7/24/2019 546hh

1/17

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACE CAROL DAVLA

Anestezice Locale

Autori:

Taraic!i S!irle" # $ru%a &'

Tau Vla( # $ru%a &'

Cristea Teo(or # $ru%a &)

7/24/2019 546hh

2/17

Anestezicele locale sunt substante frecvent utilizate, sub forma injectabila. Odataadiministrate asigura o ridicare a pragului de sensibilitate locala a corpului.

1.Istoric

1859cocaina descoperita de Alfred Niemann1884oftalomolgul austriac Carl Koller efectueaza o operatiei pe ochi folosind cocaina

1884chirurgul William Halsted realizeaza anestezia pe traiectul nervului alveolaris1890itsert reu e te sinteza benzocainei

1903chirurgul german Heinrich !raun prelunge te efectul analgezic prin administrarede adrenalina

1904sinteza de procaina realizata de Alfred "inhorn1930sinteza de tetracaina

1930sinteza de lidocaina in #uedia1943sinteza de mepivacaina

1960sinteza de prilocaina1969sinteza de bupivacaina

1969 sinteza de articaina1997 sinteza de ropivacaina

2.Structura chimica a anestezicelor locale

#tructura chimica a anestezicelor locale este asemanatoare. "a consta dintr$un inelaromatic lipofil, cu o o grupare aminica hidrofila. Aminoesterul i amida din lantul

structurii vor fi metabolizate de colinestereza. %escompunera aminoamidelor seproduce prin hidroliza in ficat.

7/24/2019 546hh

3/17

&.'ecanismul de ac(iune al anestezicelor locale

Anestezicele locale blocheaz)conducerea nervoas) prininterferarea cu propagarea

poten(ialului de ac(iune prina*on. +ibrele mielinizate suntmult mai uor blocate c)cianestezicul nu trebuie s)ac(ioneze dec-t la nivelulnodulilor anvier. n formaneionizat) anestezicultraverseaz) membrana celular) ise leag) de canalele de Na /nforma ionizat) inhib-nd influ*ulde Na. Cu c-t anestezicul estemai lipo$solubil cu at-t are o

poten() mai mare 0traverseaz)mai uor membrana1. 2e de alt)

parte, cu c-t anestezicul are ungrad mai mare de legare de

proteine cu at-t are o durat) maimare de ac(iune.

n cadrul nervului periferic, stratul e*tern este blocat primul. "*ist) prin urmare, dou)mecanisme de ac(iune3

4 Ac(iunea dependent) de blocarea canalelor de Na 5 substan(ele liposolubileneionizate trec prin membrana fosfolipidic) /n a*oplasm) unde este protonat)

iar /n aceast) form) ionizat) se leag) de suprafa(a intern) a canalelor de Naprevenind migrarea Na.

4 'ecanismul e*pansiunii membranare 5 substan(ele neionizate se dizolv) /nmembrana fosfolipidic) i determin) blocarea matricei canal de Na$

lipoprotein), ceea ce va duce la inactivarea acesteia.

7/24/2019 546hh

4/17

!locarea fibrelor nervoase se realizeaz) /ntr$o anumit) secven(). 'ai /nt-i are locblocarea #26, fapt care va duce la vasodilata(ie periferic) i creterea temperaturapielii.Apoi

are loc,

succesiv, pierderea percep(iei dureroase i a celei de temperatur), pierdereapropriocep(iei, pierderea senza(iei de ap)sare i presiune i, /n final, paralizia motorie.

+actorii care influen(eaz) efectul anestezicelor locale sunt3

4 #c)derea debitului cardiac care va produce o sc)dere a volumului de distribu(ieal anestezicelor locale, ceea ce va avea ca rezultat creterea concentra(iei

plasmatice i a poten(ialul to*ic al acestora.4 !olile hepatice grave duc la creterea duratei de ac(iune a anestezicelor amidice

/n timp ce bolile renale au un rol minor.4 #c)derea activit)(ii colinesterazice 0nou$n)scu(i i gravide1 i colinesteraz)

atipic) pot da, de asemenea, un risc crescut de to*icitate.

7. +armacocinetica anestezicelor locale

Absorb(ia anestezicelor locale /n circula(ia sistemic) depinde de caracteristicileanestezicului utilizat, de prezen(a vasoconstrictoarelor supraad)ugate i de loculadministr)rii.

ela(ia dintre concentra(ia sistemic) i locul administr)rii anestezicului local3

7/24/2019 546hh

5/17

Concentraie sistemic mare:8ntravenos sau intraarterial accidental Concentra(iesistemic) mare 8ntercostal Caudal "pidural 2le* brahial

Concentraie sistemic mic3 #ubcutan

"sterii sunt mult mai pu(in lega(i de proteinele plasmatice dec-t amidele. Acidulglicoproteic leag) anestezicele locale cu afinitate ridicat) fa() de albumin).

"sterii sunt hidroliza(i de colinesteraza plasmatic) /n compui inactivi. 9nul dintre eiparaaminobenzoatul care se asociaz) cu cu reac(iile de hipersensibilitate. Hidrolizaeste rapid) iar timpul de eliminare scurt.

Amidele sunt metabolizate hepatic de c)tre amidaze. %isfunc(ia proteica /ncetineteaceast) metabolizare.

2rincipalele date de farmacocinetic) a anestezicelor locale apar /n tabel.

2otenta relativa a anestezicelor locale difer) /n functie de aplicatia lor clinic).

7/24/2019 546hh

6/17

:. 2otenta. %urata. 8ntensitatea. Absorbtie. %istributie.'etabolizare

Potentaanestezicelor locale depinde de liposolubilitatea lor. Compusii foarteliposolubili 0e*.etidocaina1 patrund in masura mare prin membrana nervoasa, fiindactivi in concentratii mici

Intensitateaactiunii anestezice este proportional dependenta de concentratia solutieide anestezic. 8n functie de volumuul formatinunilor nervoase se adapteaza concentratia

solutiei de anestezic.Durataanesteziei locale depinde de capacitatea moleculelor anestezice de a se lega cude proteine, de doza si de nivelul vascularizatiei locaale. Anestezicele locale care seleaga puternic de proteinele membranare 0tetracaina,etidocana,etc1 au un efect durabil.+lu*ul sangvin antreneaza molecule de anestezic local de la locul de actiune. Actiuneavasodilatatoare, proprie majoritatii anestezicelor locale, sau cresterea circulatiei localein tesuturile inflamate, determina scurtarea efectului anestezicului local. Asocierea desubstante simpatomimetrice vasoconstrictoare0adrenalina1 prelungete durata anestezei,

datorita reducerii absorbtiei sistemice a moleculelor de anestezic. Adrenalina inconcentratie de ;>.>>>$;.>>> este de ales in cazul anesteziei locale carepresupune injectarea anestezicului, iar fenilefrina sau nafazolina in cazul anestezicelorde suprafata sau de contact.

Absorbtiaanestezicelor locale de la locul administrarii depinde de caracteristicilemoleculei, de cantitatea de anestezic si volumul de solutie, de locul administrarii.#olutiile mai concentrate realizeaza niveluri plasmatice superioare si au risc to*iccrescut. Cu cat tesuturile sunt mai bine vascularizate, cu atat absorbtia este mai mare.8n sange, anestezicele locale se leaga in proportie variabile de proteinele plasmatice 0ingeneral, amidele se leaga mai mult decat esterii1. #unt distribuitela inceput catretesuturile cu vascularizatie bogata si apoi sunt treptat redistribuite la tesutul muscularsi adipos. 6rec cu usurinta bariera hematoencefalica si placenta.

Metabolizarea se face repede pentru compusii cu structura esterica, care sunthidrolizati indeosebi de colinesteraza plasmatica, dar si de esterazele din ficat. Aceastadetermina durata scurta a efectelor sistemice si to*icitatea relativ mica a unor produsi,indeosebi a procainei. Compusii cu structura amidica sunt metabolizati lent la nivelulficatului, apoi hidroliza si eventual conjugare. 8mportanta ficatului pentru bioinactivaree*plica riscul to*ic crescut al anestezicelor locale in special cele amidice, la bolnavi

7/24/2019 546hh

7/17

hepatici. Halotanul si propranololul 0scad flu*ul plasmatic hepatic1 intarziemetabolizarea si prelungesc timpul de injumatatire plasmatic al anestezicelor custructura amidica.

?. %upa locul de administrare,anestezia locala poate fi

Anestezice de suprafata sau de contactpresupune aplicarea anestezicului local pepiele sau pe mucoase. Aplicarea anestezicelor pe pielea intacta este ineficace0substanta nu poate difuza pana la terminatiile nervoase1,anestezicele locale sunt activedoar daca pielea este lezata. Aplicate pe diferite mucoase, majoritatea anestezicelorlocale patrund pana la terminatiile senzitive, realizand anestezia de suprafata sau

anestezia de contact. Anestezia realizata in acest fel este superficiala, neinteresandtesutul submucos.

Anestezia prin infiltratieconsta in injectarea strat cu strat a solutiei de anestezic intesuturi 0piele, tesuturi profunde1.

Anestezia de conducere re!ionala"se realizeaza prin injectarea anestezicului inapropierea unei formatiuni nervoase. 8n aceasta categorie sunt cuprinse 3

a. anestezia prin bloc nervos3 injectarea la nivelul nervilor periferici sau al

ple*urilor 0nervi intercostali, nervi carieni, nerv femural, ple* brahial,etc.1. #eobtine insensibilitatea si o eventuala paralizie motorie intr$o zona stuata distalde locul injectarii.

b. ahianestezia 0anestezia spinala1 este produsa prin introducerea solutieianestezice in spatiul subarahnoidian, in lchidul cefalorahidian, deobicei intrevertebrele & si 7 lombare, realizand rahianestezia joasa, utila pentru interventiilechirurgicale pe abdomentul inferior, perineu si e*tremitati.

c. Anestezia epidurala se realizeaza prin injectarea solutiei anestezice in spatiulepidural, de regula in zona lombara 0mai rar toracic1

7/24/2019 546hh

8/17

@. 6ipuri de anestezice

@.;.2rincipalele anestezice locale

#idocaina are o structur) amidic), av-nd i un efect antiaritmic 0antiaritmic de clasa8b1. #e g)sete /n concentra(ie de >,:$;$=$7, cu sau f)r) adrenalin) 0; la B>>>>$

=>>>>>1, sub form) de gel, spra 0;> mg per doz)1. #e leag) de proteinele plasmatice0de acidul alfa$glicoproteinic1 /n propor(ie de @> i se metabolizeaz) hepatic prindezalchilare. "liminarea este redus) /n prezen(a disfunc(iei hepatice.

$M#A0eutectic mi*ture of local anesthetic1 este un amestec de lidocain) =,: iprilocain) : /ntr$o emulsie ulei,=: i >,:, cu sau f)r) adrenalin).#olu(ia de >,: con(ine B> mg=?, important) pentru administrarea subarahnoidian). !upivacaina are o durata de

instalare lung) dar i o durat) de ac(iune foarte lung), o poten() mare i o to*icitatemare, mai ales cardiac). "ste cea mai puternic legat) de proteine dintre amide i semetabolizeaz) hepatic prin dezalchilare. %oza ma*im) este de = mg

7/24/2019 546hh

9/17

bupivacainei iar efectele stimulatorii ale #NC, cum ar fi convulsiile, apar la o doz), deasemenea, mai ridicat) dec-t /n cazul bupivacainei.

'opi&acainaeste un anestezic local din categoria amidelor, ca enantiomer #, care seg)sete /n concentra(ii de =, @,: i ;>. "natiomerul este mai pu(in activ i maito*ic. Are o liposolubilitate redus) i, de aceea, o penetrabilitate mai redus) /n fibrelenervoase de tip A$beta motorii. 2rin Congres #A68 =>;> :@ urmare, blocul motor

produs de ropivacain) se instaleaz) mai /ncet, este de o intensitate mai redus) i de odurat) mai scurt) dec-t cel ap)rut dup) bupivacain). #e metabolizeaz) hepatic, are oinstalare mai lent) a anesteziei, o durat) mai lung) de ac(iune, o poten() mare i oto*icitate moderat). "ste util pentru analgezia epidural) datorit) blocajului senzitivmult mai mare dec-t a celui motor.

(ocaina este un ester derivat dintr$o plant) numit) "rthro*lon coca, de provenien()sud$american), utilizat ca anestezic topic i ca vasoconstrictor local. #e absoarbe cuuurin() prin mucoase i se leag) de proteine /n propor(ie de E:. #e inactiveaz)hepatic prin hidroliz). Ac(ioneaz) asupra receptorilor 'AO. #e g)sete sub form) desolu(ie 'offatt 0cocain) B, = ml, bicarbonat de Na ;, = ml, adrenalina ;3;>>>, ;ml1, cu utilizare /n OF i sub form) de crem) ;$7. Are o serie de reac(ii adverse3

precipit) hipertensiunea arterial) i aritmiile, poate duce la hipotermie. %oza ma*im)zilnic) este de ;,: mg,:$=, are indica(ii asem) n)toarelidocainei i se utilizeaz) mai ales pentru anesteziile regionale iv. %oza ma*im) este de? mg,:$; i /i g)sete utilizarea mai ales /n oftalmologie. Fa

instilarea ini(ial) poate determina senza(ia de arsur). "*ist) i sub form) de crem), 7,cu aceleai indica(ii ca i "'FA dar cu o instalare mai rapid) i cu efecte care dureaz)7$: ore. 2oate determina vasodilata(ie local) i eritem.

@.=. Anestezice locale de sinteza

Anestezicele locale de sinteza pot fi clasificate dupa potenta 0e*primata prin

concentratia eficace1 si dupa durata de actiune.

7/24/2019 546hh

10/17

Compusi cu potenta mare 0activi in concentratii mici1 si durata de actiune

lunga cum sunt bupivacaina, cincocaina, etidocaina, ropivacaina sitetracaina

Copusi cu potenta si durata de actiune medie cum sunt lidocaina,

mepivacaina si prilocaina Compusi cu potenta mica si durata de actiune scurta 3 procaina si

cloroprocaina

Ambucaina si pro*imetacaina sunt utilzate ca anestezice de constact, se folosesc doarin oftalmologie. Chinisocaina si pramocaina sunt indicate mai ales la nivelul pieliilezate si al mucoasei anorectale si genitale.

@.&.6ipur de anestezice locale dupa structura chimica

Anestezicele locale din aceasta grupa chimica au o potenta mare sau medie si o duratade actiune lunga sau medie. iscul reactiilor alergice este mic.

A+ A,$-.$/I($ #(A#$ D$ .IP $-.$'

%enzocaina Anestezina"este esterul etilic al acidului para$aminobenzoic #ubstan(aeste insolubil) /n ap). #e poate utiliza numai pentru anestezia de suprafa(), mai ales pe

pl)gi i ulcere, sub forma de pulbere, emulsie, unguent in concentra(ii de ;$=>, sauca supozitoare i comprimate /n doze de =>>$&>> mg pentru o dat). 2e cale oral),comprimatele pot fi utile inclusiv /n dureri epigastrice.

Procaina ,o&ocaina"din punct de vedere chimic este esterul acidului p$amino$benzoic cu dietilamino$etanol, folosit sub forma de clorhidrat. A fost introdus) /nterapie in ;E>:. Are o to*icitate mic)G ca anestezic local, procaina este mai pu(in activ)

dec-t cocaina, dar i mai putin to*ic). #e preteaz) pentru toate formele de anestezielocal) cu e*cep(ia anesteziei de suprafa(). "fectul anestezic este de scurt) durat) 0&>$?>1 pentru c) se absoarbe rapid din cauza vasodilata(iei. 2rocaina se folosete /nconcentra(ie de3 >,: $; pentru anestezia prin infiltra(ie, ;$ = pentru anestezia deconducere, 7 /n stomatologie, B pentru rahianestezie. 8nfiltra(iile cu procain) se

practic) i /n scop terapeutic /n spasme vasculare, anurie refle*), contracturimusculare, leziuni traumatice ale aparatului locomotor. Ac(iunile generale ale

procainei3 la nivel central are efect analgetic moderat asem)n)tor aspirinei, slab)ac(iune sedativ)$vegetativaG la periferie produce efect vasodilatator, hipotensiv,

spasmolitic pe musculatura neted). 2entru efectele generale procaina se injecteaz) i.v.lent /n doz) de :> $ ;>> mg. %atorita metabolizarii i eliminarii rapide poate fi

7/24/2019 546hh

11/17

introdus) /n ritm lent pe o durata de 7 ore o cantitate de >,:$>,? g procain) solu(ie>,; /n volum de :>> ml. C.8. 2arhon i Ana Aslan au pus /n eviden() efectul eutrofical procainei, introduc-nd$o /n tratamentul tulburarilor trofice din senescen()."*plica(ia acestei utiliz)ri se presupune a fi efectul de stabilizare membranar) a

celulelor, iar pe de alt) parte rolul vitaminic al acidului pamino$benzoic 0vitamina HI1i ac(iunile metabolice i central nervoase ale dietilaminoetanolului. n geriatrie sefolosesc preparatele Jerovital H& i Aslavital, oral sau i.m. sub form) de cure. "fecteadverse de tip to*ic3 apar /n caz de supradozare i se manifest) printr$o stareasem)n)toare be(iei, uoar) e*cita(ie, usc)ciunea gurii, tahicardie, v-j-ituri /n urechi,gre(uri, ame(eal), lipotimie, stare de confuzie. n caz de into*ica(ie apare colapsvascular, deprimarea cordului, convulsii epileptiforme, paralizia centrului respirator.9n alt pericol /l reprezint) reac(iile alergice anafilactice destul de frecvente, mai ales la

personalul sanitar.

.etracaina Dicaina"are poten() mai mare dec-t procaina pentru anestezia desuprafa() i troncular). %urata ac(iunii este de =$& ore. 6o*icitatea este mult mai mare.#e folosete ca anestezic de suprafa() /n concentra(ii de >,=$= /n bronhologie iO..F.

B. A,$-.$/I($ #(A#$D$ .IP AMID

#idocaina 2ilina"

'opi&acaina

%upi&acaina Marcaine"

Mepi&acainaeste asem)n)toarestructural i farmacologic culidocaina. Are avantajul c) nu estenecesar) asocierea cu adrenalina,fiind preferat) la persoanele la careaceasta este contraindicat).

(incocaina se g)sete /n prepartatulcombinat %i*ide*tracain), care maicon(ine *ilin) i %e*tran @>.

Articaina ltracain"sub form) defiole cu concentra(ia 7 simpl) sau

7/24/2019 546hh

12/17

/n combina(ie cu adrenalina. 2roduce anestezie cu o durat) de 7: minute. #e folosete/n stomatologie.

?.Adjuvan(i ai anestezicelor locale

#olu(iile de anestezic local pot con(ine agen(i adjuvan(i pentru a modifica anumi(ifactori ai solu(iei cum ar fi3 pH$ul , tonicitatea i baricitatea sau pentru a /mbun)t)(i

blocul senzitiv produs.

Caracteristicile unui adjuvant ideal pentru anestezicele locale sunt3

4 siguran() c-nd este injectat /n apropierea structurilor neuronale

4 mai eficient dec-t /n administrarea sistemic)4 efectele adverse ale agentului adjuvant s) fie tolerabile4 substan(a s) aib) i alte propriet)(i care s) favorizeze anestezia

Focul de terminare a aferen(elor primare este reprezentat de coarnele dorsale alem)duvei spin)rii unde e*ist) o interac(iune comple*) /ntre fibrele aferente, neuroniispinali locali intrinseci i partea terminal) a fibrelor descendente care vin dinsprecreier. O serie de peptide, catecolamine i indolamine ac(ioneaz) ca ineurotransmi()tori /n coarnele dorsale.

8nterac(iunile farmacodinamice apar atunci c-nd ac(iunea unui drog este afectat) deadministrarea concuren(ial) a altuia. %ac) efectul combina(iei este mai mare dec-tsuma efectelor luate individual, spunem despre interac(iune c) este sinergic).8nterac(iunea sinergic) poate ap)rea c-nd drogurile afecteaz) diferite puncte critice aaceluiai circuit nervos.

,eosti!)inaadministrat) intratecal determin) analgezie prin inhibarea eliber)rii deacetilcolin). Creterea concentra(iei de acetilcolin) /n FC stimuleaz) receptoriimuscarinici i nicotinici, aceasta fiind elementul cel mai important /n producerea

analgeziei.

AdenozinaAu fost identificate : clase de receptori adenozinici dintre care A; i A=, cusubtipurile acestora s$au dovedit a avea i efect analgezic. "ficacitatea /n reducereahipersenzitivit)(ii a fost aceeai /n cazul administr)rii intratecale a unei doze de >,: sau= mg dar efectele adverse au ap)rut mai ales la doza mai mare.

Adrenalina"ste de regul) utilizat) /n solu(iile anestezicelor locale pentru a /ncetiniabsorb(ia sistemic). Consecin(a este o cretere a profunzimii i duratei blocajului

neuronal. n practic) solu(iile de anestezic local con(in adrenalin) la o concentra(ie de: g.>>>1. 2relungirea duratei de ac(iune a blocului nervos difer) cu

7/24/2019 546hh

13/17

specificul anestezicului i cu concentra(ia acestuia. Creterea cea mai mare a duratei seremarc) atunci c-nd adrenalina este ad)ugat) solu(iei de amethocain). Ad)ugarea lalidocain) i bupivacain) are un efect semnificativ mai redus /n ceea ce privete durata."fectul cel mai profund al adaosului de adrenalin) la solu(iile spinale apare /n regiunea

lombosacrat). %incolo de efectul de prelungire a duratei de ac(iune, asocierea are ialte efecte3 sc)derea to*icit)(ii sistemice prin sc)derea ratei de absorb(ie aanestezicului /n circula(ie, creterea intensit)(ii blocului anestezic prin efect L$agonistdirect pe receptorii antinociceptori din m)duv), determin) vasoconstric(ie local) isc)derea s-nger)rii chirurgicale i poate fi de ajutor /n evaluarea dozei test. n cazuladaosului de adrenalin), doza ma*im) de adrenalin) nu trebuie s) dep)easc) ;> g>$=:> g

7/24/2019 546hh

14/17

administrarea intratecal) de opioizi este de ;> 5 => ori mai mic) dec-t necesarul pentruadministrarea epidural) .

Antiinfla)atoarele nesteroidice AI,-"inhib) sinteza de prostaglandine prininhibarea cicloo*igenazei. %e cur-nd a fost identificat) o variant) izoform) distinct) acicloo*igenazei care apare rapid /n condi(iile de inflama(ie a unui (esut lezat. NoileA8N# sunt special concepute pentru a inhiba e*act aceast) form) care poate fi lipsit)de binecunoscutele reac(ii adverse ale A8N#.

/iconotid"ste un analgetic nonopioid dezvoltat pentru tratamentul durerii cronicesevere, fiind o form) sintetic) a unui cone snail peptide $cenoto*in, un blocantspecific de tip N al canalelor de calciu. Administrarea intratecal) determin) analgeziesemnificativ) la pacien(ii cu cancer sau #8%A.

Ali adu&ani ai anestezicelor localeutiliza(i uneori sunt3

4 +enilefrina $ :mg /n solu(ia de anestezic local prelungete ac(iunea anestezicului

4 NaHCO& $ crete pH$ul solu(iei de anestezic local produc-nd creterea concentra(ieibazei /n form) neionizat) i determin-nd astfel un debut mai rapid al ac(iunii. #eadaug) ; m" la ;> ml lidocain) < mepivacain) sau >,; m" la ;> ml bupivacain),

pentru a evita precipitarea.

7/24/2019 546hh

15/17

@.eac(ii alergice

Anestezicele esterice produc reac(ii alergice datorit) ac(iunii p$NH= $benzoic0metabolit1. 2ot produce reac(ii alergice i la persoanele sensibile la medicamentele cusulf 0tiazide, sulfonamide1. "*ist) dou) tipuri de reac(ii de hipersensibilitate3

4 eac(ii de hipersensibilitate local)3 eritem local, urticarie, edem, dermatit)4 eac(ii de hipersensibilitate sistemic) 0mai rare13 eritem generalizat, urticarie,

edem, bronhoconstric(ie, hipotensiune arterial), colaps cardiovascular.

Anestezicele amidice nu produc reac(ii alergice.

B.6o*icitatea anestezicelor locale

Toxicitatea local,tisular) este relativ rar). 2oate ap)rea o irita(ie radicular) tranzitorie

sau simptome neurologice tranzitorii. Acestea apar secundar inject)rii subarahnoidienede volume mari sau concentra(ii mari de anestezic. iscul este mai sc)zut la

bupivacain) i mai crescut la lidocain) :. %e aceea se folosesc concentra(ii de ;,:sau = f)r) conservan(i.

#$a raportat, de e*emplu, deficit senzorial sau motor dup) administrare intratecal) asolu(iei de clorprocain) cu bisulfit de Na ca i conservant. 9lterior s$a schimbatconservantul cu "%6A dar tot au ap)rut dureri de spate la injectare de volume mari.

Anestezicele locale sunt ineficiente /n (esuturile infectate.

Toxicitatea sistemic 8njectarea intravenoasa se produce, de obicei, /n blocurilenervoase unde e*ist) vase mari de s-nge. 2oate fi minimizat) prin3

4 Aspirare /naintea inject)rii4 +olosirea solu(iilor care con(in adrenalin) pentru doza test4 9tilizarea unor creteri mici de volum /n realizarea blocului4 9tilizarea tehnicii corecte /n realizarea anesteziei regionale 8M.

Toxicitatea SNCse manifest) printr$un efect bifazic3 ini(ial interneuronii sunt bloca(i

rezult-nd o stare de e*cita(ie apoi are loc depresia neuronal). %e aceea i manifest)rileclinic sunt diferite3

7/24/2019 546hh

16/17

7/24/2019 546hh

17/17

!i!liografie 3

http3Actualitati=>in=>anestezie=>si=>terapie=>intensivaAnestezice=>locale.pdf

http3