S .C. ASAPLAN S.R.L.Rm. Valcea , str. CarolI,nr.1,Bl. Federalcoop, et.1, camera nr.4, tel:0744 388033Registrul Comertului J.38/411din 26-05-2003 ,Cod Fiscal 15458341

MEMORIU DE PREZENTAREP.U.Z.

PLAN URBANISTIC ZONAL privind

„CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE SISPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHITU-MOLIVIS”

1. INTRODUCERE

1.1. DATE GENERALE

Proiect nr.2009-28Den. ProiectCREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHITU - MOLIVISLocalitateaCOMUNA AREFU, JUD. ARGESBeneficiarCONSILIUL LOCAL AREFUProiectantS.C. ASAPLAN S.R.L.Data elaborariiNOIEMBRIE 2009

1.2.OBIECTUL LUCRĂRII

Solicitări ale temei program Formularea unui cadru general al politicilor pentru dezvoltarea şi managementul durabil al industrieiturismului în ceea ce priveşte resursele naturale şi culturale şi prezentarea acestui obiectiv în forma unuiMaster Plan al dezvoltării turismului pe termen lung, cuprinzând perioada 2007-2026, include planuri şistrategii, descrise în aşa fel încât să optimizeze contribuţia sectorului turismului la economia naţională. Seanticipează că populaţia României va beneficia din dezvoltarea turismului, prin: Creşterea încasărilor valutare; Aducerea economiei şi societăţii româneşti la nivelul existent în Ţările Uniunii Europene; Creşterea calităţii vieţii; Creşterea şi încurajarea investiţiilor în toate domeniile adiacente ale turismului; Stimularea creării de locuri de muncă; Stimularea dezvoltării;

1

qq

Pentru dezvoltarea turismului în comuna Arefu se impun intervenţii urbanistice în zona Ghiţu-Molivişucare acoperă versantul nordic al Masivului Ghiţu, Poiana Moliviş, căile de acces şi terenuri adiacentedrumului de acces la baza versantului. Ţinând cont de specificul zonei (forestieră şi fâneaţă), pe baza studiilor geotehnice şi a ridicărilortopografice, prezenta documentaţie îşi propune stabilirea unor reglementări urbanistice care să aibă invedere următoarele categorii de probleme: a) Valorificarea potenţialului peisagistic, turistic şi urbanistic al zonei prin: - construirea unor pârtii de schi pe versantul Masivului Ghiţu, inclusiv a dotărilor publice aferente acestora (clădiri anexe, instalaţii de transport pe cablu, covor transport persoane); - realizarea condiţiilor pentru amplasarea unor dotări publice şi a unui observator turistic; b) Stabilirea unui sistem de circulaţie alcătuit din accese auto şi dotări; c) Punerea in valoare a unor terenuri cu floristică deosebită (zona de turbărie); d) Asigurarea infrastructurii edilitare pentru zonele propuse de zonarea funcţională: alimentarea cu apă potabilă, incendii, canalizare, asigurarea iluminatului general şi ambiental; e) Crearea unor puncte de atracţie pentru principalele categorii de vârstă (jocuri de copii, promenade,

Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii pentru zona studiată Master Plan al dezvoltării turismului, pune bazele implementării unei abordări durabile a dezvoltăriiturismului din România pe o perioadă de 20 de ani, pană în 2026. El cuprinde un program de acţiune peşase ani (2007-2013) în conexiune cu susţinerea financiară prin fondurile structurale, la care România areacces ca urmare a întegrării în Uniunea Europeană în ianuarie 2007. Acest plan reprezintă politica deumbrelă care include diferite planuri şi strategii de dezvoltare în domeniul turismului prin care beneficiile

1.

2.

3.

4.5.

6.

Obiective generale ale temei programAsigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul comunei Arefu si ca un generator denoi locuri de munca.Asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului in Comuna Arefu intr-o astfel de maniera incatbogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in prezent si peviitor atat de turistii interni, cat si de cei externi.Intrarea Comunei Arefu in cadrul unei retele de informare turistica pentru a extinde mesajul deospitalitate, oferind turistilor servicii si asistenta profesionale in orientarea si aprecierea zonelor dincadrul Comunei Arefu.Dezvoltarea Comunei Arefu pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul intregului an.

Obiective specifice ale temei program1. Inventarierea principalelor resurse turistice ale Comunei Arefu si racordarea acestora la proiectul ”Raiul Transfagarasan- Proiect de amenajare turistica a vaii superioare a Argesului”2. Contributia Consiliului Local Arefu la diversificarea si cresterea calitatii produselor turistice.

2

3. Creearea unor mecanisme de supraveghere a activitatii turistice pentru ca agentii economici cu activitate in domeniul turismului sa aiba acces la resurse turistice cu respectarea normelor de

Scopul lucrării Stabilirea condiţiilor specifice de aprobare a operaţiunii de introducere în intravilan , de zonificarefuncţională, parcelare de terenuri cu suprafaţă mare, reglementările detaliate privind construirea şiechiparea edilitară, statutul juridic şi circulaţia terenului, stabilirea suprafeţei de teren care va fi cedatădomeniului public în scopul amenajării drumurilor publice, spaţiilor plantate, echipării tehnico – edilitare, 1.3. SURSE DOCUMENTARE Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior PUZ La baza elaborării PUZ au stat următoarele documentaţii de specialitate : Masterpaln Turism Arges: Dezvoltarea Turistica a Zonei Montane Argeş Studii privind pârtii de schi, instalaţii de transport, echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, echipamente de întreţinere pârtii, infrastructura de agrement la partea inferioară a pârtiei şi turbărie; Studii privind valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie în arealul Ghiţu-Molivişu; Studii in privinta realizarii de reţele electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică a Obiectivului turistic Ghiţu-Molivişu; Studii in privinta realizarii unui observator turistic; Studii privind drumul comunal Ghiţu-Molivişu; Studii privind instalaţia de captare, tratare şi distribuţie apă potabilă în arealul Ghiţu- Molivişu; Studii privind sistemul de canalizare apă uzată în arealul Ghiţu-Molivişu; Referat geotehnic informativ privind perimetrul pârtiei de schi, zona Ghiţu-Molivişu, jud. Argeş; Studiu goetehnic privind realizarea PUZ necesar dezvoltării şi înfiinţării Obiectivului Turistic Ghiţu-Molivişu, judeţul Argeş; Expertiza tehnică a drumului Molivişu; Aceste studii de specialitate intervin hotărâtor în enunţarea reglementărilor urbanistice privind zonaGhiţu-Molivişu ce face obiectul prezentei lucrări

Lista studiilor de fundamentare intocmite concomitent cu PUZAu fost întocmite:- Ridicări topografice ale amplasamentelor ce fac obiectul prezentului PUZ.- Studiul geotehnic al terenului studiat prin PUZ- Conturarea de suprafata a arealului de turba zona Molivis, judetul Arges.- Studiul de evaluare a impactului asupra mediului Date statistice

Judeţul Argeş şi în special comuna Arefu dispune de un potenţial deosebit privind dezvoltareaturismului datorat cadrului natural oferit şi a obiectivelor antropice realizate aici. Ca urmare, în comunaArefu este în curs de înfiinţare un Centru de informare turistică care va oferi informaţii legate de comună

3

Aşa cum se poate observa din harta de mai sus în zona de interes ,,Ghiţu Moliviş” nu există nicio activitatelegată de turism, nu există zone protejate înregistrate şi nu există amenajări turistice. O altă situaţie ce trebuie prezentată este ,,Capacitatea şi activitatea de cazare turistică la nivelnaţional şi la nivelul judeţului Argeş” date statistice prezentate de Direcţia Judeţeană de Statistică

RegiuniJudeţ Arges

Anii

România 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Argeş 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Capacitate de cazare

Existentă*(locuri)

Înfuncţiune(mii locuri-zile)

53539,550197,151882,550752,151632,053988,654978,856499,957137,6

994,71135,91232,51090,21075,01162,21274,71319,81255,7

Sosiri(mii)

Înoptări (mii)

Indicii de utilizare netăa capacităţii înfuncţiune(%)

45,035,234,934,034,634,333,433,636,0

29,619,621,323,522,919,219,519,727,8

4

289539280005277047272596273614275941282661287158283701

437241234087402642404493471048374803

7070,44920,14874,84847,55057,05638,55805,16216,06971,9

159,2108,2111,4114,4121,0108,695,8105,3139,0

24111,217646,718121,717276,817845,018500,518373,018991,720593,4

294,1222,8263,1256,1246,0222,7248,1260,0348,6

Proiecte de investiţii elaborate pentru domenii ce privesc dezvoltarea urbanistică a zonei Până în prezent au fost elaborate proiecte de investiţii ce privesc dezvoltarea zonei Ghiţu, cum ar fi:Proiectul de modernizare a drumului judeţean DJ 703I (asigură comunicarea între DN7C, Curtea deArgeş-Transfăgărăşan şi staţiunea turistică de interes local Brãduleţ)

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. EVOLUTIA ZONEIConsideraţii generaleÎn cadrul judeţului Arges , comuna Arefu, este situată in nordul judetului, iar zona Ghitu-Molivis

(Lacul Vidraru)

( Arefu)

5

(Poiana Molivis) Masivul Ghitu, numit si Varful Ghitu Mare, sau Varful Ghitu Bradet este cel mai inalt varf alMasivului Ghitu(1622m.) si face parte din ramura sudica a prelungirilor muntilor Fagaras, grupaIezer-Papusa-Fagaras-din Carpatii Meridionali, alaturi de masivele Cozia si Fruntii. Este delimitat

(Varful Ghitu) Accesul rutier este facilitat prin drumul DN 7C, sau Transfagarasanul, unul dintre cele mai

(Transfagarasanul)

Zona studiata si propusa spre introducere in intravilan beneficiaza din plin de toate elementecaracteristice pentru atragerea turistilor : zone bine împădurite , un relief clar definit de munte cu gol

6

străbătute de cursuri naturale de apă, zona de depresiune (Poiana Molivis), favorabila pentru dezvoltareaunei statiuni turistice cu functiuni diverse (zona de agrement si cazare pe tot parcursul anului). In prezentexista trasee turistice montane si de cicloturism care traverseaza zona : • Baraj Vidraru-Saua Molivis-Poiana Molivis-Muntele Tuica- Muntele Picuiata- Muntele Scarisoara Mare-Varful Moldoveanu-Portita Vistei-Refugiul Moldoveanu-Valea Rea; • Arefu-Muntele Stubeaua Muntele Marginea- Muntele Podeanu-Caldarea Berbecilor-Varful Negoiu-Cabana Negoiu • Corbeni-Turburea-Bradet-Poienile Valsanului-Poiana Molivis-Baraj Vidraru-Poienari-retur

Cicloturism de sosea Cicloturism montan

Unitatea administrativ - teritorială în discuţie se invecinează cu alte unităţi (comune) cu carecooperează şi colaborează în interesele majore ale vieţii social – economice , păstrându-şi stabilitatea întimp ca formă şi limite în teritoriu. Se poate spune ca obiectivul Ghitu-Molivis propus va fi un centru polarizator pentru comunele şisatele din jur, crescand potentialul turistic in zona prin infiintarea unei baze de cazare, alimentaţie publica,tratament, dotarilor cu caracter sportiv şi de agrement. Se presupune că odată cu creşterea importanţei zonei in teritoriu, prin implinirea rolului de

Date privind evoluţia zonei Indicele statistic din 1861, consemna in satele Arefu-235 familii cu 253 case, la Capataneni -Pamanteni 122 familii cu 124 case, iar la Capataneni - Ungureni (inclusiv catunul Turburea) l07 familii si110 case. La sfarsitul secolului al XIX-lea se inregistra o populatie de 1175 locuitori si 540 case. In 1941,comuna Arefu era formata din doua sate, cu o populatie de 1717 locuitori si 384 gospodarii. Conformrecensamantului din 15 martie 1966 se consemna un fond locativ de 942 locuinte. La 1 iulie 1970 seinregistrau in comuna 8120 locuitori, din care cca. 1/3 erau veniti pe santierul hidroenergetic. Conform datelor statistice din 1986, suprafata totala a comunei era de 420 kmp, cu o populatie de 3632locuitori, media de locuire fiind de 9 locuitori pe kmp. In cadrul comunei existau 1033 gospodarii,totalizand o suprafata locuibila de 31000 mp si o retea de strazi de 36 km lungime. Suprafata totala de42025 ha era, in 1986, structurata astfel: • teren agricol 7560 ha • teren arabil 242 ha • pasuni 5487 ha

7

• drumuri 72 ha • curti, constructii 69 ha • stanci, rape, ravene 59 ha Suprafetele mari de pasuni alpine si fanete au favorizat dezvoltarea cresterii animalelor. Principala cultura pomicola o reprezinta prunul. Culturile care se pot practica (in raport cu clima si relieful) sunt porumbul, cartofii si plantele de nutret. Populatia, la 31 decembrie 1996, a comunei Arefu era de 3157 persoane, din care femei 1546. Din datele statistice rezulta ca pe raza comunei Arefu, pe langa forta de munca stabilita, activeaza siun numar mare de sezonieri la exploatarile forestiere care fac naveta saptamanal spre punctele de lucru. Semnificativ pentru comuna Arefu, ca si pentru alte localitati necolectivizate ale judeţului Argeş,

Caracteristici semnificative ale zonei, relaţionate cu evoluţia localităţii Cu o economie puternică, cu un deosebit potenţial uman şi beneficiind de resurse naturaledeosebite, Argeşul se situează în primele patru judeţe ale ţării din punct de vedere al creşterii economice şiare perspective reale de a-şi continua dezvoltarea într-un ritm susţinut. Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea plaiurilor argeşene şi de atractivitateapotenţialului economic al judeţului, constituie argumente de necontestat în favoarea înscrierii Potenţial de dezvoltare Argeşul de astăzi continuă tradiţia înaintaşilor săi, dezvoltând atât economia, agricultura, turismul şiserviciile pentru populaţie, dar şi viaţa spirituală, menţinându-se ca o zonă distinctă în cadrul României,fiind o punte de legătură între trecut, prezent şi viitor, între România şi Europa. Argeşul a fost şi varamâne unul dintre cele mai importante leagăne ale istoriei neamului românesc, al culturii şi spiritualităţiisale, un judeţ în care istoria şi inteligenţa au dat de-a lungul veacurilor personalităţi de seamă aleRomâniei. Zona Argeşului prezintă atracţii turistice deosebite: oComplexul Muzeal Goleşti Complexul Muzeal Goleşti (oraşul Ştefăneşti) - Muzeu naţional şi monument istoric şi dearhitectură laică. Profil: literatură, etnografie, artă. Literatură: manuale şi ediţii princeps ale unor lucrăriliterare. Etnografie: interioare ţărăneşti din zonă, obiecte de uz casnic, ţesături şi cusături tradiţionale,ceramică, broderii, ş.a. oBiserica rupestră Corbii de Piatră Biserica rupestră Corbii de Piatră (comuna Corbi) - Considerată pe bună dreptate o enigmă, bisericarupestrăCorbii de Piatră nu se lasă descrisă uşor. Încastrată în stâncă, ascunsă ca o peşteră în peretelemuntelui, nu seamănă cu nimic: nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la Nămăieşti, cunimic. Este singura biserică a noastră care prezintă două sfinte altare funcţionale pe acelaşi naos. oCetatea Poienari Cetatea Poienari (comuna Arefu) - Rezervaţie arheologică. Ruinele Cetăţii Poienari sau Cetatea

8

oMănăstirea Curtea de Argeş Mănăstirea Curtea de Argeş (municipiul Curtea de Argeş) - Ctitorită şi sfinţită de Neagoe Basarabîn 1517, biserica are un echilibru al volumelor şi o supleţe ieşite din comun. Suprafaţa ocupată de bisericăeste de 756 mp, iar înălţimea, până la vârful turlei mari, este de31 m. Întregul ansamblu are un echilibru şio nobleţe care-i dau valoarea de reală bijuterie, unică în istoria arhitecturii din Europa de sud – est. oPeştera Dâmbovicioara Peştera Dâmbovicioara (comuna Dâmbovicioara) este situată în partea sudică a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucăr, pe drumul spre Cabana Brusturet. Această peşteră se caracterizează printr-un reliefcarstic variat, spectaculos. Lungă de peste 250 m, are aspectul unei galerii puţin ramificate, traseul săufiind puţin ascendent. Localnicii o cunoşteauînainte de 1579, an în care Dâmbovicioara este atestatădocumentar, pe vremealui Mihnea Turcitul. Mai târziu, în 1767, J. Fridvalsky o citează înlucrareaştiinţifică „Mineralogia magni Principatus Transilvaniae”, ea constituind prima formă carstică deacest fel din Muntenia menţionată într-un studiu de specialitate. Cercetările recente au dus la descoperireaunei noi galerii, neintroduse încă în circuitul de vizitare. oPoiana cu Narcise Negraşi Poiana cu Narcise Negraşi (comuna Negraşi) - Rezervaţie naturală (floristică). Pe o suprafaţă de4,10 ha se găseşte o poiană cu narcise albe, cu o cornulă cu marginile roşii, ce înfloresc la sfârşitul luniiaprilie şi ţin până la sfârşitul lunii mai. A fost declarată rezervaţie floristică la 24 iunie 1966. oValea Vâlsanului Formată din malurile râului Vâlsan, este o rezervaţie natural mixtă cu specii rare de plante şianimale, printre care se numără şi o specie unică în lume, Romanichtys valsanicola (aspretele), ceea ceface ca această vale să fie considerată cea mai ecologică din Europa. Parcul Naţional Piatra Craiului dinMasivul muntos Piatra Craiului este o originalitate geografică, fiind constituit ca o rezervaţie

2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE Poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii Din Căpăţâneni, unul din satele comunei Arefu, spre lacul Vidraru pe DN 7C (Transfăgărăşan), lakm 53+000 -60+000 se poate ajunge la poalele Masivului Ghiţu, pe drumul judeţean DJ 703I PoienileVălsanului - Molivis - intersectie DN7C şi drumul forestier Moliviş. Zona Ghiţu-Moliviş ce face obiectul intervenţiei urbanistice se află la nord de comuna Arefu, pe un Relaţionarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziţiei, accesibilităţii, cooperării in domeniul edilitar, servirea cu instituţii de interes general, etc. Zona Ghiţu-Moliviş este accesibilă prin două căi: din DN7C (Curtea de Argeş-Vidraru) se intră peDJ 703I ce inconjoară Poiana Moliviş pe partea de nord şi drumul forestier care se desprinde din DJ 703Ipe partea de vest a poienii, ajunge până la poalele masivului Ghiţu şi se intersectează cu DJ 703I pe parteade est a Poienii Moliviş. 9

Deoarece comuna Arefu nu dispune la acest moment de instalaţii centralizate de alimentare cu apăşi de instalaţii de canalizare, nu se poate vorbi de o cooperare în domeniul tehnico-edilitar a zonei Ghiţu-Moliviş cu localitatea cea mai apropiată Căpăţâneni.

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Din punct de vedere morfologic, teritoriul comunei Arefu ocupa un areal extins, care are incomponenta sa o suprafata apreciabila din partea centrala a Masivului Fagaras de Sud, un mic segment dinSubcarpati, la limita cu depresiunea de contact Capataneni-Arefu, precum si cea mai mare parte dinaceasta depresiune. Relieful judeţului este ca un uriaş amfiteatru care coboară de la nord la sud, cuprinzând toateunităţile geo-morfologice întâlnite în spaţiul Carpato-Danubian de la 2.500 m până la 160 m altitudine.Munţii Făgăraş (din Carpaţii Sudici) se află în nord, cu vârfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535m) şi Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m) dominând regiunea. Masivul Leaota, dealurile Platoului Dacic şi o parte din Câmpia Română trasează graniţa estică a judeţului. Câmpia Găvanu-Burdea se găseşte la est, iar văile râurilor Olt şi Argeş se întind către vest. Toate acestea conduc la definirea unor peisaje specifice, cel de altitudine, cu relief glaciar siperiglaciar, cu valorificarea turistica pastorala, cel al muntilor de altitudine mijlocie, cu fond silvicapreciabil si de interes cinegetic, si cel al depresiunilor si culoarelor de vale, in care se gasesc asezarile cumare numar de locuitori si cu obiective economice mai mult sau mai putin importante. Teritoriul studiat în vederea realizării PUZ se află în Munţii Făgăraş situaţi în partea estică aCarpaţilor Meridionali. În cadrul acestora, ca relief, se deosebesc două culmi. Astfel, treapta înaltă,principal, areliefului se află în partea nordică a masivului, având înălţimi care se menţin în medie deasupraaltitudinii de 2000 m. Din acestă culme principal se desprind către sud, culmi secundare cu altitudini dince în ce mai mici, sub 1700 m, constituind treapta joasă a Munţilor Făgăraş. Culmile sudice puternicranificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidenţă asimetriacaracteristică munţilor Fâgăraş. Dintre acestea culmea Ghiţu se află între văile Argeşului şi Vâlsanului. Teritoriul comunei Arefu face parte din bazinul raului Arges. Artera hidrografica principala esteraul Arges cu obarsia in zonele inalte ale Masivului Fagaras. In zona prin care Argesul intra in cheile sapate in formatiunile cristalofiliene ale aliniamentuluimontan Fruntile –Ghitu, a fost construit barajul Vidraru, care aduna in spatele lui apele ce provin dinaceasta uriasa caldare glaciara, drenata de raul Arges. Din punct de vedere petrografic, cristalinul getic în Munţii Făgăraşului este foarte variat atât princompoziţia iniţială a rocilor, cât mai ales prin intensitatea metamorfismului suferit. Pe marginea sudică aMeridionalilor, începând de la vest de râul Olt, de la Valea lui Stan, trecând spre est prin culmile Cozia,Frunţile şi Ghiţu, dispărând între Valea Vâlsan şi râul Doamnei, se dezvoltă o zonă cunoscută ca “Zonagnaisului de Cozia”. Aceasta este format dintr-un substrat de gnaise biotitice şi amfibiolitice, în care segăsesc înjecţiuni de mase lenticulare de gnaisuri oculare, cu cristale mari de feldspat. Gnaisul de

Cantitatea medie de precipitatii este de 880mm Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in lunile mai, iunie si iulie datorita in buna parteconvectiei termice discrete. Cea mai mare cantitate de precipitatii in aceste luni a fost de 129mm/m2. Prima zi de inghet: noiembrie. Ultima zi de inghet: aprilie Umezeala relativa pe anotimpuri(%): iarna=46; primavara=17; vara=12; toamna=29 Numar mediu anual de zile senine:94. Numar mediu anual de zile acoperite:130. Numar anual de zile cu ninsoare:35. Numar anual de zile cu zapada:110. Precipitatii maxime orare cu asigurarea de 1%:115mm. Vegetaţia şi fauna se disting funcţie de tipul climatului: etajul alpin, etajul pădurilor de răşinoase,etajul pădurilor de foiase, cea mai mare parte a suprafeţei fiind acoperită cu păduri. Fauna este tot atât debogată şi variată, în concordanţă cu condiţiile oferite de cadrul natural. În perimetrul studiat se pot distinge două zone distinct: o zonă depresionară situată în jurul cotei1060 mdM, înconjurată de versanţi, numită Poiana Moliviş şi o zonă ce se întinde pe versantul muntos,dinspre Poiana Moliviş până în apropiere de Vf. Ghiţu 1621.8 mdM. Poiana Moliviş este stăbătută de o reţea de pâraie ce se scurg din versanţii ce o înconjoară, afluenţiai unui pârâu-canal, ce traversează poiana de la est la vest. Nivelul pânzei freatice în zona de poiană este variabil funcţie de nivelul apei pâraielor, de la -0,40 m la -2,00 m, existând porţiuni în care apa este la nivelul terenului. Din punct de vedere al seismicităţii zona Ghiţu-Moliviş se află în zona D cu Tc=1,00 sec, Ks=0,16 (după P100-1/06, Tc=0,7 sec, a=0,20, IMR=100ani). Conform STAS6054/77 adâncimea de îngheţ este 1,00-1,10m.

2.4. CIRCULAŢIA Aspecte critice privibd desfăşurarea în cadrul zonei, acirculaţiei rutiere, feroviare , navale, aeriene- după caz Comuna Arefu este situata in partea de N-V a judetului Arges, apreciata ca cea mai nordicacomuna, la 67km de municipiul Pitesti si 32km de Curtea de Arges pe drumul national DN7C. Comuna Arefu este traversata de 64 km de drum national modernizat, 9,28 km drum judetean si30km drum comunal. Pe raza comunei se afla 67 poduri din care 63 din beton armat si 4 din lemn. Comuna Arefli are in componenta 3 sate, accesul la ele facandu-se dupa cum urmeaza: - SateleCapataneni-Ungureni şi Capataneni-Pamanteni se desfasoara pe o parte si alta a drumului national DN 7C(Pitesti-Curtea de Arges-Vidaru) cu partea carosabila de 7m latime. Satul de resedinta Arefu se dezvoltade-a lungul drumului judetean DJ 73l A Capataneni - Salatruc, care urmareste versantul drept al rauluiArefu. Drumul judetean DJ 731 A ( Capataneni - Salatruc ) este impietruit in stare de uzura avansata si arelatimea carosabila de 6 m. Celelalte drumuri si ulite din sat sunt din pamant si devin impracticabile pe

alocuri deteriorat. Pe partea vestică a Poienii se desprinde din DJ 703I drumul forestier care ajunge lapoalele masivului Ghiţu şi se reuneşte dupa 6 km cu DJ703I ce traversează Poiana Moliviş coborând maiapoi spre Poienile Vâlsanului şi Brădetu. Carosabilul drumului forestier este pietruit, circulaţia se

Capacitati de transport, greutăţi în fluenţa circulaţiei, incomodări între tipurile de circulaţie,precum si dintre acestea si alte functiuni ale zonei, necesitati de modernizare a traseelor existente şide realizare a unor artere noi, capacităţi şi trasee ale transportului în comun, intersecţii cuprobleme, prioritati. DJ 703 I Musãtesti - Brãdulet - Brãdetu - Poienile Vâlsanului, în lungime de aproape 25 dekilometri, faciliteazã accesul cãtre zona centrelor istorice si balneare din Brãdulet, Brãdetu si zona CheilorVâlsanului. Acest drum, deja introdus într-un program de modernizare, realizează si o comunicare prindrumul forestier Moliviş între zona turisticã şi balnearã existentã în Brãdet şi siturile turistice care se vordezvolta ulterior, cum ar fi pârtia de schi de la Moliviş. De asemenea, se va crea legãtura şi cu zonaturisticã Vidraru – Cumpãna, care face obiectul unui alt proiect de dezvoltare. Traficul desfăşurat pe drumul forestier este preponderent local, de acces către proprietăţi sau cătrezonele de exploatări silvice. Drumul are un potenţial turistic, putând fi un traseu de un pitoresc aparte careleagă Poienile Vâlsanului de Barajul Vidraru, dar şi pentru viitoarele obiective turistice înscrise înMasterplanul turistic al zonei de nord a judeţului. Modernizarea acestui drum face obiectul studiuluiDrum comunal Ghiţu-Molivişu. Astfel traficul, este preponerent compus din turisme şi autovehicole utilitare mici cu sarcina de pânăla 3,5 t. Clasa de trafic pentru acest drum pentru perioada de perspectivă de 10 ani este T5 cuNc(U5kN)<0.15 m.o.s. ce se încadrează la un trafic foarte uşor. Traficul actual şi de perspectiva nu stă labaza dimensionării noii structuri rutiere, fiind nesemnificativ. Însă pentru o mai bună rezistenţă în timp,ţinând cont că un drum nou atrage trafic, dar şi din considerentul accesului unor mijloace de transportocazionale cu sarcina limitată la 11,5 t, se recomandă o structură mai consistentă care să reziste cu

2.5. OCUPAREA TERENURILOR Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocupă zona studiată Repartizarea pe folosinţe şi funcţiuni a suprafeţei zonei ce face obiectul PUZ este în prezent cea defâneţe şi păduri. Terenul în studiu se află în extravilanul localităţii Arefu şi are suprafaţa de 527600 mp,fiind format din păduri aparţinând Ocolului Silvic şi terenuri cu destinaţia de fâneţe, drumuri locale,

•••••••

Relaţionări între funcţiuni –nu este cazulGradul de ocupare al zonei cu fond construit- nu este cazulAspecte calitative ale fondului construit- nu este cazulAsigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine- nu este cazulAsigurarea cu spaţii verzi-nu este cazulExistenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine- nu este cazul

12

2.6. ECHIPARE EDILITARĂ Stadiul echipării edilitare a zonei în corelare cu infrastructura localităţii (debite, reţele dedistribuţie apă potabilă, reţele de canalizare, reţele de transport energie electrică, reţele detelecomunicaţie, surse şi reţele alimentare cu căldură, posibilităţi de alimentare cu gaze- după caz) Zona ce face obiectul PUZ nu este echipată cu reţele edilitare. Poiana Molivişu este traversată de la est la vest de LEA 20 kV Arefu – Vâlsan.

Principalele disfuncţionalităţi - Nu este cazul

2.7. PROBLEME DE MEDIUPrincipalele aspecte de mediu existente în arealul studiat pot fi rezumate astfel: aer: zona nu prezintă surse importante de poluare a aerului (circulaţia este ocazională); apa: nu există în zonă surse de poluare a apelor; sol: nu sunt identificate surse de poluare a solului; zgomot: în prezent nu există surse de zgomot care să afecteze arealul studiat; flora şi fauna: sunt caracterizate prin specii specifice zonelor alpine şi subalpine care nu

Cadrul natural Teritoriul Comunei Arefu ocupa un areal extins care are in componenta sa o suprafata apreciabiladin partea centrala a Masivului Fagaras de sud, un mic segment din Subcarpati, la limita cu depresiunea decontact Capataneni-Arefu, precum si cea mai mare parte din aceasta depresiune. Teritoriul apartinegeologic-structural, in cea mai mare parte, Masivului Fagaras de sud si intr-o mai mica masuraDepresiunii Getice si Depresiunii Brezoi-Titesti. Face parte din bazinul hidrografic al raului Arges. Artera

•••

Resursele naturale ale solului si subsoluluiIn partea nordica a comunei se afla o zona cu rezerve de calcar cristalin.Alta sursa naturala a comunei o constituie padurile care ocupa o mare suprafata,Reteaua hidrografica si lacul de acumulare sunt bazele unei importante resurse energetice (nu numaipentru comuna) nationale.Riscuri naturaleRiscul inundatiilor a fost eliminat prin lucrari de regularizare paraie si sistemul hidroenergetic pusin functiune.Zonele de alunecari din extravilan impun masuri de protectie: impadurire.Monumente ale naturii si istoriceCetatea Poienari;Monumentul „Energia”;Casa memoriala „George Stephanescu”;Crucea de pe Capataneni Ungureni;Padurea Arefu;Padurea Buda-Oticu;Zona de jnepenis.Zona de turbărie.

13

•

•

••••••••

Indicarea zonelor de recreere, odihna, agrement, tratament Potentialul turistic al comunei Arefu este special, peisajul, traseele, fiind factori atractivi. Din acestmotiv, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Molivis doreste infiintarea obiectivului turistic Ghitu-Molivis, cu functiuni care sa ofere servicii de calitate pe tot parcursul anului. Obiective industriale si economice Se poate vorbi de industria energetica. Mica industrie este slab reprezentata. Dezvoltarea de succes si durabila a turismului depinde nu doar de peisajul atractiv si de facilitatileturistice, ci si de serviciile competitive si de calitate. Sectorul ospitalitatii si turismului implica in egala 2.8. IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE, STAREA FACTORILOR DE MEDIU Calitatea aerului Pe teritoriul comunei nu se desfasoara activitati industriale poluante. Nu exista complexezootehnice. Calitatea apei Artera hidrografica principala o constituie raul Arges si lucrarile hidrografice realizate. Sursele depoluare a apei de suprafata sunt deversarile necontrolate ale apelor menajere si depozitatea deseurilormenajere in apropierea apelor curgatoare (paraie si raul Arges) Acviferul freatic Se impune protejarea acviferului freatic prin realizarea retelei de canalizare. Fosele si latrinelereprezinta un potential focar de poluare a apelor subterane. Poluarea solului Nu sunt semnalate suprafete de teren poluate cu produse chimice. Poluarile accidentale suntproduse de depozitarea neorganizata a deseurilor menajere. Principalele probleme legate de mediul inconjurator • Scurgerea apei pluviale incarcata cu poluanti din gospodarii si de pe drumuri direct in cursurile de apa. • Deversarea apelor menajere neepurate in cursurile de apa. • Depozitarea gunoaielor menajere in locuri neamenajate. • Exploatarea nerationala a fondului forestier, terenurile defrisate fiind supuse eroziunilor si alunecarilor. Prioritati de interventie • Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apa si gaze. • Realizarea retelei de canalizare. • Amenajarea platformei pentru depozitarea gunoiului menajer.

2.9. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI LOCALE Cerintele si optiunile populatiei prezentate de administratia locala sunt legate de gradul de confort side realizarea de locuri de munca. Programul Consiliului Local cuprinde: configuratia intravilanului,realizarea alimentarii cu apa si gaze, realizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor menajere,modernizarea drumurilor comunale si locale, sustinerea initiativei particulare, protectia si conservareamediului, mai ales a terenurilor supuse fenomenului de degradare, regularizarea vailor din zona, realizareadepozitului de deseuri menajere si reabilitarea tramei stradale actuale a tuturor strazilor care sunt pietruite,

14

ridicat astfel încât arealul Ghiţu-Moliviş să devină un punct de atracţie turistic al acestei zone, nu poate fi

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE TURISTICA

3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE Având în vedere studiile elaborate anterior prezentei documentaţii (vezi cap.1.3.) şi pe baza cărora sepot enunţa reglementările urbanistice privind zona ce face obiectul PUZ, se pot sintetiza următoarele: Drumul de acces Molivişu (desprins din DJ 703I) este necesar a fi modernizat pentru preluareatraficului auto şi pietonal către/dinspre viitorul obiectiv turistic. Astfel vor fi prevăzute lucrări: a.Prevederea rigolelor betonate de tip inchis cu dale gratar prefabricate carosabile situate înacostamentul drumului (0,75 m); Se va realiza o secţiune tip dreptunghiulară pentru încadrarea ei înacostament conform Normei tehnică din 27/01/1998 privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilorpentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale; b.Pentru circulaţia pietonilor în localitate se va amenaja de-a lungul drumului un trotuar, cu olăţime cuprinsă între 1,00 m şi 1,50 m, în funcţie de intensitatea circulaţiei pietonale; c.Se amenajează pistă de cicloturism (1,6m laţime), în conformitate cu prevederile normelorîn vigoare, avându-se în vedere studiile efectuate de administraţiile locale şi planurile de urbanism local; d.Amplasarea instalaţiei electrice necesare funcţionării drumului (iluminat) se va face însoluţie subterană şi se realizează conform legislaţiei în vigoare, în sistem combinat, sub pista pentrucicloturism. Cablurile vor fi protejate prin tuburi de protecţie pozate între cămine de tragere. În tuburilede protecţie se vor asigura cabluri din oţel pentru facilitarea tragerii cablurilor electrice sau detelecomunicaţii, în caz de avarie sau în alte situaţii care impun înlocuirea acestora. e.Plantarea stâlpilor pentru iluminat se va face la minimum 1 m faţă de partea carosabilă.

Versantul nordic al Masivului Ghiţu pe care se vor construi pârtii de schi, precum şi baza partieiunde vor fi realizate construcţii pentru petrecerea timpului liber (centru de agrement, teren de sport, locpentru picnic si odihnă, parcare) au fost analizate în studiul pârtii de schi, instalaţii de transport,echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, echipamente de întreţinere pârtii, infrastructura deagrement la partea inferioară a pârtiei şi turbărie. Acest studiu dezvolta un concept nou, în aceasta zona, concept ce poate fi definit ca “turism petoata perioada anului”, lucru posibil prin: Construirea unei pârtii de schi (inclusiv construirea de instalaţii de transport pe cablu pentru persoane, instalarea de echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru întreţinerea pârtiilor de schi, clădiri anexe); Construirea unei pârtii ,,foarte uşoare” şi cu destinaţia practicării şi celorlalte sporturi de iarnă (săniuş); Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement la baza partei, inclusiv a utilităţilor aferente (piscina acoperită, foişor, loc de joacă pentru copii, teren de sport multifuncşional,

15

Realizarea condiţiilor pentru amplasarea unui Observator Turistic este considerat de maximă importanţă în zonă deoarece prin intermediul lui se oferă: - organizarea şi desfăşurarea de acţiuni cu caracter educativ şi cultural; - sprijinirea acţiunilor de cercetare; - atragerea turiştilor; - sprijinirea activităţilor din domeniul ecologiei şi protecţiei mediului; - spaţiu de relaxare pentru turiştii vizitatori. Localizarea Observatorului Turistic propus, va fi la o altitudine de 1605 mdm, pe platoul situatdeasupra pârtiilor de schi. Soluţia tehnică de realizare a instalaţiei de apă potabilă cu şapte staţii de pompe asigură necesarul deapă pentru toate zonele propuse de zonarea funcţională, inclusiv în zona de platou de la cea mai inaltăcotă. Apele uzate sunt colectate şi tranzitate gravitaţional folosind un sistem de canalizare separativ,părtile menajer şi pluvial urmând a fi unite dupa epurarea apelor menajere pentru a fi utilizate in micro-hidrocentrale pentru producerea de energie electrica. Epurarea apelor uzate se realizează cu cinci statii deepurare compacte dispuse pe zone de funcţiuni şi cu posibilitate de adaptare funcţie de dezvoltareazonelor. Alimentarea cu energie electrică se va realiza prin soluţia linii electrice subterane de 20 kV (LES 20kV) în buclă care va alimenta posturile de transformare. LES 20 kV propusă va fi alimentată din LEA 20kV Arefu – Vâlsan.

3.2. PREVEDERI ALE PUG Se poate menţiona că PUG nu cuprinde reglementări pentru această zonă aflată în prezent înextravilan. 3.3. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL Prin prezenta documentaţie se doreşte crearea infrastructurii generale şi specifice activitatilor deturism din arealul climatic Ghiţu-Molivişu prin amenajarea unui domeniu schiabil şi de agrement şiintegrarea acestuia în circuitul turistic al judeţului. În acest sens, pentru valorificarea potenţialului turisticşi peisagistic se propun: Realizarea unui traseu amenajat pentru folosinţa bicicliştilor care va fi iluminat, mobilat cu panouride informare-direcţionare, coşuri de gunoi; Realizarea a două pârtii de schi, una (lungime 1050m) de dificultate medie şi una situată incontinuarea acesteia spre platoul montan de la vârful masivului pe care se poate practica şi săniuş(lungime 800 m). Pârtiile au orientare nordică pentru a beneficia cât mai mult timp de zăpadă; Realizarea pe platoul de vârf al masivului a unui observator turistic care să permită o panoramălargă, neobturată de vegetaţie; Protejarea, conservarea si punerea în valoare a ariilor de turbă existente în Poiana Moliviş; Realizarea pe drumurile forestiere existente a traseelor de cură de teren mobilate cu bănci pentruodihnă, coşuri de gunoi, panouri de informare-direcţionare; Valorificarea surselor regenerabile locale de energie şi producerea de energie verde;

16

3.4. MODERNIZAREA CIRCULATIEI Datorită faptului că drumul forestier Molivişu este singura legătură auto existentă cu baza partiei, sepropune modernizarea ei prin lărgirea secţiunii carosabile, prevederea unei piste de cicloturim şi a unuitrotuar destinat circulaţiei pietonale. Profilul actual al drumului, cu carosabil pietruit, ampriză de lăţime variabilă (până la 9 m) nusatisface exigenteţele prevăzute de normativele în vigoare privind asigurarea circulaţiei în condiţii desiguranţă. Ca urmare s-a propus realizarea unui profil al drumului cu două benzi de circulaţie de câte 3,00m, trotuar de lăţime 1-1,5 m, pista de cicloturism de 1,6 m lăţime prevăzută cu parapeţi de protecţie,iluminat stradal, indicatoare rutiere.

3.5. ZONIFICAREA FUNCTIONALA – REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICIURBANISTICI Reglementări Prin Regulamentul Local de Urbanism aferent prezentului Plan Urbanistic Zonal se propune: -Introducerea în intravilan a zonei „G” de la baza partiei de schi ca “Subzonă de recreere şi agrement”; -Introducerea în intravilan a zonei “H” ca “Subzonă de interes public şi de locuire”, situată pe latura estică a Poienii Molivişu, spre Nucşoara, adiacentă drumului de acces la baza pârtiei de schi; -Introducerea în intravilan a suprafeţelor afectate de pârtiile de schi şi de clădirile anexe ale acestora, inclusiv a suprafeţei situate în golul alpin ce constituie amplasamentul Observatorului Turistic (Subzona domeniului schiabil); -Menţinerea în extravilan suprafeţelor delimitate ca “turbărie” din Poiana Moliviş (Subzona de tubărie); Pentru a se acorda dreptul de construire pe aceste suprafeţe de teren, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi ale Regulamentului General de Urbanism (HG nr. 525/1996) se impune realizarea unor operaţiuni de parcelare în vederea asigurării unor accese adecvate şi conforme cu normativele în vigoare şi a unor forme de parcele construibile. Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de asigurarea căilor de acces, a dotărilor publice şi a echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei. În toate zonele si subzonele care vor fi menţionate mai jos nu vor fi admise următoarele activităţi: - Activiţăţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode pentru traficul generat; - Construcţii provizorii de orice natură; - Imobile de locuinţe colective; - Depozite en gros; - Depozitări de materiale refolosibile; - Platforma de precolectare a deşeurilor urbane; - Depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice; - Lucrări de terasamente de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcele adiacente; - Orice lucrări de terasamente care pot provoca scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care

17

- Orice alte funcţiuni în afara celor menţionate mai sus. Datorita potentialului pe care il are zona, Asociacia de Dezvoltare Intercomunitara Molivis doresteinfiintarea unei statiuni care sa ofere servicii pe parcursul intregului an. Cele mai importante obiectivesunt Poaiana Molivis, golul alpin de pe Varful Ghitu, pentru inceput se propune amenajarea unui singurversant ca partie, apoi zona de jos a partiei (denumita in continuare Zona G) si inca o zona care facelegatura dintre Poiana Molivis si zona de jos a partiei (denumita in continuare zona H).

Ca zonificare, Poiana Molivis va fi impartita in zone de interes public, zone de agrement, zone de locuire. Obiective cerute prin tema de proiectare:1.Obiective de interes public 1. Panouri de informare turistica; 2. Autogara; 3. Agentie de turism; 4. Punct de informare turistica; 5. Sediul central Salvamont; 6. Heliport; 7. Farmacie; 8. Post de ordine publica; 9. Centru comercial(farmacie, centru de schimb valutar, restaurant, terasa, magazine cu produse textile, alimentare, electronice, cu specific montan, loc de joaca pentru copii, discoteca, sala popice si bowling) 10. Centru medical; 11. Centru de conferinte (Sali IT si birouri administratie, sala spectacole cu 300 de locuri, doua Sali de conferinte a cate 20 de locuri, doua Sali de conferinte a cate 30 de locuri, o sala de conferinte cu 50 de locuri si o sala de conferinte a 100 de locuri); 12. Piata produse traditionale 13. Piata de produse alimentare traditionale ECO; 14. Magazin mixt artizanat; 15. Magazine; 16. Baraj; 17. Deversor.2.Obiective specifice zonei de agrement 1. Centru de echitatie(mic hipodrom si centru de inchiriere cai pentru trasee de calarie prestabilite); 2. Centru sportiv- teren multifunctional, sala de fitness, aerobic, sauna; 3. Gradina de vara; 4.Centru de inchiriat biciclete si role; 5. Alei pietonale si piste pentru biciclete; 6. Parc de distractii; 7. Strand;3.Obiective specifice zonei de locuire 1. Hotel 4 stele cu 50 de locuri de cazare si parcarea aferenta. 2. Hotel 3 stele cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta.

18

4.Obiective de alimentatie publica – 6 Restaurante Zona H cuprinde un teren in suprafata de aproximativ 10 Ha care apartine Ocolului Silvic Vidraru si este o continuare a Poienii Molivis amplasata pe latura estica pe drumul de access spre partia de schi si spre Comuna Nucsoara. Obiective cerute prin tema de proiectare: 1. Obiective de interes public 1.Panou de informare turistica; 2.Post de ordine publica 3.Punct sanitar; 4.Magazin. 2. Obiective specifice zonei de agrement 1.Discoteca; 2.Teren minigolf; 3.Gradina de vara; 4.Centru de inchiriat biciclete; 5.Alei de acces si piste pentru biciclete. 3. Obiective specifice zonei de locuire 1.Hotel 3 stele cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 2.Hotel 2 stele cu 38 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 3.Pensiune 3 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 4.Pensiune 2 margarete cu 28 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 5.Pensiune 3 margarete cu 24 locuri de cazare si parcarea aferenta;

BILANT TERITORIAL POIANA MOLIVIS SI ZONA HZONE FUNCTIONALE

ZONE DE LOCUIRE1.ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI2.ZONA DE LOCUINTE DE VACANTA, PENSIUNI TURISTICE, HOTELURI

SUPRAFATA TEREN MP.217.190,00 MP.

145.200,00 MP.

71.990,00 MP.

PROCENT%20,56%13,74%

6,82%

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII1.ZONA DE CONSTRUCTII COMERCIALE2.ZONA DE CONSTRUCTII DE CULTURA3.ZONA DE CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL4.ZONA DE CONSTRUCTII DE SANATATE

31.130,00 MP.11.440,00 MP. 6.010,00 MP. 2.610,00 MP.11.070,00 MP.

2,95%1,08%0,57%0,25%1,05%

ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVA1.TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF2.ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE

51.550,00 MP.10.560,00 MP.40.990,00 MP.

4,88%1,00%3,88%

ZONE DE SPATII VERZIZONE DE CIRCULATIE

1.CAROSABIL2.TROTUARE3.PARCARI4.PISTA CICLISM5.RIGOLA

150.860,00 MP. 79.620,00 MP.

35.380,00 MP.5.210,00 MP.27.410,00 MP.7.900,00 MP.3.720,00 MP.

14,28% 7,53%3,35%0,49%2,59%0,75%0,35%

ZONA DE TURBARIETOTAL POIANA MOLIVIS SI ZONA HTOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z.

246.360,00 MP. 776.710,00 MP.1.056.560,00 MP.

23,31%73,51% 100%

19

Zona G, sau baza partiei de schi, impreuna cu partia se intind pe aproximativ 7Ha. şi apartine deConsiliul Local Arefu. Obiective cerute prin tema de proiectare: 1. Obiective de interes public 1.Panouri de informare turistica; 2.Puncte sanitare; 3.Punct de ordine publica; 4.Punct al primariei; 5.Magazin; 2. Obiective specifice zonei de agrement 1.Centru de inchiriat schiuri si sanii;. 2.Tarabe cu articole de artizanat; 3.Teren de sport multifunctional; 4.Centru de agrement Aqua Club; 5.Piscina, strand. 3. Obiective specifice zonei de locuire 1.Hotel 3 stele cu 38 locuri de cazare si parcarea aferenta; 2.Hotel 3 stele cu 28 locuri de cazare si parcarea aferenta; 3.Pensiune 2 margarete cu 28 de locuri de cazare si parcarea aferenta; 4.Minisat de vacanta: casute cu 14 locuri de cazare, foisor creative, punct sanitar, grup sanitar, loc de barbecuie, punct commercial de suveniruri si articole pentru montaniarzi; 5.Camping: 10 corturi a cate 4 persoane, zona casute cu 24 locuri cazare, grup sanitary si loc de barbecuie. 4. Obiective de alimentatie publica - Restaurant cu terasa Golul alpin, sau zona de sus a partiei de schi, se intinde pe aproximativ 12Ha şi aparţine de Consiliul Local al Comunei Brăduleţ. Obiective cerute prin tema de proiectare: 1.Obiective de interes public 1.Panouri de informare turistica; 2.Punct de prim ajutor cu farmacie; 3.Salvamont; 4.Pista heliport; 5.Observator; 6.Statie meteo; 7.Magazin mixt; 8.Piata de comercializare a produselor artistice cu specific zonal; 9.Post telecabina si teleschi; 2.Obiective specifice zonei de agrement 1.Centru de inchiriat schiuri si sanii; 2.Centru de inchiriere A.T.V.-uri cu parcare A.T.V.-uri si masini de teren; 3.Centru destinat concursurilor de orientare turistica; 4.Atelier de creatie plastica; 5.Sala de spectacole; 6.Zona decolare parapanta si planor; 7.Patinuar; 8.Teren multifunctional de sport; 9.Piscina acoperita. 3.Obiective specifice zonei de locuire 1.Hotel 3 stele cu 30 locuri de cazare si parcarea aferenta;

20

4. Pensiune 3 margarete cu 26 de locuri de cazare si parcarea aferenta;

Partia de schi se intinde pe o suprafata de aproximativ 9 Ha şi apartine Consiliului Local Arefu.Se va amenaja pe un versant nordic al Muntelui Ghitu. Va fi alcatuita din trei tronsoane cu o panta mediede 32,5%.BILANT TERITORIAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN SUPRAFATA TEREN

ZONE FUNCTIONALE

LOCUIRE1. LOCUINTE DE VACANTA, PENSIUNI TURISTICE, HOTELURI

ZONA G GOL ALPINSI PARTIE

38.230,00 MP.15.370,00 MP

4.150,00 MP 0,00 MP1.450,00 MP2.240,00 MP

4.300,00 MP6.440,00 MP

25.570,00 MP

6.260,00 MP1.790,00 MP6.630,00 MP

22.860,00 MP

6.010,00 MP10.620,00 MP4.200,00 MP6.250,00 MP

19.800,00 MP4.440,00 MP

26.670,00 MP

4.790,00 MP1.020,00 MP7.670,00 MP

PROCENT % GOLZONA ALPIN SIG PARTIE 3,62%

1,46%

0,39%0,00%0,14%0,21%

0,41%0,61%

2,42%

0,60%0,17%0,63%

2,16%

0,57%1,00%0,40%0,59%

1,87%0,42%

2,53%

0,45%0,09%0,73%

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII1.CONSTRUCTII COMERCIALE2.CONSTRUCTII DE CULTURA3.CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL4.CONSTRUCTII DE SANATATE

34.920,00 MP 3,30%

CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE1.TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF2.CONSTRUCTII SPORTIVE

34.980,00 MP.

52.240,00 MP.

28.160,00 MP.

3,31%

4,95%

2,67%

SPATII VERZISPATII VERZI

CIRCULATIE1.CAROSABIL2.TROTUARE3.PARCARI

PARTIE DE SCHITOTAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SIGOLUL ALPINTOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z

91.320,00 MP.279.850,00 MP

1.056.560,00 MP

8,64%26,49%100%

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE Prin prezentul PUZ se propune introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren de tip forestier şischimbarea destinaţiei acestora în teren construibil. Datorită modificărilor propuse va fi necesarărealizarea reţelelor edilitare care asigură funcţionarea dotărilor publice . Vor fi prevăzute reţele edilitare (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică,telecomunicatii, alimentare cu gaze naturale, gospodarie comunala) pentru toate subzonele de funcţiuni.Soluţiile ce se vor aplica pentru rezolvarea echipării edilitare sunt analizate şi tratate pe categorii

3.7. PROTECTIA MEDIULUI Analiza situaţiei existente şi evaluarea impactului prognozat asupra mediului se pot rezuma astfel: Factorul de mediu apa Realizarea obiectului analizat nu va avea impact asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice aleamplasamentului analizat. De asemenea, activitatea de construire şi funcţionare a viitorului Obiectiv Turistic Ghiţu nu vor avea

suprafaţă şi subterane dacă sunt respectate prevederile proiectului şi condiţiile impuse prin avizul degospodărire al apelor. Factorul de mediu aer O caracteristică generală a concentraţiilor care vor fi generate în perioada de construire aobiectivului analizat în este distribuţia concentraţiilor cu valoarea cea mai mare în zona amplasamentuluişi în imediata vecinătate a acestuia, corroborate cu diferitele condiţii de stabilitate atmosferică, de vânt,impactul poate fi uşor ridicat numai în zona obiectivului. Concentraţiile de poluanţi în zona de influenţă maximă associate cu condiţiile meteorologicenefavorabile pot fi uşor depăşite, însă în zona receptorilor sensibili (populaţia) concentraţiile se vor aflasub valorile limită pentru protecţia receptorilor. Reconstrucţia ecologică a zonei este recomandată dupăfinalizarea lucrărilor. Ca urmare, sursele de impurificare a atmosferei specifice perioadei de funcţionare a viitorului Obiectiv Turistic vor fi minore. Factorul de mediu sol şi subsol Printr-o întreţinere corespunzătoare a vehiculelor şi utilajelor în perioada de construire şi funcţionarea obiectivului, pericolul poluării solului este diminuat la maxim. Biodiversitate Se poate menţiona faptul că aria propusă pentru investiţia “CREAREA INFRASTRUCTURIIGENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU”, judeţul Argeş, este localzată la contactul Rezervaţiei Valea Vâlsanului cu Munţii Făgăraş,ambele arii protejate fiind şi situri Natura 2000-ROSCI0122. Activităţile desfăşurate nu vor afecta negative ecologia terestră şi acvatică.

Conform Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, dacă sunt respectatemăsurile pentru protecţia factorilor de mediu, în perioada de execuţie, construcţia obiectivului nugenerează un impact semnificativ asupra mediului.Câteva măsuri pentru preotecţia factorilor de mediusunt enumerate în continuare: Factorul de mediu apa Pe perioada implementării proiectului se vor respecta condiţiile tehnice de execuţie, conformcerinţelor avizatorilor. După perioada de execuţie se vor lua măsuri de gestionare eficientă a apei, se vamonta apometru pentru înregistrarea consumului de apă, se vor efectua lucrările de întreţinere necesareevitării risipei de apă, iar apa uzată se va încadra în cerinţele de calitate ale NTPA 001. Factorul de mediu aer Având în vedere că principala sursă de poluare a zonei o reprezintă traficul din zona amplsamentuluistudiat, în vederea diminuării presiunii asupra factorului de mediu aer, prin proiect au fost prevăzute oserie de măsuri: - Realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantaţii pe aliniament pentruîmbunătăţirea capacităţii de regemerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană, conform

22

- Realizarea unui spaţiu adecvat pentru colectarea selectivă a deşeurilor; - Lucrări de ameliorare şi întreţinere a solului în zonele verzi; - Respectarea prevederilor proiectului şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediuluiconstituie obligaţia factorilor implicaşi pentru limitarea efectelor adverse asupra solului şi subsolului înperioada execuţiei obiectivului. Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu sol, activitatea de peamplasamentul studiat nu va reprezenta o sursă de poluare. Biodiversitatea Se apreciază că pe măsura realizării lucrărilor şi închiderea fronturilor de lucru aferente, calitateafactorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de execuţie. Peisaj Având în vedere impactul minor al activităţilor de construire care se vor desfăşura pe amplasamentulanalizat asupra peisajului zonei, precum şi impactul pozitiv al realizării amenajării Obiectivului TuristicGhiţu-Molivişu, nu vor fi necesare măsuri de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu.

3.8. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICAPentru a facilita prevederea si urmarirea realizarii obiectivelor de utilitate publica se prezinta lista acestorobiective in tabelul prevazut si pe planul privind proprietatea terenurilor. CATEGORIE DE INTERES A DIMENSIUNI TERENULUIDENUMIRE NATIONAL JUDETEAN LOCAL SUPRAFATA LUNGIME AUTOGARAX3.800 MP HELIPORTX4.700 MP. SEDIU SALVAMONTX870 MP CENTRU MEDICAL SI X5.835 MP FARMACIE POST DE ORDINE PUBLICAX1.540 MPDRUM PUBLIC

DRUM PUBLICPUNCT SANITARPOST DE ORDINE PUBLICAPUNCT PRIMARIEDOMENIUL SCHIABILINSTALATIE DE TRANSPORTPE CABLUTELECABINA, TELEGONDOLAHELIPORTSEDIUL SALVAMONTPUNCT SANITAROBSERVATORSTATIE METEODRUM PUBLIC

XXXXX

XXXXX

XXX

X

2000 MP.2.500 MP.1.800 MP.1.800 MP1.800 MP.1.695 MP.

1.575 ML.

23

4.010 MP 500 MP. 525 MP.90.300 MP.

900 ML.

3.850 ML.1.205 ML.

ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN

ZONA POIANAMOLIVIS SI ZONA H

5. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE

Prezentul Plan de Urbanism Zonal urmăreşte integrarea în circuitul turistic al arealului Ghiţu-Molivişu conform prevederilor Master Planului pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judeţuluiArgeş. Acest PUZ se inscrie în Strategia de înfiinţare şi dezvoltare a Obiectivului Turistic Ghiţu, aducândnoi oportunităţi de investiţii în domeniul turismului pentru această zonă. Studiul urbanistic propus vacompleta prevederile P.U.G. Comuna Arefu in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor turistice existente siconsolidand astfel baza economica a comunei Arefu, dar si a comunelor invecinate. Principalele categorii de intervenţie care susţin materializarea planului de dezvoltare al arealuluiGhiţu-Molivişu sunt următoarele: • Crearea suprafeţelor dedicate destinderii active (pârtii de schi, săniuş, trasse pentru cura de teren, pista de cicloturism, observator turistic) şi pasive (teren pentru odihnă şi picnic, foişor,); • O diversitate funcţională care să crească atractivitatea zonei realizată prin introducerea în imediata vecinătate a unor funcţiuni de interes public: centru de agrement (piscina acoperita), teren de sport

Din analiza asupra diferitelor aspecte urbanistice ale zonei au rezultat următoarele priorităţi: La nivel funcţional Extinderea capacităţilor de primire turistică; Diversificarea dotarilor sportive, includerea de spatii pentru sport-intretinere cu acces public nelimitat; Asigurarea spatiilor pentru administratia zonei; Diversificarea functionala- includerea de puncte de alimentatie publica, puncte sanitare şi farmaceutice; La nivelul ambiantei generale, a cadrului natural si a elementelor peisagere 1- Structurarea subzonelor din arealul Ghiţu-Molivisu cu crearea unor ambiante diferite: organizarea zonelor de parcare; organizarea zonelor de informare a publicului; organizarea ariilor de sport; punctarea cu elemente de interes - ca statui, chioscuri comerciale, presa, media; refacerea sistemului de plantare - plantatii noi, fasonarea plantatiilor existente 2- Structurarea perspectivelor importante În lungul circulaţiilor majore interioare, dar şi limitrofe este necesar ca plantaţia şi mobilierul, ca şi modul de organizare a viitoarelor edificabile să conlucreze la cearea unei imagini mai bune, in sensul configurării unor perspective coerente, echilibrate (prin crearea de noi aliniamente de arbori, profile circulaţiilor interioare, texturi si mobilier urban adecvat) 3- Organizarea limitelor exterioare si interioare Este necesara definirea modului de imprejmuire a fiecarei unităţi componente a subzonelor (garduri si garduri vii, cu forme, materiale, inalţimi si specii vegetale definite prin regulament); 4- Implantarea de « puncte de interes », cu scopul creşterii atractivităţii si a biodiversităţii : plantatii de arborii deosebiti; îmbogatirea spaţiilor plantate cu noi specii; implantarea de statui, oglinzi de apa, şi zone de interes noi, skatepark, jocuri pentru

24

copii,terase; 5- Aplicarea unui sistem de iluminat exterior propriu, care sa urmarească: punerea in valoare a obiectivelor existente şi viitoare; creşterea atractivităţii locurilor pe timpul nopţii concomitent cu asigurarea securităţii acestora; crearea unei imagini nocturne reprezentative . Posibilitati de refacere a sistemului de plantare: Conceperea sistemului de plantare, utilizând oportunitatea prezentei lucrari, scoate in evidenţăcâteva aspecte de luat în seamă în viitor şi o serie de posibilităţi de intervenţie: Crearea unor circulaţii agrementate de plantatii de aliniament; Păstrarea unor zone « sălbatice», cu vegetatia luxuriantă cu mici poteci, şi locuri de odihnă.

Obiectivul turistic Ghiţu poate fi realizat pe baza unor contracte de parteneriat public-privat de tipproiectare-construcţie-finanţare-operare (DBFO) - contract între autoritatea publică şi investitor, încare investitorul îşi asumă sarcina proiectării, construcţiei, exploatării şi obţinerii, în total sau în parte, aresurselor financiare necesare în vederea realizării acestor obiective, fără ca durata contractului sădepăşească 49 de ani Studiul propus va fi multicriterial si va avea un caracter de reglementare specifica dezvoltariiurbanistice a unei zone din localitate, va fi o faza premergatoare a realizarii investitiilor si va trataprobleme prioritare menite sa raspunda direct necesitatilor de dezvoltare a zonei. Se va acorda o maximă importanţă colaborării cu reprezentanţii Consiliului Local pentru apermite o bună etapizare a lucrărilor (măsuri de eliminare a riscurilor de alunecari , sistemeconstructive în acord cu studiile geotehnice detaliate, rezolvarea problemelor de interes general şi

INTOCMIT, Arh. DOINA NEGOITAArh. CORNELIA GHEORGHISTEANU

25