Anul XI, Numărul 121, MARTIE 2017

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

ISSN 2381-5698 (PRINT) LIBRARY OF CONGRESS " ISSN CENTER ISSN 2381-5701 (ONLINE)

mioritausa@yahoo.com e w s (916) 868-5395w w w . m i o r i t a u s a . n e w s

PROTESTE LA WASHINGTON PENTRU UN STAT DE DREPT ÎN ROMÂNIA!

Zilele acestea capitala americană a fost scena unor proteste mai rar întâl-nite; românii din Washington, DC s-au alăturat timp de aproape o săptămână sutelor de mii de români din țară dar și din alte orașe din SUA și din diaspora, manifestând public față de ordonanțele de urgență adoptate de guvernul român în miez de noapte. Ordonanțele, în spe-cial Ordonanța 13, au reprezentat cel mai serios atac la adresa statului de drept și odată intrată în vigoare ar fi afectat fundamental lupta anti-corupție din România. Mobilizarea societății civile românești a fost una exemplară și fară precedent și a fost reflectată pe larg în presa internațională, inclusiv pe prima pagină a unor ziare precum Wall Street Journal sau în primul articol publicat

în limba română de New York Times. Protestele de la Washington, au fost in-spirate de evenimentele din România și așa cum nota organizatorul lor, Bogdan Banu, au fost o oportunitate pentru cei ”cărora le mai pasă de ce se întâmplă în România și care doresc să își afirme spri-jinul pentru statul de drept și împotriva acestor ordonanțe de urgență și a modu-lui în care au fost adoptate” să o facă în mod public, în stradă. Protestele au în-ceput încă de pe data de 1 februarie când peste 70 de români s-au mobilizat cu pancarte, steaguri și bannere în fața am-basadei României și au continuat și în următoarele zile, culminând duminică 5 februarie când și mai multi români din zonă s-au reunit din nou în fața amba-sadei. La acel moment, guvernul făcuse deja, la presiunea străzii și apartener-ilor externi, un prim pas pozitiv

anunțându-și intenția de a retrage Ordonanța 13. Existau însă în continu-are niște ambiguități legate de modul în care urma să se abroge aceste ordonațe mai ales că Prim Ministrul Grindeanu făcuse o declarație considerată de mulți ca fiind interpretabilă și din acest mo-tiv s-a decis ca și la Washington să fie continuate în weekend protestele.

Protestestele organizate la Washing-ton au avut acceptul și aprobarea Spe-cial Operations Division a Washington Metropolitan Police Department având în vedere că ele s-au desășurat în fața ambasadei României – o zonă ce cade și sub incidența Secret Service. Așa cum a fost menționat și în anunțul evenimen-tului de pe rețelele de socializare, deși aceste proteste au fost organizate...

CONTINUARE IN PAG. 4 >>>

Pe la mijlocul lunii februarie a avut loc la Chicago o minunată seară  muzicală. Cele câteva sute de persoane prezente la concer-tul pianistului Teo Milea, venit special din Toronto, Canada, au avut parte de un concert pe cinste. Muzica lui Teo Milea  te face în egală măsură să  te relaxezi dar și  să vibrezi,  linia melodică, a interpretărilor sale, fiind presărată cu crâmpeie din muzica folclorică românească, interpretate însă într-un stil magic de artist.  Acesta a încântat, deopotrivă, cu compozițiile și interpretarea sa pe românii și americanii aflați în audiență. Printre cei prezenți s-a numărat și conducerea corpului diplomatic din cadrul Consulatului României la Chicago. La finalul concertului artistul a dat autografe, pe CD-urile sale muzicale, a stat de vorbă și s-a pozat cu publicul. Acesta ne-a mărturisit că s-a simțit foarte bine în scurta vizită la Chicago, i-a făcut o mare bucurie să își revadă și întâlnească prieteni vechi sau foști colegi de facultate, care trăiesc în zona. Totodată, artistul a promis că va mai reveni în acest an, la Chicago.

SEARĂ MUZICALĂ LA CHICAGO

MARIAN PETRUTA

BOGDAN BANU

Mărțișor la Washington Se aproprie începutul primăverii și pentru noi românii asta înseamă în primul rând sărbătoarea Mărțișorului!

CONTINUARE IN PAG. 4 >>>

2RECLAME MARTIE 2017 MIORIŢA USA

MIORIŢA USA MARTIE 2017 INTERVIU3

După ce la modul propriu i-am ținut pumnii la concursul spaniol de televiziune pentru emigranți “Hijos de Babel” /Fiii Babelului/ din martie 2008 și am ascultat de-a lungul timpului arii din opere și canțonete interpretate de tenorul nostru neșcolit Costel Busuioc, s-a întâmplat ca în ultimul an să ne întâlnim face to face în America și pentru că zvonuri dintre cele mai mondene fac din el un personaj controversat, simt nevoia să deoseb-esc adevărul de minciuni, drept care l-am invitat la un dialog, în fața unei cafeluțe arominde.

-Anca Sîrghie: Bine vă regăsesc în America, după ce la unul dintre precedentele dumnevoastră turnee, v-am ascultat în mai 2016 cântând la Cleveland, capitala statului Ohio, atât în sala socială de la Biserica greco-catolică “Sf. Elena”, prima instituție eclesiastică românească ridicată pe continentul american în 1905, apoi la Biserica baptistă a pastorului Dan. Colindați lumea, bucurând oamenii cu glasul dumneavoastră dumnezeiesc. Aș dori să începem cu primele amin-tiri, cele despre anii copilăriei. Unde v-ați născut și cum a fost copilăria lui Costel Busuioc?

Costel Busuioc: M-am născut în 1974 în satul Gorun, comuna Tomești din județul Iași, într-o familie cu 11 copii, tata fiind șofer plecat mult timp de la Autobaza Iași la șantierul de la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Când s-a întors după 4 ani, când mai mult nu ne-a trimis bani, decât să aibă grijă de noi, numărul copiilor crescuse în fa-milia noastră, dar el ne-a crescut pe toți fără a se plânge. De fapt, eram frați de la trei bărbați ai mamei no-astre. Femeie tânără, la 20 de ani fără protecție, nu s-a putut descurca cu atâția copii pe cap decât foarte greu. Ajungeam să căutăm mâncare pe la gunoaie, unde găseam pâine mucegăită, iar noi o spălam și ne potoleam foamea. Treceau uneori 4 zile fără să avem strop de mâncare în casă, iar la timp de ger cumplit iarna ne lipsea și apa de băut. Dar nu vreau să-mi amintesc decât de momentele plăcute ale “vârstei de aur”. Știți zicala „Cele rele să se spele, cele bune să se-adune.”

A.S.: Care este cea mai puternică amintire hazlie din acei ani petrecuți la Gorun?

C.B.: Trăiam într-un sat cu vreo 500 de case. Pentru mine și copiii de pe stradă, cel mai așteptat mo-ment era acela când mergeam la furat de cireșe. Băgasem spaima în proprietarii grădinilor cu cireși, ast-fel că bieții oameni ne rugau ca dacă le luăm fructele, măcar să avem grijă să nu rupem și crengile.

A.S.: Probabil că ați citit Amin-tiri din copilărie de Ion Creangă, unde mătușa Măriuca reacținează mai violent la asemenea vizite, iar Nică îi va călca în picioare cânepa în încercarea de a scăpa.Cred că în toate timpurile, furtul fructelor a fost o atracție pentru copiii care nu s-au bucurat de răsfățul bogăției. La spitalul din Sibiu unde tatăl meu era director administrativ, singurul hobby care îl liniștea era să-și lu-creze el singur grădina de legume, care avea și pomi cu fructe de vară. Pe noi, copiii spitalului-eram vreo 60 de toate vârstele și seara ne întâl-neam cu mare bucurie-ne tenta să descindem în grupuri de aceeași vârstă, sărind ca hoții gardul și

furând pe întuneric, ceea ce puteam foarte civilizat să culegem pe zi. Dar alta era bucuria să mâncăm un fruct furat. În fiecare seară furam din altă grădină, cu copiii acelor gospodari, călcând straturile din apropierea pomilor. Nu rareori stăteam smeriți când tata venea seara nervos de la grădină, întrebându-se cine a făcut prăpădul acela, fără să poată bănui că hoții erau chiar la masă cu el.Deci, te înțeleg. Cum erau marile sărbători ale anului în satul Gorun și ce distracții aveau băieții de seama matale după zile grele de effort în gospodărie?

C.B.: De neuitat sunt colin-dele copilăriei. La Crăciun mer-geam prin sat să colindăm, apoi cu Steaua, cu Plugușorul. Mă aud și acum cântând “Steaua sus răsare”, căci aceea a fost prima formă în care m-am manifestat. În primele clase nu dovedeam interes pentu carte și învățătoarea m-a înfruntat spunân-du-mi:” Ești prost și urât!” Această jignire m-a inhibat pentru mulți, mulți ani. Eram obsedat de ideea aceasta că eu nu pot învăța și școala mă îngrozea. Lipseam, de obicei, iar când intram în clasă, învățătoarea punea pe câte un coleg să se ocupe de mine, iar el mă bătea în loc să mă îndrume, așa că fugeam de școală. Nici nu aveam timp de pierdut, căci trebuia să muncesc ca să avem ce mânca. De obicei, în timp liber, mergeam cu băieții la fotbal în Pr-und și la două duminici porneam pe câmp să găsim teren drept ca să facem o partidă, dar intram în fânețele oamenilor, tăvăleam iarba de coasă, încât proprietarii veneau cu parii să ne alunge.

A.S.: La polul opus, ce amintire dramatică din anii aceia vă vine în minte?

C.B: Cred că aveam 10 ani când fratele meu, care tocmai intra la școală în prima clasă, a murit exact în momentul acelei serbări de în-ceput de an și învățătoarea cu toată clasa a venit la înmormântare. A fost cea mai mare tragedie a fami-liei noastre și mama nu s-a mai re-dresat. A început să fumeze, nu s-a mai regăsit, chiar dacă eram atâți alți copii în jurul ei. Vă închipuiți? Toți dormeam în același pat. Pur-tam pantofi desperechiați. Eu doream să trăiesc într-o casă curată, nu în sărăcia care mă teroriza și eu mă revoltam. Mă bătea mama cu mestecăul de mămăligă peste picio-are, pe la articulații. Era îngrozitor. Așa am decis ca la 14 ani să plec prin județ, ca să caut de lucru, dar nu știam decât să păzesc animale. M-am angajat cioban la oi, apoi păstor de vaci, ca să aduc acasă bani pentru frați, căci tata se rupsese de familie, însă el a fost singurul soț al mamei. La un moment dat, ne-am mutat în comuna Tomești la bloc, în apartament cu 4 camere dat de stat, dar cheltuielile erau mari și mama nu avea cum să ia un serviciu cu toată treaba copiilor din jurul ei. Frații mei își confundau hainele, încălțările, se îmbrăcau la întâm-plare. Eram prea mulți în aparta-mentul acela.

A.S.: Și ce soluție de a ieși din impas ai găsit?

C.B: Am decis să plec la Petroșani cu un băiat care mi-a promis că acolo unchiul lui ne angajează în mină. Dar eu eram de nici 15 ani și nu a fost posibil să mă angajez în mină. Stăteam pe stradă. Dormeam în boscheți. Întrebam trecătorii dacă știu pe cineva care are animale de păzit. Așa am ajuns

la momârlani, oameni gospodari, iubi-tori de tradiții. Eu lucram pe mâncare și dormit. Dar un gospodar m-a pus să păzesc în același timp vacile, caprele și oile. Oricât alergam, nu le puteam păzi, pentru că oile pasc oriunde, dar vac-ile nu, și caprele aleargă după tufe cu frunze până departe. Era imposibil să le țin împreună, că riscam să le înfometez. Eram agitat continuu și flămând, pen-tru că mi se dădeau numai resturi de sarmale sau ciorbă cu oase, nu cu carne, dar mă bucuram când și acelea erau cal-de și gustoase. Oile intrau pe locurile al-tor oameni și era mare bucluc. Într-un rând caprele, care mereu se distanțau de celelalte animale, au dispărut spre munte și eu am alergat la stăpân să-i spun că nu le mai găsesc. S-au întors ele după vreo 3 zile, dar nu mai erau nici jumătate și acelea erau rupte de urs și de lupi. Stăpânul a pus niște bătăuși din Lupeni să mă cotonogească și mi-au dat o bătaie soră cu moartea. Pentru că dormeam afară cu animalele, m-am îmbolnăvit. Cineva s-a îndurat de mine și m-a dus peste munte, la altă familie de momârlani în comuna Pui din zona Hațegului. Îmi amintesc de Sâmbra oilor, când toți momârlanii îmbrăcați românește sărbătoreau pe cei mai buni ciobani care aveau oi breze, adică oi care dădeau cele mai multe cupe de lapte, din care se face brânză grasă. Așa erau oile de Cimpa, o localitate de lângă Vulcan. Se făcea brânză pen-tru hrana familiei și pentru vânzare. A dat peste mine o boală de intestine și o pneumonie, încât am ajuns inconștient, căci la înălțimea mea de 1,76m nu avem decât 60 kg. Dar eu nu mă temeam de moarte, în care eu vedeam o despovărare și nu mă gândeam la ea cu frică. Nu aveam noțiuni despre Bib-lie, pentru că nu știam să citesc, nici să scriu. Auzisem la înmormântarea frate-lui meu pe preot citind din Apostol:”Iar noi cei ce vom fi rămas în trup nu o vom lua înaintea celor adormiți, ci îl vom întâmpina pe Domnul în văzduh.” Eu numai din auzite puteam prinde niște idei și mă gândeam adesea la acele cuvinte.Nu mi-ar fi părut rău să mor, dar familia aceea mi-a dat aspirină, paracetamol și mai ales mâncare bună, ceai cu miere de albine. Așa m-am în-tremat. Oamenii aceia mi-au făcut mult bine. Când am intrat slugă la alt gospodar, m-am îndrăgostit de o elevă de la liceul din Petroșani. Eu locuiam la Râu-Bărbat, lângă comuna Pui, în județul Hunedoara. Am intrat și eu la un bal cu fata aceea, care se simțea fo-arte bine acolo. Eu am constatat că acea petrecere nu era pentru mine și i-am spus fetei “Eu nu mă văd de aici.”Am înțeles că nu ne potriveam și atunci ne-am despărțit. Am plecat pe jos drum de 5 km în plină noapte pe un ger de -30 grade C, de crăpau lemnele. La propriu, auzeam copacii crăpând de așa un frig. Am ajuns la poarta stăpânului și el nu a deschis, așa că am dormit afară în gerul acela cumplit. Făcusem hipotermie și eram inconștient. Omul m-a aruncat în drum, efectiv, dar o vecină s-a îndurat de mine și m-a luat în casa ei. Aveam picioarele roșii-verzi și umflate de la degerătură. A venit medicul și l-am auzit spunând:”La băiatul ăsta trebuie să-i taie picioarele, pentru că va face cangrenă. Dar nu cred că mai trăiește, este pe moarte…“ Umflătura urcase spre genunchi și auzeam în jurul meu o gălăgie. Nu puteam nici să plâng, căci plămânii erau blocați și abia respiram, făcând un efort imens ca să primesc puțin aer. M-am rugat la Dumnezeu să mă însănătoșească până dimineață, că-i voi îndeplini voia. Atât de adâncă a fost rugămintea mea, încât dimineața m-am trezit sănătos. Am înțeles că Dumnezeu există. M-am adresat Lui cu întrebarea:

Doamne, nu știu care este voia Ta? Dă-mi un om care să mă îndrume spre o familie bună, una ortodoxă, dacă se poate?

A.S.: Din ce povestești, înțeleg că ai avut o revelație mistică, intrând în dialog cu Dumnezeu. Ai primit aju-torul cerut?

C.B.: Mă gândeam că de fapt eu profit de Dumnezeu, cerându-i și un asemenea ajutor. Era prea mult. Așa m-am trezit și… omul acela era în poartă. El m-a purtat spre satul Reea, comuna Totești, la o familie care nu înjura, nu dorea să meargă la baluri, era creștină. Cu familia Murg am ajuns la Oastea Domnu-lui. La 16 ani doamna Dorina Murg m-a învățat să scriu și să citesc, iar domnul Nelu Murg făcea aritmetică cu mine, ajutându-mă să socotesc, să învăț tabla înmulțirii. Mare aju-tor am primit eu de la acea doamnă Dorina, provenită dintr-o familie de chiaburi din Ostrovul Mare, crunt persecutați de comuniști. Nelu era epitrop la biserică și soția era cantoriță în strană. Deși ea cu tatăl ei cântau în biserică după note, eu nu aveam nicio noțiune muzicală. Când am început să cânt alături de ei, toți au rămas uimiți:” Ce voce ai!” i-am auzit exclamând. Deși munceam din greu, prins de obligațiile mele coti-diene, am învățat să cânt pricesne în strană.

A.S.: Eu știu că preotul Iosif Trifa, plecat din Vidra, ca să înființeze la Sibiu Oastea Domnului prin anii ’20 ai secolului XX , definea această mișcare ortodoxă drept”Aflarea și ve-stirea lui Iisus Hristos cel răstignit.” Scoasă după 1948 în afara legii, mișcarea aceasta s-a reîntremat după 1990, când cheamă laici și clerici împreună să facă “liturghie după liturghie”, adică un program care să intensifice credința religioasă.Toate acestea le cunosc dintr-o sursă teoretică, dar nu cunosc nimic practic. Ce anume ai aflat, ca să te convingi că poți rezona cu Oastea Domnului? C.B.: Privind istoric, Mitropolitul Nicolae Bălan a încurajat acest proi-ect de a realiza “Oastea Domnului”, pe care l-a încredințat preotului Iosif Trifa, căsătorit cu o nepoată a lui Avram Iancu. Părintele Trifa a scos la Sibiu foaia “Lumina satelor”, care a avut un impact mediatic excepțional, ajungând la 1 milion de abonamente. Mulți dintre ei s-au înscris “ostași” în “Oastea Domnului”, spre a lupta împotriva beției, a imoralității, min-ciunii și hoției, a corupției în toate formele ei concrete de manifestare. Ostașii sunt călugării laici, după cum îi definește preotul Constantin Nicula și păritele Mihoc de la Sib-iu, unde apare săptămânalul “Iisus Biruitorul”, cu suplimentul pentru tineri” Timotheos”.

A.S.:Ceea ce aflu de la dumneata, domnule Busuioc, despre amp-loarea acestei mișcări, susținute de o publicație cu un milion de abonați, mi se pare de domeniul fantasticului, mai ales că se petrece exact la Sibiu, unde locuiesc eu și unde frecventez Biblioteca Mitropoliei Ortodoxe. Când ai intrat ostaș în “Oastea Domnului”?

C.B.: După vreun an de meditație, simțind că “acolo sunt acasă”, am ad-erat la această mișcare, fiind invitat la reuniunile lor religioase. Așa am cunoscut-o pe Daniela, fiica unor țărani din satul marmureșan Rogoz, de lângă Tg. Lăpuș, oameni de treabă care erau și ei ostași. Fata aceasta ab-solvise 8 clase, știa să țeasă covoare din lână la război, era frumoasă,

plină de energie, afectuoasă, așa că m-am îndrăgostit de ea și la a doua noastră întâlnire i-am spus: Sunt un băiat sărac.Tot ce am sunt hainele de pe mine. Doamne ferește de vreun foc, că nu are ce arde…Nu am averi, dar am pe Dumnezeu și o mare dra-goste de viață.” I-am propus să-mi fie nevastă și a acceptat. În fapt, pe lângă otterii cu care eram încălțat la muncă, mai aveam o pereche de pan-tofi mai buni, nr.42 și un costum cu care mergeam duminica la biserică, dar tot sărac se numea că sunt. La cununia făcută în satul Rogoz am avut două perechi de nași, soții Șanta și Gligor din sat, o localitate bogată, care pe atunci avea 400 bivolițe.

A.S.: Drumul dumneatale, după atâtea povârnișuri terifiante plecând de lângă Iași, ducând pe valea Jiului la Petroșani și în Hațeg la Reea, acum s-a îndreptat spre Maramureș. Aveai cu mata pe Dumnezeu. De acum ca-lea nu mai coboară, ci o ia în sus, nu? “A venit soarele și pe strada ta!”, cum spune înțelepciunea populară. Dar la un dialog cu un tenor ca dumneata, iată că ai ajuns la 24 de ani și nu-mi spui aproape nimic de felul cum a fost remarcată vocea dăruită de Domnul, pentru că tocmai ea avea să te scoată din anonimat și din sărăcie lucie. Când a fost nunta lui Costel Busuioc cu Daniela cea drăgăstoasă din Maramureș, moment crucial, care v-a schimbat norocul?

C.B.: Nunta noastră a durat două zile, în 2 și 3 mai 1998. A venit la ospăț tot satul, adică 700 de ostași, pentru că în Rogoz toți locuitorii făceau parte din Oastea Domnului. În prima seară a nunții am cân-tat De tine simt nevoie, cu text de Traian Dorz, poetul religios care a făcut ani grei de temniță comunistă pentru credința sa, și muzică sibi-anului Nicolae Moldoveanu. Am fost auzit cântând și mai târziu nașul Nicolae Gligor m-a convins să mă mut la Timișoara, unde chiar el a plătit taxele ca să urmez Școala de Artă, la profesoara de canto Lucia Mihăescu. Am fost remarcat pentru vocea mea și toți profesorii din școlă veneau să mă asculte. Conservatorul de muzică era peste drum și mulți profesori mă auzeau prin fereastra deschisă. Pregăteam arii din operele lui G. Verdi, lieduri de T. Brediceanu etc. Munceam în Gara de Nord din Timișoara, unde nașul îmi găsise în primăvara lui 1998 un post la spălatul vagoanelor. Cântam în gară muncind și călătorii erau fericiți, dar nu și conductorii vagoanelor de dor-mit, care se odihneau în timpul zilei. Am devenit “un Pavarotti”, cum mi se spunea, și mulți oameni care mă ascultau îmi dădeau sucuri, ca să mă răsplătească pentru concertele ad-hoc pe care le ofeream. Făceam o navetă grea, căci noi locuiam în comuna Ghilad, unde am semnat un contract de întreținere cu o familie de oameni vârstnici. De acolo eu plecam cu trenul la ora 3,30 dimineața, ca să ajung în Timișoara la serviciu și mă întorceam acasă cu trenul de seară la ora 22.00. Am urmat un curs de cali-ficare ca maseur și m-am angajat la un spital de recuperare a persoanelor cu handicap din Ciacova, care era la 3 km de Ghilad. Fusesem remarcat de preotul spitalului, la a cărui capelă cântam. Directoare a spitalului era medicul generalist Corina Olga Re-bigia, care s-a comportat cu mine ca o mamă....

O ASEMENEA VOCE SE NAȘTE O SINGURĂ DATĂ LA 100 DE ANI!- O CAFELUȚĂ CU TENORUL COSTEL BUSUIOC -

CONTINUARE IN NR. URmATOR >>>

ANCA SÎRGHIE

CALEIDOSCOP MARTIE 2017 MIORIŢA USA 4

PROTESTE LA WASHINGTON PENTRU UN STAT DE DREPT ÎN ROMÂNIA!

în față Ambasadei României, ele nu au fost îndreptate împotriva diplomaților români sau al am-basadei, ci au fost un protest pen-tru un stat de drept în România și contra politicienilor corupți. Ambasada a fost aleasă ca loc al acestor procese atât datorită fap-tului că aceasta reprezintă singura instituție a statului român din zona Washington, dar și pentru i

că în această perioadă orașul este scena multor proteste contra noiadministrații Trump și organiza-torii nu au dorit politizare protes-telor românilor de la Washington.

Protestele de la Washington au avut însă și o importanță locală reprezentând prima manifestare de anvengură a comunității românești din zonă din ultimii 25 de ani. Să sperăm așadar că ele vor reprezenta și un catalizator pentru o comuni-tate mai unită și mai coertentă, dar și pentru o comunitate care învață să se facă auzită atât în fața autorităților române dar și a celor americane.

BOGDAN BANU

>>> CONTINUARE DIN PRImA PAGINA

MĂRȚIȘOR LA WASHINGTON La Washington, DC membrii comunității marchează acest eveniment de peste 15 ani cu o petrecere la care sunt invitații toți românii și prietenii României din zona capitalei americane. Evenimentul a devenit așadar o tradiție și doamnele și domnișoarele așteaptă cu nerăbdare an de an acest moment când vor primi un Mărțișor!

Anul acesta petrecerea de Mărțisor va avea loc vineri, 3 martie începând cu ora 20 la "The Patriot Hall" 330 Center Street North, Vienna, Virginia. Evenimentul va include o cină cu mâncăruri românești (inclusive mâncăruri de post), vinuri din România și Republica Moldova și muzică românescă cu DJ Coco.

Intrarea este $50 de persoană atunci când cumpărați bilete până la data de 26 februarie. După această dată bilete vor costa $55 de persoană. Copii sub 12 ani beneficiază de bilete reduse la $15 fiecare. Există numai un număr limitat de bilete pentru acest eveniment!!! Biletele pot fi cumpărate on line la: http://martisor2017.eventbrite.com/

Pentru informații suplimentare despre acest eveniment îi puteți contacta pe organizatori, Bogdan Banu la 202.531.8776 sau Cosmin Cornea la 540.429.5786.

SFATURI DE LA GABRIELA

Intr-o seară intr-o vară pe o terasă din parcul central la o poveste cu un tânăr sunt întrebată: ce este cel mai scump in lume? Hmm, ca studentă cu disponibilități financiare reduse, am început a arunca răspunsuri de gen diamante si smaralde, după care am trecut la sănătate si familie. Cu un scor de 100% greșit m-am dat bătută ca sa aflu marele răspuns: informaţia. A făcut si nu prea sens la vârsta aceea, dar mi-a rămas in minte explicația din spatele acestui răspuns.

Produsele alimentare pe care le cumpărăm vin cu destulă informație care sa ne ajute sa facem decizii favorabile sau nu sănătății noastre. Problema e ca odată cu in-dustrializarea s-au dezvoltat foarte

mult laboratoarele. Dacă unii din tre noi am crescut cu produse pro-venite din grădinile bunicilor sau părinților, azi ne delectăm papilele gustative cu carne clonată, pesticide la alegere, fructe si legume iradiate.

EPA (U.S Environmental Pro-tection Agency) a identificat 165 de pesticide ca fiind cancerigene. Pent-ru ca pesticidele sunt produse si cre-ate in scopul eliminări complete a organismelor vii automat constitue o amenințare a sănătăți oamenilor si animalelor precum si a mediului înconjurător.

Se pare că grânele se stropesc cu pesticide înainte cu 10 zile de a fi re-coltate pentru că anumite pesticide ajută la uscarea rapidă si recoltare ușoară. Un exemplu de pesticid este Roundup produs de Monsanto si poate mulţi dintre noi il au pe lânga

casă daca aveţi o gradină pe care o protejaţi de buruieni.

Aceste reziduri de pesticide sunt in-troduse in corpul omului in urma

consumului de produse NON or-ganice si GMO (genetic modificate).

Pesticidele din nefericire nu sunt eliminate din corp, ci depozitate in grăsime. Eh știu ca dacă porți număr mic la pantaloni crezi ca nu te afectează, dar chiar si siluetele au grăsime. Aceste pesticide odată depozitate in grăsime acționează ca estrogenul ( bărbaţii au si ei estrogen) cauzând probleme de sănătate ca leucemie, cancere ( pan-creas, sân, sistemul limfatic), fertili-tate redusă la bărbați, si altele precum rezistenţa la antibiotice.

O alta considerație ar fi produsele iradiate. Tot ce se aduce din afara țării se iradiază pentru a distruge orice agent patogen care ar putea duce la retragerea de pe piață a "milioane de dolari" si pentru a extinde “viaţa” aliment-elor. In urma iradierii o mare parte din

nutrienți sunt distruși si ca rezultat deși crezi ca mănânci sănătos, in real-itate vegetalele si fructele sunt jefuite de averea lor reprezentata de vita-mine si minerale. Pentru ca meniul sa fie complect incă nu este nimic publicat in ceea priveste efectele con-sumului de produse radiate.

Da știu ca e scump sa cumperi or-ganic, dar consultațiile la doctor sunt mult mai scumpe.

O soluție la cele de mai sus ar fi piețele, unde majoritatea producătorilor aduc fructe si legume crescute pe pământurile lor. Nu nu-mai ca îți faci un bine consumând ce e crescut local si de sezon, dar automat ai contribuit la susținerea micului producător si nu a unei corporații si ai ajutat la reducerea de CO2 dacă iei in considerare ca produsul din America de Sud a fost cules, transportat la un centru de colectare, preluat si transportat la port, adus de vapor in USA de unde

la port a fost transferat la alt de-pozit pentru cântărire si verificare a calității de unde a fost dus la camera de iradiere, mutat la centru de am-balare, pe urma încărcat într-un tir si transportat la un centru de distri-buire după care pe ultimul drum spre magazin si in cele din urma in mâna consumatorului.

Având in vedere ca un produs odată recoltat pierde pana la 80% din valoarea nutritivă in prima săptămână, ce credeți voi ca mai rămâne după drumul parcurs de aceste alimente de la recoltare pana la magazin?

Sa ai informația nu e suficient dacă nu o folosești.

Sfatul meu este consumul de alimente crescute local, in sezon, or-ganice si neprocesate.

GABRIELA SATMAREAN

LOVE CAN BUILD A BRIDGE

Love can build a bridgebetween your heart and mineLove can build a bridgedon't you think it's time? Lyrics by Wynonna Judd

Dacă ar fi să ne luăm după știri, sfârșitul lumii nu numai că este aproape dar a și venit!! La Cotro-ceni, politicienii încearcă să legal-izeze hoția, la Casa Albă se vorbește de un zid, iar mie îmi revine în minte refrenul unui cântec de suc-ces al talentatului duo american

Naomi și Wynonna Judd, ver-surile sunt atât de simple și atât de frumoase, conțin în ele soluția crizei în care ne aflăm…da, dragostea poate construi un pod, și despre un pod mi-ar fi plăcut să-l aud vorbind pe președintele Americii, nu despre un zid!

Ne grăbim adesea să vorbim de-spre diferențe, noi cei veniți dintr-o țară în care comunismul nu a fost doar o ideologie politică despre care citești în cărțile de istorie, ci l-am experimentat pe viu, știm cât

de diferită poate fi viața într-o țară săracă, știm cât de binecuvân-tat e tărâmul în care trăim, unde dacă ești dispus să muncești îți împlinești orice vis, chiar și visul american! Mă gândesc la miile de destine și dramele ce se desfășoară sub ochii noștri, deportare, fami-lii despărțite, copii care nu înțeleg de ce trebuie abandoneze totul, și alungați, excortati să plece din locul pe care ei îl numesc “acasă”…sunt cu sufletul alături de cei obidiți care acum se văd forțați să părăsească locul în care s-au stabilit, nu au ve-nit aici pentru că trăiau prea bine în țara lor, tot sărăcia și lipsurile i-au împins să pornească pe acest drum. Și-au riscat viața, au îndu-rat multe, și în final nu i-a așteptat mai mult aici decât multă muncă și venituri minime. Dar chiar și în condițiile acestea, ei preferă să aibă cele mai grelemunci, munci care adesea sunt refuzate de cei cu acte în regulă pentru că sunt atât de is-tovitoare și lipsite de conveniență, v-ați întrebat vreodată cum tre-buie să fie să tai iarbă, zi după zi la temperaturi de peste 40°C?

Din păcate, lumea e încă împărțită, în săraci și bogați, adevăr și minciună, bine și rău, un pod sau un zid…nu îmi fac iluzii că o gândire pacifista poate schimbă lumea, în special lumea dură în care trăim, dar puțină dragoste, un sâmbure de bunătate, un gest mărunt de compasiune ar putea crea, în timp, fundația pentru o lume mai bună! Depinde de noi, de fiecare din noi, și alegerea ne aparține, dar ca să putem lăsa o dâră de lumină în urma noastră, trebuie să învățam să fim mai buni, și

bunătatea nu trebuie să vină din ges-ture mărețe, un gest mărunt și sincer, amplificat și reprodus de milioane de oameni poate schimbă lumea! Maica Tereza, una dintre sfintele care a trăit printre noi, spunea atât de frumos, “nu toți putem să facem lucruri mari pe acest pământ, dar toți putem face lucruri mici cu multă dragoste”. Va doresc să puneți în aplicare aceste cuvinte în fiecare zi!!

Între un pod și un zid, aleg un pod! Vreau să cred că asemeni mie

sunt mulți și nu sunt singura care dorește să ne învățăm copiii despre puterea cuvântului bun și a faptei frumoase!

Sper să ascultați cântecul care a prefațat articolul meu, și pentru că am început articolul citând aceste versuri de suflet, voi încheia cu o referință din același poem: “…love and only love can join the tribes of man”.

MARA CÎRCIU

>>> CONTINUARE DIN PRImA PAGINA

MIORIŢA USA MARTIE 2017 EVENIMENTE5

O NEÎNCĂPĂTOARE SĂRBĂTORIRE A LUI MIHAI EMINESCU LA NEW YORK

DANA ANADAN

... a mărturisit concluziv Ștefan Stoenescu- și țin să-i mulțumesc scriitoarei Anca Sîrghie că m-a in-trodus în lumea lui fascinantă”.

M.N.Rusu a vorbit despre cartea Ancăi Sîrghie intitulată Lu-cian Blaga și ultima lui muză, care are Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Este în esență un șocant roman de dragoste, scris sub forma unui dialog, deși cele 3 părți, intitulate “Greierușa” versuri-lor lui Lucian Blaga, Într-o vară de noiembrie și Un dialog imaginar, sunt constituite din întrebări puse de autoare și răspunsurile Elenei Daniello, medic clujean, soția cele-brului pneumolog, Leon Daniello, ființă delicată și inteligentă care l-a inspirat pe Lucian Blaga în ultimul său deceniu de activitate creatoare. Cartea Ancăi Sîrghie este bazată pe o documentare excepțională, având și o tentă polițistă. Cu o inteligență sclipitoare, autoarea nu creează o idilă în care să apară un Lucian Blaga sentimental, ci reconstituirea se realizează în cheie sociologică, astfel că, dacă în primele două părți privirea pleacă din exteriorul existenței sociale spre interiorul operei scriitorului, în partea a 3-a, cea intitulată Dialog imaginar cu Lucian Blaga, mișcarea se face din interior spre exterior. M.N.Rusu își amintește că a primit de la fiica scriitorului, Dorli, niște scrisori pe care în 1984 le-a publicat. Luând cuvântul, autoarea celor două cărți lansate a mărturisit că pentru prima dată i se întâmplă în activitatea ei de scriitoare ca un dialog, cum fus-ese cel dintre ea și Elena Daniello, să ia forma unui film documentar, Amintiri despre Lucian Blaga, con-stituit din două părți cu configurații distincte între ele, și doar apoi el, filmul, să se metamorfozeze în carte. Desigur că o asemenea carte memorialistică are o matcă mai încăpătoare decât filmul. Pentru cei care nu cunosc încă poezia lui Radu Stanca, scriitorea de la Sibiu recomandă volumul Scrisori către Doti apărut în 2016 la Editura Muzeul Literaturii Române, ca să înțeleagă din această ediție, realizată impecabil de Ion Vartic, ce rug nes-tins a fost iubirea poetului pentru anima lui, actrița și soția Dorina Stanca. Fără rezerve, Anca Sîrghie apreciază că aceste 63 scrisori de dragoste sunt cele mai frumoase din câte i-a fost dat să citească în limba română, mai frumoase chiar decât cele ale lui Eminescu către Veronica Micle, în care cei mai mulți dintre noi văd un etalon. Prin anii ’75-’80, când a citit scrisorile în original din arhiva familiei Stanca, doamna Sîrghie a rugat-o insistent pe Do-rina Stanca să accepte ca universi-tara de la Sibiu să le publice, pentru ca povestea lor de dragoste să fie cunoscută, dar soția poetului a so-cotit că o corespondență intimă ca aceea nu trebuie să ajungă la marele public. După patru decenii, iată că visul prinde viață și cartea poate fi comandată la Editura Muzeul Lit-eraturii Române din București, pentru ca generațiile tinere de citi-tori să se confrunte cu un model de iubire adevărată, de care în prezent este o presantă nevoie.

Doina Uricariu apreciază cu referire la cele două cărți recent apărute ale scriitorei Anca Sîrghie, că nu este lipsit de importanță că ea se ocupă de ardeleni, realizând o adevărată saga a marilor scriitori, între care găsește conexiuni ideologice și es-tetice. “Se poate vorbi- a continuat Doina Uricariu- de un năvod cu verigi între scriitori. Marea calitate a cercetătoarei de istorie literară se dovedește faptul că ea are conștiința înlănțuirii, astfel că nu de un lanț de nisip, ci de unul cu verigi reale se vorbește aici, ceea ce dovedește că Anca Sîrghie știe să facă detec-tivism, având calități de istoric, de estetician, de literat autentic. Interesant este că aici imaginea

lui Blaga se completează în zona sa muzicală, mozartiană, a sufletului uman, poetul fiind coborât de pe soclu și Anca Sîrghie captând în text emoția biografică. Tototdată, am descoperit în volumul Lucian Blaga și ultima lui muză un desen al umilinței provocate în “obsedantul deceniu”, cum a fost numit deceniul VI al secolului XX din cultura română, de încălcarea valorilor autentice într-un tablou al vieții scriitorilor transilvăneni.” A urmat filmul Amintiri despre Lucian Blaga, fratele mai mic al lui Eminescu, realizat de Anca Sîrghie, căreia i s-a înmânat apoi o Diplomă de excelență “pentru merite deosebite în activitatea internațională de prom-ovare a valorilor culturii și spiritualității

neamului românesc.” Semnează președintele Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, Pr. Prof. Univ. Dr. Teodor Damian și redactorul șef al revistei “Lumină Lină“ de la New York, M.N.Rusu. Ca surpriză, a fost prezentat de către Cristian Pascu, moderatorul se-ratei literare, filmul Clipa de poezie, cu mari actori recitând versuri de Eminescu. Cea de-a 2-a parte a sim-pozionului s-a încheiat cu programul pregătit de prof. Irina Anițului cu copiii și tinerii Școlii de Duminică, dovadă că generațiile ce vin trebuie să păstreze vie amintirea lui Mi-hai Eminescu. Cea mai longevivă membră a cenaclului, doamna Lucia Columb, într-o alocuțiune

rostită strălucit la cei 98 ani pe care îi va împlini în curând, și-a expri-mat mândria de a trăi alături de toți conaționalii ei în orașul mag-nific New York, capitala lumii. Cu inepuizabila sa energie, pr. Th.Damian a anunțat simpozionul închinat Unirii Principatelor Române, moment de mare lumină a spiritului românesc și de veselie, care se va încheia cu tradiționala Horă a Unirii. Am plecat de la ediția a XXIV-a a Simpozionului Mihai Eminescu cu o senzație de prea plin sufletesc, mai edificată ca oricând că la New York evenimentele culturale românești se țin lanț, înmănunchiate astfel de niște oameni cu har dum-nezeiesc și cu dragoste de țară.

>>> CONTINUARE DIN NR. TRECUT

RECLAME MARTIE 2017 MIORIŢA USA 6

Toderean Legal Services• IMMIGRATION• FAMILY LAW• ESTATE PLANNING/TRUST• PROBATE• BUSINESS FORMATION/ LITIGATION• PARALEGAL SERVICES

Toderean Legal Services oferă servicii juridice ireprosabile în timp util clienților săi prin utilizarea experientei de peste 20 de ani a avocatului Timothy J. Lopez si alti asociati, pentru a gasi cele mai

benefice solutii pentru clientii sai. Daca va putem asista cu serviciile noastre in orce problema de immigrare, dreptul familiei, formare

de corporatii sau daca aveti orce alte intebari, nu ezitati sa ne contactati la telefonul de mai jos. Puteti sa vorbiti in limba romana cu Adela M. Toderean sau in limba rusa cu David Nechitaylo.

2200B DOUGLAS BLVD., STE. 100, ROSEVILLE, CA 95661 OFFICE HOURS: MONDAY-FRIDAY FROM 9A.M.-5P.M. OFFICE: (916) 597-1457 FAX: (844) 637-7540 EMAIL: ATODEREAN@TODEREANLEGALSERVICES.COM

PURCHASE YOUR HOME WITH 1% DOWN PAYMENT

CENTURION MORTGAGE IS EXCITED TO OFFER THE CONVENTIONAL 1% DOWN WITH EQUITY BOOST LOAN PROGRAM

• You put down 1%, your lender contributes 2%*, giving you 3% equity at closing • Great low rates • Close in 30 days or less • Conventional 30-year fixed program • Available with no monthly Mortgage Insurance

*2% lender contribution may only be applied to down payment There’s no reason to wait. Call today and get the home you’ve always wanted.

Dina HoffmanNMLS # 252872

Centurion Mortgage1223 High Street, Ste C2, Auburn CA 95603 (530) 886-4089 office | (916) 847-9861 cell

MIORIŢA USA MARTIE 2017 OMAGIU7

RADU GABREA – RĂMAS BUN LA ROŞIA

E douăsprezece februarie 2017, dumi-nica în care la Bucureşti are loc înmormân-tarea cunoscutului regizor român Radu Ga-brea. În satul transilvan Roşia/Rothberg, lângă Sibiu, soarele plăpând se strecoară prin aburii iernii, făcând să se topească încetişor pojghiţa de pe bălţile îngheţate.

În jurul bisericii evanghelice nici ţipenie de om, deşi clopotele bat. Noi, trei siluete răsfirate, rătăcim prin curtea bătrânei biserici săseşti for-tificate. Suntem două femei şi-un băieţel. Prin portalul larg deschis se văd băncile goale şi alta-rul pe care ard câteva lumânări. O ţigăncuşă cu ochi veseli vesteşte sosirea iminentă a preotului şi ne-ndeamnă să-l aşteptăm. Fata ne lămureşte că nu mai sunt saşi; au plecat în Germania sau la cimitir, dar „popa saşilor” ţine în fiecare duminică la ora doisprezece o slujbă, de unul singur! „Se va bucura de oaspeţi!", adaugă.

Părăsită de oamenii de bună credinţă, de Dumnezeu însă de bună seamă că nu, biserica respiră linişte. În ciuda luminii atotprezente, care inundă fiecare colţ, sugerând doar optic căldura, frigul dinăuntru muşcă mai aprig decât cel de-afară. Îmbrăcat cu un man-tou tivit cu blană de vidră, drept odăjdie, cu chipul încadrat de părul complet albit şi des ca o cuşmă ireală, preotul Eginald Schlattner se-ndreaptă spre noi, ne salută şi ne invită să luăm loc în banca „străinilor”. În ton neutru ne explică ordinea în care odinioară se aşezau în bănci membrii comunităţii. Locurile lor încă le mai respectă; rămân rezervate şi astăzi şi pe veci, conform principiului ordinii tipice germane. Cine ştie, poate încă mai sunt toţi prezenţi, doar noi nu-i putem vedea…

Ne aşezăm în a doua bancă, în spatele locu-lui rezervat coanei preotese, gol şi el pentru tot-deauna, şi ne-nvelim cum putem în năframele negre, rămase de izbelişte de pe urma ţărăncilor săsoiace plecate din ţară la începu-tul anilor nouăzeci. Accesorii specifice zilelor de duminică, parte componentă a portului local, broboadele abandonate în grabă îşi mai dovedesc măcar cu această ocazie utilitatea.

Preotul vorbeşte despre prietenul său, plecat şi el recent dintre noi, regizorul Radu Gabrea. Vestea morţii sale, survenite la 79 de ani, vârstă mai redusă decât cea a părintelui, care s-a născut în 1933, l-a marcat mult pe acesta din urmă. Rosteşte cuvinte pline de respect şi de consolare la adresa soţiei prietenului său, Vic-toria Cocias, actriţă venerată de public, care n-a precupeţit niciun efort pentru a veni alături de soţul ei bolnav, îngrijindu-l cu profundă dra-goste în anii din urmă. Tot ea este cea care a in-terpretat cu magistrală nobleţe şi dăruire rolul mamei personajului principal (autorul însuşi) în cele două ecranizări ale romanelor sale.

Deşi în plan privat regizorul se retrăsese în ultima vreme în casa sa din afara Bucureştiului, în planul profesiei n-a încetat munca la proi-ectele sale cinematografice. În fapt, chiar în urmă cu câteva zile se afla în faza ecranizării celui de-al treilea roman al prietenului său, preotul şi scriitorul Eginald Schlattner. După succesul reputat cu filmele „Cocoşul decapitat” şi „Mănuşile roşii”, având la bază romanele cu acelaşi nume, Radu Gabrea lucra la filmul „Clavir în ceaţă”, după cartea cea mai dragă inimii prietenului său, roman ce zugrăveşte marea dragoste dintre un tânăr sas, speriat şi stângaci, şi o româncă focoasă, pe deasupra şi ortodoxă. Două personaje aparent distincte, dar deopotrivă victime ale dictaturii comu-niste... Rămâne de văzut dacă acest proiect îşi va mai găsi finalizarea după dispariţia maestrului.

Faptul că, din mulţimea de filme de succes ale regizorului Radu Gabrea televiziunea română (TVR2) a ales tocmai cele două ecranizări

ale romanelor lui Eginald Schlattner, pentru a le transmite la o oră de maximă audienţă în chiar seara anterioară înmormântării sale, l-a surprins pe autorul şi prietenul său, onorându-l şi bucurându-l în acelaşi timp.

Într-adevăr, o prietenie strânsă, datând de mulţi ani, a unit aceşti doi oameni marcanţi ai culturii noastre contemporane, dar mai cu seamă a sudat cele două suflete şi minţi-surori, care-au plămădit, atât separat cât şi împreună aluatul artei ce dăunează peste timp. Buna înţelegere dintre ei a mers uneori atât de de-parte încât regizorul s-a identificat, adesea mai tare decât autorul însuşi, cu personajul prin-cipal al operelor sale autobiografice, romane de largă respiraţie, nu arareori controversate.

Surprins în diferite epoci, vârste şi ipostaze, deopotrivă spectator cât şi participant la istoria zbuciumată a României ultimilor optzeci de ani, preotul de penitenciare Eginald Schlattner este protagonist şi martor al acţiunii cărţilor sale. Lui îi revine meritul de a fi imortalizat pe hârtie, prin prisma personajului direct implicat, acele momente dificile din istorie, nepermiţând căderea lor în uitare. Regizorul, însă, este cel care a depăşit limitele polemicii înfocate ce se dă în continuare pe tărâmul percepţiei subiec-tive a celor trei romane, oferindu-ne posibili-tatea de a contempla tabloul acelor zbuciumate trăiri profund umane, transpuse cu mijloacele artei audiovizuale. Graţie acestei înţelegeri dintre cei doi, scriitorul frământat în contin-uare de îndoieli şi de întrebări este scutit de bulversanta experienţă a repetării acelor trau-matizante momente, nefiind obligat să asiste la paşii concreţi ai ecranizării romanelor sale.Preotul recunoaşte că nu a participat aproape deloc la demersurile cineastului. Cu toate acestea, spre surprinderea sa, filmele redau cu o fidelitate de-a dreptul incredibilă ex-act ceea ce a încercat el să spună. O dovadă mai bună de încredere reciprocă şi de sin-ergie aproape empatică nici că se putea!

Poate că motivele acestei miraculoase su-prapuneri rezidă şi în numereoasele asemănări dintre biografiile celor doi prieteni. În multe puncte, destinele lor vădesc similitudini fra-pante. La fel ca preotul din Roşia, şi Radu Ga-brea se trage – ce-i drept doar pe linie maternă – dintr-o familie română cu naţionalitate germană. Atât regizorul, cât şi preotul au urmat iniţial studii superioare cu profil tehnic, deve-nind ingineri, pentru a se decide apoi, după absolvire să se dedice profesiilor care cores-pundeau adevăratelor lor pasiuni. Ca studenţi, ambii au fost arestaţi şi anchetaţi de securitate, fiind deţinuţi, luni şi ani de zile în regim de arest. În timp ce Radu Gabrea, eliberat fără a fi purtat prin procese, şi-a putut finaliza studiile superioare, Eginald Schlattner a fost condam-nat de Tribunalul Militar cu pierderea dreptu-rilor civile, fiind exmatriculat timp de 11 ani.

Persecutat de politrucii protecultişti, re-gizorul alege exilul şi emigrează în Germania, de unde se va întoarce după căderea Cortinei de Fier. Preotul cu convingeri asemănătoare se decide însă să rămână în România, asumându-şi destinul fatidic de indezirabil şi asisitând neputincios la exodul enoriaşilor săi spre imaginarul tărâm al făgăduinţelor, Occiden-tul. Preocupaţi de problematica înstrăinării şi de greutatea de a-şi afla fericirea departe de patrie, ambii optează pentru România.

Totuşi, în ciuda asemănărilor, există un punct la care Gabrea şi Schlattner se de-osebesc: motivaţia şi credinţa. În timp ce regizorul a ales să-şi îndeplinească menirea trudindpe drumul său, convins că Dumnezeu va recunoaşte şi accepta demersul său bazat pe deplina încredere, preotul este cel care a marcat fiind de un destin implacabil a pune în mod paradoxal la îndoială legitimitatea credinţei necondiţionate, îndrăznind să po-

emizeze până şi cu însăşi Dreptatea CelestăIlustrat cu citate din Scrierile Sfinte, mot-

toul părintelui ar fi „Eu cred, Doamne, ajută-mi necredinţa”, în timp ce prietenului plecat de lângă tot el îi atribuie versetul ”Închină Domnului drumul tău şi ai încredere în el”. Această serenă abandonare în braţele credinţei a fost o caracteristică a lui Radu Gabrea, spune Eginald Schlattner în predica sa, o trăsătură pentru care l-a admirat şi poate l-a şi invidi-at. Nu se ştie care dintre cele două căi se va dovedi a fi fost cea dreaptă. Timpul va decide sau va lăsa, iarăşi, loc pentru interpretări.

Aşa se face că în trecute ocazii, prin dumi-nici în care părintele Schlattner oficia ca de obicei slujba în biserica sa văduvită de enoriaşi, inima i-a tresărit bucuroasă la vederea unui familiar cap pleşuv răsărit printre băncile din spate. Cu braţele deschise şi-a intâmpi-nat pe-atunci prietenul drag, străduindu-se din răsputeri să-i cuprindă, într-o frăţească îmbrăţişare, trupul corpolent. Acele momente de cald bun venit nu se vor mai repeta. Vor rămâne ferecate pentru totdeauna în amin-tire, ca nişte preţioase relicte din trecut.

E linişte perfectă în biserică. Aburul respiraţiei noastre desenează nori în miniatură prin aerul îngheţat. E timpul să ne ridicăm şi să stingem lumânările. Afară, în faţa uşii bazi-licii romane vechi de opt secole mai întoarcem odată capul şi citim inscripţia de întâmpinare: „Weise mir, Herr, deinen Weg!" (Arată-mi, Doamne, drumul tău!). Religioşi sau nu, cu toţii ne punem întrebări asupra drumurilor

pe care ni le-alegem. În funcţie de poziţia din care le privim, opiniile se deosebesc. Nu e sigur că stă-n puterea noastră să deducem opţiunea corectă.

Traseul nostru imediat ne poartă în plim-bare în jurul bisericii. Pentru o clipă adăstăm pe o bancă anume plasată la loc însorit, nu-mai bună de savurat razele soarelui hibernal cu dinţi. Ce bine face să-ţi scalzi faţa în lumina blândă a amiezii! Zidul cetăţii, deşi mâncat de vreme, pare să ne protejeze, la fel ca străvechiul turn de apărare, falnic simbol ocrotitor.

Ascult explicaţiile despre istoria şi arhitec-tura bisericii datând din 1225 şi nu mă pot stăpâni să nu remarc că fundaţia pare a se fi scufundat în pâmânt cu aproape un metru.

„Nu, nicidecum biserica nu se scufundă, n-ar rămâne perfect verticală dacă ar fi aşa. Pământul e cel care se ridică în jurul ei”, îmi spune părintele. ”Ia mai gândeşte-te odată!”

Mă gândesc la comori şi oraşe-ntregi îngro-pate, la rătăciri prin curţi pustii, acoperite de nisipuri, la puterea împăciuitoare a gliei primi-toare şi la ultimul loc de odihnă al regizorului, căruia în chiar acest moment i se stabileşte pe veşnicie domiciliul stabil într-un loc săpat în acelaşi etern pământ. Moştenirea pe care ne-o lasă e covârşitoare şi-şi imprimă amprenta.

„Doamne, împacă-i sufletul cu viaţă veşnică!” „Herr, tröste ihm die Seele mit ewi-gen Leben!” obişnuiau să spună saşii din Roth-berg pe la-nmormântări, în limba lor, cea pe care statul român nu le-a interzis-o niciodată. Aşa a fost cândva, odinioară...

GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG

Ziarul Miorita USA, este alaturi de familia indoliata. Dumnezeu sa-l odihneasca

in pace !

OPINII MARTIE 2017 MIORIŢA USA 8

SCOLARA

CALIFORNIA TRAVEL VA OFERA CELE MAI REDUSE PRETURI IN FIECARE SEZON

Agentia noastra va sta la dispozitie cu tarife si din alte orase.

Din: La: BUCURESTI CLUJ TIMISOARA BUDAPESTALos Angeles $ 495 $ 545 $ 575 $ 480San Francisco $ 495 $ 545 $ 545 $ 480 +Sacramento $ 525 $ 575 $ 575 $ 490 Taxe Phoenix $ 535 $ 585 $ 585 $ 495Portland $ 545 $ 590 $ 590 $ 495 Bucuresti-Los Angeles E 775 Budapesta-Los Angeles E 675 Plus taxe

VACANTE DE NEUITAT – CROAZIERE – MASINI - HOTEL USA/EUROPE 21785 Calle Prima, Moreno Valley, CA 92557

TEL: (951) 682-4492

TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI !

Evenimentele din Decembrie 1989 au întors România pe dos (unii, ca alde Ion Ilici Iliescu, trag de conceptul „revoluţie” ca gaia de maţ) şi, în cei 27 de ani scurşi de atunci, încă nu s-a înregistrat acea vrere cârmuitoare, graţie căreia ţara să poată reveni la normalitate. Da, căci fiind ştiut faptul că în apele tulburi se pescuieşte cu mai mult folos decât în cele limpezi, cui nai-ba din gaşca profitorilor interni şi externi îi surâde ideea ca ţara să se pună pe picioare? Asta ar însemna ca cetăţenii români să fie stăpâni, nicidecum chiriaşi în propria lor casă/ţară, ca legile să aibă aceeaşi nuanţă aplicativă de la vladică până la opincă şi ca democraţia noastră original-declarativă să devină faptic-nedubitativă. Păi, mult mai simplu şi mai profitabil pentru sistemul corupt până-n măduva oaselor, taman acel sistem care a pus România pe butuci, este ca-n masele de alegători să întreţină, cu demonică iscusinţă, speranţa de mai bine şi să cultive recunoştinţa pentru firimiturile azvârlite, astfel ca să-şi poată face făcutele după perdeaua încropită din cârmuitori aparenţiali...

Repet ceea ce am spus şi altădată: Dintre toate crizele abătute în chip programat asupra României (am în vedere îndeosebi făcăturile econom-ico-financiare şi politico-sociale), cea mai perfidă, statornică şi subtil-distructivă se dovedeşte criza moral-spirituală, din a cărei substanţă toxică s-a plămădit încet-încet criza identitară!

Într-un atare marasm existenţial, anormalul a luat locul normalului, iar cetăţenii cu scaun la cap şi frică de Dumnezeu asistă neputincioşi la întoarcerea valorilor tradiţionale cu gaibaracele-n sus (pesemne că aid-oma lui Mitea Karamazov, unora

dintre compatrioţi chiar le face plăcere când constată că se duc la vale cu capul înainte): răul a făcut rocada cu binele, minciuna cu adevărul, injustul cu justul, nedemnitatea cu demnitatea, ne-cinstea cu onestitatea şi nevrednicia cu vrednicia. Dar nu într-o manieră formal-accidentală, ci într-un mod atât de general şi substanţial (de sus şi până jos), iar prin aceasta esenţial,

încât omul cu judecată şi cu bunul simţ încă nepervertit, se simte tot mai des în penibila situaţie de-a nu mai pricepe ce se petrece în jurul lui. De altminteri, nu spune cu părere de rău venerabilul Neagu Djuvara că în românul zilelor noastre nuizbuteşte să-l descopere pe românul interbelic? Fireşte că respec-tiva constatare nu are în vedere ex-teriorul românului (îmbrăcămintea, pieptănătura, gestica, mimica), ci in-

teriorul lui (gândirea, limbajul, senti-mentele, năravurile)...

Bunăoară, conştienţi au ba, tot mai mulţi români postdecembrişti pun semnul de egalitate între curaj şi tupeu. Curajul, însă, denotă tărie de caracter, dârzenie conştientă de s ine şi un altruism învecinat cu sacri-ficiul suprem (de pildă, curajul de-a spune adevărul gol-goluţ, cu toate consecinţele ce decurg dintr-un atare

act temerar, sau curajul de-a protesta împotriva nedreptăţii individuale, îndeosebi împotriva celei colec-tive), pe când tupeul doldora de impertinenţă este generat de egoism şi îmboldit de goana după comorile pe care le mănâncă moliile şi le fură hoţii, adică exact ceea ce se întâmplă la tot pasul în atât de distorsionata so-cietate românească postdecembristă.

GEORGE PETROVAI

MIORIŢA USA MARTIE 2017 PUBLICITATE9

$895$1,125

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

SCOLARA Orizontal: 1) Un tip cu minte 2) Se face la inceputul orei -Exponenti 3) Util temei de acasa - Povestita 4) In curs! – Ultima tinuta – Spatiu de emisie 5) Taie fara tais - Metode de rezolvare 6) Concentrat la curs - Nuante 7) Ispitit - Unitate de pictura 8) Abis! –Unitate de timp - Cursuri 9) Sfioasa - Halogen10) Apel la distanta – Atrageri in cursa 11) Subiecte de roman – Ultima stire! - Tunse! 12) Alta unitate de timp - Pus in evidenta.

Vertical: 1) Data spre reciclare 2) Piese de laborator – Unitate scolara 3) Arbore de de ceai – Ajutor de decan 4) Curs inferior – Romb la centru! 5) Lumina fara bec la purtator – Suprafata 6) Apt dar tras pe dreapta! – Depus aici fara dubii! – Abreviatie pentru contopisti (vechi) 7) Urmeaza unei descarcari – Deosebit de cald 8) Limita finala! – Data in caz de castig la concurs –X 9) Asigura painea tarii – Cleopatra pe scurt 10) Radacina unui numar negative 11) Usturoiate – A se retaransmite o data ca atare 12) Meserie de tunar.

Rezolvarea careului precedent “ALEATORII"::

ORIZONTAL: 1) EVE – SCOLAR 2) CALATOR - PE 3) ONEROS - CAV 4) NAVAL - LIRE 5) OT – TUFA - AL 6) M - MARITATA 7) ILOTI - AMAT 8) SACA – URA- O 9) IT-TUN - FIERAR 10) IRIS – TIPI.

VERTICAL:1) ECONOMISTI 2) VANAT - LAUR 3) ELEV - MOCNI 4) ARATATA - S 5) STOLURI - FI 6) COS – FI - UI 7) OR - LATARET 8) L – CI - AMARI 9) APARATA - AR 10) REVELATORI.

Mircea Neagoe San Jose, CA | E-Mail: rodiandmircea@hotmail.com

ANUNTURI COMUNITATE/ JOBS:Caut un job de nany, la o familie cu un copil, unde pot fi cazata. Am experienta in ingrijirea copiilor ,in educatie, arta si in amenajari de party-uri. Am lucrat la familii cu copil de 7 luni, de  2 si 4 ani.. cu recomandari de la familii.. Pentru mai multe detalii contactati-ma la e-mail : maryhezy@yahoo.com sau tel. 650-421-3353, Mary.******************************************************************************************************************************************************************************************Caut femeie pentru lucru la Casa de batrani in localitatea Yorba Linda, CA. Informatii la tel : 714-792-0126.******************************************************************************************************************************************************************************************Caut live-in caregiver la Casa de batrani in Anaheim, CA. Informatii la tel: 714-224-2625.******************************************************************************************************************************************************************************************Caut in job de nany la o familie cu in copil, unde pot fi cazata. .Am experienta in ingrijirea copiilor,in educatie, arta si in amenajari party-uri. Am lucrat la familii cu copil de 7 luni,de 2 ani si 4 ani, cu recomandari de la familii. INFO la : tel.650-421-3353 sau e-mail :maryhazy@yahoo.com******************************************************************************************************************************************************************************************De vanzare : TRUE COMPANION CRYPT (double) in the garden Of Israel at the Hollywood Forever Cemetery.INFO: drmonici2hotmail.com******************************************************************************************************************************************************************************************Inchiriem 1 BR ,!BA apartment in WINNETKA ,California. $1200/luna. INFO : (818) 412-0907 sau e-mail : jopris@icloud.com******************************************************************************************************************************************************************************************Caut de inchiriat uun apartament cu 2 BD ,2 BATH in LOS ANGELES . Ofer max $2000/luna.Sunt din Romania si vreau sa ma mut din august cu familia mea. INFO ; 40-726 339 119 sau e-mail : sorinlazuran@yahoo.com******************************************************************************************************************************************************************************************Caut o camera de inchiriat in ORANGE COUNTY, ANAHEIM -Caliornia ori prin zona. INFO : (714) 818-9677

RECLAME MARTIE 2017 MIORIŢA USA 10

PERSI

MMON

TERRACE

AFFORDABLE Town Homes, 1 & 2

bedrooms12100 Persimmon Terrace

Auburn, CA 95603*** Vorbim romaneste ***Tel. 530.823.9217Fax. 530.823.3854

GREAT SPECIALS

SKYLIN TRAVEL BILETE DE AVIONTel: (424) 354 6875

VA OFERIM CELE MAI REDUSE PRETURI DE AVION ORI DE UNDE SI ORIUNDE IN LUME

Croaziere Hawaii Mexico Inchirieri De Masini Si HoteluriLos Angeles / Cluj $ 550 Seattle/Budapesta $ 425Portland/Timisoara $ 495 Phoenix/Bucuresti $ 415 Note: Plus taxe difera in functie de sezon

Plecari din: Seattle. Portland. Sacramento. San Francisco. Chicago. Phoenix Dallas. La: Bucharest. Budapest. Timisoara. Sibiu. Cluj. Kiev. London. Europe. Germany.Email: skylintravel21@yahoo.com Address: 11728 Wilshire Blvd, Los Angeles, CA 90025

MIORIŢA USA MARTIE 2017 ULTIMA ORA11

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATION

Founded 2006Founders: Viorel Nicula, Alin Alistar, Mircea Ratiu

(Director Onorific)

Viorel Nicula(Director General)Simona Botezan

(Director executiv )

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Octavian Curpas(Redactor Sef Adj.)

George RocaDana Deac

Bebe BoantaMadalina C. Diaconu

Nicolae GavreaAnca SirghieMara Circiu

Marian PetrutaAlex Chihaia

Vavila Popovici(Senior Editors)

Tatomir Ion Marius (Corespondent Special Europe)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Mona Rachita(Editor Corector)

Timotei BallaMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Bogdan Banu - Washington D.C.Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Lucretia Berzintu - IsraelNarcis Daju - RomaniaRadu Oprea - ArizonaMarius Jar - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaGeorgeta Bostean -CaliforniaGeorge Petrovai - Romania

Corina Bura - RomaniaMagdalena Albu - Romania

Mihai Stirbu - RomaniaDana Dobre - Romania

Colaboratori presa: Los Angeles Press ClubSacramento Press Club

Clubul Presei TransatlanticeNARPA, AIPS

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.mioritausa.news

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la incepu-tul fiecarei luni calendaristice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $30 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile a-nuntate apartin autorilor, la fel si responsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

Marius Baciu

Cof. Univ. Dr. Anca Sirghie

Implementarea Ordinelor Executive: Memorandumurile Departamentu-lui de Securitate Nationala al SUA

La  inceputul  acestei  saptamani,  Sec-retarul  Departamentului  de  Se-curitate  Nationala(DSN) al SUA a emis doua memorandumuricare descriu cum DSN  intentioneaza  sa  implementeze  ordi-nul executiv din 25  ianuarie, 2017 al Presed-intelui  Trump. In  acest  articol  vreau  sa  dis-cut  cum  acest  memorandum  poate  afec-ta sistemul de azil. 

In  primul  rand,  pen-tru  cei  care  deja  au  primi-tazil,  au  obtinut  resedinta  perma-nenta  (cartea  verde)  sau  cetate-nia prin azil, acest memo nu are nici un efect, in  esenta. O  singura  exceptiear  fi  fap-tul  ca  DSN  planifica  sa  dezvolte  Di-rectia  de  Securitate  Nationala  si  De-tectare  a  Fraudei  (sau  FDNS, de la  Fraud Detection and National Security Di-rectorate),  si  daca  DSN  cumva  descop-era  ca  un  caz  aprobat  anterior a  fost,

de  fapt,  obtinut  fraudulent,  ar  putea  re-deschide  acel  caz.  Avind  in  vedere  efor-tul  marit  al  Administratiei  Trump de  a  executa  legile  imigrationale, tin  sa  ac-centuez  si  sa  recomand  sa  purtati  intotdeau-na la dumneavoastra dovada (permis de mun-ca,  chitanta  ca  cazul  a  fost  primit  de  ca-tre oficiulde azil, hotarare judecatoreasca) ca avetis tatut  legal  in SUA.  Pentru  cei  care au  apli-cat  deja  la  azil  si  sunt  in  asteptare, fie la Asylum  Office  sau  la  Immigration Court, acest memo are un efect minim. O per-soana  cu un  caz  in  asteptare  nu  poate  fi  de-portata  din SUA  fara  a  trece  prin  pro-cesul  de  justitie,  adica  o  audiere  in fata unui judecator si un apel.

O  posibila  problema  pentru  cei  in  astep-tare este posibilitatea ca cazurile lor sa fie am-anate  si  mai  mult.  Memoranumul  DNS  di-rectioneaza  USCIS  sa  repartizeze  nu-mere  sporite  de  ofiteri  de  azil  si  ju-decatori  de  imigrari  la  penetenci-arele  aflate  aproape  sau  la  granita  cu Mexico.  Bineinteles,  acest  lucru  va  in-semna  ca  acestia  nu  vor  fi  disponibili  sa  lu-creze la cazurile restante.

In  acelasi  timp,  memorandumul  solici-

ta  ca  "expedited removal" (sau deportarea  ra-pida)  sa fie  folosit mai pe  larg,  ceea  ce  ar  in-semna o miscare mai rapida a cazurilor si elib-erarea instantelor de cazuri restante. Doar tim-pul ne va arata cum vor decurge lucrurile.

Alta  consecinta  a  acestui  memo  pent-ru cei care au un caz de azil in asteptare este con-centrarea mai mare asupra fraudei.

Pentru  cei  care se  afla  in SUA  si  planui-esc sa aplice pentru azil, dar care inca nu au fa-cut-o, acest memo nu va afecteaza daca ati in-trat legal peteritoriul SUA.

Dupa  cum a  promis  in  timpul  cam-paniei  electorale,  Administratia  Trump  ia  ac-tiuni  spre  executarea  legilor  imigratio-nale.  Persoanele  case au  primit  azil  sau  care au  depus  la  azil,  sunt  in mare parte  proteja-ti de deportare, si fara actiune din partea Con-gresului,  probabil  ca  vor  ra-mane  protejate.  Insa  daca  va  aflati  in SUA si intentionati sa aplicati pentru azil, tre-buie  sa  faceti  asta  cat  mai  repede  posi-bil. Doar aflandu-va legal in SUA va puteti pro-teja  impotriva eforturilor de deportare a aces-tei Administratii.

OLEG GHERASIMOVAvocat specializat in imigrare Baltimore, MD

30.000 de bilete la Festivalul Enescu 2017, epuizate în primele ore de la punerea în vânzare. Ce concerte și recitaluri mai mai sunt disponibile

Bilete pentru concertele unor vedete ale muzicii clasice precum violoniștii Anne-Sophie Mutter și Julian Rachlin și dirijorul Valery Gergiev sunt încă disponibile pentru ediția 2017 a Festivalului Enescu. De aseme-nea, publicul mai poate găsi bilete la pre-miere multimedia și la interpretări celebre ale unor lucrări esențiale de George Enescu.

Cu 30.000 de bilete individuale epuizate în primele ore de la punerea în vânzare pe 16 feb-ruarie, de la ora 10, în rețeaua Eventim, și un total de 34.000 de bilete epuizate în primele 24 de ore, Festivalul Internațional George Enescu a înregistrat și pentru ediția 2017 noi recorduri de vânzare. Abonamentele pentru ediția 2017, puse în vânzare pe 5 decembrie, s-au epuizat, de asemenea, într-un timp record. Publicul mai poate găsi bilete individ-uale diponibile la câteva dintre concer-tele susținute de vedete de primă mână ale muzicii clasice, precum și la evenimente în premieră în cadrul Festivalului Enescu 2017. Pentru seria Mari Concerte ale Lumii, prin-tre concertele cu bilete încă disponibile se numără cele ale unor vedete ale muzicii clas-ice precum violonista Anne-Sophie Mutter, care va interpreta pe 8 septembrie alături de Pittsburgh Symphony Orchestra sub bagheta dirijorului Manfred Honeck Concertul în la minor pentru vioară şi orchestră op. 53 de Dvořák. Din programul serii mai fac parte Po-emul Simfonic Vox Maris de Enescu și splen-dida Simfonie Nr.1 în Re Major de Mahler.

Un alt concert cu bilete disponibile este cel susținut de Münchner Philharmoniker pe 10 septembrie avându-l la pupitru pe legendarul Valery Gergiev, unul dintre cei mai aclamați dirijori ai lumii. Solist va fi tânărul violoncelist român Andrei Ioniță care la numai 21 de ani, în anul 2015, a câștigat Premiul I la Concursul Internațional Ceaikovski din Rusia, aflat în top trei cele mai importante competiții din lume. Andrei Ioniță a colaborat deja cu muzicieni precum Gidon Kremer, Christian Tetzlaff la Festivalul Chamber Music Connects the World și a concertat în săli renumite precum Herku-lessaal din München, Kammermusiksaal din

Berlin, Stadtcasino din Basel. A fost invitat de către Valery Gergiev să concerteze la Londra, Baden-Baden, München şi Sankt-Petersburg.

Bilete pentru alte concerte din cadrul se-riei Mari Orchestre ale Lumii se mai găsesc și pentru cele două concerte susținute de Royal Concergebouw Amsterdam în încheierea Fes-tivalului, pe 23 și pe 24 septembrie. Avându-l la pupitru pe Danielle Gatti, prestigioasa or-chestra olandeză concertează la București ca parte a unui turneu internațional în Uniunea Europeană, intitulat Side by Side, care își propune să apropie și mai mult diferitele cul-turi europene prin muzică. Publicul mai poate găsi de asemenea ultimele bilete disponibile și pentru concertul susținut de Filarmonica della Scala pe 15 septembrie, avându-l ca solist pe Julian Rachlin, care va interpreta la violă.

Alte două momente-cheie ale Festivalului Enescu 2017: concertul de deschidere cu Oedi-pe, de George Enescu, în interpretarea London Philharmonic Orchestra, sub bagheta lui Vlad-imir Jurowski din 2 septembrie și concertul Orchestra e Coro dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia, cu Antonio Pappano la pupitru care interpretează în premieră Simfonia Nr.3 în Do major op.21 de George Enescu, pe 21 septembrie, mai au bilete disponibile.

Pentru seria Recitaluri și Concerte Camerale bilete se mai găsesc pentru London Philhar-monic Players care interpretează Mendelsshon și Enescu.

În cadrul seriei Concertele de la Miezul Nopții, publicul se poate bucura o premieră: Ensemble en Chordais, Emsemble Constan-tinopole și Corul Anton Pann aduc pentru prima dată publicului din Festival The Musical

Voyages of Marco Polo, o selecție rară de lucrări vechi, culese din folcorul a diferite țări de compozitorul și muzicianul de origine greacă Kyriakos Kalaitzidis. Concertul din 16 septem-brie, pentru care mai sunt bilete dinsponibile, va fi însoțit și de proiecții multimedia inedite.

De asemenea, bilete disponibile sunt și pent-ru seria lansată în premieră la ediția 2017 Muz-ica Secolului XXI, care reunește interpretări ai unora dintre cei mai importanți compozitori contemporani ai momentului. 30 dintre aceștia vor și dialoga cu publicul la București în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, unde intrarea este liberă în baza înregistrării.

Cu un nou directorat de primă marcă la nivel internațional - Zubin Mehta, Președinte Onorific și Vladimir Jurowski, Director Artis-tic, Festivalul Enescu 2017 pune într-o nouă lumină muzica și creația lui George Enescu, muzica clasică și muzica contemporană. Ca parte a acestui demers, Festivalul va valorifica de asemenea noi moduri de expresie a muzi-cii și a creativității artistice, prin tehnologie, prezentând lucrări cunoscute într-o nouă abordare și va oferi publicului posibilitatea să se bucure de un număr record de lucrări de George Enescu (37) - două dintre acestea fiind în premieră în Festival. Ediția 2017 va acorda și matematica la sunetul muzicii, în interiorul Bucureștiului Creativ. În premieră absolută în România, va avea loc Imaginary – o expoziție interactivă despre matematică și muzică.

Detalii pentru presă despre Festival:Ana-Maria Onisei, anamaria.onisei@omavi-

sion.ro, 0752. 220. 420

COMUNICAT DE PRESA

OFERIM SERVICII COMPLETE DE REAL ESTATE IN ZONELE SACRA-MENTO SI LAKE TAHOE ! 27 ANI EXPERIENTA IN SERVICIUL D-STRA!

CONTACT:(916) 849-3325 Office(916) 989-1155 Faxmangu64@gmail.com

HOREN MANGUJTX REAL ESTATE 102 Valley Falls Pl. Folsom, CA. 95630

"Outstanding Life member of The Masters Club"

Ady was named in the Top 1 percent out of 787 offices and 47,000 sales associates, for NRT LLC. Call him at (626)607-8652 or email Ady@AdySimion.com Get your Home Value for Free in seconds

at www.RealEstateSalesPasadena.com - Because who you working with matters.

US Housing Market Is Moving into 'Buy Territory'!According to the Beracha, Hardin & Johnson Buy vs. Rent (BH&J) Index, the U.S. housing market has continued to move deeper into buy territory, supporting the belief that housing markets

across the country remain a sound investment. The BH&J Index is a quarterly report that attempts to answer the question:In today’s housing market, is it better to rent or buy a home?

The index examines the entire US housing market and then isolates 23 major cities for comparison. The researchers “measure the relationship between purchasing property and building wealth through a buildup in equity versus renting a comparable property and investing in a portfolio of stocks and bonds.” While most of the metropolitan markets examined moved further into buy territory (16 of the 23), markets like Dallas, Denver, and Houston are currently deep into rent territory. In these three markets, it is estimated that renting will top homeownership 7 out of 10 times. Due to a lack of inventory, the home prices in the Dallas, Denver, and Houston areas have increased by 11.6%, 8.3%, and 6.6% respectively. Home prices in these areas will begin to return

to more normal levels once residents realize that renting is not the best option, therefore bringing home affordability back as well.Bottom Line

The majority of the country is strongly in buy territory. Buying a home makes sense socially and financially, as rents are predicted to increase substantially in the next year. Protect yourself from rising rents by locking in your housing cost with a mortgage payment now. To Find Out More About the Study: The BH&J Index and other FAU real estate activities are sponsored by Investments

Limited of Boca Raton. The BH&J Index is published quarterly and is available online at http://business.fau.edu/buyvsrent.