suferinŢele vieŢei · 2017-03-15 · de iubire tainică, pentru ca sermana ei inimă să bată...
TRANSCRIPT
Universul Literar No. 24. — 2 — Lunî,' 13 (25) Iunie 1894.
C a l e n d a r p e 1 8 9 4 Ortodox
Duminecă, 12 Iunie. — Onufrie cel mare . ;
Catolic
Duminecă, 24 Iunie. — f Ion Botezătorul.
Soarele rësare la 4.17; apune la 7.47
SEPTÀMÀNA Evenimentul cel maî însemnat al sëp-
tëmâneï trecute e prinderea bandei luî Mărunţelu, cu căpitan cu tot.
împrejurări le în carï s'a făcut prinderea dibaciului tîlhar, care şi-a rîs de poliţie şi de potere atâta vreme, sunt foarte curioase. Totuşî, faptul principal care rezultă din peripeţiile acesteî prinderi e că Mărunţelu, dacă n 'ar fi fost trădat, ar fi rëmas şi până acuma liber.
Cel d'întêiu care a găsit firul, e comisarul Virgiliîi Ionescu, din Craiova, care, îmbrăcat ţerăneşte, urmăria de mal multă vreme pe bandiţi.
Acum vre-o zece zile, comisarul vëzu ieşind dintr'o cârciumă pe un ţoran bë-trân pe care'l cunoştea, anume Ion Un-gureariu. Ţeranul avea vre-o şapte pachete de tutun, pe care le băgă într'o traistă şi le dete unul- copil, care aştepta la uşa'Qârciumeî, şoptindu'î ceva.
— Nu e lucru curat ! 'şî-o 'fi zis comisarul, căci pofti îndată pe ţeran la poliţie. . Açi, mal de voie, maî de nevoie, bë
t renul mărturisi că Mărunţelu a fost la via unul anume Ioniţă Puţureanu, din marginea Craioveï. «Më tem însă, adaose el că baba mea nu seva învoi, de frică, ca să vi-i dăm pe hoţî.»
Şi baba a fost adusă la Craiova, dăscălită poliţieneşte bëtrâna se învoi ea să facă isprava.
Ea şi spuse poliţaiului: «Dumineca ce vine, s'au învoit să vie să prânzească toţi la vie, spre seară.»
Prefectul chemă pe un doctor, dădură opium femeii, ca să, toarne hoţilor în beutură. • .
Aceasta, ca să fie mal •puţin dureroasă trecerea bandiţilor de lâ libertatea codrilor, la întunericul încbisoriî, ar zice unii, cari aü multă încredere în delicateţa poliţiei faţă cu bandiţii.
Cred că la cheltuiala pe care a fă-cut 'o poliţia.cu narcotice a contribuit puţin şi frica pe care oamenii agieî o aveau ca să dea peste hoţi neadormiţi.
Dar, doctoria a fost de "prisos, căci tâlharii aü fost deranjaţi mai înainte de banchet.
In dumineca cu pricina, patru oameni din bandă ati fost prinşi la Craiova, într 'o odaie pe care o aveau cu chirie.
Hoţii dejunau, cu o frigare bună de miel pe masă şi cu o sumă de clondire cu vin. Aveau bucăţi de salam a-târnate prin cuie.
Indivizii au declarat imediat că sunt de ai lui Mărunţelu.
Potera condusă plecă îndată la via d-lui Puţureanu.
Mărunţelul, care aştepta în ceardacul cramei sosirea tovarăşilor, zări potera înainte ca ea să se fi apropiat de cramă.
Ca să distreze atenţiunea urmăritorilor, tâlharul porni în goană pe Ion Mămăligă, una din gazdele sale, cu scop ca potera, luăndu'l drept Mărunţelu, să alerge după el şi şa lase banditului timpul să fugă.
Stratagema însă pentru nenorocirea lui Mărunţelu a fost simţită şi dejucată.
Câţi-va călăraşi se rupseră din poteră, a lergară după Ion Mămăligă şi puseră mâna pe dênsul în vreme ce prefectul şi căpitanul Forăscu cu restul potere! înaintau spre cramă.
Ajunşi la cramă, prefectul şi şeful poliţiei de siguranţă somează pe Mărunţelu să se predea. Tâlharul refuză. Călăraşii t rag 4 gloanţe. Se aude un «aoleü!», dar nici după aceasta bandi tul nu se predă. Atuncî sergentul Sőre şi un gardist se reped în pod, pun mâna pe Mărunţelu, '1 leagă cobză şi'l dă jos.
Şi aşa se închee şi povestea Mărunţelului, care plictisise atenţia publicului.
Căci, ori ce poveste, cât de mişcătoare, t rebue să se isprăviască odată.
Dar, când scapi de unele dai de altele. . In Dobrogea, o tâlhărie «à la Mărun
ţelu» s'a întêmplat. 0 bandă de 7 inşi, se duc spre seară
la un ţeran, anume Ciocan, în apropiere de Constanţa, intră în casă, îl torturează şi îl jefuesc.
La ţipetele nenorocitului, oamenii din sat sar cu toţii.
Alţi bandiţi s'ar fi dat prinşi, dar a-ceştia, mai isteţi, luară cu denşiî o fetiţă a lui Ciocan şi la o mică depărtare, începură să parlamenteze cu sătenii.
— Dacă săriţi asupra noastră, omo-rîm copila.— Şi, zicênd aceasta, unul apropia un cuţit de gâtul fetei.
Sătenii, ca să scape fata, au lăsat pe tâlhari să se depărteze până în apropiere de pădure ; hoţii aü lăsat apoi fata şi ati dispărut.
Nemulţumire pe bieţii preoţi. După ce sunt ameninţaţi să li se schimbe costumele, ca la cucoane, mitropolitul printr 'o circulara, a oprit pe preoţi de a umbla călare, în căruţă deschisă, precum şi de a'şi mâna singúri caii.
Deci, preoţii vor trebui să aibă numai de cât cupea, sau să. umble în chervane. , . . ,
Prin urmare preoţii vor avea, obligatoriu, vizitiu,—fără să li se dea vre-o plată deosebită pentru aceasta.
Adică, drept vorbind, bieţii popi, vor trebui să meargă mereu apostoliceşte chiar ologi să fie, saü cm., velocipedul.'
In adevër, în sfinţita ordonanţă ar-chipăstorească nu se pomeneşte nici o popreală a întrebuinţării acestui mijloc de locomoţiune.
La liceul unguresc din Bucureşti de pe strada Calvină, în mijlocul capitalei ţerei româneşti, se practica maghiarizarea. •
Nu e o. glumă. Ianoşii şi Bodoriî cari sunt belferi la această scoală, interzic elevilor români de a ,vorbi între eî româneşte.
Asta e o culme ! Ministerul instrucţiei a luat mësurî.—
Më mir, numai, ce ati românii d e ş i trimit copiii într'o şcoală ungurească ?
Pe de o parte, Iştvanii au dreptate să cam rîdă de noi..
Sunt oameni cari înţeleg într 'un mod foarte ciudat datoria pe care o a r e fiecare de a-şi plăti chiria.
La Bacău, proprietarul unei case, St. Pavli, se prezintase la chiriaşul sëti, unul Haidäü, ca să-şî plătească chiria la Sf. Gheorghe. Haidäü se rugă sătl ierte .pentru câte-va zile, сД-ï ^ а д ф і а .
Ducéndu-se din noü zilele trecute ca să ceară bani, chiriaşul începu să'l înju r e . Pavli trage lui Haidäü o palmă, iar acesta dădu brînci proprietarului, care se rostogoli pe scări şi-şL rupse un picior.
Din pricina asta, peste câte-va zile, Pavli muri, iar Haidäü a fost arestat.
In străinătate, a făcut senzaţie încercarea de omor în contra d-luî Crispi, primul ministru al Italiei. Celebrul bărbat de stat n'a fost atins.
Ceva ciudat : Se zice că Papa primind vestea, ar fi căzut abă tu t pe un scaun, de părere de reü. • . Cine o crede, să-î fie de bine.
In Ungaria camera magnaţilor a votat legea căsătoriei civile, de şi o respinsese înainte.
Dar, parlamentele, chiar cele compuse din magnaţi , se domesticesc.
Unde mal pul că ati circulat şi o mulţime de bani cu un miros vag de usturoiul
gustul mătuşei... Aşa a crescut ea... Suferind zi şi
noapte ani îndelungi, până ce a ajuns fată, fată mare şi frumoasă... .
In ciuda suferinţelor, ea ' se desvol-tase, se făcuse un înger de frumuseţe...
Dar încă suferea...
SUFERINŢELE VIEŢEI Muma fericită
S'a mări tat !... E aşa de fericită ! Bărbatul ei e bun... O iubeşte mult... A luat'o din dragoste... Ce viaţă senină are să ducă!...
Până aci a suferit mult, foarte mittlt... A crescut pé mâini streine, pe mâinele unei mătuşe rea şi^cicălitoare...
Părinţii aü lăsat'o micuţă în lume... Micuţă de tot, pe când d'abia putea să gângăvească : Măniiţo... Ţătiţă...
I-a uitat însă curênd... Copilăria uită iute durerile ; rîsul, bucuria sunt ale eî...
De aci'ncolo, cu cât a crescut, a început să simtă lipsa părinţilor...
Mătuşa el o punea la fel-de-fel de lucruri grele... Şi, dacă ea nu isbutea să le facă în tocmai după pofta mătuşei, atuncî era vai şi amar de t rupu-leţul ei... -••?.*-
Mătuşa o bătea, o bătea câineşte... Şi micuţa îşi îneca lăcrămile, îşi înă
buşea suspinele cari îi sfîşiau pieptul, şi se nevoia să facă aşa ca să fie pe
Norocul îî scoase în calo pe Ionel... A fost destul câte-va priviri înflăcărate... A fost destul câte-va cuvinte dulci de iubire tainică, pentru ca sermana ei inimă să bată într 'un chip neobici-nuit, pentru ca. întreaga ei fiinţă să fie coprinsă de o simţire nouă, nepricepută de ea... ' •
Ea, oropsita, ea, • prigonita, simţi că înviorează, că vede deschizéndu-se o
: viaţă necunoscută în. calea ei, o viaţă fericită, lipsită de chinuri îndurate, plină de farmec, de iubire...
1 Şi fără să ştie pentru ce şi cum, iubi Í pe Ionel... II iubi din toată puterea su-! fiefului ei nevinovat, din toata inima
eî însetată de dragoste, de iubire dorită...
Şi când Ionel îi 'zise : — Vrei, Mărioara'să fii nevasta mea ?.. E a . n u găsi alt lëspuns, • de cât la-
crămi de bucurie, de cât hohote isbuc-nite de multă fericire...
Ionel o atrase la sînul sëu.„ Roşie ca o cireaşă-în luna lui Cireşar, Mărioara îşi ascunse capul la sinul-lui..:
Suspina, fără să poată îngâna ceva... Ionel o sărută pe frunte, Mărioara în
culmea fericire!', ca recunoştinţă nemărginită îi sărută mâna...
Şi-atât...
E nevasta lui... E fericită. Toate suferinţele trecute sunt uitate...
E rai în casa lor... La anul, o fetiţă Didina, veni să puie chiag traiului lor fericit...
Toate comorile de iubire ale tatălui şi mai cu seamă ale inumeï, se reversant, asupra acestui rod al dragostei lor.
Ce fericiţi erau!. . . Gângăvelile fetiţei, făceau bucuria
lor... Era ceva drăguţ să'i vezi pe a-mêndoï cum îşi dispută mângâierile fetiţei, ca re . cu. mânuţa ei durdulie, îi ciupia de obraz făcend un haz nespus.
Toată ziua Didina era în braţe... Trecea din braţele unuia în braţele celui-l'alt... Şi fericirea, mulţumirea lor sufletească eraü nespus de mari...
Ş'aşa crescu Didina. Desmierdată de tată, resfăţată de mumă care căuta ca fiica eî să n 'aibă nici cea mal mică ideie de chinurile vieţei îndurate de dênsa...
*
Didina e de opt-spre-zece ani... Face cinste frumuseţei mamei ei... E tocmai Mărioara când era de aceiaşi verstă.
Mama e fericită, nu se poate mai fericită ! Ce de- visuri împleteşte pentru viitorul fiicei ei!., .
Dar acea frumuseţe răpitoare, acel boboc de trandafir, spre groaza,mumei şi a tatălui, se păli într'o bună zi...
Trei luni de-arêndul zi cu zi, în acel culcuş al fericirei, al dezmierdărilor nespuse, domni suferinţa, durerea crîn-cenă...
Lacrămi amare versaü părinţii în jurul fetei lor suferinde...
încetul cu încetul, Didina se stingea, pierea...
O receală, o mică receală, făcuse din acel corp încântător, o fantomă, ceva ca în basme...
Părinţii se uscaü de, durere, se sfîşiau de amărăciune.
Şi într 'o zi cupa amară se umplu.... Didina sbură la ceruri între îngeri, semenii ei...
Oh !...' lovitura a fost grozavă... Nici pic de lacrămi nu se mai zări în ochii Mărioarei... , ' Era statuia desperărei.. .
Cu ochii sticloşi şi ţ intă se uita la copilita ei neînsufleţită, la bucuria: ei pierdută, la fericirea eî răpită.
Nici o putere omenească n'a putut s'o despartă o zi şi o noapte de acel corp iubit çare a fost fericirea vieţei ei în tregî...
Şi când lutul acoperi de veci acél corp iubit, un ţipet sfîşietor ieşi numai din pieptul mumei... Un ţipet grozav urmat 4 ' tm Jifuot de" rîs sgoraotos... "•»•• .*""-•;•' . ~ v ' . '." ' .-"V-1' . . ' . .
Era fericită!... Mumă fericită!... Marion.
0 NOAPTE m Pe un ger de crapă piatra. Ca varga t remurând, Am stat o noapte 'ntreagă La pândă aşteptând.
De mult nu te vëzusem, Doream a te vedea Şi ochi'mi s'aţintiră Pe scumpa: ta perdea.
La fie-ce mişcare Ce pare că făcea, Prin corpul meü un farmec Ca fulgerul trecea.
Deşartă aşteptare ! Nu .te-am putut z ă r i ! Trecuse noaptea 'ntreagă Se lumina de zi.
Şi eü, Га ta fereastră, Ca spectru îngheţat, O noapte grea de iarnă, Plângênd, am tremurat .
Când soarele, îh fine Pe cer, a resărit, Atuncî îţi vëzui chipul La geamul aburit.
Л т оіат să'ţî spun durerea-mi Şi cât am aşteptat. Dar ale mele buze, De ger s'aü încleştat.
Ai rîs atuncî de. mine Şi eu m'am dus plângênd, C a m aşteptat o noapte, La pândă tremurând.
De-atunce o dorinţă In pieptul meü hrănesc, Un dor de rëzbunare, In inimă simţesc :
Aşi vrea ca să îngheţe Un ger inima ta Ş'amorul nicï odată Să nu'l mai poţi gusta !
CAROL SCROB.
Ş T I I N Ţ A .'Nană aplicare a mlfureX de cărbune. -Con
curenta limbilor. — Strămoşii microbilor noştri. — Nou metal pentru monede).
* Sulfura- de cărbune, fiind întrebu inţată de înveţatul francez Aimé Girard pentru distrugerea parazitului sfeclei (Heterode'*a Schachtii), s'a aflat ca bună ca excitant pentru vegetaţiune.
Sulfura de cărbune dă.forţă de creştere grâului, ovëzuluï, trifoiului şi cartofilor.
Recoltele acestor diferite plante au sporit de la lő la 70 la sută, prin întrebuinţarea substanţei aceştia, fără ca să se fi adăogat nici un îngrăşăment. Câmpiile fuseseră t ratate cu sulfura de cărbune înainte de semonătură.
Sulfura de cărbune mi ucide microbii şi bacteriile leguminoaselor, atât de necesari desvoltării acestor plante, precum nici microorganismele vitrificaţiu- ' nil. D. Aimé Girard, crede că acţiunea el se întinde numai la insectele adulte şi la unele larve, diti care pe unele le taie şi le rănesc.
Chestia de a se şti dacă practica a-gricolă va putea trage foloase din a-cest procedeu nu e deslegată, căci doza de sulfura de cărbune prin care s'a sporit recolta reprezintă o cheltuială care nu poate fi mai mică de 1000 fr. de hectar.
*Aimericaniï cred că nu maî e folositor să înveţe cine-va latineşte, limba ştiinţifică internaţională prin excelenţă.
Ei susţin că .limba dominantă a viitorului va fi negreşit cea englezească.
In unul 1806, erau vorbite pe tot pă-mêntu l : Limba franceză 19°/ 0 acum e vorbită-de 12.7% Limba g e r m a n ă 18.7"/o » •» » » lT.7°/o Limba engleză 12.7% » » » » 27.7%
Dupe cum se vede, cifrele daü dreptate americanilor cari susţin că încetul cu încetul limba engleză se va impune ca limbă internaţională. Numai evenimente neaşteptate să nu producă vre-o schimbare.
? «Microbii noştri», drăguţii de microbi cari ne aduc holera, versatul, an-, ghina, oftica,—multe şi minunate daruri,—or fi avut şi el strămoşi în lumea preistorică şi cum or fi fost ei V
Cercetări asupra acestui fapt sunt greü de făcut în păment, din cauza lipsei în corpul lor, a ori-cărei formaţii
Universul Literar No. 24. — 3 — Luni, 13 (25) Iumo 1 8 9 4 .
solide care sä poată rezista acţ iune! distructive a timpului.
Paleontologistuî Renault a'gäsit totuşi un numër mare de microbi în coproliihe (dijecţiunile fosile ale peştilor carî trăiau în epoca huilei). Aceşti microbi sunt relativ gigantici, de oare-ce më-soară opt miimî de milimetru lungime.
Se vede că şi microbii au degenerat . Descoperitorul le-a dat numele de
«Bacterium permiense». Cum se vede, vietăţile nu erau mai
fericite în epoca carboriferă de cât as-tă-zi.
* Un noü aliagiü a fost descoperit de d. Hunt în cursul unei serii de experienţe făcute sub auspiciile societate! regale din Londra. E format din 78 părţi aur, şi 22 părţi aluminiu şi are o coloare frumoasă purpurie, cu reflecte ca rubinul, care' î 'face imposibilă i-mitarea.
Aceasta particularitate face noul a-mestec foarte bun pentru monede.
•Sapiens.
Fra te scump, dorite Тошо, de când nu maî (eşti cu anine
O dor in ţa më coprinde tot prin s tele-acăt i ta !... Caut şi în t r eb î n t r u n a spre-a afla ceva de t ine Şi шб perd în rever ie în dor in ţa de-a te-afla.
Sufer inţe , g â n d u r i negre . . . ş i u n dor f á r a hotare Le înal ţ , cu tainici şoapte, pàn ' l a t ronul cel ceresc; Şi me rog Dumneze i r e ! cu suspin şi cu oftare
'Sil te-arăte p r in t re stele, dac 'aieï n u te 'n tè lnesc !
Căci c redin ţa noas t ră este c'or ce in imă senină Colo'n cer de-aicî se duce , când o viaţă-a suferit ! Cevao. . . dar n ' a m putere să 'n ţ e l eg cea s t eâd iv ină , Care chiar în astă seară cu m â h n i r e m ' a pr ivi t .
Eşti in s teaua ce priveşte, noaptea, până 'n (d imineaţă ,
Cum în j a lea mea adâncă doine triste e u î n g â n ? Spune-mîjfrate scump,o da tă mâng-âe a mea viaţă , Căci de doru-ţ i perd vigoarea, me simt slab
ica u n botrâri !
Şi m 'aş mângâ i a acuma şi c'o ta inică .privire, Când aş şti c â e a ' i trirneasă din dori tele-ţi privir i i Fie ch iar t ransf igura te sub a stelelor sclipire Ar putea să consoleze nc'm])ăcatele-ml s imţ i r i !
Spune-mi pot să am c r a i i n ţ ă c ' a l lăsat să m i să ru te •llaze dulci în nopţi senine, spune'm'í de trăeşt i
(ca stea ! Ştiuc'ata-le s tă ru in ţe .ce-a i depus în clipi t recute , N'ait fost pen t ru viaţă vană . ci e te rn spre-a
( românea.
Spune-mi dacă răsplăt i rea o păstra a ta Urs i tă Sa ţi-o dea acolo u n d e s e ' n c u i u m ' câţi sufer ' jos: Spune'in'i stea, ce 'mi stai în cale şi ce 'ml eşti
.(aşa iubită Toate, spune-le şi tainic, insa ini misterios :
Dacă viaţa ta nu este i n t r ' a stelelor via ţă . Să prive'-iti' gall ieu Ia (ninc ca lumina din făclii;, Iar -de eşti o stea în ce rur i , noaptea pâuă ' n
('dimineaţă, Să im- chemi în a ta cale tot cu raze dulci si vii !
1S9Í, Iunie.. A l . I . Son tu .
Curier judiciar Doué pal me
Naică, bărbat încă în floare, se plimbă fl aerând pe calea Victoriei...
A ajuns la Episcopie... Cască taman gura la o vitr ină, unde sunt nişte coroane şi lui che te frumoase, când, de-o-dată, se pomeneşte c'o palmă pe. obrazul drept, de'i scapără ochii...
Se întoarce şi vede un individ, cu ocini bolixşiţ i , cu faţa palidă, barba
'si perul în neregulă, cu îmbrăcămintea în dezordine... • '
l 'arc a fi un nebun... — D-ta ai dat?. . . îl în t reabă Naică,
•stacojiu pe obrazul lovit şi cu mânia colcotind. în suilct...
— Eü !... rëspunde furios cel-lal't... • - - Şi ai poftă să maî dai V zice Naică
strîngCnd pumnii... — Oh !.. mare poftă!., rëspunde cel
la l t . — Aşa !.. îngână Naică furios.
' Şi . .. . Şi pune în practică ce a zis Christos... Naică întoarce şi obrazul ştîng pe care furiosul aplică o cataplas-niă de vede. omul nostru stele verzi....
Naică se face galb'en-verde... Furiosul scoate un suspin de uşurare.. .
Lumea se strînsese de jur-împrejur... Naică scrîşneşte din dinţi, strînge iar din pumni, so face ca racul la chip, şi cu un ton p in de furie, strigă :
— Va să zică, doue?.. , • — Doue!. , rëspunde furiosul liniştit. — Şi nu mai aï poftă de nici una,
strigă ' Naică. — - Nu... Naică se repede la el şi, când toată
lumea sări să'î despartă, Naică zise liniştit :
— Carta d-tale, d-le... — Cu рШсёге, d-le, rëspunse fostul
furios... Şi îî întinse o carte soioasă pe care
Naică citi : Ion Nenicî, artist dramatic. Naică o băgă liniştit în buzunar şi
zise : ' — Vei avea a face cu mine, d-le... — La ordinul d-tale, domnule, rës
punse artistul salutând... Şi amêndouï se despărţiră în mijlo
cul mulţimei care comenta faptul în felurite chipuri...
Toţî se aşteptau pe a doua zi la un duel de moarte...
Dar aşteptarea lor fu zadarnică... Naică nu era din aceia care să'şî expue pielea la găureală...
Dete pe artist în judecată şi atâta tot... • ' • •
Şi procesul palmelor se înfăţişă erî în faţa judecătorului de ocol...
Judecătorul , artistului dramatic. — D. Naie Calomfir, prin suplica înregistrată la Nr...., din 30 Mai trecut, se plânge că, pe când se plimba liniştit, pe din faţa Episcopiei, d-ta, ca un furios, aï sărit la el şi i-ai cârpit doue palme...
Artistul, întrerupând cu modestie.— Pardon, d-le judecător, una...
Judecătorul.—Reclamantul susţine că doue...
Artistul.—Rëu face ; pentru că eü i am dat numai una...
Judecătorul .—Dar cea-1'altä ?... Artistul.—M'a rugat d-lui săi-odati . . .
(Rîsete). Naică, mirat .—Eü? Artistul.— D ta ! Nu mi-aï zis d-ta
t ex tua l : «D-ta ai dat?» Şi eü ţi-am rëspuns : «Eti !» Pe urmă nu m'ai întrebat tot d-ta : «Şi ai poftă să mai dai ?» Şi eu ţi am rëspuns : «Oh ! mare poftă!» Şi ai întors obrazul.
Judecătorul. — Şi d-ta l'ai- pălmuit... Artistul.—Da,., Eram dator... Judecătorul , mira i—Dator ?... — Artistul.—Da... Te rog, d-le jude
cător,, fii aşa bun şi întreabă pe d-nul dacă më cunoaşte...
Naică, mösurftndu-1 cu atenţiune din cap pâ'nă'n picioare.—De unde dracul s ă ! cunosc...
Artistul, rînjind. — Nu më'-; cunoşti... Eü te cunosc bine... P e r u l ' ş i barba m'ail schimbat mult, aşa e, ai dreptate. . . Cu toate astea pe când eram ras, acum 20 de anî, më cuuoşteaî destul de bine...
Naică.—EÙ Artistul.—Da, d-ta... Şi d-tale îţi da
torez nenorocirea vieţe'i mele întregi... Ntlică, din ce în ce maî încremenit.
—Mie ?..; Artistul.—Da, d-tale.—(J udecătoruluii
-Inchipueşte-ţî, d-le,. că acum 20 de ani eram tênër şi frumos... lubiam la nebunie pe o fată încântătoare-şi bogată... Şi fata mö iubia... Deci viitorul îmi zîmbia şi eram să fiu fericit, dacă prietenul meu Naică nu se amesteca să'mi strice combinaţia...
Naică, cu gura căscată.—Eü ?.. Artistul.—Da, d-ta,.. într 'o seară, când
treaba era ca şi închegată, prietenul Naică trece pe la poarta iubitei mele, unde stăm de vorbă :cu iubita mea... Nu ştiu 'cum face şi më calcă pe bătătură.'.- Eu, fără să'l c.ùnosc, pe întune-neric, îl fac : «Dobitoc !» El nici una, nici doue îmi cârpeşte o palmă de vëz fel-de-fel de seîntei în faţa ochilor... Până să'mi vin în fire, Naică dispăruse şi iubita mea;... Vai, iubita mea...
Judecătorul, curios.—Iubita d-tale?... Artistul.—Mi-a 'nchis poarta 'n nas şi
mi-a spus vcrde 'n ochi, să nu'i mai calc pragul portei, pentru, că un om pălmuit nu e vrednic de dênsa...
Naică—Săracul băiat!... Artistul.—Më plângi... Prea târziu !...
Vai!... dacă ar fl fost numai atât... Judecătorul, curios.—A mai fost ceva? Artistul.—Oh ! da... Ceva grozav !...
Peste c â t e v a sëptëmânï citesc în ziare că iubita mea se mărită !... Şi eu cine !...
.judecătorul.—Cu cine ?... Artistul.—Cu prietenul meu... Cu a-
ccla care m'a pălmuit... Cu Naică... Naică, care de câte-va clipe se tot
bate pe frunte şi'ş'î dă silinţe de aducere aminte.—Iancu !...
Artistul.—Da, Iancu tëii de a l tădată . . . Tovarăşul teu voios la petreceri... Prietenul tëu pe care l'ai pălmuit şi i-ai răpit fericirea... D'atunci un singur gând am avut... Să më rësbun... Să'î dau palma primită înapoi... Timp de 20 de ani meseria mea m'a pur ta t în provincie... Acum o lună am venit în Bucureşti şi norocul mi-a scos în cale pe prietenul... I-am dat palma ce eram dator... Şi m'am simţit uşurat...Rësbunat!
Judecătorul.— Dar pe a doua...
Artistul.— M'a rugat să i-o daü... Şi apoî era şi drept... Dobênda la cea d'în-.têiu pentru douë-zecï de anî de nenorocire...
Naică, cu lacrămi în ochî şi în voce, cu manile în t inse .— lancule.. . Iartă-më !... N'am ştiut...
Iancu, luându'l în braţe şi sărutân-du'l.— D'aia şi te iert că alt-fel...
Se pupă... Nttică, plângênd cu înduioşare.— Ş'a-
cum aidem să depunem o lacrimă pe mormêntul aceleea care a făcut nefericirea ta şi fericirea mea...
Ş aşa s a 'nchis dosarul. Mitic utá.
IDEALUL MEU Cu cât maî mult îmbătrâneşte Tot mai frumos e Carol Scrob. De-aceea versurile sale Le şi admir, le şi aprob.
Din zi în zi, cântând mai dulce, Vecïnicul tînër Carol Scrob, Eu nu më mir de loc că este Al dragostei stăpîn şi rob.
Din zi în zi, iubesc mai tare Pe visătorul Carol Scrob.— Ah ! Cum nu pot sbura la dênsul. Ca să mi'l fac stăpân şi rob.
Marie.
CARTEA^VIETEI Ceea ce face pe furnică să nu îm
prumute cu plăcere, este că greerul nu înapoiază nici o dată.
# *
Dacă nu vrei să comiţî o acţiune blamabilă, lucrează când eşti singur, ca şi cum douë-zecï de ochi te-ar privi.
Pacea este timpul în care copiii îşî îngropa părinţii. Rëzboiul este timpul în care părinţii îşi îngropa copiii.
Omul cel mai bogat e cel econom*. Omul cel maî sărac este cel sgîrcit.
Eşti bogat, de orî-ce stare socială ai fi, atunci când venitul tëu, îţi satisface nevoii?.
Uităm prea curênd casa părintească. Moartea ne sileşte a ne întoarce gândirea spre ea.
C R O N I C A Pe b r â n c i !...
Pe brânci !;.. Cu toţii datt pe brâncî, Se svîrqolesc şi se arunca, Să dea maî iute de Cuptor, Să scape de a tâ ta muncă...
Pe brâncî şcolarii se muncesc, înva ţă până 'i bate sfântul, Şi dau examene pe rend, Le dau,- de merge la toţi untul...
Şi profesorii sunt în zor, Muncesc pe brâncî, pân ' la sudoare, Şi trec, şi lasă repetenţi Aia, cum lor li se năzare...
Şi magistraţii' daü pe brâncî De '{ trec sudori şi reeî şi dese, Muncesc, — ce-aş'î vrea şi eü munci,-D'amână 'n toamnă la procese...
Şi 'n ministere daü pe brânci, Slujbaşii toţi muncesc în grabă, Ca să sfîrşască, bine-rëu, Ce aü de muncă şi de treabă...
Şi toţi cu toţii 'n Cireşar, Muncesc în zor şi cu speranţă, Muncesc pe brâncî de 'î trec sudori, Să intre iute în vacanţă...
Şi toţi cu toţii gălbejiţi Brăzdaţi la chip, brăzdaţi pe frunte, Să se 'utremeze vor pleca La zer şi aer, pe la munte...
Satt se vor duce pe la băî, La băi de ape minerale, Cei scroi'uloşi, cei oi'!... ticoşi, Saü cei ce au dureri de sale...
Doar ceî săracî vor rëmânea Ca 'n tot-d'a-una, în capitală, Şi nu maî eî vor înghiţi, Căldură, praf şi năduşalâ...
Şi ca să doarmă liniştiţi, Când vor voi ca să se culce, Vor face hae de !... şi eî In Dâmb o viţa, apă dulce...
Nicodem.
Mănâncă acasă de te satură, dacă vrei să petreci la masa de nuntă .
(Slavon).
LUCRURI ШМ TOATA LUMEA Isabela de Burbon data în jude
cată.— Pe la sfîrşitul anului 1890, cu ocazia zilei naştereî .sale, fosta regină a Spaniei, Isabela de Burbon, locuind la No. 19, Avenue Kleber, primi între alte daruri , un superb coş de fiori, fur-nisat de casa Lion.
Câte-va zile dupe aceea, d-na Lion se prezentă în faţa ex-reginei spre a reclama plata coşului de florî, adică 250 de francî.
— Dar nu v 'am comandat nimic, zise Isabela. Aï fost de sigur victima vre-unuî înşelător.
Cât-va timp dupe aceia, negustoreasa de flori adresă Isabeleî de Spania, o scrisoare unde ea se exprima ast-fel :
«Am fost victima unuî înşelător şi më adresez, spre a obţine plata celor 250 de franci, amabilităţii voastre şi mareî voastre bunătăţi.»
Ex regina nu rëspunse. D-na Lion atunci o soma prin portă
rel şi totuşi nu primi rëspuns. De aceea negustoreasa de flori a tras
în judecată pe Isabela de Burbon pentru plata celor 250 de fr.
Procesul va veni Marţi în faţa tribunalului şi ex-regina a dat procură avocatului Berandiaran spre a se prezenta la proces.
Circulara deputaţi lor englez i către presă.—Vre o sută de deputaţi din Par lamentul Angliei au adresat directorilor de ziare următoarea circulară !
«Nouî am constatat, cu mare regret , că cea mai mare parte a presei are tendinţa de a intra într'o mulţime de detalii' inutile îndată ce e vorba de o afacere senzaţională care loveşte în moralitate şi maî cu seamă în instinctele ascunse ale cititorilor. .
«Voim să vorbim despre afacerile de divorţ, de adulter şi altele de acest fel.
«Noi suntem de părere că reproducerea amănuntelor de acest fel, cum se face de obieeiü prin litere mari şi groase, în scopul de a se atrage atenţia asupra părţilor scandaloase ale istorisire!, să nu se mai facă, căci ea nu face alt-ceva de cât să demoralizeze pe un mare numër de tineri de ambele sexe.»
Bieţii gazetari ! Iată acum cum deputaţii englezi vor să ne oprească de a reproduce ştirile de senzaţie.
Bine.că deputaţii nostru nu seamănă cu ceî englezi.
DESCOPERIREA ZILEI
O descoperire archeologică.—D. Bouyac, interpret militar în misie, controlor civil al lui Medjez-el-Bab (Tunisia), a descoperit de curênd, în mijlocul ruinelor situate la .38 kilometrii de Tunis, în antica Bisica un templu dedicat zeiţei Venus. '
Iacă ce a aflat archeologul : O statue de femee, în marmoră albă,
de un desemn delicat şi cu forme foarte curate, avênd 1.70 metru înălţime, fără cap.
Şase inscripţiuni inedite care com-plectează pe alte inscripţiuni deja cunoscute.
Un vel foarte bine conservat, etc. Toate aceste obiecte aü fost t rans
portate în curtea de control a luî Med-' jez.
UN S F A T In cazuri de zgâriituri pe piele, se
întrebuinţează unt-de-lemn ordinar, bătut mult, până ce ia consistenţa sraân-tânei. Se aplică leacul pe zgâriitură.
Universul Literar No. 24. _ . 4 _ Lunï, 13 (25) Iunie 18!'4.
Castelul Fermecat ROMAN DE P I E R R E S A L E S
PARTEA A DOUA
I
Recunoştinţa omenească
— O, vreau s'o regăsesc! Dar prin ce minune ? Făcuse o mică anchetă la gară ; era sigur că dênsa luase un bilet pentru Paris ; dar cum sä găsească în Paris o femeie care vrea să s'ascundă?
— Nu, trebuie s'aştept. Şi spera, cu conştiinţa egoistă a
dragostei, că dênsa nu încetase de a fi nenorocită, că dînsa nu ' l părăsise de cât pentru a recădea în mâhniri maî crude de cât acelea prin care trecuse şi că în curênd, obosita, disperată, îşi va întoarce instinctiv paşii spre fiinţa care ' î arătase bunătate, devotament, că se va învoi, la nevoie, să fie iubită, mângâiată.
Şi se lăsa în voia tuturor presupunerilor asupra a «ceea ce putea fi acea crea tură atât de frumoasa cât şi tainică» care'î furase inima, asupra nenorocirilor prin care trecuse ; şi fiind că nici o explicaţie nu ' l mulţumea, îşî zicea :
— Ce'mî pasă! o sâ 'mî spună ea tot când se va întoarce.
Căci, asupra acestui punct, încrederea sa era nestrămutata ; însă nerăbdarea îl enerva şi când, ca în acea seară, se ducea la căsuţa din mahalaua Gobeli-nilor şi se asigura că nici o scrisoare nu ' ï sosise, că nici o ştire nu ' l aştepta se întcarcea la Havre exasperat, ga ta să se certe cu oamenii care nu' ï plăceau.
In acea seară nu întâlni pe nimeni şi se culcă fără să revadă pe tatăl sëu nici pe sora sa. Iar a doua zi se afla în aceeaşi stare de enervare când plecă la biuroü.
D. Champagney, pentru a'şi da un motiv ca să'i radă, se dusese la biuroü cu o jumëtate de oră înainte.
— Ştii tu, mititelule, îi zise densul îndată ce '1 zări, când cine-va e'stăpân trebue ca din când în când să vie înaintea amploiaţilor pentru a le da o pildă.
— Bine, tată, respunse Claudiu cu linişte.
Ar fi roşit să se apuce la ceartă a-supra unui subiect atât de meschin.
Insă pe la zece ore, tatăl sëu îi dictă c â t e v a acrişori pentru Hamburg, ordine ce voia sil dea pentru una din acele speculaţii fictive, pe care Claudiu le desaproba considerându-le ca un joc de hazard.
Pe când scria epistolele, tatăl sëu '1 privia pe furiş, aş teptânduse la o re 7
voltă, la o mişcare neaşteptată de mânie. Claudiu părea a fi foarte liniştit, re
citi scrisorile, se gândi un moment lung, apoi cu un glas foarte lin, zise:
— E cu neputinţă, tată, ca cine-va să aibă drept a face aşa lucruri când n 'are fonduri ,spre a face faţă perde-rilor care sunt tot-d'a-una cu putinţă.
— N'avem noi capitaluri îndestulătoare V
—• Më iartă, tată, capitalurile acelea nu sunt ale noastre ci ale d lui Fergusson. Densul rai le-a încredinţat mie şi am dreptul.
— Iată ceva ce n ' a r fi trebuit să primeşti nici o dată şi care arată puţinul respect ce ai pentru mine.
— Nu e vorba de asta, tată, rëspunse Claudiu tot liniştit şi foarte hotărît. Iţi declar cu toate astea că am atât de mare respect de tine în cât nu ţi-am cerut nici o dată socoteală de averea mamei mele.
— Cred eü, pe toţi dracii. E mult de când averea mamei tale ai cheltuit 'o tu pe nebunii...
— Nu e vorba nici de asta, tată ci de cele doue milioane care ne au fost încredinţate de d. Fergusson şi de care sunt personal rêspunzëtor ; şi, pe câtă v r e m e nu 'Ï vor fi înapoiate nu ne e permis să ne aruncăm în soiul de operaţii care erau să ne cauzeze ruina. Pe urmă, tată vei fi liber să faci ce'ţi va place.
— Aşa dar tu porunceşti aci? — Iţi daü sfaturi destul de înţelepte
pent ru ca să nu vrei să le asculţi. Şi Claudiu aţinti o privire aşa sigură
asupra tatălui sëu în cât aces ta ' ş i plecă ochii mici, cenuşii şi 'şi scarpină nasul, gest care'î arăta nehotărîrea,încurcătura.
Fiul sëu : i era stăpân şi asta i se părea ceva aproape criminal.
•— Pe toţi dracii ! pe toţi draci! !
Bombăni v r ' un sfert de ceas apoi îşi luă pălăria şi eşi.
— Më duc la Ohen. — Bine, tată. Claudiu rupse scrisorile pe care le
scrisese şi nu mai fu vorbă între ei de speculaţia de la Hamburg.
Insă din momentul acesta, se stabili un gând în capul d-luî Champagney :
— îmi trebuesc aceste doue milioane, pe toţi draci i ; dacă nu pentru alt ceva, cel puţin s a m e curăţ de ştrengarul esta.
I I La un breton un normand şi jumëtate
Aceasta fu ultima discuţie între tată şi fiu; şi în vreme de câ t eva sëptë-mânï, Claudiu putu să creadă că cucerise pe tatăl sëu la ideile sale de înţe-lepţiune. Patronul bine-voia să-1 asculte cu complezenţă când î! expunea planurile pentru reconstituirea avere! lor.
Realisaü câştiguri mai mici de cât în trecut însă foarte regulate. Nici una din operaţiile încercate de Claudiu în lipsa tatălui sëu, nu se soldase cu perderi ; şi fiindcă, pe de altă parte, preţul bumbacului se urcase puţin, stocurile enorme de această marfa, grămădite de d, Champagney fără voia luî, se prefăceau în bani, încet însă sigur.
Şi Claudiu întrevedea putinţa d'a înapoi după un an d-lui Fergusson milio nul pe care acesta li-1 dăduse în bani; cât despre cel-l'alt milion, în acceptaţii, avea să vadă mai târziu ; asta n ' avea să fie de cât o chestie de credit.
— Pe urmă, tatu, vom lucra pentru noi ; vom căuta Berte! un bărbat care să se pună la muncă alăturea cu noi ; asta ar fi fericirea pentru noi toţi.
Se prinsese din nou şi repede de speranţa as ta ; căci gândul d'a se despărţi de aceia pe care trebuia să'i iubească şi care fireşte trebuiau să-1 iubească, fusese tot-d'a-una penibil pentru dînsul.
Berta de alt-fel se îmblânzise cu dînsul ; nu mai era nici o vorbă de vicontele de Preuilly ; viaţa lor casnică devenise foarte lină.
Insă într 'o zi când expunea d-lui Champagney proiectele sale de viitor, cu acea încăpăţînare încrezătoare a ti-nereţeî, surprinse o imensă ironie în ochii lui mici, cenuşii, îngropaţi în pleoape groase, şi pe buzele lui cărnoase.
D. Champagney voia să'şi dea în a-dever mutra unul om care ascultă serios, însă Claudiu simţi cu siguranţă că dînsul îşî bătea joc, cä nu ' ï s 'arăta oarecare consideraţie de cât pentru că era indispensabil pentru moment.
Şi d'aci înainte vieţui închis în sineş! îndeplinindu'şi numai datoria, de azi pe mâne, neîndrăsnind a mai privi viitorul in faţă şi ducând grijă de ceea ce tatăl sëtt şi sora sa puteau vorbi şi face pe ascuns de dînsul.
Tatăl şi fiica eraü mereu într 'o desăvârşită înţelegere din care dînsul era riguros esclus. Aproape tot-d'a-una când vorbiatt şi Claudiu sosia pe neaşteptate, se făcea d'o dată tăcere în casă saü se întorcea discuţia asupra unui subiect noü ; tênërul avea impresia asta în t 'un chip foarte lămurit.
— Cu atât mai r e a , îşî zicea dînsul ; mî-am făcut datoria ; întâmple-se ori-ce.
Şi de sigur dînsul s 'ar fi pus de-a curmezişul de ar fi ştiut în ce chip, cinic şi simplu, d. Champagney în vreme ce asigura pe Berta că nu lucrează decât din dragoste către dînsa—întindea o nouă cursă frumosului vieonte Arnold.
Dăduse ordin notarului sëu să se pună în comunicaţie cu notarul familiei Preuilly, adică cu d. Malruc de la Sa-int-Malo. Şi corespondenţe îmbucurătoare pentru amêndouë părţile se schimbau între notari, fără ştirea lui Claudiu.
«D. Champagney, scria notarul din Havre , a fost foarte măgulit de cererea de căsătorie din partea d-luï Arnold Preuilly,—vorbia despre acest lucru ca şi cum ar fi fost oficial recunoscut— tînërul a plăcut atât tatălui cât şi fiicei, însă...»
In acest însă consta tot şiretlicul comerciantului.
«Insă d-şoara Berta Champagney, a-vênd o zestre de vr'un milion, era de neapărată trebuinţă să se cunoască riguros situaţia de avere a vicontelui».
Champagney cunoştea la sigur această situaţie ; luase informaţii de la le gaţiunea din Paris a StatelorrUnite şi întreaga corespondenţă n 'avea de cât un scop : să arate bine lui Arnold, căruia de sigur d. Malruc avea să'i arate scrisorile, că fiică-sa avea învă o zestre strălucită.
Cât pentru ca s'o respundă, asta era altă t reabă ; avea să vadă densul ce e de făcut în momentul facerii contractului.
Spera chiar—şi asta trebuia să fie încoronarea combinaţiei sale—să facă рз Arnold a'i încredinţa gestiunea a verei sale, cu condiţie să' i dea venituri mari.
Şi atunci meşterul Claudiu nu va mai a târna aşa greu în hotarîrde d-lui Champagney.
Claudio era cu atât mai mult în ne-cunoştinţă de aceste negocieri, cu cât Berta părea foarte absorbită pr intr 'o serie de prânzuri mari pe care tatăl sëu hotărîse să le dea comerciuluî în-nalt, şi înaltei bănci din Havre. Aceste prânzuri eraü numai preludiul unei mari serbări, ce trebuia s'o dea atuncî când avea sa creadă рѳ Arnold de Preuilly pe deplin convins.
Nimeni de alt-fel nu se miră că d. Champagney îşî deschidea casa la toţi prietenii ; scopul lui era foarte lămur i t : voia să facă a defila pe d'inaintea fiicei sale, toţi tinerii de însurat ; dênsa nu găsise în Paris nici un tînër care să'î convie ; se rezervase pentru Havre. In vreme d'o lună, limbile lungi din Havre o măritară, de ma! bine de 20 de ori ; în realitate, eraü v r e o 12 tineri oameni bogaţi' cari aspirau la mâna ei.
Insă dênsa nu favoriza pe nici unul ; fie la un prânz, la o mică serată în salonul ei, saü la unul din balurile ce începuseră deja a se da la prefectură, pe la bancheri, pe la armatori, se a rata tot-d'a-una înconjurată de «corpul sëu de gardă», cochetând cu toţi de-o potrivă, ne dând unuia un zîmbet mai mult de cât altuia, surprinzând pe fra tele sëu prin rezerva purtărei sale.
Claudiu ajunsese a crede că dênsa se hotărîse a se mărita înţelepţeşte şi asta ' l fâcea să se poarte amabil cu toţi ace! cari o curtau. Care din toţi avea să fie cumnatul sëu?
Absorbit aproape de aşa gând îşî uitase aproape melancolicul sëu roman.
Dacă ar fi ştiut că toate ziarele care celebrau frumuseţea surorei sale şi suc cesele ei în lume, eraü regulat expediate la d. Malruc, la Saint Malo, de unde luau apoî, cu aceiaşi regularitate, drumul spre Frochais...
D. Champagney îşi asigurase prietenia notarului Malruc dându' i toată încrederea pentru a'i cumpëra o vilă la Dinard «căcî în adevër Trouville nu ' ï mai plăcea şi voia să se odihnească vara pe malul călduros al băiei Saint-Malo»...
Arnold se credea foarte isteţ însă nu era în stare s l se lupte cu d. Champagney.
Cu d. Champagney, cu d-şoara Berta lesne ar fi continuat comedia care mai la urmă se baza pe o jumëtate de sinceritate, căci, dacă Berta era tot bogată, densul tot o iubia şi nu voia de cât să fie fericit cu dînsa.
Insă Claudiu, acel Claudiu atât de deosebit de acel vesel bulevardier pe care ' î cunoscuse la Paris, îl supëra foarte mult.
— Mai la urmă, când voî fi însurat, voî căuta să' i ţin la distanţă.
Şi'şi propunea să'i deprecieze în spiritul neveste! sale.
Se hotărî să înceapă maî întêï asediul tatălui sëu, pentru-că, de astă dată, densul voia să ducă lucrurile cu vigoare.
Acele prânzu . i , acele serbări în care d-şoara Berta trebuia să fie linguşită, curtată, îi făceau rëû. îşi zicea că era vreme ca toate astea să se termine.
Atâta numai că nu prea ştia bine cum să facă spre a cuceri pe d. de Preuilly la dorinţele sale. Bëtrênul gentilom se aráta în dispoziţie foarte rea de când Raymond îï răpise fiica, a 2 zi de căsătorie, mai întêiu pentru o şedere la Paris, pe urmă pentru o căletorie nesfîrsită prin Francia şi Italia, căletorie din care contele n 'avea să primească de cât ştiri scurte.
Arnold scuza pe tinerii căsătoriţi. — Ce vrei, tată, Emiliana a fost aşa
turburată de acea istorie a Naicei, de dispariţia acelui copil, în cât e de neapărată nevoie ca Raymond s'o distra-gă, să' i procure oare-care petreceri...
— De sigur, de sigur rëspundea contele.
Nu putea să blameze pe faţă doi a-morezaţi care pornesc în lume după rîsul, după cântecele şi soarele Italie!, mai cu seamă în urma une! ceremonii atât de triste cum fusese a lor.
Insă plecarea fiiceî sale îi lăsase un gol imens în viaţă, un gol pe care nu ' l umplea de cât foarte rëû relaţiile ceremonioase cu baroneasa de Kermeric, aşa că densul ceruse lui Arnold să nu ' l
părăsească câtuşi de puţin pe câtă vreme Emiliana va fi în căletorie.
Arnold se silia să'şi sufere neajunsurile cu filosofie. înţelegea că datora oarecare consideraţie tatălui sëu. Insă ferbea de nerăbdare ; povestire-i serbărilor din Havre îl mâna spre disperare; t remura mereü de frLă să nu afle într 'o bună dimineaţă, că d-şoara Berta Champapney se logodise cu v r ' un fiu de bancher. Şi atuncî, adio milioane şi visuri de viaţă Ьоегеаэза. Avea să fie redus atuncî la venitul de 30 mii de franc! pe care' î aducea unicul şi sër-manul sëu milion. Neapărat că trebuia să se însoare şi în acest caz, însă atuncî nevasta era să fie atrasă de bogăţia lui, pe când d-şoara Berta îl iubea deja de când era sărac ; asta nu putea fi ceva indiferent în amorul sëu propriu.
Intr 'as tea, sosi là Frochais un pergament răpitor, o minune de gravură şi de iluminare artistică, semănând cu vr 'o icoanit antică şi care era pur şi simplu o invitaţie la serbarea pe care avea s'o dea d. Champagney. Invi tarea era adresată numai lui Arnold ; însă în plic mai era şi o carte de vizită în care se trimitea d-lui de Preuilly complimentele cele mai sincere.
O tăcere lungă urmă după primirea acestei invitaţii.
Arnold, cu obrazii aprinşi, cu inima sguduită, se vedea deja la Havre, răp ind 'pe Berta, pe jumëtate zăpăcită, într 'un vals nebunesc, declarându'i cu patimă dragostea sa şi cucerind-o cu toată oposiţia şi perfidia lui Claudiu.
D. de Preuilly, cam plictisit, examina pe rând invitaţia şi carta ce't fusese personal trimisă şi în care ghicea un chip delicat de a i se zice : «scuză-me că'ţt luăm fiul, nu îndrăznim să te invităm pe d-ta.»
— Când o să plec!, Arnold? La această înt rebare făcută fără de
veste, Arnold rëmase mai întîiu zăpăcit.
Ce, oare tatăl sëu voia să'i permită aşa îndată, fără discuţie, fără imputări?..
După câte-va momente rëspunse : — Ştii bine, tată, că nu pot să më
duc. — De ce? — Serbarea e peste 15 zile şi Emi
liana nu se întoarce de cât peste o lună. — Ei, şi ? — Nu vreau să te las singur, tată.
Şi pe urmă... pe urmă. — Şi pe urmă, ce ? Arnold, păru a sta la îndoială însă
mărturisi . — Ar fi poate o nesocotinţă din partea
mea ; d-şoara Champagney e foarte frumoasă...
— E şi amabilă ? întrebă d. de Preuilly, rîzênd.
— Foarte amabilă. — Poate numai cu tine ? — Dacă ţi-aşî rëspunde da, a! lua-o ca
îngânfare. In scurt, d-şoara e foarte veselă, are un caracter fermecător.
— Şi tu -ţî-aî zis de sigur că dânsa ar fi o pasere răpitoare bună d e închis în vechea noastră cuşcă de ia Frochais ?
— O, tată, nu merg e u aşa repede în treburi de astea, şi n 'aşi îndrăzni să pretind la mâna unei fete fără să f i u autorizat de d-ta. De pildă, dacă ai voi... însă nu îndrăznesc să ' ţ i cer asta.
— De ce nu, vorbeşte... Arnold care ştia ce lipsă mare ducea
tatăl seu de mângăerile Emilianei, îl îmbrăţişa cu drăgostiri de fată.
— Dacă ai voi să fii bun, tată... Ia spune, nu te-ai cam plictisit tu aci la Frochais ?
— Nu atâta cât tine, rëspunse cu bunătate d. de Preuilly ; înţeleg că tu ai să mori de urât cu batrênul tëu tată ; şi de asta te rog să te duci să petreci puţin la Havre. . .
— Şi să te las pe d-ta singur aci, fără alte distracţii de cât tablele genealogice ale baronesei de Kermeric.. . Nu pot să fac asta... De ce n 'ai veni şi d-ta la Havre cu mine ? Ce frumos ar fi să facem amêndouï o călătorie de flăcăi...
— Eu nu sunt invitat. — Şti! foarte bine că toţi acolo vor
fi nespus de fericiţi să te aibă în mijlocul lor...
— Eu nu mai ies în lume, e u nu mai sunt de cât un biet urs bătrân, cum m 'a poreclit deja lumea în ţinut.
— Dar eü ştiu că n 'a i de cât să vreî să te transformez! de azî până mâine în t r 'un leu frumos, căci eu ţin să fii foarte elegant când vei apare în acea lume de financiari...
— Pentru ca să te ajut la cucerirea ta ? întrebă contele cu ironie.
Universul Literar No. 24. Lunî, 13 (25) Iunie 1894.
Citea lămurit pe faţa luî Arnold, dor inţa ce'î stăpînea inima. Insă nu raaî făcu alte obiecţiunî pentru cä, de la plecarea Emilianeî, era spaimântat de singurătatea ce întrevedea pentru viitor.
Fiică-sa nu maî era a sa ; Kaymond i-o răpise ; şi când se vor fi întors din călătorie, dênsa nu va locui de cât foarte rar la Frocha is ; nu era apoî sigur că avea să locuiască în ţ inut int r 'un ehip regulat, de oa rece Parisul atrage toate averile.
Şi castelul la Frochais, fără o femee era aşa de posomorit ! Decî gândul cä Arnold putea sä se însoare în curênd, sä aducă o femee în casă, îî era deja foarte plăcut.
— Aî putea cu atât maî mult, tată, să primeşti invitaţia ce d. Champagney Îţî va adresa de sigur îndată ce va afla cä eştî în Havre, cu cât aî putea să i o înapoeşti luî însuşî în vara asta. După câte 'mi a spus notarul Malruc, d. Champagney o să cumpere' sau osa construiască o vilă la Malouire...
Malouire era pe malul Măreî lângă Dinard, la depărtare de c â t e v a ceasuri de la Frochais.
Faţa conteluî luă o expresie de fericire ; de sigur, proiectul acesta de căsătorie îi convenia din toate punctele de vedere. De când fiică-sa îi fusese luată, se temea ca nu cum-va Arnold să'şî găsească nevasta în v r ' un oraş depărtat de Bretagnia.
Ajunsese în vîrstă când cine-va are nevoe să'şî vadă mereu copiii împrejur, cu deosebire nepoţii.
O noră frumoasa al căreî ta tă să locuiască la Havre şi care avea să pose-deze în curênd o vilă la Dinard, nu putea să ' l lipsească de acele mângăeri cari formează ultima fericire a vieţei.
— Atuncî, tu më ieî cu tine la Havre ştrengarule.
— Te'nvoeşti , t a t ă ? esclamă Arnold turbura t de o reuşită aşa grabnică.
— Nu pot să fac pentru t ine mai puţin de cât pentru sora ta.
Cu toate astea, d-şoara Berta Champagney se absorbea aşa mult în pregătirile mareî sale serbărî, în cât de 15 zile nu făcuse nicî o vizită. Dimineaţa, peste zi, seara se ocupa cu toaleta sa maî întâiu, un nor de gaz albastru ca cerul ; un maistru trimis în-tr'adins din Paris îî încercă corsagiul de 14 ori ; pe u rmă se ocupa de organizarea bufetului sëu, a cotilionuluï sëu de cina sa la mese mici, de bucatele sale, de carnetele sale de bal. Făcea toate ea singură şi numaî din prefăcătorie zicea une-orî luî Claudiu :
— O, tu aî prea multe treburi la biu-roa nu poţî sä m'ajuţî întru nimic.
Se temea pur şi simplu de criticile fratelui sëu pe care ' l învihovăţia că se Uouse sgârcit şi care n ' a r fi lipsit a zice că dênsa prea arunca baniî pe fer e a s t r ă .
Din fericire Berta era în cea maî perfectă înţelegere cu d. Champagney care'î deschisese un credit nelimitat ; tűt el cât şi fata voiau o serbare or-itoare. Cu doue zile înaintea baluluî, când
regătirile fură vizibile, când nenumë-atele accesorii ale cotilionuluï fură a-'use, când veniră restauratorul să
mësurï pent ru mesele micî, hor 'cultorul pentru plantele şi ghir-ndele de florî, precum şi pentru banul cu blocuri mari de ghiaţă ce tre-uia să s'aşeze în mijlocul halei spre rëspândi rëcoare. Atuncî Claudiu în untă din sprîncene. Nu îndrăzni sä facă observaţii Ber
ii; se temea de vr 'o nouă scenă ne-lacută. Insă zise tatălui sëu :
Cu adevërat, ar crede cine-va că em să aruncăm praf în ochii mulţi-eî. — Aşi, rëspunse negustorul cu uşu-nţă, lasă copila să'şî petreacă. Şi pentru a răpi fiuluï sëu orî-ce ftä de critică, adaogă : — Tu m'aî costat mult maî mult. Claudiu se'nclină şi nu se maî în-iji de cât să afle cu cine va conduce ra sa cotilionul. Voia s'o călăuzească alegerea eî, închipuindu-şî că ser-rea aceia avea să'î dea un cumnat, indcă nu ştia nimic de invitarea tri-isä la Frochais, nu se gândia de loc prietenul sëu Arneld.
Cine o să conducă cotilionul ? ínba Berta cu un aer tainic.
Hpoî zbucnind de rîs : Vor fl 20 cel puţin care să ceară
oarea as ta ; am să'î pun pe toţî la d şi am să le arunc un mër ; care eî îl va prinde, acela va avea
parte... E ceva foarte hazliu să vezî pe tineriî aceia în patru labe.
Cu toată veselia ce arăta era foarte îngrijată. Tatăl s e u primise un rëspuns de la Frochais, un rëspuns despre care fireşte densul neglijase a spune ceva fiuluï sëu. Eëspunsul nu conţinea de cât câte-va cuvinte corecte prin care se mulţumia pentru invitaţie şi se a-nunţa că ea era primită.
In ce dispoziţii avea să sosească Arnold '? Dobândi se oare învoirea tatălui sëu ? Şi cum avea să fie primit de Claudiu? nu era de temut oare o ceartă care să distrugă în c â t e v a minute toate combinaţiile sale frumoase şi pe acele ale tatălui s ëu?
— Tată, zise dânsa, nu crezi că am făcut reü aşa de sistematic în afară de tot ce am făcut şi p lănui t?
D. Champagney rëspunse pr in t r 'un gest de bravură.
— Claudiu ?... Ei, lasă să facă Claudiu vre o prostie... şi atunci vom vedea cine e stăpân aci, tatăl saü fiul.
Insă toate temerile Bertei perirä fă-cênd Ioc unuî sentiment delicios de triumf, căci, chiar în ziua balului i se anunţă că d. de Preuilly şi fiul sëu ce read permisiune să'î prezinte complimentele lor.
Tocmaî făcea o repetiţie cu egreta cu diamante pe care tre'buea să şi-o pună în për şi faţa îî sbucnia de or goliul frumuseţe! sale, cu adevërat foar te strălucitoare în acea vreme şi mai cu seamă în acea zi.
în t rebă încă pe servitor : — Contele de Preuilly, tatăl d-lui
Arnold ? — Da, d-şoară, respunse servitorul
care cunoştea pe viconte ; el însuşi'mi-a zis : «tatăl meü şi cu mine.» Maî întîiu era să le spun că nu primiţi pe ni meni, cum mi-aţî spus. D a r m ' a m g â n dit că...
— Aî făcut foarte bine. — I-am poftit în buduarul cel mic, — Spune că më scobor îndată. Stătu încă un moment lung în faţa
oglinzeî, studiindu se pentru a'şî face o faţă naivă, pentru a'şî pleca ochiï. Şi deosebit de asta era mişcată şi nu voia să'şî prea arate emoţiunea.
Arnold era tot aşa mişcat ca şi dânsa ; crezuse a da o lovitură de maistru nesosind la Havre de cât în ziua baluluî, cu toate câte îî spusese tatăl sëu că era maî corect să'şî fi depus din a-jun cărţile de vizită la vila Champagney.
Şi în momentul acesteî vizite, contele se împotrivise din nou.
— E cu totul indiscret, declară densul, ceea ce vreî să facî. Du-te diseară la bal; anunţă pe d. Champagney că sunt în Havre şi că o să'î fac o vizită mâine.
Insă Arnold n u . înţelegea lucrurile astfel . Voia ca tatăl seil să ia parte la serbare şi maî voia ca densul să vadă îndată pe Berta, în lipsa chiar d'acasă a luî Claudiu şi a d-luî Champagney: marele patron, nu se putuse opri de a se duce să dea o raită pe la bursă, iar Claudiu se dusese să dea câte-va ordine grabnice la intreposite.
Admiţend că intenţiile luî Claudiu eraü încă reü-voitoare în privinţa sa, ele aveau să fie anihilate de iniţiativa ce avea să ia d-ra Champagney în satisfacţia ce o să producă feteî vizita conteluî de Preuilly.
îndată ce Berta intră în buduarul unde aştepta vizitatorii contele rëmase fermecat ; de multă vreme Emiliana mereu supărată, îndurerată, nu ' î maî dedea sensaţia de frăgezime primă-văra-tică ; acum avea în faţă o creatură ce semăna cu un trandafir abia desbobocit.
— Ce amabil e din partea d-voastră, d-lor !...
Şi le întinse mâna roşind. Arnold ï-o strênse englezeşte ; însă
contele i-o sărută, după obiceiul vechiü. — O să ne ierţi de indiscreţia noastră,
d-şoară? N'am putut să aştept până mâine spre a veni să'ţî prezint omagiile mele.
O ! dacă tot oraşul Havre şi maî cu seamă fratele sëu, ar fi putut să fie de faţă!...
Berta era aşa transportată de bucurie în cât era cât pe aci să'şî uite de sfiala ce se hotărîse a'şî impune înaintea tatăluî.
Şi în vreme de câte-va secunde dênsa 'şî purtă ochiï t remurători de plăcere de la Arnold la contele de Preuily.
Iusă numai de cât îşî reluă privirea plecată atitudinea de fată abia eman eipată şi părea foarte încurcată să primească pe aceî vizitatori.
Şi vorbi întêï despre tineriî căsătoriţi pe urmă despre frumosul domeniu de
la Frochais despre care fratele sëu îi vorbise cu atâta entusiasm.
— E foarte derăpănat d-şoară. — O! esclamă dênsa cu un aer fin,
d. Arnold o să'l restaureze de sigur. Şi d. de Preuilly înţelegea : — Averea mea, dacă vreî, va servi
la această restaurare şi voiu fi încân-tei tei Sei ocup o locuinţă aşa frumoasă.»
Arnold nu zicea nimic, lăsend pe tatăl sëu şi pe d-şoara de Champagney să se câştige unui pe altul.
— Dar eu întărziu, zise d'o dată contele, şi d-ta trebuie să fi avênd azï o mulţime de treburi ; o s tăpână de casă care dă un bal e ca un general care dă o bătălie... Cel puţin d-ta d-şoară eştî sigură de victorie. Diseară toţi invitaţii vor fi la picioarele d-tale.
— N'aş voi de cât unul singur, rëspunse dênsa cu un manierism uşor.
— Şi care anume, d-şoară, întrebă contele cu îndrăzneală.
Acea mică burgheză îl amuza prin sfielele eî urmate îndată de momente de cutezanţă.
îşî zicea că dênsa era nevasta destinată fiului sëu.
— Am să vë spun diseară, rëspunse Berta, căcî o să venitî, nu' î a şa?
— Dar... — O, eu vreau, ţin să veniţi. — De sigur, declară Arnold, tatăl
meu o să më însoţească. Din momentul acesta Berta care de
dimineaţă încă arătase o dispoziţie de box, după expresia servitorilor nu maî fu de cât zîmbete, indulgenţă şi bunătate personificată.
D'abia plecaseră al de Preuil ly şi dênsa se repezi prin salon ca o nebună, jucând, cântând, sărind.
Pe urmă inspecta toate încăperile caseî, lucru pe care îl maî făcu odată dimineaţa şi care' î dăduse ocazie la ne-numërate şi nesfârşite ocărî la adresa servitorilor.
De astă dată dênsa găsi toate în cea mai bună ordine, chiar acolo unde a-ranjarea nu era terminată, şi împărţi laude tuturor servitorilor.
Nu vedea nimic din ceea ce părea a examina ; gândul ei era în buduarul cel mic unde contele de Preuilly îî sărutase mâna cu atâta galanterie. Asta însemna pentru dênsa o cerere în căsătorie.
— O, când Claudiu o să afle !... In trebuinţa sa de a triumfa, era cât
pe aci să vorbească fratelui sëu de vizita măgulitoare ce i se făcuse ; însă la un semn din ochiu al tatălui sëu, care fusese îndată pus în curent, zise numaî atât luî Claudiu !
— O sä aï diseară o surpriză. — Vreî să vorbeşti de cavalerul tëu
la cotilion? — Da, da, de cavalerul meü la co
tilion, zise dênsa rîzênd cu hohot. Şi după această destăinuire nehotărîtă
dênsa se retrase în camera sa unde i se servi prânzul din care nicî nu gustă în scop de a'şî putea strenge corsetul după voie.
De maî multe orî maistrul serbării veni să' î ceară instrucţiî ; dênsa rëspunse cu nervositate :
•— înt reabă pe d. Claudiu. Acum pentru dênsa balul era un lu
cru neînsemnat, o simplă pânză de fond peste care avea să se proiecteze triumful eî.
Şi Claudiu supraveghia cu comple-senţă ultimele pregătiri ale aceleî serbări organizate în afară de densul ; şi în enormele cheltuieli ce se făcuseră densul simţia bine dorinţa tatăluî sëu şi a surorei sale de a orbi pe cine-va.
— Dar pe cine, pe cine ? Berta ţinuse aşa de bine balanţa între
tineriî care aspirau pe faţă la mâna eî, în cât nu înţelegea nimic.
Şi el ca şi societatea aleasă din Havre, nu avu cheia enigmeî de cât pe la ora 11 seara când contele de Preuilly şi fiul sëu pătrunseră în micul buduar ui;de Berta, avênd alăturea pe fratele sëu şi pe tatăl sëu, îşî primea învitaţiî.
Deja orchestra executase câte-va danturi şi cavalerii veniseră să'î ofere braţul ; însă dênsa îi refuză pe toţî, îu chip sistematic: nu voia să se mişte din loc până ce n 'avea să sosească densul.
— A ! exclamă Claudiu cu răceală îndată ce'î zări, asta e surpriza ?
Sora sa îî rëspunse tot rece : — Da, şi mî-ar părea foarte reü de
nu ţî-ar fi plăcută. D. Champagney adaogă cu autoritate : — Imî place să cred, Claudiu, cä... Claudiu îî întrerupse cu un ton de
ghiaţă : — Aţî făcut ceea ce v ' a venit la soco
teală ; eu îmî spăl mâinile.
Era b ă t u t ; orî-ce împotrivire din partea sa ar fi fost nefolositoare ; nu ' î românea de cât să asiste politicos la desnodămentul acesteî micî intrigi.
De alt-fel, ati tudinea de încurcătură a luî Arnold îi inspiră milă ; se duse si'i strânse mâna în chip aproape cordial.
— Maî la urmă, îşî zicea dânsul, par ' că cei Гalţi sunt mal buni de cât densul !...
Cel puţin era sigur cä Berta intra într 'o familie onorabilă ; dacă Arnold avea o prea mică valoare morală, sora lui era o figură măreaţă, iar pe contele de Preuilly îl simţia incapabil de socoteli josnice.
Pent ru asta densul îşi desfăşură cea maî mare amabilitate în faţa conteluî, vreme ce Berta sbura la braţul luî Arnold.
Trebuia să'î înapoiască ospitalitatea ce i se dăduse la Frochais.
Din momentul acesta serbarea nu maî avu nicî un interes nicî pentru densul nicî pentru Berta, nicî pentru al-de Preuilly. Şi cele câte-va ceasurî de vêrtej , de rîsete, de gălăgie sburară cu o repeziciune ameţitoare.
Şi acum toţî invitaţii ştiau că balul acela nu fusese de cât un pretext pentru a se face cunoscut locuitorilor din Havre , înainte chiar ca ştirea să devie oficială, că d-şoara Berta se căsătoreşte cu vicontele Arnold de Preuilly.
D-şoara Champagney nu se maî a-răta drăgălaşe de cât cu vicontele şi cu tatăl lui. D. Champagney îşî neglija pe faţă toţi prietenii din Havre pentru a admira pe viitoarea vicontesă sau cel maî amical, cu contele, când acesta era puţin lăsat în părăsire de Claudiu.
Cât despre Claudiu, densul trebuia să ţină locul tatăluî sëu, al suroreî sale dedaţi întru totul bucuriei triumfului, să se ocupe de invitaţi, să organiseze cadriluri, să conducă damele la bufet.
Şi'şî îndeplinia corect însă foarte melancolic rolul de stăpân al caseî, căci era foarte descuragiat de învingerea ce suferise.
— Sora mea şi tatăl meu nu më mai iubesc deja cum trebuie ; ce va fi când căsătoria va fi săvîrşită ?
Şi pe urmă ' î venia o amintire sfîşie-toare ; acea necunoscută, a tâ t de mult regretată, «scumpa sa zînă tainică» nu ' î spusese de mai multe ori că despărţ irea lor era cu atât maî de nevoie cu cât densul se află în relaţii cu familia de Preuilly.
Unde era dênsa acum, unde era a-ceia care ar fi putut să ' l mângâie de desamagirî, să '1 îmbărbăteze pentru pierderea dragostei sale naturale ?
Şi ce era dênsa pentru familia de Preuilly ? întru cât aceî oamenî carî a-veaü să ' î devie rude, erau amestecaţi în drama de la Guildo ?
De denşiî voise oare necunoscuta să s 'ascundă ?
Toate întrebările astea se grămădiră în capul sëu şi evocaţia tainei ce'l pasiona, îl făcea să considere cu o nepăsare cam măreaţă acele intrigi de rînd ale uneî căsătorii de convenienţă.
— Sunt toţi bine înţeleşi ca să se înşele sau să se legene în iluzii ; sora mea nu visează de cât titluri, viaţă elegantă, aristocraţie. Arnold curtează averea noastră re născândă ; tatăl meü e aproape pe burtă înaintea milionului luî Arnold ; nici unul din ei nu meri tă să'mî ocupe gândurile ce'mî inspiră aşa josnicii. Şi pe urmă la cele maî multe căsătorii nu se fac ast-fel lucrurile ?
«Nimic nu më maî poate interesa d'acum, de cât dorinţa asta care arde în mine, dorinţa de a revedea... Da, printr ' înşiî am s'o revëd...
Şi f i indcă tocmaî atuncî d. de Preuilly îl întrebă dacă călătorise bine de la Guildo până la Havre, era cât pe-aci să ' l întrebe despre frumoasa necunoscută ; însă amintindu'şî de dorinţa exprimată d 'atâtea orî de Naic, se opri.
— Nu, nu trebue să le spun eu nimic şi cu deosebire denşiî nu trebue să afle că am fost şi eu amestecat în toate as tea; în vre-o zi oa recare au să 'mî descopere eî înşişî secretul fără să' î în . treb de nimic ; şi atuncî voiü găsi un mijloc pentru ca s'o aflu.
Speranţa îl făcu indulgent către a ceea care ' l olensaseră ; şi curênd se a-rä tä tot aşa de curtenitor pentru Arnold ca şi pentru tatăl luî.
A se citi urmarea în «Universul Literar» de Dumineca viitoare.
Universul Li terar No. 24 — 6 — Luni, 13 (25) Iunie 1894.
ŞTIRI PRIN POSTĂ Franţa.—Franţa e hotărîtă să'şî spo
rească trupele în marea Mediterană. Afară de aceia v a trimite—după cum se vorbeşte în cercurile oficiale—2 cu-irasate pé lângă ţermuri i Marocului'. Ştirea aceasta a produs o impresie rea la bursă.
— Se scrie din Paris că congresul atletic . ţinut în acel oraş, a votat în u-nanimitate maxima, ca pen t ru . luptele atletice să nu se primească recompense în banî—ca fiindnedemne de luptători, ci numaî în obiecte de artă.
Italia.—In clasa întâia a liceului Gar-gallo, din Siracuza, în timpul leeţiunii, un elev aruncă cu o bombă mică asupra profesorului.
Băiatul a fost închis în arestul şcoa-lei ; explozia a speriat pe elevi, fără ca să se producă vrei-un- accident de persoane.
Băiatul zice că a făcut isprava fiindcă «i s'a pus notă rea».
— S'a elaborat ' un proiect de lege de către guvernul din Roma, prin care se acordă o gradaţie profesorilor de liceu, din.şase în şase ani.
Opoziţia radicală susţine sporirea tuturor lefurilor fără de gradaţie.
* Germania.—S'a publicat în Lauban
(Silesia Prusiana) lista indivizilor cărora le e interzisă 1 intrarea în cârciumi, de oare-ce sunt consideraţi ca beţivi cari nu pot fi vindecaţi. S'a produs o re- , clamaţie ciudată. Un domn a cerut să fie înscris şi el pe lista beţivilor. A fost poftit să se ducă să 'şi caute de treabă.
— Din Glogau se scrie că întreg batalionul din reg. regal de grenadiri t ransportat la Lerchenberg s'a îmbolnăvit de tifos. Aproape a treia parte din soldaţi au murit. Cei-1'alţi sunt greü bolnavi în lazarete.
• * Austro-Ungăria.— Preşedintele sor-
ciotăţei medicale din Moravia a deschis un referendum pentru a se şti în cé limbă trebuie scrise ordonanţele. Societatea numera 628 de membri. 411 s'au pronunţat pentru limba germană ; cèï-1'alti, afară de patru pentru limba cehă, iar aceştia patru au scris pe buletinul lor : «.In nici un fel de limbă».
—• O mare nenorocire s'a întâmplat într 'una din zilele trecute la Monaci (Ungaria). Un pod umblător pe care se aflau multe care şi oameni, s'a isbit lângă ţermul cel-l'alt de Uiţ şlep de fier, atât de puternic în cât podul s'a rupt în bucăţi. O parte din oameni au putut scăpa. Cet-l'alţi în numër de vre-o 12 s'au înecat.
* Angl ia .—Unul dintre cei mai îndîr-
jiţî bărbaţ i .de stat englezî, cari aü refuzat pair ia, William Harcourt, după demisiunea sa din le;rder în camera comunelor, a declarat că va primi să fie lord, dacă regina va voi.
— Lordul Randolph Churchill, fost ministru în. cabinetul conservator, a decis să facă ocolul lumii. Va lipsi un an din Anglia.
Rusia.—S'a inaugurat solemn, la Petersburg- o casă de muncă pentru femei, în strada Guliarn.aia. Ceremonia a fost prezidată de d-na de Walh, soţia prefectului capitalei.
Casa, cu doué caturi e în întregime de piatră.
Se va asigura lucru pentru 200 de femei în acest stabiliment.
— S'a hotărît construirea altor treî fortăreţe puternice în Caucaz şi 2 în ţinutul Pamirului. In fortăreţele aceste vor fi aşezate 3 regimente de artilerie. Trupele de linie din Pamir vor fi sporite.
* # Turcia.—Pentru a zădărnici planul
românilor macedoneni, cari cer Sultanului înfiinţarea unei episcopii române a venit la Gonstantinopol o delegaţie de greci. Eî vreau să prezinte sultanului un memoriu în care гіс, că înfiinţarea unei episcopii în Macedonia va fi o primejdie pentru stat,
0 balena în Adriatică
Din Fiume se scriu următoarele : ' Căpitanul unui vapor sosit deună-zi
în acest port, din Dalmaţia, spune, că în Trappano (Dalmaţia) a fost prinsă o balenă lungă de 4 metri.
Acest peşte uriaş cântăria 500 de
chrg. şi aparţinea celei mai primejdioase specie numită «Carck-Charcharador».
Specia aceasta de peşti vine numai foarte, ra re orî în apele mării Adriatice şi trebuie că de astă dată s'a rătăcit de a venit pe acolo.
O mare panică a coprins pe locuitorii de prin satele situate de a lungul coastei ungaro-eroate din cauză că peştele mâncase câţi-va oameni şi copiii cari se scăldau.
Din cauza asta s'aü pus afişe • dese de alungul coastei prin cari oamenii eraü opriţi foarte aspru de a se scălda.
O ceată mare de pescari curagioşi s 'au 'hotăr î t să prinză peştele. Eî s'aü înarmat cu puşti, cu cuţite şi cu topoare şi ati pornit în largul mării. .
Pescarii şi-au legat unele de altele toate plasele şi când aü observat balenă le-au aruncat în calea ei. Balena venind spre denşti a fost prinsă în laţe pescarii au plutit repede spre ţerm, trăgând peştele după ei. La ţerm balena a început să se sbată teribil.
Pescarii aü tras asupra eî 20 de gloanţe de puşcă. Din cauza sângelui mult pe care-1 perduse, balena a Ieşi nat. Atuncî pescarii i aü zdrobit capul cu topoarele şi aü omorît-o.
Uriaşul peşte a fost dus la Triest. Aci li s'aü dat pescarilor o recompensă în bani. Balena aü vêndut-o pe o sumă mare de banî musëuluï maritim.
Trebue .să adăogăm că în timpul de când a fost prinsă şi până când a fost omorîtă, balena a rup t toate plasele pescarilor.
H A. Z
Ilustraţia noastră "...Ecoul"
Ilustraţia de pe pag. I a numëruluï nostru de azi e luată după splendidul tablou al- pictorului Eduard Bisşon.
Tabloul reprezintă o prea frumoasă alegorie : «Ecoul» sau «Rësunetul». O-fată de o ra ră frumuseţe se află în mijlocul unei pustii întinse: Ea par ! că ascultă cu băgare de seamă un sgo-mot din depărtare, un sunet de. dragoste.
E o asemănare genială cu inima 0-mului care aşteaptă, doreşte şi caută ceva, fără să găsească, dar totuşi aşteaptă cu o resemnare divină.
Şi acestei, fete, înalte, mlădioase,-sub-jugătoare prin clasica eî frumuseţe i se pare că aude ceva, că dorul mare al inimeï ei, aşteptarea care-i arde sufletul după un ideal—se împlineşte, căci aude un murmur dulce din depărtare, un rësunet, un «Ecou».
Bisson e vestit pentru tablourile lui alegorice, cari toate întrupează farmecul artei, -adôncimea concepţiunei şi drăgălăşia neasemănată a figurilor pe cari penelul lui măiestru le zugrăveşte pe pânză. .
Copia acestui tablou superi) e executat în stabilimentul nostru foto-zinco-grafic şi tipărită cu maşina specială de culori a « Universului».
NOTA SATIRICA
Celebrul umorist şi satiric Safir în vitase la una din şedinţele sale în care îşicitea producţiunile, mai mulţi savanţi. Veniseră vre-o 30 de doctori, filosofi, literaţi, chirurgi.
La sfîrşitul şedinţei Safir zise : — Să'mî spuneţi d-lor, care' i deose
birea între mine şi d voas t ră? Un înveţat rëspunse : —- Deosebirea e că noi scrim pentru
onoare iar d-ta pentru banî. — Foarte adevërat—zise Safir—fie
care scrim pentru ceia ce ne lipseşte.
Cipe-va zicea, în chip reutăcios, fiu-luî celebrului romancier Alexandru Dumas : •
—Tatăl d-voastră, nu e aşa? a fost mulatrii.
—Da, domnule, tata a : fost mulatru, bunicul negru, iar străbunicul meü maimuţă... şi' genealogia mea se începe, acolo unde a d-tale se isprăveşte.
Instrucţia bandei Mărunţelu N o u ï a m ë n u n t e
D. jude instructor Lilovicï s'a întors de la Craiova, unde a fost în afacerea bandei Mărunţelu.
Bandiţii aü făcut mărturisiri complecte. Din deposiţiuni, résulta că Ionescu-
Dascălul,' singurul, tâlhar din bandă care nu este încă prins, nu era cunoscut bine de tovarăşii lu i ; aceştia '1 numiau «Nemţescii». Mai rezultă din depoziţi-uni că acest bandit era cel mai crud dintre toţi bandiţ i i ; el a omorît pe.Rîn cezeanu, care sărise în ajutorul cârciu-marului Nichifor, şi a vrut să omoare pe cumnatul lui Nichifor, lovindu'l cu un pisălog în cap, ceea ce a indignat chiar pe banditul Gh. Popa, care i-a dat un ghiont în cap ca să înceteze cu lovirile. '
Ş T I R I Duminică.
Ministerul de interne. ,a cerut primăriei capitalei închiderea stradei Teatrului 'din capitală.
Această cerere va a supusă desbate-rei consiliului comunal.
-• O Iluminatul cu petro] lăsând foarte
mult de dorit prin mahalale, consiliul comunal va discuta această cestiune şi va hotărî mësurï energice .spre a face pe antreprenor să nu 'şi mai calce contractul.
O S a hotărît în mod definitiv înfiinţa
rea unei opere comice naţionale. Director al acestei opere se crede a
fi Stefănescu, de şi direcţia Teatrului Naţionat a primit mai multe propuneri în privinţa aceasta. - Opera se va reprezenta de 4.orî pe septâmână, i a r . drama şi comedia de 3 ori. . •' •
D. Spetrino, directorul Operei italiene, care are deja un contract cu -Teatrul Naţional, a fost avizat .să se pronunţe dacă încfep.e d-sâ. eu reprezentaţiile în î n . p r i m e e ' 2 luni, căci în caz contrariu vor începe reprezentaţiile operei nationale. ' '.
• ° ' Aripa noue a Atheneniui Român
va fi terminată pe la sfârşitul lunei Septembrie. Partea de sus a acestei clădiri va fi destinată pentru. instalarea m i seulul naţional de p ic tură şi sculp.-tuiă, jar cea de jos pentru expoziţii periodice şi permanente.
Tablourile şi st atu ele ce avem în muzeu, vor fi ale-e, cele unii bune se vor t ransporţ i în acest mtizën, iar din rest p a n e vor rămânea în eoleeţiunea scoale; de belle arte, şi parte vor fi trimise în diferitele capitale din provincii, unde ministerul instrucţiunii publice îşî propune a fonda uiicî eolecţiunî locale.
O Examenele generale de sfîrşitul
anului în şcoalcle d*? ofiţeri, şi de artilerie şi geniu se vor termina la 10 Iulie. Din şcoala de ofiţeri vor ieşi -sublocotenenţi de infanterie, cavalerie şi marină ; iar din cea de a dona, prima •promoţiune de ofiţeri de artilerie şi geniu, cari, până în anul trecut, ieşiaă din şcoala de ofiţeri.
Examenele şcoalei' de sub-ofiţerî de la Bistriţa se vor termina la sfîrşitul lunei Iulie. Din această şcoală vor ieşi ofiţeri de infanterie, cavalerie şi ultima promoţie de of'Ueri de administraţie, care, cu începere de la anul viitor, vor ieşi diu şcoala specială. •
Ţot la _sfîrşitul lunei Iulie se vor termina şi examenele şcoalei de guarzi de artilerie şi de geniu.
Elevii primelor doue, şcoli vor fi în a in taţi sublocotenenţi pe ziua de 1 Iulie, iar cei ai ce lo r l a l t e şcoli pe ziua de 30 August.
O La 19 a. c. se va celebra căsăto
ria religioasă între d n a Sofia Luther şi d. D. Malinesen Hragadiru. O
D. general Fălcoianu va pleca peste câte va zile să ia comandamentul corpului I de armată, unde a fost mutat în interes de serviciu.
Mal mulţi cunoscuţi al domnului general Fălcoianu îl ătribue intenţiunea. de a'şl da demisia din armată din cauza de verstă.
O Secţiunea . vacanţelor a curţei de-
apel din Bucureşti vâ fi formată din d-niî consilieri Ath. Atanasovicï, M. Pa-leologu şi Gr. C. Burcă.
O D. general Rasţi, fostul prefect a i
capitalei, îşi a luat ziua bună eri de la comisarii poliţieneşti, cari sunt convocaţi în acest scop pe la inspectorate.
O D.. Alexandru Lahovary, ministrul
de externe, trimiţend o telegramă de felicitare d-luî Crispi pentru că a scăpat de atentatul anarchistulul Lega, a primit de la primul-ministru al Italiei următoarea telegramă drept rëspuns :
«Excelenţei sale d-luï Alex. Lahovay, ministru al afacerilor streine.
«Sufletu'mi se bucură de felicitările-fraţilor noştri din România, cum se-bucură de acelea care îmi vine din I-talia.
«Bine voiţi, Excelenţă a primi expre-siunea profundei mele recunoştinţe.
«Crispi.»
O Ni se scrie din Ploeşti că alaltă eri di
mineaţă la orele 8 s'a' aprins la Maga-sinuL-d lor Istraid & V. Roşu, pimniţa. cu sticlărie însă sosind pompierii aü stins focul; paguba se urcă la 1000 lei.
O Joui, pe la orele 7 seara a năs
cut la Ploeşti nevasta lui. d. Bereu, tâmplar, 3 copil dintre care 2 băeţi şi o fată ; atât mama cât şi copil sunt pe deplin sănătoşi.
O Alaltă-erl s'a închis prima sesiune a
curţii cu juraţ i de Ilfov! A doua sesiune se va deschide la 15
Iunie şi va fi prezidată de d. Gr. Burcă, consilier la curtea de apel.
Ministrul public 'va fi reprezentat în a doua sesiune prin d. procuror Cras naru.
O Gendarmeria rurală va ii organizată
succesiv. Toate numirile relative Ia constituirea
acestui corp se vor face îu cursul sëp-tămâneî ce vine. •
O A apărut «Poveste Tristă», roman
de François Cópée, tradus de d. Dumitru Stăncescu. Evenimentele din Maroc
T a n g e r , 10 iunie . 4 Ştirile din Gez anunţă că Abd-el-Azis-
a fost recunoscut de fratele sëu M ulei ;
Omar, care menţine ordinea în oraş. Europenii sunt păziţi de trupe. • Seminţia Aituzilor a voit să jefuiască, oraşul Sefru însă a fost respinsă. Aü plecat întăriri din Fez.
Drumurile sunt năpustite de tâlhari. Afacerile sunt suspendate.
Koma, 10 Iunie. «Agenţia Ştefani» află din Tanger că
un vas de resbel spaniol a abordat la Arzila. Ofiţerii au debarcat pe uscat. Acest port fiind închis comerţului strein,, arabii aü crezut că debarchează nişte trupe. Corabia a plecat înainte ; însă. ştirea despre prezenţa sa a fost răspândită în triburile din împrejurimile oraşului ; ele aü fost impresionate şi alergau în toate părţile provocând o mare agitaţie.
Tanger, 10 Iunie. Rëspunsul lui Abd-el-Azis, care zicé
că nu poate, să primească corpul diplomatic 'priveşte dorinţa exprimată de ' reprezentanţii Engliterei, Spaniei şi Franciéi de a felicita personal pe Sultan.
Reprezentanţii' Germaniei, Austriei ţ
şi Italiei s'aü mărginit să- felicite pe sultan în scris.
D B P B Ş I
O ca ta s t ro fă pe E lba Prag-a, 10 Iunie.
O nenorocire îngrozitoare s'a întâm-"' plat pe Elba lângă Lobkowitz. Un vizitiu din nebăga re ' de seamă a rëstur-nat în fluviu un car mare în care se aflau 7 capiî. 5 copii s'au înecat, 2 au fost scoşi din valuri .
Universul Li terar No. 24 Lunî, 13 (25) Iunie 1894.
T u r b u r ă r î g r a v e ; 3 m o r ţ î ş i n i a i m u l ţ i r ă n i ţ i ' Madrid, 10 funie . '
S'att produs turburărî grave în provincia Pontevedra cu ocasiunea perceperii impositelor. Trei tëranï au fost omorîţi ; sunt mal mulţi răniţ i .
L e g e a căsă to r i e i c iv i le în c a m e r a M a g n a ţ i l o r
Budapesta, 10 Iunie. Camera magnaţilor a adoptat legea
căsătoriei civile în a 2-a şi a 3-a citire, fără modificări, însă cu un articol adiţional în care e zis că legea nu se a-tinge întru nimic de datoriile religioase. Acest articol propus de d. Aladar Andrassy a fost adoptat cu 114 voturi contra 79.
Moţiunea depusă de d. Keglevicî a fost retrasă şi mal multe amendamente propuse de cardinalul Vaszary aü fost respinse. Votul legii' a fost primit cu a-plauze la stînga. • • .
Exploz ie . — 3IorţI şi ' r ă n i ţ i Budapesta , 10 Iun ie .
Un. cazan a făcut explozie la Tura, (în comitatul Pesta) la moara cu aburi a d-luî Podlevozky. Aü fost 14 răniţi dintre care 3 au şi murit.
H o l e r a L iege , 10 Iun ie .
Câte-va cazurî eholeriforme dintre care unul urmat de moarte, .s'aü manifestat la Liège, la Jemmapes, în qu-artierele nesănătoase.
S'aü luat mësurï.
J O C U R I ŞARADA
D-ra Norica Marinescu (Turnu-Măgurele)
în t reg cuvîntul sunt fiinţă . Fiinţă viţioasă, Ce më găseşti în noaptea deasă Cu faţa gălbicioasă.. In trei bucăţi tu- më desparte Şi prima îţi ara tă , Ceva la marinari pe . apă Ce e pe rend cătată... A doua par te sunt vocală, A treea-am fost în lume, Pe la Romani străbunii noştri Acuma' zi'mi pe nume !..
0 r t - c 8 p e r s o a n ă c e . n e va t r i m i t e d e s l e g a r e a e--xactS a a c e s t e i ş a r a d e cel m u l t până l a 15 Iunie c u r e n t , va • p a r t i c i p a l a t r a g e r e a l a sorţ a mrai f r u m o s r o m a D .
Constatând că multe persoan-e ne trimit des-.legări la ghicitorile noastre fără să citească măcar ziarul, ci numai din simplu auzite, amho-iărît d'aci înainte a nu mai publica numele de cât dacelor deslegători cari ne vor trimite, dim-preunăcu deslegarea, şi cuponul tăiat în josul co Ioanei a 4-a.
Deslegarea şaradei din «Universul Literar» No. 22 este :
Л l ( 1 I* Au des lega t : Bucuresci : D-rele Saliy S. Cohen, Ghisela
S. Cohen, Aiietta Leontescu;«drna Verona Mi-Jiăescu şi d. Costică A. Xeguleseu .
P remiu l a fost câş t igat pr in t r age re la sorţi de d-ra Ghise la S. Cohen.
C a n a i l t ă ° c a s a , , e ««eiii MC b d U l d rlat, compusă din 2-3 odăi cu dependinţele lor. Acele singure în. curte, saü numai cu proprietar sunt preferate.
Chiria lunară 30—50 leî, dar de la Sf. Dumitru anuar .
Scrisori sunt sub A. R, la adm. acestui ziar. '
Mare deposit de ceasoarnice
<NE MAI POMENIT DE EFTIN > •Ii. B
Ceasornic de. b u z u n a r , denichel( remontbir ) 5.60 Frumoase ceasoarnice - de mása, cu deş
teptător . . . . . . . . . -4.90 Ceasornice de masă cu deşteptător, de
lemn sculptat , î nă l ţ ime 35 cent imetr i . . . Aceste ceasornice surit o adevera tă podoabă pen t ru u n salon. Nicï cu 40
. lei n u şe pot cumpëra în Eomânia a-semenea ceasornice. Noî le v indem . . n u m a î cu . . . . . . . 15.50
Ceasornice de masă cu ' deşteptător, for- :
mă patr Uă de a lumin ium şi metal ga lben aşa zise «Mercur», de o fru- . museţe şi e l egan ţă ra ră . L e vindem çu pre ţu i fabrice! . . •. . . . . 14 . - -
Ceasorniee de masă cu deşteptător, ' de metal , aşa zise «Student». Foar te f ru -moäfie şi solide . . . . . . . . 10:50
Ceasornice remontoir de nichel . . . . 9.—. Ceasornice remontoir , cu 2 capaee frumos
g r a v a t e de meta l soleil aur i te cu aur . cel inaî fin, pen t ru bărbaţ i , car i n u se . poate deosebi de un ceasorn ic de au r veri tabil . . . . • . . 15.50
Acelaşi ceasornic cu. u n capac, pent ru-dame 17.—. Ceasooriic de argint- cu. 2 capace fru
mos g r a v a t e şi aur i te cu au r cel mal fin, pen t ru dame. Nici o deosebire cu u n ceasornic care se vinde cu 150 leî.—
' Bucata n u m a i • . . . . . 2 1 . — Ceasornic de metal oxidat cu u h capac ' ,
(remontoir-encre) , pen t ru bărbaţ i . . . 14.50 Acelaşi ceasornic pen t ru damă . . ' . ' . , 16.50 Ceasornic remontoir de metal oxidat-z-u--
g răv i t cu flori-(noutate), pent ru bă rba ţ i . 16.50 Ceasornic remontoir de a rg in t cu 2 ca
pace frumos g rava te , pen t ru b ă r b a ţ i . . 19.50 Acelaşi ceasornic cu un capac pen t ru
dame lei 19 şi cu doue capace . . . 20.— Ceasornic de preeisiune remontoir (obser.
Watch) , superior ancrei , de nichel oxidat şi de metal alb ex t ra , pen t ru bărba ţ i 22.50
Frumoase ceaáoarnice de metal, oxidat . (Calendar-encre) indicând orele, minutele, secundele, zilele-, lunile, cât avem ale lunei şi fasele lunare , buca ta n u m a i 32 —
Ceasoarnice remontoir (ancre) de . a u r tin g a r a n t a t (14 carate) cu 2 capace fru- . mos g r ava t e pen t ru bărbat . Mersul regu la t ga ran t a t , o adeverată ocazie, 'bucata n u m a i . . . . . . . . . . 79.— Frumoase l an ţu r i de oţel pen t ru ceasoarnice,
70 ban i . Aceleaşi l an ţu r i aur i te sau a rg in t a t e 90 ban i . Alte l an ţu r i mal fine cu lei 1.20, 1.50 si 2
lei bucata . De vênzare la adminis t ra ţ ia z ia ru lu i «Univer
sul» s t r . Brezoianu No. 11, Bucureş t i . N. B.— Toate ceasoarnicele noastre î n a i n t e
de a fi puse îu vânzare , sun t repara te de linu l din « Ï mal bun i ceasornicari adus de noi i n t r ' ad in s din Geneva (Elveţia) ; pr in u r m a r e putem g a r a n t a de mersul foarte r egu la t .
« • DOI PICTORI ZUGRAVI eu Aü sosit din Italia doi renumiţi pic
tori zugravi. Cine are case de zugrăvit şi doreşte a avea un lucru frumos şi eftin, n 'are de cât să se adreseze la-artiştii de maî sus.
La administraţia ziarului «Universul», strada Brezoianu .11, se află un frumos album de desemnurile de case ce pot executa aceşti doi pictori.
neîntrecut până acum!!
Cea mal frumosă Msură pentru
per
—se obţine— întrebuinţând mi
nunata
i c c i o i i n a Cea mai nouă.invenţie, care a avut
în străinătate succesul cel mal strălucit.—Toate damele întrebuinţând acest miraculos preparat, vor obţine perul lor buclat într 'un chip foarte frumos, cu cea mal scurtă şl simplă aplicare.
întăreşte, perul ş i '1 face strălucitor. Preţul unul flacon lei 3.50. De vênzare la administraţia ziarului
«Universul», Strada Brezoianu No. 11, Bucuresci.
500 lei Premiu f ţ j - І Р K JK J E T
ţgM* p e n t r u OMORÎREA a orî-ce fel de INSECTE
Cu acést noü şi infailibil praf, ce noi prezentăm publicului, toate insectele ca: m o l i i l e , p ă d u q h l l d e l e m n , pur i c i i , m u ş t e l e şi altele, m o r la cea d'intêiû întrebuinţare.
Se acordă U n p r e m i u d e 5 0 0 l e i celui care va proba că există praf mai bun ca cel de mai sus. . De vênzare în Bucureşti la administraţia ziaru-' lui „Universul"* str. Brezoianu no. l i şi în Iaşi, Craiova, Galaţi şi Brăila ía librăriile unde se vinde ziarul „Universul. 1 1
* PREŢUL UNEI CUTII BANI 60 ^ Fie-carë cutie a acestor adevărate prafuri (Poudre
Universelle) va çurta pecetea- admimstraţiei ziarului „Universul".' • • .
S u f l ă t o a r e d e o a u c l u o , spre a obţine mai cine efectul cu praful pentru distrugerea moliilor, aăduchilor de lemn (ploşniţe), puricilor, etc. Bucata lei 1,30.
Toate feoalele — «le ficat, stoma« şi inimă — se vindecă în t rebuin ţându-se Hapurile vegetale indiano precum şi Amar Indian :alè d-rului W . SIMON, prepara te în marele stabil iment chimic al d-rului Bertell i , din Milan. Aprobate dë consiliile, sani tare superioare din România şi I ta l ia .
Afară că vindecă gălb.inarea, a tacur i le de venin , colica epatică, tumori le la ficat, infiama-fcimiea splinei, încuiarea de trânj l , disenteria, gast r i te le catarale , indiges t iuni le şi nepofta de mâncare , durer i le de stomac durer i le de cap, boalele u té r ine , încetarea periodului , period puţin şi în târzia t , periodul cu dure re , pangl ică , slăbirea vedere! provenind din a l tera ţ ia sângelui şi ficatului, nevrosele, palpi taţ ie de inimă şi idiopisia, Hapurile vegetale indiane şi Amarul indian sunt şi cel mai bun curăţitor al' sângelui stricat, în u r m a boalelor ficatului sau ale efectelor de. microbişi miasme palust re (băltoase).
P i lu le le i n d i a n e costă lei 2.80 şi A m a r u l Ind ian lei 3 .
Depozit pen t ru toată România la drogher ia centrală Mihail Stoenescu, farmacist, s t rada Academiei .No. 2, Bucureş t i . Mai se vinde şi ia farmacia «Ochiul luî Dumnezeu-», Victor T h ü r inger , Calea Victoriei No. 154, precum şi la toate farmaciile din ţa ră . •>
Cutia adevëratelor H a p u r i indiane şi flaconul cu Amar indian vor avea o ins t rucţ ie în l imba română şi vor pur t a pecetea adminis t ra ţ ie i ziaru lu i «Universul». Toate aeeste medicamente ca r e n u vor avea ins t ruc ţ iunea cu pecetea ziaru lu i «Universul», se vor considera ca falsificate, prin u r m a r e n u se poate g a r a n t a efectul lor.-
Foarte important ! Persoanele cari tuşesc saü sutbr de
influenţă, astm, laringită, durere de gât, bronchită, catar, inflamaţii intestinale, le sfătuim a cumpëra renu mitele HAPURI de CATRAMINĂ ale d-ruluî Bertelli, premiate' la 6 congrese medicale şi aprobate de consiliul sanitar superior al României şi al Italiei. Aceste hapuri vindecă în c â t e v a zile or ice tuse. In I tal ia .unde bântue influenţa, toate celebrităţile medicale întrebuinţează cu mare succes HAPURILE de CATRAMINĂ. Depoz i tu l p r i nc ipa l la d r o g h e r i a c e n t r a l ă M. S toenescu, s t r . Academie i No. 2,. Bucureş t i , ş i l a farmacia «Ochiul l u î D-zeu»' Vic to r T ü r i n g e r , ca lea Vic to r i e i No. 1'54, Bucureş t i . — In Ploeştî sunt de vênzare la Fraţii I. T. Chris tescu, droghiştî. — In Craiova la farmacia Conteswaller, strada Lipscani. — In Brăila la farmacia N. Filotti, strada Regală No. 23 şi în Tulcea la farmacia regală Dumitru Melinescu, strada Elisabeta Doamna, 24.— Şe] vinde coi f» leii şi 95 bani cutia. — Toate cutiele ce nu vor avea pe «lin afară peceta administratif ziarului І Ш І Ѵ Ж Н З І Т І і si pe dinăuntru o instrucţiune iu româneşte tot cu peceta ziarului l î V I V I B X i l l , s c vor refuza ca falsificate.
REPARAŢiUNI de CEASOARNICE — cu 50 l a s u t ă m a i ieftin d e c â t or î u n d e —
Depozitul de ceasoarnice de la adminis t ra ţ ia z i a r u l u i / U N I V E R S U L , luând un avên t foarte mare şi în u r m a dorinţei , expr imate de ma i mul ţ i cititori, am adus din Geneva (Elveţia) douî lucrător i speciali pen t ru r epa ra rea cea-soarnicelor.
P e n t r u a satisface publicul şi mai ales pe cititorii noştri , o r t c e repara ţ ie de ceasoarnice se va face cu 50 Ia; sută mai ieftin d e c â t o r i u n d e . . A se adresa la adminis t ra ţ ia z ia ru lu i UNIV E R S U L st rada .Brezoianu No 11, Bucureş t i
Celebrul doetor-ig'ienisfc. Monteg-azza,. zice că cea mai bună apă pent ru masă este Apa Nocera Umbra, sorginte îngerească caree ch imicamente pură (Iară microbi). — Se vinde n u m a i cu 60 bani sticla de 1 litru Ia adininis t ia ţ ia z ia ru lu i UNIVERSUL, str . Brezoiamt No. 11, Bucureş t i .
T o n ( b a c h e r d ă ) L a adminis t ra ţ ia z ia ru lu i «Universul», se află
spre vênzare tön saü lacherdă, în cutie; preparat cu unt-de-lemn de Nizza.— Cutia de 260 grame, lei 1.15.
S e c a u t ă ~ W Mai multe fete oroitorese care să ştie a lucra şi cu maşina. A se adresa în str.-Ţeranilor No. 79. • a Magazinul «le Bijuterie -•-^ al d-luî Radivon, se caută 1 ucenic.
A V I S Se primeşte un Agent pentru a distribui jf Perne la călători In gara de Nord, Bucureşti cu leafa 75 leî l u n a r . A se adresa în calea Victoriei No. 150 Bucureşti.
UNIVERSUL LIÏERAE — 3STo. 2<Ъ —
Acest cupon se v a tăia şi se v a trimite împreună cu deslygarea, in caz contrar nu se va publica numele deslegătoruluî.
152
Roman de Emile Richebourg
PARTEA A TREIA
F i u l
I I I
Omul propune...'
«O să trebuiască să iau odată o hotă-TÎre bărbătească, avêndu-te pe tine ca -exemplu. In sfîrşit pentru ca să scot la capët bun cercetările, më duceam mal des la Regina-Albă şi la- Eliseul de la Montmartre ; ţineam să më întâlnesc a colo cu o silfida pe care anul trecut am avut-o de câte-va orî în camera mea şi care e una din cele maî frumoase podoabe ale locurilor unde lumea se adună ca să petreacă; Ştiam că frumoasa mea e una din stelele balului de la •Bougival.
.«Cu toate astea nu dădeam peste dînsa şi am aflat în urmă pentru c e : imitase rêndunelile şi'şi luase sborul spre Mediterana.
«Alaltă-ieri eram la Eliseul Montmartre cu câţî-va camarazi ; stăteam toţi la o masă trăgând din,pipe ş i b e n d b e r e înveluiţî de un nor gros de fum, când d'o dată, fata pe care o căutam apăru înainte'mî şi'mi întinse mânuţa ' î albă, ară tându 'mî dinţiî ei drăgălaşi ca şi cum i-aş fi mai vëzut ; asta era din parte ' î un fel de provocare.
«Gâfâia, era roşie şi asudată; tocmai terminase un danţ de şcoală înaltă.
«Më grăbii a face loc lângă mine Co-Hbruluî—ast-fel a fost poreclită şi strigai chelnerul ca să'î aducă bere.
«—Scumpa mea, îî zisei după ce se mal rëcorise, fbst-aî anul acesta la bal la Bougival ?
«—La Bougival? respunse dânsa rî-zênd, o ! eü ador locul acesta şi cu deosebire balul luntraşilor ^ nu lipsesc de la nicï unu l ; societatea e mal aleasă acolo de cât ac i ; acolo nu te loveşti în coate ca aci cu camerist! şi cu îngrijitoare de copiî...
«Şi făcu o s t râmbătură dispreţuitoare. «—Atunci', zisei eu iar, ai 'cunoştinţă
despre un incident ce ar fi putut să aibă de urmare o mare nenorocire : un tênër artist îmbrâncit în Sena unde era cât p'aci să piară. • «—0, da, îmi aduc aminte, a fost la mijloc un act de rësbunare dobitocească provocată de un lucru de nimic, de o ştrengărie. Artistul acela, . u n t ênër foarte drăguţ pre legea mea — salută, Paul , salută — s'a apucat şi a schiţat în grabă grupul de persoane în càre më aflam şi eü ; un moment am avut şi eu desemnul acela în mână şi'mi pare reü că l'am dat căci cu adevërat era foarte bine reuşit... toate mutrele eraü de o asemănare minunată... Are mare talent mititelul acela.
«Scumpul meü, asta e hotărîrea dată în privinţa ta de d-ra Colibru. Şi cre-de-më că cunoaşte şi : ea ce-va din meseria noastră căcî a umblat şi umblă prin multe ateliere în calitate de model.
«Pentru a'mî dovedi că cunoaşte pe deplin afacerea, mi-a povestit despre cearta de pe malul apeî, despre drama din Sena, despre scăparea ta şi a pri
etenului tëu Lucian.' «— Dar, îî zisei, să'mî vbrbeştî des
pre o femee ce se afla acolo şi care se interesa aşa mult de tinerî în. cât a făgăduit cincî sute. de francî aceluia care'î va scăpa.
«—- Ah, da, esclamă dênsa, d-na Prudenţa.
— D-na Pruden ţa? repetă Paul cu un ton înecat de emoţiune.
— Da, scumpul meü, misterioasa ta necunoscută, dama' aceea cu pălăria grenat se numeşte d-na Prudenţa.
— Alt nume "n'are ? — Am făcut şi eu înt rebarea asta
Colibruluî; însă dênsa nü cunoaşte pe acea damă de cât sub numele de Prudenţa.
— Unde şade ? ce face ? — Şade aproape d'aci în strada La-
fayette unde are o prăvălie cu firma : La gând ; vinde tot felul de obiecte de ar tă şi de curiositate precum şi stofe şi costume pentru femeî, aşa că e maî mult cunoscută de orizontale.
— O ! esclamă Paul ducendu'şî mâna la inimă.
(Va urma).
Utiiver*ul Ilustrat No. 23. — 6 — Iunie, 1 8 9 4 І
Prima fabrica sistematică de „APA GAZOASA" B. VELLES, Licenţiat în farmacie, Arendatorele farmaciei ALESSANDRIU
s>»cr
Instalaţia cea maî modernă. Dublii filtraţiune a apeî şi steri l isaţiunea filtrelor prin ferbere. Apa cristalină. întrece în calitate tote produsele existente
Comaţi de!e prin carte poştala cu adresa : B . VEbliES, Farmacia A X E § S . I L Ï ¥ D R I U , se efectuează imediat 1867 —'30)
CASA DE SCHIMB
Naclimias <s Fintels No. 8 în nonl palat Decia-România, strada Lip
scani, în faţa palatului băncel Naţionale Cumperă şi vinde tot felul de efecte
publice, bonurî, acţiuni, scontează cu-póne şi face orî-ce schimb de monezî.
C u r ă d e P r i m ă v a r ă Cele d 'ntâiu săptămâni de primă-vară
suntde obiceî timpul în care aveam trebuinţă de un corectiv al funcţiunilor corporale adeseori alterate prin viaţa de iarnă. Pentru acest scop.
APA MINERALA aprobată de Academia superioară de medicină din Paris, este recomandată în special din partea medicilor.
Pentru cură de casă şi anume şi Cură anterioară a băilor : Karlsbad, Marienbad, Franzensbad şi alte locuri de cură.
Heinrich Mattonni, Karlsbad şi Viena.
Somiere elastice -S cele mai solide, pentru paturi, se fabrică în atelierul de ţesătur i de
• i r m ă a lui
LUIGI CĂPRARI —Calea Griviţel, 110—
Somiera solidă şi elegantă, născocită de Luigi Căprari, a fost premiată eu premiul I la concursul din Tîrgul Moşilor.
în fabrica aceasta, se confecţionează g r ă t a r e , d d r m o a n e speciale pentru alegerea nisipului, petrişului, ne-ghinei şi altele. eşi
STAŢIUNEA CLIMATICA „SOLCA" U T Е -СГСОЛ7-ІЗЯ\<а .
Deja de mult cunoscută publicului român, situată la o poziţiune naturala admirabilă, încongiurată de păduri de brad şi molid, cu aer foarte ozonifer şi lipsit de colb, cu doue stabilimente de hydrothérapie, înzestrate cu cele maî noul şi bune aparate hydro şi electrotherapeutice, cu isvoare minerale naturale de tot felul, precum băî de slatină naturală din isvoare din Solea, băî din extract de frunze de brad, molid, etc., băî de săpun, malt, etc., cu o altă secţiune de electrotherapie, masagiu şi cură de inhalaţiune.
«Cure pneumatice după modelurile din Gleichenberg fi Reichenliall». Cure cu zer de oae (jîntiţă), lapte dulce şi kefyr. — La staţiunea climatică Solea,
se află locuinţe frumoase, confortabile şi eftine, o bucătărie excelentă şi camere complect arangiate.—Preţurile foarte moderate.
ВФ* Sezonul începe la 15 Maiu şi durează până la 15 Septembre In timpul sezonului se află la Solea o muzică foarte bună, teatru, reuniuni, etc.
Douî medicî, farmacie şi un biuroü teiegrafo-poştal, se află la dispoziţia vizitatorilor. Din România calea cea mai apropiată este prin Bnrdujeni, IţcanI, Hadikfalva, Rădăuţi. Informaţiunî precum şi prospecte se dau de
Preşedintele comishmeï de cură. 1660.—(16) хэг. H . P O B , A - 8 .
116.500 CEASOARNICE! A. Wasmnth & C » CU INELE CONTRA BĂTĂTURILOR
ВФ" s'au vândut in timp de 9 luni in România Dovadă că aceste inele constituesc astă-zî CEL HAI SIGUR REMEDIU în contra bătăturilor,
depărtându-le, fie ele cât de înrădăcinate, în timp de 3 până la 4 zile. Costul Ceasornicului Ln. 1.25. — De vênzare la toate farmaciile şi drogueriile din ţară.
Depoul general pentru toată România la VICTR THÜRINGER, farmacist, Bncnrescl, Calen Victoriei 154, de unde se trimete contra Ln. 1.60 franco în orî-ce localitatea ţereî.
BANDAGE ANATOMICE Pentru hernie inguinale, crurale şi ombilicale, după construcţiunile
eele maî bune şi maî practice, uşoare şi inreinarcabile de purtat cu deplina siguranţă a reţinereî tutulor hernielor repunente chiar la cazuri învechite şi părăsite. MF*Aparate de Orthopédie şi Membre Artificiale4
Specialitate de Ciorapi şi Venture abdominale de tricot elastice, articole pentru Pansament antiseptice, articole Мдіепгсе şi în comun orî-ce Bandage, Aparate şi Instrumente pentru serviciul sanitar efectuează prompt, cu cea maî mare exactitate şi cu preţuri moderate.
NATJMEANU, bandagist „La Crucea Roşie" CALEA GRIVIŢA No. 89, BUCUREŞTI
Comandele din provincie se efectuează în cel mal scurt timp şi se trimet franco la destinaţie 1861 . - (3 )
Eliseum „LUTEHR" IN TOATE ZILELE
CONCERT MUZICAL Dirigeât personal de d. Capel-maistru
B E H E E X C E L E N T A B ^ M Ă N C Ă R I R E C I Tram-care la dispoziţ ia publicului
Anunciu forte important PREŢURILE REDUSE, Eltin de tot. —Pentru sezonul vereï, Serbătorî şi vizite—
Dulceţuri toate fructele cu vanilie foarte eftine; şerbeturi toate gusturile . . . kilo 1.60
2.-
2.80 2.40 2.— 3.50
Sirop smeură, lămâe, vişine, coacăze Licherurî Ananas, Şartroze, Bene-
dectine, Chiuraso, Piperment . . . » Alaş Cumel veritabil « Licher Napoleon «
« Cacao a la vanilie . . . . « Rhumurî ş i Licherurî de fructe ş i v i ş i n a t e . Romuri Englezeşti ' . kilo 1.50
« Jamaica « 2.40 « Vanilie şi Ananas . . . . « 3.20 » St. Georges . . . . . . « 4.— » St. Helenes « 5.50
MÄRE DEPOSIT de SPIRT RAFINAT Spirt dublu rafinat Litru 1.80 Spirt de vin pe fructe » 1.50 Alcohol absolut 96 la 100. . . . » 2.— Spirt de lustru şi maşină . . . » 1.80 Ţuică veritabilă betrână Litru 1.20, 1 şi 90 b. Prăjituri proaspete în fie-care zi 10 b. bucata. Rachiuri cu bune gusturî pentru menagiu
caseï de la 1 fr. litru în sus. Bomboane, şampanie, licherurî streine, pen-
trxi nunţi şi botezuri, foarte eftine. Toate mărfurile de cofetărie cu preţuri ad
mirabil de eftine. Pentru d-niî cafegii şi comercianţi se face
reduceri din acestea. Cofetăria, T. D. Creţulescu.
— La înger — 1590,—(10) Str. Carol I No. 47.
Conserve Franceze Mazăre fină leî 1, cutia.—Ciuperci albe lei 1.50
cutia.—Fasole fină lei 1.60. De vânzare la Administraţia ziarului UNIVER
SUL, strada Brezoianu, No. 11 Bucureşti.
M E D I C mí CXSEEVO-RGt
Z . O T T O Am onoare a anunţa onor. public ei In
special onor. mea clientelă că m'am m u t a t Cale» Victo riel No. Ш (podul Mogo-soael ) , unde doit еопЫІЩЯ medicale pentru •rt-ee fel de boale de la 8—10 ore dimineaţa de la 8—4 ore după prânz si de la 6—8 ore seara.—Tot odată îmi permit a atrage atenţia suferinzilor că, cnnoscênd de aproape toate medicamentele rëposatalnl Doctor Drasch, precum şi metoda sa de tratament, pătimaşii cari doresc a fi trataţi dupe metoda demnului D-r Draech, vor fi trataţi ast-fel.
Bólele secrete la bărbaţi şi femei snnt tratate cn succes s igur dupe metoda mea.
Tuberculos» (oftica, atac), la începutul el, dacă nu va fi prea avansată, garantez complectă vindecare ; o mulţime de acte de ' mulţumiri stau la dispoziţia bolnavilor. 86 O
IVlAICtt 1 В К Р О Ж 1 Ѵ de
P Ă L Ă R I I pentru bărbaţi şi copiï, de la lei 1.70 la
lei 6.50 bucata. La administraţia ziaruluî «Universul»,
Strada Brezoianu No. 11, a sosit un transport de pălării, fason ultima modă, carî se vend cu următoarele preţuri: Pălării moî pentru vară . . Leî 1.70 Pălării moî ultima modă . . » 3.— Pălării târî ultima modă . . » 4.80 Pălării târî ultima modă . . » 5.50 Pălării roşii, verzi şi albastre,
pentru copil » 2.50 Pălării marinar, pentru copiî » 3.—
Pălăriile sunt de culoare neagră, maron, gri, beige şi tabac.
Nicî cu 40 la sută maî scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată ţara.
Vindem eftin ca să aducem serviciu publicului nostru cititor.
Mare depozit de cravate La administraţia ziarul «Universul», se află
un mare deposit de cravate de fail, satin şi foular, cu preţul de la 0.70 bani bucata până la 2.40.
Toate boalele secrete LA BĂRBAŢI Şl FEMEÏ
— vindecate iu eâte-va zile — Un medicament declarat de toţî marii medicî
din lume ca cel mai bun în vindecarea a orî-ce fel de boale secrete la bărbaţî şi femeî, şi care nu produce greaţă, nu strică pofta de mâncare şi nu are nicî un g-ust rëû, este Extractul de Copalvină şi Pariglină al d-ruluî Thorn, din Londra, aprobat de consiliile sanitare superioare din România şi Italia, şi preparat în marele stabiliment chimic al D-ruluî Bertelli din Milan.
Acest extract vindecă în 36 ore scnlamente noul şi în c â t e v a zile cele maî vechi şi maî rele boale la bărbaţî şi femeî, precum : Blenoragie, fluorile albe, boalele uretrale şi uretrine, restrângerile uretrei, durerile de spate şi de rinichi, iritaţiile uretrei, ale beşicei, ale uterului, catarul beşicei, boală de peatră, erupţiunile scorbutice, oprirea şi nestăpânirea urinei, etc.
întrebuinţarea este lesnicioasă şi se poate ţine în cel maî mare secret.
Expedierea se face cu cea maî mare discre-ţiune. — Un vas cu instrucţiune în româneşte costă 6 lei 50 bani.
Depozit pentru toată România la Drogheria Centrală a domnului Mihail Stoenescu, farmacist, Strada Academieî No. 2, Bucureşti. Maî se vinde la farmacia ,,Ochiul lui Dumnezeu", Victor Thüringer, Calea Victoriei No. 154, Bucureşti şi la toate farmaciile din ţară.
wmm Toate borcanele ce nu vor avea pe din afară pecetea administraţiei ziaruluî «Universul» şi pe dinăuntru o instrucţiune în româneşte tot cu peceta ziaruluî «Universul», se vor refuza ca falsificate.
Mare depozit de pndre parfumate La administraţia ziaruluî «Universul» strada
Brezoianu No. 11, Bucureşti, se află spre vênzare următoarele pudre :
R e g i n a P u d r e l o r Leî 3.50 cutia. Această pudră face pielea moale, albă, catifelată şi de o frăgezime admirabilă. Regina pudrelor împiedică în gradui cel mal mare formarea sbâr-citurilor.
A d e v ă r a t a P u d r ă G e r m a n d r é e (garantată) cutia mare Leî 4.50, cutia mică . . Leî 2.50
P u d r ă O l l o l e l z l a , unica pudră preparată cu glicerina . . . . , . . « 4.—
P u d r a V e l n t t n ă , parfumată cu viorele de Niţa a renumitei fabrici Giraud-flu din Grasse (ţara florilor) 3.50
P u d r ă Heglrra M a r g a r e t a al Italiei extra-fină , . « 4.—
V e l o u t l n e Charles Fäy , . . , . « 4.— P o u d r e Grass« . « 2.50
SALVADüNT
REMKDIU SIGUR pentru înlăturarea durerilor ie măsele şi de dinţi stricaţi, precum ei a boale-lor de gingii, gură şi gât, vindecând chiar nesuferitul miros de gură şi guturaiul : (troahnă, ră-juşală, gâlcile, anghina, abubă, orbalţi, flşturî^ roşeaţă, gingiile mâncate, umflături în fălci?, lăjid, piatra si putrigaiul dinţilor găunoşi).
SALVADENTUL se mal poate întrebuinţa cu succes şi în contra scurgerilor de urechi şi de nas Înlocuind nesuferitul „Iodoform" în toate ranele-şi rănirile, ca pansament.
Pentru salvarea denturei, vindecarea boalelor tei arătate şi desinfectarea higienică a gurei, s'a
Săsit numai acest remediu sigur numit SALV -. »ENT,aprobat de consiliu sanitar superior c iv i l
i i militar, precum şi de înaltele autorităţi ştiinţifice,, in urma experimentărilor bine apreciate prin spitale» Laboratoril universitare şi Cabinete ale dentiştilor, precum şi prin numeroasa clientelă a mal multor «edicl cu repntaţinne distinsă, asigurând prin certificate, buletine, scrisori de felicitări şi mulţumiri «uite pentru preţioasa descoperire aSALVADEN-TULUI, inventat de d-nu 8. P o p l n l , vechiul farmacist şef al spitalelor civile din capitală, care a isbutit să prepare acest medicament sub formă de pulvere antiseptică, analgesică, calmantă, topică, resolutivă, desconcestionând membrana mucoasă şi iesinfectâad energic gura, fără nici nn pericol de« itrăvire ; înghiţindu-se chiar şi de un copil, de őreié la unele din boalele arătate SALVADENTUL. ie suflă în gât. Gustul şi mirosul medicamentula!' tunt destul de plăcute,
„SALVADENTUL" se găseşte la toate farmaci ile (Depozite la drogueriile din Bucureşti presam şi la Administraţia ziaruluî „Universul"),
la inventator. Cutia 1 Leu.
Impotenţa Bărbatului şi Ste-nlitsitea fешееі c o p n x ^ r e c u m * i ei«? biciunea de memorie, slăbiciunea d'a vedea şi d'a auzi, poluţiunî sau perderî nopturne, florî albe la femeî, boalele toate cari provin din prea mult abuz al plăcerilor, se vindecă de sigur în-trebuinţându-se GLOBULELE RECONSTITUANTE; ale dr. Taylor, aprobate de consiliile sanitare-superioare din România şi Italia, preparate î n marele stabilimeht chimic al d-ruluî Bertelli, din Milan, considerate cu drept cuvent de dr. Duplais de la Academia franceză ca cel maî reconstituant cunoscut până acum.
Un flacon cu instrucţie costă leî 8.50. Depozitul pentru toată România e la Dro
gheria Centrală a d-iuî Mihail Stoenescu, farmacist, Strada Academieî No. 2, Bucureşti. Maî) se vinde la farmacia tOchiul lui Dumnezeu*, Victor Thüringer, Calea Victoriei No. 154, Bucureşti şi la toate farmaciile din ţară.
Adevöratele flacoane cu globule Taylor, vor fi înfăşurate sub cămaşă cu o instrucţie în româneşte, stampilală cu pecetea administraţiuneî ziarului «Universul».
OR! CE BÄTATÜRÄ DISPARE in câte-va zile, întrebuinţând
F i e m i a t u l „CAI/tFUCr LASZ" Efect s igur garantat
On üacon lei 1,60. 8e află de vânzare la adminis traţia ziarului UNIVERSUL ei la depozitele de ziare djn Craiova, Galaţi, Brăila şi Iaşi.
MARE depozit de SARDELE 40 la sută mal ieftin de cât orî-unde
SARDELE Bocage cutia 230 grame banî 70 » Migone » 280 » » 80 » Excelsior » 325 » » 90' » cu trufe » 210 » Lei 1.15
extra-fine, fără őse » 285 » » 1.30' De vênzare la Administraţia ziaruluî UNI
VERSUL strada Brezoianu Nr. 11.
MARE STABILIMENT DE
F O T O - Z I N C O G R A E I E : al ziarului UNIVERSUb
In acest Stabiliment sosindu-ne 4 lucrători din străinătate, se poate executa ori ce Ilustraţie cu o perfecţie ca şi în-cele maî marî stabilimente din Europa, cu un preţ mal eftin ca ori unde.
Se pot executa clişeurî de portrete, peisage, planuri şi In sfârşit ori ce ilustraţii atât direct din fotografie cât şi după un desemn oare-care.
-TTXTTV1TRSTTT . T . П А * * А Ѵ І , І І Я П . Strada Brezoianu No. 11.—Bucureşti Tipărit cu maşina König şi Bauer^din Würzburg, unica în ţară Girant G. Minculescu.