A N U L . X X I X . A R A D . 26 Iunie (9 Iulie) 1905. Nr. 26.

Biserica ţ\ Scoală F o a i e b i s e r i c e a s c a s c o l a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

Apare odată în săptămână : DUMINECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI, j PREŢUL INSERŢIUNILOR : Pentru Austro -Ungar ia : S Pentru publicatiunile de trei ori ce conţin

re un an iu cor. pe an o cor. s c a m 1 & 0 c u v i n t e 6 c o r . p â n ă l a 2 0 0 cuvinte l E a r b a n i i de p r e n u m e r a ţ i u n e a Pentru România şi străinătate: ! ' r - - * - - • _ r _ _ . _ _ „ . _ ._

Pe un an 14 fr. : pe jumătate an 7 fr. 8 cor.; şi mai sus 10 cor. v. a.

Corespondenţele să se adreseze Redacţiunei

„BISERICA şi ŞCOALA" ir b a n i i de p r e n u m e r a ţ i u n e TIPOGRAFIA DIECESANĂ în ARAD.

Primul pas. (sV) Es t e un obiceiu, în ţările cari se găsesc

în calea progresului, ca în vacanţele şcolare să se facă escursiuni cu elevii, ca aceştia nu numai din car te ci şi prin intuiţie să-şi înmulţească cunoştin­ţele, să şi-le clarifice prin experienţă şi să-şi dea seamă de însasi înfăţişarea reală a întocmirilor manilor lui Dumnezeu şi a priceperii omeneşti.

Credem a fi de prisos să mai insistăm asupra importanţei escursiunilor. pentru şcolari, am relevat aceas tă chestiune numai pentru a da espresiune bucuriei şi satisfacţiunei noastre, după ce am văzut că şi în şcoalele noastre au prins chiag, au fost înţelese şi au început a se pune în practică es-cursiunile şcolare.

Am avut de înregistrat , bunăoară escursia elevilor noştri seminariali la minunatele ferme din Mezohegyes şi a gimnaziştilor noştri din Brad, la Arad.

Dar dacă sunt foarte instructive escursiunile pentru şcolari, ele sunt de o netăgădui tă valoare pentru cei ce au trecut pragul şcoalelor...

Aşa, de es. absolvenţii institutului nostru teo­logic, din acest an şcolar, au hotărî t , ca primul lor pas în viaţa mare, să-1 facă prin presentarea lor în faţa poporului, pentru a îndulci pe acest stâlp al pământului, la farmecul înălţării sufleteşti.

Sânge din sângele tău, sorbind dintrânsul viaţa, lui să-ţi închini, tinerime, viaţa, munca şi vlaga forţelor tale. Căci par 'că îmi răsună în urechi din-tr 'un îndepăr ta t t recut al altei ţ ă r i : „ L i c h t i n d e n Massen!" Şi sufletul îmi t resal tă de bucurie, când văd că v'a deşteptat suflul vremii : îndrăgiţi şi lu­minaţi poporul!

Şcoala, învăţătura, contactul cu lumea, prile-giuesc tinerimei studioase o înălţare pes te nivelul moral şi intelectual comun; educaţiunea dacă i-a da t însufleţire pentru lucruri bune, devotament

pentru împrăşt iarea luminei în masele ce zac în întunerec, — suntem îndreptăţiţ i a crede că mai bune vremuri vor veni pentru viitorime.

Căci în întunecimea neştiinţei, în lipsa de preocupaţiuni mai superioare, fără emoţii şi sen­timente ce schimbă monotonia jugului vieţii, nea­g ra durere e par tea omenirei.

De aceea, când cu sufletul plin de entuziasm juvenil, cu energia credinţei, că va răpi vieţii p a r t e a cea mai bună şi de folos pentru popor, face tine­rimea primul pas, dupăce a părăsit băncile şcoalei,. cu încredere ne aşteptăm să vedem pe viitorii pă­stori împlinindu-şi cu seriositate misiunea.

Dacă adunarea învăţăturii şi a înţelepciunei, prin şcoală, educaţie şi contact social, este p a r t e a de absorbţiune în anii copilăriei, juveniali tatea t re­buie să se reverse ca un râu puternic al muncii pentru bine şi pentru idealuri.

După cum suntem informaţi, tinerimea noas t ră dela institutul teologic va da o serbare muzicală în Siria, în ziua sfinţilor apostoli Pe t ru şi Pavel. Ar fi de dorit, ca asemenea prestaţiuni să se mai facă şi în alte cen t re ; iar apoi conferenţe popo­rale, asupra diferitelor chestiuni de interes şi de folos pentru popor, ar complecta în mod strălucit acest început.

Lumină în popor!

La didactica experimentală a memorizării.. 1. Fiinţa memorizării si recitării. Actul psihologic al memorizăr i i conzistă î n

repeţirea mai de multe-ori a apercepţiunei u -nei serii de idei d impreună cu numele lor. ( O b -

*) Jn numerii 11, 12 şi 13 (din anul curent) ai acestei pre­ţuite foi am expus principiile Didacticei experimentale (întemeiată pe Psihologia voluntaristă), iar cu această ocaziune vom arăta în ce chip se aplică acele principii la problema memorizării (după-

- •'Didactica experimentală« de Dr. W. LayJ. — Dr. P. Pipoş. prof.

-serv, că terminul »apercepţiune» aer este luat în înţelesul psihologiei lui Wundt, a n u m e însem­nează : percipiarea unei idei prin atenţiune şi in­t rarea aceleia în lumina conştiinţei.) în u r m a a-«cestui act, în conşt ienta noas t ră se vor forma •două serii de asociaţiune, şi a n u m e : o serie de idei şi alta de cuvinte, cari mergând paralel u-nele lângă altele, se pot reproduce reciproc. Ex­pr imarea prin cuvinte a ideilor memoriza te se z i c e : recitare. Atât memor iza rea cât şi recitarea p o a t e fi: 1) mehanică, când se asociază între sine şi se r ep roduc unele pe altele numai cuvinte .fără idei, fără conţ inut logic, fără înţeles, şi 2) •logică a tunci , când atât în actul asocierii şi al păstrării , cât şi în al reproducerei şi r ecunoaş-terei fie-cârui cuvânt i-se alătură şi idea corâs-punză toare ( învăţare bazată pe rapor tur i le logice -ale ideilor, învăţare la înţeles).

2. Coerenţa cu un întreg logic complet. In­fectul asociativ al grupării ritmice.

Binet (pron. Bine), şeful laboratorului psi­hologic dela Sorbona (în Pariz) şi Henri (pron. Anri), psiholog francez, docent la universitatea din Pariz , prin număroase exper imente au demons ­trat , că din 7 cuvinte incoerente (fără legătură logică între ele) şcolarii, (cari au servit ca subiecte ale experimentăr i i după o singură cetire atentă, a u putut să păstreze şi să reproducă , în calcul m e d i u , numai 5 (din acele cuvinte) , pe când din o frază construi tă din 3 8 cuvinte, îp seria

, că rora se puteau distinge 17 grupuri de cuvinte şi idei coerente (raportur i noţionale), aceiaşi şco­lar i erau capabili de a r eproduce deja 15 astfel de grupuri , ear din altă frază ce conţinea 74 cu­vinte cu 2 4 de coerenţe logice, puteau să re­amintească încă 18 grupuri (deci 1 5 + 1 8 = 3 3 grup.) Ebbinghaus, psiholog german (profesor la Bres lau) , efectuind exper imente asupra memor ie i sale însuşi a constatat , că el poate să memori ­zeze versur i cu înţeles de 8—9 ori mai repede, decât cuvinte incoerente şi materi i fără înţeles, î n fine capacitatea de păs t rare şi de reproducere ,a memorie i se potenţează, dacă ea este ajutată de puterea asociativă a grupării ritmice a cuvin­telor. Acest fapt deasemenea se poate uşor de­mons t ra prin exper imente directe, dealtminteri es te b ine cunoscut şi din versuri le memor ia le ale Gramaticei , şcl.

3. Efectele aglomerării şi distribuirii repeti-Hunilor.

La memor iza rea uno r serii de cuvinte de câ te 12 silabe, Ebbinghaus a procedat în două chipur i , a n u m e : 1) întâi a memor iza t acele serii în calcul mediu , prin 17 repeti ţ iuni u rma te una d u p ă alta, apoi după ce i-a succes de a ajunge l a pr ima recitare l iberă (fără carte) şi corectă, a mai recitat aceleaşi serii încă de 3 X 1 7 = 5 1 «de ori, deci în total le-a repeţit de 1 7 + 5 1 = 6 8

de ori, în fine a aflat, că d u p ă u n interval (pauză) de 2 4 ore aceleaşi serii au reclamat aproximat iv 7 repetiţii , pent ru ca earăşi să poa tă fi r epro­duse şi recitate fără greşel i ; 2) la a doua pro­cedură , acelaş exper imenta tor a repeţit aceleaşi serii de cuvinte în câte 3 ziLe conzecut ive d e atâtea ori , până a izbutit de a le recita fidel (din vorbă în vorbă) ; însă acest rezultat s 'a putut realiza prin 17 7 2 , 12, 8 ' / 2 , deci în total pr in 38 de repetiţ iuni atente, cu 2 4 de ore mai târziu, deci în ziua a 4-a au fost necesare circa n u m a i 5 repeţiri spre a putea de nou ajunge la p r ima recitare corectă. Din aceste exper imente rezultă, că cele 68 de repetiţ iuni, cari s 'au succedat i-mediat unele d u p ă altele, s 'au dovedit de mai puţin avantagioase, decât cele 38 de repet i ţ iuni dis tr ibui te pe 3 zile conzecut ive, (deci repetiţii cu pauze). Mai depar te tot pe cale exper imen­tală s'a dovedit , că dezavantajul repeti ţ iunilor aglomerate nu este de a-se atr ibui descordări i psihice şi atenţiunei d iminuate , pen t ru că acest dezavantaj s'a putut constata şi a tunci , când n u ­măru l repetiţ iunilor s'a mai limitat sau chiar şi când repetiţiunile cu pauze s 'au intercalat , în ori-care par te a seriei, între repeti ţ iunile aglome­rate, deci au fost at inse de u n grad oare-care d e oboseală psihică.

Asociaţiunile câştigate în cutare m o m e n t vor avea să fie consolidate, izolate de alte lucrări intelectuale, în aceeaşi ordine , în care s 'au format la început , şi încă fără multă întârziere. Dacă imediat după impr imarea unei serii vom con­centra atenţ iuuea noastră asupra altor operaţ iuni psihice eterogene, atunci numaidecâ t se va pro­duce un fel de relaxare (slăbire) a asociaţ iunilor memoriza te , odinioară simţită a conzistenţei , cu un cuvânt o s lăbire a memor ie i lor. Pe baza exper imentelor efectuite de lost, în general este valabilă regula u r m ă t o a r e : Dacă sunt date două serii de asociaţiuni de diferită etate, însă de in-tenzitate egală, atunci repetiţiunea pentru seria mai veche va avea efect mai mare, decât pentru cea nouă. Mai departe repetiţiunile au să fie distribuite pro­porţional, peste intervale de timp mai lungi, dacă voim, ca pe lângă o întrebuinţare minimă de e-nergie psihică, să rezulte un maxim de intenzitate a imprimării în memorie. Prin u rmare , inst inctiv corect procedează acel şcolar, care dis t r ibue me­mor izarea d. ex. a unei poezii pe orele de seară şi pe cele de dimineaţă . De a semenea psiholo-giceşte procedează şi acei învăţător i , cari nu o-cupă toate orele disponibile cu t ra tarea ma te ­rialului nou, ci din t imp în t imp, în in tervale proporţ ionale, aranjează repetiţ iuni, întâi în frag­men te mai mici, apoi în fragmente mai mar i . Este lucru nepsihologic de a pune pe şcolari s ă copieze anumi te texte, - regule, cuvinte , şcl. d e câte 1 0 — 2 0 de ori, până la descordare psihică

Anul XXIX

şi nea ten ţ iune totală. De asemenea superfluu şi greşit es te de a îmulţî număru l repeti ţ iunilor şi a tunci , după ce şcolarii au ajuns deja la p r ima reproducere corectă liberă a unei serii de re-prezentanţ iuni şi cuvinte . In sfârşit atât la repe-tiţ iunea exercitativă, cât şi la cea, care are de scop consol idarea cunoşt inţelor memor iza te , în­văţătorul va avea să u rmeze regula d idac t i că : In locul repetiţiunei aglomerate (fără pauze), la ori ce memorizare, avem să aplicăm repetiţiunea distribuită proporţional (cu intervale de pauză egale). (Va urma).

Predică, ţinută în dumineca Slăbănogului.

»Ia-ţi patul tău şi umblă*. Ioan 5, 8.

Iubiţilor Ascultători! Tris te sunt feţele voas t r e ! Năcazur i le şi nea jun­

suri le vieţii sunt m a r i ! P e zi ce merge traiul nost ru pa re a fi tot mai r ă u ! Şi când cetim din cărţi , ce spun despre moşii noştri , a tunci vedem că ei au fost cu mult mai fericiţi, cu mult mai mulţumiţi cu soartea, deşi vremuri le în cari au trăit , au fost cu mult mai grele, decât cele de acum. De ce dar aceas ta tr is teţă pe feţele voas t r e? De ce neajunsuri le şi năcazur i le vieţii sunt m a r i ? De ce merge traiul nost ru spre r ă u ?

Pr ic ina a tâ tor neajunsuri şi năcazur i este de-a-b u n â seamă, că nu ştim în t rebuinţa viaţa astfel după cum se aş teap tă dela noi, ca de la creşt ini , nu o ştim întrebuinţa , căci c redin ţa în D-zeu a slăbit din noi, azi ne înstrăinăm cu totul dela legea creşt ină şi sf. maica biserică.

în t rebaţ i băeatul mic, el, care după vrâsta lui na ' r t rebui să a ibă nici un gând, veţi vedea şi la el semnele tristeţii şi a îngrijorării de viaţă. Toate aces ­tea sunt semnele unui viitor, ce nu duce la bun sfârşit Lecuire se cer*\ Şi prin ce am putea dobândi mul ţu­mi re şi îndestulare ? Pr in credinţă t a re în D-zeu, des­p re care voiec să vă cuvântez azi, deci mâ rog să m ă urmăriţ i cu luare aminte .

* * * Evangelia de Hzi ne dă destulă învăţă tură , pen t ru

a pr icepe , ce e de făcut, ca traiul nost ru a tâ t de r ău sâ-1 putem îndrepta spre bine. Ascultaţi ce se spune în sf. Evangel ie : Aproape de Ierusalim se află lacul, Vitezda. Acest lac a re pu te rea dela D-zeu, de a t ă ­mădui oamenii de boală, căci în tot anul oda tă venea un înger şi tu lbura apa şi c ine întră pr imaoră după tu lbura /e in loc, ace la se tămâduia . A veni t la acel loc şi un slăbănog, care de 38 de ani bolea, şi el do ­r e a să se tămâduiaseă , dar nu se afla om, cine sâ-1 a r u n c e în apă după tu lburare , şi se ch inu ia să rmanul în aş ternutul s ă u : Vâzându-1 lisus i-a fost mi lă de el şi i-a z i s : „la-ţi patul t ău ş i umblă" . înda tă acel slă-

2 0 7 e.

bănog, care în aş ternutul său nu se putea să se mişt de pe o lă ture pe alta, acel s lăbănog acum după 3 8 de ani de boa la se află sănătos şi începe a umbla spre-mirarea lumei aduna te .

Din viaţa acestui s lăbănog multe pu tem învăţa.. Vedeţi , el de 38 de ani boleşte şi cu toate aces tea nu» şi-a perdut încrederea in Dumnezeu, şi iată c red in ţa lui îl mântueş te , căci nimic nu l-a indemuat pe lisus. a z i c e : „Ia-ţi patul tău şi umblă" , decât tăr ia credinţei,, ce a a râ ta t -o s lăbănogul în cei 38 de ani, cât a bolit-

Când ne în toarcem acum la traiul nostru, când vedem cat de rău ne merg treburi le , când vedem, că D-zeu ne t r imete ani răi , pentru a ne aduce aminte , că căile, pe cari mergem, ne duc la peire, a tunci a r t rebui să ne aducem aminte de s lăbănogul dela lacul Vitezda, şi a recunoaş te că suntem mai neput inc ioş i decât el, mai neputincioşi căci credinţa în D-zeu a. peri t ap roape cu totul din inima şi sufletul nostru. Iar când na 'vem credinţă, nu putem aştepta dela D-zeu mântu i re , nu pusem aştepta mângâiere şi îndes tu lare-

Şi noi avem lacul Vitezda, care în toa tă v remea ne poate tămădui de boală. Biserica este aces t lac. Dar la biser ică nu se îmbulzesc oamenii , ca să -ş i câştige mângâiere şi t ămădui re , nu se îmbulzesc, căci na 'vem credinţă în D-zeu Sau numai aţâţi credincioşi a re biser ica aceas ta , câţi sunt de fa ţă? Spuneţ i voi , Iubiţilor ascultători ? Eu nu văd la aceas ta biserică a ş a zicând numai bătrâni i . Unde sunt t inerii , cari ar t r e ­bui să dea laudă lui D-zeu, că le-a dat tăr ie şi să ­nă ta te de a pu tea l u c r a ? Cui face biserica r ă u ? De ce ne ferim dară de ea ?

A slăbit credinţa din noi, căci de n ' a r fi slăbit, nu sa ' r afla oameni atât de întunecaţ i la minte, încâ t să se lapede de 'egea s t rămoşească , ce ne-au lăsa t -o moştenire moşii şi s trămoşii noştr i , pecet luind-o c u scump sângele l o r ; nu ar părăs i -o fâcându-se pocăiţ i .

Amar de sufletele lor, căci nu ştiu ce f ac ! A slăbit eredin{a în D-zeu, căci de nu a r fi

slăbit, a tunci din cei 6000 de credincioşi , ce n u m ă r ă biserica noas t ră de aici, nu s 'ar fi aflat nici unul să nu fi venit în postul mare de a se împărtăşi cu sf-ta taină a cuminecătur i i .

Iubiţilor c reş t in i ! Nu e de ajuns însă să ave ţ i numai credinţă în D-zeu, ci t rebue făcute şi fapte bune , căci „credinţa fără fapte moar tă es te" . Nu e destul ca având credinţă să vii la biserică, ci aceas ta să ară ţ i şi afară de ea, prin traiu adevăra t creşt inesc ce fo ­los de credinţa omului , dacă faptele sunt nep l ăcu t e lui D-zeu?

Nu avem însă nici fapte b u n e , căci u ra şi d u ş ­mănia, nu ne lasă să t ră im în pace . Azi nu ne p lace a cinsti pe mai marii noştri , nu ne place a ne supune legii lui D-zeu ci fieşte-care trăieşte şi face după c u m îl taie voia.

Să ne în toarcem deci de pe drumul ce ne d u c e la p e r z a r e ! Să l ăpâdăm de la noi gânduri le r e i e ş i s ă avem credin ţă t a re în D-zeu, ca fie-câruia dintre noi să ne poa tă zice Mântui toru l : „Ia-ţi patul tău şi u m b l ă " .

BISERICA ŞI ŞCOALA

"Feriţi-vă de faptele rele, curăţiţi inima şi sufletul vostru de tot ce este neplăcut lui D-zeu.

Acestea numai atunci le veţi putea face, numai dacă veţi avea credinţă ta re în D-zeu.

Dedaţi copiii voştri de mici la fapte bune , creş-teţi-i în frica lui D-zeu, ceea-ce numai atunci o veţi pu tea ajunge, când înşi-vâ veţi fi creştini buni .

Când locul urei şi al duşmăniei se va seleşlui în inima şi sufletul vostru, credinţa de D-zeu, a tunci alt­fel va fi traiul vostru, altfel viaţa voast ră . Faceţ i -o a-ceas t a şi ţineţi la biserică, căci numai prin ea ne pu­tem mântui . Ţineţi la ea şi împlmiţi poruncile ei, ca as t fe l copiii voştri văzând faptele voastre cele bune, s ă p reamărească pe Tatăl din ceriuri în veci. Amin

Petru E. Bapp. st. în teologie.

C R O N I C A . E x a m e n u l d e e v a l i f l c a ţ i u n e î n v ă ţ ă t o r e a s e ă ,

dela institutul nostru pedagogic s'a încheiat cu urmă­torul r e su l t a t : dintre 73 candidaţi , câţi s 'au supus exa­menului , au căzut peste tot 19. din cari . din l imba maghiară 8, şi anume 2 elevi regulaţi şi 6 privatişti . Şi-au câştigat diplomă de învăţători 54 (dintre cari 17 învăţătoare) .

C o n g r e s u l b i s e r i e e i o r t o d o x e b u e o v i n e n e . In u n a din recente le şedinţe ale Camerei vieneze, depu­ta tu l român Constantin Popovici , profesor la facul tatea teologică din Cernăuţ şi deputat , a rostit un discurs important , în care a luat posiţie contra Ruteni lor t ineri cari au a taca t biserica or todoxă bucovineană . Oratorul a dovedit, că aser ţ iunea tendenţ ioasă, că biserica ort se romaniseazâ, nu e motivată . Din cont ră Rutenii se bucură tot mai mult de egala îndreptăţ i re , ba chiar şi de une le favoruri pe contul credincioşi lor români . Au­tori ta tea biser icească, a zis deputatul român, se apă ră numai contra înt roducerei dualismului naţ ional des t ruc-tiv, ce vrea să se furişeze în conducerea biserieei. Fa ţă de agitaţiunile ne mai pomeni te ale Rutenilor t ineri contra biserieei, oratorul cere de urgenţă act ivarea congresului bisericesc compus din laici şi preoţi .

C o m e m o r a r e a lu i T i m o t e i u C i p a r i u In Pănade, comuna natală a lui T. Cipariu, s'a săvârşit se rbarea comemora t ivă aranjată de despăr ţământu l XI. Blaj al Asociaţiunei, cu prilejul aniversării de 100 ani a •naşterei marelui filolog.

Expoziţia de ţesături de casă, a ranja tă cu aceas tă ocaziune, a fost foarte frumoasă, iar dl profesor Dr I. Ra ţ iu din Blaj a scos o b roşură de 100 pagini înti tu­la tă „Timoteiu Cipariu viaţa şi act ivi ta tea lui" cu portretul marelui filolog. Broşura s'a împărţ i t în mai multe exemplare , Liturghia a celebrat -o pâr. 1. F. Ne-gruţiu, prof. şi directorul despăr ţământulu i , asistat de 4 preoţi şi 2 diaconi. La paras tasul celebrat la sfârşi­tul liturghiei dl I. F . Negruţiu a rostit o avân ta tă p r e ­dică comemorat ivă . Apoi s'a ţ inut adunarea anua lă p re ­zidată de dl Negruţiu. In cursul acesteia dl prof. Al. Ciura a ţ inut o conferinţă, apreci ind în termini că ldu-roşi viaţa şi activitatea lui Cipariu. A fost şi banche t ia r după amiazi concer t şi în sfârşit dans.

Unirea din Blaj a scos un frumos şi in teresant n u m ă r festiv întru memoria lui Tim. Cipariu, din p r i -legiul împlinirii a 100 ani dela naş te rea lui. Aduce o poezie ocazională de Emil Szabo, panagericul rostit de Dr. A. Bunea la liturgia festivă oficiată în Blaj ; un „Dist ichon" vers lat inesc, scris de Ioannes Popiliu,

apoi articoli cari prezintă pe Cipariu ca om de şti inţă în ramul cu ta re şi cutare , ca fundator al unităţii n a ­ţ ionale, ca ziarist etc. scrişi de Oct. Prie, Dr. Casiu Maniu, M. Străjan, Em. V. Degan, 1. Agârbicean. Dr. Ambr. Cheţian. loan Gherman, Al. Viciu, G. Precup , Dr. I. Raţiu, A. Blâgian, l. Bianu [. M. M. şi poezia scrisă de Coşbuc în „Tr ibuna" la moar tea lui Cipariu : „Non omnis moriar !"... Un număr mare, de peste 3 coaie duble, în frunte cu fotografia învăţatului Român ,

o frumoasă dedicare memoriei neuitatului filolog.

0 c o n v e n i r e a e l ev i lor p e d a g o g i a b s o l v e n ţ i din seminarul nostru diecezan. Primim următoa re le : Obliga ine nt. t . în hi ţelesulcăruiasuHscriş i i absolvenţi ai institutului gr. or. rom. d n Arad in anul 1904/5 ne obligăm pe cuvântul de onare că peste 5 adecă cinci ani, adecă în vara anului 1910 vom lua par te la c o n ­venirea colegială ce se va ţ inea în Brad. 2. Dela p a r ­t ic iparea, dela convenirea aceas ta fără scuză a c c e p t a ­bilă cum este ex. cazul de moar te etc. anunţa tă no ta ­rului despăr ţământului şi pr in aceas ta prezidentului nu poate lipsi nime dintre noi. 3 Neputând uita bunele r e -laţiuni şi părinteşt i le sfaturi cari le-am primit dela mult iubitul nostru Domn profesor loan Costa şi acum la acea-ita ocaziune dorind să'l avem în mijlocul nostru îl declarăm de prezident de onoare . 4. Pentru as igura­rea reuşitei conveniri i alegem de prezident pe Nicolau Botici, de viceprezident pe Petru Lupaş, iar de notar pen t ru comitatul Arad pe Aurel Borlea. pent ru com. Bihor pe Eugeniu Drimba. pen t ru părţ i le bănă ţene pe Pet ru Chiu şi pent ru com. Cenad pe Pavel F a u r car i vor sta in cont inuă corespodenţă cu subscrişii şi cu p r e -zindentul, avizându-1 despre locul şi funcţ ionarea fiei-căruia membru. 5. Prezidentul şi viceprezidentul sunt deobligaţi a se interesa de arangiamentul pen t ru c o n ­venire. 6. Prezidentul va fixa terminul convenii il va publica în organul oficios „Biserica şi Şcoala" va aviza pe fiecare notar şi prin aceasta pe fiecare .membru din despăr ţăminte . 7. Obligamentul acesta îl păs t rează p r e ­zidentul la sine şi conform subscrieri lor ia măsuri le de lipsă şi prescrise pent ru garan ta rea convenire! . 8. Acest obligament pr in subscr ierea tuturor se pr imeşte şi se verifică. Arad, la 18 Iunie 1 Iulie 1905. Nicolae Botici prezident . Petru Lupaş viceprezident. Aurel Borlea. Eu­geniu Drimba Petru Chiu Pavel Faur notari . Andrei Andraş. Teodor Blidar, Dimitrie Botiş. Petru Chere-chean, Gavril Cosma, Nicolae Drincu, Ştefan R. Mun­tean, George Cioca. Silviu Ganea, Alecsandru Iancu losif Lucaci, Teodor Mariş, George Maşa. Lazăr Mircea Gavril Or os, Ivantie Popoviciu, Adrian Puticiu, George Pribac, losif Renghea.

Expozi ţ ia n a ţ i o n a l ă d e l a Bucureş t i . Pe te renul expoziţiei naţ ionale dela Bucureşti , care se va deschide în p r imăvara anului viitor, se va cons t ru i , scrie „Gaz. Trans " un circ roman, deschis. în care vor încăpea 8000 persoane Tot pe teren se va construi har ta terii româneşt i , repar t iza tă pe jude ţe . în fiecare judeţ se vor construi case după modelele respect ive, in cari case vor locul săteni îmbrăcaţi în cos tumul local. în judeţ vor fi expuse tot felul de producte de industrie casnică.

Rect i f icare . In N-rul 24 al foiei noas t re s'a comis o greşală cu tecstul „Proverbele sf. P. Efrem. Şirul" : adecă la titlul acesta s'a zis cont inuare şi fine publ icându-se un alt art icol in t i tu la t : Coloseni IV. 2. Proverbele încă nu sunt gata şi cele pub l ica te con-stitue art icolul îndepedent sub titlul de sus (Colos V. 2.)

A d u n a r e a g e n e r a l ă a reuniuni i î n v ă ţ ă t o r i l o r români dela şcoalele confesionale ort. din p ro topopia ­tele a r adane 1-V1I. este convocată şi se va ţ inea la 10/23 Iulie în Giula. Programa vom publica-o în n u -

meri i viitori. Cei cari vor luă par te sunt rugaţi a se insinua cel mult până Ia 2/15 Iulie la învăţători i din Giula losif Ivan ori Ioan Ionescu pent ru ca aceia se poată face de t impuriu disposiţiunile necesare privi toare ia cvartir şi victuale . Pr imirea reuniuni i va fi Sâmbă tă la 2 ore p . m. prin u rmare p lecarea din Arad va fi la 11 ore a. m. Certificat de călătorie cu favor se vor t r imi te tu turor celor ce se vor însinua pentru aceasta presidiului reuniunei . Comunele bisericeşti din Giula mag , şi germ., cu concursul corului teologilor din Arad arangiază în teatru de vară de acolo concer t împreu­nat cu pet recere de joc , cu un program bogat, pe care 11 vom publica în număru l viitor.

C o n c u r s e . Pent ru îndepl ini rea definitivă a postului învă ţă to-

resc vacant dela clasele super ioare din Şoimoş, se deschide concurs , cu termin de recurgere de 3 0 zile dela prima publicare în organul diecezan ,.Bis. şi Şc . "

Emolumentele încopcia te cu acest post s u n t : 1. Salar în bani gata 600 cor. 2. Cvartir coas tă tâ tor din 2 chilii, cuină, cămară , podrum, grajd, cocină şi gră­dină. 3, 12 m. da l emne pent ru învăţător . 4. Spese de conferinţă după cer inţă va primi dela comuna po­litică, iar în cât acele nu s'ar ajunge va suplini co­muna biser icească. 5. Despre scripturist ică să îngri­j e ş t e comuna biser icească după t r ebu in ţă . -6 . Dela în­mormântăr i unde va merge pe ronda t cu colegul său va avea — dela înmormântă r i s imple 1 cor. 20 fileri, iar dela cele cu ceremoni i 2 cor.

Alesul învăţă tor este îndatorat a îndeplini şi c a n -toratul în s t rana dreaptă şi v a i n s t r u a ş i elevii de par tea bărbă tească dela ş co i l a de repet i ţ ie fără altă r emu-nera ţ iune .

Recurenţi i sunt avizaţi ca recurse le lor adjustate cu documente de cvalificaţiune şi adresa te comitetului parohia l din Şoimoş să le suş tearnâ în terminul con-cursual la oficiul ppresbi teral in M.-Radna (cottul A-rad), iar dânşii să se prezinte în vre-o Duminecă ori sărbă toare în s-ta biserică din Şoimoş, spre a-şi a ră tă des le r i t a tea in cant şi tipic. Cântăreţi i buni şi condu­cători i de cor vor fi preferiţi. Alesul învăţător va avea d rep t la cvincvenal numai după-ce a servit ne în t rerupt •5 ani în comună.

Dat din şedinţa com. par. din Şoimos, ţ inută la 19 Iunie st. v. 1905. Comitetul parohial In conţelegere c u : Procopiu Givulescu m. p., ppresbit . ,

inspector şcolar. — • — 1—3

Pentru îndeplinirea postului invăţătoresc dela şcoala din C â p r u ţ a , tractul Radnei, prin aceasta se escrie concurs , cu termin de recurgere de 3 0 z i l e dela I-a publ icare în foaia oficioasă diecezană.

Emolumentele împreuna te cu acest post s u n t : 1. Salar pe an 1905/6 şcol. 600 cor. iar începând dela 1906/7 700 cor. 2. 2 jughere p ă m â n t cu un venit circa 60 cor. 3 . 20 metr i lemne, din cari se va încălzi şi sa la de învăţământ . 4. Famulaţ ie 20 cor. 5. Spese de conferinţă 20 cor. 6. Scripturist ică 6 cor. 7. Locuinţă cu grădină. 8. Dela îmormântăr i unde va fi poftit 1 cor. Darea pămânului o va plăti învăţătorul . Totodată este îndatorat alesul a conduce s t rana şi corul vocal, fără a l tă remunera ţ iune . La cvincvenal are drept numai după 5 ani serviciu în comună neîntrerupt . Dela recurenţ i i se va cere cvalificaţie învă ţă torească congorm §-ului 60 din „Regulament" apoi estras de botez şi atestat •despre serviciul prestat , şi să se prezinte în vre-o Du­

minecă ori sărbă toare Ia biserică, pen t ru a-şi a r ă t ă de?ter i ta tea în cân ta re şi tipic. Recursele adjustate l e vor subşterne pe calea Prea On. Domn Procopie Givu-lescu, protoprezbi ter şi inspector şcolar în M. Radna , comitetului parpbial din Căpruţa.

Dat în Căpruţa, la 5 / ¡8 Iunie 1905.

Comitetul parohial în conţelegere cu m i n e : Procopie Gkulescu p r o t o p r e z ­

biter şi inspector şcolar. - n - 1 - 3

Pentru îndeplinirea definitivă a staţiunei învăţate— reşti din Saturau (inspectoratul Hălmagiului), se e s ­crie concurs cu termin de 3 0 d e z i l e dela p r ima publ icare pe lângă următoare le emolumen te :

1. In bani gata din cassa cultuală 200 cor. 2. 10 1 şinice bucate în natură , jumăta te grâu, j umă ta t e cucu­

ruz evaluate in 100 cor. 3. 24 m. lemne în na tu ră din cari este a se încălzi şi şcoala. Ale învăţătorului sunt preţui te in 48 cor. 4. Conferinţă 10 cor. 5. Scr ipur i s -ticâ 8 cor. 6. Curator 6 cor. 7. Locuinţă cu grădină şi grajd pentru vite 8. întregirea la 800 cor. amăsura t disp. Ven. Consitor Nr. 2255/1905 cerută deja, a legân-dul poate spera a, primi dela stat pe calea b iser icească diferinţa de 452 cor. Alegândul a re să îndepl inească şi cantora tul.

Reflectanţii sunt invitaţi a-şi înainta recurse le lor adjustate legal şi adresate comitetului parohia l din S a ­tu rau in terminul mai sus indicat P rea on. oficiu p p r e z -biteral în Hălmagiu (Nagy-Halmâgy). având a se p r e ­zentă în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biser ică spre a-şi a ră tă dester i ta tea în cele r i tuale .

Saturau, la 2/15 Iunie 1905. Comitetul parohia l

In conţelegere eu m i n e : ' Cornel Lazar pprezb insp. şol .

Pentru îndepl ini rea definitivă a postului învăţăto -resc vacant din ^c iu ţa (inspectoratul Hălmagiului) se escrie concurs cu termin de 3 0 d e z i l e dela pr ima publicare In foaia oficioasă

Beneficiul încopciat cu acest p o s t e ş t e : a) In bani gata din cassa cultului 600 cor. b) 6 stângeni de l emne din c;ire se va încălzi şi şcoala preţuite în 96 cor. c) Spese de conferinţă înv. 10-cor . d) Scripturis t ică 5 c o r . e) Venite contorale 10 cor. f) De cvart ir până la e t i -ficarea şcolei se va îngrigi învăţătorul alegând. în t regi ­rea din visteria statului cu 300 cor. spre a fi complec -atăt suma de 800 cor. s'a cerut, deci alegândul poa te spera la un salar conform legii.

Reflectanţii la acest post sunt avizaţi ca recurse le lor adjustate cu toate documente le conform „regula­mentului pent ru învă ţământ" şi adresate comitetului parohia ' din Aciuţa să le suştearnă p â n ă la te rminul susindicat P. T. oficiu pprezbi teral al Hălmagiului ţN. Halmâgy) p recum şi să se prezinte în vre-o Duminecă ori sărbătoare în sf. biserică din Aciuţa spre a-şi a r ă t ă î ndemânare în cant şi tipic.

Aciuţa. 10/21 Iunie 1905. Comitetul parohial

1 In conţelegere cu mine : Cor 1 el Lazar prezb. insp . şcol . — • - - 1—3

Pentru îndepl inirea definitivă a staţiunii înv ţă to-reşti din Prăvăleni (inspectoratul Hălmagiului) se publică concurs cu termin de 3 0 z i l e dela pr ima p u ­blicare în foaia ,Biser ica şi Şcoala" pe lângă u r m ă ­toarele emolumente :

1. Salar în bani gata 400 cor. 2. 4 orgi de l emne lungi pentru încălzitul şcoalei şi pent ru învăţător p r e ­ţuite în 80 cor. 3 . Spese de conferinţe învăţ. 10 cor. 4. Dreptul de păşuna t pent ru 10 vite în pas iunea foş -

t i lor urbarişt i în pre ţ de 60 cor. 5. Venite eantora le cam 50 cor. 6. Cvartir liber cu grădină 7. Întregirea din visteria statului pe calea autor, tăţ i lor bisericeşti in suma de 400 cor. Alegândul învăţă tor poa te spera ca va primi deoarece aceas ta întregire s 'a cerut deja. A-legândul învăţă tor are să îndepl inească şi agendele ean­torale fără altă r emunera ţ iune .

Reflectanţii sunt avizaţi, ca recursele lor adjustate cu docomente le receru te în original ori copie au tent ică şi adresate comitetului parohial din Prăvăleni să le sus -t ea rnă pe calea oficiului înspectoral din Halmagiu (N. Halmâgy) p â n ă la terminul susindicat , şi să se prezinte în vre-o Duminecă ori sărbă toare sub dura ta concur ­sului la sf. Biserică din Prăvăleni , spre a-şi a ră t ă des-ter i ta tea în cântăr i şi tipic.

Prăvă len i , 5/18 Iunie 1905. _ .. . , . . . ' ' Comitetul parohial

In conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar pprezb. insp. şcol. - • — 1 3

Pent ru îndepl inirea ştaţ iunei învăţătoreşt i dela şcoala a H-a de băeţi din Târnova (protoprezbi te-ra tul Siriei) deveni tă vacan tă prin decedarea învă ţă to­rului Crăc iun Ignuţa, se escrie concurs cu termin de 3 0 d e z i l e dela pr ima publ icare în organul oficios „Biser ica şi Şcoala" .

Dotaţ iunea anua lă e s t e : 1. Salar fundamental 600 (şase sute) coroane . 2. Pent ru scripturist ică 6 cor. 3 . Pen t ru conferenţe 20 cor. 4. In lipsa de locuinţă în na tu ră alesul va beneficia anua lminte de 40 cor. 5 Folos in ţa unei jumătă ţ i din grădina şcoalei est imate în 30 cor. Dela înmormântă r i l e unde va fi poftit va primi câ te 1 (una) coroană . S t rana va fi obligat a o prove-dea fără a l tă r emunera ţ iune . Reflectanţii sunt avizaţi a se declara de când îşi formează dreptul la cv incve-n a l , care se va cere din vist ieria statului, în sfârşit ca recurse le adjustate legal şi adresa te comitetului pa ro ­hial să le înainteze Ia P rea on. oficiu protopopesc , rom ort. în Siria, având a se prezentă odată în sf. biserică spre a'şi a ră t ă dester i ta tea în cân ta re şi tipic.

Dat în şedinţa comitetului parohial ort. rom. din Târnova , la 12/25 Iunie 1905

George A. Pribac Pavel Mateiu preş. corn. par. . not. corn. par.

In coţelegere cu : Mihail Lucuta pprezb. insp. şcolar. - • — 1—3

Pent ru îndepl ini rea definitivă a staţiunilor învă ţă ­toreşti din A l m a ş , să e.-crie concurs , cu termin de 3 0 z i l e , dela pr ima publ icare m foaia „Biserica şi Şcoala" .

Veni te le aces tor staţ iuni s u n t : I. Pentru învăţă­torul dela clasele inferioare [I. şi 11] a în bani gata 400 cor. b] ¿0 şinice bucate , anume 12 şinice grâu şi 8 şi-nice cucuruz , pre ţu i te în 224 cor. c] spese de confe­r in ţă 20 cor. d] scripturist ică 10 cor e] 10 stângeni lemne, din cari 4 stângeni pen t ru încălzirea salei de învă ţămân t f] pen t ru cura tora t 12 cor. şi 6 măsuri de cucuruz g] cvart ir c u 2 chilii, cuină, c ămară şi V2 A M

grădină. Alesul va avea a conduce s t rana s t ingă . II. Pentru înăţătorul dela clasele superioare [III-IV].

a] în bani 400 cor.' b] 20 şinice bucate , [12 şinice grâu şi 8 şinice cucuruz] c) conferinţa 20 cor. d] scripturis­t i că 10 cor. e] 10 stângeni de lemne, din cari 4 st. sunt pen t ru sala de învă ţământ f] cura tora t 12 cor. şi 6 măsur i cucuruz g] venitele eantora le circa 100 cor. dela înmormântă r i cu liturgie 2 cor., dela înmormân­tări , maslu, liturgii pr ivate, paras tase unde va fi poftit câte 1 cor. şi h] cvart ir cu 2 chilii, cuină, cămară grajd şi V2 grădină. Alesul va avea a conduce s tana dreaptă .

Unul dintre învăţători i aleşi e înda tora t a ins t ruâ în şcoala de repeti ţ ie , ear celalalt a înfiinţa şi a con­duce corul vocal. Pent ru Înfiinţarea şi conducerea co­rului să pune perspect ivă o remunera ţ iune de 100 cor. din cassa bisericei.

Cvincvenalele le vor primi, numai după serviciu de 5 ani în aceas tă parohie .

Recurenţ i i sunt avizaţi, ca recurse le lor adjustate cu documente le receru te şi cu atestat despre even tua ­lul se.rviciu, adresate comitetului par . din Almaş, să l e subş tearnă la oficiul ppesc din Butyin (corn. Arad.] , având a să prezentă în careva Duminecă , ori s ă r b ă ­toare în sf. biserică din Almaş, spre a-şi a ră t ă de s t e ­r i ta tea în cele r i tuale. Din şedinţa comit. par . ţ inută la 19 Iunie, 2 Iulie 1905.

Alesandru Nica loan lancín preş. corn par. n o t . c o m . p a r ,

în conţelegere cu : loan Georgea ppezbi ter insp. şcol. — 1 - 3 .

Nr. 327 /905 Spre scopul conferirii de stipendii din „Fun-

daţ iunea lui Gozsdu" pe anul şcolar 190o/fc. pent ru şcoalele medii, facultăţi, universităţ i şi ş c o a l e l e de cădeţi militari la a rmata comună şi honvezi — s e scrie concurs pe lângă următoare le condiţiuni :

1. Concurenţ i i să documenteze cu documente o -riginale sau autent íca te de notar i pub l i c i : a) că sunt fii de cetăţeni ungari şi apar ţ in biser icei

or todoxe or ientale române , spre care scop se r e c e r e estrasul din matr icula botezaţilor, provăzut c u clasuala parohului competent , că şi de presen t . apar ţ ine la biserica greco-or ienta lă r o m â n ă

b) că studiază cu succes bun la vre-un institut pub l i c din patr ie , spre care scop au să subş tearnă s tudenţ i i de la şcoalele medii atestatul despre anul ş co la r 1903/4, ear cei dela facultăţi şi universităţi indice le despre toate cursuri le ascul ta te şi respect ive d o ­cumentul despre progresul făcu t ; că nici a v e r e a

c) propr ie , nici a părinţ i lor nu ajunge să acopere toa te t rebuinţele pent ru creş terea concurentului , spre c a r e scop e a se produce atestatul diregătoriei pol i t ice competen te . Atestatul să cupr indă şi date posit ive despre aceas tă avere şi t rebue să fie subscris şi d e preotul locului, ear dacă nu ar fi acolo preot ori ar fi înrudit cu concurentul , t r ebue să fie subscr is din par tea protopopului concernent .

2. Dacă concurentul a înt rerupt studiile, a tunc i a re să producă şi atestat oficios despre ocupa ţ iunea . sa întru t imp şi despre pur t a rea sa morală pe aces t . — timp.

3. F iecare concuren t a re să are te în p e t i ţ i u n e a sa, special i ta tea la care , şi locul unde voeşte a c o n ­t inua studiile, cum şi aceea dacă a re şi alt s t ipendiu.

4. Cei ce voesc să studieze în s t ră inăta te au să< are te neces i ta tea de a face studii în s t ră ină ta te ca în, caşul dacă li-se va vota stipendiul să se poa tă îndată., esopera conces iunea ministerială prescrisă.

5. Cu privire la concurenţ i i pen t ru dobândi rea de stipendii spre absolvarea şcoalelor mili tare de c ă ­deţi, se observă, că stipendiile aces tea pe lângă d o ­cumenta rea condiţ iunilor s taveri te în acest concura , (p. a) c), 2, 3, 6, 8, şi 9) numai atunci se vor e s t r ada comandei şcoalelor mili tare dacă concurentu l va d o ­cumenta că este privit de elev regulat la re spec t iva şcoală de cădeţi .

6. Pet i ţ iuni le instruate cu documente le n e c e s a r e sunt a se adresa lâ represen tan ţa fundaţiunei lui Gozsdut Budapest VII, Holló utez 8. sz. până la 5 Au­gust n. c.

7. Totodată se provoacă toţi stipendiştii actual i , p r in u rmare şi cei absolvenţi , cari cer a ju toare pent ru

•depunerea r igoroaselor şi câşt igarea gradului de doctor, dă până la terminul susindicat, să are te resul tatul s tu-cii lor din anul şcolar 1904/5 căci al tcum li-se va sista s t ipendiul , resp. nu vor căpă ta ajutorul.

8. Petiţ iunile cari nu sunt ins t ruate cu documen­te le susaminti te sau sosite după terminul eşcris, nu se ^vor lua în considerare .

9. In interesul espgdării regulate, fiecare concu ­ren t să indice în pet i ţ iune locul şi posta ult imă, unde e s t e a i-se t r imite reso lu ţ iunea representanţe i .

Din şedinţa comitetului fundaţiunei lui Gozsdu ţ inu tă în Iunie 1904/5. Comitetul. 2—3 —a—

Conform înaltei dispoziţiuni Consistoriale dela 1/14 Iunie a. c. Nr. 2255 ex. 1905 prin aceas ta se es­cr ie coucurs pen t ru s ta ţ iunea vacan tă învăţă toreascâ

•dela clasele inferioare a şcoalei gr. or. r o m â n e • din Checia-roiiiână (Român-Kecsa) protoprezbri teratul Banat-Comloş cu termin de j o zile dela prima pu­blicare. Emolumente le împreuna te cu acest post s u n t :

1. Salar în bani gata 440 cor. 2. Doauă jug. cat . pământ a ră tor tOO cor. 3 . Doauăzeci ehible grâu p r e ­ţuit â 6 cor. 120 cor. 4. Cinci chible cucuruz preţui t â 4 cor. 20 cor. 5. Pent ru conferinţă peste tot anul 15 cor. 6. Pen t ru scr iptar is t ică 10 cor. 7. Pent ru că l -z iment din care alegândul învăţă tor este obligat a în ­călzi şi şcoala sa 80 cor. 8. După ce învăţă torul nu are cvartir până ce comuna biser icească va edifica, p r imesc rebonificare de 80 cor. anualminte . In cât p r i ­veşte cvincvenalul alegândul învăţător '1 va primi numai după ce a servit cinci ani ne în t re rupt în c o ­muna noas t ră ca ales şi definitizat.

Doritorii de a recurge la aceasta s taţ iune sunt •„poftiţi ca în terminul legal să se prezinte în sf. bise­r ică din Chec ia - română pent ru a-şi a ră t ă dester i tâ tea în cant şi tipic, ear recurse le adjustate după toa tă r e ­gula şi adresa te comitetului parohial din Checia-rom. s ă Ie înainteze P. O. D. ppresbi ter Paul Miulescu, în Nagy-Komlos (Torontâl megye) în terminul mai sus in ­dicat." Se notifică în u r m ă că alegândul învăţător după pământu l beficiat de dâsul este obligat a solvi toa te sarcini le publice, nu alt cum şi a conduce şi s t rana stângă fără al tă remunera ţ iune . Cântăreţ i buni şi con­ducă tor i de cor sunt preferiţi.

Dat în şedinţa comitetului parohial din Checia-r o m â n ă ţ nutâ Ia 25 Maiu 7 Iunie 1905.

Comitetul parohial In absenţa şi din încredin ţarea P. O. D. ppresb.

t rac tual . Cu consensul ppreb. t rac . Silviu Bichicean par . Nereu.

— • — 2 - 3 Pent ru ocuparea postului învăţă toresc la şcoala

confesională gr. or. rom. din comuna Groşi să e s ­cr ie concurs cu terminul de recurgere de 3 0 zile dela pr ima publ icare în Organul oficios „Bis. şi Ş c " .

Emolumentele împreuna te cu acest post s u n t : 1) Salar în bani gata 6 0 0 cor. 2) Pauşal pen t ru con­ferinţă 16 cor. 3) Pauşal pentru scripturist ică 10 cor. 4) Pauşal pentru familiat 20 cor. 5) Pauşal pen t ru lemne, din cari a re a se încălzi şi sala de învă ţământ 72 cor. 6) Pământu l învăţă toresc . 7) Cvartir cu gră­d ină de legume. 8) Cvincvenalul prescris i-se va e-zopera învăţătorului dela înal tul guvern după serviciul de 5 ani în comună.

Reflectanţii la acest post să-şi ins t rueze docu­mente le necesa re şi subş tearnă P . On. Domn ppresbi ter t r ac tua l Procopie Givulescu în M.-Radna şi să se p r e -

211

zenteze în s. biserică din loc spre a-şi a ră ta des te r i ­tâ tea în cant şi tipic.

Groşi, la 29 Maiu 1904. Comitetul parohia l .

In conţelegere c u : Procopie Givulescu ppresbi ter inspector de scoale .

— • — 2 — 3 Pent ru îndepl in i rea definitivă a staţ iunei î n v ă ţ ă -

toreşti dela şcoala noas t ră din Valemare (filia la Feniş) se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela p r ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le împreunate cu acest post s u n t : 1) Salar în bani gata 270 cor. 2) Pen t ru buca te 130 cor. 3) Pent ru lemne 80 cor din ca re a re a se încălzi şi şcoala, 4) Pen t ru scripturist ică 20 cor. Spese de 5) conferinţă 16 cor. 6) Pen t ru cura tora t 10 cor. Cât râ care salar, se atinge s u m a de 800 cor. comuna b ise­r icească a pet i ţ ionat la înal tul guvern pent ru o în t r e ­gire cu 400 cor.

Dela recurenţ i să cere cvalificaţiunea prescr isă în §. 60 din „Regulament" fiind avisaţi că toate d o ­cumente le legale adresa te comitetului parohia l din Va­lemare să le subş tea rnă până la terminul susindicat Of- ppresb. al Hălmagiului (Nagyhalmâgy) precum şi a se prezeta în biserica din Valemare în vre-o d u m i ­necă ori să rbă toare spre a-şi a ră t a des ter i tea în c â n ­ta re şi tipic după ce alesul a r e să îndepl inească şi cantora tu l a tât în biserică cât şi afară de biser ică .

Valemare , la 6/19 Iunie 1905. Ioan Serac Mihai Oarce pres. corn. par. not. corn. par.

In conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar p p r e s b . inspector şcolar .

— • — 2 — 3 Pent ru îndepl ini rea în mod definitiv a a m b e l o r

posturi de învăţător i şi anume la şcoala infer ioară cu clasele I-1I. şi la şcoala super ioară cu clasele III-IV dela şcoalele noas t re din comuna Alioş ppresb . Li-povei, se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia „Biserica şi Şcoa la" .

Emolumente le înpreuna te cu acest post s u n t : I. Pen t ru învăţătorul dela şcoala inf. 1. în bani gata 72 > cor. 2 . Grăditja din satul bă t rân . 3 . 16 metri de l emne pentru folosinţa proprie-. 4. 10 cor. pent ru confer inţă . 5. 10 cor pentru scripturist ică. îvâ ţă torul este î nda to ­ra t a conduce s t rana s tângă şi a inst rua elevele şcoa­lei de repeti ţ ie fără altă remunera ţ i e . Se observă că conform înaltei rezoluţiuni Consist. Nr. 4701/1904 Ia postul dela şcoala inf. se admite recurgerea şi de în­văţă toare şi în caz când ar deveni a leasă o învă ţă toare , aceea va fi îndatorată , a se îngriji dânsa din al său pentru provederea cu un cantor în s t rana stângă. II. Pen t ru învăţătorul dela şcoala super ioară . 1. In bani 72 J cor. 2. 16 m. lemne pent ru folosinţa propr ie . 3. învăţă torul să înfiinţeze şi conducă cor vocol şi în fiecare an să instrueze 2 elevi în cântăr i le bisericeşti ; pen t ru acest serviciu va beneficia 2 jug. pământ . 4. Dela în ­mormântă r i unde va fi poftit, va avea stola usuată . î n ­văţă torul este îndatora t a conduce s t rana d reap tă şi a instrua elevii şcoalei de repeti ţ ie fără a l tă remunera ţ i e . F iecare înv. a re cortel liber în edificiul şcolar c o n s t a ­ta tor din 2 chilii, cuină, c ămară şi supra-edificatele din cur tea şcoalei, grădina şi podrumul şcoalei le vor folosi în părţ i egale-frăţeşte. Cvincverlalele se vor pr imi dela stat. Contribuţia reg. o va soli fiecare învăţă tor din al său.

Recurenţ i i la aceste posturi sunt avizaţi, c a r e ­cursele lor, adjustate cu documente le legale de cval i -ficaţiune, şi a r ă t ând în recursul lor anumi t pen t ru cară

comună. Alegândul a re să îndepl inească şi s e rv i c iu t cantora l .

Recurenţ i i sunt avizaţi ca recursele lor adjustate cu toate documente le receru te , legalizate şi ad resa te comitetului parohial din Guravale, să le suştearnă p â n ă la terminul sus indicat P. T. oficiu protoprezbi teral a l Hălmagiului (Nagyhalmâgy), precum şi să se prez in te în vre-o duminecă ori să rbă toare în sf. biser ică d i n Guravale spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi t ip ic .

Guravale, 2/15 Iunie 1905. Comitetul parohial ,

în conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar, p ro toprezbi te r şi inspector şcolar.

— • — 3 — 3 Pent ru îndeplinirea definitivă a staţiunei î nvă ţă ­

toreşti din comuna Lazuri inspectoratul Hălmagiului , . se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela p r i m a publ icare în foaia „Biserica şi Şcoala" .

Dotaţia împreuna tă cu acest post es te : 1. In bani gata din casa cul tuală dela Lazuri ş i

filia Groşi 490 cor . 2- Dela Lazuri . stângeni l e m n e pent ru învvăţător , iar dela filia Groşi pentru î n v ă ţ ă t o r 24 cor. 3 . Pent ru conferinţele învăţătoreşt i 24 c o r . 4. Scripturis t ica şcoalei »0 cor. 5. După ce toa t ă d o ­taţia sigură face numai 524 cor., în sensul ord. cons . Nr. ^'255/190 , s'a cerut întregirea cu ajutor dela s ta t la 800 cor., adecă diferenţa de 286 cor. alegândul î n ­văţă tor poate spera că b va primi dela s ta t pe c a l e a organelor bisericeşti . 6. Cvartir acomodat şi grădină . Cvincvenlul se va da numai după serviciul de 5 a n i împliniţi in aceas tă comună .

Alegândul învăţător este îndatora t a îndeplini şh serviciile de cantora t şi a provedea instrucţia şi î n şcoala de repetiţ ie, fără al tă remunera ţ ie .

Recurenţi i sunt avisaţi, ca recursele lor ad jus t a t e cu documente legale de cvalificaţie şi adresa te corni— tetului paroh , din Lazuri, să le suş tearnă până la t e r ­minul sus indicat P. T. Oficiu protoprezbi teral al H ă l ­magiului (Nagyhalmâgy) şi să se prezinte în vre-u du­minecă ori sărbă toare sub durata concursului în b i se r ica din Lazuri spre a-şi a ră ta dester i tatea în cântare şi t ipic.

Lazuri , 31 Mai. (13 Iunie 1905. Comitelui parohial .

In conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar, p ro toprezbi ter şi inspector şcolar .

— • - 3—a. Pent ru îndepl inirea definitivă a staţiunei î nvă ţă ­

toreşti din comuna Crocna inspectoratul Hălmagiu­lui, se escrie concus cu termin de 3 0 de zile de la pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Dotaţia împreuna tă cu acest post este : 1. In bani gata 357 coroane 64 fii. 2 . In buca te -

12 hl. grâu, 12 hl. cucuruz. 3. 24 metri de l emne pent ru învăţător şi pent ru şcoală. 4. 5 jug. p ă m â n t , a ră tor în preţ de 100 cor. după care pămân t învă ţă ­torul e deobligaţ a solvi dările. 5. Pent ru confer inţă 20 cor. 6. Pent ru scripturist ica 6 cor. 7. Pen t ru cura— torat 28 cor. 8. Pen t ru manipularea gradinei de pomi, , dela comuna polit ică 60 cor . 9. Cortel cu grădină de V2 Ju8-> grajd, colnă şi cămară . 10. Dela î nmormân tă r i unde va fi poftit, dela cei mari 1 cor., dela ce i miei 40 fii. 11. cei ce vor fi în s tare de a înfiinţa cor vor fi preferiţi şi vor căpăta o remunera ţ iune de 100 cor .

Alegândul învăţă tor va fi îndatorat a îndeplini şi, serviciul de cantorat în şcoală şi biser ică fără al tă r e ­munera ţ iune .

Doritorii de a ocupa acest post sunt avizaţi, c a recurse le lor adjustate cu toate documente le necesa re

Urmează în Suplimentul jfr. 26,

post recurg înp reună cu declara ţ iunea că de când şi p â n ă când îşi formează dreptul la cvincvenal , şi a d r e ­sa te comitetului par . au a le subşterne P. T. Dlui presb . Voicu Hamsea în Lipova (Lippa) precum şi a se pre ­zen tă până la terminul sus indicat, în vre-o Duminecă or i să rbă toare în sf. biser ică din Alioş, spre a-şi a ră t ă dester i ta tea în cant şi tipic.

Alioş, în 7/20 Iunie 1905. In conţelegere cu m i n e : Voicu Hamsea protoprezbi ter

— • — 2 - 3 Pent ru vacan ta paroh ie de clasa pr imă din

Răpsîg în protoprezbi teratul Ienopolei , pr in aceas ta se escrie concurs cu dura tă de 3 0 zile dela pr ima publ icare în foaia oficială.

Venitele încopcia te de aceas tă parohie s u n t : fo- \ losirea unei sesiuni pămân t ară tor , birul parohia l şi stolele preoţeşt i usuate , cvart ir şi grădină şi întregirea dela stat.

Recurenţ i i sub dura ta concursului 'şi vor subşterne pet i te le că t ră subscrisul protoprezbi ter şi se vor p r e ­zen tă vre-o dată în sf. biserică ca să se facă cunoscut naintea poporului .

Ienopolea, la 10/23 Iuniu 1905. Din însărc inarea Venerabi lului Consistor a r ă d a n :

Constantin Gurban, p ro topop . — • — 3 - 3

Pen t ru îndepl inirea postului învăţă toresc vacant , dela şcoala popora lă gr. or. r o m â n ă inferioară centra lă din Nadlac se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela p r ima pul icare în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" . Emolumente le s u n t : 1. Salar anual în bani 800 (opt sute) c o r o a n e ; 2. 4 (patru) stângeni l emne tari , ori 6 (şasă) stângeni lemne moi, din care se va îcălzi şi ş c o a l a ; 3. Scripturis t ica în n a t u r ă ; 4 . Spese de conferinţe învăţătoreşt i 4 (patru) coroane de zi şi spesele de pre junc tură şi 5. Locuinţă şi grădină.

Dela recuren ţ i se pret inde să aibă cvalificaţiune cu calcul general cel puţin „bun" , estras de botez şi a tes ta t despre serviciul de p â n ă acum.

Competenţi i au a-şi înainta documente le adjustate conform legii şi adresa te comitetului parohial , subsem­natului p ro topop din Arad, ca inspector de şcolă, iar în vre-o Duminecă ori să rbă toare să se prezinte în sf. biser ică , spre a-şi a ră ta dester i ta tea în tipic şi în ae le cantora le . Alesul e obligat a conduce s t rana fără ci tă r e m u n e r a ţ i u n e .

Dat din şedinţa comitetului parohial ţ inută la 14 Iunie şt. n. 1905.

Nicolau Chicin Georgiu Petroviciu preot, presed. corn. par. dir. scol. not. corn. par.

In conţelegere cu m i n e : Vasile Beleş protoprezbi ter şi inspector şcolar.

— • — 3 - 3 Pen t ru îndeplinirea definitivă a staţiunei învă ţă to ­

reşt i vacan te din Gura vale din inspectoratul Hăl-magiului, se escrie concurs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Beneficiul încopciat cu acest post e s t e : 1. In ban i gata din casa cultuală 260 cor. 2. In na tura le 12 şinice cucuruz, 6 şinice grâu în na tu ră (preţuite în 156 cor.). 3 . 6 s tângeni de lemne preţui te în 96 cor., din care este a se încălzi şi sala de învăţământ . 4. Spese de conferinţă în i 6 cor. 5. Scripturist ica 6 cor. 6. venitele cantora le care fac SO cor. 7, Cvartir l iber cu grădina. 8. înt regirea la 800 cor. conform disp. Ven. Cons. Nr. 2255/1905 cerându-se , a legândul în­văţă tor poate spera că diferenţa de 384 cor. să o ca ­pe te dela stat pe calea organelor bisericeşti . Cvincve-nalul se va dâ numai după împlinirea celor 5 ani în

Anul XXIX

I rele benefici i : 1. Cvartir cu 2 chilii, cuină, s u p r a e d i ­ficatele necesare şi gradină de circa 400 o ; . Es t ra-vilan de cl. 1. ară tor şi fânaţ 14 j ugă re ' c a th . ; 3. Bir (cucuruz) sfărâmat dela 1 0 viei â 2 viei ; 4. Dela 1 0 numere de case, dela cari au jug, jumăta te zi cu plu­gul, dela cei ce nu au boi, cu palma jumăta te zi lucru vipt preotul e îndatorat a da ; 5. Stolele usuate ; 6. intregirea dela stat, conform cvalificaţiunei recurentu lu i .

Recurenţi i , în vre-o Duminecă ori să rbă toare au a se presenta în sf. bis. din loc spre a-şi a ră tă d ibă­cia în cant şi tipic, conform dispoziţiunei regulamen­tului pentru p a r o c h i i ; ear ' recursele adjustate conform prescrierei legale, au ale adresa comit, parochia l din Brusturi până la terminul normal şi ale înainta oficiu­lui ppresbiteral din Ortiteag p. u. Elesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial ţ inută în Brus­turi la 21 Maiu v. 1905. Comitetul parohial . Cu consensul meu : losif Moldovan, adm. ppresbi teral .

• — 3—3 Pentru indeplinirea vacantului post invăţă toresc

dela şcoala g r - o r . r o m â n ă din Copăcel, pro topresb . Peşteş, se escrie concurs cu termin de alegere 6 / 1 9 August 1905 p. m., cu următoare le benefici i : 1. Lo­cuinţă cu grădină de legume; 2. Extravilan de circa 5 jug. cat . fânaţ 120 co r . ; 3 10 cubule buca te 120 cor.; 4. bani gata eiectaţi pe locuitori 360 cor. ; 5. e v e n ­tua la intregire dela stat la 800 cor., ca re se va ce re .

Alegându-1 învăţă tor va fi deobligat a indepl inl şi postul cantoral in şi afară de sf. biserică, pen t ru stolele usuate , fără a pret inde pent ru aceas ta al t salar .

Recurenţi i sunt poftiţi până la alegere a se p r e ­senta în sf. biser ică din loc, pent ru a-şi a r ă t ă dibăcia în cant şi t i p i c ; iar recursele instruate conform dispo­ziţiunilor legale şi adresa te comitetului parohia l din Copăcel, au a le îna in ta în termin de 30 zile dela pr ima publ icare , oficiului protoprezbi teral din Urgeţeg p. u. Elesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial din Copăcel , ţ inută la 20 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohial . Cu consensul m e u : losif Moldovan, adm. protppresb.

ca inspector subst. de scoale. — • — 3—3

Pent ru îndeplinirea vacantului post invăţă toresc dela şcoala gr.-or. r o m â n ă din Bănlaca tractul Peşteş , se escrie concurs cu termin de alegere în 2 o Iulie st. v. 1905, cu următoare le venite : . Locuinţă deplin corăspunzătoare , supraedit icatele necesa re şi grădină de legume; 2. Bani gata repart iaţ i pe locuitori 580 cor . ; 3 . 1 jugăr mic intravi lan 20 cor . ; 4. 24 metri lemne de foc, din cari se va încălzi şi sala de învăţământ . Şi eventuala întregire dela stat la 800 cor. pr in 2OO cor. ajutor.

Doritorii de a ocupa acest post sunt poftiţi a se prezentă în sf. biserică din loc, spre a-şi a r ă t ă des te­r i tatea în cant şi t i p i c ; iar recursele adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresate comitetului parohial din Bănlaca au a le înainta în termin de 30 zile dela pr ima publicare, oficiului protopresb. din Urgeteg p. u. Elesd.

Dat în şedinţa comitetului parohial din Bănlaca, ţ inută la 19 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohial . Cu consensul m e u : losif Moldovan, adm. protopresb .

ca inspector subs. de scoale. - • _ 3 - 3

Pentru indeplinirea vacantului post invăţă toresc dela şcoala gr.-ort. r omână din Măgeşti, ppresb. Peşteş se escrie concurs cu termin de alegere în 2 0 Iulie,

Supliment la „Biserica j i g o a l a " j f r . _26.

adresate comitetului parohial din Grocna să le sub-ştearnă Prea On. oficiu protoprezbite?al al Hălmagiului (Nagyhalmâgy) la terminal indicat mai sus, având a se prezenta în Crocna intr 'o Dumineca ori să rbă toa re în sf. biserica spre a-şi ară ta desteritatea în cântare şi tipic. Se notează că cvincvenalul se va da numai după serviciul de 5 ani în această comună.

Dat in şedinţa comitetului parohial , ţ inută în 29 Maiu 1905. Pentru comitetul parohial

Teodor Bodea preot, preş.

In conţelegere cu mine : Cornel Lazar, protoprezbi ter şi inspector şcolar.

— • - 3 - 3 Pent ru îndeplinirea definitivă a postului învăţă-

toresc din comuna Topa de sus (protoprezbi tera-tul Beiuşului, comit. Bihor), conform circularului Ven. Consistor din Oradea-mare cu datul '¿8 Aprilie 1902 Nr. 721 Şc" a. c , pe lângă următoare le beneficii : Cortel acomodat , grădină de 1000 orgii Q , 600 coroane, 15 metri de lemne din care se va încălzi şi sala de învă­ţământ , venitele cantora le delà mor t mic 40 fileri şi delà mor t m a r e 1 coroană. Recurenţi i până la 2 / I 5 Iulie au a-şi insinua recursuri le cu documente le re-cerute dlui protoprezbi ter Elia Moga în Răbăgani şi atunci a se prezenta la sfânta biserică, la serviciul divin. Ce priveşte decretul, alesul după funcţiune de un an îl va primi, iară cvincvenalele comuna biser i ­cească la timpul său le va cere delà stat. Alegerea se va ţinea în 3/16 Iulie a. c.

Comitetul parohial din Topa de sus, în şedinţa ţ inuta la 26 Maiu (8 Iunie) 1905.

Vasilie Papp George Pogan par., prea. eoni. par. not. corn. par. In conţelegere cu m i n e : Elia Moga, protoprezbi ter

gr.-or. rom. al Beiuşului. - • — 3 - 3

Pent ru îndeplinirea postului invăţătoresc vacant delà şcoala gr.-or. româna din Surduc, tractul Peşteş se escrie concurs cu termin de alegere 6/1©. August, 1905 a. c , cu următoare le v e n i t e : 1. Locuinţă şi g ră ­dină de legume ; 2. Extravilan invăţă toresc— = 60 cor. ; 3. 10 cubule cucuruz sfărâmat à 10 cor. = 100 cor. ; 4. Bani gata dictaţi pe locuitori — = 360 cor. ; 5. 16 m. lemne cu crer j i cu tot — = 40 cor. ; din acestea se va încălzi şi sala de învă ţământ ; 6. eventual in t re -gire delà stat, dacă se va acorda ca întregire la 800 cor. Alegândul învăţător va fi îndatorat a îndeplini şi postul cantoral în şi afară de sf. biserică, pentru care va beneficia stolele usuate . făr' de a pret inde altă sa-larisare.

Recurenţi i sunt poftiţi a se présenta în cutare Dumineca sau sărbă toare în sf. bis. din loc, pent ru a-şi a ră t ă decsteri tatea in cant şi tipic ; ear ' recurse le in­struite conform dispoziţiunilor legale şi adresate comi­tetului par. din Surduc, au a-le Înainta în t imp de 3 0 zile, delà pr ima publicare, oficiului ppresb. din Ur-geteg u. p. Ele^d.

Dat în şed. comitetului parohial din Surduc, ţ i ­nu tă la 25 Maiu st. v. 1905.

Comitetul parohial . Cu concursul meu: losif Moldovan, adm. ppresb. ca insp.

subst. de scoale. — • — 3—3

Pent ru îndepl inirea postului de paroh vacant din paroh ia Brusturi, ppresb. Peşteş comit. Bihor, cu termin de alegere 1 7 / 3 0 Iulie, 1905, cu următoa -

Anul XXIX

st. v. a. m. cu următoare le v e n i t e : 1. Locuinţă corăs -punză toa re şi grădină de l e g u m e ; 2. Bani gata eiectaţi pe locuitorii din Mâgeşti-Butan şi Iosan 600 cor. ; 3. Eventual 200 cor. ca intregire dela stat, dacă se va vota. Alesul înv. va fi deobligat a îndeplini şi agen­dele cantora le în şi afară de sf. bis. pen t ru care va beneficia stolele usuate : dela î nmormân ta re mare 2 cor., mică 1 cor.

Doritorii de a ocupa acest post sunt rugaţi a se prezenta în cutare Duminecă sau să rbă toare în sf. bis. din loc pent ru a-şi a ră tă dibăcia în cant şi tipic ; ear recurse le adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresa te comitetului parochia l din Buteni-Măgeşti şi Iosani, au ale înainta în termin de 30 zile dela pr ima publ icare oficiului ppresb. din Urgeteg p. u. Elesd.

Dat în şed, comit, parohial din Măgeşti ţ inută în 29 Maiu v. 1905. Comitetul parohial . Cu consensul meu : Iosif Moldovan, adm. ppresbit . ca

inspector subst. de scoale. - • - 3—3

Pentru îndeplinirea vacantului post învăţă toresc dela şcoala gr. ort. română din Sabolciu tractul Peş teş se escrie concurs cu termin de alegere în 2 4 Iulie şt. v. a. cu următoare le v e n i t e : 1. Locu­inţă deplin corespunză toare cu superedificatele nece ­sare . 2, 1 juger cat. grădină 40 cor. 3, 10 jugere ex­travilan păm. ară tor 200 cor. 4, Bani gata eiectaţi pe locuitori 360 cor.

Alegândul învâţă toru va fi îndatora t fără a p re ­t inde alt salar — a îndeplini agendele cantorale în şi afară de biserică, pen t ru care va beneficia stolele u -s u a t e : dela mormân ta re mare 1 cor., mică 60 fii. la cununie 1 cor. sf. apei iO fileri. Contr ibuţ iunea după pămân t o va solvi alegândul învăţător .

Recurenţ i i sunt poftiţi a se prezentă în cutare t Duminecă sau sărbătore în sf. biserică din loc, pen t ru

a-si a ră t ă dester i ta ţea in cant şi tipic, ear ' recursele adjustate conform dispoziţiunilor legale şi adresate co­mitetului parohial din Sabolciu a-le înainta în ter­min de 30 zile dela pr ima publ icare oficiului ppresb. din Urgeteg p . u. Elesd.

Dat din şed. cttului parohial din Sabolciu ţ inută la 28 Maiu v. 1905. Comitetul parohia l Cu consesul meu : losif Moldovan adm. pprebi ter ca

inspector sub. de scoale . — • - 3—3

Licitaţiune minuendă. Pe baza concluzului Ven. Consistor eparhial Nr.

2580/1905, pr in aceas ta se escrie concurs de licitaţiune minuendă pent ru p ic tarea sfintei biserici din comuna Igriş (Egres Torontâl megye pprezbi teratul Banat -Com-los). p r ţu l de esclamare 2460 coroane . Planul pro iec­tul de spese p recum şi condiţiunile de licitare se pot vedea la oficiul parohial din loc.

Reflectanţii vor avea să depună nainte de înce ­pe rea licitaţiunei ca vadiu 1 0 % zi zece percente din preţul de esc lamare , în bani gata, ori hârti i acceptabi le . Lici taţ iunea se va ţ inea Duminecă în 1 0 / 2 3 Iulie 1905 la 3 ore p . m, în şcoala confesională locală.

Comitetul parohial îşi rezervă dreptul a da lucră­r i l e reflectantului cu mai mul tă garantă , fără privire la rezul tatul l icitaţiunei. Licitanţii au să se p rezen t ezepe spesele lor propri i la licitaţiune.

Igriş, 16/29 Iunie 1905. Simion Crista

preş. corn, pat: — • - 1 - 3

214

Cercetaţi marea praValie alui

Sommer Jo^sef Arad, Strada principală în palatul bise-

ricei rom.-catolice, ZZ^ZZZZ^Z Fondată la anul 1863, r ^ y ^ Ţ ^ -

în care vor află îndeosebi domnii preoţi :

WW pălăr i i preoţeşt i ""^H de calităţi deosebi te şi dela cei mai experţi mă­iestri, cu preţurile cele mai ieftine ce există. P e lângă asta on. public român va găsi în marele magazin pe lângă serviciu prompt , având de con­ducător al prăvăliei pe u n român , ca on. clienţi să fie pe deplin mulţumiţ i , u rmătoare le articole : £jG~ pălări i de tot soiul , ci l indre, şi clac, " ^ g cămăşi de vară şi de iarnă, gulere, manşete, mănuşi de vară şl de iarnă, cravate, ciorapi, că­ciuli persiane, umbrele, etc. din fabrieele eele mai

OCCCSCCCC. renumite franceze şi engleze. ZC^CC^CC-Sperând, că on. public român din loc şi pro­

vincie mă va onora cu vizitele sale punându-şi toată încrederea în firma prăvăliei mele semnez cu deosebită stimă:

4—5 I o s i f S o m m e r .

Cancelar ia arhitectului r o m â n

loan INiga ARAD, 5trada Jozsef fâhercze£-ut f l r . ' l .

(lângă „Victoria").

Pregăteşte planuri şi specificări de spese pentru edificii publice şi private, pr imeşte lucrări în sfera ar-hiteeturei mai înalte, cenzurăr i , colaudări . Ca specialist în ritul nostru oriental edifică şi res taurează biserici în mod artistic, din care cauză îl recomandăm îndeo­sebi dlor parohi . Trimite planuri , schiţe, specificări şi serveşte în lucrări arhi tectonice cu desluşiri gratuit.

21-68

BISERICA şi SCOALĂ