ca r e a r e nevoe. t

1 — Ar t r e b u i ca d i n c â n d în c â n d , ш

poet s ă a ibe o avere de che l tu i t p e n t n ca să le a r a t e b o g a ţ i l o r ce s ă facă e'j cu b a n i i .

* 1 — N u m a i poeţ i i şi femeile ş t iu să s-j

p o a r t e cu b a n u l a ş a c u m m e r i t ă . л

— A che l tu i e o p l ă c e r e de poet .

* i c

— Aţi b ă g a t de s e a m ă c ă a t u n c i cânt l ave ţ i de aface cu d u ş m a n i f a n a t i c i ti 1 soc ie tă ţ i i b u r g h e z e d e m n i t a t e a lor nu - . i î m p i e d i c ă s ă p r i m e a s c ă b a c ş i ş ? aceas t i . ] a c u t ă d e m n i t a t e îi op re ş t e d o a r s ă mul і ţ u m e a s c ă ,

# V 1 —- D r a g o s t e a şi b a n u l s u n t ca acelf 1

p e r s o a n e , c a r e s i m u l e a z ă c ă n u se cu ^ nosc pe c â n d în r e a l i t a t e îşi d a u t a i n i c e î n t â ln i r i .

— S u n t une l e femei, c a r e p r i m e s c d a • r u r i l e cu o p lăce re , ce îl r ă s p l ă t e s c p i d ă r u i t o r ; s u n t a l te le ca r e le c o n s u m a t f ă r ă ca nic i o m i ş c a r e l a s u p r a f a ţ a apei 1 s ă a n u n ţ e că o c o m p a r ă a de sc in s în a-d â n c i m i . 1

T r e b u e ca o m u l b o g a t s ă a ibe in imi des tu l de p u t e r n i c ă , p e n t r u a se l ipsi df p l ăce rea ce p î n c e a r c ă d ă r u i n d .

1

ÜNlVlERSUL LITERAR. - 29

• • l e r c i r c i

oseci i t ic icfe ] • •. • • • •

[ " Spi r i tua lu l a c a d e m i c i a n L a b i c h e p r i ­a i , în t r 'o zi, v iz i ta u n e i d o a m n e care-1 :nştiinţă că soţul s ă u îşi pusese c o n d i d a -:ura la Academie . O ind i spoz i ţ i e îl r e -inea în pa t şi ea venea , în locul s ă u , s ă

I roage pe Labiche , s ă b inevo iască , să- i a-çorde votul. C u m aces t a p ă r e a că a r e de biectat câte ceva, d o a m n a îi zise cu la-r imi în ochi : „Dacă soţu l m e u n u v a fi n u m i t , v a

muri !" Alegerea avu loc şi so ţu l d o a m n e i a v u

i^n s ingur vot, ace la al lu i Lab iche . D u p ă câteva luni , o n o u ă v iz i tă a d o a m n e i , căci un nou loc deven ise v a c a n t l a Aca­demie.

„Vă rog d-le, de d a t a a s t a m ă veţ i a ju­ta să fac s ă t r iumfeze c a n d i d a t u r a . . . "

„A soţului d-v ?" î n t r e r u p s e L a b i c h e ; „dar eu îl c r e d e a m m o r t " .

Doamna p lecă ochi i şi n u r ă s p u n s e nimic.

„Atunci n u şi-a ţ i n u t f ă g ă d u i a l a ce mi-ai făcut-o !" «

Bassompier re , m a r e ş a l de F r a n ţ a , ce­lebru p r in bra tvura şi . devo tamen tu l s ă u

[pentru rege, e ra t o tu ş i u n i n a m i c t e m u t ai lui Richelieu, ca re p e n t r u a se feri de un asemenea a d v e r s a r , îl înch i se la B a s -tiiia, unde-1 ţ i n u zece an i . Ieş ind de ia închisoare, B a s s o m p i e r r e se d u s e la re ­gele Ludovic al X l I I - l ea , care-1 î n t r e b ă câţi an i a re .

„Sire, a m cincizeci de a n i " . ; „Cum ?" zise regele s u r p r i n s , „mi so pare că ai cel p u ţ i n şa izeci !"

„E adevăra t , Si re" , r ă s p u n s e B a s s o m ­pierre ; d a r scot d i n soco tea lă cei zece an i pe car i i -am pe t r ecu t la Bas t i l i a , pen t ru că n 'a t i fost î n t r e b u i n ţ a ţ i in ser­viciul Majestăţ i i Voas t r e " .

* Se povesteşte că A l e x a n d r u D u m a s , la

Un m a r e dineu, a fost a ş e z a t de s t ă p â n a casei, a l ă tu r i de u n m a r e g e n e r a l c ă r u i a II lăudase sp i r i tu l m a r e l u i r o m a n c i e r . Dar în tot t i m p u l mese i A l e x a n d r e Du­m a s n u deschise g u r a decâ t p e n t r u a mânca . D o a m n a se crezu d a t o a r e s ă i scoată din acest m u t i s m e x t r a o r d i n a r .

„Nu e gent i l d in p a r t e a dv., s c u m p e mais t re . Genera lu l se b u c u r a a t â t . că va avea ocazia să v ă a u d ă v o r b i n d !"

„ D a r oare eu l - am r u g a t s ă t r a g ă cu tunu l ?" r a s p u n s « D u m a s .

* In 1802, când P r i m u l Consul B o n a p a r t e ,

vroia să-şi sch imbe t i t lu l în ace la de Consul pe v ia ţă , u n gene ra l , a d u n â n -du-si t r a p a , îi ţ i nu u r m ă t o a r e a c u v â n ­ta re :

„Copii, e vorba de a n u m i pe g e n e r a ­lul Bonapa r t e consul pe v i a ţ ă ; op in iu -nile sun t l ibere, d a r vă p r ev in c ă voi împuşca în f run tea r e g i m e n t u l u i s ă u pe oricare a r vo ta c o n t r a c o n s u l a t u l u i pe via ţă . T r ă i a s c ă l i be r t a t ea !"

ZOE LECCA

i i U Z СЯМ* C A R E E S T E O R I G I N A P O M U L U I DE

C R Ă C I U N ?

Cele d i n t â i popoa re , a v e a u p e n t r u a r ­bori o m a r e vene ra ţ i e , şi p ă d u r i l e , a-ceste t e m p l e p r imi t i ve , le soco teau locul favor i t a l d iv in i t ă ţ i l o r . Şi t r e b u i a s ă se a t r i b u i e f iecăre ia din ele o p red i lec ţ ie p e n t r u c u t a r e s a u c u t a r e a r b o r e . Astfel a u c o n s a c r a t s t e j a r u l lui J u p i t e r şi Cy-beloi ; p i n u l m a r i t i m lu i B a c h u s şi lu i P a n ; m ă s l i n u l Miner vei ; L a u r u l lu i \ p o l o n ; cedru l lu i E u m e n i d e s ; p a l m i e ­r u l Muzelor , etc. .

C r e ş t i n i s m u l , s u b s t i t u i n d s u p e r s t i ţ i i lor păgân i smui lu i o religie p u r ă m o r a l ă , r i d i că a r b o r i l o r , or ice semni f ica ţ i e re l i ­g ioasă . D a r popoare le m o d e r n e , conitinu-

a r ă să- i cons ide re e m b l e m e . S ă r b ă t o a r e a d e C r ă c i u n se ce lebrează

cu predi lec ţ ie la popoa re l e d in Nord , de o r i g i n ă s c a n d i n a v ă şi g e r m a n i c ă , c a r e a s p i r ă cu n e r ă b d a r e l a î n t o a r c e r e a fru­m o s u l u i -sezon. Şi în Norveg ia , deobi-ceiu, t r e b u i e o b s e r v a t ă în de ta l i i vesela ce remonie , reprezentá l ta p r i n a rbo r i l e de Juile. Acest n u m e se gă se ş t e l a toarte po­poa re l e n o r d i c e .

Căci Ju le i ru es te a l t c e v a decâ t s i m b o ­lul so l s t i ţ iu lu i de i a r n ă şi a rbore le , r a ­m u r a sa.u a r b u s t u l c a r e îl r e p r e z i n t ă , î n fă ţ i ş ează r e n a ş t e r e a u n u i a n p l in de p r o m i s i u n i . S ă r b ă t o r i l e l u i Yule d u c p â n ă la e p o c a p re i s to r i că . Le gă-sim la s can ­d i n a v i , m u l t t i m p î n a i n t e a i n t r o d u c e r i i c r e ş t i n i s m u l u i .

Regele Olof le-a p r o s c r i s ca r ep rezen ­t â n d p ă g â n i e m u l . Ma i t â r z i u , fu ră r e s ­tabi l i te . Coin ci den ţ a lor cu c r ă c i u n u l , a ş a d e s c u m p în to t n o r d u l Eu rope i , i e - t p ă s t r a t feri te de persecu ţ i i .

GERUL

—- Dumnezeule 1 o congestie. — Aşi, nu !... rachiu de portocală !...

(Show)

PACE-

— Aşteaptă să înceapă numai războiul şi p să vezi tu !...

(Liefe)

30. — UNIVERSUL L I T E R A R

ccirfi redate i n e / T r a s c ; , — • : -* : t

V I A T A LUI A L F R E D DE. V I G N Y P a u l B r a c h

r t

Marele poet, Alfred de Vigny, nu s'a bucurat în timpul vieţii de prea multă glorie, dar a avut prietenia celor mai mari scriitori ai timpului : Victor 1

Hugo, Saint-Beuve, Alfred de Musset, Balzac, etc. Nenorocit în căsătorie, \ trăind cu o soţie pururi bolnavă, pe care mama lui n'a iubit-o niciodată, a suferit şi din pricina numeroaselor sale amoruri. După ce a fost martor la :

moartea mamei sale, a soţ'ei şi a câtorva amici scumpi inimei lui, s'a sfârşit \ într'o dimineaţă de Noembrie.

. .Vigny, ce iaci , v i s e z i ' ; ' Micul şco la r e ra vecinie î n t r e b a t a s t f e l I n t r ' a d e v ă r , V i g n y visa . D â r aces ta

e ra u n semn că şi-a s fâ rş i t temele , căci p u n e a da to r i a î n a i n t e de toa te . Se s i m ţ e a foar te r ă u în a t m o s f e r a şcoaiei ş i se g ră ­bia s ă a j u n g ă a c a s ă u n d e l - a ş t ep ta o bibl iotecă b o g a t ă . Din aces t mo t iv profe­sor i i îl t r a t a u de leneş, deşi t o t d e a u n a ş t ia m a i b ine ca al ţ i i . V igny î n s ă visa m e r e u : î ş i revedea t a t ă l ven ind în di­m i n e a ţ a de 21 M a r t i e 1804, î n s p ă i m â n ­t a t şi cu l ac r imi l e în ochi : af lase ele m o a r t e a duce lu i d 'Enghiem, î m p u ş c a t în a j u n . î n c e r c a să-i facă pe fiul s ău , de şap t e an i , să în ţ e l eagă c r i m a ce se să­vârş i se . T a t ă l s ă u scoase d i n t r ' u n cufă-r a ş c r u c e a S a i n t Lou is p r i n s ă de u n petec de stofă a l b a s t r ă şi î n t i n z â n d - o sp re Alfred îl p u s e s 'o s ă r a t e în g e n u n c h i .

,,Astfel mi -a p ă t r u n s In suflet d r a g o s t e a p e n t r u B o u r b o n i " , sor ia V i g n y d u p ă 30 de a n i în j u r n a l u l s ă u ,

N ic ioda t ă n ' a p u t u t u i t a faptele bru­ta le ale lu i Napoleon .

Ma i i târziu, în pens ion , nob le ţea sa şi fap tu l că l u a p r e m i u în fiecare a n i-au a t r a s i n v i d i a şi u r a colegilor să i . Acolo i se n ă s c u d o r i n ţ a de a deveni m i l i t a r , î n t r e b a t ce va deveni , r ă s p u n d e a inva­riabil : „Vreau s ă fiu gene ra l " .

T â n ă r u l ѳіеѵ devenea d in ce în ce m a i t r i s t , t r i s t e ţ e care . a s c u n d e a î n s ă m u l t dor de v ia ţă .

î ş i a d o r a m a m a , d - n a Leon de Vigny o femee m i n u n a t ă , şi l â n g ă d â n s a Al­fred îşi s i m ţ e a forţele. îmtăr indu- i -se . N u m a i d u p ă ce s c ă p ă de profesor i , Vigny îşi î ncepu a d e v ă r a t a educa ţ i e , c i t ind m u l t : T r a d u s e pe H o m e r d in greceş te în englezeşte , î n c e r c ă s ă scr ie comedi i , f rag­m e n t e de r o m a n , etc. ; d a r n u fu m u l ţ u ­mi t cu ele, căci a v e a m u l t s im ţ cr i t ic . Im cele d i n u r m ă , se h o t ă r î s ă i n t r e la poliitechnică. F a m i l i a lu i şedea p ros t , p ă m â n t u r i l e e r a u m i m a i cu n u m e l e ale lor, i a r pens ia t a t ă l u i s ă u p r e a mică ,

î n t r ' o d u p ă a m i a z ă d in Mantie 1814, Alfred ş i cu p r i e t e n u l s ă u Emi l e Des c h a m p s a d u s e r ă ves tea c ă ţ a r u l e la por­ţile P a r i s u l u i . T a l l e y r a n d t r ă d a s e încă oda t ă . Napoleon a b d i c ă şi Ludov ic al XVIII -a fu î n t r o n a t la TouiUer ies . M â n a t de des t in , Alfred d e Vigny i n t r ă în ar­m a t a rege lu i ou g r a d u l de sub loco tenen t , în aceeaş zi în ca r e Emi l e D e s c h a m p s i n t r ă şef de b i u r o u l a M i n i s t e r u l de F i ­n a n ţ e . L a p lecare m a m a d ă d u lu i Alfred o că r t i c i că înve l i t ă în m a r o c h i n l ' Imi­t a t i on de J e s u s Chr is t . Când o deschise , fiul citi a l ă t u r i de t i t lu : „ L u i Alfred. S i n g u r a sa prietenă," .

L a î n e e p u ţ u ! a n u l u i . Ludov ic t r e b u i su. .

plece. Din escor t ă făcea p a r t e ş i Vigny, cu toa te că a v e a u n picior ruipt î n t r ' u n acc iden t de că lă r i e . E r a p r i m a sa mi ­s iune . La Béthuine e scor t a p r i m i o rd in să p ă r ă s e a s c ă cor teg iu l exregelu i .

R ă m a ş i în o raş , Alfred văzu î n t r ' o s e a r ă u n om p u t e r n i c d a r cu p r i v i r e a t r i s t ă pe care ofiţerii îl s a l u t a u delà dis­t a n ţ ă , î n t r e b â n d , i se spuse că e r a vi­contele d e Charfeau-Briand ca r e m e r ­gea la Lille să-şi g ă s e a s c ă regele . F u r ă c a n t o n a ţ i în r e g i m e n t u l 5 I n f a n t e r i e şi în t i m p ce pe câmpi i l e F r a n ţ e i se în-r indea b ă t ă l i a , V iyny s u s p e c t a t fu in­t e r n a t la Anve r s t i m p de o s u t ă de zile, în ca re t r ă i a d e v ă r a t a v i a ţ ă de garn i ­z o a n ă . Re începu s ă viseze ş i î n c e r c ă s ă facă poezii. D-na de V i g n y îl s fă tu i se să nu dev ină j u c ă r i a p a s i u n i l o r , s ă c r e a d ă în D-zeu şi în n e m u r i r e a sufle­tu lu i , să se fe rească de ac t r i ţ e ; d a r nu- i in te rz i sese să facă versuri , . Cred inc ios p recep te lo r m a m e i sale , Alfred ceti bi­bl ia , apo i scr ise o p o e m ă „ D r y a d a " , d u p ă c a r e î n c e r c ă o t r a g e d i e , „ J u l i a n Apos t a tu l " .

L a Vincennes , V i g n y îşi găs i se u n ve-chiu coleg de şcoa lă în S a v i g n y de Mou-corps . Nedespă r ţ i ţ i , h o i n ă r e a u p r i n pă ­d u r i a t r ă g â n d p r iv i r i l e t i n e r e l o r fete. F u g ă s i t de J a q u e s D a s c h a m p s ca r e îi c t luse ves tea că t a t ă l s ă u e r a g r a v bo lnav . P l e ­c a r ă î m p r e u n ă cu t r ă s u r a şi^şi g ă s i pă­r in te le în agonie . D u p ă câ teva ore , t a t ă l s ă u n u m a i e r a .

L a Courbevoie , u n d e se g ă s e a cu r eg i ­m e n t u l , V i g n y l u ă con tac t cu l u m e a li­t e r a r ă . Cunoscu pe Sommet , Gui rod , con­tele Ju les de Rès ségu ine r , P i che t , f ra ţ i i H u g o Ahel şi Victor , Victor H u g o î n s u ş i în v â r s t ă de 18 an i . Aceşt ia , î m p r e u n ă cu al ţ i i , f o r m a u cenac lu l Tou louzen i lo r u n d e Vigny fu i n v i t a t în fiecare s e a r ă , î ş i pe t recea t i m p u l c â n d la Nodier , c â n d la Duz O'Reilly şi p ă r ă s i în u r m ă r e d a c ­ţ i a , ,Conse rva to ru lu i l i t e r a r " p e n t r u sa ­lonu l p r in ţ e se i B é t h u m e . Cu d o r poet ic , d r ă g u ţ , nobi l , cu u n i f o r m ă f r u m o a s ă , Alfred avea succes p r e t u t i n d e n i . î n t r ' o s e a r ă de Noembr ie , în s a l o n u l contesei Dorémont , se . î n d r ă g o s t i de D-ra Del­ph ine , fioa D^nei Sophie Gay. I n l u p t ă cu d r a g o s t e a sa p e n t r u Delphine şi cu r ă ­măş i ţ e l e p r inc ip i i l o r m a m e i sale , c â n d D-na Leon de Vigny , ca re af lase de a-ceas tă l e g ă t u r ă , îl c h e m ă la S t r a s s b o u r g , crezu că va m u r i . In Alsacia , poe tu l găs i a m i n t i r i l e copi lă r ie i ş i ca î n t o t d e a u n a când se s i m ţ e a t u r b u r a t , gă s i r e fug iu î n poezie. In 1822, Alfred pub l ică p r i m a sa culegere de v e r s u r i . Vo lumul , ca şi a l tu l care-1 u r m ă , a p ă r u t e f ă ră s e m n ă t u r a a u ­to ru lu i , fură p r i m i t e cu r ă c e a l ă . P e r s e ­

vera însă , căci n u sc r i a p e n t r u publ ic ci p e n t r u Delphine , pe ca re o vedea fără ş t i r ea m a m e i sale .

In M a r t i e 1823 fu n u m i t c ă p i t a n în reg . 25 I n f a n t e r i e , c a r e p leca s p r e Sud-Vest. Co l indă B a r d e a u x , apo i Oloron, î n ca re fu p r i m i t î n toa t e ce rcu r i l e l i t e r a re , scr ise di fer i te p o e m e şi poezii şi r u g ă pe H u g o s ă publ ice S a t a n . P l e c â n d în per­mis i e la P a r i s , V i g n y r e g ă s i pe Delphine m a i d r ă g ă s t o a s ă ca o r i c â n d . I n z a d a r c ă u t ă s ă câş t i ge de p a r t e a lor pe m a m a sa s u f e r i n d ă . A c e a s t a îl conv inse de t r a ­g icul u n e i c ă s ă t o r i i f ă r ă ave re şi astfel se s fâ r ş i a c e a s t ă f r u m o a s ă a v e n t u r ă .

L a 16 Sep tembr ie , Ludov ic XVI I I m u r i . Gu m a i mult t i m p liber, V igny r e a l i z ă r o m a n u l i s to r i c „Cinci M a r t i e " , apo i „Stelo", apo i „ L a u r e t t e " . I n t r e t i m p , se î m p r i e t e n i cu poe tu l P ico t , la c a r e se du­cea zi lnic şi c u m a c e s t a a v e a o h a r p h ă , V i g n y î n v ă ţ ă s ă cân t e d in ea. î n t â m p l a ­r e a făcu c a î n t r ' u n a d in zile s ă c a d ă [ bo lnav . Ii ven i ideea că a r e h o l e r ă şi că va m u r i . î n c e p u să-ş i r e v i z u i a s c ă h â r t i i l e d in s e r t a r e . Trei opere d r a m a t i c e : Ro­land , Ju l i en A p o s t a t u l ş i A n t o n i u şi C leopa t r a , f ăcu t l a 18 an i , f u r ă rec i t i te , le g ă s i od ioase şi le a r u n c ă în foc. P ico t venea să-1 v a d ă adesea . Ii vo rbea de poe­zie şi de p rogrese l e sa le ca h a r p i s t . Cre­d i n ţ a lu i Alfred c ă v a m u r i , n u s 'a în­dep l in i t , î n s ă n ă t o ş i t îşi u r m ă c u r s u l vieţei sa le s b u c i u m a t e . D u p ă d r a g o s t e a n e n o r o c i t ă p e n t r u De lph ine Gay, Vigny n u se m a i p u t e a a t a ş a de n ic io femee. In a c e a s t ă dispozi ţ ie a s p i r i t u l u i s ă u , îna­in t e de a î n t â l n i pe aceea ce a v e a să-i fie t o v a r ă ş e t r i s t ă a vieţei sa le , î n t â l n i o t â n ă r ă f a t ă cu ş a p t e a n i m a i m i c ă decâ t el şi se î n d r ă g o s t i de ea. T a t ă l ei în să , aba te l e de M a n t e s q u e u , n ic i n u vroi să a u d ă de o e v e n t u a l ă c ă să to r i e a ficel sa le cu u n s i m p l u ofiţer . Acest fap t u m ­br i o c l ipă v i a t a lu i Vigny .

D o u ă fete, englezoaice, ven i r ă î m p r e ­u n ă cu t a t ă l lor, s ă viziteze P a r i s u l . Al­fred le făcu c u n o ş t i n ţ a şi fu a t r a s c ă t r e cea m a i m a r e , Miss Lyd ia B u m b u r y , ca re a v e a 26 de a n i ş i c ă l ă r e a de m i n u ­ne . O ce ru în c ă s ă t o r i e . L a 3 F e h r u a r - e a v u loc c u n u n i a civilă ş i d u p ă t r e i zile cea r e l ig ioasă . M a m a lu i V i g n y consdm-ţise la a c e a s t ă căsă to r i e . T a t ă l Lydiei e r a de m a i m u l t e or i m i l i o n a r şi fa ta aducea , î î m p r e u n ă cu al te le ş i p ropr ie ­t a t e a u n e i i n s u l e d t a Po l inéz ia . V igny fu î n c â n t a t că v a d o m n i pes te a n t r o p o ­fagi , î n c e p u p e n t r u Alfred t r a d i ţ i o n a l u l cor teg iu a l ob l i ga ţ i un i l o r con juga le . D u p ă c ă l ă t o r i a de n u n t ă , v iz i tă r u d e l e d in Ang l i a şi în t i m p ce s o ţ i a s a se o-c u p a ou o d i h n a şi toalete le , el v iz i ta t ea-

UNIVERSUL LITERAR. — 3t-

iîe, a d o r â n d piesele lu i S h a k e s p e a r e . * a taşă foarte m u H de p o p o r u l englez,

cuinoscu a r t a şi fu î n î c â n t a t de poez ia ;. Nu-i m a i place deicât tomul englez , 3da engleză, p a r f u m u l englez . Vor-

. şte cu soţia sa englezeş te şi s e a r a se ropie de ea cu f raze de d r a g o s t e to t englezeşte. T rebu i î n s ă s a pièce in

'anţa, unde u r m a s ă a n a r ă r o m a n u l u „Cinci Mar t i e" . In M a i 1826, Iu e ra-1 apă ru la l i b r ă r i a U r b a i n Cane i . Fu vorbit de b ine ; i a r cei c a r i îl vor-•ă de r ău , o f ă c u r ă t o t u ş i cu m u l t ă mă pen t ru au to r . I n „Globe", u n tâ -Г critic publ ică uin s t u d i u foa r t e ne -tcut al lu i Cinci M a r t i e . Cr i t i cu l e r a ieten bun cu Victor H u g o şi-şi s e m n a oza cu numele r id icol de Sa in te -Beuve , ţii însă a d u s e r ă elogii că r ţ e i şi p r i n -i aceşt ia şi L a m a r t i n e . „Cinci M a r t i e " u mare succes de l i b r ă r i e şi p e n t r u c a Micul să n u fie d i s t r a s , C a n e i s fă tu i Alfred să publice i m e d i a t P o e m e a n -

e şi moderne" . 22 zile d u p ă a r t i co lu l . Sainte-Beuve, Victor H u a o pnbli a m

• lotidienne d in 30 Iul ie , u n a r t i co l de evărest amic . Vigny e r a celebru. D a r •J fu dat să fie fericit m u l t ă v r e m e , ţia sa se îmbolnăvi în u r m a u n e i s ă r ­ii nenoroci te şi t r e b u i s ă s tea n u m a i leată. Alfred şedea câ t m a i m u l t lân-

. dânsa, cu toa t e că ea îl s i lea să i a s ă să se distreze.

. tocă sub in f luen ţa eng l ez i smu lu i , şmy încercă s ă t r a d u c ă pe Shakes -we în v e r s u r i f ranceze . E m i l e Des-amp îi p ropuse s ă t r a d u c ă î m p r e u n ă Romeo şi Ju l ie t t a . V igny accep t ă şi-şi

iervă drep tu l de a a d o p t a s i n g u r pe iello şi Shylock. D u p ă ce p r i m a s a o-ră fu ga ta , Alfred convocă p r ie ten i i mtru a a scu l t a l e c t u r a lu i R o m e o îsa a v u m a r e succes . Comitetul de l e c t u r ă a l Comedie i F r a n -« pr imi cu u n a n i m i t a t e R o m e o ş i Ju -Aa, piesă în v e r s u r i d u p ă S h a k e s p e a r e ,

. contele Alfred de Vigny şi Emi l e Des-mips. Vigny a j u n s e c u r â n d cel m a i î amic a l lu i Sa in t e -Beuve . Vech iu l i od fu u i t a t şi vecinie e r a u î m p r e u n ă , la Nodier sau D e s c h a m p s , u n d e se în-neau cu toţ i i : H u g o , Vigny , S a i n t e -[iive, A r m a n d Ber t in , Ba lzac , L o u i s Ulanger, Achille si Eu t 'en Dev-rio. ixandre D u m a s , E d u a r d T u r q u e t z vid d 'Angers, Delacroix si u n t â n ă r

şi blond ca şi Vigny, s p i r i t u a l , câto-btă prea vesel, în v â r â t ă de a b i a 18 , Alfred de Muisett. n Iunie 1829, Othello i n t r ă în repe t i ţ i e Tea t ru l F rancez . P i e s a t r e b u i a s ă se ce îna in tea lui Hugo , căc i p ie sa aces-EL Marion de L o r m e fusese i n t e r z i s ă cenzură. P r i m a r ep rezen t a ţ i e fu a n u n -Í pent ru 17 Iulie. V i g n y îşi l u ă ín se-3 rolul de au to r d r a m a t i c . Deveni ne r -

: . Hugo amb i ţ i ona t p r i n i n t e r z i ce r ea Marion de Lorme , p r e z i n t ă o n o u ă

Să: He rnan i . Othelo sufer i o a m â n a r e rtru 24 Octombrie . Spec tacolu l se tă r ­ia cu ap lauze frenet ice ş i r e p e t a t e , leii î n c o n j u r a r ă pe a u t o r şi-i cople-i cu laude. In a f a r ă de t e a t r u , Othelo й mul t zgomot. V igny c u n o ş t e a suç ­ai şi gloria. a 10 August 1830 fu î n c o r o n a t L u d o -Fil ip. Ofiţerii t r e b u i a u să -ş i facă. da -

: & şi Vigny a v u de servi t pe ace la c a r e nlocuit pe Bourbon i . L a 27 Augus t ,

:, lovic Fil ip, pe c â n d t r ecea în r e v i s t ă d a na ţ i ona l ă pe c â m p u l lu i Mar t e , этігі calul în fa ţa lui vi.-ţny, isi so^a.-e Srla şi zise: Domnule de Vigny, s u n t b u c u r o s de

: ă vedea a c i B a t a l i o n u l Dv. e foar te nos ; spuneţ i a cea s t a , d i n p a r t e a m e a ,

t u t u r o r a c e s t o r d o m n i , p e n t r u c ă n ' o po t face eu î n s u m i " .

Alfred sc r i s e î n j u r n a l u l s ă u desp re r ege :

„ L - a m g ă s i t f r u m o s ş i s e m ă n â n d cu Ludov ic a l XIV, a ş a c u m 1-a socot i t D-na de Sevigné , ca cel m a i m a r e r ege d i n lu­m e , d u p ă ce a d a n s a t cu el".

M a i t â r z i u , în Noembr ie , c ină l a r ege . Vigny îş i n o t ă impre s i i l e :

„ F i g u r d s a s e a m ă n ă cu Ludov ic XlV-a . i a r felul s ă u de a fi cu al u n u i ţ ă r a n p a r v e n i t " .

Initr 'o s e a r ă , la cafenea , p r i e t e n u l s ă u D u m a s , îi p r e z i n t ă pe D-na M a r i e Dor­val , s e d u c ă t o a r e a a r t i s t ă de là t e a t r u l P o r t e - S a i n t - M a r t i n , pe ca re poe tu l o ad­m i r a s e a t â t a în „ M a r i n o F a l i e r o " . Ca u r m a r e , cu t o a t e că Alfred l u c r a u n ro ­m a n n o u „Stel lo" , î n c e p u să-1 p r e o c u p e m a i m u l t p i e sa „ M a r e ş a l a D 'Anc re" în cinci aote , în p roză , s c r i s ă p e n t r u D-na Derval . î ş i pe t r ecea ser i le a s c u l t â n d - o în t r ' o d r a m ă de B. Aurtier şi B. de Cam-brousse , n u m i t ă „LTincendiai re" . Neţi-n â n d s e a m ă de s f a t u r i l e d a t e de m a m a sa, Alfred î nce t ează de a m a i pr iv i pe a r t i s t e n u m a i p r i n l a r g u e t ă . Găsea o be­ţ ie n e b u n ă de a s t a câ t m a i m u l t în loja D-nei Dorva l ş i î n t r ' o s e a r ă o p r i n s e In b r a ţ e şi o s ă r u t ă .

V a g a b o n d neobos i t şi b ine în ţ e l e s a-v e n t u r o s , D u m a s descope r i pe coas ta N o r m a d i e i u n col ţ i şor d r ă g u ţ şi izolat u n d e t e r m i n ă „ C h a r l e s VII chez ses g r a n d s v a s s e a u x " şi c u m d i r e c t o r u l că­r u i a îi a r ă t a s e p iesa , îi a t r a s e a t e n ţ i a că i -ar fi conveni t m a i b ine în proză , au to ­ru l , t r i m i s e câ teva cuv in te lu i V i g n y ru-gându^ l s ă vie la el p e n t r u a-i d a câ teva s f a t u r i .

Alfred p r i m i . T r ă i r ă a m â n d o i î n t o c m a i ca doi s t u d e n ţ i , în s i n g u r u l h a n din Trouvi l le . D u p ă p u ţ i n t i m p însă , Alfred p lecă la P a r i s să v a d ă pe M a r i a Darva l , c a r e a a v e a suoces în r o l u l A n t o n i d in p iesa lu i D u m a s . V i g n y îi a d u s e elogii, z i când : „Suflet m e l a n c o l i c şi t a n d r u ca re te face să s imţ i f iecare gest, f iecare s u s p i n a l D-nei Dorval. . . . E a cere secre­t u l celor m a i p ă t r u n z ă t o a r e l a c r i m i , cole m a i p u t e r n i c e e m o ţ i i a le t r a g e d i e i şi d ramei . . . . î n a i n t e a a c e s t u i rol . aceeaş i a r t i s t ă a a r ă t a t o ş t i i n ţ ă cu to tu l v a r i a t ă şi p r o f u n d ă oare cons t ă în a se ţ i ne me­reu a p r o a p e de n a t u r ă şi m e r e u în a r t ă "

L y d i a , so ţ i a l u i Alfred, m e r g e a sp re b ine . V i g n y se o c u p a de ea. Cu t o a t ă pa ­s i u n e a iu i , el n 'o neg l i j a complec t . î n ­t r 'o s e a r ă , r e n u n ţ ă c h i a r l a t e a t r u pen­t r u a se d u c e cu ea l a ba l . V i g n y l u c r a la m a s a s a î n t r ' u n a d i n zile, c â n d o fe-m e e de serv ic iu î n c e p u s ă u r l e : „Doam­n a m o a r e ! D o a m n a m o a r e ! " Alfred a-l e rgă şi g ă s i pe L y d i a sufoca tă , în p r a ­d a u n u i fel d e apop lex ie fu lge r ă toa r e . Vroi s ă se a p r o p i e de ea ; d ü r căzu şi el f ă r ă c u n o ş t i n ţ ă . Med icu l d i a g n o s t i c ă u n î n c e p u t de h o l e r ă ; d a r n u e r a g r a v . In t i m p u l boale i s a l e , Dnnid C h a r l e s Gosse­lin şi Eusrene Kendné l se î n s ă r c i n a r ă să- i tiiipărească „Ste l lo" .

I n t r e cul ise , î n cafenele, d u p ă t e a t r u , a r t i ş t i i , s c r i i to r i i ş i cr i t ic i i , n u v o r b e a u decâ t d e s p r e l e g ă t u r a lu i Alfred cu Ma­r ie . E i se i u b e a u ca/ or ice a m a n ţ i . Si în t i m p ce a c e a s t ă p a s i u n e s t ă p â n e a pe Al­fred, Victor H u g o , c a r e avea în repe t i ţ i e „ L u c r e ţ i a Borg ia" , se î n d r ă g o s t i de Ju­l iet te D r a u e t . Poe ţ i , a r t i ş t i ! E o t r a d i ţ i e veche şi oare p robab i l n u v a înce ta . D a r în loc de a se a p r o p i a , amic i i de a l t ă ­d a t ă se î n d e p ă r t a u î n t r ' a t â t , a j u n g â n d să se fe rească u n u l de a l t u l . Căci a m â n ­doi e r a u î n s u r a ţ i . C u r â n d î n c e t a r ă c h i a r de a se m a i vedea .

V igny făcea c r i t i ca d r a m a t i c ă la Re­vue des deux Mondes u n d e t o t d e a u n a se p u t e a ceti : „... D-na Dorva l e de o ori­g i n a l i t a t e neprevăzu tă . . . Cea m a i b u n ă a c t r i ţ ă în cea m a i b u n ă comedie, n ' a r fi p u t u t s ă fie m a i bine.. . T r e b u i e r e m a r c a t la ea d a r u l p re ţ ios de a conse rva o in ­spiraţ ie . . . ."

Ar t i s t e lo r le-a p l ă c u t î n t o t d e a u n a s ă li se f acă r e c l a m ă . P e n t r u D-na Dorva l , Alfred a s u n a t în toa t e t r o m p e t e l e po c a r i i le-a oferi t r e n u m e l e s ă u . P e n t r u ea s'a u m i l i t ş i a deveni t r id ico l . Se ştie că femeile n u i a r t ă b ă r b a t u l u i pe care-1 iubesc — c h i a r de-ar fi să le s e rvească pe eiie — să se plece p r e a m u l t în fa ţa lor. Vigny , d u p ă a t â ţ i a a l ţ i i , b ine în ţe les î n a i n t e a a l t o r a , t r e b u i să facă aceas t ă b a n a l ă expe r i en ţ ă .

Cu toa te că n 'o iub ise pe M a r i e nicd o d a t ă m a i m u l t şi n i c i o d a t ă n u sufer ise a t â t , Mar i e deveni od ioasă , i m p u t â n d u - i că n u făcuse des tu l zgomot în j u r u l ei. Nu că a r fi a v u t nevoe de elogii l i t e r a r e ; d a r d o r e a u n a n g a j a m e n t b u n . Căci, vo rb ind drep t , ea n u j u c a l a P a r i s decât r o lu r i n e î n s e m n a t e . F ă r ă să s tea pe gân­du r i , se decise să plece în t u r n e u în pro­vincie, u n d e ş t ia b ine că V i g n y n 'o poa te u r m a . Alfred n u p u t e a crede a c e a s t ă veste. P l â n s e , r u g â n d - o să nu-1 p ă r ă s e a s ­că. E a r ă s p u n s e t ă i o s :

„E v i n a t a că l a 35 de an i , d u p ă a-t â t a succes , t r e b u e să a l e r g în prov inc ie . Dacă a i fi u z a t de re la ţ i i l e şi in f luenţe le ce a i pe l â n g ă Ta i l lo r , p e n t r u a p u t e a să i n t r u la Comed ia F r a n c e z ă , n ' a ş fi ne­voită să te p ă r ă s e s c " .

Şi plecă, p r o m i ţ â n d u - i v ag că-i va ser i . Sos ind la Rouen , p r i m a P tană » i t ine­r a r u l u i s ău , M a r i e D o r v a l j u c a Anton ie , apo i Qloti lda, apo i L a T o u r de Nesles . Avu m u l t succes . E r a a t r a s ă de a t e n ţ i a pub l i cu lu i şi m a i m u l t poa te , de u n tâ ­n ă r comed ian , Gus t ave , ca re avusese o-cazie s'o ţ i n ă î n b r a ţ e în t o a t e t r e i d r a ­mele . D u p ă o r e p r e z e n t a ţ i e u n d e Gus t ave e r a u n „ B u r i d a n " s ă lba t ec şi d r ă g u ţ , M a r i e îl p r i m i în loja sa . F ă r ă m u l t ă in­t r o d u c e r e G u s t a v e începu s'o s ă r u t e şi ea se l ă să . î n c u r a j a t , aces t b ă r b a t t ă c u t şi violent , ca re p l ăcea comed iane i , îi de­ven i a m a n t f ă r ă să - i fi adresaj t un 1 cu ­v â n t . G u s t a v e n u e r a a r t i s t p ros t . Mar i e se decise să-il a ju te sp re a fi a n g a j a t la P a r i s . P e n t r u p r o t e j a t u l s ă u n u se g â n d i la V i g n y ci la D u m a s . In a d e v ă r Gus t ave fu a n g a j a t la P o r t e S a i n t - M a r t i n , u n d e -şi s c h i m b ă n u m e l e , d e v e n i n d D-1 Melin-gue şi a j u n s e celebru.

M a r i e n u scr isese n i m i c lu i Vigny , t i m p de opt l u n i , cât a du l r a t t u r n é u l s ău . Ou a c e a s t a îşi a t i n s e scopul» căci Alfred î n c e p u s ă s t ă r u e p e n t r u a n g a j a ­m e n t u l ei şi în a d e v ă r , M a r i e D o r v a l fu a n g a j a t ă la C o m e d i e France-íí >• • í -І . -ceas ta o făcu să scr ie lu i Alfred şi să se î n t o a r c ă la P a r i s .

Alfred ş t i a că fusese î n ş e l a t ; d a r nu- i p ă s a de n i m i c şi crée u n m a r e ro l p e n t r u M-arie în „ C h a t t e r t o u " . M a r i a va fi su­b l i m ă în Ki t ty Bell . El o iubea m a i mult, ca o r i c â n d . D a r in t r ig i l e î n c e p u r ă , căc i ro lu l e r a p r e a i m p o r t a n t şi se c ă d e a D-rei M a r s . V i g n y fu a s a l t a t . F a p t u n i c tn i s t o r i a t e a t r u l u i , d u p ă ce " p r i m i a ta ­cul m i n i s t r u l u i a r te lo r , .autorul lui „ C h a t t e r t o u " fu s fă tu i t de î n s ă ş i regele ca să dea ro lu l D-rei Miars. V i g n y uni cedă. La 12 F e b r u a r i e 1835, a v u loc p r i ­ma r ep rezen t a ţ i e . Din fericire piesa s» b u c u r a de m u l t succes ; D-na D o r v a l fu a c l a m a t ă ; V igny nu p u t e a scoate u n cu­v â n t şi c â n d M a r i e a t â t de fe r ic i t ă de succesu l s ău , îi s ă r i de gâ t , c rezu că va m u r i . B u c u r i a n u d u r ă m u l t . Aceas t ă fe-

j2. - UNIVERSUL LITERAR

Dar în pnsmâv&i-â se v ă z u si l i t sâ p ă ­r ă s e a s c ă Angùia, fă ră s ă fi o b ţ i n u t solu­ţ ia p r o c e s u l u i s ău .

Vigny n u m a i eira t â n ă r u l sva l t de a l t ă d a t ă . Are 45 de aini. F rumiea i se lă rg ise ; s e îngrăşaise ; p o a r t ă p ă r u l lung , iăs&ndu-l să- i cadă , în buc le , pe g â t

Din F e b r u a r i e 1842, e r a o a n d i d a t la fotoliul lui Fraysisiniaus, c a r e II o c u p a d in 1822 şi c a r e m u r i s e l a 12 D e c e m b r i e 184). Lu i Alfred i -ar fi p l ă c u t m a i b ine sä ia pe aceûa all evacuilui d 'He rmopo-lis, de là Uosrversiitate.

V igny a r e de c o n c u r e n t pe d. P a s -quier , c a r e e ra s i g u r de 22 de vo tu r i , l u c r u p e care-1 s p u n e a tui turor .

Un ait fotoliu r ă m a s e v a c a n t : ace la al lui A l e x a n d r e Duvafl, a u t o r d n a m a t ' c des tu l de r e n u m i t şi c a r e m u r i s e în I a n u a r i e . L a aces t fotoliu з u n a i n g u r c o n c u r e n t : d. Ballaiuche, a u t o r u l scr ie­re! . .Essais de pai i ingénésie .sociale", ş; bumi'i p r i e t e n ail d-nei R é c a m i e r . Vigny aveu p a r t i z a n i de ca r i n u se p u t e a în­doi ; Somniett, Guirauid, Ancebait, in al că ru i s a l o n ocupase alitădaită u n foto--î'u a p r o a p e a c a d e m i c , Nodie r şi î n s i â r -şi t L a m a r t i n e . D a r a c e ş t i a nu e r au pen-iiru a-.i a s i g u r a v ic to r ia .

La 1? F e b r u a r i e avu loc a lege rea . P roces ud-verbal aii şed in ţe i , d ă d u rezul ­ta t elle u r m ă t o a r e :

P a s q u i e r 23 v a l u r i , a les . ro io ' l .u lF . rayes inous : V i g n y 8 vo tu r i . Fotoliu/1 Alex. Du va/i : Bû'lliauiche 17

vo tu r i , a les . Vigny 5 v o t u r i . 9 a b ţ i n u ţ i de l à viat. P a s q u r e r fusese m o d e s t • spnse se tu ­

t u r o r că v a a v e a n u m a i 22 d e voituri. Vigny n u se l ă sa dewcura ja t de a c e a s t a şi m u r i n d F r a n c o i s Rcgetr, se p r e z i n t ă d in nou .

R e z u l t a t u l fu u r m ă t o r u l :

P o t ui 21 vo tu r i , ales. Vigny 9 v o t u r i . S a i n t e - B e u v e 3 vo tu r i . V a tou t 2 vo tu r i . L a aces te î n f r ânge r i , V igny r ă s p u n ­

dea p r i n o p e r e . „Revue de« Detux Mon-de.s' - î ncepu publica/reia une i nou i s e n i de . P o e m e f i lozofke" .

A p ă r u r ă succes iv : la 15 I a n u a r i e 1843, la „ S a u v a g e " ; la 1 F e b r u a r i e , „Uu Mor t 4u L o u p " ; la 15 Mar t i e , „la F h î t e " ; l a 1 Iun ie , le Mout des Oliviers" .

L y d i a c o n t i n u a s ă fie b o l n a v ă ; se pier­dea î n t r e o r u g e o l ă şi o p leurez ie . P r o c e ­su l d in L o n d r a n u d ă d u s e nic i u n rezu l ­t a t . Vigny n u m a i avea b a n i .

I n u r m a m o r ţ e i lu i E t i enne , a u t o r dre)-m a t i c şi m e m b r u al Academie i F r a n c e z e , V igny fu ales în s fâ rş i t , cu 20 de vo tu r i , c o n t r a 10 da t e lui E m p i s şi 4 lui E m i l e D e s c h a m p s .

Recep ţ ia fu fixrJtă p e n t r u 29 I a n u a r i e 1846. D. Mole t r e b u i a s ă p r i m e a s c ă pe Vigny s u b cupolă . D i s c u r s u r i l e f u r ă în­ţ e p ă t o a r e . Spec ta to r i i p u t u r ă a s i s t a la u n p u g i l a t o r a t o r i c în m â n u ş i a lbe . V igny e r a m â n i o s . Nu g ă s i a l t mi j loc de a-şi m a n i f e s t a s e n t i m e n t u l , decât, p r i n a ser i cl-lui Vi l lemein, s e c r e t a r p e r p e t u u al Academie i , c ă n u se va s u p u n e u z u l u i ca re s p u n e a că nou i i m e m b r i s ă fie con­duş i la rege de că t r e d i r e c t o r u l c c t u a l , în c o n s e c i n ţ ă d. Mole. A d a o g ă că n u va a s i s t a l a şed in ţe le p a r t i c u l a r e ale Aca­demie i , a t â t a t i m p câ t o v » conduce d. Molé, ad i că p â n ă la 1 Iu l ie .

B ine în ţe les a c e a s t ă a facere a v u r ă s u ­net în P a r i s . Sa loane le a v e a u subiec t de conver sa ţ i e . La cur te , emoţ i a n u fu m a i

mică . Ludovic -F i l ip a p r o b ă a t i t u d « lu i Vigny şi n u se j e n ă s ă s p u n ă : I

„ S u n t foar te n e m u l ţ u m i t de felul Л d. Molé a p r i m i t pe Vigny. Un o m of| na t în t o a t ă ţ a r a , n u t r e b u i a pr i i F astfe l" . f

Vigny î n c â n t a t , fu c o n d u s l a Tui, r ies , de c ă t r e b a l v a u u y . r e g e l e il pr i i c â t p u t u m a i b i n e . 1 se u ă u u s e r e p a r a , o l i c ia lă .

V i g n y c r e z u că a r fi b ine s ă i n t r e po l i t i ca . Î ş i p u s e c a n d i u a t u r a a e dej t a t ; a a r n u iu ales. neseamat îşi coi\ n u a vic'ţa de t a r ă ia М а ш е - u i r a u ü . [

U-na Dbrva t m u r i s imi t t a <см itós. 1&ţ V i g n y n u p u t u uiăccr so întovărăşeai-. p a n a l a m o r m â n t , l a t ă ce scr ie el, u-ii d u P l e s s i s :

„De şap te a n i n 'o văzusem, c â n d f e/fiat ca a p ă r ă s i t sub i t a c e a s t ă v i a ţ a ; c a r e o s t ă p â n e a cu a t â t a a r u u a r e şi sti luc i re ; şi a m al ia t -o , c u m t ca şi uv., i toc-tă l u m e a , i - r intr un j u r n a l , c u m : a i i ă to tu l m z i u a de azi".

i o n u l e memnco l i c . Uutuş Vigny n u i ; r e a m i n t e a de M a r i a Uorva l dev.a.t c a \\ t i s tă , n u ce- aceea pe ca r e o iubise ati

L y d i a e r a to t b o l n a v ă . F e n t r u ea ni fost uouă. zile Iára. s iuerinţa. . v i s u j u i . gr i j i vegh ind nop ţ i î n t r eg i , la căpătâ i ei. Apoi o duse la f a r i s , c re^àt id u a«c de ţ a r a n u i-a t ă c u t b ine . ívei Miï«,\i v n o s c u o l emee ae tпые, а-па t-oiec, ca re î ncepu s o iubească . L r a l a u r e a t a Academie i t r anceze , scr isese роеше, i m a n e , note üe că lă to r i e , s t ud i i ^i cm piese de t e a t r u , t u i_dmibá c u r ă n a r a n g u l de m e t r e s ă a a c a d e m i c i a n u l : D-na Colet e r a i rum,uasă şi m â n u r ă a aveD în m â n e c i l e sale, b ra ţe l e iui V : n u s d in Milo. u sc r i soa re a lui A h r e u c t r e Louise co le t , e x p r i m a m d e a \ u n a , m e s t e c u l de t a n d r e ţ e şi l i te ra t j r a ce e î n t r e ei :

„ P o e t ă g r e a c ă pe c a r e o iubesc 1 A iui a a d m i r a , a s t u d i a , i a t ă cele t re i ac te a' se r i lo r p e t r e c u t e l â n g ă l ine . pasere z ă - m i a c e a s t ă t r i p l a fer ic i re , a c c a s t r i p l ă c o n s o l a r e p e c a r e mi -a i dat h o a g ă - t e pientru m i n e , zel ior t a i , ni c â n d sp re ei, f rumoase le - ţ i b r ^ ţ e all a d e v ă r a t e b r a ţ e de îsiobe, c a r i c â n d acope r de s ă r u t ă r i , î m i p a r m e r e u că î n t i n d , ca şi a le ei, p e n t r u a i e r i pe ( ce-ţi s u n t d r a g i , de săge ţ i l e des t inu lu

Si în t i m p ce-şi î m p ă r ţ e a t i m p u l înl so ţ i a s a b o l n a v ă şi a m c/n t a s a , pe care ţ i n e a m a i m u l t cu s c r i s o r i căc i n u vre s ă l ipsească , p r e a m u l t , de l à căpă tâ i I .ydiei , a f l ă cu emoţ ie m o a r t e a Uelpl nei , c a r e deven i se d -na G i r a r d i n . Muri de cance r , la 29 I u n i e 1855.

M o a r t e a d o m n e a în j u r u l lu i Vigi D 'Orsay m u r i ş i B r i zeux de asemeni El î n s u ş i se î m b o l n ă v i . S l ăb i r e p e d e deven i pa l i d , d i n c a u z a v io l en t e lo r i r e r i de s t o m a c . Ţ i n e a d ie t ă , făcu c u r ă Vichy ; z a d a r n i c . Avea слпсег . C a s a 1 deveni u n sp i t a l . I n Decembr i e , L y d i a c u p r i n s ă de o s u f o c a r e b r u s c ă şi mu în b r a ţ e l e so ţu lu i s ă u , a f i r m â n d u - i :

„ B u n u l m e u Alfred, n u m a i sufe r !" Vigny o î n g r o p a la c i m i . i r u l Moi

m a r t r e , în ccvou l u n d e se a f l a şi m a i s a şi u n d e îşi p ă s t r ă şi p e n t r u el u n li

Alfred s u f e r e a m a i t a r e . S t a r e a s a a g r a v a . Crizele d e y e n i r ă m e i dese . : s i m ţ e a m u r i n d . L a 17 N o e m b r i e , Alfr de Vigny p e t r e c u o n o a p t e m a i r e a t o t d e a u n a . S p r e mi rc i r ea t u t u r o r , sp z iuă , p u t u s ă b e a o c e a ş c ă cu l a p t e . Aj u n fir de s â n g e îi r ă s ă r i î n t r e buze . a v â n d a e r u l că a d o a r m e , V i g n y m u r i

Z. L

T I P . ZIARULUI „LNIVLRSLL- STR. ß R E Z O I A N U Nr. i l

mee usuratecă plecă din nou In turneu, P u r a s e a Comedia F r a n c e z ă u n d e , p e n t r u a i n t r a , - f ă c u s e a t â t a r ă u ace lu ia oe avea s l ă b i c i u n e a s ă c r e a d ă în ea.

V i g n y începu să se l a se p r a d ă accese­lor de gelozie; áar d u p ă t e r m i n a r e a re­prezen ta ţ i i l o r lu i Cha r t e r t en , Mar ie nu înce t ă sa-1 insele . Dezolat, Alfred îşi rea­m i n t i de Ang l i a , se h o t ă r î să plece, ple­că şi se i n s t a l a la Wes t -НШ, u n d e îşi r e ­găs i t i ne r e ţ ea .

Se d u c e a în fiecaire zi ia L o n d r a , ia t ea t r e , m u z e e şi pe s t r ă z i . N u p u t u î n s ă r ă m â n e muA acolo, t r e b u i n d să se în­t o a r c ă ia P a r i s p e n t r u a se tassriji de a v e r e a m a m e i sa le oare e r a s u f e r i n d ă de t re i an i .

M a r i e şi-a r e l u a t c u r s a . Din o r d ş în o raş , d in ra l in ral , m e r g e a in c ă u t a r e a u n u i des t in . S u f e r i n ţ a a t i n s e la V igny , s t a d i u l сеЧ m a i îna l t . S u í e r e a de m o a r t e şi în ;urnailuil s ă u d i n 6 Decembr i e 1837, sc r i a .

„Via ţ a m e a e o diramă perperluă. Aşe­za t i n t r e m a m a m e a pe еагз o apoplex ie mi -o va r ă p i în u r m a u n o r arccese J e s u p ă r a r e şi so ţ i a meta pe oare m a m a o u r ă ş t e f ă ră mot iv , a ş t e p t â n d m o a r t e a u -n e i a şi i e r t a r e a celel i la l te , n e p u t â n d face s ă înce teze a c e a s t a tira c a u z a u-ne i cjveri de s tu l de m a r i . A v â n d în f a ţ a m e a 8-goismuQ m i l i o n a r aï s t a r u l u i m e u , a l e că ru i v e n i t u r i armia!© s u n t de 40.000 l i r e s t e r . ine, şi caire nu dă n i m i c cape­lor să i , t r e b u e s ă che l tuesc tot ce câş t ig d i n lucrăirj, î n t r ' o oae.& c ă r e i a îi a d u c fer ic i re , şi c a r e -mi d ă m i m a : n e n o r o c i r i - '

Cu c r e d i n ţ a că o v a p ie rde , A/fred uă r ă s e ş t e tot m a i p u ţ i n pe m a m a sa . S im-ţ indu - se m a i b ine , aoaas t a o r g a n i z ă o s e r a t ă de Crăc iun . V ă z â n d o aşa , Alfred p ro l i t ă de ocazie , păirăisi casa p e n t r u câ­t e v a ore, ducâmdu->se la Mar i e pe care n 'o m a i văzuse de u n a n şi pe ca r e o iubea m e r e u . C â n d i n t r ă là d â n s a avu i m p r e s i a că se m i r ă de a-1 vedea şi câ n u e r a a ş t e p t a i . E r a deab răca t ă , g a i a de a se t u i în p a t şi n u e r a s i n g u r ă . D-na S a n d ven ise să-i ţ i n ă de u r â t . D u p ă câ­teva )re, Alfred t r ebu i să pl'e-ee. Afa ră s u s p i n ă şi fă ră să ş t ie de ce s imţ i că". supSiră p r i e t e n i a d-riei Derva l pcinitru George S a n d şi m a i s u s p i n ă căci îşi d ă d u s e a m a că Ma i r e nu-1 m a i iubeş te . Zdrob i t suf .o teş te , se î n d r e p t ă sp re casă .

Ca за m e a r g ă în o d a i a lu i , Alfred tav-bui-i să t r a v e r s e z e o sa4ă ce t r ecea p r i n fa ţa uşe i m a m e i şi soţiei sa'le. M e r g e a t o t d e a u n a în vârfull p ic ioare lo r , p e n t r u a n u d e ş t e p t a pe n i m e n i . In n o a p t e a a ctiafita, insă , se auzi c h e m a t de m a m a ea. I n t r ă şi o găs i ouilcaită.

„Nu ş t iu ce am" , zise ea, „mi-e p r e a ca id şi p r e a frig". Nel in iş t i t , Alfred deş­t e p t a pe L y d i a şi pe Cecfflia, d o n m i ţ o a -ia de c a m p a n i e . _Chemă, în g r a b ă , pe d. Magisteil, t â n ă r u l m e d e c a r e î ng r i ­j ea pe d -na Vigny. Dair r ă u l sie m ă r e a , î n c e p u agon ia . D-nia Vigny îşi chomîi fiul şi î n d e p ă r t ă pe m e d i c ; a p o i f ă r ă u n c u v â n t , f ă r ă o oonvul 's iune, l ă să să-i c a d ă capuil pe u m ă r u l Iuti Aifred. Aces t a î n s p ă i m â n t a t c ă u t ă f laconul de eurer . To tu l e r a inu t i l ! F u r â n d u l lui să-şi p i a r d ă c u n o ş t i n ţ a . M u r i n d u - i m a m a , Al­fred s i m ţ i că p i e r d u s e tortul.

D u p ă m o a r t e a m a m e i aale, V i g n y se i n s t a l a î n t r e p r o p r i e t a t e a sa, Ma ine -G. raud , o loou'niţă de ţ a r ă . f ă r ă pre-ten-lii, cu mob i l e p u ţ i n e , u n d e el şi so ţ i a ?a s p e r a u să g ă s e a s c ă reipaos depilm. D a r în momenirtufl c â n d se s i m ţ e a m a i b ine in a c e a s t ă v i a ţ ă sănătoiai-ă, m o a r t e a lui Mr. B u m b u r y , îl sili s'o p ă r ă s e a s c ă şi să p lece la Londma s î m p r e u n ă cu Lyd ie .