1

A ile na ionale competente pentru punerea în aplicare a Directivei 2010/63/UE privind protec ia animalelor utilizate în scopuri tiin ifice

Document de lucru privind dezvoltarea unui cadru comun de educa ie i

formare în vederea îndeplinirii cerin

- Înlocuirea documentului de consens din 18-19 septembrie 2013 -

Bruxelles, 19-20 februarie 2014 Comisia a instituit un grup de lucru la nivel de exper i (EWG) pentru a dezvolta un cadru comun de educa ie articolele 23 i 24 din Directiva 2010/63/UE privind protec ia animalelor utilizate în scopuri tiin ifice. Toate statele membre i principalele organiza ilor interesate au fost

mneze experde exper i s-a reunit la 22-23 februarie 2012, 19-20 septembrie 2012 i 3-4 iulie 2013. Obiectivul grupului de lucru la nivel de exper i a fost de a elabora un cadru comun cu scopul de a facilita îndeplinirea cerin elor în materie de competen i cei implica i în utilizarea i îngrijirea animalelor utilizate în scopuri tiin ifice, precum i libera circula ie a personalului.

rilor din cadrul reuniunilor grupului de lucru la nivel de exper 1, inspec ia i punerea în aplicare2), al discu iilor cu statele membre, precum i al contribu iilor juridice ale Comisiei. ile na ionale competente pentru punerea în aplicare a Directivei 2010/63/UE, la reuniunea acestora din 19-20 februarie 2014, cu excep ia anexei V3.

ii: Con inutul prezentului document este conceput ca o serie de sprijini statele membre a Directivei 2010/63/UE privind protec ia animalelor utilizate în scopuri tiin elegere

iilor con in a acesteia. Toate observa iile trebuie luate în considerare în contextul Directivei 2010/63/UE. Documentul prevede o serie de sugestii cu privire la modul în care pot fi îndeplinite cerin ele directivei. Con inutul documentului nu impune obliga ii

Doar Curtea de Justi ie a Uniunii Europene are dreptul de a oferi interpret legisla iei UE care au for obligatorie din punct de vedere juridic.

1 http://ec.europa.eu/environment/chemicals/lab_animals/pdf/guidance/project_evaluation/ro.pdf 2 http://ec.europa.eu/environment/chemicals/lab_animals/pdf/guidance/inspections/ro.pdf 3

în temeiul Directivei 2010/63/UE.

2

Cuprins:

Contextul juridic articolul 23 din Directiva 2010/63/UE ....................................................... 4

............................................................ 4

............................................................ 5

23 alineatul (2) ................................................................. 6

Procesul .................................................................................................................................. 7

....................... 7

PARTEA A

ii .................................................................................. 9

Criterii de calitate pentru un modul de formare .................................................................... 9

.......................................................................................................... 10

Specializare pe specii ........................................................................................................... 11

...................................................................................................... 11

...................................................... 12

................................................................................................ 12

Criteriile de evaluare/admitere-respingere ......................................................................... 12

................................................... 13

donator .................................................... 13

Procesul de monitorizare ..................................................................................................... 14

......................................................................................................... 14

............................................................................... 15

............................................................................... 15

........................................................................................... 16

PARTEA B

Autorizarea/acreditarea cursurilor ........................................................................................... 17

............................................. 17

..................... 18

Principiile unui proces de autorizare/acreditare ................................................................. 19

.............................. 19

.................................................................................................. 19

.............................................................................................................................................. 20

3

PARTEA C

.................................................................................................................................................. 22

în temeiul articolului 24 alineatul (1) litera (a) ................................................................... 22

24 alineatul (1) litera (b) ........ 24

24 alineatul (1) litera (c) .................................................... 26

38 .... 29

Medicul veterinar desemnat în temeiul articolului 25 ......................................................... 30

........................................................... 33

.................................................................. 34

.................................. 35

ormare .. 35

.................................................... 37

................................................................ 38

.............................................................................................. 38

............................................................................................. 40

Partea 3: Module ................................................................................................................. 41

.............................. 82

Anexa II Exemple de criterii de ev ............................................ 86

........................................................................ 95

..................................................................................... 102

articolului 34 .......................................................................................................................... 108

rticolului 34 ....................... 108

................................................................................ 111

4

Contextul juridic articolul 23 din Directiva 2010/63/UE4

Competen a personalului

1. Statele mem i utilizator dispune de suficient personal.

ii:

(a) efectuarea de proceduri pe animale;

(b) conceperea procedurilor i a proiectelor;

(c) îngrijirea animalelor; sau

(d) sacrificarea animalelor.

Persoanele care îndeplinesc funcde formare într- tiin urat i trebuie

tin e specifice privind speciile

Personalul care îndepline te funccând ine competen a

cerin

n ele minime privind educa ia , precum i cerin ele pentru ob inerea, men inerea i demonstrarea competen ei necesare în vederea îndeplinirii func iilor enumerate la alineatul (2).

lul Uniunii privind cerin ele

articolul 56 alineatul (2).

Obiectivele i structura cadrului de educa ie i formare

i de armonizare i de existen competen a i libera circula ie

general

4 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32010L0063:RO:NOT

5

Cu toate acestea, orice acord la nivelul UE în ceea ce prive te principiile generale va oferi, de asemenea, asisten cursuri de formare pentru a lucra în vederea instituirii unor standarde comune acceptabile. Aceasta

i costuri reduse.

Cadrul include considerente legate de cerin ele privind formarea, supravegherea, evaluarea competen elor urarea procedurilor, îngrijirea animalelor, sacrificarea animalelor, precum i a persoanelor responsabile de conceperea procedurilor i a proiectelor.

Cadrul comun de educa ie i a tuturor persoanelor implicate în utilizarea, îngrijirea i cre terea animalelor urarea procedurilor tiin ifice i s libera circula ie a personalului.

flexibil; disponibil i accesibil; la un cost abordabil i de

Procesul educa ional în temeiul Directivei 2010/63/UE

mai i diferite prin care pot fi puse în aplicare formarea, supravegherea i competen ele. Obiectivul a fost

asigure competen utilizarea animalelor în cadrul procedurilor i de a facilita libera circula ie a personalului în interiorul UE. Cadrul propus are

Numai obândirea competen elor.

adecvat de în are.

pentru a consolida în elegerea i a

interven ii din partea supraveghetorului (supraveghetorilor) pentru a garanta acest lucru.

nd competente, acestea supraveghere. În acest timp, cei considera i competen elegere mai

Competen

Timpul necesar pentru a atinge rezultatele înv i a finaliza formarea în func i de evaluare.

6

Durata perioadei de supraveghere ei poate varia de exemplu, din cauza frecven e

ii tehnice

sau perioadele de supraveghere.

iale este de a se ajunge la un nivel de cuno tin e i/sau în elegere de principiu : a fost dezvoltat o în

de cuno tin e i anumite competen e cu privire la care se presupune la momentul ei.

ceea ini un cursant va de ine o în în

în timpul perioadei de monitorizare cuno tin ele teoretice vor ei, se a tepta o în elegere mai

ele vor fi reflectate în diferitele standarde de evaluare pentru finalizarea cursului de formare i ob inerea nivelului de competen

Persoanele în cau i vor men ine competen ele printr- DPC).

În elegerea cerin elor articolului 23 alineatul (2)

Articolul 23 alineatul (2) din Deducat

i ..

Atunci când se îndepline te una dintre i i a de a se provoca durere, suferin modulele de formare relevante

înainte de a se lucra sub supraveghere.

În caz contrarmodulelor .

În toate cazurile, responsabilitatea pentru executarea core revine supraveghetorului, i demonstrarea competen ei necesare.

7

Procesul

Pe baza celor de mai sus, procesul sugerat este descris în continuare:

Pentru a se ob ine rezultatele dorite în ceea ce prive te standardele adecvate de formare i libera circula

Formarea ii.

se poate face schimb de informa ii privind educa ia i formarea.

universitare pentru ile i (d)

Punând accentul pe competen e, pe baza modulelor de formare care îndeplinesc criteriile de calitate convenite i sunt evaluate în mod coerent, promovarea modulelor solicitate presupune un nivel de colarizare i de maturitate suficient pentru ile .

ile specifice.

Persoanele responsabile de conceperea procedurilor i a proiectelor aferente func iei -o

8

tiinprincipiile celor 3R în mod eficient în

conceperea procedurilor i a proiectelor i tiin ifice adecvate.

Pot exista unele persoane care sunt recunoscute ca fiind calificate pentru a îndeplini sarcinile men ionate la articolul 23 din Directiva 2010/63/UE, înainte de intrarea sa în vigoare, pentru care recunoa terea

Trebuie men 40 alineatul (2) litera (b) nu descrie cerin ele educa ionale la nivel general. Cu toate

acestea, este important din motive tiin ifice i pentru a asigura conformitatea, ca persoanele respective î i în tin e cu privire la îngrijirea i utilizarea animalelor pentru a- i îndeplini rolul în mod eficient.

9

PARTEA A

For

i contribuie la definirea competen elor i a cuno tin elor pe care participan ii la modul

iile specifice ale unui program sau modul de formare, redactate în termeni specifici. Rezultate cursant ar trebui

itul modulului.

nu sunt . Furnizorii de formare inutul cursurilor, materialele

de formare fiecare modul ales într- elor na ionale/locale/institu ionale i/sau individuale/de grup.

Trebuie recunoscut faptul

competen elor practice ul de competen e dobândit, cursantul

animalelor. Dezvoltarea competen elor va avea loc lucrând sub supraveghere. Cu toate acestea, perioada i nivelul de supraveghere pot varia, printre altele ii sarcinii, frecven ei i experien ei anterioare a cursantului.

inerea

inute în conformitate cu criteriile de reu activitatea sub supraveghere. Abordarea

în , , animalelor durere, suferin

Criterii de calitate pentru un modul de formare

r - cuno tin ele teoretice care pot fi dobândite;

- a ile practice care pot fi dobândite;

e

criterii de admitere sau respingere.

10

diferite categorii:

obligatorii pentru toate ile, astfel cum prevede articolul 23 alineatul (2) (inclusiv modulul privind legisla ia na

activitate i specifice);

suplimentare, pentru a facilita area unor competen e specializate , precum i perfec (de exemplu, modulul de chirurgie).

Activitate = una dintre cele patru i 23 alineatul (2)5

= sarcinile , de exemplu, de articolele 24 (responsabil cu îngrijirea desemnat) i 38 (evaluarea proiectelor)

= un modul obligatoriu pentru toate func iile i cu acelea i rezultate Modul dedicat unei i specifice (condi = un modul dedicat unei i (unor i) specifice

Modul dedicat unei sarcini specifice

= un modul recomandat care o (sarcini specifice)

Modul na ional = include transpunerea legisla iei na ionale/regionale, precum i orice alte acte legislative relevante pentru utilizarea animalelor în scopuri tiin ifice (de exemplu, transport, Conven ia privind comer ul interna amenin ate cu extinc ia - CITES, de euri, organismele modificate genetic) Curs = un program care con ine unul sau mai multe module, conceput nevoilor de formare ale persoanelor identificate

5 animalelor; (c) = sacrificarea animalelor.

11

Specializare pe specii

Unele dintre modulele de formare vor fi concepute pentru specii specifice (grup de specii).

Modulul de formare ini finalizat în totalitate un anumit grup de specii.

Extinderea competen elor la alte specii va presupune demonstreze ob inerea pentru noile specii în cadrul aceluia i modul.

Cu toate acestea, s-modulului de formare inicon inut între specii care nu trebuie repetate.

Derogarea ile la literele (a), (b), (c) i (d)

Pot fi admise informa iile furnizate în alte cursuri de formare i de experien

astfel de i accesibile tuturor.

Aprobarea ii competente (AC) sau, în pus la dispozi ii criterii clar definite, acestea ar

ii locale [de lul 24 alineatul (1) litera (c); orice astfel de

înregistrate ].

-venite la o unitate, se vor verifica atât competen ele, cât i formarea înainte de a i se permite

Pentru a se a cursurilor de formare aprobate, cel pu in la nivelul Uniunii Europene.

Principiile care stau la baza

îndeplinirii func (a)-(d), i are experien sunt necesare cursuri de formare

suplimentare (cu excepnoi, de exemplu, specii noi), de ia de a- i men ine competen ele i de a se

Pentru persoanele care nu au lucrat sau nu au îngrijit animalele utilizate în proceduri tiin aceasta e te 5 ani),

nte de a- i relua activitatea.

12

ele de formare în legisla ia statelor membre în ie.

Cu toate acestea, rareori, în situa u ia speciali tilor într-o , iar

i îngrijirea animalelor cu experien oducere în legisla ie, în special în ceea ce prive te rolul ile individuale.

ionate i experien acestea

coresponden ele în materie de formare ale statului membru.

ii privind toate criteriile standard de .

Module de formare cu rezultatele

i cele dedicate unei func ii specifice (condi De asemenea, au fost elaborate o serie de module dedicate unor sarcini specifice i alte module suplimentare pentru a sprijini dezvoltarea de cursuri de formare adecvate.

elaboreze criterii fixe de admitere/respingere i de evaluare pentru fiecare modul. Prin urmare,

De i pot fi utilizate diferite mijloace pentru a evalua performan a în are, cum ar fi op iunile multiple (MC), examenul scris/oral, examenele online sau examinarea aptitudinilor

evaluare:

Criteriile de evaluare/admitere-respingere

trebuie

s i transparente;

s or de în eles i;

s -respingere;

s

13

s bil de în i

suferin

s iale care nu pot fi gre ite.

ele de frecventare a i ar putea

e viabile i disponibile din punct de vedere economic.

Un aspect care o aten necesitatea existen ei unui

e în anexa II.

Mecanisme de monitorizare i de evaluare a competen elor

Promovarea unui curs de formare i ob i importan i, dar ace tia monitorizare (cu excep ia cazului în care competen în timpul cursului

inerea competen ei necesare i înainte ca procesul educa ional ini ial

monitorizare poate consolida în acela i timp poate avea consecin e negative,

ite sau pur i simplu insuficiente.

un bun coordonator

Selectarea persoanelor potrivite ca i coordonatori este esen i monitorizarea i:

are cuno tin i actualizate i de ine aptitudinile i competen ele necesare pentru efectuarea procedurilor

are i a reprezenta o autoritate în ceea ce prive te cuno tin ele i experien a

sprijine ompeten e i cuno tin e (competen e didactice)

în elege motivele pentru care formarea i monitorizarea sunt importante de ine bune competen e interpersonale s- e spiritul i litera legii

În cazul procedurilor complexe, ar putea fi necesari mai mul i coordonatori , de exemplu, atunci când sunt necesare competen e chirurgicale i anestezice.

14

Procesul de monitorizare

formare i monitorizare , cu standarde clare care definesc competen ele bazate pe cunoa tere i practice.

Ob inerea coeren ei în toate aceste procese este esen

tivele personale i competen ele practice i bazate pe cuno tin e de care are nevoie;

i competen ele dobândite; periodice a eficien ei instruirii, competen elor i planului de dezvoltare

nivelului în fi ele

fi ele de formare.

Nivelul de coordonare it în cinci etape:

4 Coordonatorul este prezent atunci când are loc procedura, asigurând monitorizare i consiliere

3 Coordonatorul este informat cu privire la data la care au loc procedurile, fiind disponibil pentru intervenprocedurii) 2 Coordonatorul este informat cu privire la data la care au loc procedurile, fiind

ii) 1 Coordonatorul este informat cu privire la data la care au loc procedurile, fiind disponibil pentru eventuale discu ii i consultantelefon) 0 Coordonarea

Asocia ia pentru tiin a animalelor de laborator din Regatul Unit a elaborat principii directoare privind cerin ele de monitorizare (titularii de licen e personale), care pot fi consultate la adresa: http://www.lasa.co.uk/LASA_GP_Supervision_&_Competence_2013_final.pdf

Evaluarea competen ei

i cu formatorul, dar un astfel de obiectiv ar putea fi dificil pentru competen ele foarte specializate i mici.

15

Cursanevaluarea lor.

Evaluarea competen ei ar trebui oare, de preferin în mediul de lucru normal al cursantului. acesta

- ile practice.

De asemenea, este important ca în toate uni e incompetenrecunoscute i raportate e adecvate de remediere.

Exemple sugestive de evaluare a competen elor sunt incluse în anexa III.

Reexaminarea/men inerea competen ei

Reexaminarea/men inerea competen urare i inerea

standardelor acceptabile.

În cazul în care procedurile sunt efectuate intermitent/rareori

monitorizarea problemele întâmpinate sau introducerea unei con ei.

Îndeplinirea cerin i 24 în ceea ce prive te formarea co i men inerea competen ei

i va men ine competen a printr-un proces de DPC). Acest proces este supervizat de

24 alineatul (1) litera (c). Cerin i cei implica i în utilizarea i i informa i cu privire la noile evolu ii din domeniu.

FELASA6 îngrijirea i utilizarea animalelor în experimente tiinde credite, din care 50 % trebuie ob inute prin participarea la activit i aprobate care au fost verificate de un organism profesional. Restul de 50 % pot fi ob i

consultate internet:

http://www.felasa.eu/recommendations/guidelines/guidelines-for-continuing-education-for-persons-involved-in-animal-experime/).

6

16

Este important ca, indiferent de i eviden ial ca cel pu in o parte din dezvoltarea

tiin ei animalelor (de laborator).

Eviden a i a

Fi ele de formare i nivelul de competenpermite transferul competenfi e fi elor Cultura ii influen fi elor de formare. De

eviden e a Fi ele exacte sunt o parte esen i competen ele dobândite înainte de ocuparea

Fi ele Fi ele monitorizare/coordonare necesar, ob inerea nivelului de competen i nivelul de competenmonitorizeze

ele privind formarea i competen ele ob inute va facilita libera circula ie a personalului. Anexa IV include un exemplu de model de eviden

17

PARTEA B

Autorizarea/acreditarea cursurilor

furnizate ii. Cursurile de formare pot acoperi unul sau mai multe module.

Glosar de termeni

ii

Men

unui proces de acreditare.

Acreditare

Proces în care sunt prezentate ii sau ii.

Recunoa

A ile competente ale statelor membre) de a recunoa te reciproc procesele sau programele celeilalte. Recunoa superior, agen ii de c ii sau de acreditare sau organisme profesionale.

Beneficiile de inerii unui sistem de autorizare/acreditare pentru cursurile de formare

1. f ie a personalului; 2. spore 3. î e te calitatea tiin

autorizat/acreditat un curs de formare?

Acreditarea este un proces bidirec

observa ii comunicate în scris discu ii între furnizori de formare i evaluatori v a in 5 ani i în cazul în care

te predarea, con inutul sau evaluarea

f convenit.

18

Cerin e privind informa iile referitoare la autorizarea/acreditarea cursului

pentru organizatorii cursului, informa iile care trebuie furnizate, referitoare la con inutul cursului, predare i evaluarea participan ilor. Pentru a evalua informacompeten ele necesare. Informa iile

solicitantul i institu ia informa ii privind formatorii a acestora întregul con i rezultatele

materialele de curs i modul în care vor fi predate, care vor include suporturi de curs,

actice, practice i teoretice în cazul în care sunt incluse elemente practice modul în care acestea sunt predate i

evaluate informa ii privind utilizarea ( descrierea loca iei în care are loc cursul calendarul i informa comunicarea cu studen ii la distan folosite i modul

raportul între cursan i i cadrele didactice, în ceea ce prive te atât elementele

teoretice, cât i cele practice (1-

s ie i evaluare)

m evaluare; feedback evaluarea metode, criterii de admitere/respingere, elemente esen iale la

s , în

promova libera circula ie f ilor, a

persoanelor admise/respinse i a feedback-ului. este bine ca observa multe decât prea

pu ine informa ii, dar acest aspect poate fi gestionat prin formularul de solicitare de informa ii de la organismul de autorizare/acreditare

t ele privind frecven a permite o evaluare a atitudinii cursantului, de exemplu, discu ii deontologice)

trebuie inute cel pu N.B. existe dispozi ii privind participan ii la un curs în cazul în care cursul standardele.)

19

informa ii adresate organismului de acreditare privind prezen a la cursuri i persoanele admise/respinse nepublicate, dar men inute de organismele de acreditare. Feedback-ul aferent va fi pus la dispozi ilor competente, la cerere.

Principiile unui proces de autorizare/acreditare

1. s fa ie;

2. s ional i la un cost abordabil;

3. s tandarde coerente i durabile;

4. s tige încrederea cursan ilor, a formatorilor i a statelor membre;

5. s valuatori competen i.

ile organismelor de autorizare/acreditare a cursurilor

i ale organismelor de autorizare/acreditare sunt:

oferirea de consiliere i informa ii poten ialilor furnizori de cursuri de formare; autorizarea/acreditarea cursurilor asigurarea coeren ei con inutului i a rezultatelor în cadrul diferitelor module; ii obiectivelor declarate

ile de predare i punerea în aplicare i revizuirea mecanismelor de monitorizare a rezultatelor

ilor de formare i evaluare.

Cadr

aprobarea cursurilor de ile statelor membre

un sistem comun de ob inere a

Pentru a îndeplini obliga iile care le revin în temeiul articolului 23, statele membre sunt prin urmare, este necesar ca

cursurile de formare furnizate fie ele furnizate la nivel local, regional, na ional sau interna ional.

Încrederea în standardele de formare , comunicare pentru a asigura recunoa

20

Un forum pentru schimbul de informa ii i un registru central al disponib ii/con inutului cursului sunt de dorit actualizarea informa iilor.

local.

Sistemul de promovare a recunoa terii reciproce eoarece

suficient de atractive pentru a asigura fonduri de la statele membre i de la utilizatori. aceasta

de competen poate facilita, de exemplu, prin organizarea de grupuri de lucru la nivel de exper i pe teme specifice în ceea ce prive te punerea în aplicare a cerin elor directivei i prin furnizarea de informa ii privind educa ia i formarea pe site-

a UE i un portal de informa ii privind educa ia i formarea

a rma ii i comunicarea între:

organismele de acreditare/autorizare furnizorii de cursuri de formare a ile statului membru

Platforma UE i- i s-ar întruni prin conferinaudio/video de 2-3 ori pe an. Plareprezentan i ai statelor membre, ai organismelor de autorizare/acreditare, ai furnizorilor de cursuri de formare. Scopul platformei UE ar fi:

1. e/acreditare; 2. i a

cursurilor; 3. i; 4. ii privind standardele de monitorizare i evaluare; 5. ii privind standardele ei

6.

mai sus rd cu privire la obiectivul specific (obiectivele specifice) i func iile platformei UE.

21

oc pentru schimbul de informa ii i de cele mai bune practici i pentru dezvoltarea unei în i educa iei în fiecare stat membru, consolidând astfel încrederea i promovând recunoa terea

Aspectele sus-men ionate mecanisme de ac ionare pentru a fi duse la îndeplinire i trebuie elabora i termeni de referin ii.

proceselor i mepersoane sau organiza ii participante. Platforma î i propune pur comunicarea

Obiectivele platformei:

dezvoltarea i construirea de mecanisme de formare pe întreg teritoriul UE, pe baza încrederii reciproce;

punerea în aplicare a obiectivului liberei circula ii a personalului; irea resurselor de formare; i convenirea asupra unor module noi i furnizarea unui punct de contact pentru cursan i i furnizorii de cursuri de formare,

Procesul va fi unul ie.

22

PARTEA C

Rolurile, sarcinile i formarea în vederea îndeplinirii funcarticolele 24 i 25

Au fost elaborate suplimentare în sprijinul celor care îndeplinesc funcla articolele 24 i 25 pentru ca ace în elege mai bine rolurile i, de asemenea, de a se oferi sugestii privind formarea persoanelor care îndeplinesc func iile respective.

ii în scopul de a

pri i. În mod similar, educa ia persoanei în i experien a în câmpul muncii pot justifica acordarea

par emplu, persoana

condi iile în care sunt furnizate informa ii adecvate cu privire la cursuri de formare sau calificare anterioare, de exemplu, privind animalele acv

i îngrijirii animalelor în temeiul articolului 24 alineatul (1) litera (a)

Acest rol va fi adesea îndeplinit de un specialist/o cu experienanimalelor, de i asume ocazional un astfel de rol. Ar putea

i bine definite.

ii, pentru a reduce la minim suferin a ii.

ii, în cazul în care administratorul permite crearea i men inerea unor standarde ridicate de cre tere i îngrijire, care îndeplinesc standardele stabilite în anexa

i încurajarea unei culturi de îngrijire, atât în rândul personalului tiin ific, cât i de cre tere. Este nevoie de sprijin i structuri institu ionale, în special atunci când

consultan a din partea persoanei responsabile de îngrijire

Persoana care dterea,

îngrijirea i utilizarea animalelor ui responsabil cu

Acest rol poate avea o contribu ie important ii rezultatelor tiin ifice.

A fost sugerat un acronim simplu care descrie acest rol ICARE (Institutional Care and Animal welfare REsponsible) responsabilul de îngrijirea instituanimalelor.

23

Descrierea pe scurt a principalelor sarcini

i

o s inspectate zilnic;

o stabile te un lan de informa ii-decizii i îl face cunoscut întregului personal relevant;

o s te orice varia ie de la comportamentul normal i condi iile obianimalelor;

contribuie la activitatea organismului (AWB), inclusiv prin irea procedurilor i alte aspecte care au un impact asupra vie ii animalelor;

d elegere i un parteneriat de lucru cu medicul veterinar desemnat (DV);

d i men ine standarde ridicate de cre tere speciilor utilizate;

o a i creii;

o s condi iile de cazare în cu ti sau de iar condi iile de mediu

optime , ire i nevoi nutri ionale;

o s fiziologice i biologice ale speciilor;

sus ine principiile culturii de îngrijire între personalul de la toate nivelurile.

Profilul sugerat

t ie, experiencuno tin e i încredere;

o capacitatea de a discuta la acela i nivel l tiin ific pentru a elese

animalelor;

competen e de diploma ie i comunicare;

o în elege importan i are capacitatea de a comunica informa ii în formatul i la nivelul

o capacitatea de a lucra în colectiv i

oameni de tiin : de exemplu, pentru a introduce i a pune în aplicare un program it;

24

o b

d capacitatea de a stabili un echilibru între nevoile tiin ifice i cele ;

independen a fa tiin

Toate pie a

modulelor de formare dezvoltate, trebuie inclus modulul 9, întrucât acesta n3R tiin

Formarea i experien a ar trebui, a

t m ii pentru func ia A (3.2, 7 i 8) i modulele 9 i 23; modulul 50 - Introducere în mediul local (unitatea) ; dezvoltarea unei în elegeri suficiente a procedurilor tiin ifice pentru a permite

interac iuni informate cu oamenii de tiin dezvoltarea i între inerea unor sisteme adecvate de eviden

Dezvoltarea pr

men inerea cuno tin i îngrijire a speciilor de care este responsabil;

capacitate de dezvoltare în continuare a competen elor cu privire la rolurile i ile aferente;

o în elege s i gestioneze ile care îi revin

comunice/interac ioneze cu personalul de îngrijire a animalelor i oamenii de tiin

ine pasul cu evolu iile principiilor celor 3R, ale comunic i gestion .

Persoana (persoanele) e) de punerea la dispozi ie a informa iilor privind

ii în temeiul articolului 24 alineatul (1) litera (b)

Persoana (persoanele r sunt disponibile o serie de informa ii relevante pentru cei care au nevoie de ele iile sunt actualizate cât mai des posibil.

Acestea includ toate tipurile de informa ii privind speciile a i utilizate, pe o varietate de teme, precum:

informa ii; cre terea i îngrijirea animalelor;

25

i principiile celor 3R; legisla ia UE i na i norme/informa ii locale; informa ii i publica

bunele practici într-un anumit aspect sau domeniu de activitate (de exemplu, documentele privind principiile directoare FELASA);

informa ii privind ini iativele noi, progresele tehnice i practice i bunele practici într-un domeniu relevant de cercetare

ile domeniile tiin ifice. Punerea la dispozi ia tuturor a celor mai relevante informa ii va necesita o re iile relevante sunt colectate se poate (pot) concentra pe domenii specifice, de exemplu, cre terea i îngrijirea animalelor;

iona în calitate de coordonator central în ii.

S-iilor relevante

persoanele competente.

Este esen ceea ce prive te i extragerea de informa ii ii relevante.

tiin ei, ci mai degra i de comunicare în re ea.

Descrierea pe scurt a principalelor sarcini

men ii (de exemplu, cu autoritatea nade cercetare specializate, organisme profesionale, FELASA i asocia ii na ionale pentru tiin a animalelor de laborator, principiile celor 3R i organiza ii pentru

identificarea i difuzarea informa iilor disponibile (de exemplu, ini iative noi

privind principiile celor 3R într-un anumit domeniu tiin ific); datelor locale de contact, pe baza func iei, a tipului de rol [articolul 23

alineatul (2) literele (a)-(d)], a intereselor de cercetare etc., pentru difuzarea informa iilor, i anume, pentru direc ionarea acestora

care ar beneficia de ele (evitându-se exemplar din informa ii tuturor persoanelor interesate, riscând astfel ca unele informa

distribuirea de informa i grupuri de personal/cursan i;

ce prive te informa iile necesare relevante pentru proiectul lor;

26

capacinforma iilor relevante.

func ioneze în mod izolat, ci în coroborare cu alte roluri i, în

pentru a realiza obiectivele stabilite la articolul 27 alineatul (1) litera (b). Ar trebui instituit un iile relevante, de

exemplu, Centru de informare privind principiile celor 3R i îndeplinirea sarcinilor care le revin, atât pentru personalul de îngrijire, cât i pentru oamenii de tiin

Profilul sugerat

bune aptitudini de comunicare; formare în accesarea/constatarea i difuzarea informa iilor relevant

utilizatorii/beneficiarii relevan i; capacitate de a selecta i a direc iona informa ii relevante pentru persoanele care

au nevoie de ele (evitând excesul de informa ii ).

ii i strategii de difuzare:

r 2.13: s sursele pertinente de informa ii referitoare la i punerea în aplicare a celor trei R;

r 51.1: s e (de

- r 51.2: s importan

indiferent de rezultat i descrie aspectele esen iale care trebuie raportate atunci

modulul 50 Introducere în mediul local (unitatea) .

comunicare; resurse informa ionale.

Persoana (persoanele) e) de educa ie, competen e i dezvoltare în temeiul articolului 24 alineatul (1) litera (c)

Acest rol poate fi o pozi i mari, dar va fi asumat adesea de diferite persoane, putând fi asumat, de asemenea, în combina ie cu alte roluri. În cazul în care , este important ca toate acestea i principii i standarde; prin urmare, supravegherea a

27

grup sau departament de cercetare.

monitorizarea, evaluarea competen ei i

competenformarea ziln i de ordin practic

cu formarea i asigurarea competenautoritate pentru a influen a alte persoane i pentru a putea lua decizii privind aspecte legate de formare.

Descrierea pe scurt a principalelor sarcini

i asigurarea competen

stabilirea i monitorizarea standardelor cerute de institu ie pentru formare, supraveghere, competenfunc ticolul 23 alineatul (2) literele (a)-(d);

comunicarea cerin elor/apentru întregul personal i cunoa ile individuale de a forma/monitoriza i/sau de a fi format/monitorizatdobândirea competen elor necesare, în func ie de experien a sau func ia pe care o de ine;

identificarea cursurilor de formare adecvate (module, specii i tehnici specifice)

de calitate recunoscu identificarea ilor pentru educa ie, formare i

identificarea eventualilor formatori pentru proceduri/tehnici de specialitate; dezvoltarea cerin elor locale pentru eviden ele de for

ii; asigurarea faptului a noilor nevoi de formare;

instituirea de mecanisme pentru a identifica orice cerincuno tin acestea apar (apari ia cerin elor poate avea mai multe

rezultate chirurgicale insuficiente); controlul i verificarea fi elor i i

ide primirea i verificarea fi elor/certificatelor de formare; examinarea cererilor de scutire de la participarea la cursuri de formare

caz, în conformitate cu criteriile stabilite

28

asigurarea faptului ele sunt complete, corecte i actualizate; lucrul cu colegii locali

ei de formare i supraveghere i a con inutului i detaliilor necesare pentru fi ele utile în cadrul i în afara institu

asigurarea men inerii competen ei.

Implicarea în supraveghere/formare/evaluare

ii i poate varia de la caz la caz. unul administrativ/de gestionare,

u toate acestea, în cazul în care sarcinile asociate rolului sunt delegate ( i anume, în cazul în care personalul implicat are alte sarcini active de elaborare/gestionare a proiectului, membru al personalului de îngrijire a animalelor sau medic veterinar desemnat), contribufiecare caz, acest lucru va depinde de educa ia, experien a i competen ele

i de activitatea lor de zi cu zi. În timp ce persoana cu formarea i competen

monitorizare, competen ii,

acceptabile i pentru to i membrii personalului.

Profilul sugerat

Competen e personale

aptitudini de comunicare bune; aptitudini de gestionare i organizare bune (gestionarea datelor); i logice bune.

Competen e bazate pe cunoa tere (toate cele considerate esen iale)

în elegerea a sistemului de reglementare i a legisla iei; cunoa i a principiilor celor 3R; în elegerea cuno tin e detaliate cu privire la politicile institu ionale i programele de

cercetare; cuno tin e temeinice i în elegerea cerin elor relevante în materie de educa ie i

formare (atât la nivel na ional i interna ional, cât i la nivelul UE); cunoa terea cursurilor de formare disponibile; în iale, inclusiv a obliga iilor juridice.

29

Formarea ini

Formarea va varia semnificativ în func ie de implicarîn procesul de predare, supraveghere sau evaluare a competen ei.

Pentru cei implica i în coordonarea, confirmarea în elegere a cerin elor legislative.

Cel pu in

modulul 1 - Legisla ie na ; modulul 2 - i principiile celor 3R (nivelul 1); modulul 50 - Introducere la mediul local (unitatea) .

actualizarea cuno tin elor cu privire la formarea în domeniul animalelor de laborator i noi metodologii;

cunoa terea platformei UE pentru educa ie, formare i competen e; în elegerea

în temeiul articolului 38

Peprocesului, în special cu privire la modul în care ar trebui evaluate obiectivele proiectului, aplicarea principiilor celor 3R, i modul în care ar trebui realiz -beneficii.

De elor de la articolul 38, formarea tuturor celor implica ei i a coeren ei în procesul de

i criteriile de evaluare a iale i justificate. De

ilor celor 3R în cadrul proiectului.

Este important ca cei care elegere a prejudiciilor preconizate asupra animalelor analiza prejudicii-beneficii ceea ce prive i

ii este un element esen informa ii privind diferitele sisteme disponibile pentru sprijinirea procesului i modul în care

Analiza cerin i modul în care sunt tratate la cererile de proiecte

30

Formarea ini

modulul 1 - Legisla ia na ; modulele 2 i 9 - i principiile celor 3R (nivelurile

1 i 2); modulul 25 - Evaluatorii proiectelor ;

Medicul veterinar desemnat în temeiul articolului 25

ii

atribu i tratamentul animalelor. Rolul medicului veterinar i este

irii continue a practicilor tiin ifice, în special în ceea ce prive i culturii de îngrijire.

În cazul în care (decât un medic atribu i tratamentul

animalelor experien i tehnic

ii, tratamentul, îngrijirea îngrijirea sa. De asemenea, aceasta

in aspecte legate de legisla i principiile celor 3R.

Descrierea pe scurt a principalelor sarcini

i colaborare cu organismul responsabil cu a asigura

furnizarea de consultan i servicii veterinare în ceea ce prive te selec ionarea de specii i rase de animale (inclusiv animalele modificate genetic), transportul, importul i exportul de animale;

furnizarea de consultan ia, cre i îngrijirea animalelor;

s i controlul bolilor (inclusiv al zoonozelor) i planuri de urgen ;

contribu animalelor (AWB) în ceea ce prive i punerea în aplicare a principiilor celor 3R;

contribu ii (persoanele responsabile) pentru proiect i organismul responsabil ceea ce prive te tehnicile de utilizare a animalelor, proiectarea experimentelor

31

principiilor celor 3R i evaluarea ii procedurilor;

recunoa terea i gestionarea evenimentelor adverse care au un impact asupra acestea sunt asociate cu un

protocol experimental sau nu; furnizarea de consiliere interven iile nechirurgicale i

chirurgicale; acordarea de consiliere i furnizarea de

analgezicele, îngrijirile post-operatorii i reducerea durerii, a suferin ei i a stresului în ceea ce prive te protocoalele experimentale;

e i recunoa terea rezultatelor clasificgradul de severitate;

instituirea i men inerea unor fi e de observa p elor veterinare exacte; furnizarea de consiliere

sacrificare a animalelor prin metode umane i eutanasiere; examen veterinar i consiliere i luarea deciziilor în ceea ce prive te: o men inerea în via itul procedurii (articolul 17); o

(articolul 9); o reutilizarea animalelor (articolul 16) i aspectele asociate care trebuie luate în

considerare; o relocarea animalelor (articolul 19) i aspectele asociate care trebuie luate în

considerare;

De asemenea, medicul veterinar poate furniza informa ii specializate cu privire la evaluarea proiectului.

Implicarea în monitorizare/formare/evaluare

Medicul veterinar poate furniza informa ii specializate în vederea evalu gradului de adecvare al programului de formare în ceea ce prive te:

promovarea unei culturi în materie manipularea i îngrijirea animalelor de laborator; manipularea i îngrijirea în timpul procedurilor; observa iile clinice interven iile nechirurgicale i chir practicile de eutanasiere.

Formarea ini

Medicii veterinari au o experien te atât i bolile animalelor, cât i igiena acestora. E i tiin o specializare a expertizei veterinare i prin urmare,

32

i ile medicului veterinar desemnat.

Evaluarea ii (modulul 4), recunoa terea durerii, suferin ei i stresului (modulul 5) i anestezicele, analgezicele i chirurgia (modulele 20-v ti, cefalopode) poate fi în func i i la cerere, în urma unei analize a lacunelor o condipentru formarea ini

Cu toate acestea, competen tin e cu privire la mediul juridic european i na ional în care medicul veterinar î i va de ura activitatea.

Medicii v care sunt specifice speciilor relevante sau grupurilor de specii ( i practicile aferente), de exemplu în domeniul medicinei i tiin ei animalelor de laborator, inclusiv competen ele relevante care nu sunt în mod normal

Defini ile ii (de exemplu, speciile implicate i utilizator).

personalizare i va asigura adaptarea competen ii i ale medicului veterinar.

Competen dobândite înainte de a începe activitatea

modulul 1 - Legisla ie na i suplimentare astfel cum sunt descrise în modulul 24 (24.1-24.5);

modulul 9 - i principiile celor 3R (nivelul 2) cu -24.12);

modulul 10 - Conceperea de proceduri i proiecte ; modulul 50 - Introducere la mediul local ; modulul 24 - Medicul veterinar desemnat .

Medicii veterinari desemna i trebuie atea lor în scopul men inerii e. De

asemenea, medicii veterinari desemna consulte ile na ionale de reglementare în domeniul veterinar pentru cerin

a

33

continue, cum ar fi conferin ele, literatura de specialitate, cursurile oficiale, vizitele la fa a locului, stagiile, congresele sau colabo ie de

-o traiectorie de dezvoltare a carierei medicina anina

european pentru medicina animalelor de laborator).

Medicii veterinari desemna i sunt profesionale continue.

Utilizarea animalelor vii pentru educa ie i în formare

Ar fi util i definirea conceptelor de educa ie i formare, întrucât exist diferen e în ceea ce prive te aplicarea în utilizarea animalelor: educa , în principal, referire la difuzarea principiilor generale (de exemplu, în anestezie) în vederea dobândirii de cuno tin e, în timp ce formarea poate însemna, în principal, predarea competen elor practice7.

În situa animalelor vii în i de educa ie i de formare, care pot provoca animalelor durere, suferin [astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1)], autorizarea proiectului.

în mod considerabil între statele membre i face obiectul unor opinii destul de diverse care sus in, de exemplu, de la utilizarea

n dobândirea de competen e la utilizarea excepspecifice.

ie i în formare. Utilizarea strategiilor , iar obiectivele specifice

în orice cerere pentru utilizarea animalelor vii.

i autorizarea proiectelor poate fi se a,

de exemplu, ii procedurii de la intens la moderat sau prin reutilizarea animalelor sub anestezie, reanimare.

Opiniile diferite privind utilizarea animalelor în formare au condus la situa ii în care oamenii de tiin - ie i în formare 7 Articolul 5 litera (f) din Directiva 2010/63/UE descrie formarea

34

au participat la cursuri în alte state membre în scopul expres de a urma cursuri în care se elor manuale; un exemplu invocat a fost

dezvoltarea competen elor pentru transferul de embrioni, ca parte a unui program de

În mod ideal, în cadrul UE ar tr iilor în care animalele vii sunt necesare pentru educa ie i formare, precum i a rezultatelor similare ale cererilor de astfel de animale.

Este important de remarcat se utiliza animalele în educa ie i în formare în vederea

dobândirii, men irii competen elor profesionale în UE. Prin urmare,

ie

Utilizarea animalelor vii în educa ie i în formare tere la opinii diferite. În multe state membre, utilizarea animalelor în acest scop este în de mai mul ia

în multe coli

asemenea, dezvoltarea i disponibilitatea unor noi metode/strategii alternative de predare acest domeniu.

explice alternativele care au fost luate în considerare i motivele pentru care acestea au fost respinse, obiectivele educa inute i modul în care

acestea sunt realizate.

entru care observa iile i utilizarea datelor din procedurile tiin ii nu au putut fi

Printre exemplele de avantaje educa ionale care trebuie luate în considerare la evaluarea propunerilor de proiecte pentru scopuri didactice

nevoia de a în elege i de ii vii;

-un mediu tiin ific specific;

i pentru studen i de a fi expu i - i forma o opinie în acest sens.

35

cadrul form rii profesionale

Utilizarea animalelor vii în cadrul form competenseparat.

Spre deosebire de utilizarea animalelor în educa ie, utilizarea acestora în formarea or.

Activitatea de formare în care sunt utilizate le care s într- de dezvoltare a carierei lor profesionale în care utilizarea animalelor

i anume, pentru cei care

vor lucra cu animale;

vor utiliza animalele în proiecte tiin ifice i

vor elor chirurgicale în scopuri clinice.

Cererile de proiecte ie i în formare

Toate cererile pentru utilizarea animalelor vii în educa ie i în e esen

obiectivelor de educa ie sau de formare

Atunci când se propune l general de educa ie sau de formare. Documentul de

consens privind evaluarea proiectului 8 formulate anticipat pentru a se informa iile necesare.

Î utilizându-se alternative care nu presupun folosirea animalelor, procedurile pe cadavre

1.

teorie; d punsurilor fiziologice) prin

utilizarea, de exemplu, a fotografiilor, a video, a instrumentelor audiovizuale interactive;

ounui studiu existent;

practicarea abi ilor practice/tehnice pe simulatoare .

2. Utilizarea cadavrelor

3. Utilizarea animalelor vii 8 http://ec.europa.eu/environment/chemicals/lab_animals/pdf/guidance/project_evaluation/ro.pdf

36

a. a reanimare

i.

b. utilizarea animalelor con tiente

a rezultatele experimentului sau nu va afecta semnificativ intensitatea procedurii, formarea ar putea fi

. tehnicilor de

În dezvoltarea competen elor manuale, cursani în procedurile pe cadavre.

Abordarea secven -evaluarea proiectelor în scopuri educa ionale/de formare. De asemenea, trebuie

în considerare

tipul de cursan i competen ele necesare, precum i o indica ie c

provenien utilizate, de exemplu, animale excedentare; animale

procedurii. În consecini de evaluare a competen ei

suferinanimalelor i, în acela

acceptabile în educa ie sau în formare

Severitatea experimentelor recuperare sau .

ii rare, bine motivate, de la acest principiu general.

Astfel de excep ii includ, de exemplu,

formarea unui chirurg pentru implantarea unui dispozitiv, în cazul în care aceasta ar itei în timpul etapei de recuperare;

se înlocui utilizarea animalelor vii pe viitor.

Evaluarea excep u-se aten prejudiciilor, beneficiilor ii propuse.

37

Din cauza , în domeniul educa iei , animalele sunt adesea utilizate în r cumulative ale

tehnicilor considerate a fi mai reduse sau inferioare pragului care, atunci când sunt utilizate în combina ie sau în mai multe rânduri (multiple), pot conduce la o severitate mai mare sau peste pragul minim în cazul în care sunt repetate.

Importan a i i evaluate în propuneri de proiecte

ionale i de formare.

Trecerea de la formare la activitatea

Unul dintre principalele argumente pentru utilizarea animalelor vii pentru formare este acela de a se , se

în mod co tiin ifice,

pentru studiile in vitro, întrucât, tiin ific nu poate fi afectat în mod i un poten ial de consecin

Întrucât timpul necesar unei persoane pentru ob inerea competenreguli clare pentru a se stabilipentru formare înainte de a se efectua proceduri tiin ifice sub supraveghere. Aceasta eviden , de asemenea, importan a unui program bine integrat supravegherii i competen tiin ifice pentru

coordonator cu privire la i la impactul poten ial al unei tehnici insuficiente asupra tiin ei

i asupra

38

Anexa I

Module i rezultatele aferente ale

i tuturor celor

implica i în îngrijirea i utilizarea animalelor în conformitate cu Directiva 2010/63/UE privind cerin ele de formare minime recomandate în temeiul Directivei 2010/63/UE (articolul 23 i anexa V). Documentul dezvoltarea unui cadru de educa ie i formare

lude competen e practice, formare i dezvoltare a personalului i a facilita libera sa

circula ie în interiorul statelor membre i între acestea.

Prezenta abordare a structurii modulare i a rezultatelor asociate ale recunoa te

i nu îFurnizorii de formare au libertate de alegere în ceea ce prive te con inutul cursurilor, materialele de formare într- elor na ionale/locale/institu ionale i/sau individuale/de grup. Formatorii au libertate de apreciere atunci când ii suplimentare pentru a oferi cursuri de formare specifice nevoilor

Modulele prezentate aici includ toate modulele considerate ca încadrându-se în formarea

o func ie A-D9, precum i unele module suplimentare necesare în vederea îndeplinirii unor sarcini specifice, de exemplu, o interven ie chirurgical . Este recunoscut faptuastfel cum se detalia , formarea va con e va fi pus în aplicare separat, dar se inten

Modulele (a se vedea tabelul de mai jos) pot fi grupate în trei categorii:

i membrii personalului ile A- 23. Finalizarea tuturor

ia A, B i C, D (în cazul func iei D, a fost dezvoltat un curs alternativ specific personalizat ca op iune [a se vedea mai jos)] Cursul include modulul 1 privind legisla ia na

9 23 alineatul (1

39

2. Sunt necesare module destinate unei func ii specifice (condior minime de formare specifice unei anumite

func ii.

Formarea pentru funci a celor destinate unei func ii specifice sau prin finalizarea unui modul

alternativ personalii destinate unei func ii specifice (modulul 6.3 din tabelul de mai jos).

3. Module suplimentare care sunt destinate unei sarcini specifice Conform principiului corel între formare i cerin e, modulele suplimentare destinate unei sarcini specifice în func i persoane dar nu toate care îndeplinesc o func e a efectua o categorie de sarcini sau experimente. Modulele destinate unor sarcini specifice descrise în

rgicale, a se vedea modulul 21 de mai la

articolele 24, 25 i 38.

anumite specii: dini ru o specie sau un grup de specii, extinderea competen elor la alte specii va presupune demonstrarea ob i modul. Cu toate acestea, s- fie repetate toate elementele modulului de formare ininecesare pentru speciile suplimentare. Furnizorii de module de formare au libertatea de a aprecia vor fi necesare pentru astfel de specii noi, acestea trebuind

func iile A, B, C i D 1 Legisla ia na 2 i principiile celor 3R (nivelul 1) 3.1 tru anumite specii (teorie) 4 i gestionarea animalelor specifice pentru anumite specii (teorie) 5 Recunoa terea durerii, a suferin ei i a stresului 6.1 Metode umane de ucidere (teorie) Module dedicate unei func ii specifice (condi func ia A 3.2 7 specifice pentru anumite specii (teorie) 8 Proceduri minim in specifice pentru anumite specii (competen e) Module dedicate unei func ii specifice (condi func ia B 7 specifice pentru anumite specii (teorie) 9 malelor i principiile celor 3 R (nivelul 2)

40

10 Elaborarea de proceduri i proiecte (nivelul 1) 11 Elaborarea de proceduri i proiecte (nivelul 2) Module dedicate unei func ii specifice (condi func ia C 3.2 logiei Module dedicate unei func ii specifice (condi func ia D 3.2 6.2 Metode umane de ucidere (competen e) Altern 6.3 ia D (exclusiv) Module suplimentare destinate unei sarcini specifice 20 Anestezie pentru proceduri minore 21 22 Principii de chirurgie 23 Practici avansate de cre tere, îngrijire ire a mediului de al animalelor 24 Medicul veterinar desemnat 25 Evaluatorul de proiect

Alte module suplimentare 50 Introducere în mediul local (unitate) pentru persoanele care au roluri specifice în

temeiul directivei 51 Furnizarea i recuperarea de informa ii

contribuie la definirea

cuno tin elor i competen elor pe care participan

În primul rând, s-reiterându-se aceasta

În al doilea r i utile pentru a descrie gama de teme relevante, sunt în general scrise la nivelul simplu de cunoa tere i în elegere e puternice

cunoa tere i în elegere ori de câte ori este posibil

învdin etapa de formare ini pur i simplu pe reamintirea

41

unor fapte sau memorarea unor ac iuni, atunci când este posibil (a se vedea anexa pentru o serie de exemple).

Este recunoscut

a provoca durere, suferin-

Întrucât experimentele tiini de cre tere a animalelor (func ia C) pot

, sub monitorizare

în conformitate cu criteriul de promovare convenit, astfel cum a fost stabilit de furnizorul de

Acesta trebuie con , atunci când

monitoriza i, persoana î

Este important de precizat ob inerea ob inerea competen a i competen ele10 sunt atinse prin

tin elor dobândite i a experien Evaluarea competen el

Partea 3: Module

S-a utilizat u modulelor în scopul de a se facilita introducerea de noi

1-19 modulele ii specifice pentru func iile la articolul 23 20-49 module legate de sarcini i de competen e suplimentare

50 i peste alte module suplimentare

10

Abilitate:

42

LISTA MODULELOR

1 Legisla ia na C 2 i principiile celor 3R (nivelul 1) C 3.1 C 3.2 F

4 i administrarea animalelor specifice pentru anumite specii (teorie)

C

5 Recunoa terea durerii, a suferin ei i a stresului C 6.1 Metode umane de ucidere (teorie) C 6.2 Metode umane de ucidere (competen e) F 6.3 Metode umane de sacrificare m ia D F 7 specifice pentru anumite specii (teorie) F 8 estezie specifice pentru anumite specii

(competen e) F

9 i principiile celor 3 R (nivelul 2) F 10 Elaborarea de proceduri i proiecte (nivelul 1) F 11 Elaborarea de proceduri i proiecte (nivelul 2) F 20 Anestezie pentru proceduri minore T 21 T 22 Principii de chirurgie T 23 Practici avansate de cre tere, îngrijire i ire a mediului de al

animalelor T

24 Medicul veterinar desemnat T 25 Evaluatorul de proiect T 50 Introducere în mediul local (unitate) pentru persoanele care au roluri specifice în

temeiul directivei O

51 Furnizarea i recuperarea de informa ii O

43

Modulul 1: Legisla ia na ional

Acest e în elegere a cadrului juridic i de reglementare na ional i interna ional în care sunt construite , precum spunderii juridice a persoanelor implicate, experimente pe animale, elaborarea procedurilor i proiectelor, îngrijirea animalelor sau sacrificarea animalelor, i poate acoperi, de asemenea, alte dispozi ii legislative relevante.

Cursan :

1.1. S ia natiin i, în special, ile persoanelor

care efectue tiin ifice cu animale.

iona în calitate de utilizator, r i, în special, autoriza

proiecte

prezinte sursele de informa ii i de sprijin care sunt disponibile (în ceea ce prive te legisla ia na

ionat în articolele 24, 25 i 26 i atribu iile lor

statutare ile în temeiul legisla iei na ionale.

animalelor i ale comitetului na ional pentru protec ia animalelor utilizate în scopuri tiin ifice.

precizeze ii la o unitate i

ea animalelor).

iei na ionale (pragul minim de durere, suferin

precizeze utilizate în

proceduri .

de aplicare a directivei sau a legisla iei na ionale.

a primi tratament veterinar.

44

sacrificarea animalelor crescute sau utilizate în proceduri tiin ifice.

45

i principiile celor 3R (nivelul 1) [d

Acest i informa ii care

problemele etice pe care le presupun utilizarea animalelor în proceduri tiin ifice în general propriul program de lucru.

le celor 3R.

Cursan :

ii referitoare la utilizarea animalelor în scopuri tiin ifice necesitatea de a respecta aceste opinii.

2.2. S ac iuni de cercetare i de respect fa

aspecte legate de etic i de i i ele propriilor ac iuni.

i la

acceptarea pe termen lung în domeniul tiin ifice din partea publicului larg.

i a beneficiilor proiectelor (evaluarea prejudicii/beneficii) 2) aplicarea principiilor celor i a maximiza beneficiile i

a principiilor celor 3R ca principiu director în ceea ce prive te utilizarea animalelor în proceduri tiin ifice.

i

laborator.

a care poate

ii experimentului, oferind exemple din

severitatea i efectele pe care aceasta le-ar severitate.

rezultatelor tiin ifice, precum i pentru motive sociale i morale.

46

jire i rolul persoanelor care î i aduc contribu ia în acest sens.

animalelor i punerea în aplicare a principiilor celor 3R.

EURL ECVAM, Go3Rs) -

47

i în cazul anumitor

specii (teorie) [d Acest modul o ui, îngrijirii, biologiei i cre terii animalelor. Modulul cuprinde informa ii legate de caracteristicile anatomice i fiziologice, inclusiv reproducerea, comportamentul cre tere ire a mediului în care sunt inute animalele. furnizeze decât informasub supraveghere. În urma acestui modul, formare eghere persoane expertiza i aptitudinile necesare pentru a- i îndeplini func iile care îi revin. Cerin ele de formare practice vor diferi, inevitabil, de la o func ie la alta.

Cursan :

iuni fundamentale legate de anatomia, fiziologia, reproducerea i comportamentul speciilor vizate.

provoca suferin

inclusiv aprovizionarea, trans terea, manipularea i

tiin

i comportamentale poate afecta rezultatul procedurilor .

terea i îngrijirea pot influen a rezultatele procedurii

rezultatul i, prin urmare, randomizarea.

ele alimentare ale speciilor de animale relevante modul în care acestea pot fi îndeplinite.

it (adecvat atât

pentru specii, cât i pentru tiin i posibilitatea de a face exerci ii, de a se odihni i de a dormi.

3.1.7. În func linii diferite

lelor, cât i tiin a.

3.1.8. În funcmoduri nea teptate i subtile, precum i importanfoarte mare aten ie.

e eviden e exacte

48

Modulul 3.2: Biologie i [func iile A, C i D]

3.2.1.

49

i administrarea animalelor specifice pentru anumite specii (teorie) [d Acest modul i gestionarea animalelor, inclusiv controalele de mediu, practicile de cre tere, alimenta ia, starea de i bolile. De asemenea, modulul include

i zoonoze.

Cursan :

i practicile de cre tere pentru între inerea,

îngrijirea inclusiv speciile de laborator de dimensiuni mici

iile de mediu adecvate pentru animalele de

laborator, modul în care condi iile sunt monitorizate ele unor condi asupra animalelor.

faptul a

ele biologice de aclimatizare, acomodare i formare.

ine imale i procedurile derulate.

ie a apei i a hranei adecvate pentru

animalele de laborator, inclusiv aprovizionarea, depozitarea i prezentarea i a apei.

metodele

sigure i umane, cunoa terea metodelor de determinare a sexului i re inerea uneia sau a mai multor specii men ionate pentru procedurile comune.

arcarea animalelor individuale i indice un

avantaj

inclusiv factorii de predispozi ie specifici care pot fi relevan metodele disponibile pentru mende bariere, diferite niveluri de izolare, utilizarea santinelelor, în func ie de specii).

escrie modul în care animalele modificate genetic pot fi folosite în cercetarea

tiin i importan ie.

50

i îngrijirii animalelor în timpul transportului.

i modul în care acestea pot fi evitate.

51

Modulul 5: Recunoa terea durerii, a suferin ei i a stresului specifice în cazul anumitor specii [d

Acest modul i comportamentul animalelor utilizate în experimente ia între un animal normal unor factori cum ar fi mediul, cre terea sau efectul protocoalelor experimentale. De

ii, severitatea i utilizarea de puncte finale umane.

Cursan :

contextul speciilor, al mediului ziologice.

i semne de disconfort, durere, suferinstres, precum i principiile modului în care pot fi gestionate durerea, suferin a i stresul.

ua i în considerare i metodele disponibile pentru

evaluarea ele de punctaj.

fie utilizate pentru a institui p iunile care trebuie întreprinse în cazul în care se ajunge la un punct final uman posibilele op iuni pentru perfec ionarea metodelor de ajungere la un punct final mai devreme.

severitatea i efectele pe care aceasta le-ar putea avea ii.

ele în care pot fi necesare anestezicele sau analgezicele pentru

reducerea la minim a durerii, a suferin

52

Modulul 6: Metode umane de sacrificare

Acest modul ii privind principiile de sacrificare prin metode umane i necesitatea de a avea o per care un animal cu rapiditate ii i descrieri ale diferitelor metode disponibile, detalii ale speciilor pentru care sunt adecvate aceste metode i informa ii care vor permite cursan

Cursan :

o

).

a pe care o pot avea diferite metode asupra rezultatelor tiin ifice, precum i modul de alegere a celei mai adecvate metode.

6.2: Metode umane de sacrificare (competen e) [modul dedicat unei func ii specifice pentru func ia D i modul suplimentar dedicat unei sarcini specifice pentru func iile A Acest modul reflecte informa iile i principiile prezentate în modulul 6.1 în func ie de specie i metode adecvate de confirmare a mor ii.

Cursan :

iuni de eutanasiere în mod competent i prin metode umane, utilizând tehnici adecvate pentru speciile relevante de animale de laborator.

moartea i modalitatea în care ar

trebui prelucrate sau eliminate cadavrele.

53

6.3: Metode umane de sacrificare mîndeplinesc doar func ia D Acest modul a fost conceput pentru cei care îndeplinesc numai func ia D i este o condi ie

ie, putând înlocui o serie de alte module pentru oricine va fi

ia, etica i principiile a animalelor, practici de lucru sigure i elementele teoretice i practice ale modulelor de sacrificare prin metode umane.

Cursan : (i) Legisla ie, principiile celor 3R i anume, subsetul de module 1 i 2)

tiin i în

i confirmarea mor ii inclusiv rolul persoanelor desemnate i al organismului responsabil cu

tiin i sacrificarea animalelor prin metode umane.

elegere a prianimalelor i a propriului rolul lor în cadrul culturii de îngrijire .

indice moduri în care principiile celor 3R pot fi aplicate animalelor prin metode umane.

(ii) Manipularea în func ie de specie ( i anume, subsetul modulului 3)

i i

ou în cu i empatie, a transportului

animalelor în mod corect i sigur.

i anormal i cerin ele comportamentale ale

la minim i de reac ie la episoade de durere, suferin i stres.

i de cre tere fundamentale ale speciilor

(iii) Metode sigure de lucru

ilor chimici

folosi i pentru sacrificarea prin metode umane i men

54

tua

euri

(de euri clinice, de euri periculoase i de euri normale)

iile de inginerie combinate cu echipamente de

protecanimalele de laborator, prevenind sensibilizarea.

cu alergia la animalele de laborator.

elege prin specii (în special primate neumane) constituie un poten

(iv) Sacrificarea animalelor prin metode umane specifice pentru anumite specii

(modulele 6.1 + 6.2)

).

influen a pe care o pot avea diferite metode asupra rezultatelor tiincazul, precum i modul de alegere a celei mai adecvate metode.

pentru sacrificarea animalelor

iuni de eutanasiere în mod competent i prin metode umane, utilizând tehnici adecvate pentru speciile relevante de animale de laborator.

i modalitatea în care ar trebui prelucrate sau eliminate cadavrele.

55

Modulul 7: Experimente minim specifice speciilor (teorie) [modul dedicat unei func ii specifice pentru func iile (A) i (B)] Acest modul în teoria referitoare la procedurile minore. informa ii cu privire la metodele adecvate de manipulare i de izolare i descrie tehnicile

pentru injec ii, dozare i e .

care sunt cerin ele practice ale acestor competen e, sub supraveghere.

Cursan :

i principiile adecvate care trebuie urmate atunci când se i recurgerea la medii izolate).

procedurilor

ire pentru proceduri i izolare, de exemplu prin

i socializarea animalelor.

antionarea i tehnicile de dozare ( /volume/frecven a iei, gavaj, biopsii ale esuturilor, teste de comportament, utilizarea cu tilor metabolice.

probelor adecvate cu frecven

7.6. i coeren procedurilor i înregistrarea i

te

severitatea procedurilor

ionarea este un proces continuu informa ii relevante i actualizate.

iilor de

cre tere acestea pot fi reduse.

56

- specifice speciilor (competen e) [modul dedicat unei func ii specifice pentru func ia (A)] Acest modul pentru procedurile -o serie de metode care folosesc diferite

lude modele de animale sintetice

ii sub monitorizare, acesta erin

Cursan :

proceduri comune (cum ar fi prelevarea de sânge i aplicarea de substan e), inclusiv calea/volumul/frecven

ie

monitorizare, tehnici de importan -un mod care nu

57

i principiile celor 3 R (nivelul 2) [modul dedicat unei func ii specifice pentru func ia B] Acest modul i informa duri i proiecte (func ia b din articolul în detaliu, a diferitelor aspecte de

i a principiilor celor 3R, precum ate în chestiunile de ordin etic rea animalelor în proceduri tiin ifice, în propriul program de lucru.

persoanele care concep proceduri o în . Astfel, principala diferenîntre modulele de nivel 1 i de nivel 2 privind i principiile celor 3R

bordate mai în detaliu i cu un grad mai ridicat al a

,iar ulterior , la nivelul 2, le în mai în profunzime De asemenea, acest modul te cursanpentru a aplica în permanen principiile celor metode i abo

Cursan :

i tiin ifice privind utilizarea animalelor în experimente tiin ifice ionalizarea acestor aspecte

i este influen i de context.

sunt necesare curente i ale punerii în aplicare a principiilor celor 3R în toate etapele

ciclului de via

pentru ceea ce este considerat permis în conformitate cu directiva

e na ionale i institu ionale în acest sens.

iale asupra animalelor cu beneficiile poten elor trebuie reduse la minim, iar beneficiile crescute la maxim.

iile necesare pentru a permite efectuarea unei prejudiciilor/beneficiilor;

beneficiile poten iale sunt mai multe decât eventualele efecte negative.

un public mai larg

58

crie importan iilor care vor promova în elegerea aspectelor

tiin i aplicarea principiilor celor 3R.

59

Modulul 10: Elaborarea de proceduri i de proiecte (nivelul 1) [modul dedicat unei func ii specifice pentru func ia B i modul suplimentar pentru func Acest modul este o condi ia B), dar î tiin nt implica i într- procedurilor ia A). Modulul cuprinde informa ii cu privire la conceptele de elaborare a procedurilor, eventualele cauze i

i informa ile de identificare a exper a, planificarea i interpretarea rezultatelor.

Cursan :

i discriminare (de exemplu, potrivit discu iilor lui Russell i Burch i ale altora).

i metodele de reducere a

ii (utilizarea liniilor izogenice, animale înrudite, linii modificate genetic, provenien ii clinice sau subclinice i

ilor i modul de atenuare a acestora (de exemplu, metode oficiale de randomizare, teste oarbe i ac iunile posibile în cazul în care randomizarea i testele oarbe nu sunt posibile).

independen ei (pseudo-replicare).

ia, inclusiv sensul puterii statistice i ii .

antionului (analiza

puterii sau metoda ecua iei de utilizare a resurselor).

odele experimentale oficiale (de exemplu, complet

latin i modelele experimentale factoriale).

ilor în elaborarea unui experiment i interpretarea rezultatelor experimentale.

60

Modulul 11: Elaborarea de proceduri i de proiecte (nivelul 2) [modul dedicat unei func ii specifice pentru func ia B] Acest modul elegere a cadrului juridic i de reglementare na ional i interna i gestionate proiectele, precum i a

ilor juridice.

cvat la problemele etice tiin ifice în general

abordate în modulul 2.

nduce i controla un program de lucru pentru a atinge i condi iile

ei principiilor celor treducere sunt abordate în modulul 2.

Cursan : (i) Aspecte juridice

iei na ionale care

tiinproceduri i proiecte

(personalul având func ia B) i statutare în temeiul legisla iei na iilor, medicul veterinar, personalul de îngrijire a animalelor, formatorii).

i

interna ional i ale or aferente care influen i utilizarea animalelor. Este vorba despre Directiva 2010/63/UE i legisla

i siguran , via i conservare.

(ii) B tiin

tiin ine

rezultate solide, inclusiv necesitatea definirii de ipoteze clare i lipsite de ambiguitate,

furnizeze exemple ale consecin elor e ecului de a pune în aplicare o strategie tiinso

ii de a recurge la opinii de specialitate i de

ii biologice i a între experimente.

61

tan ii de a justifica din punct de vedere atât tiin ific, cât i etic decizia de a utiliza animale vii, inclusiv alegerea modelelor, originea animalelor

i etapele de via tiin ifici, etici i de

iile în care pot fi necesare experimente pilot. necesitatea de a fi la curent cu evolu iile înregistrate în tiin a i

tiin i

a tehnicii tiin ifice riguroase i cerin ele standardelor de

calitate asigurate, cum ar fi b

descrie aspectele esen.

(iii) Punerea în aplicare a principiilor celor 3R

i

perfec tiinanimalelor.

rtan a informa iilor din literatura de specialitate

pe internet, din discu iile cu colegii i cu organismele profesionale competente în R .

informa

animalelor i punerea în aplicare a principiilor celor 3R.

e exemplu, -

i strategii de cercetare care înlocuiesc,

valueze animalelor pe parcursul vie ii animalelor (inclusiv efectele negative legate de achizi tere, manipulare, experimente i metode de sacrificare umane); s xplice animalelor.

instituie criterii adecvate de identificare a momentului în care a fost atins punctul final uman.

ionare i reducere (de exemplu, în cazul i factorii care trebuie lua i în considerare în vederea solu

62

ele

(iv) i

necesitatea de a cunoa te acordurile locale referitoare la gestionarea licen elor de proiect, de exemplu, proceduri de comandare a animalelor, standarde de

i securitate i ac iunile

aspecte.

63

Modulul 20: Anestezie pentru proceduri minore [modul suplimentar destinat unei sarcini specifice pentru func iile A Acest modul i informa ii persoanelor care, în timpul lucrului cu animalele,

nei proceduri pe termen scurt i cu un nivel moderat de severitate. Obiectivele modulului sunt:

- ilor o introducere în administrarea de anestezice animalelor de laborator;

- a siderente pre-anestezie; efectele agen ilor anestezici; administrarea anestezicelor; anestezia

- ii privind efectele substan elor utilizate în timpul anesteziei; - iale ale anesteziei - ele anestezice i tratarea lor; i - iile în care anestezia ar putea compromite tiin a.

im de cuno tin e necesare pentru aplicarea

i în siguran i ie i men inere a efectului necesare pentru a se efectua experimente minore, astfel cum

este ilustrat mai jos:

- proces de inducia

i - m prin palpare i observa a profunzimii anesteziei; se

i la un nivel de men inere constant.

- s men inerea

i alte module, a se vedea modulul 10 de mai jos). - utilizare doar pentru experimente minore numai experimente neinvazive/superficiale

ile corpului, cu excep ia cazului în care se i prelevarea unei probe de

sânge, identificare utilizând un microcip SC sau biopsia vârfului cozii (biopsie

- nicio durere s - niciun nivel ridicat de risc sau animale sensibile.

Cursan :

esteziei i

agen i anestezici le produc la niveluri diferite.

64

aceasta cel mai bine prin combinarea de medicamente pentru a ob ine toate componentele triadei anestezice la un nivel acceptabil.

20.4. Se men ioneze motivele i situa iile în care sedarea sau anestezierea pot fi utilizate pentru imobilizarea animalelor.

i în considerare la evaluarea animalelor înainte de anestezie

i modul în care poate influen a alegerea agentului anestezic.

avantajele/dezavantajele aferente i principiile de selec ie a diver ilor

agen i i agen ii injectabili i volatili (sau agen i dizolva i în cazul speciilor acvatice), inclusiv regimurile

apari iei complica iilor cauzate de anestezie.

iile în care este bine ca premedica -un regim anestezic.

ionarea i între

i planuri de anesteziere (excitare volun

rea procedurilor i ac iunilor care trebuie întreprinse în cazul în care se produce un eveniment advers.

prin palpare i observa ionale , inclusiv evaluarea reflexelor adecvate pentru spe

electrice, analgezice, agen i de anulare, accesul la alimente ii de mediu) estezie.

elegerea practicilor de siguran

prive te utilizarea, depozitarea i eliminarea agen ilor anestezici sau analgezici.

65

gite [modul suplimentar destinat unei sarcini specifice] Acest modul este legat, dar nu în mod exclusiv, de modulul Chirurgie (22). Modulul Proceduri chirurgicale include toate procedurile care nu sunt definite ca fiind proceduri

minore în preambul

la atenuarea durerii în timpul procedurilor dureroase, cum ar fi chirurgia, prin utilizarea de medicamente anestezice i analgezice. Anestezia este, de

cuno tin ei în alte scopuri decât prevenirea percep iei durerii. De exemplu, anestezia este i alte examene imagistice minim invazive.

Având în vedere varietatea speciilor i a su elor de animale de laborator, precum i a agen ilor anestezici, trebuie elaborat un regim anestezic adecvat, în colaborare cu un medic veterinar. În cazul în care un anestezic nu este utilizat doar pentru imobilizare, necesitatea de a-l utiliza

posibilitatea ca procedura fie pentru un

treze te din anestezie, caz în care trebuie utilizate analgezice. Unele medicamente descrise aici apar în ambele module, dedicate anesteziei i chirurgiei.

Cursan :

21.1. S indice motivele i situasuplimentari relevan

21.2. S indice necesitatea actorii care trebuie lua i în considerare la evaluarea animalelor înainte de anestezie, inclusiv aclimatizarea.

i pre-anestezici i de analgezice în cadrul unui regim

anestezic echilibrat.

serie de medicamente sunt utilizate în mod curent pentru premedica ie i induc ia i men inerea efectelor anesteziei la speciile de laborator relevante i utilizarea lor.

21anestezic special, monitorizând animalul i acordându-i îngrijirile necesare.

i utiliza i pentru induc ia i men inerea efectelor anesteziei generale, avantajele i dezavantajele i situa iile în care ar putea fi utiliza i fiecare dintre ace tia.

66

ii anestezici interaccomponente asociate triadei anestezice la niveluri diferite i modul în care poate fi

ii.

ilor anestezici cu un slab efect analgezic, putând solicita eventual utilizarea unui analgezic suplimentar.

în ceea ce prive te profunzimea anesteziei teziat pentru a permite

efectuarea unor proceduri dureroase care se produce un eveniment advers.

(de exemplu, debitul urinar, satura ia de oxigen, CO2) i modul în care pot fi monitorizate.

i semnele vitale ale animalelor, utilizând atât semne clinice, cât azul.

ionarea i întreechipamentelor de anesteziere

ele necesare pentru men inerea i interpretarea fi elor înainte ia anesteziei i în timp ce un animal este anesteziat, precum i pentru gestionarea îngrijirii animalului în mod adecvat.

care acestea

elegerea ventila iei mecanice.

metode suplimentare impuse, inclusiv înlocuirea analgezicului i fluidului, pentru ii

chirurgicale.

onsecin ele anesteziei i ale procedurilor chirurgicale la recuperare.

recuperare i calitatea anesteziei influenrecuperare.

-operatorie) modul în care acestea

urerii într-un sistem general de îngrijire perioperatorie.

67

terea durerii i calmarea

durerii la animale.

le administreze în condi ii de siguran i eventualele efecte adverse.

elegerea practicilor de siguranprive te utilizarea, depozitarea i eliminarea agen ilor anestezici sau analgezici.

68

Modulul 22: Principii de chirurgie [modul suplimentar destinat unei sarcini specifice pentru func iile A Acest modul pentru opera i tehnicile aseptice i principiile interven iilor chirurgicale de succes.

ii cu privire la eventuale complica ii, îngrijirea i monitorizarea post-operatorie, precum i detalii asupra procesului de vindecare.

rea instrumentelor utilizate în mod frecvent, ilor posibilitatea de a aplica unele dintre aspectele practice ale tehnicii chirurgicale, cum ar fi metodemodele -

Cursan :

a condi

identifice sursele de referin

esutului inerea importan ei practicilor de asepsie esutului

sau ale altor complica ii post-operatorii ile în care acestea pot fi evitate sa ile în care acestea pot fi tratate.

i

incipiile interven iilor chirurgicale de succes (de exemplu, principiile

lui Halstead) acestea pot fi realizate.

i ace utilizate în mod frecvent. 22.8. Se sublinieze importan a unei bune tehnici de accesare a locurilor de interven ie

esuturile i reparând inciziile.

i aplicabilitatea acestora în situa ii diferite.

iile post-operatorii comune i cauzele acestora.

69

i de monitorizare post-operatorie.

crie planificarea procedurilor chirurgicale ele

necesare ale personalului implicat.

ei în domeniul tehnicilor chirurgicale, inclusiv în ceea ce prive te abla ia i inciziile i închiderea lor prin metode specifice

anterior, în timpul i post-operator sau ulterior oric alte interven ii poten ial dureroase.

70

Modulul 23: Practici avansate de cre tere, îngrijire ire a mediului de cazare al animalelor [modul suplimentar destinat unei sarcini specifice pentru func ia C] Acest modul privind practicile de îngrijire a animalelor pentru func ia C i persoanele care î

i îngrijirea animalelor într-o unitate.

Cursan : (i) ste men

.

iile de mediu ar putea necesita func ie de specii, vârsta i stadiul de dezvoltare sau condi iile de îngrijire specifice (de exemplu, îngrijirea perioperatorie a animalelor, animale cu imunodeficien e, linii modificate genetic).

i asupra rezultatelor experimentale.

irea mediului de via

terii irii.

(ii) iile de mediu potrivite pentru animalele de laborator i modul în care acestea sunt monitorizate.

iile de mediu ire ale acestuia potrivite în cazul speciilor de animale vizate i modul în care sunt monitorizate condi iile.

diagrame, grafice sau tabele de mediu generate de echipamentele de monitorizare a mediului iale.

(iii) cum ine o

stare de le i experimentele tiin ifice.

i condi animalele de

laborator tiin ifice.

i condi iile de locuit pot modifica condi iile specificate.

71

(iv) ii.

23.10.

ii.

i la animalele de laborator.

via conduc în mod frecvent la

(v)

organisme poten ial cauzatoare de boli.

nim a riscurilor provenind de la organisme poten ial cauzatoare de boli.

iile date.

(vi) tere a animalelor de laborator, în condi iile date.

laborator.

tere adecvate pentru anumite specii în condi iile date.

(vii) S -împerecherea a avut loc i confirmând gesta ia pentru o serie de specii de laborator.

i a iei la animalele de laborator

(viii) a reproducerii.

ele/datele de reproducere pentru a descrie performan a reproducerii

la un grup de reproducere.

blemele identificate remediere.

(ix) .

e în cercetare.

72

genetic.

(x) i legal al animalelor.

animale.

ile legislative i persoanele responsabile de transportul animalelor.

care trebuie men i standardele de

(xi)

cercetare.

te ale legislade laborator.

tiin ifice.

73

Modulul 24: Medicul veterinar desemnat [modul suplimentar destinat unei sarcini specifice] Acest modul i informa

precum în cazul tuturor medicilor veterinari, medicii veterinari desemna i i dezvolte

profesionale continue; medicii veterinari desemna i din diferite state membre au la dispozi ie cursuri specifice relevante pentru domeniul lor de activitate. Ar putea fi dezvoltate i alte

edicilor veterinari pentru a- i completa cuno tin ele ca medici veterinari desemna i, în func ii (de exemplu, participarea la cursuri de formare/supraveghere/evaluare; comunic media privind utilizarea

omeniul tiin ei; cre terea

ii

i/sau utilizate în scopuri tiin ifice, asigurându-veterinar desemnat în elege rolul medicului veterinar în mediul de cercetare conform obliga iilor profesionale, în plus fa Pot exista elemente de formare de la care cursantul poate fi scutit pe baza unei analize a lacunelor în educa ia i experien Obiectivele modulului sunt:

- ale componentelor ea ce prive te îngrijirea i folosirea animalelor în cercetare, care sunt:

libertatea de mi care a animalelor i implica iile acesteia î i gestionarea animalelor e recunoa terea i alinarea durerii, a suferin ei i a stresului relevan a alegerii modelelor animale elaborarea procedurilor i a proiectelor punerea în aplicare a principiilor celor 3R utilizarea de medicamente interven ii chirurgicale i nechirurgicale anestezie i analgezie eutanasiere s i siguran a la l etc.)

- i a factorilor care

permit determinarea unei frecven e adecvate a controalelor; - i necesitatea de a garanta

valabilitatea rezultatelor tiin ifice; -

-

animal i perfec ionarea modelului animal;

74

-

- i a deciziilor veterinare; - ile de a ob ine informa ii veterinare suplimentare în medicina

i tiin a animalelor de laborator.

Cursan : (i) Legisla ie

iile statutare i cerin ele profesionale ale medicului veterinar

desemnat.

ile i interac iunile dintre persoanele care i i rolul

24.3. S

inute în ile autorizate i utilizate în experimente.

i transportul animalelor de laborator.

eviden ieze controalele legislative privind crearea i utilizarea de animale modificate genetic.

(ii) E i principiile celor 3R

principii în unitatea de durerii

ii te rezultatele tiin ifice i societale sau motivul moral) ia dintre

i validitatea tiin

i informa iile veterinare care permit punerea în aplicare a principiilor celor trei R.

i rolul persoanelor care î i aduc contribu ia în acest sens.

a informa iilor care vor promova înpractica tiin i aplicarea principiilor celor 3R.

75

efectua -beneficiilor

animal i perfec ionarea modelului animal.

(iii) Î i gestionarea animalelor

de ru i modul de abordare a problemelor care apar.

iile care trebuie incluse în dosarele medicale i în rapoartele l de îngrijire a animalelor i alte persoane.

la animalele de laborator ii, inclusiv informa ii privind microclasificarea acestora, poten ii animalelor, poten ialul zoonotic, prevenirea, diagnosticul, tratamentul i eradicarea, precum i aspectul clinic, etiologia i patologia bolilor comune ale animalelor de laborator.

i control pentru biosecuritate i epidemii la animalele de laborator.

tere a animalelor de laborator, i construc iei cu tii/incintei i

avantajele i dezavantajele diverselor tipuri de sisteme de cu ti.

iilor de mediu adecvate i a ire a mediului utilizate pentru animalele de laborator.

nfluen a pe care

o pot avea diferite metode asupra rezultatelor tiin ifice, precum i modul de alegere a celei mai adecvate metode de sacrificare.

ii cu animale de laborator, inclusiv parametrii care influen

ii apei i de interpretare a rezultatelor.

terea principalelor pericole care pot fi întâlnite într-o unitate cu animale de laborator i rolul medicului veterinar desemnat în reducerea la minim a riscurilor.

i ora

ca animale de laborator.

76

i utilizarea de animale modificate genetic în cercetare, inclusiv

tipurile comune de animale modificate genetic le în cercetare ile diferite de a crea i de a evalua animalele modificate genetic, precum i modul în care acestea

(iv) Anestezie, analgezie, chirurgie

tin i

analgezicelor i efectuarea interven iei chirurgicale, în contextul animalelor utilizate în scopuri tiin ifice.

ii

diferite.

(v) P

acestea prom tiin

ile de a ob ine informa ii veterinare suplimentare cu privire la medicina i tiin a animalelor de laborator.

77

Modulul 25: Evaluatorul de proiect [modul suplimentar destinat unei sarcini specifice] Acest modul i informa ii concepute

i criteriile de evaluare a proiectului,

justificate, impar iale i în cuno tin

de experien tiin principiile celor nevoilor comune de formare pentru to i cei implica i în evaluarea proiectului. Aceste nevoi includ, în special, formare cu privire la modul în care ar trebui evaluate obiectivele proiectului, aplicarea principiilor celor 3R i modul în

-beneficii. De asemenea, formarea include analiza cerin elo

Cursan : (i) ia UE i cea na i, în special, obliga iile de evaluare a

proiectului i principiile de evaluare a proiectului, precum i rolurile i ile, drepturile i obliga iile, în special în ceea ce prive te conflictul

de interese.

ele juridice care stau la baza procesului de evaluare a proiectului i ute distinc ia între evaluarea i autorizarea proiectului.

e necesare i aspecte de impar ialitate,

confiden ialitate i conflict(e) de interese.

a unui proces transparent de evaluare a proiectului.

5) i s le ilustreze prin câteva exemple.

(ii) Aspecte etice

zate în experimente tiin ifice a punerii în aplicare a principiilor celor 3R în cercetarea tiin

(iii) Analiza prejudicii-beneficii

-beneficii a unui proiect, inclusiv în elegerea procesului i a semnifica iei rezultatelor unei analize prejudicii-beneficii.

78

principiile celor 3R i relevant pentru tiin

testarea de reglementare.

iale de durere, suferin

ei. 25.11. S clasifice experimentele în mod coerent (utilizând studii de caz), inând seama de considerente specifice pentru animalele care sunt compromise din punct de vedere fiziologic, cum ar fi animalele

i în considerare în evaluarea suferin ei cumulative.

discute informa iile esen iale necesare în cadrul cererii de proiect pentru a permite examinarea relevan o tin ele actuale i/sau tema (sau cerin

avute în vedere pentru evaluarea anselor de reu

(iv) Surse de informa ii

ii referitoare la disponibilitatea i pertinen a altor inute în urma

studiilor clinice.

liste de verificare pentru evaluarea proiectului . (v) Metode de evaluare a prejudiciilor i beneficiilor

evaluare a proiectelor i modul în care acestea pot fi puse în aplicare. 2 i instrumente pentru a evalua i a analiza comparativ prejudiciile i beneficiile unui proiect.

(vi)

decizie în cuno tin i în timp util pentru un proiect i necesitatea de a

79

a în gândire i

rezultat ialitatea, competen a i pentru a asigura impar ialitatea pentru fiecare proiect evaluat.

documentate în cadrul deciziei. (vii) Evaluare r

e

i al i factori care influen ii retroactive.

i modul în care acestea ar putea afecta anumite practici viitoare.

80

Modulul local 50: Introducere în mediul local (unitate) pentru persoanele având roluri specifice în temeiul directivei (de exemplu, în conformitate cu articolele 24, 25 i 38) [modul suplimentar, altul] Acest modul în i sarcinile conexe, precum animalelor, bunele practici tiin ifice, punerea în aplicare a principiilor celor 3R i instituirea unei culturi de îngrijire.

Cursan :

i spiritul Directivei 2010/63/UE i ale altor acte normative i utilizarea animalelor în scopuri tiin ii.

n i propriul rol în cadrul acesteia. 50.3. S ile i interac

ii, în temeiul directivei, i anume, persoanele men ionate la articolele 20, 24, 25 i 40. 50.4. S propriul rol în contribu ia la sarcinile respective.

ile în care rolul lor poate contribui la promovarea, punerea în aplicare i difuzarea principiilor celor ii.

i a mecanismelor de comunicare, ca instrument de promovare a principiilor celor 3R i a culturii de îngrijire.

81

Modulul 51: Furnizarea i ob inerea de informa ii [modul suplimentar, altul]

Acest modul inerea, manipularea i difuzarea informa iilor, precum i importan a acestora în contextul punerii în aplicare a principiilor celor 3R.

Cursan ii trebuie s :

ii referitoare la legisla i punerea în aplicare a principiilor celor 3R.

[alege i verbul în func ie de nivel] modul de utilizare a

Go3Rs) -

erent de rezultat descrie aspectele esen

.

82

Com

pete

ne

Nivel crescut al gândirii critice

Cuno tin e În elegere Aplicare Evaluare

a enumera, a defini, a spune, a descrie, a identifica,

a, a eticheta, a colecta, a analiza, a include, a cita, a numi, cine, când, unde etc.

a sintetiza, a descrie, a interpreta, a compara, a prevedea, a asocia, a distinge, a estima, a diferen ia, a discuta, a extinde

a aplica, a demonstra, a calcula, a completa, a ilustra,

a solu iona, a verifica, a modifica, a rela iona, a schimba, a clasifica, a experimenta, a descoperi

a analiza, a separa, a comanda, a explica, a conecta, a clasifica, a aranja,

i, a compara, a selecta , a explica, a deduce

a combina, a completa, a modifica, a reorganiza, a înlocui, a planifica, a crea, a proiecta, a inventa, ce se

a compune, a formula,

a generaliza, a reformula

a evalua, a decide, a clasifica, a grada, a testa,

a recomanda, a convinge, a selecta, a judeca, a explica, a diferen ia, a sus ine, a concluziona, a compara, a sintetiza

83

Com

pete

ne

dem

onst

rate

observare i colectare de informa ii

cuno tin e privind datele, evenimentele, locurile

cuno tin e privind principalele idei

materiei

în elegerea informa iilor

în elegerea semnifica iei

transpunerea cuno tin elor într-un context nou

interpretarea faptelor, comparare, punere în balan

ordonare, grupare, deducerea cauzelor

anticiparea consecin elor

utilizarea informa iilor

utilizarea de metode, concepte, teorii în situa ii noi

solu ionarea problemelor utilizând competen ele sau cuno tin ele necesare

observarea tiparelor

organizarea segmentelor

recunoa terea semnifica iilor ascunse

identificarea componentelor

utilizarea de idei vechi pentru a crea altele noi

generalizarea din fapte date

rela ionarea cuno tin elor din mai multe domenii

anticiparea, tragerea de concluzii

compararea i

diferen ierea ideilor

evaluarea valorii teoriilor,

r

alegeri pe baza unor argumente întemeiate

verificarea valorii dovezilor

recunoa terea

ii

Sursa www.coun.uvic.ca/learning/exams/blooms-taxonomy.html

Bloom, B. S (Ed.) (1956) Taxonomy of educational objectives: the classification of educational goals; Handbook I:The Cognitive Domain New York, Toronto: Longmans, Green,

Anderson, L.W & Krathwohl, D.R. (Eds) (2001) Taxonomy for Learning, Teaching and Assessing: A Revision of Bloom's Taxonomy of Educational Objectives New York: Addison-Wesley. Londra: Longman

http://oregonstate.edu/instruct/coursedev/models/id/taxonomy/#table

- i demonstra cuno tin ele ate.

contribui la descrierea i clasificarea cuno tin elor, aptitudinilor, atitudinilor, comportamentelor i competen elor observabile.

84

în domeniul cognitiv ( i gama de competen e demonstrate), care descrie nivelul de gândire în vederea cre ii.

ac gnitiv al creierului. Astfel cum s-a men , în general, descrise aici la un nivel simplu de cunoa tere i în elegere . Cu toate acestea, în

ii cursului sunt încurajaaceste niveluri ori de câte ori este posibil

a unor ac iuni. În continuare sunt oferite câ

i anume, cel de chirurgie.

Cursan

(Cuno tin e)

aspecte li propuse

aspecte i propuse.

Op iuni de evaluare: d cunoscute aspecte legate de

ii ar putea estima impactul acestor aspecte asupra rezultatelor propriei ac i propuse ii în general?

Modulul de chirurgie, un exemplu mult mai practic:

Cursan

(Cuno tin e)

i ace utilizate în mod frecvent.

i acele pentru procedurile uzuale.

Op iuni de evaluare: imagini pe hârtie (ce a i folosi etc.) sau scenarii imaginare/jocuri de cuvinte (s ce instrumente a i alege i de ce?)

85

(Cuno tin e)

i aplicabilitatea acestora în situa ii diferite.

caracteristicile diferit i aplicabilitatea lor în situa ii diferite.

i justificarea acesteia decât despre enumerare]

Op iuni de evaluare: i i ilor

.

(Cuno tin e)

complica iile post-operatorii comune i cauzele acestora.

preteze complica iile post-operatorii comune privire la cauzele acestora.

Op iuni de evaluare: spe cele cauzate de complica iile post-operatorii, iar cursan ex

(Cuno tin e)

[mai exact, aici este vorba mai degîn elegere a factorilor care sunt sau nu importan i în tehnica de

]

Op iuni de evaluare: Cursan fiecare trebuie ivire la punctele forte

(feedback inter pares). Cursan i compare suturile cu sutura formatorului î i -se la sutura formatorului.

86

Anexa II

Exemple de criterii de evaluare a rezultatelor

1. Introducere Prezentul document/prezenta secevaluare; standarde recunoscute de apreciere, principii de evaluare i mijloacele prin care un

cuno tin ele i/sau competen ele necesare pentru a atinge un standard de performan.

sunt

integrate în structurile educa ionale deja existente, cum ar fi univ ile sau colile i

evaluatorii în special în situa i evaluare precedente. asemenea, la dezvoltarea recunoa

Criteriile i metodele de evaluare a standardului de performanscris, dezbateri sau observ

te niveluri (de exemplu, în modulul i principiile celor 3R la nivelul 1 i 2),

ire a cuno tin

cursan sau faptele care le-au fost predate. La nivelul mai

înalt 2, cursan ii trebui i ceea ce li s-a predat

obiective posibil i coerente între furnizorii de cursuri i organismele de acreditare i, în mod ideal, între statele membre.

1.1 Exemple de criterii de evaluare

reflecte cu exactitate standardele de performan acestea or de

folosit.

Trebuie elaborate criteriile pentru rezultatel tere. Pentru multe cursantul

87

a re inut iile care i-au fost predate , de exemplu, cu privire la aspectele legate de legisla ie (a se vedea tabelul 1 prima liniu

elegere a problemelor i capacitatea de a corela cuno tin ele cu rolul individual i res ile studentului, vedea tabelul 1 a doua liniu

Dezvoltarea criteriilor de evaluare aspecte care presupun o în elegere i o gândire mai profunde ar putea necesita

ie, în special în cazul în care, la fel precum i 12, elementar i avansat . Criteriile

de e Un exemplu în acest sens este prezentat în tabelul 2.

deseori n special în cazul în care o serie de

e asociate. de preferat fa

cât i celor teoretice (pentru exemple, a se vedea tabelul 3).

Pentru ile practiceirea unei proceduri sau tehnici specifice în componente individuale

i cele practice (de exemplu, manipularea, imobilizarea, asepsia, îngrijirea pre-operatorie i post-operatorie, eutanasia, rezultatele experimentului i calitatea datelor) i care ulterior pot fi evaluate separat.

1.2 Criterii de admitere/respingere

Nu au fost sugerate criterii definitive de admitere/respingere pentru fiecare modul, întrucât acestea vor depinde de evolu de con inutul specific i, în unele cazuri, de cerin ional). Cu toate acestea, în

i

Majoritatea programelor educacazul în care cursantul a realizat un punctaj minim obligatoriu de 50 % sau a demonstrat un nivel acceptabil de în elegere. n nivel înalt de cuno tin e faptice (de exemplu, legisla ie) i unde e ecul poate genera ulterior probleme

te efectele adverse sau pul interven iilor chirurgicale), se

-75 %).

1.3 Responsabilitatea privind evaluarea cursan ilor

confirmarea atingerii nivelului a i pentru tin e suficiente i

88

autoritatea de a promova sau nu cursan ii. În ceea ce prive ile practice, este esen ial care de tru observarea unei persoane în

tere i pentru a verifica în mod competent.

To un cursant va fi declarat ca având cuno tin e i competen evaluatorul acesta a atins standardele impuse.

89

Exemple de criterii de evaluare a rezultatelor tere sunt prezentate în tabelele de mai jos: Tabelul 1: Criterii de evaluare a rezultatelor tere Modulul 1: Legisla ie Tabelul 2: Criterii de evaluare a rezultatelor

Modulul 2 i Modulul 12: i principiile celor 3R

Tabelele 3-4: Criterii de evaluare a rezultatelor Modulul 9: Anestezie în cazul unor proceduri minore Modulul 10: Anestezie în cazul proceduri chirurgicale sau prelungite

90

Tabelul 1: Criterii de evaluare a rezultatelor tere

în Directivei 2010/63/UE i a legisla iei na ionale referitoare la experimentele pe animale.

Modulul 1: Legisla ia na Criterii de evaluare

i ile

comisiilor na ionale i ale organismelor locale de

inut informa iile care i-au fost predate i ale

de articolul

elege aceste roluri i

care cursantul

respons i i zilnice i ale

comisiei na ionale din ara sa (la nivelul de detaliu icolul

91

Tabelul 2: Criterii de evaluare a rezultatelor Evaluarea va testa: înanimale. Cursantul va în elege concepte referitoare la experimentele pe animale i

Modulul 2: i principiile celor 3R (nivelul 1)

Criterii de evaluare

legisla

evaluarea prejudiciilor i a beneficiilor proiectelor, aplicând principiile celor 3R pentru a minimiza prejudiciile i a maximiza beneficiile bunele practici de

animalelor.

inut informa iile care i-au fost predate

prejudicii-beneficii (conform articolului 38) i ceea

enumere pericolele poten iale pentru animale (fizice i psihologice) care ar tr

în i beneficiilor.

procesul juridic de autorizare a proiectului.

a exemple privind modul în care aceste principii reduc prejudiciile, cresc beneficiile esc

Modulul 12: i principiile celor 3R (nivelul 2) Evaluarea va testa: reflec ia privind problematicile referitoare la experimentele pe

experimentele pe animale

Criterii de evaluare

faptul ia

pentru programele de

efectelor negative poten iale asupra animalelor cu beneficiile potenanimalelor trebuie reduse la minim, iar beneficiile crescute la maxim.

conceptul de justificare pentru utilizarea

diferite cu privire la ce anume constituie un prejudiciu justificabil i la importan a care ar trebui

i beneficii i beneficiile în propria

a

principiile celor 3R în propriul domeniu de activitate

92

Tabelul 3: Criterii de evaluare a rezultatelor noa tere în domeniul anesteziei Evaluarea va testa: în ilor anestezice ale celor mai utiliza i agen i anestezici, influen a agen ilor anestezici asupra animalului i asupra rezultatului tiin ific,

a în care sunt disponibile anestezie.

Modulul 9: Anestezie pentru proceduri minore

Cuno tin Criterii de evaluare

Justificarea i indicarea situa iei în care poate fi

imobilizarea unui oarece

Cursan : s i

s

oarece p

avantaje

Criterii de evaluare

Discutarea avantajelor i dezavantajelor

diferi ilor agen i anestezici i administrarea lor pentru a anestezia un oarece timp de 15 minute

s i

unul de inhalare adecvat pentru oareci s ii asupra

modului de administrare a unui anestezic injectabil în ceea ce prive te calea de administrare, volumul dozei (inclusiv cerin ele

s ii asupra

modului de administrare a unui anestezic volatil în ceea ce prive te calea de administrare, gazul

i procentul inhalat s

i ale unui agent de inhalare în ceea ce prive te declan area, durata i recuperare în urma anesteziei

s ii cu privire la efectul posibil al diferi ilor agen ii anestezici asupra unui s tudiu

s ii cu privire la implica iile ilor anestezici obi nui i asupra

ii i siguran ei

93

Tabelul 4: Criterii de evaluare a rezultatelor tere în domeniul anesteziei continuare

Modulul 10: Anestezie pentru proceduri chirurgicale sau prelungite Cuno tin

Criterii de evaluare Cunoa terea modului de monitorizare a unui oarece sub anestezie în

cadrul unei interven ii chirurgicale de la induc ia anesteziei recuperare

Cursan : s descrie

oarecele poate fi anesteziat, în ceea ce prive te factori precum vârsta, orice proceduri ant

sla oarece, cum ar fi ritmul i calitatea respira iei, reflexele evocate

s

chirurgicale i care sunt facest lucru

s scrie semnele utilizate pentru a monitoriza profunzimea anesteziei i care sunt cele mai importante

sfi utile în monitorizarea anesteziei

sfrecven l respira iei, temperatura corpului în fi a de anestezie

surgenluate

sclinice i parametrii fiziologici care ar trebui

ra i în timpul anesteziei i modul în care poate fi realizat acest lucru

stimpul anesteziei care pot indica modificarea nivelului de anestezie

sanestezie se poate modifica în timpul unei

s

ia de oxigen sau temperatura corpului la oareci

sechipamentelor de monitorizare, cum ar fi pulsoximetrul, ECG, în compara ie cu o

oarecelui

94

srecuperare în urma anesteziei trebuie adoptate în cazul în care recuperarea nu decurge conform a

sstudiu i principiile celor 3R

95

Anexa III

Exemple de evaluare a competen ei

Evaluarea competen ei trebuie

1. i explicarea standardelor preconizate 2. 3.

(inclusiv, d iului de lucru i documentarea)

Criterii de evaluare a competen elor practice: prelevarea de sânge de la un iepure con tient

Evaluarea va testa: cuno tin ele orice semn de durere i suferin tin ele privind influen a

probelor de sânge probelor i frecven ele de prelevare (precum i efectul momentului din zi

Modulele 7 i 8: Proceduri minim invazive

Rezultatele

Criterii de evaluare

Cursantul trebuie

succes o psânge de la un iepure con tient,

animalului suferin

Cursantul ui

poate recunoa te comportamentul i aspectul normal ale unui sau

suferin i competente pentru procedurile

propuse poate ridica, manipula i imobiliza un iepure astfel încât

inut cunoa de prelevare a probelor de

sânge i tehnicile adecvate pentru iepuri, astfel încât selecteze pe cea mai pu

poate selecta foarfece/cle te, tampoane

chirurgicale)

animal efecte adverse (durere, hematom, sângerare)

metode pentru hemos , i

privire la intervalele de monitorizare)

96

tie ( i poate recunoaidentifice, modul i situa se ocupe de acestea i este con tient de necesitatea de a contacta un medic

pentru asisten

en

etichetele pentru cu ti, alte fi

97

Criterii de evaluare a competen elor practice Anestezie Evaluarea va testa: alegerea i în ilor anestezicelor, cunoa terea influen ei agentului anestezic asupra animalelor de laborator i asupra rezultatelor tiin

Modulul 9: Anestezie pentru proceduri minore

Rezultatele

Criterii de evaluare

Cursantul

menasigure recuperarea cu succes a unui oarece din

anestezia de

(10 minute)

Cursan s ii juridice necesare pentru a

executa procedura s anesteziei la oarece i efectele posibile

asupra studiului tiin ific s oarecele cu empatie i

stres s oarecelui în vederea

anesteziei. S inerea ii corporale

s i durata procedurii

s i utilizarea în siguranechipamentelor de anesteziere i a agen ilor anestezici

svolumul doza/volumele în cazul anestezicelor injectabile

sie)

s sanesteziei

oarecele este anesteziat

iilor fiziologice de ti iei

shipotermia,

s iile de urgen care i modul de gestionare a acestora

s oarecelui din anestezie discute semnele clinice care ingrea

s -operatorie la oarece, inclusiv orice asisten

s ele, i anume: eticheta pentru cu ii, medicamente i alte

98

Modulul 10: Anestezie pentru proceduri chirurgicale sau prelungite

Rezultatele

Criterii de evaluare

Cursantul

menasigure recuperarea cu succes a unui oarece din

anestezia în cadrul unei proceduri invazive

Cursan s ii juridice necesare pentru a

executa procedura s perfec ionare se

raporteze efectele pe care un agent anestezic le poate avea

asupra oarecelui i modul în care acest lucru poate influen a studiul

s oarecele cu aten ie,

s oarecelui. efectele pe care le-ar putea avea procedurile anterioare sau

în ceea ce prive te adecvarea în vederea inerea ii

corporale s

volumul doza/volumele în cazul anestezicelor injectabile s s un anestezic adecvat pentru specia în

n medic veterinar în prealabil)

salegerea agentului, calea de administrare care permite minimizarea stresulu

ii. s i utilizarea în siguran

echipamentelor de anesteziere i a agen ilor anestezici. s

ie anestezi ie) s

opera ie oarecele este insensibil la o stimulare

s iilor fiziologice

de ba i a semnelor vitale, utilizând semne clinice i/sau aparate de monitorizare precum pulsoximetrul

s ar fi hipotermia,

s situa iile de urgen care i modul de gestionare a acestora

s oarecelui din anestezie

grea. s -operatorie la oarece, inclusiv orice

asisten cum ar fi înlocuirea

99

lichidului s

sistem adecvat de monitorizare post-operatorie s ele, i anume: eticheta pentru

cu ii, medicamentele i alte documente

ssuccesului anesteziei

100

i practice care ilustr modul în care poate fi

de evaluarea a cursan ilor i de acordare a unui punctaj Punctajul maxim poate fi realizat numai în cazul în care stagiarul îactivitatea în mod independent

general va fi mai mic.

Misiunea 1 Eutanasiere esuturilor

tanasia un oarece coni de a face disec ia splinei

Alege

Procent 11 Procentul ob inut

Conform standardului12

DA - NU iului de

lucru 5

Manipularea animalului prin metode sigure i umane scoaterea animalului din cu

interven ii +*

15

Imobilizare prin metode sigure i umane *

15

Eutanasiere prin metode sigure i umane i confirmarea mor ii *

30

Disec ia organelor 10 Eviden a datelor 10

area spa iului de lucru i a instrumentelor folosite

5

Dezinfectare 5 Eliminarea cadavrului 5 Total 100 % Observa ii

* Sarcinile marcate cu asterisc sunt obligatorii

11 12 6/7 competent

101

Misiunea 2

Injec Un hamster prime pe cale

Concentra ia substan ei X este de 20 mg/ml. Calcula i injecta .

Nivelul a Procent13 Procentul ob inut

iului de lucru (15 %): Utilizarea de dezinfectante antiseptice pentru mâini i de solu ii antiseptice

Selectarea dimensiunii adecvate a canulei/acului/seringii

urarea procedurii (60 %): Manipularea animalului prin metode sigure i umane scoaterea animalului din cusala de interven ii i înapoi *

i înregistrarea

ii corporale

Calcularea dozei i a volumului adecvat (15 %): Umplerea seringii (bule de aer? volum?)

Dezinfectarea locului în care se face injec ia

DA NU

acului, injectarea de substani retragerea acului *

DA NU

%): area spa iului de lucru

Documenta Ansamblul de practici de lucru sigure pentru animale i operator

Total 100 % Observa ii

* Sarcinile marcate cu asterisc sunt obligatorii

13

102

Anexa IV Model de fi

OBIECTIVE

elor fundamentale i, în general, a competen elor, care Acesta ar oferi un nivel de siguran te competen ele ile persoanelor i

facilitarea recunoa ia personalului i pPersoana (persoanele responsabilnivelului de competen [articolul 24 alineatul (1) litera (c)] are (au) un rol important în men inerea unor eviden e adecvate. Modelele de mai jos nu sunt obligatorii sau exhaustive. ii competente îi revine responsabilitatea de a stabili mecanismele de

i a competen elor.

Justificare i explica ii privind modelele fi elor de formare europene

1. Modelul con ine trei secelor i o sec iune de dezvoltare profesio e

inciden a i securitatea. 2. O fi te deseori înso ilor. 3. e: cursantul care este sub supraveghere , i competent i

formator . 4. Dezvoltarea unui cursan ele de formare. De

ele de formare. 5. a formatorilor autoriza

cursan i. 6.

tru a garanta formarea i dobândirea de competen e pentru noi i.

7. ialele numelui pentru a confirma identificarea în fi a de formare i alte documente.

103

8. Modulul, tehnica ii separate în fi a de formare.

i formatorii competen i actuali: î iune a fi ei de formare pentru fiecare modul definit, persoana responsmembrul personalului este considerat competent i/sau de ine alte eviden

Formular nr.:

Data emiterii:

Numele: ________________ ___ Ini iale _____/______/______

1. Fi a modulului de formare

Modul dedicat unei

func ii specifice/ suplimentar

Specie

Furnizorul de formare (data de

începere) profesionale

(data de încheiere)

Confirmat de (nume/titlu/s

Formular nr.:

Data emiterii:

2. Proceduri/Competen e

Specie Cursant sub supraveghere Competen a ob Statut de formator ob inut Data

Nivel de

supra veghere

Cursant (ini iale)

Formator

(ini iale)

Data

Cursant (ini iale)

Formator

(ini iale)

Data

Cursant (ini iale)

Formator

(ini iale)

4 Supraveghetorul este prezent atunci când are loc p i consiliere 3 Supraveghetorul este informat cu privire la data la care au loc procedurile, fiind disponibil pentru intervennecesar (de exemplu, în apropierea procedurii) 2 Supraveghetor

ii) 1 Supraveghetorul este informat cu privire la data la care au loc procedurile, fiind disponibil pentru eventuale discu ii i consultan

0

Formular nr.:

Data emiterii:

3.

Formare

Data

Cursant (ini iale)

Formator (ini iale)

Descrierea i data (datele) cursului i rezultatul/certificarea ob inute

Formular nr.:

Data emiterii:

4. i siguran Cerin e de formare (interne) Cursant sub supraveghere Competen a ob Statut de formator ob inut

Data

Cursant (ini iale)

Formator (ini iale)

Data

Cursant (ini iale)

Formator (ini iale)

Data

Cursant (ini iale)

Formator (ini iale)

108

Anexa V inspec ii în temeiul

articolului 34

ine sugestii ale grupului de lucru la nivel de exper i cu privire la un profil adecvat al inspectorului i la formarea ile na ionale competente pentru prezenta i con inutul acestor

. Cu toate acestea, întrucât competen ele în domeniul educa iei i al în primul rând, statelor membre, iar competen ele oficiale privind inspec ia i punerea în aplicare

ile naoficial prezenta Este important totu i ca informa iile

dispozi inutul lor poate facilita profilul adecvat i la formarea inspectorilor.

Persoana (persoanele) care efect ii în temeiul articolului 34

Articolul ile competente efectu inspec ii periodice ale tuturor i utilizatorilor pentru a verifica respectarea cerin elor din

i din afara statelor membre. În consecin ie de experien a i

tiin ifice.

E ii ca inspector, atunci când sunt asigurate supravegherea i sprijinul.

Profilul recomandat

Pentru a verifica cerin ele directivei, inspectorii trebuie sîn elegere a legisla iei relevante ionale relevante. Aceîn i ale personalului implicat, precum i fundamentul autoriza iilor acor ilor i detaliile impuse prin acestea.

în ele animalelor, cre i practicile de îngrijire.

În cadrul inspec ile care ut tiin

elegere a proiectului i a experimentului, precum i a con inutului autoriza ile inspectate.

elegere a îngrijirii experimente tiin ifice, în special aplicarea principiilor celor 3R. Astfel de persoane pot fi medici

109

veterinari. De asemenea, biologii sau alte categorii de personal care de in formarea i competen ele necesare în domeniul tiin elor medicale, biomedicale sau biologice pot îndeplini

perien tiin i metode tiin ifice, dispozitivele experimentale i competen e i/sau un interes deosebit în optimizarea

ii

ite de îngrijire a animalelor i utilizarea, dezvoltarea i între inerea unei culturi a îngrijirii. Inspectorii pot fi în

între inspectori va facilita difuzarea de cuno tin e i schimbul de experien i va promova coeren a.

ia, experien a i cuno tin ele pe care le de in. Pot fi de ajutor competen ele interpersonale, inclusiv comunicarea

i pentru a putea identifica conflictele de interese i modul de evitare a acestora. Acest lucru va permite inspec i va cre te încrederea publicului în supravegherea de reglementare.

Formarea ini

Formarea rolul necesar

i educa ia, formarea i experiende un medic veterinar calificat, cu experien

zate. În astfel de circumstanscutit de la a urma oricare dintre module i ale modulului pentru func ia de inspector.

To i

competen ele i cuno tin ele relevante:

modulele 1-3.1 modulele 4-6.1 modulele 7, 9-11 modulele 20-23 modulul 51 orice module suplimentare, cum ar fi 21 i 22, atunci când fac parte din domeniul de

competen iilor.

110

elegerea rolului inspectorului i cerin ele (http://ec.europa.eu/environment/chemicals/lab_animals/pdf/guidance/inspections/ro.pdf) este

modulul dedicat func iei de inspector

tituie o parte din sarcinile i ile inspectorului. În schimb, acestea nivel suficient de

în ii. evaluarea i în fi ele de formare a inspectorilor.

ii actualizate cu privire la cele mai bune practici actuale în domeniul tiin ei i al cre terii i îngrijirii animalelor i al principiilor celor 3R printr-un program

111

Modulul dedicat func iei de inspector

Acest modul 34 i este destinat celor care în eleg foarte bine îngrijirea i utilizarea animalelor în experimente tiin ifice i legisla elegere

elor legislative pentru inspec ie i punerea în aplicare i principii privind proiectarea, efectuarea i raportarea inspec iilor.

Cursan

(i) ele legislative privind îngrijirea i utilizarea animalelor în

experimente

lelor experimentele tiin ifice în curs i/sau finalizate (ca studii de caz).

ia na

punere în aplicare a D a principiilor irii (cei 3R) în îngrijirea animalelor i în practicile de reproducere i în proiectele de cercetare tiin i/sau finalizate, în special

i. elegerea poten ialului de punere în aplicare a irilor printr-

i controlul efectiv al efectelor adverse, prin utilizarea de puncte finale umane, clare i valabile din punct de vedere tiin ific

ii. sanimalelor, condi iile de cre tere i manipulare i aplicarea unor puncte finale adecvate pot contribui la punerea în aplicare a principiilor celor 3R

esc calitatea tiin ei.

Insp. 3. S a între procedurile experimentale pe animale cre terea i procedurile în scopuri neexperimentale.

ie de obiectivele experimentelor tiin ifice (articolul 5)

ele privind utilizarea animalelor crescute în

acest scop din speciile enumerate în anexa 1.

ile i interacii, în temeiul directivei.

112

i rolul organismului animalelor.

iile/cerin ele pentru eliberarea i relocarea animalelor.

(ii) i practicile de inspec ie

în cazul inspec iei.

ele legale de inspec ie i alte func ii aferente (colectarea, gestionarea i difuzarea de informa ii, discutarea principiilor celor 3R, continuitatea,

ii utilizatorilor ii competente).

ile inspectorilor, inclusiv neutralitatea i i interac iunea între inspectori i

animalelor. (http://ec.europa.eu/environment/chemicals/lab_animals/pdf/guidance/inspections/ro.pdf), de exemplu, abordarea inspec iei,

ii.

ele legale privind frecven a inspec iilor, inspec iile anun ate în compara ie cu inspec iile neanun ate, standardele de performan i evaluarea riscurilor.

i cuno tin e suplimentare pentru inspectori cu privire la legisla ie, politici, practici de lucru i studii de caz.

ii competente ilor interesate ele de depozitare.

a lor i a lor i modul de planificare a unei inspec ii pe baza acestor informa ii.

ele de marcare i identificare a

animalelor .

legisla ia men .

i ei .

113

ii i scopul unor

astfel .

ii la e antioanele de animale crescute (modificate genetic) i/sau utilizate pentru scopuri tiin ifice, în conformitate cu anexa VIII i

ii (http://ec.europa.eu/environment/chemicals/lab_animals/pdf/guidance/severity/ro.pdf)

i modul în care acestea pot fi utilizate pentru a reduce suferin a în concordanobiectivelor tiin ifice în cursul inspec ile tiin ifice în curs de

urare.

a între reutilizarea iile în .

explice baza pentru colectarea de statistici anuale privind utilizarea animalelor în

experimente (articolul 54 i decizia de punere în aplicare a Comisiei).

iunile (de exemplu, infrac iuni conformitatea) condi iile de suspendare/retragere a autoriza iei acestea i tratate în consecin .

(iii) i desemnate i u ile pentru animale, precum

i.

retip de unitate. Insp. 28. indice tipurile zonelor în care sunt inute animalele i principalele caracteristici ale acestora.

inerea diferitelor niveluri de biosecuritate ie care

agen ilor patogeni animali sau a alergenilor.

în exces a animalelor, inclusiv animalele modificate genetic.

i a esuturilor de la animale.

114

entele privind transportul animalelor între i (inclusiv transportul na ional i interna ional).

i i proiecte (de exemplu, proiecte toxicologice de .

ele de îngrijire

e asupra tiin ei i tere .

precieze considerentele speciale necesare pentru îngrijirea i utilizarea anumitor

i specii pe cale de dispari ie)

i. ie i motivele care au stat la baza scutirilor

ii. ile legisla iei privind utilizarea anumitor specii i scutirile iii. r specii sau

sunt acordate scutiri.

(iv) Medicamente

ilor.

(v) i de evaluare

ui, astfel cum sunt descrise în Documentul de lucru privind dezvoltarea unui cadru comun de educa ie i formare în vederea îndeplinirii cerin elor e na ionale sau locale).

cerin ele minime pentru fi ele de formare i de competen e i dezvoltarea

cursul procesului de inspec ie.

ele în care pot fi permise scutiri discre ionare de la anumite .

(vi) i metodele prin care sunt realizate evaluarea i autorizarea

programelor de lucru

raportului prejudicii-beneficii.

ele pentru punerea în aplicare a principiilor celor 3R în cadrul unui proiect

115

i. precizeze surse de informa ii privind metodele care, integral sau par ial,

înlocuiesc, reduc sau perfec or ii. elegerea domeniului de aplicare pentru reducerea

-

pe animale.

dalitatea de autorizare a proiectelor.

ilor în curs i/sau finalizate proiectele tiin ifice care nu sunt conforme cu autoriza ia de proiect în ceea ce prive te utilizarea în

prezent sau în trecut a celui mai rafinat protocol i a celor mai timpurii puncte finale, în concordan tiin ifice.

(vii) în calitate de comunicator, promotor al bunelor

practici i al principiilor celor 3R

în materie de îngrijire.

de îngrijire (o abordare i membrii

personalului care sunt utiliz .

fi utilizate pentru a promova un nivel mai ridicat de calitate în tiin .

ice avantajele unui sistem de inspec ie coerent i proactiv.